Universitatea „Lucian Blaga” SibiuFacultatea de Ştiinţe EconomiceSpecializare: MarketingAn: IIGrupa: 1

Student:Barb Roxana Maria

Sibiu-2010-

1

TEATRUL NAŢIONAL “RADU STANCA” SIBIU

I. Aspecte generale

1. Tipul de societate şi modul de constituire

Denumirea instituţiei: Teatrul Naţional „Radu Stanca”Amplasare: Bd. Corneliu Coposu, Nr. 2, 550245 Sibiu, RomâniaTelefon: +40 269 21 00 92Website: www.sibfest.roTeatrul Naţional „Radu Stanca” este o instituţie publică de cultură din Sibiu cu

personalitate juridică aflată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Sibiu. Aceasta şi-a schimbat denumirea din Teatrul „Radu Stanca” în Teatrul Naţional „Radu Stanca” în anul 2004. Societatea a fost înregistrată la Registrul Comerţului în anul 1993, dar teatrul a fost înfiinţat încă din 1788.

Teatrul Naţional „Radu Stanca" este cel mai important teatru din România şi unul dintre cele mai active din Europa, un teatru de repertoriu care are în componenţă o secţie română şi una germană, prezentând spectacole în cele două limbi şi nenumărate co-producţii internaţionale. Radu Stanca este unul dintre cei mai interesanţi autori, dramaturgi, poeţi şi oameni de teatru din România care şi-a legat numele de Sibiu atât ca poet, autor şi eseist, cât şi ca regizor, fondator de teatru şi şcoală, care s-a stins în plină putere creatoare la vârsta de 42 de ani.

2. Obiectul de activitate

Obiectul principal de activitate al instituţiei îl reprezintă promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internaţional, iniţierea şi desfăşurarea proiectelor şi programelor culturale în domeniul educaţiei formativ-artistice. În acest sens, urmăreşte cu consecvenţă:

a. realizarea de spectacole de teatru; b. impresarierea tuturor producţiilor artistice proprii;c. difuzarea de spectacole de teatru în limba română si germană; d. promovarea valorilor consacrate ale literaturii româneşti şi universale, clasice şi

contemporane;e. stimularea inovaţiei şi creaţiei dramaturgice şi spectacologice;f. stimularea creativităţii şi talentului;g. editarea şi difuzarea publicaţiilor de artă şi cultură;h. dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi internaţional.

Teatrul Naţional „Radu Stanca" este continuatorul tradiţiei de aproape cinci secole de teatru în Sibiu şi în regiune şi, alături de Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, a reuşit performanţa unică de a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană pentru Sibiu, în anul 2007. Având în repertoriu 39 de spectacole diferite, pornind de la

2

tragedia greacă şi ajungând la cel mai novator experiment al secolului XXI, Teatrul Naţional „Radu Stanca" colaborează cu cei mai importanţi regizori români şi europeni: Silviu Purcărete, Andrei Şerban, Andriy Zholdak, Rodrigo Garcia, Mihai Măniuţiu, Tompa Gabor, Alexandru Dabija, Claire Dancoisne, Charles Muller, Yuriy Kordonskiy, Radu Alexandru Nica, Robert Raponja etc. Spectacolele Teatrului Naţional „Radu Stanca" au fost invitate la cele mai importante festivaluri ale lumii, de la Edinburgh, la Avignon, Bruxelles, Roma, Tokyo, Seul, Sankt Petersburg, Moscova, Napoli, Paris, Merida, Liverpool, Londra, Budapesta, Tampere, Poznan, Varşovia, Koln, Freibourg, Barcelona, Lisabona, Porto, Cairo, Erevan, Tibilisi, Nitra, Atena, Thessaloniki, Belgrad, Varna etc.

Teatrul Naţional „Radu Stanca" a creat, împreună cu Festivalul Internaţional de Teatru, Bursa de Spectacole de la Sibiu (singura din centrul şi sud-estul Europei), şcoala de teatru din cadrul Universităţii „Lucian Blaga" Sibiu şi şcoala de management cultural din cadrul aceleiaşi universităţi, devenind una dintre cele mai importante platforme de creativitate, dialog şi mobilitate a artiştilor din întreaga lume.

Răspunzând tuturor provocărilor contemporane, spectacolele Teatrului Naţional „Radu Stanca" încearcă să surprindă diversitatea tendinţelor din artele spectacolelor, pornind de la tradiţie, cuvânt şi imagine, şi ajungând la spectacole de instalaţii, teatru-dans, muzicale etc.

Vocaţia internaţională nu se materializează numai în turnee, ci şi într-o multitudine de coproducţii cu structuri de spectacole şi festivaliere din întreaga lume. Spectacolele, regizorii şi artiştii colaboratori ai Teatrului Naţional „Radu Stanca" au primit nenumărate premii naţionale şi internaţionale.

Începând cu anul 2000, Teatrul "Radu Stanca" a deschis porţile pentru colaborări naţionale şi internaţionale, invitând la Sibiu reputaţi regizori români şi străini şi au fost realizate spectacole de mare valoare artistică

3. Administrarea şi conducerea societăţii

Conducerea instituţiei este formată din:Constantin Chiriac - Director GeneralFlorin Ţicu - Director TehnicIrina Vasiu - Director Economic

Societatea cuprinde următoarele departamente:Departamentul Financiar - ContabilDepartamentul Juridic Şi Resurse UmaneServiciul Marketing, Organizare Şi Promovare SpectacoleSecţia Germană Consultant artistic Departamentul TehnicDepartamentul InformaticăPregatire Şi Realizare SpectacoleCroitorie Şi Construcţii DecorScenă si Montare SpectacoleServiciul Administrativ

3

II. Activitatea de marketing a întreprinderii

1. Mediul extern

a. Micromediul Clienţii – sunt cea mai importantă parte a mediului intern a instituţiei. Serviciile

întreprinderii sunt adresate pieţei de consum. Teatrul oferă servicii de cea mai bună calitate către o gama variată de consumatori, indiferent de vârstă, sex sau oraşul din care provin. Instituţia este orientată atât înspre consumatorii care au venit stabil, dar şi înspre studenţi şi elevi.

Concurenţa – pe piaţa sibiană există concurenţi care oferă servicii similare sau substituibile aceloraşi tipuri de consumatori. Există concurenţă indirectă formată din Teatrul Gong care oferă spectacole de teatru şi de păpuşi pentru copii şi tineret, dar şi Teatrul de Balet care pune la dispoziţia celor interesaţi reprezentaţii de teatru prin intermediul baletului. De asemenea există şi concurenţa de subtituţie formată din fimele redate de cinema Arta şi spectacolele de muzică simfonică oferite de Filarmonica de Stat de la Sibiu. Toate serviciile oferite de aceste instituţii sunt adresate aceloraşi categorii de consumatori.

b. Macromediul Factorii socio-culturali – într-un mediu în care oamenii nu mai citesc, teatrul

vine în întâmpinarea nevoilor lor cu puneri în scenă a unor piese foarte cunoscute. Valorile şi principiile oamenilor s-au schimbat în decursul timpului şi de aceea serviciile trebuie să se adapteze acestora. Din cauza tehnologiei avansate oamenii se aşteaptă la noi idei de punere în scenă a spectacolelor şi teatrul vine mereu cu idei noi în acest sens.

Factorii tehnologici – datorită inovaţiei teatrul poate să aducă îmbunătăţiri serviciilor oferite astfel că a pus la dispoziţia consumatorilor servicii de cumpărare a biletelor direct de pe site-ul instituţiei. Piesele de teatru se aud mult mai bine în urma utilizării boxelor, le pot fi traduse oamenilor piesele în diferite limbi prin căşti speciale şi clienţii stau mult mai confortabili pe scaune.

Factorii economici – în momente de criză financiară, instituţia trebuie să fie atentă la preţurile pe care le practică. Aceşti factori sunt în strânsă legătură cu factorii socio-culturali. Şomajul are o rată ridicată din cauza crizei şi mulţi oameni nu îşi găsesc uşor un loc de muncă, iar mulţi din cei care sunt angajaţi au un venit minim pe economie. În momentul de faţă clasa cea mai predominantă este cea mijlocie astfel că uneori şi acest lucru poate afecta activitatea teatrului.

Factorii politico-juridici – această instituţie poate fi afectată din cauza situaţiei precare a politicii care poate să voteze anumite legi care poate să reducă din fondurile alocate culturii. Legislaţia ţării impune anumite interdicţii instituţiilor de cultură pe care şi teatrul în cauză trebuie să le respecte.

c. Relatiile instituţiei cu mediul externRelaţiile pe care instituţia le are cu mediul extern sunt de tip direct şi mai există

cele cu concurenţa. Cele de tip direct se referă la relaţiile cu piaţa şi anume cu

4

consumatorii. Cu aceştia firma are relaţii de transmitere de informaţii şi mesaje, cu unii au relaţii periodice, permanente sau ocazionale, de asemenea ele mai pot fi concentrate sau dispersate şi nu în ultimul rând pot să aibă cu aceştia şi relaţii de vânzare şi cumpărare.

2. Mediul intern al întreprinderii

a. Capacitatea comercialăDin punct de vedere comercial, instituţia este foarte cunoscută atât pe plan

regional, cât şi naţional pentru calitatea serviciilor oferite astfel că în perioada estivală vin numeroase persoane să participe la spectacolele de teatru oferite de aceasta. Programul de sfârşit de săptămână le permite şi celor care lucrează să se bucure de serviciile culturale ale instituţiei. Piesele de teatru se reiau periodic astfel încât cei care nu au văzut un anumit spectacol, au oportunitatea de a reveni la o altă dată.

Reputaţia instituţiei în rândul oamenilor este una de necontestat, acest lucru datorându-se în special personalului calificat, calităţii serviciilor oferite şi prestaţiei spectacolelor. Teatrul Naţional „Radu Stanca” are o promovare foarte bună, realizată de către departamentul de marketing al firmei şi împreună cu mass-media locală şi prin site-ul propriu.

Forţele de vânzare sunt calificate în încheierea de colaborări între instituţia de teatru şi firmele din piata business sibiană. În decursul timpului s-au adus inovaţii la nivelul achiziţionării de bilete, de audiere a unui spectacol, ceea ce creşte nivelul de calitate a serviciilor.

b. Capacitatea financiarăActivitatea desfăşurată de instituţie este rentabilă deoarece multe spectacole

sunt jucate cu casa închisă. De asemenea există stabilitate din punct de vedere financiar putând să creeze condiţii optime de desfăşurare a reprezentaţiilor teatrale. Instituţia primeşte şi finanţări din partea Minsterului, dar se şi autofinanţează din banii obţinuţi din vânzarea biletelor.

Finanţarea cheltuielilor necesare funcţionării Teatrului National “Radu Stanca” se realizează astfel:

a. cheltuielile necesare realizării programului minimal anual prevăzut în contractul de management se acoperă integral din subvenţii acordate de la bugetul judeţean;

b. cheltuielile necesare realizării proiectelor, altele decât cele din programul minimal, se acoperă din venituri proprii, din subvenţii acordate de la bugetul judeţean, după caz, precum şi din alte surse;

c. cheltuielile de personal se asigură din subvenţii acordate de la bugetul judeţean, după caz, precum şi din venituri proprii, pentru stimularea personalului pot fi utilizate fonduri din venituri proprii, în condiţiile legii;

d. cheltuielile necesare pentru întreţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea bazei materiale se acoperă din subvenţii acordate de la bugetul judeţean, după caz, din venituri proprii şi din alte surse.

Veniturile proprii ale instituţiei pot proveni din exercitarea următoarelor activităţi:a. prezentarea de spectacole realizate sau organizate de instituţie;

5

b. editarea şi difuzarea unor publicaţii proprii sau de altă producţie, pe orice fel de suport, din domeniul teatrului, ştiinţei, artei, culturii şi educaţiei permanente, cu respectarea prevederilor legale in vigoare;

c. organizarea unor manifestări culturale;d. valorificarea unor lucrări realizate prin activităţi specifice;e. taxele pentru cursuri, inclusiv cele de perfecţionare;f. derularea unor proiecte şi programe culturale în parteneriat sau în colaborare

cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;g. prestarea altor servicii şi/sau activităţi culturale sau de educaţie permanentă în

conformitate cu obiectivele şi atribuţiile instituţiei, potrivit legii.

c. Capacitate productivăPersonalul este unul specializat fiind pregătit în mod constant şi care aduce idei

creative şi inovative despre cum ar trebui promovate serviciile oferite de instituţie. Angajaţii sunt mereu pregătiţi să facă faţă situaţiilor neprevăzute şi să se adapteze la toate condiţiile impuse. Uneori programul de începere a spectacolelor este întârziat din diverse motive, dar acest lucru nu diminuează calitatea reprezentaţiei.

d. Capacitatea organizatoricăExistă o bună conducere a instituţiei realizată de un om cu reale calităţi

manageriale. Managementul are un grad ridicat de adaptabilitate şi creativitate. Instituţia este organizată pe departamente, iar directorul general ia deciziile cele mai importante cu privire la ce se întâmplă în cadrul firmei.

3. Piaţa întreprinderii

Teatrul Naţional „Radu Stanca” se adresează în mod special pieţei sibiene, categoriilor de persoane angajate în sectoarele de servicii, industrie şi construcţii, elevilor şi studenţilor. Aceştia ocupă o pondere însemnată în populaţia oraşului precum o redă tabelul următor cu privire la salariaţii din aceste domenii în luna martie a acestui an.

2010Martie

Industrie si constructii

53610

Servicii 58012

*persoane

După cum se poate observa potenţialul pieţei este ridicat, dar numai o parte din ei sunt interesaţi de spectacole de teatru şi cultură. Piaţa nu este încă saturată ca dovadă se află faptul că sunt cerute ca anumite piese să se rejoace în mod periodic şi consumatorii cumpără bilete la acestea. Mulţi consumatori sunt multumiţi de serviciile culturale oferite şi se intorc mereu să se bucure de reprezentaţii chiar dacă pe unele

6

le-au mai văzut. Persoanele vin la teatru şi în funcţie de venitul net lunar pe care îl câştigă.

În cadrul pieţei sibiene există şi nonconsumatorii relativi care nu vor să vadă spectacole din cauza unor motive subiective precum faptul că sunt uşor influenţabili de către prieteni, familie sau de către unele persoane cărora nu le-au plăcut unele piese. Ei trebuiesc să fie convinşi prin diverse mijloace. Mai există, de asemenea, în cadrul pieţei şi nonconsumatorii absoluţi care prin faptul că sunt conservatori şi au propriile convingeri şi principii nu pot să fie convinşi de a participa la vreun spectacol.

4. Mix-ul de marketing

a. Politica de produsInstituţia oferă servicii de cultură prin oferirea de spectacole de teatru. Serviciile

oferite sunt mereu perfecţionate prin selectarea de actori şi regizori dintre cei mai buni, angajarea unui personal specializat şi calificarea lor continuă. De asemenea, serviciile sunt realizate ca să atragă o mare varietate de consumatori şi să întâmpine nevoile şi dorinţele lor. Spectacolele care sunt puse în scenă sunt asigurate din punct de vedere legal pentru ca nimeni să nu fure ideile regizorilor.

Teatrul pune un mare preţ şi pe piesele mai vechi astfel că regizorii le aduc numeroase îmbunătăţiri pentru a se adapta condiţiilor actuale ale mediului social şi politic. Prin diversificarea serviciilor oferite, instituţia poate atrage şi nonconsumatorii relativi.

Firma vrea să ofere clienţilor o imagine foarte bună a serviciilor sale, să promoveze calitatea lor şi încearcă să ţină cont de unicitatea fiecărei persoane şi de modul în care aceştia ar putea să recepţioneze mesajele pe care aceasta le transmite. Deşi de multe ori sunt diferenţe între imaginea transmisă şi cea recepţionată, teatrul încearcă să diminueze aceste deosebiri.

În Sibiu, Teatrul Naţional „Radu Stanca” are notorietate şi pentru că este singura instituţie care oferă spectacole de asemenea valoare şi cunoscute printre cei care se interesează.

În cadrul acestei politici, din perspectiva dimensiunii şi structurii gamei instituţia a ales strategia stabilităţii sortimentale. După nivelul calitativ al produselor, strategia aleasă este cea de adaptare calitativă. Iar după gradul de înnoire a produselor, instituţia a găsit ca cea mai potrivită strategia de perfecţionare a serviciilor.

b. Politica de preţCa în orice organizaţie şi în cadrul acestei instituţii politica de preţ ocupă un loc

important în recuperarea investiţiei realizate. În situaţia de criză financiară din acest moment, teatrul are ca obiectiv orientarea spre menţinerea situaţiei actuale. Unele piese sunt cu un preţ mai convenabil datorită cheltuielilor mai mici, dar altele care se desfăşoară în alte spaţii în care sunt necesare multe decoraţii şi închiriere a sălii, preţul este unul mai ridicat pentru recuperarea investiţiei.

Strategia de preţ utilizată este cea a preţurilor moderate, astfel şi persoanele cu venituri moderate sau mai mici putând să îşi permită să asiste la o reprezentaţie de teatru la intervale regulate. De asemenea, instituţia consideră ca fiind importanţi şi

7

studenţii şi elevii, folosind reducerile de preţ ca modalitate de atragere a acestor segmente de piaţă care ţn viitor vor dori să revină.

Formarea preţurilor de către conducere are o orientare după costuri. Instituţia se asigură astfel că vor acoperi costurile care le folosesc în oferirea serviciilor sale şi ca să mai obţină şi un mic profit din urma lor. Deşi organizaţia primeşte subvenţii de la diverse organisme guvernamentale, ea mai are şi anumite cheltuieli pe care trebuie să le acopere.

c. Politica promoţională Publicitatea – teatrul îşi face publicitate în revistele şi ziarele locale, are un site

bine pus la punct de unde consumatorii se pot informa asupra programului spectacolelor. Instituţia se mai promovează prin afişele postate lângă teatru, în pasajul de la magazinul Dumbrava şi la panourile de afişaj din Sibiu, prin filmuleţe la ecranul de la teatru şi prin intermediul radio-ului şi televiziunii.

Utilizarea mărcii – instituţia foloseşte marca sa în toate mijloacele sale de promovare, fiind recunoscută de către toţi consumatorii. Marca Teatrului Naţional „Radu Stanca” constituie o modalitate de certificare a calităţii serviciilor oferite faţă de alte instituţii de acest gen, dar şi un mijloc de garantare şi recunoaştere. Marca organizaţiei este uşor de recunoscut, având o anumită personalitate.

Manifestările promoţionale – organizaţia participă în fiecare an la diferite festivaluri şi susţine spectacole atât în ţară, cât şi în afara granitelor tarii. De asemenea, are standuri şi la Bursa de Spectacole organizată în fiecare an la Sibiu în timpul Festivalului Internaţional de Teatru şi la alte târguri şi expoziţii.

Relaţiile publice – sunt o altă formă de promovare a instituţiei. Se foloseşte de această formă de promovare pentru transmiterea de informaţii către consumatori prin intermediul articolelor din ziare, conferinţelor de presă atunci când este necesar.

Forţele de vânzare – sunt specializate şi sunt folosite în mod special pentru obţinerea de resurse financiare pentru desfăşurarea unor anumite proiecte. Forţele de vânzare constituie nişte arme puternice prin care instituţia se poziţionează în cadrul mediului business sibian. Ei sunt printre cei care creează o imagine favorabilă organizaţiei şi a calităţii serviciilor oferite.

5. Organizarea activităţii de marketing

Organizarea activităţii de marketing a instituţiei vizează următoarele aspecte: planificarea şi organizarea activităţii de marketing, proiectarea şi funcţionarea sistemului informaţional de marketing, procesul de adaptare a deciziilor de marketing şi elaborarea programelor de marketing, care constituie instrumentul esenţial de coordonare şi optimizare a eforturilor organizaţiei, controlul şi evaluarea activităţii de marketing.

Departamentul de marketing are grijă ca întreagul personal să se identifice şi să promoveze organizaţia. Această arie asigură culegerea, stocarea şi prelucrarea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor. Se elaborează programele de marketing şi se coordonează strategiile şi posibilităţile de marketing pentru a se spori eficienţa activităţii economice a organizaţiei.

8

III. Idei, opinii, sugestii

În opinia mea, serviciile oferite sunt unele de calitate, dar mai trebuie să fie îmbunătăţite constant pentru a convinge cât mai mulţi oameni de acest lucru. Trebuie găsite mai multe modalităţi de promovare a instituţiei mai ales pe internet prin machete pe diverse site-uri, newslettere şi altele. Sunt multe persoane care folosesc reţelele sociale şi pe care teatrul ar putea să le folosească pentru a-şi prezinta oferta, fiind în acelaşi timp şi o mdalitate prin care consumatorii pot să dea feedback direct.

Teatrul Naţional „Radu Stanca” a obţinut numeroase distincţii pentru spectacolele sale şi pentru una dintre actriţele sale.

PREMII

În 2003 Teatrul „Radu Stanca" este clasat ca fiind primul teatru din ţară, spectacolul Othello primind premiul UNITER pentru „Cel mai bun spectacol al stagiunii", în anul 2005 regizorul Radu Alexandru Nica primeşte Premiul UNITER pentru Debut, pentru spectacolul Nora, iar în 2008, Ofelia Popii primeşte Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal, pentru rolul Mefisto din megaspectacolul Faust, în regia lui Silviu Purcărete. Tot în anul 2008, Teatrul Naţional „Radu Stanca" Sibiu a primit premiul pentru cea mai bună dramaturgie, cel mai bun montaj (Mihai Măniuţiu) şi cea mai bună actriţă în rol principal (Mariana Presecan) la Festivalul de Teatru Clasic (Merida, Spania), unde a prezentat spectacolul „Electra" după Sofocle şi Euripide, regia Mihai Măniuţiu, şi premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul ExPonto (Ljubljana, Slovenia), unde a prezentat spectacolul „Cumnata lui Pantagruel", regia Silviu Purcărete.

În august 2009, Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu a înregistrat un succes fenomenal la Edinburgh International Festival unde a jucat cu casa închisă 5 reprezentatii ale spectacolului Faust, după Goethe, în regia lui Silviu Purcărete. Cu această ocazie, actriţa Ofelia Popii a primit premiul The Herald Angel pentru cea mai bună actriţă.

9