radu beligan - teatrul, azi (1964)

7/26/2019 Radu Beligan - Teatrul, Azi (1964)

http://slidepdf.com/reader/full/radu-beligan-teatrul-azi-1964 1/23

TEATRUL, AZI

RADU BELIGAN artist al Poporului, preşedintele Consiliului teatrelor

Privilegiile teatruluiÎmpresurat de amintiri ndep!rtate şi "oarte re#ente, purtnd n minte ima$inea de%utului, a ultimei

repre&enta'ii şi a (iitoarei premiere, urm!rit mereu de rumoarea a#eea surd! şi n#!r#at! de emo'ie pe #areo repre&int! #te(a sute de oameni #e aşteapt! sear! de sear! n#eperea spe#ta#olului, n pau&a "oartes#urt! dintre o #!dere şi o ridi#are de #ortin!, (oi n#er#a s! note& #te(a aspe#te ale de&(olt!rii teatruluiromnes# n ultimii dou!&e#i de ani)

*! a"lu n #a%ina mea de a#tor #u un tean# de "oi al%e n "a'!) Prin me$a"onul aşe&at deasupra o$lin&ii p!trund (o#ile maşiniştilor #are strn$ pe s#en! de#orurile) Pri(irile mi se opres# o #lip! pedreptun$+iurile $al%ene ale a"işelor, apoi pe o map! de de#oruri #are aşteapt! s! se metamor"o&e&e ntro#amer! #u trei pere'i şi nu m! pot mpiedi#a s! nu re"le#te& la a#est al patrulea şi transparent &id, #are este#ortina, sala de spe#ta#ole, pu%li#ul)

Din #e ne#esitate se nutreşte de(o'iunea spe#tatorului pentru teatru, #are snt %u#uriile pri(ile$iate ale

a#estei arte #onsiderat! -elita #elor mai emo'ionante şi mai +ot!rtoare momente ale destinului uman. /Cum se e0pli#! le$!tura dintre perioadele de n"lorire ale teatrului şi "lu0ul re(olu'iilor so#iale /

La ori$inea marilor #rea'ii ale s#enei a stat ne(oia umanit!'ii de a se puri"i#a şi de a se n!l'a n propriii eio#+i, prin n"!'işarea maiest!'ii destinului s!u, prin des#rierea luptei #u in1usti'ia, #u moartea, prindes#operirea a #eea #e este $ra( şi de"initi( ntro e0isten'! de om) Cnd re(edem ast!&i Electra luiEuripide, #opleşi'i de su"erin'a pioas! a eroinei, de (iolen'a pasiunilor #are se n"runt! şii disput!su"letul, de mndria ei n umilin'! şi de desperarea ei n (i#torie, de #eea #e este de nemp!#at, adi#!tra$i#, n #on"li#tul #e o s"şie, n'ele$em ndat! #are este ade(!rata "un#'ie a teatrului) 2pe#tatorul dinanti#+itate, #are pri(ea de pe panta A#roplei, #a şi noi #are dup! attea milenii asist!m la tra$edia Ele#treişi a lui 3reste, sau a Clitemenestrei, adi#! a unor oameni #are se a"irm! n %ine şi n r!u, #are sedes#oper! pe el nşişi, sntem domina'i n ultim! esen'! de a#eleaşi sentimente de #ompasiune n$ro&it! şi

de a#eeaşi n#ordare intele#tual!, #uprinşi n s"era unei mari opere de $ndire şi de "rumuse'e, #e are daruls! ne puri"i#e şi s! ne nno%ile&e) C!#i pe altarul tra$ediei $re#eşti arde "o#ul nestins al (enera'iei pentrueroul #are lupt! mpotri(a destinului, #u alte #u(inte a #eea #e este inuman, protest4nd "ie #el pu'in prinresemnarea lui ndurerat!) C!#i s#ena tra$ediei #lasi#e este #!minul auster al de&%aterilor dramati#e ntre po&i'ii ad(erse de $ndire şi de sensi%ilitate, este "orul de unde eman! un apel la lupt! mpotri(a unuistatut de le$i in1uste)

Pu%li#ului de ieri, #a şi #elui de ast!&i, teatrul i o"er! aşadar o posi%ilitate de a se #unoaşte, de a #unoaştelumea) Teatrul are darul mira#ulos de a ne propulsa n mi1lo#ul unor ntmpl!ri şi de a ne determina s!n'ele$em #au&ele şi #onse#in'ele lor) Teatrul este un ndemn la parti#ipare, e un im%old laresponsa%ilitate) Da#!, %un!oar!, (edem Hamlet , drama prin'ului dane& ne an$a1ea&! şi pe noi, #erndune

s! lu!m atitudine) C!#i, #um prea %ine spune eroul lui 2+a5espeare, a 1ude#a pe altul nseamn! a te 1ude#a pe tine) Noi sntem tot timpul al!turi de #eea #e 6amlet ntreprinde pentru a a"la ade(!rul n le$!tur! #uu#iderea p!rintelui s!u şi pentru san#'ionarea (ino(a'ilor, mpinşi o dat! #u el n tumultul medita'iilor despre #ondi'ia omului, purta'i dea lun$ul unor momente n #are di(erse #ara#tere şi pip!ie +otarele şi sede"ines#) Nu e de lo# lipsit de interes s! reamintes# #! 6amlet nsuşi n'ele$e #! teatrul ndeamn!spe#tatorul la o parti#ipare, l soli#it! s! ia atitudine) De a#eea, pentru a depista pe asasini, el pune la #aleun spe#ta#ol)

Am au&it, spune el 7



Am au&it #! oameni (ino(a'iPri(ind la teatru snt 7 n sinea lorCea mai pro"und! 7 atta de atinşiDe arta s#enei, #! şi dau pe "a'! Nele$iuirea)

De altminteri, teatrul "i$urea&!, ntrun anume sens, un tri%unal şi, pe drept #u(nt, dramatur$ul ameri#an

Art+ur *iller #onsider! #! "ie#are pies! este un pro#es intentat unei pre1ude#!'i, unui sentiment, unui mod$reşit de #omportare, unei institu'ii so#iale retro$rade, iar n a#est pro#es pu%li#ul este şi 1ude#at şi 1ude#!tor) Ceea #e spun martorii a#u&!rii sau ai ap!r!rii l interesea&! n #el mai nalt $rad, #!#i n "ond e(or%a de (ia'a lui) Nimeni, de pild!, nu este mai puterni# impli#at n spe#ta#olul Vrăjitoarele din Salemde#t pu%li#ul #are a suportat sau a #om%!tut teroarea ma##+artist!) Ar!tnd #are este me#anismul so#ial#are mpiedi#! drumul #onştiin'elor #!tre ele nsele şi le sileşte s! nu $ndeas#!, ar!tnd su% stratul so#ialal a#estui me#anism #are $oleşte omul de umanitate, ar!tnd unde poate du#e laşitatea şi #on"ormismul,spe#ta#olul o%li$! pu%li#ul s! #+i%&uias#! la partea lui de (in!, s! numeas#! prin#ipalii #ulpa%ili, #u un#u(nt, s! ia atitudine) Ceea #e se petre#e pe s#en! l an$a1ea&! pe spe#tator, i de&(olt! sim'ul r!spunderiiso#iale) Teatrul l o%li$! pe spe#tator s! ia n mod nemi1lo#it a#t de di"erite (i#ii so#iale, de di"erite#aren'e) 8!&nd o pies! de teatru, n #are persona1ele snt nto#mai lui, el e ne(oit s! re#unoas#! #eea #e

poate ni#iodat! nar "i a##eptat, s! "a#! o m!rturisire pentru #are, poate, nar "i a(ut ni#iodat! destul demult #ura1, s! a##epte o sentin'! moral!, pe #are poate #! ar "i re"u&ato #u spaima şi #u ndr1ire)

Dup! #e am semnalat #! teatrul este un instrument de #unoaştere a lumii, #are are "a#ultatea de a pre&entaeroi #e tr!ies# dramele şi luptele noastre şi ne dau #+eia n'ele$erii lor, des#+i&ndune ori&onturi şi prile1uindune #lipe de medita'ie, dup! #e am amintit #! teatrul ne introdu#e n mie&ul unor situa'ii,o%li$ndune s! le 1ude#!m şi, ast"el, s! ne 1ude#!m pe noi nşine 7 tre%uie s! ad!u$!m #! teatrul este prin de"ini'ie o art! a a#'iunii) Prin a#easta nu n'ele$em numai #! #eea #e se ntmpl! pe s#en! este un"apt dinami#, lu#ru de la sine n'eles, #i #! teatrul #+eam! spe#tatorul la a#'iune) 9!#nd a#east! a"irma'ie,nu am n (edere doar piesele pe #are o%işnuim s! le numim -mo%ili&atoare:) C+iar o lu#rare #are sem!r$ineşte s! de&(!luie o dram! sau o #omedie presupune dorin'a unei s#+im%!ri, este un apel la a#'iune)2! ne $ndim, %un!oar!, la Nora lui I%sen) Ce este a#east! pies! da#! nu un protest mpotri(ades#onsider!rii "emeii, o a#'iune de lupt! mpotri(a unei mentalit!'i n$uste şi "ilistine, a#'iune menit! s!aso#ie&e pu%li#ul n sentimentul datoriei "a'! de el nsuşi) 3ri#e pies! #are (or%eşte despre ne#esitatea şi posi%ilitatea omului de a tr!i "eri#it ;şi #are pies! mare nu (or%eşte despre "eri#ire /< este un ndemn laa#'iune) De alt"el, I%sen s#rie unde(a #! a #!uta "eri#irea nseamn! a "i #uprins de un spirit de re%eliune)

În #omediile satiri#e, teatrul şi e0prim!, #um nu se poate mai #lar, a#east! tr!s!tur! de"initorie) Ai#i seata#! mora(uri şi institu'ii so#iale #u inten'ia "!'iş! sau t!inuit! de a le s#+im%a, ai#i totul des#inde şidintrun plan de lupt! #are, pentru a se n#+eia (i#torios, are ne(oie de spri1inul spe#tatorilor) În pre"a'a la Nunta lui Figaro, Beaumar#+a5 notea&! a#este #u(inte = -8i#iile, a%u&urile se de$+i&ea&! su% o mie de#+ipuri) A le smul$e mas#a, a le ar!ta, iat! no%ila sar#in! a omului #are se de(otea&! teatrului:)

Cu(intele şi $esturile snt n teatru re(ol(ere n#!r#ate) Artistul ale$e 'inta, "i0ea&! aten'ia spe#tatorilor asupra ei, tra$e #el dinti şi aşteapt! #a pu%li#ul s! des!(rşeas#! opera n#eput!) Cnd Cara$iale nea(erti&ea&! prin (o#ea persona1elor sale 7 şi o "a#e #u o e0asperare mani"est! şi #u o (iolen'! de#larat! 7 de turpitudinea unei so#iet!'i dominat! de #+iul moral şi de ren$+i intele#tual, o so#ietate a #!reide(i&! este -las! La#+e, &i#e *a#+e., o so#ietate n #are ori#e idee superioar! este primit! #u e0#lama'ia =-Ces> #opil /?, marele s#riitor nu pronun'! numai o sentin'!, #i ne #omuni#! un #ontaminant sentiment dere(olt!, somndune s! a#'ion!m)



@i tre%uie s! spunem #! e0ist! n teatrul ade(!rat o "or'! de in"luen'! dintre #ele mai a#ti(e) 2#riitorulso(ieti# onstantin 9edin istoriseşte ntrunul din romanele sale o ntmplare "oarte elo#(ent!) În aniir!&%oiului #i(il, o trup! de a#tori 1u#a n "a'a unui detaşament de re(olu'ionari, din ndemnul unui#omandant inteli$ent şi n#re&!tor n puterea mo%ili&atoare a artei, piesa lui 2#+iller Intrigă şi iubire) Ei %ine, puritatea sentimentelor elo$iate n a#east! oper!, su"lul idealurilor #are o anim! au tre#ut (i1elios

rampa şi, n "inalul spe#ta#olului, ostaşii (i%rau de dorin'a de a se ntlni #t mai #urnd #u duşmanii) Da#!a doua &i ei au repurtat un trium", notea&! autorul, a#easta se datora şi a#elui spe#ta#ol 1u#at de #!tre niştea#tori medio#ri la lumina lumn!rilor, ntro #a&arm! pe 1um!tate distrus! şi prin #are su"la (ntul)

A (enit a#um momentul s! ar!t!m #!, da#! su"letul şi inteli$en'a omului se ntre$es# prin teatru,e0er#itnduse ntro a#ti(itate de #unoaştere, de n'ele$ere şi de trans"ormare a lumii, a#east! art! este prima dintre toate prin "aptul #!, aşa #um spunea Pirandello, ea tr!ieşte #a şi (ia'a şi moare #a şi (ia'a)Despre a#est pri(ile$iu aii teatrului sa s#ris dintotdeauna "oarte mult, #!#i, spre deose%ire de literatur!, de plasti#! sau de mu&i#!, arta noastr! e una prin e0#elen'! (ie, n miş#are şi n #are "iin'e #reate din #arne şisn$e şi mprumut! trupul şi su"letul lor pentru a e0prima un n'eles şi a "a#e s! tr!ias#! un ade(!r) Dealtminteri, asem!narea dintre teatru şi (ia'! i4 "!#ut pe marii dramatur$i ai Renaşterii s! so#oat! #!e0isten'a uman! se des"!şoar! pe marea s#en! a lumii, iar "ie#are om interpretea&! un rol) nsuşi

2+a5espeare (a spune prin $ura lui a#ues din Cum vă place ? = -Lumea ntrea$! este un teatru şi noito'i, %!r%a'i şi "emei, nu sntem de#t a#tori) 9ie#are 1u#!m su##esi( di"eritele roluri ale unei drame nşapte (rste.)

Teatrul ne o"er!, aşadar, mai mult de#t ori#are alta arta, posi%ilitatea de a #unoaşte dire#t şi imediat (ia'an dramatismul ei, #onstituind o "orm! artisti#! lar$! şi a##esi%il!)

2! #omplet!m a#east! #ara#teristi#! ad!u$ind #a, Înto#mai #a tn (ia'!, n teatru #eea #e este mai pre$nantnu se poate e0prima numai prin #u(inte) n (ia'! #a şi n teatru, #a s! n'ele$i o drama, tre%uie s! p!trun&irela'iile dintre indi(i&i, #are uneori se e0prim! prin (or%e, alteori prin t!#ere, #teodat! prin pri(iri sau#+iar prin (oite a%sen'e) n teatru, adesea), un #u(nt e n#!r#at de mai multe sensuri de#t #ea mai ampl!şi mai %o$ata "ra&!) De a#eea, n piesele #u ade(!rat mari, repli#ile au omenirea s! numeas#! lapidar

sentimente şi idei, s! #onstituie o alu&ie la #eea #e nu e (reme de e0pus pe lar$) De ai#i (ine #eea #e senumeşte #ara#terul alu&i( al teatrului) 8!&nd, %un!oar!, Trei surori de Ce+o(, aten'ia noastr! nu esurprins! n primul rnd de #eea #e spun persona1ele, #i mai ales de #eea #e ele nu spun) Triste'eadestinelor nemplinite, a (ie'ilor sa#ri"i#ate &adarni#, a e0isten'elor u#ise de monotonie şi de opa#itate,nostal$ia, #+emarea şi presim'irea unei s#+im%!ri, toate a#estea reies din piesa lui Ce+o( din propo&i'iirostite pe 1um!tate, din $esturi rete&ate, urmate de altele pline de elan, dintro imo%ilitate $rea deaştept!ri) -Nu poate s! "ie impresionant de#t #eea #e este $ra(? 7 o%işnuia s! spun! Ce+o(, şi nimi# nu emai $ra( n piesele sale de#t a#est #limat de iner'ie, #are se n(e#inea&! la "rontierele lui ndep!rtate #u on!de1de "!r! nuame şi "!r! termen)

Dar teatrul ne o"er! nu numai o#a&ia de a #unoaşte mai %ine lumea, ndemnul de a o trans"orma, %u#uriade a parti#ipa dire#t, la o de&%atere a #onştiin'elor, el este şi un a#t de #omuniune, de solidari&are) Da#! as#rie impli#! a #iti, a "a#e teatru presupune e"ortul #on1u$at al artistului şi al pu%li#ului) A parti#ipa la unspe#ta#ol nu este o opera'ie me#ani#!) 2pe#tatorul nu este #a o pla#! "oto$ra"i#!, #a un "ilm, #are se las!impresionat de lumin!, ntrun spe#ta#ol, pu%li#ul "!ptuieşte un a#t de parti#ipare, de reuniune ntroemo'ie şi ntrun $nd) Uni(ersul unei opere de art! teatral! nu se de&(!luie de#t su% e0amenul, su%admira'ia, su% indi$narea spe#tatorului) Dra$ostea spe#tatorului este un 1u r!mnt de a men'ine #eea #e(ede pe s#en!, indi$narea lui un 1u r!mnt de a s#+im%a, admira'ia lui un 1ur!mnt de a imita) Ceea #e sentmpl! pe s#en! 'ine su"letele spe#tatorilor n alarm!, n tensiune şi to#mai a#east! n#ordare e atmos"erade #are au ne(oie a#torii pentru a du#e la %un s"rşit sar#ina lor) Pe nesim'ite, ntre sal! şi s#en! se



sta%ileşte un pa#t, "ie#are #ontea&! pe #el!lalt, "ie#are are n#redere n #el!lalt şi a#easta alian'a se petre#enu n solitudinea unei #amere 7 aşa #um se ntmpl! la le#tura unui roman ntre s#riitor şi le#tor 7, #i nmi1lo#ul unei mul'imi) Dramatur$, interpret, re$i&or şi pu%li# snt (reme de dou! #easuri unul al!turi de#el!lalt ntrun a#t de #redin'! #arei nal'! pn! la #ulmile unui ade(!r şii poart! pn! n primele linii aleunei a#'iuni de lupt!) Pe to'i a#eştia teatrul i smul$e din sin$ur!tatea preo#up!rilor lor şii adun! su%

a#elaşi #er) Al artei) Cte(a sute de oameni "oarte di"eri'i (in sear! de sear! la teatru, "ie#are n#+is n$ndurile şi n preo#up!rile Iui şi, dintro dat!, #nd #ortina se ridi#!, se petre#e un mira#ol) Nimeni nur!mne %ari#adat n el nsuşi, to'i snt #uprinşi n a#elaşi #er# ma$i#) n#epe un alt timp, m!surat de alt"elde #easorni#e) E un timp dens, n #are "ie#are #lip! e0prim! un n'eles, iar spe#tatorii atinşi de aripaa#estui timp se despart de #eea #ei deose%eşte pe unii de #eilal'i, pentru a se ntlni n a#elaşi "ior) C!#iteatrul este prin e0#elen'! o art! so#ial!) EI sa n!s#ut su% impulsul maselor, #a o e0presie a aspira'iilor lor) Iat! şi de #e n#er#area #laselor dominante de a #rea un teatru al elitelor a dat $reş) 8! asi$ur #!nimi# nu e mai trist de#t un spe#ta#ol 1u#at n "a'a a #in#i&e#i sau şai&e#i de spe#tatori ntro sal! #t un(esti%ul) Am (!&ut la Paris un ast"el de teatru, n #are un pu%li# %la&at, su"erind de o s#lero&! a spirituluişi a sentimentelor, şi a"işa pli#tisul şi ele$an'a, n timp #e a#torii, sim'ind lipsa de ade&iune aspe#tatorilor, s#+im%au "!r! a(nt şi "!r! pasiune repli#ile unui te0t n #are nu #redeau) 3 atmos"er! dedestr!mare su"leteas#!, desprins! deopotri(! dintrun spe#ta#ol #are arun#! asupra (ie'ii şi a lumii sum%reimpre#a'ii, #a şi din apatia nea$r! a unor spe#tatori tr!i'i n #ultul sentimentelor lor #atastro"i#e, ne#aori#e elan artisti#)

6ot!rt lu#ru, teatrul este o art! popular! #are se reali&ea&! numai atun#i #nd are (i$oarea, su#ulen'a şi prospe'imea (ie'ii n nen#etat! des!(rşire) @i nimi# nu se asemuieşte, dup! opinia mea, #u emo'ia pe#are 'io d!ruie trei sau patru a#tori sui'i pe un podium de s#mduri miş#nduse ntre #te(a %u#!'i de pn&! #olorat! şi repre&entnd o lume ntrea$!, n #are se re#unos# mii şi mii de oameni)

2e (or%eşte adesea n anumite #er#uri artisti#e din 3##ident de de#linul teatrului, de apropiatul lui s"rşit#nd a ap!rut "ilmul, mul'i iau şi semnat #erti"i#atul de de#es) Cnd sa in(entat tele(i&iunea, sau rostit pane$iri#e n memoria teatrului) Dar teatrul se arat! a "i o #rea'ie prea solid! pentru a se l!sa n$ropat! de(ie) Teatrul pri(eşte #u un o#+i #alm #um se ridi#!, #el pu'in o dat! la un deoeniu, ian (al de pro"e'iisum%re #u pri(ire la (iitorul lui) @tie prea %ine #! (alul nuF (a tr ,Fa "und) Teatrul e o na(! solid!,#onstruit! pe a#eleaşi prin#ipii #a şi ar#a lui Noe= poart! #u sine o lume) 8a na(i$a mai departe, #ad toate porturile (iitorului i snt des#+ise) Tot aşa #um nu putem #on#epe #! (a (eni (reodat! &iua n #are omaşin! (a prelua "un#'iile omului, tot aşa nu putem admite #! (a (eni (reodat! &iua n #are s! ne putemlipsi de a#east! "orm! dire#t! şi imediat! de a ne emo'iona de durerile şi %u#uriile noastre)

Am n'eles "oarte %ine a#east! (italitate a teatrului #iad, n Gre#ia, n urm! #u doi ani de &ile, str!%!teamdrumul #e du#e la Epidaur) Tre#user! milenii, "a'a lumii se s#+im%ase de atun#i de nenum!rate ori, pieriser! popoare şi oraşe, dar mii de oameni mer$eau ast!&i #a şi ieri, la Teatrul de la Epidaur) Pra"ulşoselei nu mai era %!tut de sandale, se #ir#ula #u automo%ile pe as"altul lu#itor, dar era a#elaşi p!mntaspru, a#eeaşi lumin! torid!, n#remenit! şi transparent!, şi era, mai ales, a#eeaşi dorin'! de a asista la un

spe#ta#ol de teatru) Iar n a#est spe#ta#ol, (e#+ile patimi r!sunau tot att de tul%ur!tor #a n &iua lor din'ii,(e#+ile lupte pentru 1usti'ie r!sunau tot att de $ra( #a n &iua lor dinti) @i mia p!rut atun#i #! teatrul, #aşi umanitatea, sa an$a1at ntro #!l!torie lun$!, #! unul are ne(oie de #el!lalt pentru a a1un$e la 'int!)

ItinerariuPrin FH, n primii mei ani de a#ti(itate artisti#!, (ia'a teatral! %u#ureştean! o"erea aspe#tul unei "alse prosperit!'i) A"işe multi#olore mpn&eau &idurile oraşului, teatre noi r!s!reau ntruna, aşa #um r!sar unele pr!(!lioare n1$+e%ate in prip!, #u uni#ul s#op de a (inde ntrun moment "a(ora%il o mar"! #it mai proast!, la un pre' #t mai ridi#at) Era destul s! se $!seas#! -unul #u %ani: 7 persona1 "unest şi "amiliar n



lumea teatral! din a#ea perioad! 7 şi un a#tor #u -pri&! la pu%li#: şi "!r! prea mari s#rupule artisti#e, pentru #a mi#a tara%! s! ia "iin'!) Trupele se al#!tuiau #am la n tmplare, $ra(it4nd n 1urul a#torului(edet!, iar an$a1amentele sem!nau #u nişte tran&a#'ii de %urs!) Talentul se #omer#iali&ase #a ori#e mar"!#!utat!) A#tori (aloroşi şi risipeau "or'ele ntrun repertoriu stupid şi de$radant) Pe a"işele teatrelor se puteau #iti titluri #a Idiotul n pătră!ele, "rostul din baie, #i$a %ăcut cu oc&iul ))) 3%li$a'i s! tra$! la

nes"rşit #opii dup! propriile lor su##ese, a#torii luau drumul rutinei, al şa%lonului, al #a%otinismului)Diletantismul n!p!dea #a o %uruian! arta s#eni#!)

Timpul de pre$!tire a unui spe#ta#ol (aria ntre &e#e &ile şi trei s!pt!mni, perioad! n #are a#torul a%iareuşea s!şi n(e'e rolul) Uneori pro#esul memori&!rii rolului se prelun$ea şi dup! premier!) Rolurile maim!runte erau distri%uite n ultimul moment, aşa n#t a#torul se oprea #teodat! n s#en! n "a'a unui partener 7 #u #are a(ea n pies! rela'ii intime 7 #a n "a'a unui om pe #are l (e&i pentru prima dat! nstrad!) Costumele, n teatrul parti#ular, #!d"e!u n sar#ina a#torului) 9ie#are (enea de a#as! #u #e a(ea şi#u #e putea) De#orurile erau "!#ute n prip! şi, de #eie mai multe ori, a#torii se tre&eau n ele doar larepeti'ia $eneral!) Pe s#en!, n &iua premierii, te #omportai n propriul t!u apartament #um teai "i#omportat ntro #as! str!in!, n #are (rei ş! intri n dormitor şi nimereşti n %aie, #io#i1indute de mo%ile)Casa de pe s#en! era att de nou!, n#t de multe ori pere'ii nu i se us#aser!, şi asta "iind#! n timp #e pe

s#en! se 1u#a ta%loul aJ 8IIlea, de#orul ta%loului al 8IIIlea se mai pi#ta n#!)))Uneori, a#east! suprem! $ra%! a(ea urm!ri neaşteptat de -"eri#ite.) Aşa de pild!, la premiera piesei 'ndromaca de Ra#ine, la Teatrul Na'ional din Iaşi, #roni#a dramati#! a su%liniat un -e"e#t. artisti# "oartesu%til, reali&at de pi#torul s#eno$ra") În ultimul a#t al tra$ediei, nuan'ele de roşu n #are era pi#tat de#orule(oluau de la un roşudes#+is spre un roşuno+is şi sn$eros, su$er4nd rurile de sn$e #are #ur$eau ti 1urul Iui 3reste, prad! "aimoaselor lui "urii) Ce se ntmplase / De#orul aşe&at pe s#en!, proasp!t (opsit,se us#ase la #!ldura re"le#toarelor pe m!sur! #e a#'iunea se apropia de tra$i#ul de&nod!mnt)))

9ireşte #! pentru un spe#tator de a&i, #are na a(ut prile1ul s! asiste la ast"el de -spe#ta#ole:, toate a#estest!ri de lu#ruri ar putea s!i apar! "ante&iste) Dar noi, #are leam tr!it şi #!rora ast"el de impro(i&!ri neau pri#inuit momente $rele şi peni%ile, am putea multipli#a la nes"rşit asemeniea e0emple #are, pe (remea

a#eea, nu ne strneau de lo# rsul)Cei #are #unoaştem istoria teatrului nostru şi ne adu#em aminte de s!n!toasele lui n#eputuri, de puterni#atradi'ie realist! #are sa n1$+e%at n #ea dea doua 1um!tate a se#olului al KIKlea, neam putea ntre%a =datorit! #!ror mpre1ur!ri arta s#eni#! a1unsese uneori n situa'ia n"!'işat! de noi mai sus / Cum a "ost #u putin'! #a un teatru #are a de%utat prin a "i o tri%un! de propa$are a ideilor naintate 7 n!s#ut din dorin'ae0pres! de a ndeplini o "un#'ie so#ialedu#ati(! ;-La teatru (ine lumea s! #apete idei? spuneaAle#sandri<, &!mislit din aspira'ia de a "a#e din arta s#enei un instrument de a#'iune 7 s! tr!ias#!asemenea momente / Ce a putut 1usti"i#a apari'ia n serie 7 şi a#easta dup! Cara$ialeJ 7 a unor #omediide o tri(ialitate 1i$nitoare n #are era pre&entat! #omple&ent, "!r! oroare şi "!r! ironie, o ntrea$! lumede#repit! şi $rosolan! / @i apoi oare dup! *atei *illo, dup! Da(illa, dup! attea mari spe#ta#ole ale luiPaul Gust, dup! attea nepieritoare #rea'ii ale marilor noştri a#tori nau mai e0istat oameni de ade(!rat!(o#a'ie n teatru, nau mai "ost talente, "or'e (ii, #apa%ile de art! ade(!rat!, adi#! de art! nr!d!#inat! ntro a#'iune no%il! / Nu (reau ni#i o #lip! s! ne$ pre&en'a şi n a#east! perioad! a unei "amilii de artiştiautenti#i #are au p!strat #u ndr1ire atitudinea esen'ial!, de"initorie a teatrului nostru, repre&entnd un"a#tor #entral de dire#'ie n miş#area noastr! teatral!) 8reau numai s! spun #! de#linul so#iet!'ii %ur$+e&omoşiereşti sa e0primat n planul (ie'ii teatrale printro puterni#! presiune mpotri(a ade(!rului "i a artei)3 ornduire #are #ontrola teatrul nu numai su% raportul orient!rii lui, dar şi prin pre'ul %iletelor, urm!rea prin #rearea unui "ront de ad(ersit!'i şi de imposturi #oali&ate mpotri(a #elor re"ra#tari s! o%'in! din partea artiştilor #ompromisuri de $4ndire şi #on#esii de $ust, menite s! ndep!rte&e arta de #+emarea ei)



E(ident, a#east! presiune sa e0er#itat n primul rnd n domeniul repertoriului şi de ai#i, n mod "ires#, sa transmis n domeniul spe#ta#olului) ;2e #unoaşte doar importan'a pe #are o de'ine dramatur$ia n"ormarea unui stil de spe#ta#ole este destul s! amintim n a#est sens nsemn!tatea +ot!rtoare pe #are aa(uto opera lui I) L) Cara$iale n de&(oltarea artei s#eni#e, a m!iestriei marilor noştri a#tori, a stiluluirealist al Teatrului Na'ional)<)

Aşa stnd lu#rurile, #u att mai mare este meritul unor dramatur$i, re$i&ori, pi#tori şi interpre'i de a se "impotri(it a#estui #urent o"i#ial, n"runtnd presa de tira1 şi pu%li#ul #are "re#(enta teatrele, as#ultnd de#eea #e le di#ta #onştiin'a lor artisti#!, atitudinea lor so#ial!) Camil Petres#u, *i+ail 2e%astian, G) *)Zam"ires#u, 8i#tor E"timiu, Tudor *uşateseu, *i+ail 2or%ul au #şti$at ast"el n #ultura romneas#! po&i'ii a #!ror autoritate este ast!&i de ne#ontestat şi a #!ror "or'! de radiere este #u at4t mai mare #u #t seinserea&! pe linia tradi'iei noastre teatrale) 3pera a#estor s#riitori, #omandat! de o ne#esitate real! dee0presie şi de #unoaştere, se al!tur! #elei a nainta'ilor lor, ns#riinduse n &onele superioare de $ndire şide sensi%ilitate ale literaturii noastre dramati#e) Întro epo#! n #are destui trişori #!utau n #ultura (i#torii#şti$ate #u mi1loa#e str!ine de ea, a#eşti dramatur$i au men'inut şi au dus mai departe mesa1ul #om%ati(şi ori$inal al teatrului romnes#) Piesele lor au a(ut deseori semni"i#a'ia unui a#t de 1usti'ie #areresta%ileşte ade(!rul şi impune ordinea n planul (ie'ii teatrale)

E"ortul a#estor s#riitori sa nso'it de #el al unei numeroase pleiade de re$i&ori ;Paul Gust, 8i#tor IonPopa, 2oare Z) 2oare, Ion 2a(a, Aurel Ion *ai#an, 2i#! Ale0andres#u, Ion @a+i$+ian< şi a#tori ;Lu#ia2turd&aBulandra, Ion *anoles#u, Ni#olae B!l'!'eanu, Geor$e 8ra#a, ules Ca&a%an, G+eor$+e 2torin,G+eor$+e Ciprian, Geor$e Cal%oreanu, Costa#+e Antoniu, Aura Bu&es#u< #are au re&istat ndep!rt!rilor de la linia realist! n art! sau "a#ilit!'ii şi #a%otma1ului)

Numai aşa se e0pli#! de #e ren(ierea teatrului nostru 7 pro#es #are a n#eput imediat dup! momentulEli%er!rii 7 a $!sit e0#ep'ionale resurse n se#torul literaturii dramati#e şi #el al artei spe#ta#olului) Da#!repertoriul, punerea n s#en!, interpretarea, de#ora'ia, totul a putut "i re(i&uit, s#os din (e#+ile tipare şindreptat spre o%ie#ti(e "ireşti de art!, a#easta a "ost posi%il "iind#! a e0istat n rndurile #elor mai %unis#riitori şi artişti o puterni#! dorin'! de a #ontinua, de a ridi#a pe noi n!l'imi tradi'ia unui teatru naintat şi

realist) ;2! nu uit!m ni#i o #lip! #! da#! tradi'iile teatrului romnes# nu ur#! prea departe n timp 7 primas#en! o"i#ial! sa inau$urat n FMO 7, ele nu snt mai pu'in %o$ate) Ceea #e sa reali&at dea lun$ul unui(ea# e dea dreptul mira#ulos) E0tinderea pe #are a luato a#east! art!, operele pe #are lea o"eritdramatur$iei uni(ersale 7 m! $ndes# n primul rnd la Cara$iale 7 a#torii pe #are Romnia ia dats#enelor lumii 7 De *a0, *aria 8entura, onnel, El(ira Popes#u 7 #onstituie o m!rturie a "or'ei de #aredispunem n a#est domeniu al #ulturii<) Re(olu'ia #ultural! a a"lat n lumea teatrului alia'i de n!de1de nlupta #ontra re&isten'elor şi opa#it!'ilor de tot "elul) Amintirea "oarte (ie a unui tre#ut de $lorie a teatruluişi pre&en'a unor "or'e pre$!tite artisti# s!l du#! mai departe repre&int! dou! din elementele prin#ipale#are au determinat renaşterea rapid! a teatrului nostru şi iau asi$urat o nou! as#ensiune)

Nu (om putea n'ele$e ns! momentul de e"lores#en'! pe #areF tr!im ast!&i, e0#ep'ionalele #u#eriri aleteatrului şi #ara#terul lor a%solut nou, da#! nu le (om inte$ra n miş#area $eneral! de a(nt pe #are orepre&int! n (ia'a '!rii noastre so#ialismul) A#'iunea de edi"i#are a unei ornduiri pro"und demo#rati#e şi p!truns! de spirit umanist a a(ut drept urmare nu numai "aptul #! dramatur$ia a "ost #+emata s! intre n#ir#uitul pasionant al a#tualit!'ii, iar a#torul a n#etat s! mai "ie #onsiderat un element de#lasat, dar maiales "aptul #a sa n!s#ut şi a (enit spre teatru un alt pu%li#) Contin$ente ntre$i de spe#tatori dorni#i s!a"le n teatru sensul (ie'ii şi (aloarea luptei pe #are o poart!, a(i&i s!şi l!r$eas#! ori&ontul spiritual, au p!truns n s!lile de spe#ta#ol, şi psi+olo$ia noului pu%li# a#'ionea&! dire#t asupra artistului autenti#a#esta nu mai are #a alt!dat! sentimentul de a "i &adarni#, re"u&at şi sin$ur, d #on(in$erea #! prin arta sa



sta%ileşte o punte #u spe#tatorii, #! d!ruirea sa e un "ra$ment dintro oper! $eneral! de mun#!, de #rea'ie,#! ea repre&int! un a#t de #omuniune)

Pentru a putea a(ea o ima$ine #lar! a pro$resului nre$istrat de teatrul nostru, (oi #ita #te(a #i"re) ÎnFQM Romnia num!ra F teatre, dintre #are numai Q n pro(in#ie) Ast!&i "iin'ea&! HO de teatre dramati#e,OO de teatre de p!puşi, F teatre de oper!, FF teatre mu&i#ale şi de estrad! n #are mun#es# peste H de

artişti)

Primatul repertoriului Noi ştim "oarte %ine #! teatrul a nsemnat pentru %ur$+e&ie, n primul rnd, o o#a&ie de aşi pierde n #+ip pl!#ut (remea, l!#aşul monden n #are se n#+eie un armisti'iu de dou! ore #u pro%lemele $ra(e, ore#rea'ie ntre doua tre%uri serioase, sau, n #el mai %un #a&, un prile1 de aşi m!$uli preten'iileintele#tuale şi de a se eli%era %ene(ol ntro i%aie de la#rimi sau ntro #as#ad! de +o+ote de rs) De a#eea,teatrul nu pornea de la ne#esitatea #re!rii unui repertoriu (aloros, #i a unor lu#r!ri prete0te pentruspe#ta#ole #apa%ile s! interese&e pasa$er) Este #um nu se poate mai semni"i#ati( pentru a#east!,mentalitate $enul de piese #are a #u#erit "a(oarea pu%li#ului %ur$+e& n ultimele de#enii ale se#oluluitre#ut, men'innduşi pn! mai tr&iu autoritatea asupra lui) *! re"er la melodram! şi la "ars!)

În melodram!, unde #on(en'ionalismul ideilor mer$e nuna n mn! eu #on(en'ionalismul e0presiei, undeaspe#tele noi ale (ie'ii snt ndep!rtate, unde #on"li#tele so#iale a#ute snt eliminate, se e0prim! n $eneralo #on#ep'ie rea#'ionar!) Cad un prim #ara#ter al melodramei este supunerea indi(idului la un destin #areFdep!şeşte şi mpotri(a #!ruia nu are #um s! lupte) 8ia'a este, n melodram!, o suit! de n"rm$eri,dominat! de a##idente şi #oin#iden'e)

Tra$ismul super"i#ial, #ulti(area sen&a'ionalului #a "orma 1oas! de ima$ina'ie, uni"i#area #u persona1ulmelodramei In sentimentul neputin'ei "i ai #opleşitoarei triste'i ;menit! s! spul%ere ori#e de&a#ord ntre#reatorii şi #onsumatorii de art!< snt, de "apt, o modalitate de a nu anali&a lu#id o situa'ie, de a nu ost!pni şi de a nu a#'iona) Aşadar, n pre"erin'a pu%li#ului %ur$+e& pentru melodrama 7 $en #are ain(adat teatrele noastre intre anii FO şi FH 7 tre%uie s! (edem #on#ep'ia lui despre teatru) 2olu'ie

lesni#ioas! "i "!r! peri#ol de a se emo'iona n "a'a dramelor, iat! #e o"erea literatura %ur$+e&!spe#tatorului %ur$+e&) Dar pentru pu%li#ul %ur$+e& din Romnia dintre #ele doua r!&%oaie, dramatur$ia a"ost mai ales un "el de e0#itant umoristi#, iar sala de spe#ta#ole era sediul amu&amentului "!r! $ri1i) Ai#ise (enea pentru a se rde $ras de so'ul -tradus:, de tn!rul sentimental, de '!ranul prost!na#, de a(o#atul(i#lean, de medi#ul pedant, de sa(antul nai( şi distrat, de poetul ndr!$ostit, de "arsele (ie'ii şi de oameniitr'i n di(erse intmplari #omi#e din pri#ina #andorii şi %unei lor #redin'e) In a#east! disponi%ilitate pentru #omedia "a#il! şi pentru %at1o#ura $enerali&at! 7 n #are se #iteşte "ri#a %ur$+e&iei de a intra adn#n n'elesurile mora(urilor ei "i de a lua n serios #ele pri#epute, de a rde mai #urnd unii de al'ii, de#t dea se n#rede unii n al'ii 7 n a#easta n#lina'ie permanent! #!tre $lum! şi di(ertisment, n a#eastainterpretare umoristi#! a e0isten'ei #are tradu#e (eselia unei %ur$+e&ii prospere "i satis"!#ute se (ede #umnu se poate, mai #lar #e aşteptau #lasele e0ploatatoare din partea literaturii dramati#e)

Da#! printro ntmplare teatrul ar "i su#om%at, a#est pu%li# nu iar "i re$retat e0#esi( de mult lipsa "i ar "i$ata s!l nlo#uias#! 7 s! &i#em 7 #u un spe#ta#ol de #a%aret) Din pun#tul lui de (edere, teatrul putea s!moar! şi ntrun anume sens #+iar murise, "iind#! rareori era o posi%ilitate de puri"i#are prin arta, de nalt!#omuniune spirituala, de "raternitate uman!)

Eli%erarea '!rii noastre de su% "as#ism, nl!turarea de la putere a %ur$+e&iei, #onstruirea so#ialismului audeterminat, o data #u pr!%uşirea unui (e#+i sistem so#ial, pr!%uşirea unui (e#+i sistem de a n'ele$eteatrul "i, n a#elaşi timp, au determinat o oper! re(olu'ionar! de reno(are artisti#!, de #reare a unei noi



dramatur$ii) Pentru spe#tatorul #are lupt! ndr1it mpotri(a unei ornduiri pro"und nedrepte #e "!#eaimposi%il! e0isten'a, demnitatea i li%ertatea #elor mai lar$i #ate$orii so#iale, pentru spe#tatorul #areș

n"runt! a#easta lume "i o n(in$e, pentru spe#tatorul #areşi #onsa#r! toat! "or'a min'ii, inimii şi %ra'elor n!l'!rii so#ialismului, teatrul tre%uie s! "ie #u totul alt#e(a, şi anume un a#t de #redin'! şi n a#elaşi timpo surs! de ener$ie spiritual! şi moral!, un instrument de #ultur!, de m%o$!'ire a #onştiin'ei sale

re(olu'ionare) Nu o dram! indi"erent la apelurile şi le$ile o$lindirii realit!'ii, nu o "i#'iune departe de#on#ep'ia noastr! despre lume, despre istorie, despre om poate s! satis"a#! pe noul spe#tator pentru #arearta nseamn! (ia'a $ndit! #a ade(!r şi ideal) 2u% "eri#ita in"luen'! şi soli#itare a a#estui tip de spe#tator 7 #are este omul mun#ii, #onstru#tor al so#ialismului 7 sa n!s#ut dramatur$ia a#tual!) 3 dramatur$ie#e tre%uie s! 'in! seama #! "ie#are pl!smuire artisti#!, "ie#are idee demonstrat! şi "ie#are repli#a nu au une#ou real de#t n m!sura n #are r!spund preo#up!rilor, perspe#ti(elor şi (alorilor a#estui timp)

Nu tre%uie s! pierdem ns! din (edere şi #el!lalt "a#tor #are a #ontri%uit +ot!ritor la naşterea unei noiliteraturi dramati#e, şi anume "aptul #! re(olu'ia a o"erit s#riitorilor o #on#ep'ie nou! de (ia'a şi un 'el ndeplin! #on#ordan'! #u rosturile "undamentale ale artei)

Tr!s!turile po&iti(e ale dramatur$iei romneşti dinainte de Eli%erare 7 #ara#terul ei realist şi popular 7 au "ost sensi%il apro"undate şi de&(oltate $ra'ie m%o$!'irii uni(ersului de $induri al dramatur$ilor, #areau %ene"i#iat de a#el admira%il instrument de #unoaştere şi de studiu al so#iet!'ii şi omului #are este"ilo&o"ia mar0istleninist!)

2piritul de partid, adoptarea des#+is!, #onştient, a #on#ep'iei proletariatului re(olu'ionar asupra lumii aua(ut #a urmare mpre1urarea #! talentele sau eli%erat de misti"i#!ri ideolo$i#e, spul%e rnduse mituls#riitorului deasupra #laselor, a %inelui şi a r!ului, a ade(!rului şi min#iunii şi a"irmind%se idealuls#riitorului #are n'ele$e aspira'iile poporului şi ne#esitatea istori#!, #are se pune n ser(i#iul lor şi de(ineo #onştiin'! a epo#ii)

A#est pro#es de re#onsiderare a artei, n!s#ut de re(olu'ie prin #rearea unui nou tip de pu%li#, şi narmareas#riitorilor #u ideolo$ia mar0istleninist! au "!#ut #a n dramatur$ia noastr! s! se mani"este o liniesuperioar! de $nduri şi s! se a"irme #u (italitate o seam! de (o#a'ii)

Con(in$erea ndrept!'it! a noii noastre literaturi dramati#e este #! tr!im #u to'ii, n lupta mpotri(a(e#+ilor şi perimatelor "orme de (ia'! %ur$+e&! şi a r!&%oiului, n lupta pentru o so#ietate superioar!, unmoment spiritual dramati# 7 pe #are teatrul are puterea şi #+emarea s!l o$lindeas#!) Întro epo#! n #are"ie#are &i se ns!r#inea&! s! modi"i#e stru#tura so#ial! şi eti#! a lumii apropiindo de #omunism snteman$a1a'i #u propria noastr! "iin'! n %!t!lii istori#e, iar piesele au datoria s! surprind! m!re'ia saude#aden'a #onştiin'elor n a#east! n#ordare) Este un teatru pre#ump!nitor militant a#ela #are a luat "iin'! pe s#enele noastre n ultimii dou!&e#i de ani, "iind#! o dramatur$ie "!r! #uloare, "!r! atitudine, "!r! pro%leme ar "i un a#t de de&ertare dintrun pre&ent de "r!mnt!ri şi lupte pentru "!urirea unei superioare#ondi'ii so#iale şi umane, ar "i un "apt pe #are nimi# nu lar putea ierta şi r!s#ump!ra)

@i a#um s! n#er#!m s! desen!m un ta%lou al a#estei dramatur$ii #are de&(olt! un #urent de re"le#'ie #u pri(ire la destinul şi responsa%ilitatea noastr!, "!r! a uita s! #onsemn!m pun#tele de 1on#'iune #u #eea #ea "ost dintotdeauna atitudine naintat! şi #om%ati(!)

Literatura "ie#!rui popor are un pro"il al ei propriu şi 7 #um %ine o%ser(a o dat! Bielins5i 7 na'iunilerepre&int! n planul uni(ersal indi(idualit!'ile umanit!'ii) Pri(it! din a#est un$+i de (edere, dramatur$iaromneas#! pre&int! o not! pro"und ori$inal!) Este o literatur! #are a supus #u o (er(! e0asperat! unei#riti#i (itriolante nimi#ni#ia şi ti#!loşia %ur$+e&omoşierimii ;am ai#i n (edere "ireşte #omediile luiCara$iale, moment de (r" ntro su##esiune de opere #are nu n#epe #u (ode(ilurile lui Ale#sandri şi nu



se termin! #u piesele lui Tudor *uşates#u< este o literatur! #are a #ntat patriotismul poporului şi almarilor lui indi(idualit!'i ;m! re"er ai#i %inen'eles la Dela(ran#ea, #a şi la o seam! ntrea$! de lu#r!ri#um ar "i (espot Vodă sau )ă*van şi Vidra< este o literatur! #are sa preo#upat ndeaproape de raporturileintele#tualului #u so#ietatea n#on1ur!toare ;m! $ndes# ai#i desi$ur la teatrul lui Camil Petres#u şi al lui*i+ail 2e%astian<) Cine(a ar putea #ita nume de piese r!&le'e #are nu se n#adrea&! ntrunul sau altul din

a#est şir de lu#r!ri tradi'ionale ale dramatur$iei noastre) Dar el (a trer %ui s! remar#e n #ele din urm! #!marile #rea'ii ale teatrului romnes# sau nutrit n primul rnd din a#este teme, moti(e şi pro%leme propriiliteraturii romne, dup! #um (a tre%ui s! o%ser(e n pro&a na'ional!, spre e0emplu, mai to'i s#riitorii au"ost interesa'i de "ormele prin #are se e0prim! drama unei '!r!nimi s!ra#e, oprimate de rela'iile so#ialenedrepte) Reali&!rile dramatur$iei de dup! OQ Au$ust atest! o #ontinuitate şi o str!lu#it! dep!şire a #eea#e este (aloare n teatrul romnes#) 2au p!strat statorni#ite tr!s!turi ale literaturii noastre dramati#e, dar ele au do%ndit o n"!'işare nou!, sau men'inut unele din (e#+ile moti(e, dar ele au primit solu'ii ineditedes#+i&!toare de drumuri, re(olu'ionare)

Cum nu se poate mai semni"i#ati( pentru pro#esul de nnoire n s"era tradi'iei este piesa +ălcescu deCamil Petres#u) A#easta lu#rare, "oarte "ireas#! şi #a tem! şi #a surs! de inspira'ie n #rea'ia unui artist#are o (ia'! ntrea$! se str!duise s! a"le mi1loa#ele prin #are o idee no%il! se poate n"!ptui, arat!

#on#lu&ia la #are a a1uns s#riitorul= un $nd naintat nu poate de(eni realitate de#t da#! "a#e -#orp#omun: #u idealurile poporului, #u lupta lui re(olu'ionar!) B!l#es#u este o pies! despre o personalitatestr!lu#it! #are urm!reşte o 'int! ma1or! şi #on#ret! n a#ord #u lar$i mase so#iale) Iar a#est erou att denrudit #u #elelalte persona1e ale dramatur$ului este totuşi o pre&en'! deose%it! n "amilia lor de oamenisolitari, trişti şi n"rn'i) El se deose%eşte de Gelu Rus#anu din o#ul ielelor prin a#eea #! nu 'inteşte s!reali&e&e -a%solutul:, #i un "apt so#ial ne#esar şi posi%il el se deose%eşte de Danton din piesa #u a#elaşinume prin a#eea #! so#oate mul'imea un i&(or de #lar(i&iune şi de "or'!) Aşadar, se (ede limpede nB!l#es#u #um un s#riitor #are şia nsuşit pun#tul de (edere al mar0ismului adu#e un #ore#ti( +ot!r tor n (i&iunea sa asupra rela'iilor dintre ideea naintat! şi istorie, dintre erou şi mas!, "!r! a ieşi ni#i o #lip!din aria spe#i"i#! #rea'iei sale)

Drama lui Al) iri'es#u *i#+elart$elo, #are "a#e parte dintro trilo$ie a Renaşterii, este apropiat!, %inen'eles, de Bor$ia şi de Nunta din Perru$ia, dar ai#i materialul istori# este tratat de pe po&i'ii noi,#onstituind un poem n#+inat artistului#et!'ean)

8i#tor E"timiu n Haiducii, *ir#ea @te"!nes#u n ,atei ,illo, Cu*a Vodă, Tudor @oimaru n '%aceriştiiilustrea&! prin a#este sau alte #rea'ii, şi #u o art! #are di"er! de la un s#riitor la altul, a#elaşi pro#es)

Ct pri(eşte piesele s#riitorilor a"irma'i dup! OQ Au$ust, şi ai#i inserarea lor n tradi'ie #on#omitent #udep!şirea ei poate "i per"e#t #onstatat!)

Teatrul lui 6oria Lo(ines#u, -teatru de idei: prile1uieşte, %un!oar!, #unoaşterea unui dramatur$ #are n piesele sale de&%ate ;pe urmele lui Camil Petres#u, dar dintrun pun#t de (edere inedit< tema a#telor umane şi a #onse#in'elor lor, e0aminnd responsa%ilitatea intele#tualului n #on"li#tul dintre %ur$+e&ie şi

proletariat) Ceea #e este nou n piesele lui 6oria Lo(ines#u 'ine nu numai de anali&a mar0ist! araporturilor de #las!, dar şi de "aptul #! dis#u tnd pro%lema ndatoririi omului "a'! de oameni, s#riitorularat! #! ori#e e0isten'! do%ndeşte un n'eles şi ori#e #rea'ie #ap!t! (aloare şi durat! n m!sura n #are#onstituie o #ontri%u'ie real!, e"i#ient!, #u r!d!#inile n"ipte n #on#ret, la #unoaşterea şi pro$resulumanit!'ii) Iar a#east! #unoaştere şi a#est pro$res repre&int! nu o ilu&ie, #i un "apt)

Teatrul lui Al) *irodan, #a s! lu!m un alt e0emplu, ne du#e #u $ndul la *i+ail 2e%astian) Una dinultimele sale #omedi") @e"ul se#torului su"lete, #onstituie #+iar ntrun anume sens o repli#! pe #ares#riitorul o d! peste ani eroilor #rea'i de autorul 2telei "ar! nume) n ade(!r, Gore este un alt *iroiu, ns!



un *iroiu #are n(in$e, se mplineşte, se reali&ea&! pentru #! tr!ieşte ntro lume n #are "eri#irea nui o(a$! speran'!, #i o posi%ilitate şi #+iar o #ertitudine)

S

A "ost o (reme n #are s#riitorii p!şeau n literatur! #u sentimentul #! totul a "ost spus şi nimi# nu mai

poate "i ad!u$at) n urnalul "ra'ilor Gon#ourt $!sim urm!toarea nota'ie n dreptul &ilei de O au$ust FM=-Zola a de1unat a&i la mine) *ia spus= dup! analiştii #elor mai nuan'ate parti#ularit!'i ale unui sentimentaşa #um a#east! anali&! a "ost n#er#at! de 9lau%ert n *adame Bo(ar, dup! e0amenul e0presiilor artisti#e, plasti#e şi ner(oase pe #are la'i "!#ut dumnea(oastr!, dup! a#este #!r'i%i1uterii nu le mair!mne nimi# de "!#ut tinerilor.)

Ast!&i n R)P)R), un s#riitor are dimpotri(! sentimentul #! nu e0ist! &on! a realit!'ii deplin #unos#ut!, #!dinami#a so#ial! #reea&! mereu terra in#o$nita) Dramatur$ii e0plorea&! de a#eea pre&entul #u o aten'ie pasionat! i se simte n opera lor o d!ruire "ier%inte) Piesele lor repre&int! terenul pe #are se #on"runt!ș

$enero&itatea #u e$oismul, inteli$en'a #u pre1ude#ata, pulsa'ia (ie a (ie'ii #u iner'ia ei)

Care snt temele teatrului nostru /

3 (e#+e şi solid! "amilie din marea %ur$+e&ie, inapt! s! pre'uias#! mun#a, roas! de nostal$ia puterii şi aa(erii, se a"l! n #ontratimp #u istoria) Ta%la ei de (alori morale 7 #umul de pre1ude#!'i şi #on(en'ii 7 nui o"er! ni#i m!#ar o surs! de re&isten'! moral! n "a'a re(olu'iei so#iale) În arsenalul ei ideolo$i# şi eti#nu se a"l! ni#i un $nd şi ni#i un sentiment #are s! o poat! sal(a de la o pr!%uşire tot att de ine(ita%il!, pe#t de 1usti"i#at!) Iat! tema piesei Citadela s%ărmată de 6oria Lo(ines#u)

Un om simplu, un mun#itor oare#are, modest şi %lnd, #are are şi pasiunea şi darul te+ni#ii, este preo#upats! ino(e&e pro#esul de "a%ri#a'ie n u&ina n #are lu#rea&!) Dar ini'iati(ele sale se lo(es# mereu dere&isten'a unor %iro#ra'i şi de mane(rele lor pe #t de a%1e#te, pe adt de ridi#ole) 2nt nişte siniştriimpostori ntro intimitate a%il! #u ne#instea, #on(inşi #! (or reuşi in #ele din urm! s! de&arme&e unmun#itor #e pare "!r! $las) Dar omul a#esta #are sa pre"!#ut tot timpul #! nu (ede şi nu n'ele$e nimi#

din intri$ile lor (a do(edi o putere ne#unos#ut!, 1u#ndule o "ars! şi o%li$ndui s! p!r!seas#! un #a%inette+ni# din #are "!#user! o ntreprindere pri(at!) Este tema piesei ,ielul turbat de Aurel Baran$a)

Un mun#itor oare#are #riti#! aspru pe dire#torul ntreprinderii şi pe superiorii s!i) Este #on#ediat) Pentru#a &iarul s! inter(in!, s! semnale&e in1usti'ia şi s!i pun! #ap!t, tre%uie spart! re'eaua #ompli#it!'ilor, arutinii %iro#rati#e şi a laşit!'ii) Asist!m la o lupt! a #onştiin'elor n #are unii tr!dea&!, iar al'ii se plea#!o%osi'i, lupt! aspr! #are se n#+eie #u o (i#torie) Cel #are trium"! este #omunistul Cer#+e&, erou #are nu#ade #opleşit de o respe#tuoas! team! n "a'a in1on#'iunilor menite s! a#opere nedreptatea #u uitarea)Con(in$erea sa este #! o sin$ur! min#iun! de&l!n'uie o a(alanş!, o sin$ur! #omple&en'! "a(ori&ea&! şintre'ine un şir lun$ de ipo#ri&ii) Este tema piesei -iariştii de Al) *irodan)

Trei $enera'ii de "emei şi #on"runt! (ia'a şi ima$inea lor despre (ia'!) Cea din'ii a "ost (i#tima tiraniei

a%solute a so'ului ei, #are a ruinato moral şi material) 9ata ei a n#er#at o e(adare de su% despotismul$alant dar nu mai pu'in "ero#e al %!r%atului, s"rşind prin a se su"o#a ntre mar$inile unei e0isten'e "!#utedin supunere şi din mi#ime) Cea dea treia, #areşi tr!ieşte tinere'ea n &ilele noastre, a"l! 1urmpre1urul eio pre'uire #are este semnul pre"a#erilor re(olu'ionare) Dar #eea #e e, poate, tot att de important pentrudestinul ei, este #on(in$erea #! nu sntem alt#e(a de#t #eea #e ntreprindem şi #! noi nşine tre%uie s!ale$em, n intimitatea noastr!, ntre s#la(ie şi demnitate, da#! (rem s! "im trata'i #a oameni) A#easta e pro%lema pus! de Lu#ia Demetrius n Trei genera!ii)



Un dire#tor de u&in!, un ade(!rat #omunist, #onstat! #! prede#esorul s!u a #!rui mun#! nu "useseapre#iat! a orientat e0#elent produ#'ia, $ndinduse nu la su##ese imediate şi super"i#iale, #i la reali&!ritraini#e şi de (iitor) Ar putea s! ne$e o dat! #u al'ii #ontri%u'ia "ostului dire#tor şi s! %ene"i#ie&e dea(anta1ele unei situa'ii "!#ute par#! s!i sporeas#! presti$iul) Dar el re"u&! o asemenea atitudine şi de#lar!r!spi#at ale #ui snt meritele) Este tema piesei .ta%eta nevă*uta de Paul E(era#)

Doi "ra'i, amndoi preşedin'i de G)A)C), amndoi la "el de %uni $ospodari şi disput! ntietatea n sat)Primul este un om #are urm!reşte e0#lusi( #şti$ul imediat al '!ranilor, #el!lalt se $ndeşte şi la in(esti'iilemenite s! dea roade peste ani de &ile) Po&i'iile #elor doi "ra'i se #on"runt!, iar realitatea s"rşeşte prin a dadreptate #elui #e a n'eles #! (iitorul este o dimensiune #are nu poate lipsi din mun#a noastr! ;2ttoAndras, Nuntă la Castel <)

Un in$iner #are se #ondu#e n mun#a sa dup! normele eti#ii so#ialiste şi edu#! a#as! "iul dup! prin#ipiilemoralei %ur$+e&e, n#er#nd s!i insu"le nen#redere n oameni şi o atitudine de e$oism şi (iolen'! nrela'iile so#iale) Dar "iul nuşi poate nsuşi pun#tul de (edere al tat!lui s!u şi se r!&(r!teşte #uintransi$en'a şi puritatea (rstei sale mpotri(a unei po&i'ii dupli#itare şi şu%rede, silinduşi p!rintele s!re"le#te&e la #eea #e e ne"ast n atitudinea sa moral!) A#easta e pro%lema pe #are o ridi#! piesa "rietenamea "i/ de 8) Em) Galan)

Urm!rind temele teatrului nostru, o%ser(!m ndat! #! piesele se situea&! pe "irul unei a#tualit!'i n #arerela'iile umane se dispun n #on"i$ura'ii e0trem de (ariate, iar mediile so#iale n #are se petre#e a#'iunealor snt di(erse)

Reprezentarea operelor clasice ale dramaturgiei naţionale şi universaleA#'iunea de #reare a unei dramatur$ii ori$inale se aso#ia&! #u a#eea de (alori"i#are a lu#r!rilor dramatur$iei na'ionale şi uni(ersale, alt aspe#t important al politi#ii teatrale ela%orate şi apli#ate de partidul nostru) Ct este de lar$! a#east! opera de ne#ontenit! m%o$!'ire a repertoriului re&ult! "ie şinumai din enumerarea par'ial! a titlurilor de piese puse n s#en! In ultimii dou!&e#i de ani)

2nt repre&entate #omediile lui Cara$iale = 0 scrisoare pierdută, 0 noapte %urtunoasă şi ($ale

carnavalului, #a şi drama sa '!r!neas#! Năpasta)

8asile Ale#sandri 7 #u piesele sale Fntna +landu*iei, (espot Vodă, 0vidiu, Coana C&iri!a n provincie,Sn*iana i "epeleaș 7 este pre&ent n repertoriul teatrelor, #a şi B) P) 6asdeu #u )ă*van i Vidraș , Al)Da(ila #u Vlaicu Vodă, B) Dela(ran#ea #u 'pus de soare şi Vi%orul ) 2e 1oa#a piesele s#rise ntre #ele dou!r!&%oaie 1ai!ele de Al) iri'es#u, 'ct vene!ian şi Su%lete tari de Camil Petres#u, Titanic vals şi, 222Eseu deTudor *uşates#u, 0mul cu mr!oaga de G+) Ciprian, 3n ir$te mărgăriteș şi 0mul care a vă*ut moartea de8i#tor E"timiu, 4ocul de$a vacan!a, Steaua %ără nume şi 5ltima ora de *i+ail 2e%astian, Ta6e7 Ian6e ișCadr de 8i#tor Ion Popa şi multe altele)

Dintre autorii #lasi#i uni(ersali, 2+a5espeare este ast!&i mai repre&entat de#t ori#nd ; ' 89$a noapte, Hamlet , (oi tineri din Verona, )egele :ear , )omeo i 4uliettaș , Visul unei nop!i de vara, Cum vă place,

,acbet&< Goldoni de asemenea ; +ădăranii, Hangi!a, 1lcevele din C&ioggia, Slugă la doi stăpni<) 2!nu omitem apoi pre&en'a n repertoriul teatrelor noastre a lui Corneille ; Ciclul <, Ra#ine ; +ritannicus, Fedra<, Lope de 8e$a ;Cinele grădinarului, Fntna turmelor , Steaua Sevilei<, Calderon ; 'lcadele din -alomeea, (oamna nevă*u!ii<) *oliVre este un autor 1u#at "re#(ent ;Vicleniile lui Scapin, Tartu%%e, 'varul ,.coala %emeilor , +urg&e*ul gentilom, +olnavul nc&ipuit <, #a şi A) N) 3stro(s5i ; :upii şi oile, Furtuna, Fata %ără *estre, Vinova!i %ără vină, "ădurea<, sau Go$ol ; )evi*orul , Căsătoria<, sau Gor5i ; '*ilul denoapte, ,icii burg&e*i, Vassa 4ele*nova, Egor +ulcev<) Pe a"işele teatrelor noastre "i$urea&! adeseanumele lui Tolstoi ; 3nvierea, 'nna ;drenina, "uterea ntunericului, Cadavrul viu<, sau Ce+o(



; "escăruşul , Trei surori, :ivada cu vişini, 5nc&iul Vama<, sau Edmond Rostand ;C<rano de +ergerac<,sau 2#+iller ; Intrigă şi iubire, ,aria Stuart , Ho!ii<, sau 6enri5 I%sen ; "eer 1<nt , Nora<, sau Bernard2+aW ; "<gmalion, (iscipolul diavolului, S%nta Ioana, Casa inimilor s%ărmate<) Capodoperele anti#+it!'iise a"l! la lo# de #inste n repertoriul nostru) 2e 1oa#a, de pilda, 2o"o#le ; 'ntigona, 0edip$rege<, Es#+il; "rometeu<, Euripide ; Hecuba<)

Am putea ori#nd m%o$!'i a#easta list! de titluri ilustre din dramatur$ia na'ional! sau uni(ersal! #e se 1oa#a pe s#enele noastre, dar #red #a a re&ultat #eea #e e n prunul rnd important de su%liniat, şi anume prin#ipiul se(er de sele#'ie #are pre&idea&! repertoriul teatrelor din R)P)R) şi #are este #on#lu&ia uneiatitudini "a'! de art!)

Reprezentarea valorilor teatrului universal contemporanCultura unui popor repre&int! un or$anism #are nu se poate de&(olta armonios de#t da#! ntre'ine uns#+im% (iu #u elementele naintate ale tuturor #elorlalte #ulturi) Ceea #e este (ala%il n domeniul ştiin'ei,te+ni#ii este (ala%il şi pentru teatre)

3 miş#are artisti#! i&olat! de #onte0tul $eneral al artei, #are şi suprim! ori#e punte #u #eea #e se $ndeşteşi se reali&ea&! pe alte meridiane, este n epo#a noastr! o a%surditate dintre #ele mai d!un!toare) Teatrul

tre%uie s! primeas#! şi s! transmit! mai departe 7 "!r! a #rea "ireşte o in"la'ie de tradu#eri, "!r! a da o pro%! de prost $ust artisti# şi mai #u seam! "!r! a a%di#a de la #riteriul realismului şi al #ara#terului popular al literaturii 7 tot #eea #e merit! a "i #unos#ut din dramatur$ia altor popoare

2#enele noastre se pot mndri de a "i 1u#at pe aproape to'i marii s#riitori #ontemporani)

Al!turi de piesele lui A) N) Po$odin = 0mul cu arma, 0rologiul ;remlinului, ' treia7 patetică, 'ristocra!iişi de alte piese din dramatur$ia so(ieti#! eroi#re(olu'ionar! #a = Tragedia optimistă de 8se(olod8işne(s5i, )uptura de La(rene(, :iubov Iarovaia de C) Trene(, Trenul blindat de 8se(olod I(ano(,#omedii satiri#e #a +aia sau "loşni!a de *aia5o(s5i, se ntlnes# n repertoriul teatrelor romneşti pieselelui Eu$en 3>Neil ; "atima de sub ulmi<, Art+ur *iller ;To!i %iii mei, Vrăjitoarele din Salem,) ,oartea unuicomis$voiajor < şi Tennessee Xilliams ;0r%eu n in%ern, ,enajeria de sticla<, R) Nas+ ;0mul care aduce

ploaia<, ) Co#teau ; ,aşina de scris<, Giraudou0 ; Nebuna din C&aillot <, Eu$en Iones#u ; )inocerii<,Eduardo de 9ilippo ; Filomena ,arturano, Napoli7 oraşul milionarilor , (e "retore Vincen**o, +lestematele %antome<, Aldo Ni#ola1 ;0mul 'pelor <, ) B) Priestle ;Viraj periculos, Inspectorul de poli!ie, Scandaloasa legătură=<, Noel CoWard ; Nud cu vioară<, Peter ar(as ; (iploma!ii7 :iturg&ia dela mie*ul nop!ii<, Ian Drda ; (racul uitat <, amen Zidaro( ; +locada<, Leon ru#&5o(s5i ; "rima *i delibertate<, *ori#& Zsi$mond ;C&e% domnesc, )ubedenii<, Ger$el 2andor ; Fiul meu<, Bertold Bre#+t; ,utter Courage, (omnul "untila şi sluga sa ,atti, 'scensiunea lui 'rturo$5i poate %i oprită, Svej6 n al doilea ră*boi mondial <, Drrenmatt ;Vi*ita bătrnei doamne, Fran6 V <, *a0 9ris#+ ; +iederman şiincendiatorii< )a)m)d)ș

S

Cer#etarea repertoriului teatrelor noastre n #ele trei #ompartimente ale sale ne arat! #on(in$!tor #! su%raportul dramatur$iei 1u#ate ne a"l!m n "a'a unei a%unde+'e de (alori) Iat! un remar#a%il "apt n istoriamiş#!rii noastre artisti#e, menit s! ridi#e "oarte sus interesul pentru te0tul #4re se spune pe s#en!) i "!#utș

s! du#! la mani"est!ri #orespondente n planul artei spe#ta#olului) C!#i teatrul şi poate ndeplini "un#'iasa n primul rnd prin asi$urarea unui repertoriu superior)



Arta spectacoluluiÎn perioada dintre #ele dou! r!&%oaie mondiale a a(ut un oare#are r!sunet ideea superiorit!'ii teatrului #aliteratur! "a'! de -Teatrul teatru.) T+i%audet elo$ia de e0emplu n piesele anali&ate to#mai di(or'ul dele$ile $enului dramati#) 3 asemenea n'ele$ere a teatrului r!mne, e(ident, de"i#itar!, ntru#t, dup! #umştim prea %ine, dramatur$ia este "!#ut! pentru a "i repre&entat!, iar (aloarea literar! a unei piese este

#ondi'ionat! de (irtu'ile sale s#eni#e) Nu #unos# ni#i un mare dramatur$ ale #!rui piese nu pot "i 1u#ate,dar pot #ita toate str!lu#itele te0te ale literaturii dramati#e şi #are par anume "!#ute pentru marispe#ta#ole) De alt"el En$els i reproşa ntrun rnd lui Lasalle #! "a#e o distin#'ie ntre drama s#eni#! şi#ea destinat! le#turii, e0primnduşi #lar #on(in$erea #! ade(!rata pies! tre%uie s! o#a&ione&e o %un!repre&enta'ie teatral!)

*iş#area artisti#! din 'ara noastr! sa de&(oltat n ultimii dou!&e#i de ani punnd pe primul plan, aşa #umam ar!tat, pro%lema repertoriului, dar "!r! a ne$li1a ni#i o #lip! #ea a spe#ta#olului) 8i$oarea #u #are noiam a#u&at o dramatur$ie minor! şi n #ele din urm! ostil! preo#up!rilor umaniste sa aliat #u un pasionate"ort de a (alori"i#a n spirit #ontemporan piesele alese spre repre&entare) Credin'a noastr! este a#eea #! pies! şi spe#ta#ol snt dou! momente ale a#eluiaşi armonios a#t de #ultur!)

@i da#! pe s#enele noastre re$i&ori, de#oratori şi a#tori au repurtat traini#e su##ese, a#easta se datorea&!mpre1ur!rii #! talentul lor a $!sit o e0#elent! plat"orm! de lansare n te0tele pe #are erau #+ema'i s! leinterprete&e şi a #!ror +e$emonie no ne$!m) 2tilul spe#ta#olelor noastre este, "ireşte, "oarte di"erit, dar (atre%ui s! o%ser(!m din #apul lo#ului #!, mai totdeauna, e0ist! o #laritate a 'elurilor şi a mi1loa#elor (redni#e de un teatru destinat #elui mai lar$ pu%li#)

2nt interesante dire#'iile n #are se mani"est! re$i&orii noştri, dar din#olo de deose%iri ntre di"erite personalit!'i tre%uie s! (or%im despre #eea #e #onstituie pro$ramul lor #omun = a##entul #ade pe relie"area persona1elor, pe #unoaşterea şi ntru#+iparea, omului, pe de"inirea pro#eselor lui de #onştiin'! spe#i"i#ea#estei epo#i) La a#east! plat"orm! #omun! de (ederi ntre re$i&ori sa a1uns, poate, şi n urma dis#u'iilor,dar #red #! mai #urnd ea #onstituie re&ultatul unei #redin'e pe #are realitatea a impuso) @i anume #! nu po'i #uprinde n mod ade(!rat n'elesurile unei piese de#t mer$nd "oarte adn# n psi+olo$ia

persona1elor)

Îmi amintes# an a#est sens dialo$ul dintre prin'ul Danemar#ii şi Guildenstenn şi Ro&en5rant&, #nd6amlet d! o le#'ie #elor doi #urteni #are n#ear#! s!i is#odeas#! starea de spirit) 6amlet le spune #! este$reu s! #n'i o melodie da#! nu #unoşti instrumentul şi este şi mai $reu s! desluşeşti un su"let da#a nu#unoşti al#!tuirea lui şi #!ile de a##es #!tre el)

În #ursul a#estor ultimi ani teatrul romnes# a #om%!tut att impro(i&a'ia, diletantismul şi #ultul (edetei,#t şi dispre'ul te0tului #onsiderat #a simplu prete0t pentru o punere n s#en! "ante&ist! şi lipsita, de#on'inut 7 tendin'e att de pre1udi#ia%ile pro$resului artei teatrale) Dimpotri(!, #riti#a şi opinia pu%li#!au n#ura1at şt sus'inut #!ut!rile #u ade(!rat #reatoare, ino(a'iile autenti#e destinate s! dea ma0imum de(aloare e0presi(! #on'inutului şi #ara#terului artisti# parti#ular al operei repre&entate, s! su%linie&e

tendin'ele pro$resiste şi umanismul marilor piese #lasi#e sau #ontemporane)

Dintre re$i&orii a"la'i ;la (rsta maturit!'ii artisti#e, tre%uie re'inute n primul rund numele lui 2i#!Ale0andres#u şi *oni G+elerter) Primului i dator!m mai ales, re#onstituirea uni(ersului #ara$ialian şi#te(a spe#ta#ole de(enite #lasi#e ; )evi*orul de Go$ol, +ădărănii de Goldoni<, lu#rate #u o solid! ştiin'!a le$ilor teatrului) 2im'ul ritmului, $ri1a pentru detaliul #omi# su$esti( snt #ara#teristi#e a#estui maestrual #omediei, #are, #u o (er(! deose%it!, a reali&at şi numeroase spe#ta#ole de ;ndelun$at su##es dinrepertoriul #ontemporan)



*oni G+elerter are meritul de a "i $!sit un lim%a1 nuan'at şi su%til n tratarea a #eea #e se numeşte, poate#u un termen impropriu, -teatru de #amer!:) 2pe#ta#olele sale ; 5nc&iul Vania, Trei surori, 5ltima oră,Citadela s%ărmată, -iariştii< se num!r! printre marile noastre reuşite, "iind un model de ra"inamentartisti#)

Cara#teri&nduse prin (italitate şi "or'! emo'ional!, Ion @a+i$+ian a reali&at #te(a importante spe#ta#ole

din dramatur$ia #lasi#! romneas#!, n (reme #e Al) 9in'i, posesor al unui puterni# temperament, a ştiut s!(alori"i#e marile opere ale dramatur$iei re(olu'ionare so#ialiste)

Ion 3lteanu, Dinu Ne$reanu, Geor$e Dem) Lo$+in, *auri#iu 2&e5ler, N) Tompa, 8lad *u$ur au#ontinuat tradi'ia ş#olii re$i&orale romneşti n spiritul artei #om%ati(e partini#e)

To'i a#eşti re$i&ori lu#rea&!, aproape de re$al!, #u mi1loa#ele (eri"i#ate ale teatrului)

A#east! o%ser(a'ie nu (rea s! "ie ni#ide#um o o%ie#'ie, #i numai un pun#t de delimitare "a'! de ntrea$a pleiada de tineri re$i&ori #are is#odes# drumuri noi) Dintre a#eştia semnal!m n primul rnd pe Li(iuCiulei, #reator mereu "e%ril, unul din a#ei artişti #are se #aut! de la de%ut şi pn! la #ea mai "rumoas!mplinire, p!r!sind #!ile um%late şi n#er#4nd e0perien'e noi)

Da#! Li(iu Ciulei utili&ea&! din plin şi #u mare e"e#t s#eno$ra"ia n repre&enta'iile sale ;el este şis#eno$ra" şi a#tor, şi re$i&or de "ilm 7 un ade(!rat omor#+estr!<, Radu Pen#iules#u, alt re$i&or #are sedistin$e printrun stil artisti# inedit, $oleşte aproape s#ena, redu#nd de#orul la #te(a elemente şi#on#entrnduşi toat! aten'ia pe ideile #are se n"runt! şi #!rora ştie s! le dea o miş#are de o simplitatedramati#!) 2unt de re'inut spe#ta#olele sale Ciocrlia de Anouil+ şi +rigada I de cavalerie de 8işne(s5i)

6orea Popes#u sa "!#ut apre#iat prin montarea unor spe#ta#ole "oarte di(erse, dar n&estrate #u a#eeaşi"or'! #omuni#ati(!, "ie #! e (or%a de +aia lui *aia5o(s5i, 'ristocra!ii lui Po$odin sau ,oartea unuiartist de 6oria Lo(ines#u, iar 8lad *u$ur, n#linat mai ales spre reali&area ima$inilor (i&uale, a montat#u su##es Hamlet , Tragedia optimista şi Nunta lui Figaro)

Lu#ian Giur#+es#u, ale #!rui spe#ta#ole Bre#+t se #ara#teri&ea&! prin "ante&ie şi denun'are a $rotes#ului,

este autorul unui remar#a%il spe#ta#ol #u )inocerii lui Eu$en Ioneseu, iar Lu#ian Pintilie, spirit mo%il şinuan'at, este apt deopotri(! pentru spe#ta#olele pline de "ante&ie #a şi pentru repre&enta'ii so%re)

A#estor nume de re$i&ori, de#işi s! se a"irme printrun ştii aparte, li se adau$! Dinu Cernes#u, n#linat s!su%linie&e latura %u"! a lu#rurilor, Da(id Esri$, ale #!rui #rea'ii se distin$ printro teatralitate e0presi(!,Ion Co1ar, *i+ai Dimiu, 9ar5aş Ist(an, C!lin 9lorian, G+) 6ara$, 8aleriu *oises#u, Ion Tau%, CornelTodea, Ion 2imiones#u)))

To'i a#eşti re$i&ori tineri, ori#t de di"eri'i ar "i ei, pornes# de la #on(in$erea #! omul de a&i este #u multmai so%ru şi #u mult mai la#oni# n e0primarea sentimentelor, a $4ndurilor sale) Am putea (or%i #+iar deo polemi#! a lor, uneori "!'iş!, alteori se#ret!, #u #eea #e este retori#, a%u&i(, pre#ipitat n (e#+iul teatru) Eun "el de r!&%oi mpotri(a arti"i#iului şi a #lişeului, adesea "oarte spe#ta#ulos)

În a#east! lupt! ei $!ses# un aliat pre'ios n "a#torul prin#ipal, a#ti(, al spe#ta#olului 7 (reau s! spun = na#tor)

Teatrul romnes# #uprinde un mare num!r de e0#elen'i a#tori de toate (rstele, n m!sur! s! interprete&erolurile #ele mai di(erse) Ceea #e "rapea&! pe spe#tatorii str!ini la primul lor #onta#t #u teatrul din R)P)R)este temperamentul (iu al a#torilor, e0#ep'ionala lor "a#ultate de aşi tr!i rolurile, de a n#arna persona1ele#ele mai (ariate) Talentul #elor mai mul'i dintre a#torii noştri este att de "e#und, n#t ei reuşes# 7 #+iar aitun#i ond nu au o per"e#t! st!pnire a meseriei 7 sa o%'in! dura%ile (i#torii artisti#e) 2u%linie& a#est



lu#ru pentru a ar!ta #! da#! n alte domenii ale teatrului 7 dramatur$ie, re$ie, s#eno$ra"ie 7 #on"und!muneori rutina #u (o#a'ia, n #eea #e pri(eşte a#torii, darurile lor naturale snt de o %o$!'ie şi de o (arietateremar#a%il!) Cole#ti(ul Teatrului Na'ional din Bu#ureşti şi Clu1, spre e0emplu, num!r! destui interpre'i de(aloare uni(ersal!) Teatrul -Lu#ia 2turd&aBulandra? sau Teatrul de Comedie se %i&uie de asemenea pe"or'e a#tori#eşti de prim ran$)

*! (oi limita s! nşir doar #te(a dintre #ele mai remar#a%ile personalit!'i ale s#enei noastre, #usentimentul (ino(!'iei #! nu (oi reuşi deet s! des#+id o list! "oarte %o$at!)

Aura Bu&es#u, o tra$edian! al #!rui 1o# e(oluea&! pe linia austerit!'ii $ra(e şi a su"erin'ei #are,#omprimat!, i&%u#neşte uneori #a o "la#!r! menit! s! puri"i#e şi s! ard! totul Eu$enia Popo(i#i, o#omedian! #u in"inite resurse n #omedie şi n dram! Clod Bertola, #are se remar#! printro interpretarede "ine'e şi n #are o idee sau un sentiment $!seşte o (ariat! $am! de nuan'e Irina R!#+i'eanu, pasionattemperament #ara#teri&at prin aptitudini d# #on#i&ie şi (i$oare *ar#ela Rusu, a #!rei sensi%ilitate,inteli$en'! şi pro"un&ime i n$!duie s! ata#e o mare (arietate de roluri)

2pe#tatorii aplaud! 1o#ul pateti# şi (i%rant al lui Tant&i Co#ea, poe&ia şi $ra'ia *ariettei De#ules#u,no%le'ea şi "arme#ul El(irei Godeanu, 1o#ul de pre#i&ie şi a#uitate al Dinei Co#ea, (er(a #omi#! a Ninetei

Guşti, temperamentul (ul#ani# al *ar$aretei Ba#iu)))

Dintre a#tori tre%uie re'inu'i Costa#+e Antoniu ;5nc&iul Vania<, a #!rui interpretare de$a1! o #!ldur!dis#ret! şi o lumin! t!inuit! su% un remar#a%il ta#t artisti# Geor$e Cal%oreanu, interpretul unui şir impresionant de roluri din repertoriul uni(ersal şi na'ional, masi(! pre&en'! s#eni#! al #!rui se#ret estealian'a dintre monumental şi uman, dintre retori# şi ipsi+olo$i# Gri$or# 8asiliu Birli#, a#tor uni# n "eluls!u, #u un umor #areşi e0tra$e triste'ea din mo%ilitatea şi (arietatea detaliilor totdeauna per#utanteAle0andru Giu$aru, autor al unor monumentale portrete #ara$ialeşti @te"an Ciu%ot!raşu, "or'! artisti#!"!#ut! par#! pentru toate rolurile n #are un om şi intero$+ea&! destinul ple#nd de la puterile unei min'i"r!mntate, #u elanuri de $enero&itate şi altele de s#epti#! resemnare *ar#el An$+eles#u, a#tor #un&estr!ri "oarte di(erse, n #are (i$oarea se alia&! #u deli#ate'ea, tra$i#ul #u #omi#ul Ion 9inteşteanu, la#are uimeşte pre#i&ia desenului s#eni# al #ara#terului Ni5i Atanasiu, a#tor de o (er(! s#!p!r!toare 9orEtterle, artist de o mare suple'e intele#tuala)))

Ta%loul maeştrilor s#enei romneşti poate #ontinua ast"el, #ompletat #u a#torii din tn!ra $enera'ie #are,#teodat!, nu snt #u nimi# mai pre1os de#t maeştrii or) n ade(!r, tn!ra $enera'ie de a#tori de'ine nansam%lul miş#!rii noastre teatrale o "un#'ie deose%it de nsemnat!) 2e impun sensi%ilitatea IleneiPredes#u, "or'a artisti#! a 3l$!i Tudora#+e, 1o#ul poeti# al 2il(iei Popo(i#i) De pe a#um se detaşea&!inteli$en'a s#eni#! a lui 3#ta(ian Cottes#u, umanitatea #ald! a lui *atei Ale0andru, "ine'ea lui 8i#tor Re %en$iu#, #omuni#ati(itatea 8asili#!i Tastaman, 1o#ul a#idulat al 2andei Toma, #omple0itatea mi1loa#elor de e0presie ale lui G+) Dini#!, ori$inalitatea #ompo&i'iilor lui C) Rau'#+i, (italitatea #omi#! a lui Dem)R!dules#u, "iorul tra$i# al Leapoldinei B!l!nu'!, "or'a de atra#'ie a lui Geor$e Constantin, umorul spe#ialal lui *i+ai P!l!des#u)

Nu #red #! $reşes# a"irmnd #! su##esele teatrului nostru se datorea&!, ntro %un! m!sur!, n&estr!rii, pre$!tirii şi elanului a#estei tinere $enera'ii de a#tori, #are adu#e pe s#en! poate unul dintre #ele mai pre'ioase atri%ute ale artei, şi anume aspira'ia de a spar$e (e#+i #lişee, de a dinamita u&ate re'ete şi de ainstaura un stil nou purtmd amprenta anilor noştri) A#east! ile$itim! aspira'ie şi $!seşte un aliat den!de1de n solida pre$!tire pro"esional! pe #are (iitorii a#tori, su% ndrumarea maeştrilor s#enei noastre, odo%ndes# n institutele de teatru, unde tinere'ea n(a'! #ele dinti semne din al"a%etul maturit!'ii artisti#e)



;În parante&! "ie &is, aten'ia a#ordat! tinerilor a#tori se e0prim! n nenum!rate "eluri şi #u #ele mai "ertilere&ultate)

Am n (edere, spre e0emplu, a#ele "esti(aluri %ienale ale tinerilor a#tori, #are snt menite s! "ie o de"ilarea #elor mai d!rui'i artişti şi un prile1 de ntre#ere) n ade(!r, n &ilele #on#ursului se perind! prin "a'a 1uriului şi a pu%li#ului &e#i de a#tori, de re$i&ori, de s#eno$ra"i şi "ie#are dintre ei poate sari din um%ra

ne#unos#utului, do%ndind re#unoaşterea pe #are o merit! talentul s!u) De alt"el, mul'i din a#ei #are sea"l! ast!&i n rndul tinerilor "runtaşi ai s#enei noastre au tre#ut prin a#est e0amen) @i nu ni se pare de lo#lipsit de nsemn!tate s! reamintes# #! un pro#ent important din laurea'ii #on#ursurilor pre#edente ia dat,#eea #e se numea alt!dat! #u un termen peiorati( 7 pro(in#ia)

C!#i un merit al a#estui #on#urs este de a antrena ntro #on"runtare stimulatoare şi util! a#tori dinntrea$a 'ar!, dis#reditnduse ast"el o (e#+e pre1ude#at! #are a %ntuit #ultura noastr!, şi anume #! ntreteatrul din Capital! şi #el din #elelalte oraşe ale '!rii ar e0ista o $ra(! şi iremedia%il! deose%ire de ni(elartisti#) De altminteri, de la un "esti(al, Fa altul sa (!&ut #! şi -pro(in#ia: dispune de solide resurseartisti#e, #a a#este resurse snt tot mai %ine ndrumate şi "olosite)

Ast!&i, spe#ta#olele teatrelor din pro(in#ie ntre# #teodat! pe #ele din Capital!, rele(nd (o#a'ii, #rend o

atmos"er! de permanent! emula'ie)

Iar #ine asist! la a#este #on#ursuri pri(eşte nu numai o de"ilare de talente, dar poate apre#ia o mun#!"!#ut! #u perse(eren'! şi elan, #!#i tineretul teatrelor noastre ştie "oarte %ine #! talentul nu se poate(alori"i#a "!r! un tra(aliu de "ie#are &i, "!r! o nalt! #ultur!, "!r! pasiune şi entu&iasm)

Iat! de #e so#otes# #! da#! teatrul nostru sa m%o$!'it n ultimii ani #u attea noi talente, iar #ontri%u'ialor artisti#! sa do(edit a "i su%stan'ial!, "aptul se datorea&! unei mun#i or$ani&ate şi unui a1utor multilateral dat tn!rului a#tor n#! de pe %!n#ile institutelor de teatru<)

În domeniul s#eno$ra"iei, talentele şi ini'iati(ele a%und!, $!sinduse adesea solu'ii in$enioase, moderne)2emnal!m n a#est sens de#orurile lui Al) Br!t!şanu la Celebrul >9, #ele ale lui ules Pera+im la +aia şi

'ristocra!ii, #ele ale lui Li(iu Ciulei la Cum vă place, #ele ale lui Paul Bortno(s5i la 0mul care aduce ploaia, #ele ale lui Dan Nem'eanu la )inocerii)))

În #ursul ultimilor ani, lupta dus! mpotri(a de#orurilor n#!r#ate, $reoaie, de un #ara#ter naturalist, a "ostn#ununat! de su##es, intlnim din #e n #e mai des pe s#enele romneşti de#oruri su$esti(e n #arera#ursiul e0presiei plasti#e permite p!trunderea n &onele mai adn#i ale operei dramati#e)

S

Cnd ntro &i se (a s#rie o istorie detaliat! a miş#!rii teatrale romneşti, (a tre%ui s! se #onstate #!spe#ta#olul de(ine tot mai mult n anii puterii populare un e0emplu de interpretare #ult! a unei piese)Insist asupra a#estui aspe#t al artei noastre s#eni#e, "iind#! o (reme de pro$res impli#! m%o$!'irea şiadn#irea e0presia, ne#esit! un lim%a1 intele#tual) Artiştii au n'eles #! nu ar putea "a#e "a'! epo#ii

so#ialiste, #ara#teri&at! prin pro%leme ne%!nuit de #omple0e puse #onştiin'ei de a(ntul re(olu'ionar #e#uprinde deopotri(! toate domeniile de $ndire şi toate rela'iile umane, "!r! mi1loa#e de e0presie lani(elul ideilor şi #ulturii #elei mai modeme, #u un #u(nt la ni(elul unui lim%a1 #apa%il s! t!lm!#eas#!noile #oordonate ale e0isten'ei)

Raporturile teatru — public Nu a(em dreptul s! omitem un #apitol "oarte important din istoria s#enelor noastre de dup! Eli%erare, şianume raporturile dintre teatru şi pu%li#) Am ar!tat n #te(a rnduri dea lun$ul a#estei ;su##inte şi "atal



in#omplete< lu#r!ri e"e#tul %ine"!#!tor pe #are la a(ut asupra miş#!rii artisti#e din R)P)R) pre&en'a ns!lile de spe#ta#ol a unui pu%li# #e (ede n teatru sursa unor emo'ii de nenlo#uit şi a unei pri(ile$iate"orme de #unoaştere) Tre%uie s! ad!u$!m la a#easta o%ser(a'ia #! noul nostru pu%li# este unitar şiomo$en, lu#ru deose%it de important pentru art! ;a #!rei "un#'ie imediat! este s! se adrese&e unei#ate$orii %ine delimitate din pun#t de (edere so#ial, moral şi esteti#< da#! (rea s! n#+eie rapid şi e"i#a#e

un a#ord #u spe#tatorii) Noi, a#torii, n'ele$em "oarte %ine #e nseamn! pentru un spe#ta#ol a 1u#a n "a'aunei s!li unite prin a#eeaşi dorin'! de a (edea, de a sim'i şi de a n'ele$e, #are este solidar! prin a#eeaşilar$! şi adn#! repre&entare a (ie'ii, #are e #imentat! prin a#eleaşi amintiri) C!#i ntrun spe#ta#ol repli#anu o d! numai #el #are 1oa#! pe s#en!, dar şi partenerul din sal!) 9!r! repli#a, "!r! (i%ra'ia, "!r!;n'ele$erea a#estui partener, nimi# ade(!rat, nimi# "rumos nu e posi%il pe s#en!)

Întrunul din arti#olele sale, *i+ail 2e%astian notea&! #u am!r!#iune #! o repre&enta'ie #u piesa lui*a0im Gor5i '*ilul de noapte şi pierduse ori#e (irulen'! din pri#ina "aptului #! pu%li#ul %ur$+e& nu eradispus şi ni#i nu putea s! asi$ure #ele%rei drame un #limat de re#epti(itate şi de real! n'ele$ere)

-A&ilul de noapte este o pies! re(olu'ionar!, s#ria 2e%astian, din #are teatrul a "!#ut un spe#ta#ol#on"orta%il))) A&ilul de noapte e o dram! de re(olt! so#ial! #are se 1oa#! de Q de ani n #ele mai ele$antes!li de spe#ta#ol din lume) E o pies! de de#lasa'i, pe #are o aplaud! din $enera'ie n $enera'ie un pu%li# de %ur$+e&i) E, n s"rşit, un apel desperat pe #arel as#ult! "!r! s!l aud! o so#ietate mp!#at! #u sine))) '*ilul de noapte (ine din str!"unduri so#iale #u #are pu%li#ul n teatru nu are nimi# #omun) E o dram!#are se petre#e la "und şi la peri"erie, dar se 1oa#! n #entru şi la lumin!) Cei #are tr!ies# a#east! dram! nuo (or (edea ni#iodat! la teatru #ei #are o (!d la teatru nu o (or tr!i ni#iodat! n (ia'!))) 9runtariile "iindast"el %ine sta%ilite ntre unii şi ntre al'ii, '*ilul de noapte se poate 1u#a n linişte.)

Înlo#uirea a#estui pu%li# %ur$+e& ;#are nu (oia şi nu putea s!şi dea ade&iunea la "oarte multe din (alorileautenti#e şi noi ale teatrului şi su% presiunea #!ruia semni"i#a'ia unor mari piese era deturnat!< #u lar$imase de spe#tatori tre#u'i prin e0perien'ele ma1ore ale e0isten'ei, #onduşi de aspira'ia de a n'ele$e sensulade(!rat, a#tual al unei repre&enta'ii şi a(nd un a#elaşi naintat pro$ram so#ial, moral şi esteti#, are"eri#ite #onse#in'e asupra teatrului)

2emnalnd #eea #e este "e#und n apari'ia noului nostru pu%li#, nu tre%uie s! pierdem din (edere#ontri%u'ia lumii teatrale la edu#area lui, #!#i, e(ident, a(em dea "a#e #u un pro#es re#ipro# dein"luen'are, #u un raport diale#ti#) Binen'eles #! un pu%li# 7 prin natura sa re#epti( la #eea #e e ade(!r şi"rumos 7 uşurea&! misiunea artiştilor) Dar pe de alt! parte, artiştii tre%uie s! n"rn$! uneori lipsa lui de pre$!tire esteti#! sau pre1ude#!'ile moştenite, $usturile transmise de o edu#a'ie artisti#! %ur$+e&!) Cu attmai mare este meritul miş#!rii noastre teatrale de a "i ştiut s! pro"ite de (alul de re#epti(itate şi de ener$ieal proaspe'ilor spe#tatori #!l!u&indui spre #eea #e e realmente superior n arta s#enei)

S

Întrun moment n #are n unele '!ri o##identale se (or%eşte "re#(ent de o #ri&! a pu%li#ului, noinre$istr!m o tot mai mare a"luen'! de spe#tatori) 3 do(edes# urm!toarele #i"re, #ate arata e(olu'ianumeri#! a pu%li#ului din Romnia n trei etape

F 7 num!rul spe#tatorilor la teatrele dramati#e a "ost de=O MQM şi la totalul institu'iilor de spe#ta#oleQMO

F 7 teatrele dramati#e = Q MF QM de spe#tatoritotal pe institu'ii= FH OO de spe#tatori

FO 7 teatrele dramati#e = M Q de spe#tatori



total pe institu'ii = FH QQ OO de spe#tatori2e poate (or%i, desi$ur, de spe#ta#ole #are sau %u#urat de un su##es mai mare sau mai mi#) Pu%li#ul ade(enit e0i$ent şi sele#'ionea&! adesea #u se(eritate a#ele spe#ta#ole #arei (or%es# pro"und şi interesantdespre (ia'!, #arei stimulea&! ima$ina'ia şi $ndirea, l emo'ionea&! şil atra$) 2e mai nt4mpl! uneori,desi$ur, #a o parte a pu%li#ului, n#! insu"i#ient "ormat!, s! se lase atras! de "alsa str!lu#ire şi s! umple pn! la re"u& sala unui teatru la #te o pies! medio#r!, dar &$omotoas!) E0ist! n#! su"i#ient de mul'iamatori de spe#ta#ole de di(ertisment) Dar din #e n #e snt mai numeroşi a#eia #are #aut! spe#ta#ole %o$ate n idei, puse n s#en! #u so%rietate şi %un $ust, spe#ta#olele #are repre&int! ade(!rata #ultur!teatral!) La asemenea spe#ta#ole se nt+npl! adesea s! (e&i seara un a(anspe#ta#ol, #are se des"!şoar! nstrad!Y n "a'a intr!rii, pe laitmoti(ul= -Na(e'i un %ilet n plus /? Iat! şi #te(a #i"re #are ilustrea&!"re#(en'a pu%li#ului la spe#ta#olele de #alitate=

7 0 scrisoare pierduta, de I) L) Cara$iale, sa 1u#at din F pn! n FQ la O de teatre, atin$nd F OFFrepre&enta'ii 1ai!ele de Al) iri'es#u sa 1u#at pan! a&i n F teatre de F F de ori ,ielul turbat , deAurel Baran$a, sa repre&entat n O de teatre de F Q de ori Celebrul >9, de Al) *irodan, a "ost 1u#atn F teatre de F F ori, iar -iariştii de a#elaşi autor sa 1u#at n FO teatre de HFM ori )evi*orul , deGo$ol, a atins repre&enta'ii n M teatre 0mul care aduce ploaia, de Ri#+ard Nas+, sa 1u#at de F de

ori n M teatre 'varul de *oliVre 7 de MH de ori n teatre ,oartea unui comis$voiajor de Art+ur *iller de HQO de ori n teatre) @i e0emplele sar putea nmul'i)

Pentru "ormarea noului pu%li#, pentru m!rirea ariei sale de in"luen'!, teatrul a des"!şurat şi des"!şoar! oa#ti(itate %o$at! nu numai la sediul s!u permanent, #i se deplasea&! adesea an oraş şi n a"ara oraşului, pre&entnduşi spe#ta#olele n "a'a unui pu%li# numeros din or!şele şi sate, p!trun&nd n lo#uri n #area#um F7O de ani ni#i nu se ştia #e nseaimn! teatrul) În tot timpul anului şi mai ales n timpul (erii,teatrele ntreprind turnee de lun$! durat! prin toat! 'ara) 2e mprosp!tea&! ast"el permanent le$!turilentre teatre şi pu%li#, se nlesneşte s#+im%ul de opinii şi de e0perien'! ntre oamenii de teatru) Prin toatea#este a#'iuni teatrul şia #u#erit n ultimii ani o audien'! lar$!, pe #are #ontinu! s! o m!reas#! şi #are esteun re&ultat dire#t al re(olu'iei #ulturale n plin! des"!şurare)

Un mi1lo# important de e0tindere a puterii de in"luen'! a teatrului n masele lar$i, şi #are este un alt aspe#tal a#eleiaşi re(olu'ii #ulturale, este strnsa le$!tur! ntre teatrul pro"esional şi lar$a miş#are a teatrului deamatori) n 'ara noastr!, miş#area artisti#! de amatori a luat un a(nt nemaint4lnit pn! a#um) E0ist! n pre&ent #ir#a FO de e#+ipe de teatru de amatori, #are a#ti(ea&! n "a%ri#i, n sate, n $ospod!riia$ri#ole #ole#ti(e, n institu'ii de n(!'!mnt et#) A#este e#+ipe, #e 1oa#! un repertoriu al#!tuit n $eneraldin piese ntrun a#t, #u temati#! le$at! de preo#up!rile şi pro%lemati#a spe#i"i#! popula'iei #!reia i seadresea&!, au atins n ultima (reme un ni(el de de&(oltare #are le permite s! a%orde&e un repertoriu mai#omple0, de (aloare uni(ersal!) A#ti(itatea a#estor e#+ipe de amatori #ontri%uie pe de o parte a "ormareaunor noi spe#tatori pentru teatrul pro"esionist, iar pe de alt! parte a1ut! la re#rutarea elementelor tineretalentate, apte de a de(eni studen'i ai institutelor de teatru, (iitori artişti pro"esionişti) Teatrele pro"esioniste spri1in! a#ti( a#ti(itatea artiştilor amatori, prin instru#tori, prin #ursuri, prin or$ani&area

unor studiouri pentru amatori) n unele oraşe e0ist! ş#oli populare de art!, unde oamenii mun#ii şide&(olt! aptitudinile artisti#e, daruri naturale #u #are poporul romn este n&estrat din a%unden'!)

În ultima (reme a n#eput s! se de&(olte un $en nou de teatru = teatrul popular, al#!tuit din artişti amatorisu% #ondu#erea unui artist pro"esionist, menit s! des"!şoare o a#ti(itate permanent!) A#east! "orm! nou!de teatru se a"l! a#um n "a&a de e0perimentare şi i se pre(ede o de&(oltare rapid!, pe m!sur! #e #ondi'iilede (ia'! şi de mun#! din #e n #e mai %une (or permite oamenilor mun#ii des"!şurarea unei a#ti(it!'iartisti#e#ulturale intense şi de 'inut! #t mai nalt!)



C! a#easta ar "i "orma de teatru spre #are ne ndrept!m, nu sar putea spune) Teatrul pro"esionist (a de'inen #ontinuare o prioritate pe #are io (a asi$ura ntotdeauna mun#a sistemati#! şi #ult! a unor (o#a'ii#ate$ori#e)

Tre%uie s! re'inem ns! #! ast!&i mase "oarte lar$i au intrat n #ir#uitul miş#!rii noastre artisti#e şi mpin$tot mai mult teatral n #entrul (ie'ii lor intime)

Mesajul original al teatrului romînesc*area amploare pe #are o #unoaşte n anii de dup! Eli%erarea '!rii miş#area teatral! din R)P)R) se %u#ur!de entu&iaste apre#ieri din partea #elor #are au a(ut prile1ul s! #unoas#! reali&!rile noastre n a#estdomeniu)

Romnia are a#um un teatru #u #are sar putea mndri ori#e 'ar!, a #onstatat dramatur$ul en$le& Ben Le(#are a (i&itat Bu#ureştiul #u #'i(a ani n urm!, n (reme #e #riti#ul dramati# 3ssia Trillin$ (or%eşte ntrun arti#ol ap!rut n re(ista -T+eatre Xorld? despre -#reşterea "enomenal! a miş#!rii noastre teatrale:)-Trans"orm!rile #are au a(ut lo# n teatrul romnes# 7 spune s#riitorul peru(ian ) C) 9ran#o 7 au dus laasemenea re&ultate n#t #+iar şi $enul uşor, #are are s#opul de a distra şi n(eseli pu%li#ul, este %a&at penalte preo#up!ri eti#e ndreptate #!tre nt!rirea demnit!'ii umane printro n!l'are spiritual! a poporului:)

Constat!ri asem!n!toare au "!#ut mai to'i spe#ialiştii #are au asistat la spe#ta#ole romneşti) Ast"el, #uo#a&ia ntlnirii din #adrul Institutului interna'ional de teatru, #are a a(ut lo# re#ent la Bu#ureşti, o seam!de personalit!'i mar#ante din lumea ntrea$! au "ost entu&iasmate de ş#oala dramati#! romneas#!, de#alitatea superioar! a teatrului nostru, a#ti(, popular, n #are #omorile unei tradi'ii se#ulare se m%in! nmod #reator #u tendin'a de nnoire) În de#lara'iile "!#ute, oaspe'ii noştri şiau e0primat %u#uria de a "i(!&ut n Romnia spe#ta#ole #are ar "a#e #inste ori#!rei metropole din lume) A#eleaşi impresii a produsmiş#area noastr! teatral! şi asupra a#torilor teatrelor -Atelier:, -T+e4tre de la Cite?, -T+eatre NationalPopulaire:, -Roal 2+a5espeare Compan:, -Comedia 9ran#e&!:, #u o#a&ia turneelor la Bu#ureşti)

Ceea #e rele(! de asemenea (i&itatorii str!ini snt #ondi'iile de #rea'ie pe #are şutul nostru le asi$ur!artiştilor şi tuturor oamenilor de art! şi de ştiin'!) Întrun inter(iu a#ordat radiodi"u&iunii noastre, autorul

dramati# 6erman Closson spunea printre altele =-Ceea #e este #u totul remar#a%il, dup! mine, şi "oarte nou, snt #ondi'iile de #are se %u#ur!a#torii la dumnea(oastr!) Un tn!r a#tor ieşit de pe %!n#ile #onser(atorului, dup! patru ani destudii, este an$a1at n mod automat şi pe (ia'!) E0ist! de#i un an$a1ament permanent, n (reme #ela noi #ele mai lun$i an$a1amente se "a#, %inen'eles, pe un an) A#easta repre&int! o m%un!t!'irensemnat! a pro"esiunii de a#tor.)

La napoierea sa n 'ar! dup! o (i&it! n R)P)R), re$i&orul e$iptean 9atta+ Nas+atti a pu%li#at n re(ista-Al) I&aa? un arti#ol n #are spunea=

-Condi'iile de #rea'ie asi$urate oamenilor de art! din Romnia snt e0#elente) n Romnia arta#onstituie o preo#upare deose%it! pentru stat şi se %u#ur! de o nalt! pre'uire) Celor #are lu#rea&!n domeniul artelor li se #reea&! posi%ilit!'i )nelimitate de de&(oltare.)

3 alt! n"!ptuire, su%liniat!, de asemenea, n repetate rnduri de (i&itatorul str!in, este modul n #are a "ostor$ani&at n(!'!mntul nostru artisti#)

-Dear e0ista şi n 9ran'a o asemenea ş#oal! J? a e0#lamat ean Dar#ante 7 se#retarul $eneral alInstitutului interna'ional de teatru 7 ieşind dintro sal! de #urs a Institutului -I) L) Cara$iale? n #are se preda m!iestria a#torului) Dar nu numai el, #i o sumedenie de peda$o$i #u renume mondial, #um ar "i de



pild! *i#+el 2aint Denis, inspe#tor $eneral al n(!'!mntului artisti# din 9ran'a şi #odire#tor la Roal2+a5espeare Gompan au "!#ut de#lara'ii asem!n!toare)

Patru e(enimente #ulturale deose%ite 7 9esti(alul interna'ional de art! dramati#! de la Paris ;F<,9esti(alul interna'ional -Goldoni. de la 8ene'ia ;F<, turneul Teatrului Na'ional -I) L) Cara$iale: şiturneul Teatrului de Comedie n Uniunea 2o(ieti#! ;FM şi respe#ti( n FQ< 7 au ns#ris noi su##ese n

istoria teatrului romnes#)

-Romnia nea adus dou! piese e0#elente n $enuri di"erite, #ea a lui Cara$iale, 0 scrisoare pierduta, şi5ltima oră de *i+ail 2e%astian)))? su%linia ean a#ues Gautier, #riti#ul dramati# al &iarului -Le 9i$aro.)-Am (!&ut a#tori %uni, remar#a%ili, o trup! demn! de toat! #onsidera'ia.)

-o#ul a#torilor este att de plin de (er(!, att de sa(uros, n#t ai impresia #! n'ele$i tot, #+iar atun#i #nd nu n'ele$i nimi#)))

3 trup! #a asta, putem so spunem "!r! o#ol, nu mai (edem n &ilele de a&i) Iat! repre&enta'ia #eamai str!lu#it! pe #are nea o"erito "esti(alul de la Teatrul [2ara+ Bem+ardtY) 3 ast"el derepre&enta'ie 1usti"i#! ea sin$ur! "esti(alul din Paris, da#! ar mai "i ne(oie s! "ie 1usti"i#at.);*ar#elle Capron, -Com%at.<

-Este o mare pl!#ere s! po'i semnala o trup! de teatru de mim nti, pro%a%il una din #ele mai %une din Europa, din #ele mai #omplete tla ora a#tual!= a#eea a Teatrului Na'ional din Bu#ureşti)Ea nea o"erit, una dup! alta, dou! lo(ituri= 2#risoarea pierduta a #ele%rului dramatur$ Ion Lu#aCara$iale şi Ultima or! a lui *i+ail 2e%astian, dou! seri #u totul remar#a%ile, #e neau e(o#attimpul "eri#it #nd la Paris se 1u#a #omedie, #a ni#!ieri n lume:) ;Andr! Paul Antoine,-l>In"ormation.<

-A(eai impresia #! ai "i ila o "oarte %un! repre&enta'ie a lui De"lers şi Ca(aillet, 1u#at! de o trup!#um nu mai s4nt a&i, trupa Teatrului -8arietes., de pild!) Dar aş "i nedrept) Ade(!rul este #!$ndul se du#ea\mai de$ra%! spre #ele mai i&%ut5e seri ale Comediei 9ran#e&e #u mai pu'inari$iditate, #u mai pu'in! n'epeneal!. ;Geor$es Lerminier, -Le Parisien li%]r]:<)

-Artiştii romni aleşi printre laurea'ii '!rii lor şi de#ora'i de stat snt nişte (irtuoşi))) Re$i&orul %u#ureştean2i#! Ale0andres#u a do(edit o ade(!rat! (irtuo&itate. 7 s#ria printre altele Ro%ert emp, #riti#ul &iarului-Le *onde., preşedintele Aso#ia'iei interna'ionale a #riti#ilor dramati#i)

Pentru a su%linia su##esul teatrului romnes# la 9esti(alul interna'ional -Goldoni. de la 8ene'ia, preşedintele %ienalei apre#ia ntro s#risoare elo$ioas! adresat! #ole#ti(ului teatrului nostru #! -romnii auns#ris o pa$in! de aur n istoria %ienalei:) A#easta este, de "apt, totodat! o pa$in! de aur n istoriateatrului romnes#) 2u##esul repurtat de a#torii noştri la 8ene'ia este #u att mai mare da#! ne $ndim #! laa#est "esti(al, Teatrul Na'ional -I) L) Cara$iale. a pre&entat n 'ara şi n oraşul lui Goldoni -#el mai$oldonian spe#ta#ol pre&entat n #adrul "esti(alului:, dup! #um se e0prim! #otidianul -La NationeItaliana: din 9loren'a) 2u% titlul 2urprin&!torii B!d!rani ai lui Ale0andres#u, #riti#ul dramati# de la -Ildiario di *ilano. s#ria=

-Romnii au dat la 8ene'ia spe#ta#olul #ei mai #on(in$!tor #are a "ost pre&entat la "esti(alul %ienalei)))

Nea "ost dat s! as#ult!m un Goldoni proasp!t şi sprinten şi sa "a#em #unoştin'! #u o #ompaniede a#tori #u e0#ep'ionale #alit!'i artisti#e) Un su##es deplin "!r! ni#i o re&er(a:)

La su##esele repurtate n 9ran'a şi n Italia Teatrul Na'ional -I) L) Cara$iale: adau$! pe #ele o%'inute #u prile1ul turneului ntreprins In Uniunea 2o(ieti#!)



Re"erinduse la spe#ta#olele pre&entate la *os#o(a, *i+ail Tare(, dire#torul Teatrului *i# A#ademi# de2tat al U)R)2)2), su%linia printre altele=

-3aspe'ii au o"erit posi%ilitatea de a apre#ia pe merit m!iestria şi naltul lor ni(el artisti#)

Pe artiştii romni iam n'eles şi iam sim'it aproape şi pentru "aptul #! prin#ipiile artisti#e aleteatrului din Repu%li#a Popular! Ramn! #orespund, ntru totul, #on#ep'iilor noastre desprespe#i"i#ul #rea'iei artisti#e şi se %i&uie pe marile tradi'ii realiste ale 1o#ului a#tori#es#, peo$lindirea (ie, plin! de #uloare a (ie'ii)

Repertoriul turneului Teatrului [I) L) Cara$ialeY ;#are a in#lus piesa politi#!, so%r! 'nii negri,n#+inat! luptei din ile$alitate a #omuniştilor romni, şi piesa psi+olo$i#! su%til! a lui *i+ail2e%astian Steaua %ără nume< este o m!rturie a "aptului #! a#est #ole#ti( artisti# se a"irm! #a unadept al temelor ma1ore, #apa%il s! m%o$!'eas#! şi s! nno%ile&e #onştiin'a spe#tatorilor, s!imo%ili&e&e la n"!ptuirea m!re'elor 'eluri #are stau n "a'a poporului romn:)

Un mare interes a strnit spe#ta#olul #u piesa Re(i&orul de Go$ol, despre #are sa a"irmat #! -a ns#ris o pa$in! nou! şi $lorioas! n istori#ul interpret!rii #ele%rei #apodopere.) Cunos#uta artist! Tur#eanino(na ade#larat=

-Un a#t de #ura1 e pentru o trup! str!in!, ori#t de %un!, s! (in! #u )evi*orul ) Repertoriul3stro(s5i n#! mai e a##esi%il, dar Go$ol are atta #uloare şi sa(oare spe#i"i# ruseştiJ E ntrade(!r remar#a%il #eea #e a reali&at Teatrul Na'ional din Bu#ureşti:)

Toate a#este m!rturii #are atest! #reşterea impetuoas! a teatrului romnes# n anii puterii popularedo(edes# #! arta noastr! s#eni#! este #unos#ut! şi apre#iat! n lumea ntrea$!)

E0ist! n ade(!r, pe #ele mai di"erite meridiane, o miş#are de #urio&itate şi de pre'uire pentru (alorilenoastre artisti#e)

Uneori a#east! aten'ie a#ordat! #ulturii noastre ia "orme dea dreptul emo'ionante)

A"lndum! la n#eputurile anului tre#ut la Bru0elles, am "ost in(itat la tele(i&iune s! #omuni# pu%li#ului

"apte din (ia'a teatrala romn!, iar reporterul ma pus su% -mitraliera: a nenum!rate ntre%!ri #are, toate,do(edeau interesul pentru or$ani&area noastr! artisti#!, pentru stilul de teatru pe #are l pro"es!m)

A#elaşi interes la mani"estat, n An$lia, un reda#tor al &iarului -Times: #u #are am a(ut o lun$!#on(or%ire, #on#reti&at! ntrun su%stan'ial arti#ol #are rele(a su##esele teatrului romnes#)

La To5io am a(ut #on(or%iri #u mai mul'i dire#tori de teatru) Doi dintre ei miau #erut s! le re#omand piese din repertoriul nostru, asi$urndum! #! snt de#işi sa le pun! n s#en! "oarte #urnd) 2#risoarea pierdut! a lui Cara$iale a "ost 7 #u ani n urm! 7 o str!lu#it! re#omandare a literaturii dramati#eromne) De altminteri o puterni#! aso#ia'ie de prietenie romno1apone&! se preo#up! ndeaproape dedi"u&area artei romneşti)

Parti#ip4nd #u Teatrul de Comedie la turneul s!u n U)R)2)2), am a(ut o dat! mai mult prile1ul s! #onstatnaltul presti$iu pe #are şil #u#eres# reali&!rile noastre artisti#e) La spe#ta#olele romneşti au luat partemii de spe#tatori, iar printre ei au "ost personalit!'i proeminente ale #ulturii so(ieti#e #are au aplaudatintens in(enti(itatea, tinere'ea şi arta trupei) n ntlnirile a(ute la *os#o(a şi Lenin$rad #u oamenii deteatru ni sau transmis nu "eli#it!ri u&uale şi proto#olare, #i m!rturii de real! apre#iere) 8oi #ita #te(a dinele=

8alentin atae( = -În ultimii ani am (i&ionat multe #omedii, att n 'ara noastr! #it şi n alte '!ri, am "ostspe#tator al unor teatre din Paris, NeW or5 şi alte oraşe mari ale lumii= dup! p!rerea mea repre&enta'iile



de la *os#o(a ale Teatrului de Comedie din Bu#ureşti nu snt #u nimi# mai pre1os de#t #ele mai %unespe#ta#ole de #omedie din lume:)

E($+enii 2ur5o(, #riti# teatral=

-Am (!&ut la Bu#ureşti Svej6 ul Teatrului de Comedie şi l re(!d a#um şi mai as#u'it, şi mai

dinami#, şi mai p!trun&!tor) Ai#i #a şi n e0#ep'ionalul spe#ta#ol5mbra

se (!deşte limpede#apa#itatea a#estui admira%il #ole#ti( de a se dep!şi mereu pe sine.)

Iurii Ale5sandro(i#i Za(ads5ii 7 Artist al poporului din U)R)2)2)=

-n "ie#are din spe#ta#olele pe #are ni lea ar!tat, Teatrul de Comedie pune o pro%lem! nou!) @i eminunat "aptul #! totul n a#est teatru pri(eşte spre (iitor) *ul'umim #ole#ti(ului artisti# #! prinspe#ta#olele pe #are ni lea ar!tat a "!#ut s! se nas#! n su"letele noastre emo'ii autenti#e:)

P) *ar5o( =

-2nt "oarte mul umit #! Teatrul de Comedie a (enit la noi) Ceea #e "a#e a#est teatru este un a#tț

de nalt! pro"esionalitate şi snt %u#uros nu numai #! am (!&ut spe#ta#olele unui teatru t4n!r, dar şi #eea #e nseamn! ntrun teatru tinere'ea.)

E0ist! mai mul'i "a#tori #are e0pli#! de #e #ultura noastr! a intrat ntrun mod att de a#ti( n #ir#uitul (iual marilor (alori artisti#e, %u#urnduse de o mereu sporit! "or'! de p!trundere) A#easta se datoreşte opereide rennoire $eneral! a patriei, #!#i a(ntul e#onomi# pe #are so#ialismul la adus n (ia'a '!rii se nso'eşten #+ip "ires# de un elan şi de o n"lorire n #ultur! de natur! s! atra$! pri(irile) Arta #a şi ştiin'a #onstituieo%ie#tul interesului şi al spri1inului a#ti( al statului, %ene"i#iind de puterni#e mi1loa#e de di"u&are şidispunnd de posi%ilitatea de a tre&i peste +otare #ele mai ample e#ouri) Numeroasele a#orduri #ulturale,s#+im%urile de e0perien'!, rela'iile personale sta%ilite ntre artiştii şi sa(an'ii noştri şi #ei din ailte '!ri,a%unden'a tradu#erilor au #reat un #limat "a(ora%il pentru re#eptarea n"!ptuirilor noastre, n momentul n#are sau reali&at #ondi'iile pentru #unoaşterea (alorilor romneşti, mesa1ul nostru nu a ntr&iat s! se "a#!au&it n #ele mai di(erse #er#uri)

2! nu uit!m ns! şi o alt! #au&! #are e0pli#! a#east! audien'! mereu sporit! pentru #rea'ia noastr!)2o#ialismul a nseninat pentru poporul nostru o iuare n posesiune, ntrea$! şi #onştient!, a unui te&aur spe#i"i# pu'in ştiut şi n ori#e #a& pu'in (alori"i#at) n literatur!, n teatru, n mu&i#!, n #inemato$ra"iedispunem de talente rar ntlnite, de lo# #omune şi #are se pot insera #u real! e"i#ien'! ntrun #onte0tmondial) A#este talente pot sus'ine n dialo$ul #ultural #u lumea ntrea$! un pun#t de (edere interesant,#ara#teristi#) Iat! şi de #e #nd a#east! ori$inalitate na'ional! a "ost #unos#ut! sa mani"estat un tot mai(iu interes pentru #ultura noastr!)

S

La #ap!tul a#estor nsemn!ri #!rora nu a dori, n ni#i un #a&, s! le dau aspe#tul unui %ilan , a (rea s! m!ș ț ș

opres# o #lip! asupra unei e0perien e intele#tuale, morale şi artisti#e #e este departe de aşi "i epui&atț

semni"i#a iile) A#e ti dou!&e#i de ani de teatru nou repre&int! un total deose%it de )tul%ur!tor, #!#i pe de oț ș

parte ei au prile1uit a"irmarea multor elanuri şi #alit!'i, iar pe de alt! parte au s#os la i(eal! #eea #e esteast!&i pentru s#en! eroare şi &!d!rni#ie) Îmi n$!dui s! #red 7 n a#east! ordine de idei 7 #! teatrul na##ep'ia modern! a #u(4ntului tre%uie s! nsemne o #unoaştere sinteti#! a lumii #ontemporane) Nu o(i&iune par#elat! a realit!'ii, nu o anali&! a unui "apt sau altul ni se #ere s! reali&!m, #i o #uprin&!toaren'ele$ere a (ie'ii, a momentelor ei esen'iale, a su%stratului politi#, so#ial, uman #e st! la %a&a dinami#iie0isten'ei şi a de(enirii istori#e) A tre#ut de mult timpul #nd ne putea satis"a#e o pies! şi un spe#ta#oldespre o nt4mplare, despre un #a& i&olat, "ie el #t de interesant) Ast!&i sntem setoşi de o art! #are



n$lo%ea&!, #t mai mult! ştiin'! a uni(ersului şi ne o"er! un #i"ru pentru n'ele$erea şi trans"ormarea luiast!&i ne atra$e o arti n #are e0ist! o perspe#ti(! inte$ral! a realit!'ii o%ie#ti(e şi su%ie#ti(e, o art! #areemite o #+emare şi d!ruie o n(!'!tur!, o art! #are de#lanşea&! n om ne#esitatea a#'iunii) 2nt #on(ins #!a#east! (i&iune sinteti#! "!#ut! s! ne arate o ordine n lume, un n'eles n e(enimente şi o r!spundere ne0istenta noastr!, a#east! densitate "ilo&o"i#! este atmos"era, este tonul de #are are ne(oie teatrul n #lipa

de "a'!)E0ist! o serie ntrea$! de ntre%!ri (aste #are pasionea&! o #onştiin'! n ade(!r a#tual! = #um "un#'ionea&!istoria, #are snt le$ile pe #are se ntemeia&! pro$resul so#ial, #um se pot ameliora mereu rela'iile dintreun om şi #el!lalt, n #e #+ip e0isten'a noastr! poate doi%ndi n'elesul #el mai no%il) 2nt ntre%!ri"undamentale #!rora teatrul are datoria s! le r!spund! prin trans#rierea $ndurilor şi impresiilor pro(o#atede pre&ent) A pune spe#tatorul n #onta#tul dire#t şi #on#ret #u a#east! s#+em! de pro"un&ime, pe #are ade&(!luito miş#area re(olu'ionar! a #lasei mun#itoare, a ar!ta #um putem #şti$a n "or'!, demnitate şi"rumuse'e, iat! termenul "inal al ori#!rei repre&enta'ii teatrale)

Ei %ine, noi ne num!r!m printre miş#!rile artisti#e #ele mai ndrept!'ite s! ia n dis#u'ie şi s! r!spund!e"i#ient pro%lemelor #e se pun n "a'a unei #onştiin'e #ontemporane, numind (alorile #are #on"er! (ie'iino%le'e şi "inalitate)

C!#i sntem %ene"i#iarii unei e0perien'e $randioase, şi anume #onstruirea so#iet!'ii so#ialiste noiredes#operim uni(ersul n #ondi'iile luptei pentru a"irmarea omeniei din om, noi a(em nu nui%ai oima$ine dar! a #eea #e a "ost (ia'a pn! mai ieri, a instrumentelor de supli#iu puse n miş#are deor4nduirile ntemeiate pe e0ploatare şi asuprire, dar şi un nalt ideal, o n#redere n destinul umanit!'ii) Pea#est teren tre%uie s! se a"irme ori$inalitatea teatrului nostru, a a#estui teatru #are 1usti"i#! umanitatea prin lupta pentru ade(ar şi 1usti'ie şi a #!rui (italitate n"loreşte su% in"luen'a a#ti(! a mar0ismleninismului la lumina lu#idit!'ii)

radu beligan - teatrul, azi (1964)

Documents