INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T - B U C U R E S T I s t r . Nicolae Fi l ipescu 53-55, 020961 Bucures t i 2 , ROMÄNIA

tel. 021 316 78 42; 021 316 78 43; fax 021.316 49 06; e-mail: office@incdurban.ro DEPARTAMENT: AMENAJAREA TERITORIULUI PROIECT NR.: 83/ 22.07.2008 TITLUL PROIECTULUI:

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN BRĂILA

Faza III – Diagnostic prospectiv si general,

evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit

VOLUMUL II BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN BRĂILA PROIECTANT: INCD URBANPROIECT DIRECTOR GENERAL: arh. VALENTINA DUMITRU DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. DOINA BUBULETE ŞEF DEPARTAMENT: arh. ION PELEANU ŞEF PROIECT: arh. ALEXANDRINA RETEGAN

mai 2009

COLECTIV DE ELABORARE:

Arh. Alexandrina RETEGAN

Ing. Adriana DOROBANŢU

Ing. Viorica NICULESCU

Ing. Elena STANCU

Ing. Dinu Sorin ZAHARESCU

Ing. Florin CHIPERI

Geogr. Silvia IONIŢĂ

Soc. Raluca PETRE

Ec. Monica TACHE

Teh. Mioara DUMITRU

Teh. Gabriela NIŢU

Teh. Ancuţa GHEOLDEA

I. INTRODUCERE

II. ANALIZA SWOT

III. DIAGNOSTIC PROSPECTIV ŞI PRIORITĂŢI PE DOMENIILE SPECIFICE AMENAJĂRII TERITORIULUI

1. Structura teritoriului

1.1. Mediu

1.1.1. Localizare, cadrul natural

1.1.2. Calitatea factorilor de mediu

1.1.3. Zone de risc natural

1.1.4. Gospodărirea deşeurilor

1.1.5. Patrimoniul natural

1.1.6. Patrimoniul cultural construit

1.2. Reţeaua de localităţi

1.3. Infrastructuri tehnice

1.3.1. Infrastructura de transport

1.3.2. Gospodărirea apelor

1.3.3. Alimentarea cu apă a localităţilor

1.3.4. Îmbunătăţiri funciare

1.3.5. Producţia şi transportul energiei electrice

1.3.6. Producţia şi transportul energiei termice

1.3.7. Gaze naturale şi fluide combustibile

1.3.8..Surse regenerabile de energie

1.3.9. Telecomunicaţii

1.4. Zonificarea teritoriului

2. Structura socio-demografică

2.1. Prognoza populaţiei 2006-2025

3. Structura activităţilor economice

3.1. Agricultura, silvicultura, piscicultura

3.1.1. Solurile

3.1.2. Agricultura

3.1.3. Silvicultura

3.1.4. Piscicultura

3.2. Industria, construcţiile

3.3. Turismul

3.4. Serviciile

4. Contextul suprateritorial

IV. DIAGNOSTICUL GENERAL

1

I. INTRODUCERE Documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila Contract Nr.

83/2008 este elaborat de INCD URBANPROIECT, avînd ca beneficiar şi utilizator Consiliul Judeţean Brăila.

Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate este stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Strategia de dezvoltare spaţială va viza un orizont temporal de 15 ani, căruia îi corespund propuneri şi un program de măsuri etapizat pe termen scurt şi mediu (3 – 5 ani), mediu şi lung (5 – 10 ani) şi de perspectivă (15 ani).

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean se va corela cu strategiile sectoriale şi teritoriale naţionale şi regionale, cu secţiunile din Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), cu planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) aprobate până în prezent şi cu alte programe de dezvoltare la nivel judeţean, regional, naţional şi internaţional .

Pentru Judeţul Brăila se va avea în vedere corelarea în plan zonal cu Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est, cu “Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea” cu programele de cooperare transfrontalieră/transnaţională şi convenţiile din care România face parte ca ţară dunăreană.

Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior şi a celor de urbanism .

Lucrarea constă într-un ansamblu de piese scrise şi desenate întocmite conform „Metodologiei de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului" — vol. I., Cap. IX secţiunea 2 şi se va elabora în concordanţă cu prevederile legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritorilui şi urbanismul” . Redactarea pieselor desenate este realizată în sistem Sistem Informaţional Geografic (GIS ARC View) coordonate Stereo 70.

Lucrarea este prezentată etapizat având următoarele faze de proiectare: Faza I — Studii de fundamentare Faza II — Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu

evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor Scopul fazei este identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea

teritoriului şi se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe domenii–ţintă, cu evidenţirerea disfuncţionalităţilor şi problemelor specifice.

Faza III— Diagnostic prospectiv şi general, evaluarea decalajului dintre situaţia actuala şi cea anticipată si dorita pentru orizontul stabilit

Scopul acestei faze este formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a judeţului, structurat pe domeniile-ţintă şi componentele acestora, pe baza problemelor şi

2

disfunctionalităţilor identificate în faza anterioară, cât şi a tendinţelor majore care se manifestă în teritoriu. Prin diagnosticul prospectiv se urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare ale fenomenelor şi proceselor aparţinând domeniilor diagnosticate, pentru evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Problemele, respectiv oportunităţile, vor fi raportate la necesităţile şi obiectivele colectivităţilor.

Faza IV-Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri Strategia cuprinde obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea

teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial şi asigură orientarea spre dezvoltare.

Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora trebuie să răspundă problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi să se încadreze în obiectivele strategice generale, precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind protecţia mediului, precum şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Programul de măsuri se va întocmi sub forma unui set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare / transformare spaţială a teritoriului. Măsurile de amenajare a teritoriului, subordonate obiectivelor specifice amenajării teritoriului, au dimensiune spaţială şi caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate pe etape, cu durata determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung.

Faza V— Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor

Obiectivul Fazei a III-a este formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a judeţului, pe domeniile ţintă şi componentele acestora, pe baza caracteristicilor, problemelor şi disfuncţionalităţilor semnalate în faza precedentă de studiu.

Etapa de diagnostic cuprinde analize multidisciplinare, în plan social, economic şi teritorial, care prezintă problematica, ierarhizarea şi priorităţile domeniilor diagnosticate la nivel judeţean şi regional.

Sintetizarea problemelor identificate precum şi a factorilor de favorabilitate pentru fiecare domeniu analizat s-a realizat sub forma analizei de tip S.W.O.T. S-au evidenţiat astfel punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile care se manifestă în teritoriul judeţului în vederea prefigurării dezvoltării posibile viitoare.

Diagnosticul prospectiv s-a elaborat pe cele patru domenii ţintă: structura teritoriului, structura socio-demografică, structura activităţilor economice şi contextul suprateritorial.

Diagnosticul prospectiv urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare ale fenomenelor şi proceselor ce au loc în teritoriu, pentru evidenţierea atât a aspectelor negative cât şi a oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Formularea acestor aspecte, care se constiuie în factori favorabili s-au nu, pentru dezvoltarea teritoriului s-a realizat prin raportare la principalele obiective pe domenii ţintă prezentate în etapa anterioară. Pentru problemele şi oportunităţile identificate s-au identificat areale de manifestare relativ omogenă.

Pe baza diagnosticului prospectiv şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul stabilit, s-a formulat diagnosticul general al

3

teritoriului judeţean. Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor diagnosticului prospectiv pe domenii ţintă, în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile teritoriale, sociale şi economice ale judeţului, precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care acesta beneficiază. Se stabilesc astfel şi relaţiile dintre diferitele domenii, pentru a obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe şi pentru a putea stabili ierarhia priorităţilor de soluţionare, în funcţie de gravitatea problemelor.

Prezentarea diagnosticului pe zone cu potenţial şi şanse de dezvoltare pregăteşte formularea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului prin evidenţierea arealelor cu relativă omogenitate şi a axelor de dezvoltare care vor structura teritoriul. Scopul acestei structurări propuse este evidenţierea decalajelor dintre resurse şi valorificarea lor în scopul optimizării utilizării acestora şi asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului.

4

II. ANALIZA SWOT

1. Structura teritoriului 1.1. Mediu 1.1.1. Localizare, cadrul natural

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Distanţa relativ mică faţă de capitala ţării Prezenţa zăcămintelor de petrol, gaze

naturale şi ape geotermale Existenţa unor lacuri sărate, cu nămol

sapropelic şi care au calităţi terapeutice Resurse de apă importante asigurate

în special de fluviul Dunărea Prezenţa solurilor cu fertilitate mare,

favorabile culturilor agricole Prezenţa unei ihtiofaune valoroase din

punct de vedere economic, în special în Dunăre şi Balta Brăilei Prezenţa unor specii de interes

cinegetic

Existenţa unor resurse de ape subterane cu grad scăzut de potabilitate Manifestarea unor fenomene climatice

extreme, precum viscolul şi seceta Aridizarea excesivă a teritoriului Existenţa unei suprafeţe foarte mici cu

vegetaţie forestieră Creşterea suprafeţelor agricole în

detrimentul vegetaţiei naturale, având drept consecinţă reducerea biodiversităţii.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Programe de protejare, valorificare şi

promovare a capitalului natural (Balta Brăilei) ca resursă turistică

Manifestarea unor fenomene climatice extreme cu consecinţe negative asupra unor activităţi economice Braconajul şi vânarea unor specii de

animale peste efectivele admise

1.1.2. Calitatea factorilor de mediu

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Tendinţa descrescătoare ale emisiilor

de gaze şi pulberi totale în suspensie şi înregistrarea unor valori situate sub CMA Nu se conturează zone critice sub

aspectul poluării atmosferei

Tendinţa de creştere a poluării atmosferei cu compuşi organici volatili nemetalici, cu metale grele şi poluanţi organici persistenţi, ca urmare a creşterii numărului de autovehicule din ultimii ani

5

Existenţa unei legislaţii de mediu, armonizată cu legislaţia Uniunii Europene Starea chimică foarte bună a apelor

Dunării pentru fracţiunile dizolvate ale metalelor Cu, Zn şi Cr Calitatea foarte bună a apelor Dunării

din punct de vedere a stării ecologice Starea foarte bună a apelor Dunării

din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton Necontaminarea solurilor cu substanţe

poluante în jurul platformelor de deşeuri industriale şi menajere (Chişcani, Tracon, Baldovineşti, Ianca, Făurei)

Nefuncţionarea staţiilor de epurare de la Insurăţei şi Movila Miresii Funcţionarea necorespunzătoare a

unor staţii de epurare din cadrul serviciilor de gospodărie comunală (Ianca şi Făurei) Lipsa unei staţii de epurare în cazul

municipiului Brăila Gradul ridicat de traficitate a lacurilor,

ca urmare a prezenţei algelor în număr foarte mare Existenţa unor zone critice sub

aspectul poluării apelor subterane cu produse petroliere sau nitraţi proveniţi din surse agricole Prezenţa unor situri potenţiale

contaminate cu deşeuri petroliere, industriale sau menajere

OPORTUNITĂŢI RISCURI Creşterea interesului autorităţilor

publice şi a organizaţiilor nonguverna-mentale pentru programele de protecţia mediului şi promovarea parteneriatelor public – privat Existenţa strategiilor naţionale care

urmăresc protecţia mediului Politici de promovare a activităţilor

economice nepoluante

Neconformarea cu cerinţele legale de mediu în activităţile umane, poate contribui la degradarea calităţii factorilor de mediu Implicarea insuficientă a investitorilor

privaţi şi a populaţiei în domeniul protecţiei mediului

1.1.3. Zone de risc natural

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Inundaţii Existenţa lucrărilor hidrotehnice de

apărare împotriva inundaţiilor; Legislaţia în vigoare cu privire la

managementul riscului la inundaţii, care este aliniată cerinţelor europene în domeniu. (H.G. 1854/2005 – Strategia naţională de management al riscului la inundaţii)

Inundaţii Vulnerabilitate la inundaţii în Insula

Mare a Brăilei; Modul defectuos de utilizare al

terenurilor din zonele cu risc la inundaţii; Comunicare defectuoasă între

organele responsabile cu managementul riscului la inundaţii şi populaţia din zonele cu risc ridicat la

6

Alunecări de teren Condiţiile geologice şi fizico-

geografice situează judeţul în categoria celor cu potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren (conf. Ghidului privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren care a fundamentat Legea 575 ”Zone de risc natural”):

inundaţii. Alunecări de teren Suprafeţe cu dimensiuni reduse,

având probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, răzleţe, apar incluse în cadrul suprafeţelor înguste, alungite cu probabilitate medie-mare de declanşare a alunecărilor de teren pe teritoriul comunei Grădiştea; Suprafeţe disparate şi alungite având

probabilitatea medie-mare se găsesc in următoarele zone:

- în versanţii r. Buzău, la limita vestică a comunei Racoviţa şi pe teritoriul comunei Râmnicelu, unde apare un singur poligon de dimensiuni restrânse cu probabilitate mare inclus în arealele cu probabilitate medie-mare;;

- pe teritoriile comunelor Siliştea şi Vădeni, pe teritoriul comunei Movila Miresei; în partea central-estică a comunei Scorţaru Nou

- în lungul abruptului terasei Dunării, pe teritoriul municipiului Brăila;

- pe teritoriile comunelor Vişani şi Suteşti; Jirlău; Berteştii de Jos, in abruptul terasei văii Ianca; in zona Însurăţei

- de-a lungul abruptului Dunării în comuna Tichileşti;

- pe arealele comunelor Ulmu, Cireşu; Zăvoaia, în zona abrupturilor teraselor Călmăţuiului;

- în dreptul terasei joase a Dunării, în apropierea confluenţei cu Călmăţuiul;

Cutremure Teritoriul de studiu aparţine unei zone

cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic.

7

Cele 4 oraşe situate pe teritoriul judeţului Brăila (Braila, Ianca, Faurei, Insuratei) sunt situate in zone afectate de cutremure cu intensităţi de gradul VII si VIII pe scara MSK.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Inundaţii Existenţa „Planului judeţean de

apărare împotriva dezastrelor”, care conţine prevederi legate de protecţia şi intervenţia în caz de dezastre naturale; Existenţa legislaţiei, la nivel naţional,

privind realizarea hărţilor de risc la inundaţii (Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- Riscuri naturale şi HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare a hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii).

Alunecări de teren Legea nr. 575 / 2001 privind

aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural; Ordinul comun MLPAT – DAPL –

MAPPM /Nr.62/N/31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale emis în conformitate cu prevederile OG nr. 47/1994, privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobata prin Legea nr. 124/1995, art.2., art.5. Ordin nr. 18/N/19.02.1997 privind

“Ghidul privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie, în vederea prevenirii şi reducerii efectelor acestora, pentru siguranţa în exploatare a construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului” - GT 006 – 97;

Inundaţii Neaplicarea prevederilor din legislaţia

în vigoare favorizează continuarea producerii fenomenului de inundaţii cu distrugeri materiale şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.

Alunecări de teren Risc ridicat de activare a alunecărilor

de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor

Cutremure Hazardurile combinate reprezintă un

potenţial de dezastru în cazul cutremurelor puternice în ce priveste clădirile, conductele, rezervoarele, reţelele de gaze şi alte utilităţi urbane, industria chimică etc.

Inertie si ignorarea de catre locuitori a avertizărilor pentru cazuri de urgenţă

8

Ordin nr. 80/N/1998 privind “Ghidul de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor” – GT 019-98; Legea nr.124 / 1995 privind apărarea

împotriva dezastrelor; Cutremure Legea nr. 575 / 2001 privind

aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural; Ordinul comun MLPAT – DAPL –

MAPPM /Nr.62/N/31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale emis în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 47/1994, privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobata prin Legea nr. 124/1995, art.2., art.5.

1.1.4. Gospodărirea deşeurilor

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Prezenţa depozitului ecologic de

deşeuri menajere si industriale asimilabile acestora de la Muchea Finalizarea investiţiei în domeniul

gestionării deşeurilor din oraşul Ianca, - Staţia de compostare a deşeurilor biodegradabile cu o producţie de aproximativ 5.000t compost pe o perioada de şase luni. In oraşul Însurăţei se derulează

proiectul finanţat de UE prin Programul PHARE 2005 – “Implementarea unui sistem de management al deşeurilor în oraşul Însurăţei şi satele componente” –.construirea unei staţii de compost a deşeurilor biodegradabile, amplasarea a 20 puncte de colectare a deşeurilor şi înfiinţarea serviciului local de salubrizare.

Creşterea semnificativa a cantităţii deşeurilor Depozitarea şi exploatarea

necorespunzătoare a platformelor existente de deşeuri neconforme de la Ianca şi Făurei si lipsa autorizaţiei de mediu pentru aceste depozite Lipsa unui sistem de gospodărire

integrată a deşeurilor, reflectata prin: - Cantităţile crescute de deşeuri

colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri; Peste 93% din deşeurile generate sunt depozitate cu toate că înglobează materii utile: sticlă, metal, hârtie, plastic etc.

- Existenţa depozitelor neorganizate de deşeuri datorată necolectării tuturor reziduurilor;

- Depozitarea deşeurilor tehnologice

9

produse de agenţii economici, pe depozitele de deşeuri menajere;

- Depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activităţi casnice pe depozitele comunitare.

Depozitarea întâmplătoare pe sol a deşeurilor din mediul rural, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor din mediul urban.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Existenţa Strategiei Naţionala de

Gestiunea a Deşeurilor (SNGD) Existenţa Planului Naţional de

Gestiune a Deşeurilor (PNGD) aprobate în 2004 Existenţa Planurilor Regionale de

Gestiunea Deşeurilor (PRGD) aprobate de MMDD în 2007. Elaborarea şi aprobarea în 2006 a

Master Planului pentru deşeuri solide, realizat ţinându-se cont de legislaţie şi de Planul Naţional de Gestiunea al Deşeurilor (PNGD). Accesarea Fondurilor Structurale:

(POS Mediu, POR, PNDR cu oportunităţi de finanţare din FEADR, având în vedere specificul judeţului) Implementarea prevederilor proiectului

“Plan Judeţean de Gestionare a deşeurilor Brăila”. Acesta cuprinde perioada 2005 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului. Aplicarea şi adaptarea legislaţiei

comunitare în domeniu: - Planul de Implementare a

Directivei comunitare 99/31/CE (directiva privind depozitarea deşeurilor)

- Existenţa cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor H G nr. 162

Nivelul scăzut de conştientizare al publicului privind deşeurile şi problemele legate de deşeuri. Preocupări insuficiente ale primăriilor

localităţilor rurale pentru abordarea si rezolvarea problemelor de salubritate: Risc crescut de poluare a mediului din

cauza depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere, al celor toxice şi al celor periculoase.

10

/ 2002 privind depozitarea deşeurilor

Deschiderea finanţărilor prin Fondul pentru Mediu pe bază de aplicaţii: - Reciclarea şi depozitarea

deşeurilor provenite din activităţi industriale şi gospodării individuale (Dispoziţia AFM nr.15/18.10.2007)

- Gestionarea deşeurilor lemnoase şi a rumeguşului provenite de la exploatările forestiere şi pomicole şi din industria de prelucrare a deşeurilor (Dispoziţia AFM nr.68/4.05.2007)

- Procesarea deşeurilor de sticlă în vederea reciclării (Dispoziţia nr.6/4.05.2007)

- Reciclarea deşeurilor de ambalaje din mase plastice (Decizia AFM 6.05.2007)

1.1.5. Patrimoniul natural

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existenţa unei importante reţele de arii naturale protejate ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 Definitivarea reţelei de arii naturale

protejate pe toate palierele de importanţă europeană, naţională şi judeţeană

Dezvoltarea insuficientă a managementului zonelor naturale declarate protejate Insuficienta valorificare în circuitul

turistic a zonelor naturale valoroase

Prezenţa Parcului Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha, ca sit natural cuprins în reţeaua ecologică Natura 2000 şi desemnat ca zonă umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar) cu valoare avifaunistică mondială Existenţa unei structuri de

administrare special constituite pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Inexistenţa unor custazi pentru majoritatea zonelor protejate care să aplice măsuri de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate

11

OPORTUNITĂŢI RISCURI Prezenţa unor situri naturale cuprinse

în reţeaua ecologică europeană Natura 2000 şi posibilitatea acestora de a beneficia de fonduri comunitare. Existenţa unei legislaţii privind

protecţia ariilor naturale valoroase

Unele degradări provocate în cadrul ariilor protejate ca urmare a activităţilor antropice insuficient controlate Împuţinarea efectivelor pentru unele

specii, sau dispariţia lor cum este cazul dropiei declarată monument al naturii Insuficienta implicare a populaţiei în

protecţia valorilor de patrimoniu natural

1.1.6. Patrimoniul cultural construit

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Importantă concentrare de

monumente istorice de importanţă naţională în municipiul Brăila (115 monumente listate reprezentând 68 %din totalul judeţului, dintre care 4 sunt de categoria A) Mare varietate a patrimoniului cultural

construit în municipiul Brăila Prezenţa unui număr mare de situri

istorice ce atestă vechimea locuirii teritoriului Prezenţa ruinelor mânăstirii Măxineni,

important lăcaş de cult pentru istoria Tării Româneşti Prezenţa monumentelor memoriale ce

amintesc evenimentele istorice ce au marcat teritoriul şi localităţile Fond etnografic cu mare valoare

identitară, rezultat al comuniunii multietnice şi al unei culturi materiale dezvoltate în relaţie cu cadrul natural specific – dunărean, de câmpie, lacustru

Insuficienta protejare a siturilor istorice: depunerea gunoaielor, aşezarea stânelor, arături, excavări, traversarea lor de drumuri Descoperiri arheologice care nu sunt

cuprinse în LMI dar sunt clasate în Repertoriul Arheologic Naţional Degradarea fizică a monumentelor de

arhitectură: conacul Orezeanu comuna Traian, biserica mânăstirii Măxineni, Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”sat Şuţeşti, numeroase imobile importante din municipiul Brăila Insuficienta valorificare a

monumentelor istorice şi a memoriei locurilor: case memoriale (ex. Maria Filotti), satele de deportaţi (Valea Călmăţuiului, Zagna, Latinu) sate distruse complet în război (Cotu Lung, Filiu, Latinu, Vădeni)

12

OPORTUNITĂŢI RISCURI Dezvoltarea unui turism durabil care să

valorifice patrimoniul cultural, în relaţie cu cel natural, cu avantaje atât culturale cât şi economice Existenţa programelor şi fondurilor

comunitare ce au ca scop prezervarea şi valorificarea zonelor şi obiectivelor cu valoare istorică Creşterea interesului autorităţilor

locale pentru dezvoltarea de evenimente culturale în spaţiu public ce valorifică tradiţiile zonei

Degradarea clădirilor din fondul de patrimoniu cultural în lipsa intervenţiilor pentru reabilitarea, restaurarea şi conservarea acestuia Presiuni asupra fondului de patrimoniu

cultural construit datorate intereselor economice Nerespectarea legislaţiei în vigoare

privind prescripţiile de construire permise în vecinătatea monumentelor istorice Pierderea autenticităţii şi valorilor

culturale prin utilizarea necorespunzătoare a fondului construit de patrimoniu Existenţa fonduri financiare insuficient

adecvate nevoilor de prezervare a patrimoniului cultural existent

1.2. Reţeaua de localităţi

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Structură, ierarhizare, indicatori de definire Prezenţa municipiului Brăila, reşedinţa

de judeţ, localitate de Rangul I, centru de importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionând ca un sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; centru industrial, administrativ şi cultural important, pol regional important în zona de sud-est a României; Poziţia geografică favorabilă a

municipiul reşedinţă de judeţ: situarea pe cursul fluviului Dunărea, în apropierea unor areale naturale de importanţă naţională şi internaţională (Balta Brăilei, Delta Dunării) Istorie urbană şi rol teritorial

remarcabile ale municipiului Brăila, păstrate în memoria locului prin cadru construit valoros, tradiţii economice,

Structură, ierarhizare, indicatori de definire Reţea de localităţi puternic

dezechilibrată prin marea concentrare de populaţie în municipiul reşedinţă de judeţ (216814 locuitori), respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană Lipsesc categoriile de mărime medie

a localităţilor urbane situate, respectiv segmentele 20-50 mii locuitori, 50-100 mii locuitori Oraşele sunt de talie foarte mică:

populaţia lor variază între 4097 locuitori (Făurei) şi 11383 locuitori (Ianca) Oraşele au caracteristici rurale, fiind

înfiinţate relativ recent şi neavând suficiente dotări de tip urban Densitatea medie pe judeţ a

13

socio-culturale şi de transport, amestec cultural multietnic ce conferă o identitate specifică spaţiului urban Existenţa localităţilor cu potenţial

natural valoros, situarea favorabilă în raport cu fluviul Dunărea şi alte componente ale reţelei hidrografice, respectiv cursuri de apă, lacuri Predominanţa comunelor de talie

mare şi mijlocie, respectiv mai mari de 3000 locuitori Dimensiunea medie a satelor este

superioară medie naţionale, Numărul mediu de sate pe comună

este mai mic decât media naţională Peste o treime din numărul satelor au

populaţie mai mare de 1000 locuitori, 10 sate având populaţia mai mare de 3000 locuitori Scăderile de populaţie în localităţile

rurale sunt moderate, având o scădere medie foarte redusă şi un număr mare de localităţi unde se înregistrează creşteri demografice

Accesibilitate Condiţiile fizico-geografice generale

sunt favorabile unei accesibilităţi mari a localităţilor, respectiv relieful de câmpie, apropierea de Dunăre, principale cale navigabilă a ţării Accesibilitate relativ ridicată a

municipiul Brăila, prin situarea pe patru drumuri naţionale şi unul european, CF şi port la Dunăre Situarea favorabilă a localităţilor

urbane în raport cu reţeaua majoră de transport Mai mult de o treime din numărul

comunelor au accesibilitate ridicată fiind situate pe drumuri naţionale şi CF (Cazasu, Chiscani, Traian, Mircea Vodă, Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Unirea, Viziru, Bărăganul, Tudor Vladimirescu, Movila Miresii,

localităţilor urbane este de 0,84 oraşe/ 1000 kmp, mai mică decât media pe ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp Densitatea medie pe judeţ a satelor

este de 3,02 sate/ 100 kmp, mult mai mică decât media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp Peste o treime din numărul satelor au

populaţie mai mică de 500 locuitori, 10 sate având populaţia sub 100 locuitori Existenţa unor comune cu populaţie

mică (sub 2500 locuitori) situate în zone periferice ale teritoriului (Romanu, Siliştea, Gemenele, Racoviţa, Scorţaru Nou, Salcia Tudor, Râmnicelu, Grădiştea, Vişani, Surdila-Greci, Ciocile, Roşiori, Frecăţei Scăderi importante de populaţie în

localităţile urbane Densitatea teritorială medie în rural

este scăzută situată mult sub media naţională, peste 3 sferturi din numărul comunelor au densitatea sub media naţională din rural Există 9 comune cu un număr mare

de sate, peste 5, situarea lor fiind în zonele periferice de nord şi de sud-est a judeţului

Accesibilitate Accesibilitatea municipiului reşedinţă

de judeţ este relativ redusă la nivel regional, naţional şi internaţional din cauza insuficientei dezvoltări a infrastructurii majore de transport Accesibilitate redusă a satelor din

zonele periferice şi pe drumuri judeţene sau comunale cu stare de viabilitate redusă (comunele Frecăţei, Măraşu, Berţeştii de Jos, Ciocile, Roşiori, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Gemenele, Galbenu, Bordei Verde)

14

Suteşti, Grădiştea, Siliştea, Măxineni) Dotări publice Sănătate Diversitate şi număr relativ mare de

unităţi sanitare de nivel superior la nivel judeţean Prezenţa medicilor este la un nivel

relativ ridicat în municipiul Brăila, în Oraşul Făurei şi comuna Dudeşti Prezenţa cadrelor medii sanitare este

la un nivel relativ ridicat în municipiul Brăila, în Oraşul Făurei şi comuna Vădeni, relativ bună este şi situaţia în oraşul Însurăţei Existenţa unor acţiuni/ şi proiecte de

reabilitare a spaţiilor aferente spitalelor Posibilitatea construirii unui nou spital

de urgenţă şi a unor noi secţii specializate de nivel superior

Educaţie Dotare relativ bună a municipiului

reşedinţă de judeţ cu unităţi de învăţământ la toate nivelurile Dotare relativ bună a oraşelor şi

comunelor cu unităţi de învăţământ de nivel primar şi gimnazial Continuarea programelor de

reabilitare a unităţilor şcolare Parteneriate între unităţile şcolare şi

diverse instituţii de nivel local şi judeţean sau ONG-uri pentru implementarea unor proiecte educaţionale comune

Cultură Reţea de dotări culturale dezvoltată şi

variată în municipiul Brăila Oferta culturală complexă şi bogată în

evenimente culturale Existenţa unui număr mare de

asociaţii şi fundaţii culturale active ale minorităţilor

Dotări publice Sănătate Dotarea judeţului cu unităţi sanitare de

nivel superior este redusă la nivel teritorial, acestea fiind grupate în municipiul reşedinţă de judeţ Raportat la numărul de locuitori

dotarea judeţului cu paturi de spital este inferioară mediei la nivel naţional Există oraşe fără spitale (Însurăţei şi

Ianca) Slabă dotare cu servicii medicale de

calificare superioară - numărul mediu de locuitori ce revin la un medic este mai mare în judeţ atât în comparaţie cu nivelul mediu regional cât şi cu cel naţional Predominanţa comunelor cu peste

2000 de locuitori/medic, nivel foarte scăzut de asigurare a serviciilor medicale Între mediul urban şi mediul rural

există mari diferenţe în ceea ce priveşte asigurarea cu servicii medicale calificate - numărul mediu de locuitori ce revin la un medic, în mediul rural este de patru ori mai mare decât în urban (2328,2 locuitori/medic faţă de 536,0 locuitori/medic) Comunele cu deficit de medici sunt

situate în zonele mai depărtate faţă de municipiul Brăila, respectiv în vestul şi sudul judeţului (Tufeşti, Ulmu, Victoria, Stăncuţa, Măxineni, Mircea Vodă, Zăvoaia, Galbenu, Jirlău, Cireşu, Gropeni, Măraşu, Berteştii de Jos, Cazasu); Deficit de medici determinat de

recenta reorgnizare administrativă- Comunele Tudor Vladimirescu şi Cazasu Defict accentuat de cadre medii

sanitare în comunele: Roşiori,

15

Evoluţia crescătoare a investiţiilor în domeniul cultural în ultimii ani Interes crescut al autorităţilor publice

locale, a instituţiilor publice de cultură, a ONG-urilor pentru îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea ofertei de bunuri şi servicii culturale Creşterea şi stabilizarea colaborărilor

bilaterale, regionale şi naţionale în domeniul serviciilor culturale şia valorificării patrimoniului cultural local Creşterea accesului publicului la

servicii de informare în domeniul ofertei de servicii culturale Existenţa resurselor umane

specializate în cadrul instituţiilor de cultură judeţene

Locuire Pondere ridicată a locuinţelor

proprietate particulară Creşterea numărului de construcţii de

locuinţe în municipiul Brăila Prezenţa firmelor specializate în

proiectare şi construcţie Creşterea investiţiilor în domeniul

imobiliar Creşterea numărului de tranzacţii

imobiliare Confort relativ ridicat al locuinţelor în

localităţile rurale- Suprafaţa locuibilă medie pe locuinţă în mediul rural de 39,08 mp/locuinţă este mult mai mare decât în mediul urban, 35,49mp/ locuinţă

Chiscani, Mircea Vodă, Jirlău, Movila Miresii, Berteştii de Jos, Cazasu Insuficientă dotare a unităţilor

medicale de nivel superior cu aparatură performantă Lipsa sistemului intervenţiilor de

urgenţă de tip SMURD Educaţie Slaba diversificare a serviciilor de

învăţământ la nivel teritorial Declinul învăţământului profesional Insuficienta adecvare a ofertelor de

educaţie în domenii adecvate nevoilor de dezvoltare economică specifice judeţului Deficit de cadre didactice în localităţile

urbane şi cele rurale: Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru Lipsa grădiniţelor în mediul rural Scăderea numărului populaţiei şcolare Scăderea interesului tinerilor din

mediul rural pentru continuarea studiilor postgimnaziale

Cultură Degradarea fizică a clădirilor cu

destinaţie culturală Lipsa dotărilor culturale în mediul rural şi oraşele mici Fonduri insuficiente pentru realizarea

activităţilor culturale şi întreţinerea infrastructurii specifice Gestionarea ineficientă în domeniul

serviciilor culturale Dinamica relativ redusă a investiţiilor

în servicii cultural-artistice Interes scăzut al investitorilor străini

pentru domeniul serviciilor culturale Lipsa unui management coerent şi

complex de sprijinire şi promovare a patrimoniului şi valorilor locale

16

Locuire Confort general redus al locuirii -

suprafaţa medie locuibilă pe locuinţă în judeţ de 36,77 mp/locuinţă este inferioară mediei pe ţară, de 38,21 mp/locuinţă Deficit relativ de locuinţe raportat la

nivelul mediu naţional - suprafaţa medie locuibilă pe locuitor este inferioară mediei pe ţară, respectiv de 13,52 mp/locuitor, faţă de media pe ţară de 14,57 mp/locuitor Creştere relativ mică numărului de

locuinţe în ultimii 5 ani Creştere relativ mică suprafeţei

locuibile totale în ultimii 5 ani Deficit accentuat de locuinţe pentru

tineri Accesibilitate redusă a tinerilor la

achiziţionarea unei locuinţe Dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă

în interior este redusă raportat la nivelul naţional Degradarea fondului de locuinţe

colective în localităţile urbane Pierderea specificului în construirea

de locuinţe rurale

OPORTUNITĂŢI RISCURI Structură, ierarhizare, indicatori de definire Perspectiva dezvoltării reţelei majore

de transport care traversează teritoriul judeţului, prevăzute în strategiile naţionale şi comunitare Situarea favorabilă a municipiului

Brăila în teritoriul regional, naţional şi european creează posibilitatea creării de parteneriate cu localităţi importante din teritoriul naţional şi european Posibilitatea accesării fondurilor

comunitare de dezvoltare a localităţilor

Structură, ierarhizare, indicatori de definire Accentuarea dezechilibrelor în reţeaua

de localităţi prin scăderea populaţiei şi respectiv a interesului pentru localităţile urbane mici Relaţiile concurenţiale cu municipiul

Galaţi pot genera disfuncţionalităţi şi întârzieri ale dezvoltării teritoriale Accentuarea decalajelor de dezvoltare

socio-economică între urban şi rural, între zonele din apropierea municipiului Brăila şi cele periferice

17

urbane mici şi a celor rurale Programe regionale de dezvoltare

integrată a localităţilor Accesibilitate Programele judeţene şi naţionale de

îmbunătăţire a infrastructurii de transport

Dotări publice Sănătate Programe comunitare şi naţionale de

îmbunătăţire a infrastructurii de sănătate Noile reglementări ale Ministerului

Sănătăţii care creează posibilitatea dotării cu aparatură performantă a unităţilor ambulatării de specialitate Legislaţia privind cabinetele medicale şi posibilitatea modernizării acestora Posibilitatea reabilitării dispensarelor

medicale comunale prin Programul Dezvoltarea prin proiecte a judeţului Brăila Oportunitatea înfiinţării unui Centru

stomatologic de Urgenţă cu program permanent

Educaţie Existenţa fondurilor europene pentru

dezvoltarea infrastructurii de educaţie Preocuparea instituţiilor abilitate cu

formarea profesională de a asigura tinerilor flexibilitatea pe piaţa muncii Creşterea accesului la informaţii şi

dezvoltarea serviciilor de coliliere profesională în şcoli, în parteneriat cu Inspectoratul şcolar

Cultură Fonduri ale programelor comunitare

de sprijinire a dezvoltării sectorului cultural Disponibilitatea autorităţilor locale de

realizare de proiecte culturale

Lipsa documentaţiilor de urbanism şi a respectării ferme a regulamentelor de construire existente creează pericolul degradării valorii cadrului construit şi a mediului natural valoros din proximitatea localităţilor

Accesibilitate Declin demografic şi accentuare a

stării de subdezvoltare, prin scăderea atractivităţii localităţilor rurale situate în zone cu accesibilitate redusă

Dotări publice Sănătate Degradarea şi închiderea unor unităţi

medicale din cauza lipsei fondurilor şi a managementului defectuos Migraţia cadrelor medicale cu

pregătire superioară şi medie înafara judeţului/a ţării Insuficienta motivare a personalului

medical din motive financiare Insuficienta utilizare a echipamentelor şi a aparaturii performante din lipsa instruirii adecvate, a interesului cadrelor medicale Repercusiunile problemelor financiare

din sistemul public naţional de sănătate asupra sistemului public judeţean de sănătate

Educaţie Abandonul şcolar şi frecvenţa redusă

a elevilor din motive financiare şi din lipsa perspectivelor pe piaţa muncii Migraţia cadrelor didactice spre medii

de viaţă mai avantajoase(urban, alte ţări)

Cultură Scăderea calităţii serviciilor culturale

din cauza problemelor de infrastructură şi management Scăderea interesului pentru investiţii

în cultură din cauza spaţiilor

18

Oportunităţi de promovare a identităţii culturale locale şi a diversităţii etnoculturale prin aderarea la UE Creşterea numărului şi a eficienţei

parteneriatelor internaţionale culturale Locuire Programe comunitare şi naţionale de

îmbunătăţire a calităţii locuirii: - programe de reabilitare a

infrastructurii urbane - programul de reabilitare termică a

locuinţelor - fonduri guvernamentale de

eficientizare energetică a locuinţelor colective

Sprijinul autorităţilor locale în construirea de locuinţe prin alocarea de fonduri, asigurarea utilităţilor şi promovarea parteneriatului public-privat Interesul investitorilor în domeniul

construcţiei de locuinţe

degradate/neadecvate/nemodernizate Întârzieri în realizarea proiectelor cu

finaţare din fonduri comunitare Lipsa proiectelor de cercetare-

dezvoltare scade nivelul calitativ al ofertelor culturale Migraţia personalului calificat din

instituţiile de cultură Locuire Consecinţe economico-sociale

negative pe termen lung cauzate de dificultatea obţinerii locuinţelor de către tineri Scăderea nivelului de viaţă şi a

atractivităţii localităţilor din cauza condiţiilor de locuire deficitare Repercusiuni asupra pieţii imobiIiare

cauzate de instabilitatea mediului financiar şi economic naţional şi internaţional

1.3. Infrastructuri tehnice 1.3.1. Infrastructura de transport

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existenţa a două drumuri europene E

87 şi E 584 Reţeaua rutieră acoperă în mod

echilibrat teritoriul judeţului Localizarea judeţului Brăila la frontiera

estică a U.E . şi posibilitatea interconectării sistemelor de transport europene cu celelalte state vecine Existenţa unei reţele de căi ferate ce

asigură legătura cu restul tării Dunărea arteră principală de

navigaţie, atât fluvială, cât şi fluvio-maritimă

Drumuri naţionale doar cu două benzi de circulaţie Lipsa unui pod peste Dunăre , la

Brăila care să lege judeţele Brăila şi Galaţi Starea precară a infrastructurii rutiere

locale–judeţene şi comunale -, îndeosebi în mediul rural Accesul dificil în anumite zone din

mediul rural datorită infrastructurii rurale slab dezvoltate Inexistenţa căilor ferate electrificate Reţeaua de transport suburban

inadecvată cerinţelor actuale de

19

siguranţă şi confort O exploatare insuficientă a

transportului fluvial de mărfuri şi călători

OPORTUNITĂŢI RISCURI Existenţa unor programe naţionale de

modernizare a sectorului rutier - Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013 Programe de dezvoltare a reţelei

naţionale de căi ferate conform Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. Construirea unei autostrăzi şi a unor

drumuri expres prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport Modernizarea infrastructurii de

transport, rutiere şi feroviare Crearea de staţii intermodale de

transport Construcţia podului peste Dunăre

prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport Construcţia unui aeroport internaţional

in zona de dezvoltare Brăila-Galaţi prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport Construcţia unui drum expres intre

municipiile Brăila şi Galaţi

Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier Alocarea de resurse reduse sistemelor

de transport rutier şi feroviar Schimbarea unor trasee europene prin

evitarea teritoriului naţional Diminuarea volumului transportului de

călători şi marfă Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu Redirecţionarea unei mari părţi a

transportului fluvial prin canalul Dunăre –Marea Neagră

Restrângerea activităţii unor mari unităţi economice industriale Costuri ridicate în transportul de

mărfuri ce reduc eficienţa şi diminuează cererea de transport Uzura şi degradarea reţelelor de

drumuri naţionale şi judeţene din localităţi Criza economica globala

1.3.2. Gospodărirea apelor

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE resurse de apă bogate în zona

Dunării, a râurilor Buzău şi Siret; existenţa lacurilor terapeutice cu

nămol sapropelic;

zone sărace în resurse de apă, precum cele din bazinul hidrografic al Călmăţuilui;

sursele de apă subterană nu

20

sursele utilizabile de apă de suprafaţă reprezintă o pondere de 63% din resursa teoretică aferentă judeţului;

îndeplinesc condiţiile de potabilitate cerute de normele actuale;

din totalul resurselor naturale sunt utilizate cca. 29,4%;

forajele executate înainte de anul 2000 sunt slab echipate din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice au uzuri foarte mari;

factorul prioritar de presiune asupra apelor de suprafaţă şi subterane este dat de folosinţa agricolă excesivă a terenului. Acest tip de folosinţă se asociază şi cu fenomene de deşertificare şi aridizare.

OPORTUNITĂŢI RISCURI elaborarea Schemei Directoare de

Amenajare a Bazinului Hidrografic, care reprezintă principalul instrument de planificare a gospodăririi apelor în bazinul râului Siret;

finanţarea unor proiecte de gospodărirea apelor din credite externe rambursabile;

managementul deficitar al resurselor de apă provoacă scăderea calităţii vieţii;

degradarea progresivă a calităţii apelor subterane face ca aceasta să fie din ce în ce mai puţin folosită pentru alimentarea cu apă.

topografia plată, cu dinamica foarte redusă a scurgerii apei şi erozională, face ca resursele de apa să devină foarte vulnerabile la procesele poluante;

1.3.3.Alimentarea cu apă a localităţilor

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Resursele de apă tehnic utilizabile ale

judeţului permit creşteri de debite, necesare viitoarelor consumuri.

Captările de apă de suprafaţă necesită reechipare (priza Brăila) şi extindere (priza Gropeni);

Captările subterane sunt exploatate la capacităţi maxime, pentru acoperirea pierderilor mari de apă din reţea şi a sustragerii ilegale de apă din reţea, prin branşamente ilegale;

Forajele pentru captarea apei subterane, executate înainte de anul 2000, sunt slab echipate, din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile

21

hidraulice şi hidromecanice prezintă uzuri foarte mari;

Toate staţiile de tratare existente necesită retehnologizări şi mărirea capacităţilor de tratare;

Sistemele rurale de alimentare cu apă, aflate în expolatare, nu beneficiază de instalaţii de tratare sau clorare, chiar dacă calitatea apei prelevate de la sursă nu îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor în vigoare;

O mare parte din rezervoarele de înmagazinare a apei potabile prezintă uzuri mari la instalaţiile hidraulice;

Capacităţiile de stocare a apei potabile, în special în mediul rural, sunt subdimensionate sau nu există de loc, reţelele de distribuţie fiind alimentate direct de la sursă;

O parte dintre echipamentele electromecanice ale staţiilor de pompare a apei potabile nu mai corespund, având durata de viaţă depăşită. Au uzuri foarte mari, menţinerea lor în exploatare fiind dificilă şi implicând cheltuieli mari;

Reţelele de distribuţie a apei potabile au vechime mai mare de 40 ani pentru un procent de 50% din lungimea totală, ceea ce permite pierderi mari de apă potabilă şi infiltrarea acesteia în reţelele de canalizare, cu efect direct asupra funcţionării staţiilor de epurare a apelor uzate;

Canalizarea apelor uzate se realizează într-un număr foarte mic de localităţi: cele patru oraşe Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei şi în comunele: Cireşu, Gropeni, Movila Miresii;

Staţii de epurare a apelor uzate există numai în oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei şi în comuna Movila Miresii;

22

Reţelele de canalizare a apelor uzate au grad avansat de uzură datorită vechimii conductelor;

Etanşările conductelor nu sunt bine realizate, ceea ce permite poluarea pânzei freatice, precum şi costuri de întreţinere şi exploatare ridicate;

Lipsa reţelelor de canalizare în satele şi cartierele limitrofe oraşelor, dar şi în majoritatea comunelor;

Staţiilor de epurare în funcţiune sunt într-un grad avansat de uzură;

În oraşele Însurăţei şi Făurei staţiile de epurare nu funcţionează.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Existenţa programelor

guvernamentale de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzată;

Extinderea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate răspunde cerinţelor cuprinse în directivele europene;

Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, prin dimensiunea lor socială, asigură locuri de muncă pentru un număr mare de salariaţi, dar mai ales asigură populaţiei condiţii optime de trai.

Risc permanent de degradare a factorilor de mediu, ca urmare a numărului mic de localităţi cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă şi canalizare.

Localităţile care au alimentare cu apă în sistem centralizat, dar nu au sistem de canalizare şi epurare al apelor uzate sunt un factor major de presiune asupra mediului;

Lipsa intervenţiilor prompte în ceea ce priveşte echiparea cu instalaţii centralizate de apă şi canalizare duce la depopularea spaţiului rural.

1.3.4. Îmbunătăţiri funciare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Judeţul Brăila ocupă unul din primele

locuri din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa amenajată cu sisteme de îmbunătăţiri funciare

Importante suprafeţe cu lucrări de irigaţii, desecări si combatere a eroziunii solului executate în

Utilizarea amenajărilor este redusă: în anul 2007 a fost irigată efectiv o suprafaţă de numai 111776 hectare (31,1%).

Amenajările de irigaţie se află la o perioadă de 25-30 ani după momentul punerii în funcţiune şi în general,

23

majoritate înainte de 1990: - Amenajări pentru irigaţii -

358.938 ha - Amenajări pentru desecare -

247.934 ha - Amenajări pentru combaterea

eroziunii solului – 20.808 ha În scopul ameliorării procesului de

sărăturare a solurilor, în sistemele hidroameliorative există amenajări de îmbunătăţiri funciare aplicate în regim complex: irigaţii şi desecare – drenaj, care au şi rolul de spălare a solurilor.

existenţa unor suprafeţe întinse de terenuri plane pretabile irigării;

echipamentul mecanic de pompare este depăşit moral şi fizic.

Degradarea sistemului de irigaţii, inexistenţa instalaţiilor moderne de irigare şi pierderi mari de apă pe reţeaua de aducţiune;

Randamentele agregatelor de pompare sunt mult diminuate faţă de cele proiectate ridicând foarte mult costurile în special la funcţionări cu cerinţe reduse de apă;

Imposibilitatea de exploatare în condiţii de eficienţă economică a suprafeţelor amenajate datorita supradimensionarii sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990

Lucrările îmbunătăţiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 si sunt nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.

Pericol de colmatare a canalelor si podeţelor, de inundare a unor suprafeţe de teren sau gospodarii si a deteriorării calităţii apei ce se descarcă in emisari sau râuri datorita depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare

Degradarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului din lipsa fondurilor pentru întreţinere.

Slab randament al amenajărilor de irigaţii (pierderi de apa, utilaje de pompare degradate moral)

Slab randament al amenajărilor de desecare (înfundarea tuburilor, degradarea gurilor de descărcare a scurgerilor)

24

OPORTUNITĂŢI RISCURI Implementarea Programului Naţional

pentru Dezvoltate Rurală şi accesarea Fondului European pentru Dezvoltare Rurală

Implementarea Programului Naţional de prevenire si combatere a eroziunii solului,

Instituirea sistemului de protecţie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor şi monitorizarea zonelor afectate de seceta şi deşertificare, in condiţiile schimbărilor climatice,

Legea nr. 84 / 1996 a îmbunătăţirilor funciare.

Acordarea sprijinului necesar OUAI. pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii.

Încheierea protocoalelor de predare-preluare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare intre ANIF si OUAI, - o condiţie esenţială impusa de lege pentru acordarea fondurilor necesare modernizării si retehnologizării sistemelor de irigaţii

existenţa şi buna funcţionare a marii majorităţi a sistemelor de irigaţii din exploataţiile agricole moderne;

Gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute, în prezent suprafaţă efectiv irigată fiind– 111.776 ha (31,1%) (datorita degradării şi devalizării instalaţiilor existente, costurilor ridicate şi lipsei instalaţiilor de udare pe terenurile particulare

Scăderea interesului micilor producători agricoli lipsiţi de mijloace materiale pentru lucrările de IF;

Reorganizările instituţionale frecvente; constituirea cu dificultate a asociaţiilor utilizatorilor de apă (AUAI)

Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte negative asupra solului.

Calitatea apei de irigare folosita, fiind posibilă apariţia fenomenelor de salinizare şi alcalinizare, (în situaţia apelor conţinând săruri), sau modificarea texturii (în măsura în care apa conţine aluviuni în suspensie

Procesul de degradare al unor sisteme de irigaţii se amplifică din lipsa fondurilor necesare întreţinerii şi supravegherii lor.

Abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, sub aspect pedologic cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafeţe de teren ca urmare a salinizării, alcalinizării, înmlăştinării sau eroziunii.

Riscul sporit de inundaţii; Pierderile de apă din reţeaua de

irigaţii pot conduce la ridicarea nivelului apei freatice şi la degradarea solurilor

25

1.3.5. Producţia şi transportul energiei electrice

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Prin reabilitarea grupului 1 de la CET

Brăila s-a obţinut o reducere a costurilor de producţie a energiei electrice. Acest grup foloseşte atât păcura cat si gaze naturale. Puterea disponibila a crescut de la 220 MW la 237 MW.

Introducerea fibrei optice pe liniile de 110 kV permite folosirea acestora si in telecomunicaţii.

Liniile electrice subterane, in special cele de 20 kV, sunt in mare parte învechite, având vârsta medie de funcţionare depăşită.

OPORTUNITĂŢI RISCURI CN Termoelectrica împreuna cu Enel

si E.ON vor construi o centrala termoelectrca pe huila de 800 MW (dare in funcţiune 2014 – 2015).

Modernizarea staţiei de sistem Lacul Sarat de un consorţiu format din AREVA- - Germania si Electromontaj Bucureşti va duce la introducerea unei tehnologii moderne, compatibila cu cele din Uniunea Europeana (finalizare in 2012).

Modernizarea instalaţiilor de distribuţie din judeţ: staţii, posturi de transformare, linii electrice de 110 kV, medie si joasa tensiune, firide si cutii de joasa tensiune.

Modernizarea circuitelor secundare prin introducerea circuitelor protecţiilor cu relee in tehnologie numerica.

Întreruperi ale curentului in anumite zone ale municipiului Brăila datorate uzurii avansate a unei părţi a liniilor LES 20kV.

1.3.6. Alimentare cu energie termică

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Eficientizarea SACET prin înlocuirea

sursei (actuala CET Chişcani) printr-o centrală în cogenerare, ceea ce va conduce la livrarea către utilizatorii finali a energiei termice cu parametrii corespunzători şi la un preţ rezonabil, existând şi posibilitatea asigurării unui

Existenţa a circa 60% apartamente debranşate din cele racordate la SACET în municipiul Brăila conduce practic la imposibilitatea echilibrării în timp real (la adaptarea sistemului la variaţia rapidă a temperaturii exterioare şi/sau a vitezei vântului) a

26

grad de reglare la nivelul fiecărui utilizator final.

Existenţa echipamentelor moderne a permis instalarea la apartamentele debranşate a sistemelor de încălzire de apartament corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi al siguranţei în funcţionare.

Folosirea la majoritatea clădirilor din sectorul terţiar a centralelor termice proprii dotate cu echipamente moderne, cu randament ridicat şi grad redus de poluare, iar acolo unde există distribuţii, alimentate pe gaze naturale.

reţelelor primare şi secundare şi a instalaţiilor interioare.

Necesarul redus de energie termică şi de agent termic raportat la capacitatea ridicată a surselor şi reţelelor de transport conduce la scăderea accentuată a randamentului producerii energiei termice şi la pierderi accentuate pe reţele

Uzura fizică şi morală a reţelelor (în special a celor secundare), precum şi a instalaţiilor interioare constituie un element negativ care conduce la scăderea confortului, creşterea pierderilor şi a costului Gcal, şi în final la restrângerea activităţii sau chiar la desfiinţarea SACET în unele localităţi (Ianca, Făurei).

Izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor conduce la inconfort termic, consum mare de energie, apariţia condensului, degradarea clădirilor (inclusiv prin reducerea capacităţii portante), cheltuieli ridicate la furnizorul de energie termică şi la utilizatorii finali.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Modernizarea clădirilor şi a instalaţiilor

interioare aferente, însoţită de reabilitarea termică a anvelopei clădirilor, va conduce la creşterea confortului termic şi reducerea consumului de combustibil. Montarea unor sisteme moderne de

racordare la SACET, precum şi reabilitarea sistemelor de transport şi distribuţie a agentului termic primar permite reducerea riscurilor în funcţionare, a poluării mediului, precum şi a costurilor specifice, crescând gradul de control al utilizatorilor finali asupra sistemelor de alimentare cu energie termică. Reabilitarea efectuată asupra

centralelor termice prin montarea de echipamente moderne, cu randament

Desfiinţarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică şi montarea de instalaţii de încălzire centrală sau locale improvizate, necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, sanitar şi al riscului de incendiu, precum şi lipsa întreţinerii corecte a lor poate conduce la intoxicaţii, incendii sau explozii (Ianca, Făurei). Lipsa capacităţii reţelelor exterioare

de alimentare cu apă rece şi a instalaţiilor interioare de apă rece de a prelua noii consumatori care şi-au montat microcentrale termice de apartament. Lipsa lucrărilor de reabilitare termică şi

a instalaţiilor termice la utilizatorii finali va conduce la ineficienţa lucrărilor de

27

ridicat, grad redus de poluare şi funcţionare automatizată, a căror capacitate este corespunzătoare consumatorilor. Existenţa pe teritoriul judeţului Brăila a

conductelor magistrale de transport gaze naturale şi reducerea consumului industrial poate duce la extinderea sistemului de alimentare cu gaze naturale în localităţi, la folosirea de centrale termice moderne cu randament ridicat şi grad redus de poluare. Utilizarea pentru încălzire a deşeurilor

de lemn, precum şi peleţilor din rumeguş de lemn (în cazane speciale cu posibilitate de alimentare continuă).

reabilitare a surselor termice şi reţelelor de transport şi distribuţie a agenţilor termici. Folosirea în mod abuziv şi cu

randament scăzut (inclusiv prin neutilizarea deşeurilor) a combustibilului lemnos conduce la distrugerea pădurilor, degradarea solului, poluarea mediului. Creşterea continuă a preţului gazelor

naturale, în lipsa unor măsuri de utilizare raţională a lor (inclusiv pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră), va conduce la scăderea numărului de consumatori racordaţi, precum şi la lipsa interesului pentru înfiinţarea de noi distribuţii de gaze (atât din partea operatorilor, cât şi din partea utilizatorilor finali)

1.3.7. Gaze naturale şi fluide combustibile

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Reţele de transport gaze naturale Alimentarea localităţilor importante din

zona mediană a judeţului Brăila, prin intermediul unui sistem de conducte de transport orientate est – vest şi nord-est - sud-vest.

Existenţa unor zone de siguranţă de-a lungul conductelor a căror lăţime s-a păstrat constantă de-a lungul timpului şi care, în prezent, poate fi redusă în anumite cazuri la minim 40 m

Protejarea conductelor de gaze împotriva coroziunii în proporţie de 80-90%.

Amplasarea Staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) pe terenuri care aparţin SNTGN TRANSGAZ MEDIAS.

Reţele de transport gaze naturale Lipsa sistemelor de alimentare cu

gaze naturale în zona de sud-est a judeţului Brăila din cauza izolării localităţilor şi a structurii afânate a localităţilor existente, precum şi a lipsei unor consumatori concentraţi.

Amplasarea reţelelor de transport în zone care au fost introduse în intravilan şi/sau au fost retrocedate conform Legii 18/1991 şi în care accesul se face cu dificultate

Imposibilitatea utilizării pentru construcţii care adăpostesc persoane a unui culoar cu lăţimea totală de 100…40 m, în lungul conductelor de transport, fără înlocuirea conductei cu o conductă cu grad sporit de siguranţă.

Sisteme de distribuţie a gazelor naturale Amplasarea conductelor de repartiţie

Amplasarea reţelelor de transport pe trasee neparalele cu căile de comunicaţie şi la distanţă de acestea

28

de presiune medie, respectiv de distribuţie de presiune redusă de-a lungul căilor de comunicaţie, pe domeniul public.

Posibilitatea utilizării polietilenei de înaltă densitate (PEID) pentru reţelele de gaze de medie şi redusă presiune montate îngropat. PEID permite un montaj mai rapid şi nu se corodează ca în cazul conductelor din oţel.

Amplasarea staţiilor de reglare de sector (SRS) pe terenuri care aparţin primăriilor.

Ţiţei şi produse petroliere Aprovizionarea consumatorilor cu ţiţei, benzină, motorină, CLU etc. de la rafinării continuu, în orice condiţii meteorologice.

Posibilitatea vehiculării fluidelor pe conducte în ambele sensuri, precum şi pomparea de fluide petroliere diferite, după o prealabilă curăţare (godevilare) a conductelor.

Costul ridicat al investiţiei de realizare a sistemelor de conducte de transport

Sisteme de distribuţie a gazelor naturale Costul ridicat al investiţiei de realizare

a distribuţiilor de gaze în localităţile unde nu există consumatori concentraţi şi cu debit necesar important.

Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi perspectiva introducerii în viitorul apropiat a taxei de mediu pentru utilizarea acestora.

Creşterea poluării aerului în special în zonele alăturate celor în care sunt scoase kit-urile de evacuare gaze de ardere / aspiraţie aer de ardere.

Ţiţei şi produse petroliere Amplasarea reţelelor pe trasee

neparalele cu căile de comunicaţie. Mărirea distanţei de siguranţă la

conductele de benzină de la cca. 10…15 m în momentul realizării conductelor de transport la 100 m în prezent faţă de clădiri izolate şi centre populate

Accesul greoi sau chiar imposibil în unele zone care au fost închise ca urmare a punerii în posesie sau cumpărării lor

OPORTUNITĂŢI RISCURI Reţele de transport gaze naturale Existenţa unor zăcăminte de gaze

asociate în zona centrală a judeţului: Oprişeneşti, Ghergheasa, Jugureanu, Lişcoteanca.

Reţele de transport gaze naturale Creşterea consumului de gaze

naturale şi a dependenţei de acest tip de combustibil în localităţi prin montarea de centrale de bloc, de scară de bloc şi de apartament

Vecinătatea cu nodul Şendreni (Galaţi) de interconectare a conductelor Rusia – Turcia care tranzitează Dobrogea din care pornesc conductele Jugureanu – Urziceni - Bucureşti şi Ghergheasa –

Nerespectarea distanţelor de siguranţă de către clădiri şi alte obiective construite între acestea şi conductele de gaze, în special în perioada imediat următoare anului 1990.

29

Urziceni – Bucureşti. Sisteme de distribuţie a gazelor naturale Reducerea consumului industrial de

gaze naturale, creându-se astfel condiţii pentru alimentarea consumatorilor casnici din reţelele existente

Creşterea confortului în localităţi prin introducerea alimentării cu gaze naturale

Eliminarea consumului de combustibil solid (lemne şi cărbuni) pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere

Eliminarea buteliilor de aragaz pentru prepararea hranei şi înlocuirea lor cu folosirea gazelor naturale

Ţiţei şi produse petroliere Existenţa exploatărilor de ţiţei în

zona centrală a judeţului Brăila. Existenţa unor culoare de transport şi

a unor facilităţi (staţii de pompare, depozite cu personal permanent) care pot deveni inclusiv trasee pentru tranzitarea teritoriului ţării cu produse petroliere sau pentru exportarea produselor rafinate în România

Pierderile de gaze naturale tranzitate din cauza uzurii conductelor sau a refulatoarelor reprezintă pericol de explozie şi incendiu

Sisteme de distribuţie a gazelor naturale Creşterea consumului de gaze

naturale şi a dependenţei de acest tip de combustibil în localităţi prin montarea de centrale de bloc, de scară de bloc şi de apartament

Lipsa spaţiilor pentru amplasarea conductelor de gaze de-a lungul drumurilor (pe arterele importante de circulaţie montarea conductelor ar trebui făcută pe ambele laturi pentru eliminarea traversărilor apropiate)

Nerespectarea de către consumatori a prevederilor impuse de legislaţia în vigoare poate conduce la explozii, incendii, intoxicaţii.

Ţiţei şi produse petroliere Agresiunile infracţionale produc

pagube transportatorilor, iar prevenirea lor necesită personal numeros şi bine echipat.

Pierderile de fluide produse accidental sau rezultate din agresiunile infracţionale constituie pericol de explozii şi incendii

Uzura conductelor, furturile şi diversele accidente conduc la poluarea solului şi a pânzei de apă freatică, în unele cazuri la incendii şi explozii.

1.3.8.SURSE REGENERABILE DE ENERGIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Amplasarea judeţului Brăila într-o

zonă cu potenţial ridicat de utilizare a energiei solare pentru prepararea apei calde menajere şi pentru producerea energiei fotovoltaice, potenţialul

Utilizarea acestor forme de energie regenerabilă numai la consumatori izolaţi, în paralel cu asigurarea alimentării cu surse clasice de energie, prin încorporarea în sisteme

30

energiei solare în jud. Brăila fiind de circa 5100 MJ/m2.an. Amplasarea judeţului într-o zonă cu

viteze ridicate şi direcţii relativ constante ale vântului. Existenţa unor sonde de explorare la

Insurăţei, Mihai Bravu şi Victoria, dintre care o sondă de la Insurăţei a fost utilizată pentru prepararea agentului termic. Existenţa surselor de apă geotermale

lipsite de radioactivitate (Însurăţei, Victoria, Mihai Bravu) Economisirea unor cantităţi importante

de combustibil şi eliminarea unora din sursele de poluare (inclusiv termică) a mediului

hibride. Cadrul legislativ nu încurajează

suficient investitorii şi potenţialii utilizatori. Lipsa măsurătorilor şi studiilor

sistematice privind viteza şi frecvenţa vântului, dar şi efectele pe termen lung ale montării turbinelor eoliene. Exploatarea necorespunzătoare a

zăcămintelor de apă geotermală a condus la colmatarea forajelor şi a conductelor cu sărurile care se depun prin scăderea presiunii la capul de forare, precum şi la creşterea costului energiei termice livrate. Necesitatea încorporării surselor

regenerabile de energie în sisteme hibride în concordanţă cu caracteristicile energetice ale consumatorului deservit.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Contextul actual care impune

utilizarea „energiei verzi” pentru înlocuirea combustibililor fosili şi reducerea poluării mediului. Posibilitatea montării facile a unor

instalaţii solare locale de preparare a apei calde menajere şi, pe viitor, a unor alte surse de energie pornind de la energia solară, în special în zonele izolate, dar având potenţial turistic. Utilizarea pentru încălzire a deşeurilor

de lemn, precum şi peleţilor din rumeguş de lemn (în cazane speciale cu posibilitate de alimentare continuă). Extinderea sistemelor de încălzire şi

utilizare complexă a formelor de energie regenerabilă pe baza experienţei acumulate, ţinând seama de noi soluţii tehnologice şi manageriale, inclusiv prin colaborarea şi/sau interconectarea unor utilizatori finali diferiţi.

Prevederea sau imposibilitatea asigurării unor fonduri insuficiente pentru investiţia iniţială. Lipsa sistemelor de reglare automată

care să permită utilizarea optimă şi fără riscuri a formelor de energie regenerabilă. Reintroducerea în pânza freatică a

unor ape geotermale folosite cu temperatură prea ridicată

31

1.3.9. Telecomunicaţii PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Înlocuirea in cea mai mare parte a liniilor vechi de telecomunicaţii (cupru) cu fibre optice. Dezvoltarea concurentei in

telecomunicaţii prin extinderea ariei de activităţi a unor companii (RCS-RDS, Vodafone) si in domeniul telefonie fixe. Reţea de telecomunicaţii extinsa. Alternativa la telefonia fixa

reprezentata de telefonia mobila (Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp), toate având o acoperire foarte buna.

Cost relativ ridicat al telecomunicaţiilor. In judeţ, in mediul rural, mai sunt zone

fără reţele fixe de telefonie.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Reducerea tarifelor in telefonia fixa

datorita dezvoltării concurentei.

1.4. Zonificarea teritoriului

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Pondere foarte importantă a

terenurilor agricole şi a celor arabile Mari suprafeţe de arii naturale de

importanţă naţională şi comunitară, îndeosebi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Suprafaţă mare a teritoriului judeţean

aflată în relaţie directă cu Dunărea - limita estică a judeţului constituită din cele două braţe ale Dunării Importantă reţea hidrografică

constituită din cursuri de râuri şi lacuri Zonă de mare concentrare a

populaţiei, activităţilor economice, infrastructurii teritoriale în cadrul şi în proximitatea municipiului Brăila

Insuficienta utilizare a potenţialului natural şi a poziţiei geografice, în principal referitor la situarea pe Dunăre, principală arteră de transport european şi naţional şi zonă de interes turistic major Insuficienta racordare cu restul

teritoriului regional şi naţional, îndeosebi a relaţiei cu zona Deltei şi a litoralului românesc Dezechilibre teritoriale generate de

concentrarea excesivă a activităţilor economice şi a potenţialului demografic în Municipiul Brăila Insuficienta dezvoltare a oraşelor

având consecinţă slăbirea rolului lor teritorial şi creşterea izolării localităţilor rurale Slaba diversificare a activităţilor

32

economice din localităţile rurale Existenţa unor zone periferice( latura

nord-vestică a judeţului) unde predomină activităţile agricole, lipsesc cele industriale, iar populaţia este afectată de declin demografic

OPORTUNITĂŢI RISCURI Accesarea fondurilor structurale pe

domeniile specifice în vederea valorificării eficiente a potenţialului natural, uman şi economic şi a reducerii disparităţilor teritoriale Realizarea de parteneriate de

dezvoltare cu localităţile şi teritoriile vecine

Accentuarea decalajelor de dezvoltare între zonele din vecinătatea municipiului reşedinţă de judeţ şi restul teritoriului judeţului în condiţiile lipsei unor politicii coerente de planificare spaţială Utilizarea ineficientă a terenurilor şi

afectarea calităţii mediului, în condiţiile creşterii presiunii generate de extinderea sectorului de servicii şi industrie Inerţia populaţiei rurale în abordarea

nevoilor de dezvoltare economică

2. Structura socio-demografică

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Tendinţa de stagnare sau creştere

uşoară a volumului populaţiei în localităţile din nord-vestul şi extremitatea estică a judeţului;

creşteri de peste 5% ale volumului populaţiei înregistrate în comunele: Scorţaru Nou (7,4%), Chiscani (6,6%) şi Frecăţei (5,4%);

tendinţa de scădere a raportului de dependenţă demografică;

natalitate de peste 12‰ în comune situate în nord teritoriului: Măxineni, Siliştea (cea mai mare valoare, 13,2‰), dar şi în extremitatea vestică: Surdila Greci;

spor migrator pozitiv în mai mult de o treime din localităţile judeţului, în

conturarea unor zone de declin demografic în nord-estul şi vestul judeţului;

scăderea populaţiei urbane în perioada 2000 - 2006 cu 6,4%, cu un ritm mediu anual de 1,1%;

scăderi de populaţie mai accentuate în mediul rural în localităţile: Surdila Greci (-12,3%), Gemenele (-10,8%), Ulmu (-7,9%);

mortalitatea infantilă în perioada 2000-2006, înregistrează o creştere de aproape 7 puncte procentuale în mediul rural, în condiţiile scăderii constante a natalităţii în aceasta perioadă;

pondere ridicată a populaţiei vârstnice

33

special în comunele situate în jurul municipiului Brăila şi a oraşului Făurei (cea mai mare valoare, 36‰);

o singură comună cu sporul anual pozitiv în 2006, având atât un spor natural pozitiv şi fiind şi atrăgătoare ca destinaţie pentru migraţi: Vădeni;

structură pe sexe a populaţiei relativ echilibrată, cu o uşoară tendinţă de feminizare în urban, unde proporţia medie judeţeană este de 48,0% bărbaţi şi 52,0% femei;

densitate a populaţiei mai mică decât media naţională

(peste 65 ani) faţă de cea înregistrată la nivel naţional (16,47% faţă de 14,77%);

populaţia cu vârsta peste 65 ani se află inegal distribuită în cele două medii, ponderea acesteia în rural depăşind-o cu mult pe cea din urban (22,3% faţă de 13,3%);

raportul de dependenţă demografică în mediul rural aproape dublu faţă de cel din urban (65% faţă de 35%), comunele cu valoarea acestui indicator peste medie fiind grupate în jumătatea estică a judeţului;

natalitate foarte scăzută în majoritatea localităţilor, mai accentuată în zona central sud-estică a judeţului;

sporuri naturale negative în toate localităţile judeţului (cu excepţia comunei Vădeni, 0.8‰), arealul cu cele mai accentuate scăderi naturale de populaţie fiind situat în partea estică a judeţului, care are şi populaţia cea mai îmbătrânită

populaţie îmbătrânită demografic pe tot teritoriul judeţului, foarte accentuată în partea rurală estică a judeţului (Racoviţa, Surdila Greci, Scorţaru Nou, Ciocile, Cireşu, Cazasu, Salcia Tudor, Ulmu, Vişani şi Surdila Gaiseanca);

spor anual negativ în 2006 (-6,9‰), datorită atât valorilor negative ale sporului natural (-3,8‰) cât şi ale celui migrator (-3,1‰);

OPORTUNITĂŢI RISCURI populaţia în vârstă de muncă mai

numeroasă din mediul urban, constituie o premiză pentru dezvoltarea activităţilor economice;

procentul mai mare de populaţie tânără din zona sud – estică şi extremitatea vestică a judeţului poate fi un factor de revigorare demografică şi de atenuare a procesului de

migrarea populaţiei tinere către zonele rurale datorită lipsei ofertei locurilor de muncă din urban;

creştere a indicelui de îmbătrânire demografică;

creştere a mortalităţii datorită dificultăţii de acoperire a cererii de servicii medicale;

34

îmbătrânire deja instalat, numai dacă îşi menţine ponderea crescută şi-n următorii ani;

crearea unor servicii de asistenţă socială şi a unor cămine de bătrâni în mediul rural poate avea ca rezultat reducerea mortalităţii;

adoptarea şi susţinerea unor politici pro–nataliste ar favoriza creşterea natalităţii.

scăderea nivelului de trai prin diminuarea resurselor de muncă;

3. Structura activităţilor economice 3.1. Agricultura, silvicultura, piscicultura 3.1.1. Solurile

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Fertilitatea deosebit de ridicată a

terenurilor agricole - existenţa terenurilor arabile de calitate superioară (clasele I, II şi III de calitate) favorabile dezvoltării sectorului agricol vegetal - Clasa I. (Foarte bună)- Terenuri

fără limitări în cazul utilizării ca arabil (48.615 ha - 10,2% din total judeţ)

- Clasa a II-a. (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil (184.024 ha – 38,6%)

- Clasa a III-a. – (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării 198.805 ha (39,7%)

Existenţa amenajărilor de îmbunătăţiri funciare: irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului.

Cele mai severe limitări se întâlnesc la terenurile din clasele a IV şi a V-a (11,5% din teritoriu). Dintre acestea cca. 4,3% sunt terenuri neproductive.

Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare: de origine antropică (secundară) au apărut în condiţiile îndiguirii şi neaplicării lucrărilor ameliorative pe lunci şi în condiţiile pierderilor de apă din amenajările de irigaţie, ridicării pânzei freatice şi neaplicării tehnologiilor ameliorative corespunzătoare.

Soluri afectate de exces de umiditate. în zonele controlate de fluviu şi râuri (lunci şi zone depresionare de câmpie) şi sub incidenţa aportului de apă din precipitaţii sau irigaţii.

Soluri afectate de compactare. În luncă s-au format datorită configuraţiei litologice favorabile şi prin efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată, toamna târziu. În câmpie sunt localizate frecvent la adâncimea părţii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorându-se agrotehnicii necorespunzătoare aplicate.

35

Soluri afectate de eroziune eoliană în câmpia Călmăţuiului şi pe terasele râului Buzău. Odată cu defrişările intense ale plantaţiilor de vii şi tăierile necontrolate ale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflaţie pe aceste soluri s-a accentuat.

Disfuncţii în lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie) combatere a eroziunii solului cu consecinţe în diminuarea efectului acestora asupra solului

există zone critice din punct de vedere al deteriorării solului. - areale largi cu restricţii de ordin climatic (soluri cu exces de apă, soluri cu procese de sărăturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eoliană), totalizând o suprafaţă de 179013 ha.

Soluri degradate chimic şi fizic datorită depozitării deşeurilor menajere si industriale din jurul oraşelor.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Legea nr. 18 / 1991 a fondului funciar

modificată şi completată prin Legea nr.169/1997, Capitolul V (Folosirea terenurilor pentru producţia agricolă şi silvică),.

Programul SAPARD cu oportunităţile ale sale: - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea

infrastructurii rurale; - Dezvoltarea şi diversificarea

economiei rurale; Sistemul naţional de monitoring

integrat al solului, de supraveghere si control”

Pentru o mai bună gospodărire a solului s-a elaborat „Codul de bune practici agricole” a cărui aplicare este obligatorie în zonele identificate drept

Eroziunea apelor curgătoare - principala cauză a alunecărilor de teren înregistrate în judeţul Brăila.

zone cu risc la alunecări de teren şi inundaţii în comunele: Chiscani, Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Racoviţa.

Existenţa suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări insuficient valorificate (grad redus de utilizare) sau degradate

eroziunea şi degradarea calităţii solurilor, în absenţa măsurilor ameliorative, fapt ce poate conduce la scăderea randamentelor;

frecvenţa ridicată a perioadelor secetoase din ultimii ani, necompensată printr-un volum adecvat al irigaţiilor;

36

vulnerabile,

adecvat al irigaţiilor; Eroziunea solului şi alunecările de

teren - un important factor limitativ al calităţii solului.

Poluarea solului cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică înregistrată, în special, în mediul rural.

Îngrăşămintele de orice natură în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor).

Riscul sporit de inundaţii; Pierderile de apă din reţeaua de

irigaţii pot conduce la ridicarea nivelului apei freatice şi la degradarea solurilor

3.1.2. Agricultura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Potenţial funciar Importante resurse funciare agricole; Note medii de bonitare cu valoare

ridicată; Pondere ridicată a terenurilor agricole

în proprietate privată; Importante resurse piscicole ; Importante resurse arabile; Importante suprafeţe amenajate

pentru irigaţii; Importante suprafeţe amenajate

pentru desecare şi drenaj; Importante suprafeţe amenajate

pentru combaterea eroziunii solurilor; Potenţial agricol Plantele uleioase sunt importante în

agricultura judeţului, din punct de vedere al suprafeţelor cultivate şi al

Potenţial funciar Pondere scăzută a resurselor

forestiere; Pondere importantă a terenurilor

forestiere nerestituite; Diminuarea activităţilor de împădurire,

întreţinere şi regenerare a pădurilor; Preocupare scăzută pentru

readucerea în fondul forestier a terenurilor erodate;

Potenţial piscicol insuficient valorificat; Potenţial arabil insuficient pus în

valoare; Resurse viticole şi pomicole reduse; Resurse de păşuni şi fâneţe reduse; Suprafaţa agricolă efectiv irigată

extrem de redusă;

37

ponderii deţinute în structura culturilor; Suprafeţele cu legume au cunoscut o

uşoară redresare din anul 2003; Producţii medii la hectar peste mediile

înregistrate la nivelul regiunii Sus-Est şi la nivel naţional;

Producţia de fructe a crescut, în perioada 2002-2006, chiar dacă suprafaţa cu livezi a scăzut

Tradiţie în creşterea animalelor; Ponderea ridicată a proprietăţii private

în sectorul zootehnic; Redresarea semnificativă a efectivelor

de animale şi a producţiei animale după 2002;

Exploataţii agricole Dinamica pozitivă a structurii

exploataţiilor agricole – scăderea numărului de exploataţii cu SAU mai mică de 1 ha;

Existenţa unor societăţi agricole mari cu profil vegetal şi zootehnic;

Existenţa unor terenuri agricole plane, ce favorizează lucrările mecanizate;

Resurse umane Ponderea ridicată a salariaţilor cu

activităţi productive rurale (65,0% din total salariaţi rurali);

Potenţial agricol Practicarea unei agriculturi extensive; Porumbul şi grâul au o pondere în

structura culturilor mult prea mare în detrimental altor culturi de cereale;

Plantele pentru industrializare şi plantele pentru nutreţ au un trend descendent accentuat;

Suprafaţa cu leguminoase pentru boabe şi cartofi a scăzut în perioada 1990-2006;

Ponderea mare a suprafeţelor cu vii hibride;

Ritm de scădere susţinut a suprafeţelor cu livezi şi pepiniere pomicole;

Exploataţii agricole Scăderea numărului de unităţi

agricole cu personalitate juridică (în special cele de tipul societăţi/asociaţii) şi a suprafeţei agricole utilizate la nivel de judeţ;

Nivel insuficient al investiţiilor realizate în domeniul dotării tehnice a exploataţiilor agricole;

Numărul încă ridicat al exploataţiilor agricole de subzistenţă;

Nivel redus de cooperare/asociere a micilor producători;

Resurse umane Spor natural negativ constant; Proces de îmbătrânire constant; Proces al deficitului ocupaţional în

89,0% dintre comune (în cadrul acestei categorii 40,0% dintre comune au un deficit sever ocupaţional);

Pondere excesiv de mare a populaţiei ocupate în agricultură;

Proces lent de modernizare ocupaţională;

38

OPORTUNITĂŢI RISCURI Potenţial funciar Posibilitatea dezvoltării a variate

activităţi economice pe baza unei largi oferte a fondului funciar;

Cadru legislativ aproape complet privind restituirea, drepturile de proprietate, administrarea, ameliorarea şi exploatarea fondului funciar ;

Judeţ situat într-o regiune cu potenţial etno-cultural ceea ce ar putea reprezenta un factor favorizat pentru valorificarea potenţialului agricol prin agroturism;

Posibilitatea valorificării superioare a potenţialului viticol şi pomicol prin organizarea mai eficientă a producătorilor (cooperare) utilizând oportunităţile oferite de fondurile europene;

Oportunitatea accesării fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală;

Interes maxim la nivel naţional şi din partea comunităţii internaţionale (europene) pentru susţinerea dezvoltării rurale locale/regionale;

Oportunităţi legislative şi financiare pentru constituirea asociaţiilor în domeniul utilizării amenajărilor pentru irigaţii;

Potenţial agricol Posibilitatea utilizării cerealelor în

zootehnie şi/sau în producţia de bio-combustibili;

Redresarea culturii orezului, ţinând cont că Brăila a fost judeţul cu cea mai mare suprafaţă amenajată pentru această cultură;

Posibilitatea reorientării spre cultura tutunului, care se apreciază că este o cultură rentabilă. O serie societăţi

Potenţial funciar Restricţii pentru dezvoltarea unor

activităţi agricole determinate de anumite caracteristici ale cadrului natural;

Politici şi strategii neclar definite privind utilizarea optimă a fondului funciar;

Implementarea deficitară a legislaţiei funciare (legi neclare, adesea contradictorii şi lipsite de transparenţă) şi ne-finalizarea reformei funciare;

Interes relativ redus din partea investitorilor străini şi români pentru investiţii în economia rurală (industria lemnului, industria alimentară, agroturism etc);

Potenţial agricol Nivelul recoltelor de cereale şi plante

tehnice este condiţionat de numeroşi factori (naturali, tehnici, management, know-how etc.);

Existenţa unor suprafeţe cu destinaţie agricolă necultivate timp de mai mulţi ani consecutiv;

Este necesară înlocuirea viilor hibride cu vie altoită, conform normelor europene, iar acest lucru va duce, în primă fază, la scăderea producţiei;

Scăderea suprafeţelor ocupate de livezi, vii şi legume poate fi legată de capacitatea redusă de prelucrare a producţiei;

Exploataţii agricole Reticenţă ridicată privind

asocierea/cooperarea şi restructurarea fermelor de dimensiuni mici;

Nivel scăzut de informare privind oportunităţile de finanţare prin fondurile structurale;

39

comerciale care prelucrează tutun (printre care SNTR) sunt interesate în achiziţionarea unor cantităţi de tutun de la producătorii brăileni;

Existenţa unei politici de dezvoltare agricolă şi rurală (oportunitatea accesării fondurilor europene);

Posibilităţi de accesare a fondurilor externe şi interne;.

Exploataţii agricole Condiţii pedologice favorabile

dezvoltării agriculturii, în general, precum şi obţinerii unor produse ecologice;

Susţinerea conversiei exploataţiilor de subzistenţă către producţie şi comercializare;

Dezvoltarea/modernizarea exploataţiilor agricole, precum şi realizarea unor investiţii noi, prin accesarea fondurilor structurale;

Resurse umane Îmbunătăţirea echipării tehnico

edilitare în localităţile rurale Creşterea suportului financiar pentru

dezvoltarea capitalului uman; Facilităţile oferite de majoritatea

primăriilor rurale pentru investitori;

fondurile structurale; Grad insuficient de conştientizare a

cerinţelor pieţei/normelor UE privind domeniul agroalimentar;

Accentuarea şi alternarea fenomenelor meteorologice severe –riscul de inundaţii, grindină, secetă prelungită

Resurse umane Reducerea permanentă a populaţiei

rurale; Îmbătrânirea demografică şi a forţei

de muncă Scăderea performanţelor în activităţile

economice din rural

3.1.3. Silvicultura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Fond cinegetic diversificat

(numeroase specii fiind protejate prin lege);

Existenţa a numeroase arii protejate (Parcul Naţional Balta Mică a Brăilei, Pădurea Camniţa, Pădurea Viişoara, Popina Blasova).

Stare bună de sănătate a pădurilor;

Presiune antropică ridicată, în special în suprafeţele aflate în vecinătatea municipiului Brăila;

Încadrarea întregului teritoriu al judeţului în categoria zonelor deficitare în păduri;

Existenţa unei suprafeţe forestiere redusă care prezintă riscuri (sărăturare, umiditate, degradare,

40

etc.) Păduri afectate de turismul de

weekend; Lipsa acţiunilor de împădurire,

regenerare şi reconstrucţie a fondului forestier;

Lipsa cunoştinţelor şi educaţiei adecvate a locuitorilor judeţului privind prezervarea pădurilor şi a mediului în general;

Zone critice datorate tăierilor ilegale, păşunatului abuziv în regim de sălbăticie;

Degradarea biodiversităţii prin exploatarea unor specii prin pescuit şi practici agricole inadecvate

OPORTUNITĂŢI RISCURI Posibilităţi de sensibilizarea publicul

privind necesităţii protejării fondului forestier şi a fondului cinegetic;

Atragerea comunităţilor locale din vecinătatea Parcului Naţional Balta Mică a Brăilei în diverse proiecte, finanţate din fondurile structurale.

Accesarea Fondurilor Structurale: (POS Mediu, POR, PNDR cu oportunităţi de finanţare din FEADR, având în vedere specificul judeţului;

Reducerea suprafeţelor împădurite şi reîmpădurite , în special în zonele de formare a viiturilor în zonele inundabile şi luncile râurilor;

Accentuarea riscurilor climatice în anumite zone ale judeţului (inundaţii, secetă);

Supraexploatarea resurselor naturale cauzată de nivelul de trai scăzut al populaţiei din zonele limitrofe fondului forestier;

3.1.4. Piscicultura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Resurse hidrografice importante –

bazinele Ialomiţa – Buzău, Dobrogea – Litoral şi Siret;

Potenţial ridicat pentru piscicultură şi pescuit sportiv (lacuri naturale şi artificiale);

Nu există zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă sau subterane;

Prezenţa apelor uzate evacuate la nivelul unor unităţi economice – cauzate de utilizarea necorespunzătoare şi tehnica depăşită;

Volum scăzut al investiţiilor private în acest sector;

Practicarea, la nivelul unor bazine piscicole amenajate pentru pescuit sportiv, a unor metode de influenţare a regimului natural de hrănire a

41

peştilor – conduce la scăderea interesului populaţiei pentru aceste obiective;

Supraexploatarea unor specii cu valoare economică ridicată;

OPORTUNITĂŢI RISCURI Sprijin din partea autorităţilor locale

privind amenajarea unor obiective de interes turistic, aflate sub administrare locală, în special în domeniul pescuitului sportiv;

Oportunitatea accesarea fondurilor europene disponibile pentru domeniul pescuitului şi pisciculturii, în vederea modernizării bazinelor piscicole, îmbunătăţirii potenţialului biologic şi/sau înfiinţării unor noi amenajări piscicole;

Inerţia mare a unor proprietari /concesionari de bazine piscicole în privinţa utilizării unor practici durabile de exploatare a potenţialului piscicol;

Dezvoltarea preponderentă a bazinelor comerciale, în detrimentul celor amenajate pentru pescuitul sportiv – generată de perspectiva recuperării mai rapide a investiţiilor realizate;

3.2. Industria, construcţiile

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Industria prezenţa unor resurse locale bogate şi

variate care pot fi valorificate prin industrie: resurse naturale energetice (zăcăminte de ţiţei, gaze naturale) şi neenergetice (zăcăminte de argile, balast şi zăcăminte terapeutice);

industrie dinamică reprezentată de prezenţa unor obiective industriale de interes naţional: Şantierul naval de la Brăila, SC Promex SA, SC Laminorul SA, SC Braiconf SA, Combinatul de celuloză şi hârtie.

prezenţa unui centru industrial reprezentativ, municipiul reşedinţă Brăila, ce are în componenţă un număr de peste 26500 salariaţi (89,6% din totalul salariaţilor din industrie);

activitatea industriei prelucrătoare reprezintă principala ramură

Industria disparităţi de dezvoltare economică

între mediul urban şi cel rural (industria se concentrează în mun. Brăila în proporţie de aprox.90%);

disparităţi de dezvoltare economică din punct de vedere al numărului de salariaţi (pondere însemnată a numărului de salariaţi din mediul urban 89,8% faţă de cel din mediul rural 10,2%);

numărul redus de întreprinderi mari şi foarte mari;

industria extractivă şi cea a energiei electrice şi termice, gazelor naturale şi apei, urmează un trend descendent a populaţiei ocupate, aceeaşi tendinţă fiind manifestată şi la nivel regional şi naţional;

scăderea populaţiei ocupate din industria prelucrătoare cu peste 20%

42

generatoare de locuri de muncă, având o contribuţie semnificativă la formarea cifrei de afaceri, populaţia ocupată fiind de 90,1% din totalul populaţiei ocupate în industrie;

creşterea numărului de salariaţi la nivel judeţean a stat şi la baza unei creşteri a personalului angajat din industria prelucrătoare;

în perioada 2003-2006 se înregistrează creşteri a salariaţilor din activitatea industrială în localităţile: Brăila, Movila Miresii, Ianca, Măxineni, Steşti, Făurei, Mihai Bravu, Viziru, Tufeşti, Tichileşti, Gropeni;

forţa de muncă din industrie, capabilă să se adapteze uşor la diferitele shimbări economice;

numărul societăţilor economice şi cifra lor de afaceri situează activitatea industrială pe locul al II-lea, la nivel judeţean, după activitatea comercială;

grad mare de diversificare a activităţilor industriale judeţene;

industria alimentară este prezentă la nivelul tuturor uat-urilor, contribuind semnificativ la formarea cifrei de afaceri;

facilităţile acordate d.p.d.v. economic şi financiar, conf. Legii nr.84/1992, privind Zonele libere din România;

aportul crescut al agenţilor economici cu peste 250 salariaţi la formarea VAB judeţean şi regional;

ramuri cu dezvoltare deosebită şi tradiţie, dominantă este ramura industriei uşoare (în sistem lohn) a cărei producţie este destinată în proporţie foarte mare exportului pe piaţa vestică;

tendinţă de dezvoltare a sectorului IMM-urilor, număr însemnat de IMM-uri la nivel judeţean;

existenţa unor zone rurale

industria prelucrătoare cu peste 20% în perioada 2002-2006;

reducerea activităţii în industrie reflectată de dinamica descendentă a numărului de salariaţi în anul 2006: scăderi drastice se înregistrează în mediul rural, în parte de sud şi nord-vest a judeţului;

SACET Brăila, producător a energiei electrice şi termice pe plan judeţean, prezintă o stare avansată de uzură fizică şi morală, având un număr însemnat de consumatori debranşaţi, înregistrând pierderi importante de agent termic, energie termică şi energie electrică pentru pompare;

gestionarea nerentabilă a sumelor europene destinate investiţiilor locale (ex: Parcul industrial Brăila);

insuficienta valorificare a exploatărilor de resurse (ale solului şi subsolului);

scăderi importante a salariaţilor din industrie sunt înregistrate în partea de sud şi nord-vest a judeţului;

existenţa unor centre industriale dependente de o ramură dominantă (Măxineni, Vădeni, Cazasu, Tichileşti, Traian, Jirlău);

existenţa unor situri industriale disponibile în urma restructurărilor, care necesită reabilitări complexe şi reconversii către alte tipuri de utilizări;

utilizarea unor tehnologii învechite, uzura fizică şi morală a maşinilor şi utilajelor;

atractivitate scăzută a zonei d.p.d.v. investiţional;

resurse financiare mici existente pe plan local;

insuficientă orientare către cerinţele pieţei;

reţea de sprijinire a afacerilor insuficient dezvoltată, capacitate redusă de consultanţă;

43

diversificate economic (în special în proximitatea oraşelor), având o bună reprezentare a industriei alimentare în mediul rural;

existenţa unor industrii competitive la export, care valorifică potenţialul natural şi uman al judeţului.

Construcţiile populaţia ocupată în activităţile de

construcţii era de 8,3 mii pers. în anul 2006, fiind în creştere cu 23,9% faţă de anul 2002;

număr relativ mare a IMM-urilor, cu o distribuţie uniformă pe plan teritorial;

activitatea de construcţii contribuie substanţial la formarea cifrei de afaceri judeţene (principalele localităţi ce contribuie la formarea cifrei de afaceri sunt: mun. Brăila, Ianca, Chiscani, Vădeni, Măxineni, Jilău);

aportul crescut al acestei activităţi la formarea VAB judeţean (7%) şi regional (principalii contribuabili fiind: AKER Băila, ALCO PLUS, TRANCON SRL, CONCIVIA SA, etc.);

prezenţa pe teritoriul judeţului a unor resurse exploatabile ce pot fi valorificate în activitatea de construcţii (argile comune, nisipuri, pietrişuri, folosite ca materiale de construcţii);

sector cu reală dezvoltare la nivelul judeţului, pe fondul crizei de locuinţe existente în oraşe, dar şi al expansiunii pieţei imobiliare;

dezvoltarea proiectelor imobiliare şi implementarea acestora;

atractivitatea acestui domeniu pentru forţa de muncă;

Know-how occidental în domeniul afacerilor dobândit de forţa de muncă revenită din străinătate;

în anul 2006, investiţiile nete reprezentau 49% din totalul

redusă de consultanţă; numărul redus al investitorilor străini

datorat unei capacităţi reduse de atragere a investiţiilor străine;

dinamica negativă a numărului de salariaţi şi nivelul redus al productivităţii muncii;

câştigul salarial mediu; insuficienta cooperare între

universităţi, instituţii de cercetare şi IMM-uri în vedere asigurării transferului de tehnologie şi al dezvoltării inovării;

insuficienta promovare a mărcilor locale specifice;

Construcţiile numărul redus al localităţilor în care

se desfăşoară această formă de activitate;

instabilitatea forţei de muncă; aprox. 70% din unităţile economice

din construcţii sunt microîntreprinderi, unităţi ce se adaptează mai greu la schimbările financiare actuale.

44

investiţiilor brăilene, fiind în creştere cu 25% faţă de anul anterior.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Industria poziţia de port la Dunăre a mun.

Brăila poate reprezenta un factor favorizant dezvoltării economice;

în condiţiile unei valorificări eficiente şi durabile, „Dunărea”privită ca resursă va constitui un factor de creştere economică;

prezenţa pe teritoriul judeţului Brăila a resurselor naturale, pot contribui la creşterea potenţialului economic zonal;

rezultatele economice pozitive înregistrate de agenţii economici din mun. Brăila au influenţe semnificative şi asupra teritoriilor administrative din vecinătatea acestuia (ex: Chiscani, Tichileşti, Gropeni, Traian, Cazasu, Vădeni, Măxineni);

rentabilizarea termocentralei Brăila şi activităţii industriei energiei electrice, prin construirea unei centrale noi prin parteneriatul investitorilor italieni şi germani;

zona liberă aflată pe teritoriul judeţului poate constitui un punct de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple atât din punct de vedere economic cât şi al locurilor de muncă;

dezvoltarea şi finanţarea din fonduri externe a mediului de afaceri ce se realizează pe teritoriul parcului industrial din Zona liberă Brăila;

posibilitatea accesării fondurilor structurale în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;

dezvoltare unor programe coerente de reconversie profesională;

Industria activitatea industrială este

concentrată în principalul pol al economiei judeţului, municipiul Brăila, în proximitatea acestuia şi în celelalte localităţi urbane;

dezvoltarea sectorului IMM-urilor poate fi afectată de noile impozite şi taxe percepute în prezent de legislaţia în vigoare (ex: impozitul forfetar), limitând astfel dezvoltarea spiritului antreprenorial şi capacitatea de autofinanţare a antreprenorilor;

efectele crizei economice a condus la reducerea comenzilor;

migraţia forţei de muncă (internă şi internaţională) datorită liberalizării pieţei muncii la nivel UE;

nivel scăzut al informaţiei privind fondurile structurale;

neadaptarea la condiţiile de calitate impuse de Uniunea Europeană;

ineficienţa programelor de reconversie în zonele dominate de industrii în declin;

politici sociale protecţioniste care nu stimulează adaptarea forţei de muncă la noile condiţii economice;

concurenţa exercitată de judeţele limitrofe pentru atragere de investiţii;

exportul materiilor prime neprelucrate, caracteristic ţărilor slab dezvoltate economic;

insuficienţa forţei calificate de muncă in mediul rural;

competiţia la nivel naţional din partea firmelor mari din industria alimentara;

creşterea importurilor în domeniul alimentar, datorat unei concurenţe

45

transferul de tehnologie şi know – how către unităţile care în prezent produc în lohn;

promovarea şi vânzarea pe pieţele externe a produselor realizate în cadrul industriei uşoare brăilene;

întreprinderile mari, cu peste 250 salariaţi, sunt întreprinderi flexibile d.p.d.v. economic, care s-au adaptat rapid la schimbările pieţei şi care pot acţiona ca adevăraţi poli de creştere economică;

introducerea unor noi tehnologii şi dezvoltarea ramurilor industriale performante, bazate pe oportunităţi multiple de finanţare a IMM-urilor (fonduri naţionale, locale, structurale, de garantare, microfinaţări);

programe financiare de susţinere a IMM-urilor (capital mic de înfiinţare, factori de natură instituţională, legislativă, politică fiscală şi nu în ultimul rând dorinţa populaţiei de a-şi începe propria afacere);

potenţial pentru dezvoltarea şi valorificarea afacerilor pe platforma parcului industrial;

stabilirea unor relaţii de cooperarea între întreprinderi şi alte instituţii competente în vederea formării unor clustere industriale;

stimularea investiţiilor productive (utilaje şi echipamente cu nivel ridicat de productivitate) care pot creşte competitivitatea;

dezvoltarea şi promovarea unor programe de stimulare a mediului investiţional;

localizarea judeţului în relativa proximitate a unor mari pieţe urbane şi a terminalelor de transport intermodal, existenţa unor coridoare de transport care pot facilita accesul la pieţele naţionale şi internaţionale

europene sporite; creşterea riscului pentru agenţii

economici care lucrează pentru piaţa externă, prin scăderea puterii monedei naţionale şi reducerea comenzilor externe (ex: ind. uşoară, ind. confecţiilor, ind. mecanică);

disponibilitate inadecvată a capitalului pentru investiţiile necesar pentru conformarea la standardele UE/ şi îndeplinirea cerinţelor de piaţă.

Construcţiile migraţia forţei de muncă (internă şi

internaţională) datorită liberalizării pieţei muncii la nivel UE;

presiuni asupra terenurilor destinate construcţiilor;

veniturile salariale din acest domeniu sunt relativ mici;

gradul seismic ridicat din această zonă impune condiţii suplimentare de rezistenţă la noile construcţii şi periclitează utilizarea fondului vechi de locuinţe;

costuri mari de achiziţie a locuinţelor, în condiţiile în care puterea de cumpărare este scăzută şi dobânzile bancare inaccesibile populaţiei.

46

pentru produsele valorificate în industrie;

găsirea unor soluţii fiscale adecvate unei crize economice şi financiare globale.

Construcţiile creşterea nivelului de dezvoltare

economică a judeţului care va stimula sectorul construcţiilor;

cerere de locuinţe în continuă creştere;

accesarea fondurilor europene, pentru susţinerea şi dezvoltarea proiectelor imobiliare;

acordarea unor facilităţi financiare pentru îmbunătăţirea condiţiilor în locuinţele existente (izolarea termică, contorizare, reparaţii capitale);

măsuri pentru sprijinirea tinerilor în achiziţia de locuinţe;

creşterea numărului de unităţi economice active de peste 63% în perioada 2000-2004;

resursele exploatabile de nisipuri sunt foarte mari regenerându-se periodic, putând fi utile pentru amenajarea drumurilor de acces la hidrocarburi (ex. Zăcământul Grădiştea-Ibrianu).

3.3. Turismul

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE judeţ cu potenţial turistic cultural şi

natural bogat; prezenţa unor resurse naturale ce pot

fi valorificate în activitatea de turism; posibilitatea practicării unor forme

variate de turism: odihnă şi recreere, turism balnear, turism cultural, turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni, vânătoare şi pescuit sportiv;

Lacu Sărat, declarată staţiune de interes local conform PATN Turism;

lipsa unor staţiuni turistice de interes naţional;

formele de relief puţin diversificate la nivel judeţean, ceea ce conduce la reducerea atractivităţii pentru turism;

insuficienta valorificare a Dunării, ca şi cale de transport pentru călători (ex. croaziere pe Dunăre);

absenţa unor politici de marketing care să interzică folosirea resurselor naturale în mod excesiv;

47

amplasarea geo-climatică a Insulei Mici a Brăilei favorabilă dezvoltării unui turism performant;

potenţial piscicol şi de vânătoare semnificativ;

organizarea manifestărilor economice şi culturale cu rezonanţă naţională şi internaţională favorizează dezvoltarea turismului cultural şi de afaceri.

existenţa pieţei forţei de muncă insuficient dezvoltată, având o ofertă structurală inadecvată cererii;

promovarea insuficientă pe plan regional şi naţional a potenţialului turistic brăilean;

lipsa unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa internă şi externă;

slabă dezvoltare a structurilor de agrement;

slaba dezvoltare a infrastructurii turistice;

lipsa fondurilor de investiţii pentru modernizarea infrastructurii turistice (şi serviciilor conexe);

capacitatea de cazare redusă, nevalorificată la standardele aşteptate;

caracterul relativ sezonier al ofertei turistice;

localităţi cu resurse balneare nevalorificate sau insuficient valorificate (Lacul Balta Albă – com. Grădiştea, arealul Însurăţei – Berteştii de Jos – Mihai Bravu, Movila Miresii, Câineni-Băi, Lacu Sărat);

pondere prea ridicată a turismului social (adresat persoanelor vârstnice) subvenţionat de la bugetul de stat;

infrastructura de acces spre obiectivele turistice slab dezvoltată;

lipsa unor pachete turistice complexe şi atractive;

zone afectate de lipsa dotărilor necesare pentru practicarea turismului de weekend.

OPORTUNITĂŢI RISCURI prezenta unor resurse valoroase -

izvoare geotermale în localităţile Însurăţei, Victoria, Mihai Bravu, ce au un potenţial de dezvoltare foarte mare în condiţiile unei valorificări eficiente;

lipsa unei strategii locale de promovare a turismului local;

lipsa unor centre de informare şi promovare turistică;

48

în condiţiile unei valorificări eficiente; posibilitatea practicării şi altor forme

de turism: agrement şi sporturi nautice, vânătoare şi pescuit sportiv, turismul de odihnă şi recreere, turismul rural şi ecoturismul, turismul de weekend, turismul religios (vizitarea mănăstirilor Mănăstirea Măxineni şi Lacu Sărat), circuitul conacelor foştilor proprietari de moşii din cadrul judeţului, croazieră pe Dunăre, etc.;

valorificarea turistică a vestigiilor istorice din zona Brăilei, monumente arhitectonice, casele memoriale, Teatrul Maria Filotti (complex aflat sub protecţia UNESCO), centrul vechi al municipiului Brăila, lăcaşurile de cult;

promovarea şi dezvoltarea turismului de afaceri;

poziţia de port la Dunăre a mun. Brăila, poate favoriza turismul;

existenţa Dunării pe teritoriul judeţului, (în prezent valorificată insuficient d.p.d.v. turistic) poate conduce la o diversificare a formelor de turism;

atracţia pe care o reprezintă fondurile de vânătoare şi pescuit din apele curgătoare şi lacurile din zonă (în condiţiile unei valorificări raţionale şi eficiente);

posibilităţi de dezvoltare a agroturismului;

oportunităţi în dezvoltarea ecoturismului în Insula Mică a Brăilei;

reabilitarea marilor amenajări piscicole;

posibilitatea şi atragerea unor fonduri ale UE disponibile în vederea sprijinirii dezvoltării turismului zonal;

găsirea unor modalităţi pentru atragerea investitorilor străini pe plan local;

concurenţa foarte mare a judeţelor din componenţa Regiunii de SE;

instabilitate economică şi financiară; nevalorificarea eficientă a Dunării, ca

resursă; deteriorarea monumentelor culturale şi de arhitectură, în cazul în care nu se va acorda o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu;

deteriorarea fondului forestier şi a mediului, prin practicarea unor forme de agrement necontrolate.

49

posibilitatea accesării fondurilor structurale europene (FEDER).

3.4. Servicii

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE distribuţia teritorială omogenă a

societăţilor comerciale, atât la nivel urban cât şi la nivel rural;

în anul 2006 unităţile economice din servicii reprezintă 78% din totalul unităţilor economice brăilene, fiind în creştere cu 204% faţă de anul 2002;

creşterea numărului de salariaţi la nivel judeţean a stat şi la baza unei creşteri a personalului angajat din activităţile comerciale şi administraţiei publice;

activitatea comercială se situează pe primul loc în funcţie de numărul societăţilor economice şi cifra lor de afaceri;

activităţile de comerţ, tranzacţii imobiliare, transporturi depozitare, comunicaţii contribuie substanţial la formarea VAB judeţean;

cifra de afaceri realizată din activităţi comerciale, hoteluri şi restaurante, transport depozitare, financiare, este în creştere în perioada 2003-2007;

activităţile comerciale contribuie în proporţie de 60% la totalul investiţiilor brute din servicii;

serviciile de tranzacţii imobiliare, domeniu prosper al activităţilor de servicii până în anul 2008, promovează o platformă imobiliară integrată (logistică, training, marketing);

varietatea relativ mare a tipurilor de servicii, având în acelaşi timp o distribuţie teritorială omogenă;

la nivelul tuturor UAT-urilor din judeţul Vrancea activează salariaţi din

unităţile economice mari (cu peste 250 de salariaţi) îşi desfăşoară activitatea numai pe teritoriul mun. Brăila;

serviciile de tranzacţii imobiliare vor înregistra un regres în perioada următoare, datorat unei instabilităţi financiare crescute şi a blocării pieţei de tranzacţionare imobiliară şi financiară;

serviciile ce vizează activitatea financiar-bancară sunt prezente numai pe raza localităţilor urbane şi a com. Viziru;

conectarea redusă, în mediul rural, la reţele de telecomunicaţii, în special INTERNET (intranet, comerţ electronic, banking on-line);

marea majoritate a IMM-urilor cu profil comercial sau din transporturi se încadrează în categoria celor foarte mici şi mici, având o putere economică redusă;

număr redus de agenţi economici activi în domeniul informaticii, cercetării, dezvoltării şi inovării.

cheltuieli reduse în domeniul cercetării - dezvoltării şi inovării;

dezvoltarea insuficientă a centrelor de afaceri;

insuficiente surse investiţionale în activităţi de telecomunicaţii, poştă, telefonie, tranzacţii imobiliare, pentru anul 2006;

dezechilibre majore înregistrate între sectoarele de stat şi cele private;

volumul investiţiilor din creditele

50

Vrancea, activează salariaţi din domeniul serviciilor;

ponderea mare a IMM-urilor din domeniul serviciilor comerciale;

tranzitarea judeţului pe axa localităţilor urbane, ceea ce favorizează dezvoltarea unor afaceri specifice serviciilor de transport şi distribuţie;

Know-how occidental în domeniul afacerilor dobândit de forţa de muncă revenită din străinătate;

tendinţă de dezvoltare a serviciilor în mediul urban;

populaţia ocupată are o distribuţie favorabilă în servicii de comercializare, servicii de tranzacţii imobiliare, administraţie publică;

creşteri de peste 50% a investiţiilor nete realizate în anul 2006 în sectorul privat (ex. activităţi hoteliere şi restaurante, învăţământ, sănătate);

dezvoltarea serviciilor de internet; servicii profesionale diversificate

oferite de organisme specializate; servicii financiar bancare în creştere,

cu concentrare majoritară în mediul urban.

bancare s-a majorat, reprezentând aprox. 74% din volumul total al investiţiilor judeţene;

fonduri foarte mici pentru investiţiile acordate din bugetul naţional;

accesul redus al firmelor la sursele de finanţare;

practicarea unor chirii ridicate penru spaţiile comerciale.

OPORTUNITĂŢI RISCURI dezvoltarea economică ce va favoriza

evoluţia pozitivă a sectorului terţiar; activităţile cu potenţial de dezvoltare

ridicat sunt în domeniile: comerţ, financiare, transport, depozitare, comunicaţii, învăţământ şi sănătate;

structura activităţilor comerciale active la nivel judeţean, se remarcă printr-o diversitate a domeniilor abordate, dar şi prin varietatea firmelor implicate (micro, mici, mijlocii, mari);

activităţile de servicii contribuie semnificativ la dezvoltarea localităţilor rurale;

majoritatea unităţilor economice din servicii sunt întreprinderi mici şi microîntreprinderi ce au capacitate redusă în a se finanţa în condiţiile acutizării crizei economice şi financiare;

creşterea costurilor de finanţare a agenţilor economici pe baza unor dobânzi la credite foarte mari;

promovare scăzută a serviciilor profesionale;

creşterea deficitului balanţei comerciale;

instabilitate financiară şi economică

51

servicii pentru dezvoltarea afacerilor: - existenţa unui centru de

dezvoltare a resurselor umane pentru IMM-uri (municipiul Brăila), ce are ca scop instruirea şi formarea continuă a personalului, acordarea de servicii şi consultanţă, consiliere şi orientare în sfera resurselor umane;

- existenţa centrului de consultanţă în afaceri din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie (obţinerea de finanţări şi derularea afacerilor);

crearea unor instrumente moderne de comunicare eficiente (servicii electronice);

serviciile de tranzacţii imobiliare, reprezintă un domeniu prosper aflat în plin proces de dezvoltare până în anul 2008, în prezent cu perspective de redresare;

creşterea competitivităţii serviciilor comerciale, odată cu menţinerea raportului calitate-preţ;

dezvoltarea serviciilor de INTERNET; servicii profesionale diversificate

oferite de organisme specializate; promovarea parteneriatului public-

privat pentru susţinerea dezvoltării serviciilor.

datorate crizei economice şi financiare, va conduce la scăderea puterii de cumpărare, creşterea şomajului şi acces mai lent la finanţare, pentru perioada următoare;

informare insuficientă asupra cerinţelor pieţei serviciilor;

cadrul legislativ instabil.

4. Contextul suprateritorial

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Situarea judeţului într-o regiune cu potenţial favorabil de dezvoltare determinat de varietatea şi importanţa resurselor - Delta Dunării, fluviul Dunărea, zone litorale, zone montane Municipiul Brăila, pol de dezvoltare de

importanţă supraregională în

Infrastructură de transport insuficient dezvoltată pentru a permite racordarea cu teritoriul regional, naţional şi internaţional şi utilizarea avantajelor poziţiei geografice Dezechilibre în dezvoltarea teritorială

prin concentrarea dezvoltării şi

52

Conceptul strategic de dezvoltare spaţială a României Vecinătatea cu municipiul Galaţi

creează posibilitatea creării unui pol şi a unei zone metropolitane de mare importanţă în reţeaua naţională de localităţi Judeţul este străbătut de reţeaua

majoră naţională de transport rutier, feroviar, naval ce se constituie în axe de dezvoltare majore pentru teritoriul naţional şi regional

urbanizării în zonele din vecinătatea municipiului reşedinţă de judeţ Lipsa unor poli de dezvoltare de nivel

intermediar între nivelul municipiului Brăila supraregional şi nivelul local Existenţa unor areale preponderent

rurale, cu densitate scăzută a populaţiei şi grad redus de dezvoltare economică Vecinătatea cu municipiul Galaţi care

generează relaţii concurenţiale la nivel teritorial

OPORTUNITĂŢI RISCURI Posibilităţi variate de accesare a

fondurilor comunitare, determinate de poziţia apropiată de frontieră, situarea pe cursul navigabil al Dunării, vecinătatea cu Delta Dunării, apropierea de Marea Neagră Programul de dezvoltare regională al

Consiliului Europei pentru aplicarea Strategiei paneuropene de conservare a diversităţii biologice şi peisagere:

- Coridorului verde al Dunării protocol de colaborare între Ministerele Mediului din Bulgaria, Moldova, România şi Ucraina, prin care se va crea un sistem de zone protejate de-a lungul Dunării de Jos, inclusiv Delta Dunării

- Cooperarea pentru „Zona Naturală Protejată transfrontieră a Deltei Dunării şi Prutului inferior”

- Acordul de stabilire a "Zonei de protecţia naturii din Delta Dunării (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării - România, Rezervaţia Biosferei Dunării - Ucraina) şi Prutul Inferior (Rezervaţia Ştiinţifica Prutul Inferior - Republica Moldova)"

Convenţia privind cooperarea utilizarea durabilă a fluviului Dunărea care oferă cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protecţiei apei şi

Insuficienta conectare a municipiului Brăila la teritoriul regional determină stagnări şi regresii ale dezvoltării teritoriale Lipsa unei coordonări/corelări a

dezvoltării în zona celor două municipii învecinate poate defavoriza municipiul Brăila în atragerea investitorilor şi utilizarea eficientă a potenţialului de dezvoltare Situarea într-o regiune de dezvoltare

ce cuprinde areale naturale de mare atractivitate(litoral, delta, munte), prin competiţia teritorială ce se generează poate crea dificultăţi în atragerea fondurilor pentru dezvoltarea judeţului

53

resurselor ecologice, precum şi pentru utilizarea lor durabilă în Bazinul Dunării. Situarea în cadrul Euroregiunii

"Dunărea de Jos" creează posibilitatea finanţării proiectelor de protecţia mediului, conservarea diversităţii biologice şi dezvoltarea durabilă - judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea (România), judeţul Cahul (Republica Moldova) şi Regiunea Odessa (Ucraina)

54

III. DIAGNOSTIC PROSPECTIV ŞI PRIORITĂŢI PE DOMENIILE SPECIFICE AMENAJĂRII TERITORIULUI

1. Structura teritoriului 1.1. Mediu 1.1.1. Localizare, cadrul natural Aşezare geografică, suprafaţă

Judeţul Brăila este situat în parte de sud-est a României. Sub raport fizico-geografic este situat în estul Câmpiei Române, la confluenţa Siretului şi Călmăţuiului cu Dunărea.

Este intersectat de paralela de 450 latitudine nordică (Viziru, Tufeşti) şi de meridianul de 280 longitudine estică (est de Brăila şi Măraşu) şi are următoarele coordonate geografice:

28010' longitudine estică (comuna Frecăţei); 27028' latitudine vestică (comuna Galbenu); 45028' latitudine nordică (comuna Măxineni); 44044' latitudine sudică (comuna Ciocile).

Se învecinează cu judeţul Buzău în vest, judeţul Vrancea în nord-vest, judeţul Galaţi în nord, judeţul Tulcea în est şi judeţele Constanţa şi Ialomiţa în sud.

Suprafaţa judeţului Brăila este de 4766 Km2 şi reprezintă 2% din suprafaţa totală a României.

Poziţia sa geografică prezintă un avantaj şi anume, distanţa relativ mică faţă de capitala ţării, Bucureşti.

Resurse naturale neregenerabile În judeţul Brăila, zăcămintele de ţiţei şi gaze se află situate în două unităţi

geologice distincte şi anume: - în zona sud-estică a Platformei Moesice - în zona nordică a Promotoriului Nord Dobrogean.

În cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse în evidenţă şi se află în exploatare o serie de zăcăminte de ţiţei şi gaze pe aliniamentul structural orientat sub-vest nord-est Urziceni-Gârbova-Brăgăneasa-Padina-Jugureanu-Oprişeneşti-Plopu-Bordei Verde-Lişcoteanca-Stăncuţa-Berteşti.

Luând ca obiect de studiu zăcămintele de hidrocarburi din cadrul Promotoriului Bordei Verde-Însurăţei au fost puse în evidenţă zăcămintele de ţiţei de la Oprişeneşti, Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa.

55

În zona vestică a ridicării Bordei Verde-Însurăţei, într-o zonă delimitată convenţional, între această ridicare şi râul Dâmboviţa, se întâlnesc zăcăminte de ţiţei şi gaze asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlăsiei-Urziceni-Jugureanu. Dintre acestea sunt exploatate zăcămintele de ţiţei Jugureanu şi Padina.

Zăcămintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse în evidenţă şi se află în exploatare la Oprişeneşti, Bordei Verde, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa, Jugureanu, Padina, Grădiştea, Balta Albă.

Zăcămintele de balast din judeţul Brăila apar la Gradiştea şi Ibrianu, în albia majoră a râului Buzău. S-au utilizat pentru amenajări de drumuri şi în construcţii.

În judeţul Brăila există şi sunt exploatate zăcăminte de argilă aluvionară cu intercalaţii nisipoase şi granule de CaCO3 la Baldovineşti, argilă prăfoasă nisipoasă la Brăila, cu rezerve de bilanţ de circa 1200 mii t şi argilă marnoasă cu înalt grad de refractaritate la Făurei, cu rezerve de bilanţ de circa 8200 mii t. Depunerile loessoide formează materia primă pentru ceramică inferioară, aceste argile fiind utilizate la fabricarea cărămizilor.

O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Căineni Băi, Movila Miresii, Batogu.

Rezerva de nămol a fost estimată numai pentru Lacul Sărat I Brăila, singurul lac terapeutic ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală. Volumul total estimat la 01.01.2006 este de 127720 mc iar volumul total avizat pentru exploatare a fost de 537,5 mc.

Destul de recent au fost puse în evidenţă importante resurse de ape minerale cu un debit de 250-280 m3/24 ore în zona oraşului Însurăţei, ape ce ar putea fi folosite în tratamentul balnear.

Relieful Câmpia tabulară şi lunca sunt cele două forme de relief ce domină aproximativ

în părţi egale teritoriul judeţului Brăila. Singurele denivelări de pe suprafaţa câmpiei sunt crovurile, cuvetele lacustre, unele movile antropice, dunele de nisip de pe partea dreaptă a Buzăului şi Călmăţuiului şi malurile văilor. În luncă apar albii părăsite, meandre şi cuvete lacustre. Principale unităţi de relief sunt: Bărăganul Central (Câmpia Călmăţuiului), Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei), Câmpia Râmnicului, Lunca Dunării, Lunca Siretului sau Câmpia Siretului Inferior, Lunca Buzăului şi Lunca Călmăţuiului.

Hipsometric predomină altitudinile de 20-30 m, cu maxima de 51 m în zona Bumbăcari, Zăvoaia şi minima de 5 m în Balta Brăilei şi Câmpia Siretului Inferior.

Câmpia are un potenţial natural ridicat, exprimat prin favorabilitatea fiecărui component al geosistemului, dar mai ales prin ansamblul acestora, oferind factorului uman condiţii bune pentru valorificarea în scopuri agricole.

56

Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală.

Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate evidentă a caracteristicilor climei. Verile sunt foarte calde, cu precipitaţii slabe, ce cad mai ales sub formă de averse. Iernile sunt relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire, care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă.

În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei.

Temperatura aerului prezintă variaţii slabe în cuprinsul judeţului. Mediile multianuale cresc de la vest (10,40C la Ion Sion) către est (11,10C la Brăila). Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici, se realizează în luna ianuarie, luna cea mai rece, când în aer se înregistrează -30C la Ion Sion şi -2,10C la Brăila. Luna cea mai caldă este iulie, când temperaturile multianuale variază între 22,10C la Ion Sion şi 23,10C la Brăila. Temeratura minimă absolută s-a înregistrat la staţia Ion Sion, respectiv -290C la data de 25 ianuarie 1942. Temperatura maximă absolută de +44,50C, omologată ca record pe ţară, s-a înregistrat tot la staţia Ion Sion la 10 august 1951.

Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. În partea de sud a judeţului (Câmpia Călmăţuiului) cantitatea de precipitaţii se apropie de 500 mm/an, iar în Câmpia Brăilei acestea variază între 400 – 490 mm/an.

Cele mai mici cantităţi de precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei.

Din cantitatea de precipitaţii care cade în semestrul rece o bună parte sunt sub formă de zăpadă. Stratul de zăpadă nu este continuu şi de lungă durată, el persistând în medie 40 de zile în câmpie şi 30 de zile în Balta Brăilei.

Vânturile sunt în general influenţate de relieful uniform al judeţului. Vânturile din nord au o frecvenţă de 21,3% iar cele din sud de 16,7%, fiind urmate de vânturile din nord-vest (18,0%) şi sud-vest (12,8%). Vitezele medii anuale sunt mai mici la Brăila (între 1,5 şi 3,1 m/s) şi mai mari în vestul judeţului (între 2,4 şi 5,3 m/s).

Pe teritoriul judeţului Brăila se înregistrează fenomene climatice extreme cum sunt viscolul şi seceta.

Viscolul constituie un risc climatic de iarnă la producerea căruia concură în mod deosebit viteza vântului şi cantitatea de zăpadă căzută. Pe o scară cu 4 trepte de vulnerabilitate, judeţul Brăila se află în aria cu cea mai mare vulnerabilitate la viscol.

Seceta este un fenomen de risc climatic de vară la producerea căreia concură ciclonii mediteraneeni, aducători de aer cald tropical, care determină fenomene de uscăciune.

Fenomenele de secetă şi tendinţa tot mai accentuată a aridizării teritoriului este pusă în evidenţă de izolinia 22 a indicelui de ariditate Emmanuelle de Marton, care în ultimele decenii a suferit mutaţii de la est la vest.

57

Hidrografia Reţeaua hidrografică are o densitate foarte scăzută variind între 0-0,3 Km2 şi

are drept colector principal, fluviul Dunărea, delimitând la est, prin braţul Măcin şi Dunărea unită, judeţul Brăila de judeţul Tulcea. Graniţa de nord a judeţului o formează sectorul inferior al Siretului, care confluează cu Dunărea în amonte de Galaţi. Pe teritoriul judeţului se mai desfăşoară sectoarele inferioare al râurilor Buzău, afluent al Siretului şi Călmăţuiul, afluent al Dunării. O caracteristică importantă a hidrografiei o reprezintă existenţa, în spaţiile interfluviale a unor zone semiendoreice întinse.

Dunărea în cadrul judeţului este reprezentată prin braţele principale, Cremenea şi Măcin (Dunărea Veche) şi braţele secundare, Vălciu, Mănuşoaia, Pasca, Calia şi Arapu în arealul Bălţii Brăilei şi prin Dunărea propriu zisă, din dreptul municipiului Brăila şi până la confluenţa cu Siretul. Debitul mediu multianual al fluviului este de cca. 6000 m3/s.

Nivelurile maxime se produc primăvara, ca urmare a suprapunerii ploilor cu topirea zăpezilor şi este la Brăila de 14.620 m3/s.

Debitele minime se înregistrează frecvent toamna şi iarna, cel din iarnă fiind mai scăzut, când se înregistrează la Brăila 1000 m3/s. În lunile de iarnă se înregistrează pod de gheaţă, care are o durată de 45-50 de zile între Hârşova şi Brăila.

Siretul, pe teritoriul judeţului se desfăşoară între localitatea Corbu Vechi şi confluenţa cu Dunărea pe 47,4 Km lungime.

Faţă de debitul mediu multianual de 153 m3/s analizat la staţia hidrometrică Lungoci, situată în amonte de câţiva kilometri, pe teritoriul judeţului Galaţi, debitul maxim este de 4500 m3/s, iar cel minim de 26 m3/s.

Mineralizarea redusă a apei (375 mg/l) şi tipul hidrochimic (bicarbonat şi clorurat-calciu) fac ca apa din Siret să fie folosită în bune condiţii în irigaţii.

Buzăul pe teritoriul judeţului se desfăşoară pe o lungime de 141 km, între Făurei şi confluenţa cu Siretul la Voineşti. Debitele medii multianuale sunt de 25,4 m la staţia hidrologică Băniţa, situată la 10 km în amonte de limita judeţului, debitul maxim fiind apreciat la 1800 m3/s, iar ca minim de 0,200 m3/s.

Mineralizarea mai ridicată (900 – 1000 mg/l) şi tipul hidrochimic, clorurat-sodic, determină calităţile potabile mai reduse ale apelor şi folosirea lor mai redusă în irigaţii.

Călmăţuiul are o lungime totală de 70 km şi se desfăşoară între localităţile Ungureanu şi Gura Călmăţuiului. Debitul mediu multianual este de 1,20 m3/s la Cireşu, cel minim este de 0,200 m3/s, iar cel maxim de 50 m3/s.

Mineralizarea ridicată a apelor de 1,5-2 g/lş şi tipul hidrochimic sulfatat sodic permit ca apele să fie folosite puţin în irigaţii.

Lacurile sunt de tip crov (Ianca, Plopul, Movila Miresii, Secu, Lutu Alb, Tătaru, Colţea, Plascu etc.), limanuri fluviatile (Jirlău, Ciulniţa, Câineni) sau lacurile din Lunca

58

Dunării. În anii secetoşi multe lacuri din crov seacă, apa rămasă atingând concentraţia de mineralizare maximă, iar fundul cuvetelor lacustre se acoperă cu o sare cristalizată. În anii cu umiditate mai abundentă ele au o extensie mai mare şi o mineralizare mai redusă. Lacurile de tip limanuri fluviale, cu suprafeţe până la 1068 ha (lacul Jirlău) nu înregistrează variaţii importante de volum sau extensie, sunt lacuri sărate dar au o mineralizare în general redusă (sub 40 g/l). În lunca Dunării, din cele peste 200 de lacuri a rămas un număr restrâns dintre care cele mai importante sunt Lacul lui Traian (81 ha), Bătrâna (62,5 ha) şi Jugureanu (25 ha).

Apele subterane se împart în două tipuri, ape freatice adică primul orizont de ape subterane cu nivel hidrostatic liber şi variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafeţelor terestre şi ape de adâncime, cantonate în depozite fiabile, dar intercalate între strate impermeabile.

Apele freatice se găsesc cantonate în depozite loessoide şi nisipuri eoliene de pe interfluvii şi în aluviunile fluviatile din luncile Dunării, Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului, iar adâncimea lor variază de la 0 m în luncile joase, până la peste 20 m pe câmpurile acoperite cu nisipuri.

Apele de adâncime se găsesc cantonate în pietrişurile de Frăteşti (arealul Bălţii Brăilei şi cursul inferior al Călmăţuiului) şi în depozitele nisipoase de vârstă cuaternară (Câmpia Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului).

În pietrişurile de Frăteşti apele de adâncime se găsesc între 20-50 m şi 50-100 m, iar în depozitele cuaternare până la adâncimea de 200 m.

Cele mai mari resurse de apă sunt asigurate de fluviul Dunărea, utilizându-se pentru alimentări cu apă a populaţiei pentru irigaţii, piscicultură şi industrie. Râul Buzău asigură o mică parte din cerinţa de apă pentru irigaţii şi piscicultură.

Apele de adâncime, în majoritate, nu îndeplinesc condiţii de potabilitate, volumele de apă captate din subteran fiind utilizate în industrie şi agricultură.

Solurile Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice, pe teritoriul judeţului Brăila s-a

dezvoltat o gamă de soluri puţin variată. Cea mai mare răspândire o au cernozionurile şi cernozionurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidrofilie (cernozionuri freatic umede şi cernoziomuri carbonatice freatic umede), care acoperă aproape în întregime câmpurile netede interfluviale. În partea de nord a Câmpiei Brăilei, ca şi la sud de Lunca Călmăţuiului s-au dezvoltat solurile nisipoase în diferite stadii de evoluţie. O pondere mare au solurile aluviale, local gleizate şi pe alocuri salinizate întâlnite în luncile largi ale Dunării, Siretului şi Buzăului. O bună parte dintre acestea au fost mlaştini sau lacuri, în prezent redate agriculturii prin lucrări de îndiguire şi desecare (Insula Mare a Brăilei, zona Vădeni-Baldovineşti).

Soloneţurile şi salonceacurile ocupă de asemenea suprafaţe destul de întinse pe Valea Călmăţuiului şi a Iancăi, în jurul lacurilor sărate din Câmpia Brăilei şi în Lunca Siretului.

59

Uniformitatea reliefului, cât şi fertilitatea ridicată a cernoziomurilor şi cernoziomurilor carbonatice, explică folosirea lor cu succes în agricultură şi caracterul predominant cerealier al acesteia.

Vegetaţia Judeţul Brăila se situează în două mari areale biogeografice: arealul de stepă

şi arealul de luncă. Pajiştile stepice puternic modificate cu graminee şi diverse ierburi xerofile şi pârloage stepice, reprezintă vestigii ale vegetaţiei de stepă, înlocuită azi în proporţie de 95%. Ele sunt răspândite insular pe versanţii văilor şi pe marginea drumurilor ocupând o suprafaţă redusă. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin tufişuri de porumbar (Prunus spinosa), specii de măceş (Rosa), vişin de stepă (Cerasus fruticosa), migdal pitic (Amygdalus nona), pâlcuri de stejar brumăriu (Quereus pedunculiflora) şi arţar tătăresc şi prin arborete artificiale de salcâm. În lunci apare vegetaţia azonală, reprezentată prin pajişti cu Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Trufolium repens, alături de stuf, papură, rogoj etc. care alternează cu zăvoaie de plop alb şi negru, salcie, şleauri de luncă şi plantaţii de plop euramerican. Vegetaţia intrazonală este reprezentată prin pajişti halofile (Salsola soda, salicornia, herbaceea, Bassia hirsuta) şi asociaţii de nisipuri (Ceratocarpus arenarius, Euphorhia gerardiana, Salix rosamarinifolia).

Fauna În judeţul Brăila, predomină speciile adaptate stepei cultivate, ca rozătoarele

(popândăul, şoarecele de câmp, orbetele) şi păsările (ciocârlia de Bărăgan, fâsa de câmp, acvila sudică, pasărea ogorului, şorecarul, prepeliţa, potârnichea etc.). Au devenit rare specii precum dihorul de stepă, şarpele râu şi termitele. În lunci sunt numeroase speciile cinegetice (mistreţ, iepure, vulpe, căprioară, bizam şi câine enot), nurca şi vidra. De asemenea avifauna este variată: corcodelul, găinuşa de baltă, crârsteiul de baltă, ţigănuşul, raţa sălbatică şi lişiţa. În pădurile de salcâm a fost aclimatizat fazanul. Ihtiofauna este reprezentată prin peşti migratori ce vin din Dunăre pentru reproducere (nisetru, păstrugă, morun, scumbie de Dunăre) şi peşti semimigratori şi stagnofili (crap, salău, somn, ştiucă, lin, roşioară, biban) specii de mare valoare economică.

Obiectivul principal: Conservarea şi valorificarea durabilă a cadrului natural În raport cu acest obiectiv se poate aprecia că judeţul Brăila, are un cadru

natural valoros (soluri cu fertilitate mare, Dunărea, rezervaţii naturale etc.) şi că există responsabilitatea pentru utilizarea durabilă şi conservarea acestuia.

Principalele priorităţi sunt: - reducerea vulnerabilităţii la hazarde naturale şi tehnologice; - exploatarea raţională a resurselor naturale neregenerabile; - stabilirea unui echilibru între suprafeţele naturale şi cele antropizate;

60

- reducerea poluării aerului, apei şi solului; - mărirea suprafeţelor ocupate de păduri şi asigurarea unui management de

calitate a acestora 1.1.2. Calitatea factorilor de mediu CALITATEA AERULUI În anul 2007 calitatea aerului ambiental s-a determinat prin monitorizarea

poluanţelor atmosferici din reţeaua judeţeană raportându-se concentraţiile obţinute la valorile limită prevăzute în STAS 12574/87.

În urma monitorizării s-au constatat următoarele: concentraţiile medii anuale ale dioxidului de azot (NO2) s-au situat sub

10% din CMA; concentraţiile medii anuale ale SO2 reprezintă 27% din CMA; concentraţiile medii anuale ale amoniacului (NH3) reprezintă doar 10% din

CMA; pentru pulberile totale în suspensie, media anuală a concentraţiilor nu a

depăşit valoarea CMA, situându-se între 24-45% faţă de aceasta. Analizând evoluţiile concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici

monitorizaţi pe perioada 2000 – 2007, se constată tendinţele descrescătoare ale acestora şi cu valori situate sub CMA.

Din analiza datelor rezultate din Inventarul emisiilor în atmosferă, cantitatea cea mai mare de poluanţi este rezultată din activităţi precum producerea energiei electrice, termice şi apă caldă (SC Termoelectrica, Sucursala Electrocentrale Brăila, SC CET SA Brăila, centrale termice de cartier sau instituţii publice) din industria metalelor feroase (SC Promex SA), industria alimentară (SC Marex SA, SC Soroli Cola SA), zootehnie (SC Caruz Brăila SA, SC Cruciani Impex SA, SC Complexul de porci SA, fermele Baldovineşti şi Tichileşti, SC Agrimon SRL, fermele de păsări Oprişeneşti, Traianu şi Plopu, SC Vegetal Trading SRL) şi gospodărie comunală (SC Tracon SRL).

Cu privire la acidifierea atmosferei, produsă prin transformarea emisiilor de oxizi de sulf, oxizi de azot şi amoniac în substanţe acide se constată următoarele:

- scăderea semnificativă a cantităţii de dioxid de sulf ca urmare a reducerii consumului de păcură la SC Termoelectrica SA, Electrocentrale Brăila;

- uşoară tendinţa de creştere a oxizilor de azot; - creşterea semnificativă a emisiilor anuale de amoniac.

Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili nemetalici, cu metale greşe şi poluanţi organici persistenţi este în creştere ca urmare a creşterii numărului de autovehicule din ultimii ani.

61

Ca urmare a faptului că monitorizarea poluanţilor atmosferici nu a relevat depăşiri ale valorilor limită, se poate afirma că în judeţul Brăila nu se conturează zone critice sub aspectul poluării atmosferei.

În urma evaluării calităţii aerului prin modelare, conform Ordinului MAPM NR. 592/2002, s-a realizat încadrarea localităţilor în liste. Evaluarea calităţii aerului s-a realizat pe baza inventarelor de emisii locale, a informaţiilor furnizate pentru anul 2005 şi a datelor meteorologice, utilizând modele matematice pentru dispersia poluanţilor emişi în atmosferă.

Conform Ordinului MMGA nr. 347/2007 privind aprobarea încadrării localităţilor în liste, în judeţul Brăila există localităţi unde:

- Lista 1 – nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranţă: Vădeni – pentru dioxid de sulf; Brăila, Vădeni – pentru dioxid de azot şi oxizi de azot; Brăila, Cazasu, Chişcani, Frecăţei, Măraşu, Vădeni – pentru pulberi în suspensie

- Lista 2 – nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea limită şi valoarea limită plus marja de tolerenţă: Bordei Verde, Cireşu, Făurei, Gemenele, Grădiştea, Gropeni, Ianca, Însurăţei, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racoviţa, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Siliştea, Stăncuţa, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Şuteşti, Tichileşti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufeşti, Unirea, Viziru, Zăvoaia – pentru dioxid de azot şi oxizi de azot.

CALITATEA APEI În judeţul Brăila există numeroase folosinţe de apă (servicii de gospodărie

comunală, agenţi economici industriali, ferme zootehnice etc.) care evacuează ape uzate în cursurile de apă.

Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, urmăreşte aceste surse de poluare, care prin natura activităţilor, a capacităţilor existente de epurare şi a compoziţiei apelor uzate, pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane.

O parte dintre agenţii poluatori dispun de staţii de epurare mai mult sau mai puţin eficiente. Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare se face de obicei după o prealabilă epurare locală, de cele mai multe ori ineficientă.

O mare parte dintre staţiile de epurare sunt construite cu ani în urmă şi, datorită lipsei posibilităţilor financiare şi a exploatării îndelungate, au devenit necorespunzătoare cerinţelor actuale. În această situaţie se află staţiile de epurare ale serviciilor de gospodărire comunală din oraşele Ianca şi Făurei. Municipiul Brăila nu dispune de staţie de epurare, apele menajere uzate fiind deversate direct în Dunăre.

62

Cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în ape au rezultat din procesele de producţie ale industriei alimentare (SC Lacto Prod SRL, SC Aurelia Impex SRL, SC Brailact SA, SC Lactas SA Ianca, SC Soroli Cola SA, SC Doraliment SA, SC Melhart SA, SC Bona Avis SA Ianca, SC Galco SA), de la unităţile de creştere şi îngrăşare a porcilor (SC Complexul de Porci SA, Fermele Baldovineşti şi Tichileşti, SC Vegetal Trading SRL Gropeni, SC Cruciani Impex SRL Dedudeşti), gospodărie comunală (Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei) şi reparaţii nave (SC Hercules SA).

Principalii indicatorii de calitate, la care s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise au fost: suspensii totale, CBO5, CCOCr, substanţe extractibile, reziduu fix, azot total şi fosfor total.

O parte din aceste unităţi economice au programe de etapizare cu măsuri şi termene privind eficientizarea funcţionării staţiilor de epurare (SC Complexul de Porci SA, RA Apa Brăila, SSP Ianca), programe ce fac parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.

Starea chimică a apelor de suprafaţă se stabileşte în raport cu concentraţia substanţelor periculoase, respectiv concentraţia fracţiunii dizolvate a metalelor grele.

În anul 2007, starea chimică a fluviului Dunărea a fost următoarea: pentru Cu, Zn, Cr stare chimică foarte bună; pentru Fe stare chimică moderată.

Din punct de vedere a stării ecologice, calitatea apei în secţiunile monitorizate se prezintă astfel:

Dunărea – calitate foarte bună; Călmăţui – calitate moderată

Din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton, calitatea apei în secţiunile monitorizate a fost următoarea:

Dunărea – stare foarte bună Călmăţui – Cireşu – stare bună şi Călmăţui – Berteştii de Jos – stare

moderată Starea lacurilor Din punct de vedere al gradului de traficitate, lacurile sunt de clasa a V-a, ca

urmare a prezenţei algelor în număr foarte mare. În funcţie de indicatorii de eutrofizare lacurile se prezintă astfel: Lacul Movila

Miresii – oligotrof, Ciulniţa – eutrof, Jirlău – eutrof, Balta Albă şi Balta Amara – mezotrof şi Lacul Sărat – mezotrof în trimestrul III şi oligotrof în trimestrul IV.

Zone critice sub aspectul poluării apelor Pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat zone critice sub aspectul poluării

apelor de suprafaţă.

63

Pentru apele subterane, în judeţul Brăila există 2 zone critice ca urmare a poluării istorice:

1986 – poluarea apei freatice, făcând imposibilă utilizarea ei din 8 fântâni în localitatea Ţepeş Vodă, comuna Movila Miresii, ca urmare a avarierii conductei de transport benzină a SC Petrotrans SA Ploieşti; 1991 – poluarea apei freatice din cartierul Chercea, municipiul Brăila, prin

ascensiunea produsului petrolier din conducta de transport a SC Petrotrans SA Ploieşti.

Sub aspectul poluării apei subterane cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în judeţul Brăila s-au identificat mai multe zone vulnerabile cum sunt perimetrele localităţilor Galbenu, Movila Miresii, Vădeni, Şuteşti, Traian, Chiscani şi Vişani.

CALITATEA SOLULUI CA SUPORT DE DEPOZITARE Numărul diversificat al activităţilor economice şi sociale din judeţul Brăila, are

ca rezultat producerea unei cantităţi însemnate de deşeuri industriale şi menajere. Modalităţile de colectare, transport şi depozitare a acestor deşeuri sunt tratate în paragraful intitulat „Gospodărirea deşeurilor”.

Expertizarea solurilor în jurul platformelor industriale şi al depozitelor menajere relevă faptul că solurile nu au fost contaminate cu substanţe poluante.

Calitatea solului expertizat în jurul platformei industriale ale Chiscani (din cele trei puncte de prelevare, Albina, Chiscani şi Lacu Sărat), înregistrează valori normale pentru majoritatea indicatorilor de mineralizare determinati. Reacţia solului (pH-ul) se situează în domeniul neutru fiind un sol cu solubilitate şi accesibilitate bună pentru majoritatea elementelor nutritive din sol. Conţinutul total de săruri solubile şi de bicarbonaţi nu prezintă depăşiri ale limitei admise. Valorile medii ale indicatorilor de impurificare se situează în limitele admise, fapt ce încadrează acest sol în categoria unui sol normal.

Pentru solul expertizat în zona depozitului ecologic Tracon, mediile indicatorilor de mineralizare şi impurificare se încadrează în limitele admise. Ph-ul este slab alcalin, iar conţinutul total de săruri solubile şi bicarbonaţi sub limitele admise. De asemenea conţinutul de substanţă organică se încadrează în limitele unui sol nepoluat.

Pentru solurile monitorizate în zonele de influenţă a depozitelor de deşeuri menajere Baldovineşti, Ianca şi Făurei, indicatorii de mineralizare şi impurificare prezintă valori medii care se încadrează în limitele admise.

Solul din zona de influenţă a depozitului de reziduuri petroliere Oprişeneşti, înregistrează valori normale pentru majoritatea indicatorilor de mineralizare determinaţi. Ph-ul se situează în domeniul neutru iar conţinutul de săruri solubile nu prezintă depăşiri ale valorilor admise, solul încadrându-se în categoria solurilor nesalinizate. De asemenea conţinutul de produse petroliere a fost sub limita pragului de alertă de 200 mg/Kg de sol.

64

În cursul anului 2006 s-a realizat o primă inventariere a siturilor potenţial contaminate din judeţul Brăila evidenţiate în tabelul de mai jos.

Obiectivul principal: protecţia şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu Măsurile destinate dezvoltării unui sistem eficace de monitorizare şi control a

calităţii aerului, apei şi solului şi reducerea riscului de poluare (industrială, menajeră etc.) constituie priorităţi pentru asigurarea unui management eficient a calităţii factorilor de mediu.

Conform Planului de implementare a HG nr. 1408/2007 în primele luni ale anului 2009: • Au fost analizate şi evaluate informaţiile deţinute de APM Brăila în cadrul

documentaţiilor depuse de titularii de activităţi pentru obţinerea avizelor de încetare a activităţilor.

• Au fost întocmite şi transmise către ARPM Galaţi propunerile APM Brăila privind lista siturilor contaminate şi lista siturilor potenţial contaminate din judeţul Brăila, după ce au fost analizate şi aprobate de Comisia Internă de Avizare a APM Brăila, potrivit Procesului verbal nr. 3836/03.03.2009.

Cele două liste propuse de APM Brăila conţin 19 situri contaminate şi 3 situri potenţial contaminate.

65

Situaţia zonelor potenţial contaminate în judeţul Brăila

Nr. crt.

Nume agent economic

responsabil Tipul activităţii

generatoare Suprafaţa

contaminată (ha)

Tip agent poluant Starea actuală Observaţii

1. SC PETROM S.A.

0,5252* Deşeuri petroliere

1.1. Batal vechi de reziduuri petroliere

Depozitare provizorie a slamurilor

Îşi încetează activitatea la 31.12.2006, conform HG 349/2005 şi avizului de mediu nr. 44/17.07.2006 care cuprinde şi programul de conformare. În anul 2007 s-a realizat eliminarea şi procesarea slamului petrolier (termen de finalizare 31.12.2007)

* programul de conformare anexat avizului de mediu pentru închidere impune lucrări de remediere sol identificat contaminat până în tr. IV. 2008.

1.2. Batal nou de reziduuri petroliere

Depozitare provizorie a slamurilor

0,7755 Deşeuri petroliere

Îşi încetează activitatea la 31.12.2006, conform HG 349/2005 şi avizului de mediu nr. 45/17.07.2006 care cuprinde şi programul de conformare. În prezent se realizează eliminarea şi procesarea slamului petrolier cu termen de finalizare 31.12.2009

** programul de conformare anexat avizului de mediu pentru închidere impune lucrări de remediere sol identificat contaminat până în tr. IV 2012

66

Nr. crt.

Nume agent economic

responsabil Tipul activităţii

generatoare Suprafaţa

contaminată (ha)

Tip agent poluant Starea actuală Observaţii

1.3. Abandonare 100 sonde şi 5 parcuri

Extragere hidrocarburi

Ţiţei, apa de zăcământ

Se impune refacerea terenurilor ocupate în desfăşurarea activităţilor de exploatare a zăcământului.

1.4. SC PETROM SA – SUCURSALA PECO

Depozitarea produselor petroliere

0,916

2,06

1,27

Produse petroliere

Depozitele şi-au încetat activitatea.

Depozitele sunt amplasate localităţile Făurei, Baldovineşti, Ianca.

2. SC CELHART DONARIS SA

Depozitare deşeuri industriale

34,8 din care 15,5 sunt ocupate de deşeuri

Slam de la caustizare

Îşi încetează activitatea la 31.12.2009, conform HG 349/2005; până la aceasta data va obţine avizul de mediu pentru închidere care va cuprinde în anexa programul de conformare

* bilanţul de mediu al societăţii nu conţine date şi informaţii privind „grosimea pachetului contaminat”, metoda de reconstrucţie.

3. Platforma de deşeuri menajere Făurei

Depozitarea deşeurilor menajere

1 Deşeuri menajere

Îşi încetează activitatea conform HG 349/2005 în 2017

4. Platforma de deşeuri menajere Ianca

Depozitarea deşeurilor menajere

6,25 Deşeuri menajere

Îşi încetează activitatea conform HG 349/2005 în 2009

67

1.1.3. Zone de risc natural

a. Inundaţii Teritoriul judeţului este afectat de inundaţii locale. Cauzele principale care generează acest fenomen sunt cele naturale. Inundaţiile se manifestă pe cursurile de apă ale fluviului Dunărea şi ale râurilor ce străbat judeţul: Siret, Buzău şi Călmăţui. Caracteristicile acestor inundaţii sunt diferite, astfel: - Fluviul Dunărea se caracterizează prin durate mari ale viiturilor, - râurile Siret, Buzău, Călmăţui prin durate mai scurte ale viiturilor. Fenomenul inundaţiilor este generat de cauze naturale şi antropice. Cauza naturală majoră o reprezintă ploile cu volum mare şi durată scurtă, topografia plată a judeţului, care creează un pericol permanent la inundaţii, peste care se suprapune:

- reducerea capacităţii de transport datorită colmatării albiilor cursurilor de apă; - acumularea de sloiuri în zonele meandrate ale râurilor sau în zona podurilor (zăpoare).

Cauzele antopice care favorizează acest fenomen pe teritoriul judeţului sunt: - “încorsetarea” cursurilor de apă prin lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva

inundaţiilor; - neefectuarea lucrărilor de întreţinere a digurilor şi albiilor râurilor; - creşterea necontrolată a vegetaţiei forestiere în albia minoră a râurilor.

Zone vulnerabile la inundaţii sunt identificate în teritoriul comunelor în: Chiscani, sat Vărsătura; Grădiştea, zona Grădiştea de Jos; Măxineni, satele: Măxineni şi Corbu Vechi; Mircea Vodă, sat Deduleşti (extravilan); Siliştea, satele: Cotu Lung, Cotu Mihalea, Vameşu; Vădeni, satele: Vădeni, Pietroiu, Baldovineşti; Vişani, sat Vişani.

Apărarea împotriva inundaţiilor în judeţul Brăila, este realizată prin lucrări specifice de regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi consolidări de maluri. Sunt în funcţiune cca. 500 km de îndiguiri, 50 km de regularizări şi consolidări de mal. Aceste lucrări apără împotriva inundaţiilor cca. 10.000 locuinţe, 51 obiective industriale, sociale, agricole, cca. 84 km cale ferată, cca. 672 km drumuri naţionale şi judeţene şi cca. 146.950 ha, din care cca. 142.650 ha teren agricol.

Principalele lucrări de apărare exitente în teritoriul judeţului sunt:

68

Denumire lucrare Curs de apă Lungime (km)

Grad asigurare

(%)

Suprafaţă apărată

(ha) ÎNDIGUIRI

m. Brăila fl.Dunărea-mal stâng 1,2 5 10 Insula Mare a Brăilei fl. Dunărea 150,5 10 69241 Brăila-Dunăre-Siret fl. Dunărea şi r. Siret 14,7 1 5346 Călmăţui-Gropeni-Chiscani fl. Dunărea 57,75 Noianu-Chişcani fl.Dunărea-mal stâng 3,1 10 168 Vărsătura fl.Dunărea-mal stâng 2,5 1 1368 Latinu -Vădeni r. Siret-mal drept 25,3 2 11028 Nămoloasa Măxineni r. Siret -mal drept 30,9 1 20800 Corbu Vechi r. Siret -mal drept 3,6 1 60 Latinu Deşiraţi r. Buzău-mal drept 18,1 5 3892 Măxineni Racoviţa r. Buzău-mal stâng 22 1 6463 Mărăloiu-Grădiştea-Suteşti r. Buzău-mal drept 11 10 1062 Grădiştea de Jos-Crestata r. Buzău-mal stâng 5,2 10 267 Nisipuri Deduleşti r. Buzău-mal drept 12,8 10 3900 Nisipuri Moeseti r. Buzău-mal stâng 7,8 10 600 Nisipuri Cotu Ciorii r. Buzău-mal drept 8,1 5 1100 Nisipuri Vişani r. Buzău-mal stâng 5,6 10 400 Călmăţui r. Călmăţui-ambele

maluri 102,5 5 8900

Berteştii de Jos r. Călmăţui mal în dreptul loc. Berteştii de Jos

1,142 5

REGULARIZĂRI Regularizare râu Călmăţui r. Călmăţui 59,5 Regularizare Suteşti r. Buzău 0,370 Regularizare Nisipuri-Făurei r. Buzău 2,0 Regularizare Gurguieţi r. Buzău 0,7 APĂRĂRI DE MALURI Apărare mal Gradiştea r. Buzău-mal stâng 0,400 Apărare mal Pitulaţi r. Buzău-mal stâng 0,152 Apărare mal Nămoloasa r. Siret-mal drept 0,135 Apărare mal Măxineni r. Siret-mal drept 0,400 Apărare mal Cotu Lung r. Siret-mal drept 0,500 Apărare maluri Confl. r. Siret cu r.

Buzău 0,400

Apărare de mal la Voineşti r. Buzău-mal drept 0,600 Apărare mal Ibrianu r. Buzău-mal drept 0,400 Apărare mal Deduleşti r. Buzău-mal drept 1,200 Apărare mal Vişani r. Buzău-mal stâng 0,420 Apărare mal Grădiştea de Jos

r. Buzău-mal stâng 0,150

Sursa Datelor: DIRECŢIA APELOR BUZĂU - IALOMIŢA - S.G.A BRĂILA, 2008

Acţiunea majoră care trebuie întreprinsă pentru îmbunătăţirea apărării împotriva inundaţiilor este realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în Legea 575/2001 – Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelor hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor. De asemenea, sunt necesare acţiuni de recalibrare a lucrărilor de apărare existente şi de întreţinere a albiei râurilor prin îndepărtarea vegetaţiei forestiere. Sunt necesare

69

documentaţii tehnice actualizate privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor. Problemele majore în privinţa vulnerabilităţii la inundaţii le pune în mare parte fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei şi anume: pericolul deversării digurilor, în cazul debitelor extreme în zone întinse de pe traseul

digurilor principale, datorită scăderii cotelor acestora ca urmare a fenomenului de tasare; pericolul major de producere a fenomenelor de infiltraţii, sufozii si grifoane datorită

duratei foarte mari a viiturilor de pe Dunăre (1-3 luni, câteodată chiar 6 luni); efectul deosebit de distructiv al valurilor, în special în perioadele de viitură (luciul de apă

în faţa digurilor poate depăşi l km, iar viteza vântului depăşeşte 5-6 m/s), la care se adaugă şi efectul circulaţiei navelor; fenomenele de eroziune ale malurilor fluviului Dunărea pe circa 120-130 km în jud.

Brăila, care apar datorită scăderii debitului solid, fenomenelor de îngheţ şi în special datorită circulaţiei navelor; fenomene de înmlăştinire a suprafeţelor îndiguite şi irigate, ca urmare a ridicării nivelului

pânzei freatice în urma practicării neraţionale a irigaţiilor şi a masivelor infiltraţii prin canalele magistrale şi de aducţiune a apei.

În vederea limitării efectelor inundaţiilor se impun noi lucrări de apărare sau reabilitarea celor existente, în următoarele zone de risc major de inundare: consolidări de maluri, sector Corbu Vechi-confluenţa cu r. Buzău; amenajarea râului Buzău, sector Pitulaţi – confluenţă râu Siret; amenajare râu Buzău, sector Dâmbroca (jud. Buzău) – Pitulaţi; consolidare mal Dunăre la Insula Mare a Brăilei.

Lucrările nou propuse trebuie să se încadreze în Schema Directoare de Amenajare a Bazinului Hidrografic, schemă care va fi finalizată în decembrie 2009.

Un factor de favorabilitate în diminuarea efectelor inundaţiilor îl reprezintă realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001 – Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelor hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.

De asemenea, „Strategia naţională de management al riscului la inundaţii” (aprobată prin HG 1854/2005) este un alt factor favorabil în activitatea de gestionare a riscului la inundaţii. Aceasta prevede planuri şi programe care au ca scop protecţia vieţii, a bunurilor materiale şi protecţia mediului înconjurător împotriva inundaţiilor, şi anume:

– Planul de Management al Riscului la Inundaţii, care se elaborează la nivel de bazin sau spaţiu hidrografic;

– Planuri operative de intervenţie sunt planuri bazinale, judeţene, orăşeneşti sau comunale de apărare împotriva inundaţiilor;

– Programul Naţional de Prevenire, Protecţia şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor. Acest program se elaborează la nivel naţional şi are la bază

70

planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin sau spaţiu hidrografic.

Obiectiv general

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii (aprobată prin HG 1854/2005) are ca obiectiv major reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor, în condiţiile protecţiei mediului.

Obiectivele generale ale Strategiei Naţionale de management al riscului la inundaţii sunt economice, sociale şi de mediu. Sintetic acestea sunt:

1. creşterea calităţii vieţii prin reducerea pagubelor produse de inundaţii, dar fiind pregătiţi pentru producerea altor asemenea fenomene.

2. diminuarea impactului măsurilor de management al riscului la inundaţii, la scară spaţială şi temporală asupra sistemelor ecologice.

3. utilizare adecvată a resurselor financiare pentru întreţinerea, exploatarea şi realizarea infrastructurilor de reducere a riscului la inundaţii.

4. practicarea unor activităţi economice (agricole, industriale, comerciale, locuire şi de agrement) corespunzătoare în zonele inundabile.

Orizont de timp anul 2009, termen final de elaborare a Planurilor bazinale de management al riscului la inundaţii. Sursă date: ●  Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, 2005 ●  Legea 575/2001 privind PATN Secţiunea V- Riscuri naturale ●  Direcţia Apelor BUZĂU - IALOMIŢA - S.G.A BRĂILA, 2008

b. Alunecări de teren Din punct de vedere al alunecarilor de teren, judetul Braila situat în estul Câmpiei

Române la confluenţa Siretului şi a Călmăţuiului cu Dunărea se afla intr-o zona in care potenţialul de producere a alunecărilor de teren este scăzut.

Obiectiv general care decurge din din Strategia Naţională de Protecţia Mediului – 2004-2025 (combaterea dezastrelor naturale si antropice) este ”Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale)”

Prioritati: Obiectivul specific preluat la nivelul judeţului prin Strategia de Dezvoltare

Durabila a judetului Braila il reprezinta „Apărarea împotriva calamităţilor, hazardelor naturale şi accidentelor”

Brăila fiind o zonă cu grad seismic ridicat si cu risc de seceta in perioade cu deficit de umiditate Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi hazardelor se materializeaza prin urmatoarele prioritati:

- Cutremure – asigurarea siguranţei construcţiilor corespunzătoare actelor normative;

71

- Secetă – reabilitarea sistemelor de irigaţii, împăduriri; - Alunecări de teren, eroziunea solului – împăduriri, măsuri agrotehnice etc.;

c. Cutremure Judetul Braila aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al

expunerii construcţiilor la riscul seismic. Obiectivul general care decurge din din Strategia Naţională de Protecţia Mediului –

2004-2025 (combaterea dezastrelor naturale si antropice) este ”Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale)”

Obiectivul specific preluat la nivelul judeţului prin Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Braila il reprezinta „Apărarea împotriva calamităţilor, hazardelor naturale şi accidentelor”

Prioritati Brăila fiind o zonă cu grad seismic ridicat Apărarea împotriva calamităţilor naturale

şi hazardelor se materializeaza prin urmatoarele prioritati: - Asigurarea siguranţei construcţiilor corespunzătoare actelor normative tinand

seama ca cele 4 oraşe situate pe teritoriul judeţului Braila (Braila, Ianca, Faurei, Insuratei) sunt situate in zone afectate de cutremure cu intensităţi de gradul VII si VIII pe scara MSK.

- Elaborararea hartilor de risc la cutremure

1.1.4. Managementul deşeurilor Infrastructura existenta pentru gestionarea deşeurilor exercită un impact puternic

asupra mediului prin: Colectarea şi transportul deşeurilor, absenţa unui sistem organizat de colectare a

deşeurilor Depozitarea inadecvată a deşeurilor. Aceasta poate avea impact economic (de

ex. Oportunităţi reduse pentru turism), poate produce colmatarea sistemelor de scurgere şi poate cauza inundaţii. Deşeurile lasate pe stradă pot produce un impact local negativ asupra aerului, solului şi poluarea apei.

Depozitele municipale existente (Ianca �i Făurei) sunt neconforme cu legislaţia de mediu, având capacitate şi suprafeţe mici de depozitare.

O problemă o reprezintă şi depozitele rurale care, în majoritatea lor sunt improvizate, amplasate în locaţii nepotrivite, nu respectã normele autorizãrii din punct de vedere al protecţiei mediului.

Obiectivul general rezultat din Strategia Na�ională de Gospodărire a De�eurilor vizează ”Reducerea impactului si a riscurilor pentru sanatatea oamenilor si a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp 2008- 2013).

72

Unul dintre obiectivele strategice generale ale Strategiei de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2007 – 2013 îl reprezintă Obiectivul nr. 11 – depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării populaţiei şi a mediului înconjurător, având ca obiective subsidiare – asigurarea capacităţilor necesare pentru depozitarea deşeurilor şi închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.

Un factor de favorabilitate care poate contribui la realizarea obiectivului general îl reprezintă implementarea prevederilor proiectului “Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Brăila” întocmit în conformitate cu Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ord. 951/2007, elaborat ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.

Obiective principale în gestionarea deşeurilor: • Atingerea unui nivel înalt de colectare a deşeurilor generate prin conectarea unui

număr din ce în ce mai mare de generatori de deşeuri; • Conform ţintelor naţionale/ regionale/ locale, reducerea potenţialului de emisii cauzate

de deşeurile biodegradabile; • Conform ţintelor naţionale/ regionale/ locale, reducerea cantităţilor de deşeuri şi

creşterea cantităţilor reciclate prin dezvoltarea capacităţilor de colectare selectivă; • Asigurarea de capacităţi suficiente de depozitare şi închiderea vechilor depozite

neconforme; Obiectivele specifice Obiective specifice judeţene rezultate din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

- 2008 şi privesc: - Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de

gestionare a deşeurilor - Rezolvarea problemelor privind valorificarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor în

conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

- Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea colectării deşeurilor şi reciclarea acestora.

Atingerea obiectivelor din domeniul managementului deşeurilor pentru judeţul Brăila este posibilă prin adoptarea urmatoarelor măsuri:

Elaborarea de reglementări specifice locale în concordanţă cu politica de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient din punct de vedere economic şi ecologic.

Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor. Creşterea eficienţei implementării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor; Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale.

73

Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare privind gestionarea deşeurilor, pe baza principiilor „poluatorul plăteşte” şi subsidiarităţii.

Promovarea unor sisteme de informare, conştientizare şi motivare a tuturor factorilor implicaţi.

Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europeană.

Minimizarea cantităţii de deşeuri generate. Utilizarea eficientă a tuturor capacităţilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor.

Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică. Asigurarea că, capacitatea de colectare şi transport a deşeurilor este adaptată numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport a deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi eliminare finală.

Promovarea tratării deşeurilor. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini şi parcuri, pieţe prin colectare separată.

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate.

Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări. Implementarea colectării separate a deşeurilor voluminoase. Managementul ecologic al nămolului provenit de la staţiile de epurare Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, în concordanţă cu legislaţia în vigoare.

Organizarea colectării separate a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Implementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeuri periculoase. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic. Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătate a populaţiei.

Ţintele pentru eliminarea deşeurilor municipale sunt:

• 16 iunie 2009 închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din mediul rural; • Sistarea activităţilor depozitelor neconforme: 16.07.2009 depozit Ianca şi 16.07.2017

depozit Făurei

74

1.1.5. Patrimoniul natural Obiectivul principal: protecţia şi conservarea unor eşantioane care cuprind

elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic sau de altă natură.

Ariile naturale protejate În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, pe

teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare.

Până în anul 2007 suprafaţa totală a ariilor protejate din judeţul Brăila era de 20.407,68 ha şi cuprindea următoarele arii:

Nr. crt. Denumire Actul de

declarare Categoria

ariei protejateSuprafaţa

(ha) Localizare Administrator/ custode

1 Balta Mică a Brăilei

Legea 5/2000

HG 230/2004

Parc natural

Zona umedă de importanţă internaţională

(Sit Ramsar 1074)

17529 În lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, ecoregiunea României nr. 20, com. Chiscani, Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos, Măraşu

RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila

2 Lacul Jirlău

Legea 5/2000

Rezervaţie naturală

838,66 Com. Jirlău, Vişani şi Galbenu

-

3 Pădurea Camniţa

Legea 5/2000

Rezervaţie naturală

1,2 Com. Râmnicelu RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila

4 Pădurea Viişoara

HCJ Brăila 20/1994

Rezervaţie forestieră

1897,8 Loc Insurăţei şi com. Berteştii de Jos

Idem

5 Popina Blasova

HCJ Brăila 20/1994

Monument al naturii

2,3 Insula Mare a Brăilei -

6 Lacul Tataru

HCL Rosiori 21/2005

HCL Dudeşti 33/2005

Regim provizoriu de ocrotire

138,72 Com. Roşiori şi Dudeşti

-

TOTAL 20407,68

1. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de inundaţie

a fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, ecoregiunea României nr. 20. Instituirea regimului de arie protejată s-a realizat în timp, printr-o serie de acţiuni,

documente şi acte normative, după cum urmează:

75

1. Comunicarea Cancelariei C.C a P.C.R nr. 1508/1978 prin care a fost aprobată valorificarea raţională a rezervaţiilor naturale situate în fondul agricol, Insula Mică a Brăilei (Ostrovul Popa) a fost menţionată ca rezervaţie zoologică, cu o suprafaţă de 5336 ha.

2. Hotărârea Consiliului Popular al judeţului Brăila nr. 11/29.09.1979 privind îmbunătăţirea activităţii de protecţie a mediului înconjurător face de asemenea referire la această zonă, Insula Mică a Brăilei fiind aprobată de conducerea superioară a partidului ca rezervaţie naturală.

3. Decizia nr. 350/17.03.1994 emisă de Consiliul Judeţean Brăila prin care s-au stabilit măsuri concrete pentru protecţia „zonei Insula Mică a Brăilei până la declararea acesteia ca rezervaţie naturală.”

4. Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila, nr. 20/29.09.1994 prin care Insula Mică a Brăilei a fost declarată zona protejată – rezervaţie mixtă, botanică şi zoologică.

5. Adresa nr. 3872/7.08.1997, prin care A.P.M. Brăila a înaintat către M.A.P.P.M. un memoriu tehnic prin care s-a propus declararea ca rezervaţie naturală a întregii zone inundabile de pe teritoriul judeţului Brăila, cu o suprafaţă totală de 17586 ha.

6. Procesul verbal nr. 2213/5.06.1998 şi adresa nr. 2250 din 8.06.1998 către Consiliul Judeţean Brăila, prin care Direcţia Silvică Brăila a propus constituirea Parcului Naţional Bălţile Mici ale Brăilei, în fondul forestier din cuprinsul Ocoalelor Silvice Brăila şi Lacu Sărat, cu suprafaţa de 11.024 ha.

7. Legea nr. 5/06.03.2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate, în care zona inundabilă brăileana este menţionată sub denumirea „Balta Mică a Brăilei”, în anexa I, în lista „Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale”.

8. În data de 15.06.2001 Insula Mică a fost declarată Zona umedă de importanţă internaţională prin includerea în lista Ramsar, la poziţia 1074, ca cel de-al doilea sit Ramsar al României, după Delta Dunării.

9. HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 şi Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România „Balta Mică a Brăilei” este desemnat şi arie de protecţie avifaunistică sit de importanţă comunitară integrat în reţeaua ecologică NATURA 2000.

Din 21.05.2004 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. 744/MMGA), 22.05.2004 şi 65/RNP/21.05.2004) conform prevederilor Ordinului MAPAM 850/27.10.2003 privind procedura de încredinţare a administratorului sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

2. Rezervaţia naturala Lacul Jirlău Rezervaţia naturală Lacul Jirlău este situată în vestul judeţului Brăila, pe malul

stâng al râului Buzău, pe teritoriul comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenu, pe o suprafaţă de 838,66 ha.

76

Lacul Jirlău a fost declarat în 1994 drept refugiu ornitologic prin H.C.J. Brăila nr. 20/1994, devenind rezervaţie naturală în anul 2000, prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate.

Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul. Lacul asigură habitate de pasaj, hrănire, cuibărire pentru o serie de specii de păsări migratoare şi sedentare, de zona umedă. Din acest motiv, lacul a fost menţionat în anul 1989 în lista „Important Bird Areas In Europe” (Arii avifaunistice de importanţă europeană), publicată în Anglia. Prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 şi Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România Lacul Jirlău este integrat în reţeaua ecologică NATURA 2000 ( ROSCI0005 Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Căineni).

3. Rezervaţia naturală Camniţa Rezervaţia naturală Camniţa este situată în comuna Râmnicelu, în cuprinsul pădurii

Camniţa, pădure ce ocupă circa 550 ha, formată preponderent din salcâm, plop alb şi negru şi salcie.

Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 1,3 ha, pădurea specifică acestei suprafeţe fiind un arboret natural de frasin – hibrizi de frasin de Pennsylvania (Fraxinus x pennsylvanica şi Fraximus x angustifolia), în amestec cu salcâm (8F+2SC), de origine necunoscută, în vârstă de cca. 45 ani.

Deoarece frasinul este preponderent, putând fi considerat arboret pur de frasin, arealul respectiv din pădurea Camniţa a fost declarat iniţial, rezervaţie forestieră, prin H.C.J Brăila nr. 20/1994, şi ulterior rezervaţie naturală, prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate.

Totodată, această arie protejată este şi rezervaţie de seminţe, menţionată cu codul FR-M280-3 în „Catalogul naţional al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din România” (avizat în 2001), scopul selecţiei fiind cantitatea şi calitatea lemnului.

Rezervaţia se află în custodia Direcţiei Silvice Brăila prin Convenţia de custodie nr. 1/ valabilă pe o perioadă de 5 ani.

4. Rezervaţia forestieră Pădurea Viişoara Pădurea Viişoara, situată în sudul judeţului Brăila, pe teritoriul administrativ al

oraşului Insurăţei şi comunei Berteştii de Jos, este o relicvă a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al râului Călmăţui, ce a favorizat înaintea silvostepei adânc în stepă până aproape de vărsarea Călmăţuiului în Dunăre. Tăiată iraţional sute de ani, s-a regenerat natural.

În anul 1994, Pădurea Viişoara este declarată rezervaţie forestieră prin H.C.J. Brăila nr. 20/1994, suprafaţa acesteia fiind de 1897,8 ha.

Este o pădure tipică de sleau, speciile componente fiind stejarul (predominant stejarul brumăriu – Querqus pedunculiflora) şi salcâmul, vârsta arboretelor fiind în general de 91 – 95 ani. Pădurea conţine însă câteva exemplare de stejar brumăriu cu vârsta între 350-400 ani, dintre care „stejarul printesei” de 400 ani probabil plantat de Stefan cel Mare.

77

Pentru cantitatea şi calitatea lemnului o suprafaţă de 39,4 ha din acest perimetru este şi rezervaţie seminologică, menţionată în „Catalogul naţional al resurselor pentru materiale forestiere de reproducere din România” (30,6 ha salcâm şi 8,8 ha stejar brumăriu).

5. Popina Blasova – monument al naturii Este situată în NE Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului Blasova. Fiind un martor de eroziune hercinica a fost declarată în anul 1994 monument al

naturii prin HCJ Brăila nr. 20/1994 datorită unicităţii sale în relieful judeţului Brăila. Popina Blasova face parte din Patrimoniul geologic – eşantion reprezentativ din

punct de vedere structural – bun al patrimoniului natural existent în situ. Are o înălţime de cca. 45 m şi o suprafaţă de 2,3 ha. Compoziţia mineralogică a

popinei o formează: detritusuri grosiere – conglomerate de curţit şi gresii. Are vârsta munţilor din Boemia sau din platoul central al Franţei.

Datorită condiţiilor pedologice generate de compoziţia mineralogică a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic, alcătuit din graminee include şi două specii endemice:

- Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel), - Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene).

6. Lacul Tataru Lacul Tătaru este situat în sudul judeţului Brăila, la aproximativ 95 km de

municipiului Brăila, pe teritoriul administrativ al Comunelor Dudeşti şi Roşiori, la sud-est de localitatea Tătaru şi la nord-est de localitatea Roşiori, pe partea stângă a DJ211 (care leagă cele două localităţi).

Suprafaţa actuală, conform evidenţei cadastrale de la Primăriile Roşiori şi Dudeşti, este de 138,72 ha.

Lacul Tătaru prezintă cea mai mare varietate de specii de păsări caracteristice habitatelor de baltă şi baltă-mlaştină faţă de celelalte lacuri din zona care au suprafaţa mai mică, un regim hidric deficitar (seaca mult mai devreme), unele având vegetaţie mult mai săracă sau fiind situate prea aproape de zone cu activităţi antropice (păşunat, culturi agricole).

Lacul Tătaru este considerat zona de importanţă avifaunistică (A.I.A), menţionată în Buletinul A.I.A nr. 1/ decembrie 1994, publicat de către Societatea Ornitologică Română.

Multe specii strict protejate pe plan internaţional pentru ca sunt vulnerabile sau în declin, sunt reprezentate în această zonă prin populaţii relativ numeroase. Astfel, facem referire la: sitarul de mal (Limosa limosa), ciocantors (Recurvirostra avosetta), chirighita cu obraz alb (Chlidonias hybridus), fluierarul cu picioare roşii (Tringa totanus) şi altele, specii care nu se regăsesc în populaţii atât de numeroase decât în câteva alte zone din judeţul Brăila.

Totodată, Lacul Tătaru are o importanţă deosebită pe traseele de migraţie a unor specii cu statut special de protecţie pe plan european, şi mai mult, populaţiile acestor specii sunt dependente de existenţa habitatelor de hrănire şi cuibărire existente în această zonă.

78

Din acest motiv a fost necesară luarea unor măsuri de urgenţă şi instituirea regimului de protecţie provizorie, până la îndeplinirea formalităţilor şi procedurilor de declarare ca rezervaţie naturală. Acest lucru s-a realizat în anul 2004, prin HCL Roşiori nr. 21/2004 şi HCL Dudeşti nr. 33/2004 „privind instituirea regimului provizoriu de ocrotire şi aprobarea regulamentului de administrare a perimetrului ocrotit Lacul Tătaru”.

Lacul face parte din aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0006 Balta Tătaru, cu o suprafaţa de 521 ha.

Arii naturale protejate incluse în reţeaua Europană Natura 2000 Reţeaua europeană Natura 2000 reprezintă o reţea de arii naturale protejate creată

la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivei CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Directivei CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice. Obiectivul acestei reţele este de a proteja habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european, fiind alcătuită din:

arii speciale de conservare care conservă habitate şi specii de plante şi animale, cu excepţia păsărilor, conform Directivei Habitate; arii de protecţie specială avifaunistică pentru protecţia păsărilor, conform Directivei Păsări.

La nivelul judeţului Brăila, în anul 2007, s-a instituit regimul de arie naturală protejată pentru cinci situri de importanţă comunitară şi pentru şapte arii de protecţie specială avifaunistică.

Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, situri de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt următoarele:

Nr. crt. Denumirea sitului

Suprafaţa unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Brăila cuprinde în sit (%)

Suprafaţa totală (ha)

1. ROSCI0005

Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Căineni

Galbenu: 7% Grădiştea: 11% Jirlău: 9% Vişani: 17% 3079,85

2. ROSCI0006

Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38% Brăila: 18% Chişcani: 29% Gropeni: 13% Măraşu: 5% Stăncuţa: 35%

21120,16

3. ROSCI0012

Bratul Măcin

Frecăţei: 10% Maraşu: 1%

4672

4. ROSCI0259

Valea Călmăţuiului

Bordei Verde: 7% Cireşu: 18% Însurăţei: 12% Surdila-Greci: 3% Ulmu: 16% Zăvoaia: 15%

8329,02

În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului.

79

Cele şapte arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt:

Nr. crt. Denumirea sitului

Suprafaţa unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Brăila cuprinde în sit (%)

Suprafaţa totală (ha)

1. ROSPA0004

Balta Albă – Amara – Jirlău

Galbenu: 5% Jirlău: 7% Vişani: 5% 1175,59

2. ROSPA0005

Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38% Brăila: 18% Chişcani: 29% Gropeni: 13% Măraşu: 5% Stăncuţa: 35%

21120,16

3. ROSPA0006

Balta Tataru

Dudeşti: 2% Roşiori: 3%

454,76

4. ROSPA0040

Dunărea Veche – Braţul Măcin

Frecăţei: 14% Maraşu: 1%

6392,4

5. ROSPA0048

Ianca – Plopu - Sărat

Ianca: 5% Movila Miresii: 13% Traian < 1% 2162,3

6. ROSPA0071

Lunca Siretului Inferior

Maxineni: 4% Silistea: 4% Vadeni: 5% 1795,84

7. ROSPA0077

Măxineni

Maxineni: 11%

1469,93

Siturilor Natura 2000 li se aplică prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Astfel, administrarea siturilor se va realiza după caz de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică sau vor fi preluate în custodie de către persoane fizice sau juridice.

Conform calculelor efectuate pe baza procentelor indicate în HG nr. 1284/2007 Ordinul nr. 1924/2007 suprafaţa totală a ariilor naturale declarate protejate este estimată la 46705,56 ha.

Principalele priorităţi sunt: asigurarea unui management adecvat (conform legislaţiei din domeniu) în raport

de categoria ariei naturale protejate; preluarea în custodie a tuturor ariilor naturale declarate protejate; încetarea oricăror presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate. conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor

deteriorate

80

1.1.6. Patrimoniul cultural construit Monumente istorice Patrimoniului cultural construit al judeţului Braila a fost analizat din perspectiva

dezvoltării teritoriale pe baza informaţiilor cuprinse în studiu istoric de fundamentare a PATJ Braila realizat de un colectiv al Muzeului Brăilei.

Patrimoniul cultural construit al judeţul Brăila evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Listei Monumentelor istorice aprobată prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2314/2004 cuprinde

Monumente istorice Categoria A - valoare naţională

Categoria B - patrimoniu cultural

local

total

I. Arheologie - 41 41

II. Arhitectură 5 73 78

III. Monumente de for public - 9 9

IV. Monumente memoriale/funerare

- 41 41

TOTAL 5 164 169

În cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Est poziţia judeţului în raport cu patrimoniul cultural clasat este una de importanţă minimă. Atât ponderea numărului total de monumente cât şi ponderea monumentelor de importanţă naţională sunt cele mai mici: 5,65% şi respectiv 2,95%.

Chiar dacă din punct de vedere numeric se poate afirma că în raport cu celelalte judeţe ale regiunii de dezvoltare, judeţul Brăila are un potenţial cultural construit redus, din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial a relevat remarcabile caracteristici ce ii conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional. Astfel, se pot aminti următoarele: - judeţul Brăila este unul dintre cele mai vechi judeţe din teritoriul României, cu o evoluţie relevantă pentru istoria naţională - prezenţa a numeroase vestigii arheologice ce atestă vechimea prezenţei şi continuitatea locuirii acestor teritorii - municipiul Brăila funcţionează ca importantă aşezare umană de peste şase secole, fiind în prezent printre puţinele localităţi din România care îşi păstrează în stare bună vechiul nucleu istoric - valoare remarcabilă din punct de vedere urbanistic şi arhitectural a vechiului centru istoric al Brăilei - monumentele de Categoria A din municipiu sunt îndeosebi ansambluri urbane, fapt care contribuie la crearea unei identităţi valorose şi de mare atractivitate - marea varietatea a elementelor de patrimoniu cultural, ca o consecinţă a unei bogate şi remarcabile vieţi socio-economice care a marcat evoluţia Brăilei şi ateritoriilor învecinate

81

- valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural, ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării.

Inventarierea monumentelor istorice şi a distribuţiei lor în cadrul teritoriului judeţean relevă o concentrare evidentă în municipiul Brăila, ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului:

- în municipiul Băila sunt 115 monumente listate reprezentând 68 %din totalul judeţului

- dintre cele 5 monumente ale judeţului de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională) patru sunt în municipiul Băila:

• Centrul istoric al municipiului Brăila

• Ansamblul "Strada Mihai Eminescu"- sec. XIX

• Ansamblul "Piaţa Traian"- înc. sec. XVIII

• Biserica "Sf. Arhanghel Mihail”- sec. XIX - în municipiul Băila sunt 111 monumente de categoria B, reprezentative pentru

patrimoniul cultural local caracterizate prin mare varietate şi vechime :

• 14 situri arheologice- cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVI-XIX

• 69 monumente de arhitectură, dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. Eremia Grigorescu), biserici, clădiri pentru locuit (case, palate, hanuri şi hoteluri), clădiri publice (teatre, cinematograf, şcoli, bănci s.a.), clădiri industriale( fabricile de bere, de ciment, mori, castel de apă).

• 8 monumente de for public- constînd în statui, ceas public, fântâni

• 20 monumente memoriale- case memoriale, monumente comemorative, cimitirul eroilor.

- monumente istorice de arhitectură reprezentative: bisericile “Sf. Nicolae”, “Buna Vestire” (1872) , Sinagoga Mare (1910) Teatrul Maria Filotti (sec.XIX) Casele memoriale “Perpessicius”, “Maria Filotti”, “Ana Aslan”, “Petre Ştefănescu Goangă” Clubul NAVROM (1910) Palatul Agriculturii.

In teritoriul judeţului există 54 de monumente istorice, dintre care: - un monument de importanţă naţională, în comuna Măxineni:

• Ruinele bisericii "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” ale fostei mănăstiri Măxineni (1636 – 1637) refăcută în 1859.

- Monumentele de categoria B din teritoriul judetului cuprind:

• 27 situri istorice, din care 11 situri arheologice reprezentând aşezări din neolitic, epoca bronzului, Hallstatt, Latene, morminte sarmatice, pecenege, din epoca migraţiilor şi fortificaţii din perioada medievală (oraşul Însurăţei, comunele Mircea Vodă, Gemenele, Grădiştea, Bordei Verde, Siliştea, Cireşu, Şuteşti, Măxineni)

• 4 monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian(comuna Traian), Ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi (comuna

82

Măxineni), biserica „Sf. Nicolae” de început sec. XIX din satul Lacu Rezii(oraş Însurăţei), Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) an 1842

• 1 monument de for public: Bustul lui Toma Tâmpeanu sat Galbenu(comuna Galbenu) 1910;

• 21 monumente memoriale , dintre care cruci de piatră de secol XVIII, fântâni de secol XIX, monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (oraşul Ianca,oraşul Însurăţei, comunele Galbenu, Ciocile, Chiscani, Jirlău, Mircea Vodă, Racoviţa, Roşiori, Traian, Surdila-Greci, Şuţeşti, Dudeşti, Tufeşti, Ulmu, Viziru, Zăvoaia).

Dintre localităţile din judeţ se remarcă importante deţinătoare de elemente de patrimoniu construit: - Comuna Măxineni- cu ruinele bisericii din mânăstirea Măxineni, ansamblul de arhitectură

populară din satul Corbu Vechi şi 3 situri arheologice din perioada medievală (Sat Voineşti);

- Oraşul Însurăţei - cu 10 monumente, dintre care 8 situri arheologice din neolitic, epoca migraţiilor, sec XVII-XVIII, biserica „Sf. Nicolae” de început sec. XIX din satul Lacu Rezii şi o cruce de piatră de secol XVIII (Lacu Rezii);

- Comuna Bordei Verde- cu 5 situri arheologice reprezentînd aşezări neolitice şi Hallstatt, morminte pecenege şi sarmatice în satul Lişcoteanca;

- Comuna Cireşu- cu 4 situri arheologice la Scărlăteşti, cuprinzând aşezări eneolitic şi Hallstatt, morminte din epoca bronzului şi sarmatice;

- Comuna Şuţeşti- Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”, aşezare Hallstatt şi val de pământ, un obelisc închinat eroilor din războiul de independenţă;

- Comuna Traian- Conacul Orezeanu an 1908 şi parcul dendrologic; - Comuna Gemenele- 3 situri arheologice cu aşezări Latene şi urme din evul mediu

timpuriu. Satele cu cele mai vechi atestări documentare, secolele XV-XVII: Brădeanca (c.

Jirlău), Esna (c. Movila Miresii), Scheaua / C. Gabrielescu (c. Bordei Verde), Tătaru (c. Dudeşti), Tufeşti, Măxineni, Dudescu (c. Zăvoaia), Pitulaţi (c. Scorţaru Nou), Racoviţa, Voinesti (c. Măxineni), Doiceşt/Bărăganul, Deşiraţi (c. Scorţaru Nou), Plăsoiu (c. Vişani), Vădeni.

Fond etnografic In judeţul Brăila fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi, el fiind păstrat

în prezent doar ca mărturii în muzee ( Municipiul Brăila, comuna Gropeni). Identificarea, păstrarea şi valorificarea fondului etnografic are o importanţă majoră

pentru dezvoltarea localităţilor rurale, contribuind la conturarea unei identităţi specifice ce contribuie major la sporirea atractivităţii acestor localităţi atât pentru populaţie cât şi pentru investitori.

Zona etnografică brăileană, conturată într-o perioada lungă de timp este puternic determinată de evenimentele istorice petrecute. Modul de viaţă tradiţional românesc s-a

83

păstrat şi în perioada stăpânirii turceşti, îmbogăţindu-se cu elemnte datorate amestecului multietnic caracteristic.

Acest mod de viaţă unitar, desfăşurat în condiţii istorice deosebite, a generat o adevărată conştiinţă de grup, zonală, brăileană, net distinctă de celelalte zone din jur. Păstrarea, valorificarea şi transmiterea acestui patrimoniu etnocultural constituie o sarcină a generaţiilor prezente, reprezentate deopotrivă de autorităţi publice, cât şi de simpli cetăţeni. Importanţa conştientizării populaţiei asupra acestui tip de patrimoniu este o condiţie determinantă pentru dezvoltarea teritorială, contribuind la creşterea coeziunii şi a implicării comunităţilor rurale în viaţa localităţii.

Mărturii ale meşteşugurilor se păstrează astăzi în muzee şi mai puţin la meşteri populari. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor- câmpia şi Dunărea- şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit, agricultură, bărci, obiecte de depozitare, decoruri pentru case („florăriile”), cojocăritul, ţesutul pieselor din portul popular, al ştergarelor, scoarţelor/ foiţelor de pat, foiţelor de perete, s.a.

Localităţi în care s-au practicat meşteşuguri sunt: - pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului- satele Gropeni, Tufeşti,

Frecăţei, Măraşu, Stăncuţa (c. Măraşu), Vameşu, Corbu Vechi, Cotu Lung, Jirlău, Vişani, Grădiştea, Măraloiu(c. Grădiştea), Mihail Kogălniceanu,;

- pentru port popular- satele Gropeni, Măxineni, Movila Miresii, Râmnicelu, Jirlău, Zăvoaia;

- pentru ştergare- satele Grădiştea, Râmnicelu, Galbenu, Vişani, Măraşu, Băndoiu - pentru scoarţe/foiţe- satele Gropeni, Tufeşti, Ţibăneşti, Corbu Vechi, Dudescu, Jirlău,

Movila Miresii, Grădiştea. Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării, Siretului, Călmăţuiului,

Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. Localităţi reprezentative sunt: - Băiliţa, Lişcoveanca, Râmnicelu- mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din

comuna primitivă - Grădiştea, Brăiliţa, Spiru Haret (c. Berţeşti de Jos)- mărturii ale activităţilor de pescuit în

aşezări geto-dacice - localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov, Frecăţei, Agaua, Stoeneşti, Cistia, Plopi,

Măgureni, Măraşu, Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa, Tâlcov, Zatna, Băndoiu, Veriga, Camniţa, Zătonul, Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne); satelor Latinu, Vameşu, Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului; localităţile Cireşu, Lişcoteanca şi Cuza Vodă din zona Călmăţuiului, Jirlău, Galbenu, Vişani din zona limanurilor fluviatile Jirlău, Amara, Balta albă

- fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila, Tufeşti, Gropeni, Jirlău. Strategiile naţionale, regionale şi judeţene converg spre un obiectiv major cu privire

la patrimoniul cultural construit: Obiectiv : Prezervarea şi valorificarea valorilor de patrimoniu construit în scopul

cunoaşterii şi valorificării istoriei locurilor

84

În raport cu acest obiectiv se conturează următoarele priorităţi de intervenţie: - stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reablitarea lor şi valorificarea în

circuitul turistic- cu deosebire a ansamblurilor de arhitectură din municipiul Brăila, conacul Orezeanu din comuna Traian, biserica mânăstirii Măxineni Măxineni, Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”sat Şuţeşti

- măsuri severe de protejarea siturilor arheologice şi includerea lor în circuite turistice - valorificarea memoriei locurilor prin restaurarea caselor memoriale existente,

amenajarea de noi case memoriale (ex. Maria Filotti), organizare de circuite turistice care să cuprindă şi satele de deportaţi (Valea Călmăţuiului, Zagna, Latinu) satele distruse complet în război (Cotu Lung, Filiu, Latinu, Vădeni);

- stoparea degradării şi alterării estetice a monumentelor memoriale din oraşul Ianca, comunele Chiscani, Galbenu, Jirlău, Mircea Vodă, Racoviţa, Surdila-Greci, Şuţeşti, Tufeşti;

- clasarea în vederea protejării a noilor descoperiri arheologice- siturile arheologice de la Râmnicelu (comuna Râmnicelu): Aşezarea Latene,sec. IV - III a. Chr.; Aşezarea preistorică, Eneolitic / mileniul IV a. Chr.; Tumulul de la Râmnicelu - "Movila Săpată".

- conştientizarea populaţiei rurale asupra valorilor de patrimoniu local, concomitent cu încurajarea dezvoltării unor meşteşuguri şi obiceiuri locale specifice

- promovarea localităţilor vechi pescăreşti şi încurajarea/ revigorarea activităţilor tradiţionale

- promovarea activităţilor culturale ce valorifică elementele de patrimoniu cultural generate de caracterul multicultural al unor zone.

1.2. Reţeaua de localităţi 1.2.1. Structură, ierarhizare, indicatori de definire Judeţul Brăila deţine în prezent o reţea de localităţi ce cuprinde 44 de UAT1 dintre

care 4 sunt urbane:

• 1 municipiu reşedinţă de judeţ: Brăila, - 212981 locuitori - 3 oraşe:

• Ianca - 11196 locuitori (2008) – înfiinţat în anul 1989 - cu satele Berleşti, Gara Ianca,Oprişeneşti, Perişoru, Plopu, Târlele, Filiu

• Însurăţei (2008)- 7234 locuitori- înfiinţat în anul 1989- cu satele Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui

• Făurei- 4067 locuitori (2008)- o singură localitate Cele 40 de comune cuprind 131 de sate. Numărul total de localităţi este de 144 , dintre acestea 13 localităţi sunt situate în UAT-uri urbane, respectiv 4 localităţi urbane propriu-zise şi 9 sate aparţinătoare.

1 Unităţi Administrativ- Teritoriale

85

Ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale din judeţul Brăila include următoarele ranguri stabilite prin Legea nr. 351/2001: - Rangul I - municipiul Brăila, municipiul reşedinţă de judeţ este un centru de importanţă

naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionînd ca un sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; centru industrial, administrativ şi cultural important, pol regional important în zona de sud-est a României;

- Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei;

- Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ; - Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe.

Analiza reţelei de localităţi din etapa precedentă de studiu a fost întocmită pe baza datelor statistice cuprinse în Anuarul statistic al judeţului Brăila 2007, Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002, INS fişa localităţii 2000-2006, Baza TEMPO-Online INSSE Bucureşti.

Structura administrativă a reţelei de localităţi a fost analizată la nivelul anului 2008, conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială a României şi a modificărilor ulterioare; analiza populaţiei pe UAT-uri este conform datelor statistice din anii 2000- 2006. Pentru ierarhizarea populaţiei la nivel de localitate/sate s-au utilizat date statistice de la Recensământul populaţiei 2002.

Concluziile analizei realizate cu privire la structura, distribuţia şi satisfacerea

indicatorilor urbani de definire (conform Legii 351/2001) au relevat următoarele aspecte: - densitatea medie pe judeţ a localităţilor urbane este inferioară mediei naţionale (

0,84 oraşe/ 1000 kmp, faţă de media pe ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp); - populaţia municipiului Brăila reprezintă 13,7% din totalul populaţiei urbane a

Regiunii Vest, fiind al treilea ca mărime după Constanţa (305550 locuitori) şi Galaţi (296697 locuitori); în perspectivă se propune prin PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi dezvoltarea unui pol urban cu influenţă potenţial europeană funcţionînd în sistem cu municipiul Galaţi;

- poziţia geografică favorabilă a municipiul reşedinţă de judeţ: situarea pe cursul fluviului Dunărea, în apropierea unor areale naturale de importanţă naţională şi internaţională (Balta Brăilei, Delta Dunării)

- structură puternic dezechilibrată din cauza concentrării populaţiei urbane în municipiul reşedinţă de judeţ (216814 locuitori), respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană;

- lipsesc categoriile de mărime medie a localităţilor urbane situate, respectiv segmentele 20-50 mii locuitori, 50-100 mii locuitori;

- oraşele sunt de talie foarte mică: populaţia lor variază între 4097 locuitori (Făurei) şi 11383 locuitori (Ianca), iar din cauza risipirii în localităţi numeroase oraşele propriu-zise au dimensiuni comparabile cu a satelor;

86

- oraşele au caracteristici rurale: sunt înfiinţate relativ recent, nu au suficiente dotări de tip urban (satisfacere deficitară a indicatorilor de definire a localităţilor urbane, conform legii 351/2001), există un număr mare de sate componente (oraşele Ianca, Însurăţei);

- evoluţia medie a populaţiei în localităţile urbane în perioada 2000-2006 a înregistrat o reducere la 93,61%, din populaţia anului 2000, mai severă decât evoluţia medie pe judeţ, de 95,31% ;

- reducerea de populaţie în urban este mai accentuată şi comparativ cu cea înregistrată de populaţia urbană a ţării (97,29%) şi cea înregistrată de populaţia urbană a Regiunii Sud-Est (94,42%);

- scăderi mari de populaţie se remarcă în oraşele Ianca şi Făurei şi municipiul Brăila care se înscrie în valorile medii ale judeţului şi ale Regiunii Sud-Est;

- oraşul Însurăţei înregistrează o relativă stagnare de populaţie; - reţeaua de localităţi rurale este caracteristică zonelor de câmpie având populaţia

concentrată în sate relativ puţine şi de dimensiuni mai mari( 3,02 sate/ 100 kmp, faţă de media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp);

- deşi predomină comunele de dimensiuni medii şi mari, media judeţeană este sub nivelul mediu naţional (3201,3 locuitori/comună în judeţ faţă de 3426 locuitori/comună la nivel naţional);

- dimensiunea relativ mică a comunelor este consecinţa scăderiilor mari de populaţie rurală în perioada deceniilor industrializării, fapt care are consecinţe asupra structurii demografice rurale (îmbătrânirea populaţiei şi a forţei de muncă, scăderea natalităţii, creşterea mortalităţii, migraţie ridicată);

- exista o singură comună reorganizată: comuna Tudor Vladimirescu, din care prin Legea 376/2003 s-a desprins comuna Cazasu;

- numărul mediu de sate într-o comună este de 3,35, mai mic decît media pe ţară de 4,4 sate/comună;

- mărimea medie a satelor este de 955,6 locuitori pe sat, dimensiune superioară mediei pe ţară de de 782,4 locuitori/ sat;

- predomină comunele cu număr mediu şi mic de sate: 37,5% dintre comune au 1-2 sate ; 22,5% au 3 sate, grupând 65,5% din populaţia rurală; 53,1 % din populaţia rurală locuieşte în comune cu 2 şi 3 sate ;

- 10 sate au peste 3000 locuitori ; - 23,1% dintre sate au între 1000 şi 2000 locuitori; - majoritatea satelor (84), respectiv 62,7% din totalul lor au populaţia mai mică de

1000 locuitori ; - peste o treime dintre sate au sub 500 de locuitori, iar 10 sate au populaţia sub 100

de locuitori ( se remarcă Gura Gârluţei şi Nicoleşti cu 6, respectiv 5 locuitori) ; - scăderile de populaţie în localităţile rurale (2000-2006) sunt moderate, avînd o

scărere medie foarte redusă şi un număr mare de localităţi unde se înregistrează creşteri demografice;

87

- satele cele mai mari se întîlnesc frecvent pe traseele DN 22, DN 21 şi în apropiere de municipiul Brăila şi în zona central vestică, a oraşelor Ianca şi Făurei, în relaţie cu CF;

- distribuţia teritorială a comunelor cu sate numeroase şi de mici dimensiuni sunt mai frecvente în partea de nord, centrală şi de sud-est a judeţului: în comunele Salcia Tudor, Măxineni, Scorţaru Nou, Siliştea, Romanu, Racoviţa, Gemenele, Stăncuţa, Berţeştii de Jos, Frecăţei, Măraşu, Cireşu, Galbenu, Traian, Surdila-Greci;

- comunele din Insula Mare a Brăilei au număr mare de sate iar populaţia şi densitatea teritorială sunt foarte reduse (ex.comuna Frecăţei, cu populaţie 1611 locuitori şi densitatea 3,7 locuitori/Kmp);

Priorităţi: Din perspectiva obiectivului principal Dezvoltarea unei reţele de localităţi

policentrice şi echilibrate sunt necesare acţiuni concertate de echilibare a reţelei de localităţi, prin crearea unor poli urbani viabili care să antreneze dezvoltarea în teritoriu.

Conform principiilor şi criteriilor europene (ESPON) ierarhizarea are în vedere volumul populaţiei şi satisfacerea unor funcţiuni obligatorii: industrială, turistică, de transport, de educaţie, administrativă şi decizională.

Obiective ce decurg din adecvarea strategiilor de dezvoltare spaţială la cele europene:

Întărirea şi consolidarea centrelor urbane mici va constitui un suport şi pentru dezvoltarea localităţilor din zonele rurale, asigurînd creşterea accesului la sevicii publice de bază pentru locuitori.

Promovarea unor noi relaţii urban – rural este un obiectiv major promovat de Uniunea Europeană în documentele strategice, atât pentru dezvoltarea reţelei de localităţi cât şi pentru revitalizarea zonelor rurale aflate în declin. În acest sens lipsa de informaţie şi reticenţa autorităţilor în realizarea parteneriatelor constituie o frână care va întîrzia accesarea fondurilor UE şi ar putea conduce la creşterea decalajelor de dezvoltare atît în raport cu teritoriul naţional cît şi în raport cu spaţiul UE.

Dezvoltarea centrelor rurale cu rol intercomunal sau realizarea de parteneriate între localităţi rurale pentru asigurarea serviciilor teritoriale este de asemenea o modalitate de a antrena dezvoltarea în teritoriile rurale aflate în dificultate.

Situarea municipiului reşedinţă de judeţ pe cursul navigabil al Dunării (Coridorului VII de transport european) şi principalelle obiective de infrastructură teritorială de transport - traseele de mare viteză pe CF şi rutiere, realizarea aeroportului, modernizarea infrastructurii portuare şi realizarea podului peste Dunăre (prevăzute prin PATN Secţiunea Reţele de transport)- constituie şansa unei mai bune racordări la teritoriul regional/european. Acestea vor antrena dezvoltarea localităţilor din aria lor de influenţă, prin accesibilitatea sporită pentru locuitori şi mărfuri, prin posibilitatea dezvoltării unor activităţi economice favorizate de prezenţa reţelei majore de transport.

Pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului este însă necesară conexarea tuturor localităţilor printr-o reţea de transport viabilă la aceste magistrale europeene.

88

1.2.2. Dotări publice Obiectiv: asigurarea unei reţele de dotări pentru servicii publice de caitate şi

diversificate, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterea atractivităţii localităţilor

a. Sănătate Dotările de sănătate la nivel judeţean (an 2006) sunt următoarele: - 5 spitale publice- dintre care 4 în Brăila şi unul în Făurei - 2 centre de sănătate publice- în comunele Dudeşti şi Viziru - 2 policlinici publice- Brăila - 3 dispensare medicale publice- Brăila, Făurei, comuna Surdila-Greci - 315 cabinete medicale, din care 186 publice- 130 în Brăila, 2 în oraşul Făurei, 5 în Ianca,

3 în comuna Şuţeşti, 2 în oraşul Însurăţei şi comunele Chiscani, Movila Miresii, Tichileşti, Traian, Victoria, Viziru şi cîte unul în restul comunelor

- 133 cabinete stomatologice, din care 55 proprietate privată- din care 40 în Brăila, 3 în comuna Tichileşti, cîte unul în comunele Chiscani, Dudeşti, Galbenu, Gemenele, Gropeni, Măxineni, Movila Miresii, Racoviţa, Tudor Vladimirescu

- 27 laboratoare medicale, din care 18 publice - 57 laboratoare de tehnică dentară, din care 44 publice - 3 creşe - 78 farmacii, din care 5 publice - 2 puncte farmaceutice -publice - 2 depozite farmaceutice- proprietate privată 7 alte tipuri de unităţi sanitare- publice

Analiza tipurilor de dotări sanitare relevă un nivel redus de asigurare cu servicii medicale la nivel judeţean. Principalele dotări de sănătate că sunt concentrate în municipiul Brăila, oraşele noi Ianca şi Însurăţei nefiind dotate cu unităţi sanitare de nivel superior, respectiv spitale, centre de sănătate.

Analiza indicatorilor relevanţi pentru evaluarea serviciilor de sănătate din judeţ au evidenţiat următoarele: - insuficienta dotare cu unităţă sanitare de nivel superior este relevată şi prin analiza

indicatorului mediu judeţean, paturi de spital 5,96paturi/1000 locuitori care este apropiată de media regională (5,42 paturi/1000 locuitori) dar inferioară mediei la nivel naţional (6,585 paturi/1000 locuitori);

- o slabă dotare cu servicii medicale de calificare superioară la nivel judeţean, numărul mediu de locuitori ce revin la un medic este mai mare în judeţul Brăila atât în comparaţie cu nivelul mediu regional cât şi cu cel naţional;

89

- accentul în asigurarea serviciilor medicale în localităţi cade asupra nivelului mediu de cadre medicale numărul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu medical este mai mic la nivel judeţean decât la nivel naţional şi regional;

- între mediul urban şi mediul rural există mari diferenţe în ceea ce priveşte asigurarea cu servicii medicale calificate îndeosebi la indicatorul numărul mediu de locuitori ce revin la un medic, care în mediul rural ajunge de patru ori mai mare decît în urban( 2328,2 locuitori/medic faţă de 536,0 locuitori/medic);

- prezenţa medicilor este la un nivel relativ ridicat doar în municipiul Brăila, în Oraşul Făurei şi comuna Dudeşti;

- prezenţa medicilor este consemnată ca fiind redusă atât în comune cît şi în oraşe, dar este generalizată în rural;

- se remarcă o predominanţă a comunelor cu peste 2000 de locuitori/medic, nivel foarte scăzut de asigurare a serviciilor medicale;

- comunele cu defict de medici sunt situate de regulă în zonele mai depărtate faţă de municipiul rezedinţă de judeţ, respectiv în vestul şi sudul judeţului ( Tufeşti, Ulmu, Victoria, Stăncuţa, Măxineni, Mircea Vodă, Zăvoaia, Galbenu, Jirlău, Cireşu, Gropeni, Măraşu, Berteştii de Jos, Cazasu); Comunele Tudor Vladimirescu şi Cazasu au un deficit de medici determinat de recenta reorganizare administrativă;

- prezenţa cadrelor medii sanitare este la un nivel relativ ridicat doar în municipiul Brăila, în oraşul Făurei şi comuna Vădeni, relativ bună este situaţia în oraşul Însurăţei, dar deficitară în oraşul Ianca;

- se constată un deficit accentuat de cadre medii sanitare în comunele din apropierea oraşului Ianca în comunele Roşiori, Chiscani, Mircea Vodă, Jirlău, Movila Miresii, Berteştii de Jos, Cazasu.

- evoluţia numărului de cadre sanitare la nivel judeţean în perioada ultimilor cinci ani prezintă o scădere a numărului de medici, concomitent cu creşterea numărului de cadre medii sanitare şi a personalului auxiliar.

Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea stării de sănătate presupune următoarele priorităţi: - atragere a personalului calificat medical în mediul rural şi oraşele mici, - modernizarea unităţilor sanitare existente, - crearea de noi unităţi medicale dotate corespunzător.

b. Educaţie Serviciile de educaţie sunt asigurate în judeţ, la începutul anului şcolar 2006-2007 prin următoarele unităţi: - 4 unităţi de învăţământ superior public, din care 2 sunt publice- în municipiul Brăila - 2 unităţi de învăţământ postliceal-în municipiul Brăila - o şcoală de arte şi meserii- în municipiul Brăila

90

- 23 licee: din care 18 în municipiul Brăila,în oraşul Ianca, câte unul în oraşele Făurei, Însurăţei şi comuna Măxineni - 79 şcoli generale (inclusiv invăţământul special): din care 29 în municipiul Brăila, 2 în oraşul Ianca şi comunele Bărăganul, Dudeşti, Măraşu, Stăncuţa, Victoria, Viziru, iar în restul comunelor şi în oraşul Îsurăţei câte o unitate - 32 grădiniţe: din care 32 sunt în municipiul Brăila, câte una în cele trei oraşe Pentru evidenţierea disparităţilor teritoriale cu privire la asigurarea serviciilor de învăţământ s-a analizat în etapa precedentă numărul mediu de elevi pe cadru didactic ce revine într-o UAT pentru anul 2006 folosind datele furnizate de INSSE – Baza Tempo. Valorile medii ale indicatorului pentru judeţ se situează sub valorile medii regionale şi aproximativ la acelaşi nivel cu media naţională: - Judeţul Brăila:15,9 elevi /cadru didactic, din care 16,8 în urban şi 14,1 în rural - Regiunea Sud-Est: 16,0 elevi /cadru didactic - România: 15,7 elevi /cadru didactic. Concluziile analizei cu privire la dotarea localităţilor cu servicii de educaţie au evidenţiat: - un deficit de cadre didactice, implicit servicii de învăţămînt în toate localităţile urbane şi

în comunele situate în partea centrală şi de vest a judeţului şi în partea estică pe axul Brăila- Însurăţei în comunele Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru şi oraşele Ianca, Însurăţei, Făurei.

- dotare relativ bună şi diversă a municipiului reşedinţă de judeţ cu unităţi de învăţământ la toate nivelurile

- dotare relativ bună a oraşelor şi comunelor cu unităţi de învăţământ de nivel primar şi gimnazial

- mediul rural nu se înregistrează, conform datelor statistice nici o grădiniţă (întrucât multe gradinite funcţioneaza în cadrul şcolilor şi numărul acestora nu poate fi evidentiat separat)

- starea precară a infrastructurii de învăţământ; programele guvernamentale în domeniul educaţiei au facilitat realizarea de proiecte de reabilitare a unităţilor şcolare, contribuind astfel la îmbunătăţirea calităţii infrastructurii scolare(Făurei)

- slaba diversificare a formelor de învăţământ la nivel teritorial - declinul învăţământului profesional - insuficienta adecvare a ofertelor de educaţie în domenii adecvate nevoilor de dezvoltare

economică specifice judeţului - creşterea accentuată a abandonului şcolar în ultimii ani

Calitatea serviciilor de educaţie contribuie atât la asigurarea nivelului de trai în localităţi, cât şi la sporirea şanselor de perfecţionare a resurselor umane cu implicaţii directe asupra dezvoltării socio-economice.

91

De atractivitatea localităţilor şi nivelul de calificare/perfecţionare a resurselor umane depinde dezvoltarea pe termen lung a localităţilor, funcţiunile lor în cadrul reţelei de localităţi.

Priorităţi: Strategia de dezvoltare a judeţului Brăila prevede pentru serviciile de învăţământ o

serie de măsuri care au ca scop îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie în oraşele Ianca şi Însurăţei, precum şi în numeroase localităţi rurale. Alături de aceste măsuri ce constituie o prioritate pentru dezvoltarea dotărilor de educaţie amintim necesitatea abordării următoarelor direcţii de acţiune : - asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii- prin

orientarea proiectelor spre zonele cu deficit de infrastructură, corelarea cu programele de transport pentru asigurarea accesului elevilor, atragerea cadrelor didactice

- creşterea şi diversificarea serviciilor de educaţie, pentru o mai mare atractivitate şi utilitate a formelor de învăţământ

- extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării resurselor de muncă, prin parteneriate între unităţile şcolare şi diverse instituţii de nivel local şi judeţean sau ONG-uri.

c. Cultură

Serviciile din domeniul culturii sunt asigurate la nivel judeţean de o reţea de dotări ierarhizate conform rangului teritorial al localităţilor. Dotările de nivel judeţean sunt instituţiile pentru spectacole de tip teatru/ casă de cultură, cinematografe, muzee.

La nivelul localităţilor , conform datelor statistice gradul de dotare este exprimat prin prezenţa bibliotecilor publice(an 2006). Evoluţia dotărilor culturale 2002-2006

2002 2006 % (an 2002 =100)

Teatre dramatice 1 1 100

Teatre de păpuşi 1 1 100

Cinematografe 5 1 0,20

Muzee 5 5 100

Cu privire la infrastructura serviciilor culturale s-au constatat următoare: - Reţea de dotări culturale dezvoltată şi variată în municipiul Brăila - de remarcat prezenţa

importantă a muzeelor şi a teatrului dramatic din municipiul Brăila - Degradarea fizică a clădirilor cu destinaţie culturală - lipsa dotărilor culturale altele decât biblioteci în oraşe, conform datelor statistice

92

- Degradarea construcţiilor caselor de cultură din oraşe şi slaba dotare a lor pentru susţinerea activităţilor culturale la nivelul contemporan- Ianca, Făurei, Insurăţei

- Reducerea numărului de cinematografe, tendinţele se înscriu în cele la nivel naţional, unde interesul pentru vizionarea filmelor la cinematograf a scăzut drastic în ultimii ani.

- Lipsa dotărilor culturale altele decât biblioteci în mediul rural, dispariţia/degradarea fostelor cămine culturale

- Numărul bibliotecilor din judeţ este în uşoară scădere în ultimii ani- de la 206 biblioteci în anul 2000 la 193 în anul 2006.

Alături de aceste constatări din analiza evenimentelor şi activităţilor culturale judeţene se desprind următoarele aspecte: - Oferta culturală în municipiul Brăila este complexă şi bogată în evenimente culturale - Interes crescut al autorităţilor publice locale, a instituţiilor publice de cultură, a ONG-urilor

pentru îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea ofertei de bunuri şi servicii culturale - Existentă un număr mare de asociaţii şi fundaţii culturale active ale minorităţilor - Evoluţia crescătoare a investiţiilor în domeniul cultural în ultimii ani - Creşterea şi stabilizarea colaborărilor bilaterale, regionale şi naţionale în domeniul

serviciilor culturale şia valorificării patrimoniului cultural local - Creşterea accesului publicului la servicii de informare în domeniul ofertei de servicii

culturale - Existenţa resurselor umane specializate în cadrul instituţiilor de cultură judeţene - Fonduri insuficiente pentru realizarea activităţilor culturale şi întreţinerea infrastructurii

specifice - Gestionarea ineficientă în domeniul serviciilor culturale - Dinamica relativ redusă a investiţiilor în servicii cultural-artistice - Interes scăzut al investitorilor străini pentru domeniul serviciilor culturale - Lipsa unui management coerent şi complex de sprijinire şi promovare a patrimoniului şi

valorilor locale Priorităţi : Declinul serviciilor culturale la nivelul judeţului se înscrie în tendinţele naţionale din ultimii ani. Având în vedere tradiţiile culturale ale municipiului Brăila, interesul crescut al autorităţlor pentru valorificarea patrimoniului cultural al judeţului se poate aprecia că strategia de dezvoltare se va orienta spre continuarea acţiunilor deja începute, cu preocuparea pentru realizarea de proiecte integrate care să potenţeze aceste intervenţii. Astfel se consideră priorităţi: - măsuri concertate care să conducă la îmbunătăţirea şi diversificarea dotărilor de cultură

în corelare cu nevoile populaţiei, precum şi cu resursele de patrimoniu cultural ale judeţului- prin reabilitarea dotărilor de cultură, a celor sportive, realizarea spaţiilor verzi , acceselor şi parcajelor, realizarea de spaţii publice cu valenţe culturale complexe, integrarea monumentelor istorice în circuitul cultural

93

- orientarea proiectelor culturale spre localităţile mici, acolo unde se înregistrează dinamism economic şi social, pentru sporirea atractivităţii acestora şi în vederea realizării unor poli de dezvoltare teritorială

- realizarea de proiecte care să utilizeze fondurile comunitare şi naţionale de dezvoltare rurală, orientate şi spre valorificarea patrimoniului cultural local(axa 3), îndeosebi în localităţile rurale cu potenţial de dezvoltare a turismului rural.

d. Locuire

Obiectiv: Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne pentru populaţie Analiza situaţiei existente a locuirii întocmită printr-un set de indicatori relevanţi la

nivelul anului 2006 a relevat următoarele aspecte caracteristice: - Numărul total de locuinţe în judeţ este de 135259 locuinţe, din care 96,8% se află în

proprietate privată; - Ponderea locuinţelor din sectorul public este în scădere accentuată cu diferenţieri între

cele două medii rezidenţiale: 4,5% în mediul urban şi de 1,2% în mediul rural; - concentare mare de locuinţe municipiul reşedinţă de judeţ şi în celelate localităţi (64,06%

faţă de 35,94%); - un confort general redus al locuirii exprimat prin suprafaţa medie locuibilă pe locuinţă –

media în judeţ de 36,77 mp/locuinţă este inferioară mediei pe ţară, de 38,21 mp/locuinţă; - suprafaţa locuibilă pe locuinţă în mediul rural de 39,08 mp/locuinţă este mult mai mare

decât în mediul urban, 35,49mp/ locuinţă, fapt care indică predominanţa locuinţelor de mici dimensiuni în oraşe;

- deficit relativ de locuinţe raportat la nivelul mediu naţional- suprafaţa medie locuibilă pe locuitor este inferioară mediei pe ţară, respectiv de 13,52 mp/locuitor, faţă de media pe ţară de 14,57 mp/locuitor;

- suprafaţa locuibilă raportată la numărul de locuitori pe medii rezidenţiale indică faptul că deficitul de locuinţe este mai accentuat în localităţile urbane, respectiv 12,83mp/ persoană în urban faţă de 14,84mp/ persoană în rural; valorile ridicate din rural pot fi determinate şi de scăderile de populaţie accentuate în anumite zone;

- suprafaţa locuibilă pe locuinţă este ridicată în zonele situate în apropierea municipiului Brăila, partea de sud-est a judeţului, pe drumul european E584, respectiv DN21;

- Creştere relativ mică numărului de locuinţe în ultimii 5 ani raportat la nivelul naţional (respectiv 103,57% faţă de media naţională de 103,57%);

- Creştere relativ mică suprafeţei locuibile totale în ultimii 5 ani ( 113,17%, faţă de media naţională de 114,82%), creştere făcută mai ales prin creşterea înregistrată în rural: 124,1% faţă de 107% în urban;

- creşteri s-au înregistrat la toţi indicatorii de locuire, astfel: dimensiunea medie a locuinţelor a crescut de la 33,66mp/ locuinţă la 36,77mp/locuinţă; suprafaţa locuibilă/ persoană de la 11,39 la 13,53mp/persoană; creşterile s-au realizat în special pe baza locuinţelor din rural;

94

- evoluţia suprafeţei locuibile/ locuinţă a înregistrat o creştere medie comparabilă cu cea la nivel naţional, respectiv de 109,3% faţă de 110,3% la nivel naţional;

- creşterea numărului de locuinţe peste media judeţeană se înregistrează în 19 UAT-uri, îndeosebi Chiscani, Siliştea, Surdila-Greci, Ianca, Berteştii de Jos, Suţeşti, Unirea, Tichileşti;

- ceşteri mari ale volumului de locuinţe se înregistrează în municipiul Brăila, chiar dacă procentual nu sunt remarcabile;

- creşterea suprafeţei locuibile peste media judeţeană se înregistrează în 20 UAT-uri, îndeosebi Surdila-Greci, Siliştea, Cireşu, Frecăţei, Chiscani, Ulmu, Ciocile,Victoria, Vişani, Ianca, Zăvoaia cu peste 120% indice de evoluţie;

- distribuţia teritorială a comunelor indică o predominanţă a celor cu creşteri ale numărului de locuinţe în zonele din apropierea Brăilei şi în partea sud-vestică a judeţului în zonele celor trei oraşe; se înregistrează scăderi ale numărului de locuinţe în comunele Racoviţa, Scorţaru Nou, Romanu, Tudor Vladimirescu, Traian, Surdila-Găiseanca, Stăncuţa;

- dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă în interior este redusă raportat la nivelul naţional - degradarea fondului de locuinţe colective în localităţile urbane din lipsa fondurilor

populaţiei pentru întreţinerea acestora; - piaţa construcţiei de locuinţe a înregistrat o dinamică continuă în ultimii ani pri: prezenţa

firmelor specializate în proiectare şi construcţie, crşterea investiţiilor în domeniul imobiliar, creşterea numărului de tranzacţii imobiliare;

- deficitul de locuinţeare repercusiuni îndeosebi asupra populaţiei tinere, care din cauza nivelului scăzut al veniturilor reduce accesul la locuinţe.

Priorităţi: Pentru asigurarea unui confort corespunzător al locuirii sunt necesare :

- acţiuni de extindere controlată a fondului de locuinţe, acolo unde există presiuni asupra terenurilor prin extinderea intravilanelor

- dezvoltarea fondului de locuinţe trebuie să aibă în vedere atingerea parametrilor de confort cu privire la dimensiunile suprafeţei locuibile, echipare cu instalaţii de apă, canalizare şi încălzire, realizarea confortului termic, a siguranţei şi exigenţelor de ordin estetic

- reabilitarea/realizarea dotărilor conexe locuirii în zonele cu locuinţe - promovarea unor modele de construire tradiţionale în construcţia şi reabilitarea

locuinţelor din localităţile rurale, îndeosebi a celor cu valenţe turistice. 1.2.3. Accesibilitate Obiectiv: asigurarea accesibilităţii optime a localităţilor în raport cu teritoriul

judeţean, regional, naţional şi internaţional Poziţia geografică a judeţului în teritoriul naţional a influenţat pe parcursul timpului

dezvoltarea reţelei de transport şi implicit accesibilitatea localităţilor. Chiar dacă orietarea

95

politicilor de dezvoltare în teritoriu a suferit modificări, există totuşi o constantă importantă, poziţia municipiului reşedinţă de judeţ pe cursul navigabil al Dunării.

In prezent teritoriul judeţului este ocolit de marile coridoare de transport europene, din cauza interesului predominant spre dezvoltarea legăturilor cu vestul Europei. Traseele reţelei de transport asigură o bună legătură cu capitala ţării şi principalele direcţii spre teritoriul naţional, dar infrastructura de transport nu este suficient dezvoltată pentru racordarea la teritoriul regional.

Condiţiile fizico-geografice generale sunt favorabile unei accesibilităţi mari a localităţilor, respectiv relieful de câmpie, apropierea de Dunăre, principale cale navigabilă a ţării.

Municipiul Brăila deţine o accesibilitate relativ ridicată, prin situarea pe patru drumuri naţionale şi unul european, CF şi port la Dunăre. Totuşi circulaţia spre zonele litorale şi de deltă, zone de mare interes naţional şi regional se desfăşoară cu dificultate din lipsa unui pod peste Dunăre.

Localităţile urbane sunt situate pe principalele artere de circulaţie, avînd astfel o bună accesibilitate în raport cu reţeaua majoră de transport, bună relaţionare cu reşedinţa de judeţ şi teritoriul naţional. Totuşi dispunerea radială a reţelei majore nu asigură o bună legătură între localităţi pe direcţia NV-SE.

Majoritatea comunelor au accesibilitate ridicată fiind situate frecvent pe drumuri naţionale şi CF (Cazasu, Chiscani, Traian, Mircea Vodă, Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Unirea, Viziru, Bărăganul, Tudor Vladimirescu, Movila Miresii, Suteşti, Grădiştea, Siliştea, Măxineni).

Accesibilitate redusă se constată în satele situate în zonele periferice ale judeţului şi pe drumuri judeţene sau comunale cu stare de viabilitate redusă (comunele Frecăţei, Măraşu, Berţeştii de Jos, Stăncuţa, Ciocile, Ulmu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Gemenele, Galbenu, Bordei Verde). Accesibilitate redusă au îndeosebi localităţile situate în Insula Mare a Brăilei din cauza deficienţelor în infrastructura rutieră.

Priorităţi: Accesibilitatea este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea socio-economică a

localităţilor. Accesibilitatea este determinată de configuraţia şi funcţionarea infrastructurii de transport şi contribuie la asigurarea accesului locuitorilor la servicii publice, desfăşurarea activităţilor economice, influenţând astfel nivelul de trai al acestora şi atractivitatea localităţilor.

Pentru asigurarea unei bune accesibilităţi a localităţilor în cadrul judeţului şi racordarea acestuia la teritoriul regional, naţional şi european sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a infrastructurii de transport şi de realizare a unui transport public eficient şi accesibil populaţiei.

Racordarea localităţilor la reţeaua de transport va avea în vedere rangul teritorial al acestora. Astfel, pentru municipiul reşedinţă de judeţ este prioritară realizarea legăturilor intraregionale, naţionale şi internaţionale prin realizarea infrastructurii de nivel superior2.

Pentru oraşe este prioritară legătura cu reţeaua majoră de transport, pentru teritoriul regional, naţional şi judeţean.

2 Aceste priorităţi sunt detaliate în capitorul referitor la infrastructura de transport

96

Pentru comune este prioritară realizarea legăturii cu centrele polarizatoare: municipiul reşedinţă de judeţ şi oraşe. Aceste relaţii se vor consolida prin reabilitarea infrastructurii de transport locale, îndeosebi drumurile DJ. Dezvoltarea localităţilor rurale este susţinută şi de crearea zonelor rurale bazate pe asociere între localităţi. Aceste relaţii se vor consolida deasemenea pe baza îmbunătăţirii infrastructurii locale, DJ şi DC.

Sunt de amintit zone în care este necesară îmbunătăţirea circulaţiei pe DJ pentru relaţionarea comunelor între ele şi accesul la reaţeaua majoră de transport: comunele Tufeşti, Viziru, Gropeni, Unirea, Tudor Vladimirescu, Chiscani, Romanu, Măxineni, Scorţaru, Râmnicelu.

Sunt necesar de dezvoltat legăturile judeţene dintre oraşul Însurăţei şi comunele învecinate în partea de nord şi est; între oraşul Ianca şi satele aparţinătoare.

Sporirea accesibilităţii satelor spre reşedinţa de comună constituie o prioritate în comunele: Ciocile, Ulmu, Galbenu, Măraşu, Frecăţei, Stăncuţa, Siliştea, Salcia Tudor, Măxineni, Bordei Verde, Traian.

Îmbunătăţirea accesibilităţii localităţilor cu potenţial natural sau cultural important este necesar să fie corelată cu priorităţile în dezvoltarea proiectelor de dezvoltare a turismului sau cele de protecţie a obiectivelor respective. Astfel, sunt de remediat deficienţe de accesibilitate a lacurilor Blasova, Yăton, Lacu Sărat, Măxineni, precum şi întregi areale situate pe cursul râurilor Siret, Buzău, Cămăţui. 1.3. Infrastructuri tehnice

1.3.1. Infrastructura de transport Obiectiv general

Dezvoltarea infrastructurii reţelei de interes regional, modernizarea infrastructurii rutiere pe reţeaua majoră şi dezvoltarea infrastructurii feroviare de interes regional.

Obiective specifice • Reţeaua rutieră

a. Construcţia de autostrăzi şi drumuri expres (sau cu 4 benzi de circulaţie) pe următoare trasee indicative :

• Autostrada - Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi- termen lung

• Drum expres sau cu 4 benzi - Târgu Secuiesc – Focşani – Brăila – Tulcea - Brăila – Buzău - Râmnicu Sărat – Hârşova – Constanţa

• Lucrare de artă - pod rutier la Brăila termen mediu

Podul peste Dunăre la Brăila v-a duce la eliminarea discontinuităţilor şi strangulărilor comunicaţiilor terestre între Muntenia şi Moldova, crescând şansele de scoatere din izolare a Insulei Mari a Brăilei.

97

b. Reabilitare pentru următoarele drumuri naţionale : termen scurt etapa VI DN 2B Brăila – Şendreni etapa VIII DN 21 Brăila – Drajna etapa XI DN 2B Buzău – Brăila etapa XIV DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila c. Susţinerea infrastructurilor rutiere de interes local prin lucrări de modernizare şi întreţinere- termen scurt d. Consolidarea şi modernizarea reţelei locale – drumuri judeţene şi drumuri comunale –(termen mediu) prioritate acordându-se celor care:- termen scurt

- asigură legătura între localităţi; - sunt cu racord la drumurile naţionale; - fac legătura cu zonele turistice de interes regional.

• Reţeaua feroviară a. Lucrări pentru aducerea reţelei feroviare la standardele europene:

• Linie de cale ferată cu viteză până la 160 km/h - Galaţi – Brăila – Făurei - reţeaua TEN-F termen mediu

• Lucrare de artă - pod feroviar la Brăila - termen scurt

b. Lucrări de reparaţii capitale –în curs de derulare- la: - tunelul Fileşti, pe linia Brăila - Galaţi c. Pprograme de reconfigurare şi redimensionare - conform cerinţelor de trafic actual - în staţiile: Brăila, Baldovineşti, Vădeni.

d. Realizarea unui mijloc de transport rapid pe direcţia Galaţi - Brăila – Galaţi prin punerea în circulaţie a unui mini-tren electric rapid.

• Reţeaua de căi navigabile Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prevede: termen mediu

-Lucrări de amenajare a căilor navigabile: Dunărea -sectorul Brăila – Ceatalul Ismailului -sectorul Brăila – Ceatalul Ismailului şi Ceatalul Sf. Gheorghe -sectorul Brăila - Cernavodă – Călăraşi

-Lucrări de modernizare în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri

în portul : Brăila -Puncte de trafic RO-RO noi:în portul Brăila -Lucrări de modernizare în porturi existente pentru nave pasageri în portul: Brăila -Port turistic şi debarcader Brăila.

98

In urma analizei echipării tehnice a judeţului Brăila au rezultat următoarele: Reţeaua rutieră – drumuri naţionale, drumuri judeţene şi comunale a rezultat o

pondere mare a traseelor de drumuri naţionale -6 trasee- , densitatea drumurilor publice este de 33,3 km/100 km2, fiind sub densitatea pe ţară Drumurile naţionale sunt modernizate în cea mai mare parte, spre deosebire de drumurile locale care sunt modernizate întru-un procent foarte mic. Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate. Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare unei circulaţii rutiereţ Pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort cât mai optime sunt necesare următoarele : legătura directă cu judeţele invecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia

drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale şi realizarea podului peste dunăre la Brăila legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între

centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene; accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile rezolvarea traficului de pe centura Municipiului Brăila, printr-o reţea majoră de legătură

cu unităţile administrativ teritoriale realizarea drumului expres Brăila-Galaţi

Reţeaua feroviară din judeţul Brăila dispune de 124km linii electrificate, iar din total lungime de 158 km căi ferate, 20 % sunt linie cu o cale şi 80% linie cu două căi. De asemenea densitatea căilor ferate este mică-33,2/1000kmp, fiind sub densitatea pe ţară . Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul brăila este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.

Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de semnalizare rutieră fără bariere şi nu sunt păzite. Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr foarte mic.

Reţeaua de căi navigabile din judeţul Brăila dispune de fluviul Dunărea, al doilea fluviu ca lungime între fluviile Europei, după Volga, fiind singurul fluviu european care curge de la vest la est şi un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări, are afluenţi în alte şapte ţări şi trece prin patru capitale de stat.

99

Fluviul Dunărea străbate judeţul de la sud la nord, având un şenal navigabil fluvio-maritim pe porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-170 km- şi un şenal navigabil fluvial dela intrarea în judeţ până la Brăila, fiind principala arteră de navigaţie transeuropeană – coridorul 7, care asigură legături pe apă la Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea şi desfacerea producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi industrie constructoare, reparaţii şi întreţinere a navelor fluvio – maritime. Portul Brăila are nevoi de dezvoltarea a două bazine mari, de un terminal petrolier la Chiţcani, de o dezvoltare portuară sisţinută.

Reţeaua de căi navigabile În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca..Acesta se află în administrarea

Consiliului Judeţean Brăila, care cu toate că dispune de o infrastructură aeroportuară existentă nu poate fi folosită pentru satisfacerea nevoilor de transport locale şi regionale. Este necesar un program de reabilitare pentru a fi folosit la capacitate.

Zona Liberă Zona Liberă Brăila acoperă o suprafaţă de 80 ha şi dispune în acest moment de trei

perimetre amplasate în zone strategice ale municipiului Brăila. Un perimetru este situat în zona 2 a danelor navale, având un sistem operaţional dotat cu macarale de 5 tone, platformă de depozitare şi procesare, la Vărsătura. Alt perimetru este situat în zona 3 plasată către centrul municipiului Brăila, la danele maritime, fiind dotat cu utilităţi moderne care pot fi uşor adaptate la specificul activităţilor zonei libere. Cel din urmă perimetru este situat în zona 1 a danelor maritime, accesul fiind posibil prin îmbinarea mai multor categorii de transport: maritim şi fluvial, cale ferată şi rutier.(conform Planului judeţean de transport durabil –IPTANA-2008)

1.3.2. Gospodărirea apelor

Resurse apă Principalele bazine hidrografice aflate pe teritoriul judeţului sunt:

Buzău –Ialomiţa care cuprinde marea parte a judeţului; Dobrogea-Litoral care cuprinde Insula Mare a Brăilei din partea estică a judeţului; Siret care cuprinde cca. 3% din judeţ în partea de nord-vest.

Reţeaua hidrografică a judeţului Brăila poartă amprenta climatului (temperat continental) şi a reliefului. Acesta este alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiţate văi largi şi depresiuni închise în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Structura reliefului este favorabilă formării de diferite tipuri de lacuri, respectiv: clasto-carstic (de crov), de luncă şi limanele fluviale. Cele mai numeroase sunt lacurile de crov (Ianca, Plopu, Lutu Alb, Seaca, Movila Miresii, Esna, Tătaru, s.a.). Limanele fluviale sunt reprezentate prin lacurile Jirlău, Ciulniţa, Câineni, Balta Alba şi altele de pe cursul inferior al Buzăului, iar lacurile de luncă sunt cantonate cu precădere în luncile Dunării şi Siretului. Lacurile naturale sunt de trei categorii:

100

clasto-carstice (lacuri de crovuri): Ianca (S=322 ha, V=1,61 mil.m3), Plopu (S=180 ha, V=0,72 mil.m3), Lutul Alb (S=32 ha, V=0,255 mil.m3), Movila Miresii (S=180 ha, V=4,5mil.m3); limane fluviatile: Jirlău (S=890 ha, V=5,6 mil.m3), Ciulniţa (S=69 ha, V=0,345 mil.m3),

Balta Albă (S=1012 ha, V=5,06mil.m3), Lacul Sărat-Câineni (S=96 ha, V=0,48mil.m3); lacuri de meandru şi de braţ părăsit se găsesc în mare parte în lunca Dunării:

Blasova (S=375 ha, V=11,25 mil.m3), pe terasa Călmăţui – Sărat Batogu, Bentu Batogu şi în apropiere de Brăila Lacul Sărat (S=39 ha, V=0,195 mil.m3).

O altă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic, şi anume: Lacu Sărat I şi II, Câineni Băi, Movila Miresii, Batogu. Se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce: Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa, şi amenajările piscicole Măxineni, Gradiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zăvoaia şi Jirlău.

Între braţele fluviului Dunărea există Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată.

Principalele resurse de apă subterană sunt cantonate în:

●  depozitele aluvionare de luncă şi terasele Dunării; ●  acviferul aferent "Stratelor de Frăteşti" şi "Nisipurilor de Mostiştea".

Acviferul freatic din judeţul Brăila are o resursă totală de 6.614,44 l/s, din care resursa totală potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de 5.830,89 l/s reprezintă ape nepotabile.

Acviferul de adâncime are o resursă totală de 17.562,85 l/s, din care resursa totală potabilă (resursa de bilanţ) are valoarea de 8 264,0 l/s, diferenţa de 9.298,78 l/s reprezentând ape nepotabile. Apele de adâncime, în marea lor majoritate nu îndeplinesc condiţiile de potabilitate, şi din acest motiv sistemul de alimentare cu apă din foraje de medie şi mare adâncime, nu este dezvoltat. Volumele de apă captate din subteran sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti care nu necesită apă de calitate (industrie şi ferme agricole). Există totuşi sisteme de alimentare cu apă care ca sursă de apă acviferul de adâncime, Acestea se află în oraşele Însurăţei şi Făurei. Calitatea apei prelevate din subteran este în general corespunzătoare, necesitând doar clorinare.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile (transmise de Direcţia Apelor Ialomiţa-Buzău) pentru anul 2006, sunt:

RESURSĂ DE SUPRAFAŢĂ (mii m3) RESURSĂ SUBTERANĂ (mii m3)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

2.387.000 1.502.000 687.000 202.000 Sursă Date: APM Brăila, Raport de mediu, 2006

Prelevările de apă la nivel judeţean sunt de 189.000 mii m3, din care:

101

●  suprafaţă: 185.000 mii m3;

●  subteran: 3.935 mii m3. Principalele captări de suprafaţă din judeţ sunt:

Denumire priză

Curs de apă

Utilizator/Localităţi alimentate Debit med. (m3/zi)

Pop. deservită

Dunăre-Chişcani

Dunăre R.A. APA/m.Brăila 90000(**) 222000

Dunăre - Gropeni

Dunăre SC Judeţeană de Apă SA/Localităţi din judeţ

13284 31100

Dunăre-Chişcani

Dunăre SC Celhart Donaris SA/m. Brăila, Chiscani (*) (*)

Sursă Date: CJ Brăila, 2008

(*) priza folosita doar in caz de necesitate (**) debit autorizat pentru ambele captari la Dunare/Chiscani

Captarea din fluviul Dunărea asigură cerinţa curentă de apă pentru sistemul centralizat judeţean constituit din: priză de apă şi staţie de tratare Gropeni; conductă de aducţiune Gropeni – Ianca, Ф = 800 mm, L = 37,5 km; conductă de aducţiune Urleasca – Movila Miresii, Ф = 200 mm, L = 11,5km; conductă de aducţiune Ianca – Faurei, Ф = 400 mm, L = 20,5 km; conductă de aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, Ф = 200mm şi

L = 1,0 km. Din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă şi subterane în teritoriul judeţului

nu există zone critice. Amenajarea bazinului hidrografic

Judeţul Brăila se află în bazinele inferioare ale râurilor Dunăre, Siret, Buzău şi Călmăţui. Majoritatea măsurilor de remediere sau protejare a resurselor de apă privesc acţiuni în bazinele superioare ale acestora. Factorul prioritar de presiune asupra apelor de suprafaţă şi subterane îl reprezintă folosinţa agricolă excesivă a terenului. Acest tip de folosinţă se asociază şi cu fenomenele de deşertificare şi aridizare apărute în ultima perioadă de timp.

Principalele lucrări hidrotehnice existente în judeţ sunt: Derivaţii şi aducţiuni

Pentru asigurarea cerinţei de apă potabilă şi industrială a principalilor consumatori din judeţul Brăila, există conducte de aducţiune a apei, având ca loc de priză fluviul Dunărea.

Cele mai importante aducţiuni sunt:

102

aducţiunea Dunăre – Ianca, L = 37,5 km, Q = 270 l/s; aducţiunea Lieşti – Vadu Roşca – Brăila, L = 41 km, Q = 510 l/s (apă potabilă şi

industrială pentru consumatorii casnici şi industriali ai m.Brăila). aducţiune Urleasca – Movila Miresii, L = 11,5km; aducţiune Ianca – Faurei, L = 20,5 km; aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, L = 1,0 km.

Lucrări de îndiguiri şi regularizări Aceste lucrări hidrotehnice au ca destinaţie apărarea împotriva inundaţiilor a

aşezărilor umane şi a obiectivelor socio-economice şi diminuarea efectelor acestora. În judeţ principalele lucrări sunt: Îndiguiri: pe fl. Dunăre, sectoarele Brăila, Noianu-Chiscani, Vărsătura cu lungimea totală 6,8km; pe r. Siret, sectoarele Latinu – Vădeni, Nămoloasa – Măxineni, Corbu Vechi cu lungime

totală 59,8km ; pe r. Buzău, sectoarele Latinu – Deşiraţi, Măxineni – Racoviţa, Mărăloiu – Grădiştea –

Suteşti, Grădiştea de Jos – Crestata, Nisipuri – Deduleşti, Nisipuri – Moeseti, Nisipuri – Cotu Ciorii, Nisipuri – Vişani cu lungimea totală 90,6km; pe r. Călmăţui, sectoarele Călmăţui, Berteştii de Jos cu lungimea totală 103,6km.

Regularizări: pe r. Călmăţui lungime de 59,5km; pe r. Buzău la Suteşti, lungimea de 0,38km.

Apărări de maluri: pe r. Buzău, la Grădiştea şi la Pitulaţi, cu lungime totală de 0,252km; pe r. Siret, la Nămoloasa şi la Măxineni, cu lungime totală de 0,535km.

Obiectiv general Obiectivul general al dezvoltării gospodăririi apelor din judeţ, rezultat din Strategia

Naţională în domeniul apei, este realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitative si calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.

Obiectivele specifice în dezvoltarea durabilă a apelor din judeţ se înscriu în Schema Directoare de Amenajare şi Management al Bazinului Hidrografic Buzău - Ialomiţa, instrumentul de implementare al Directivei Cadru 2000/60/UE în domeniul apei. Pentru Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic Buzău-Ialomiţa acestea sunt:

determinarea cerinţelor de mediu asupra resurselor de apă; realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi

disponibilul de apă la sursă; diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale extreme: inundaţii, secete,

exces de umiditate, eroziunea solului;

103

utilizarea potenţialului apelor: producere de energie electrică, navigaţie, turism. Pentru Planul de Management al Bazinului Hidrografic Buzău-Ialomiţa sunt: atingerea şi menţinerea stării bune a apelor; identificarea presiunilor antropice importante a impactului activităţilor umane

asupra stării apelor de suprafaţă; diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare; determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă. Principalul factor favorabil în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a

gospodăririi apei în judeţ este Schema Directoare de Amenajare a Bazinului Hidrografic Siret, care cuprinde Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic şi Planul de Management al Bazinului Hidrografic, cu finalizare în anul 2009. Orizontul de timp 2025, cf. Strategiei Naţionale în Domeniul Apei. Sursă date:

●  Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor, (Dezvoltarea durabilă a României, Orizont 2025);

●  Studiu de fundamentare privind Gospodărirea Apelor în judeţul Brăila, HALCROW România, octombrie 2008;

●  Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila, Raport de mediu, 2006;

●  Consiliul Judeţean Brăila, 2008.

1.3.3. Alimentarea cu apă a localităţilor Sisteme centralizate de alimentare cu apă există în toate cele patru localităţi urbane

municipiul Brăila şi oraşele Făurei, Ianca, Însuratei, precum şi în 36 din cele 40 de comune ale judeţului.

Sursa de apă de suprafaţă este fluviul Dunărea, reprezentând sursa principală de alimentare cu apă. Aceasta alimentează cele două sisteme zonale, şi anume:

sistemul zonal Brăila, din care sunt alimentate localităţile Brăila, Chiscani (Chiscani, Lacul Sărat, Vărsătura), Cazasu, Vădeni (Vădeni, Baldovineşti). Captarea apei din Dunăre se realizează printr-o priză de mal, situată în dreptul localităţii Chiscani. Apa captată este tratată în două staţii de tratare, una la Chiscani cealaltă la Brăila;

sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal pe braţul Calia al Dunării, în zona localităţii Gropeni. Apa captată este tratată în trei staţii de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii, care asigură apă potabilă pentru oraşul Ianca şi 13 comune astfel: 1. ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti; 2. ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde,

Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu.

104

Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit. Există totuşi sisteme de alimentare care au ca sursă de apă acviferul de adâncime, oraşele Însurăţei şi Făurei. Fronturi de captare existente asigură debitul necesar pentru consumul public şi gospodăresc.

Sursele de apă, atât cele de suprafaţă cât şi cele subterane, sunt exploatate la capacităţi maxime, pentru acoperirea pierderilor mari de apă apreciate la:

Brăila Ianca Însurăţei Făurei

43% 35% 8% 29%

Consumul real de apă în localităţile branşate la sistemele de apă existente este determinat de volumele lunare şi anuale de apă facturate, raportate la numărul abonaţilor din fiecare sistem de alimentare cu apă. Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apă, consumurile la nivelul anului 2007 sunt:

Populaţie (loc)

Populaţie branşată

(loc)

Volum de apă (mii m3/an)

Pierderi Consum real Localitate

număr număr % furnizat facturat mii m3 % l/om zi

sistem zonal Brăila

218.904 212.959 97,3 18.761 10.753,7 8.007,3 42,7 138,35

sistem regional Ianca

32.465 20.909 64,4 1.828,6 1.190,2 638,4 34,9 159,95

Făurei 4.090 3.681 90,0 229,9 164,2 65,7 28,6 122,25

Însurăţei 7.300 3.285 45,0 201,1 185 16,1 8,0 154,29

TOTAL 262.759 240.834 91,65 21.020,6 12.293,1 8.727,5 41,52 139,85

Odată cu stabilirea unor preţuri reale de cost şi de vânzare (nesubvenţionate),

precum şi cu introducerea şi dezvoltarea contorizării branşamentelor la blocurile de locuinţe şi la gospodăriile individuale, s-a constatat o restrângere a consumului, în proporţie de cca. 50% faţă de cel înregistrat în anii 80. Restructurarea şi adaptarea industriei la noile condiţii impuse de economia de piaţă, (prin retehnologizarea proceselor de producţie şi noi structuri organizatorice) a condus la o reducere substanţială a consumului de apă potabilă.

Pentru localităţile rurale care şi-au realizat sisteme locale de alimentare cu apă în intervalul 2005– 2007 (în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004) sistemele au fost dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adăugat consumurile pentru animalele din gospodăriile ţărăneşti şi industria locală, în total cca. 100 l/om/zi.

Dotările infrastructurii de alimentare cu apă la nivelul fiecărei localităţi sunt:

●  municipiul Brăila: are sistem centralizat de alimentare cu apă datând de aproape o sută de ani. Sursa de apă a acestuia este fluviul Dunărea. Captarea apei se face printr-o priză de mal, situată pe canalul de aducţiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala

105

Brăila, pusă în funcţiune în anul 2000. Tratarea apei brute prelevată se face printr-un proces convenţional de tratare în cele două staţii de tratare: Chiscani (pe platforma chimică Chiscani, având capacitatea de 800 l/s) şi Brăila (situată în municipiu, având capacitatea de 600 l/s).

Înmagazinarea apei se realizează în două mari complexe: Radu Negru, care cuprinde un rezervor de 20.000m3, o staţie de repompare şi Apollo, care cuprinde două rezervoare cu capacitatea totală de 20.000m3, o staţie de pompare.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile în municipiu este inelară, cu o lungime de 484 km şi diametre variind între 50 - 1.000 mm. Vechimea reţelei de distribuţie variază între 1 – 115 ani.

●  oraşul Ianca: alimentarea cu apă se face din sistemul regional Ianca – Gropeni. Înmagazinarea apei potabile pentru oraşul Ianca se realizează în două rezervoare, având capacităţile de 850 m3 şi 2.500 m3, amplasate în incintă comună cu staţia de tratare şi grupurile de pompare a apei în reţeaua de distribuţie.

Reţeaua de distribuţie a apei în oraş şi în satele componente (Plopu, Oprişeneşti, Perişoru, Berleşti, Tirlele Filiului), se realizează din tuburi PVC, PEID, PREMO şi OL, având lungimea totală de 58,9 km. Reţeaua de distribuţie a oraşului are o lungime de 28 km şi este realizată din tuburi PREMO, OL şi PEID, cu diametre cuprinse între 100 mm şi 300 mm. Branşarea consumatorilor la sistemul de alimentare cu apă al oraşul este realizată în proporţie de 79%, iar contorizarea în proporţie de 99%.

●  oraşul Însurăţei: are un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă proiectat în anul 1970. Sursa de alimentare cu apă constă în 5 foraje de medie adâncime, care dau un debit total de 169m3/h. Conducta de aducţiune a apei, de la foraje la înmagazinare, este din azbociment Dn 150 mm – 250mm, în lungime de 900 m. Înmagazinarea apei se face în două rezervoare de 500m3 şi 2500m3, situate în incintă comună cu staţia de tratare a apei. Distribuţia apei se face printr-o reţea cu diametre de 150 mm, 200 mm, 250 mm. Branşarea consumatorilor este realizată în proporţie de 93%,din care cca. 50% sunt contorizaţi.

●  oraşul Făurei: are sistem propriu de alimentare cu apă. Sursa de apă a sistemului este apa subterană, captată prin 4 foraje de mare adâncime, situate în perimetrul localităţii Jirlău. Debitul total captat este de cca. 136m3/h. Forajele au fost reabilitate şi reechipate cu în anul 2000. Zona de protecţie sanitară a fiecărui foraj este împrejmuită, conform HG 930/2005. Apa captată din subteran este colectată la staţia de tratare - pompare Nisipuri, într-un rezervor cu capacitatea de 50 m3 şi este dezinfectată cu clor gazos. Staţia Nisipuri a fost retehnologizată în anul 2001, fiind dotată cu intalaţie automată de dezinfecţie cu clor. Înmagazinarea apei potabile se face într-un rezervor de 2.500 m3, situat în gospadăria de apă (pentru aducţiunea Ianca - Făurei) şi un castel de apă cu capacitatea de 300 m3. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are lungimea de 18,8 km. Este executată din ţeavă de azbociment, PVC, fontă şi oţel. Branşarea populaţiei la reţea este realizată în proporţie de cca. 97%, iar contorizarea este realizată 90%.

Oraşul are posibilitatea de a prelua apă şi din sistemul zonal Gropeni – Ianca. Există o aducţiune Ianca - Făurei, din oţel cu Dn 400, în lungime de 20,5 km. Preluarea apei din sistemul zonal se face printr-o gospodărie de apă, care cuprinde rezervor de înmagazinare de 2.500m3, staţie de clorare (dezafectată), staţie de pompare, conductă de refulare până la intersecţia cu conducta de refulare de la Staţia Nisipuri (staţie de tratare - pompare).

106

Conducta de aducţiune Jirlău – Staţia de pompare Nisipuri, este din azbociment, cu Dn 250 mm şi are 7 km lungime. În prezent, se exploatează numai sursa subterană, aceasta asigurând atât cantitativ cât şi calitativ necesarul de apă al localităţii.

Comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat, au ca surse de apă sursele de suprafaţă (com.Chiscani, Cazasu, Vădeni, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti, Traian, Bordei Verde, Surdila-Găiseanca, Grădiştea, Suteşti, Râmnicelu, Movila Miresii, Gemenele, Racoviţa, Viziru şi Unirea) şi sursele subterane de apă (com. Roşiori, Dudeşti, Bărăganu, Victoria, Berteştii de Jos, Jirlău, Salcia Tudor, Sileştea, Romanu, Tudor Vladimirescu, Surdila Greci). Sursele de suprafaţă sunt cele două sisteme de alimentare cu apă, Brăila şi Ianca – Gropeni, care sunt alimentate din fluviul Dunărea. Sursele subterane sunt surse independente, realizate prin diferite surse de finanţare: HG 577/1997, HG 687/1997 şi OG 7/2006.

Sisteme de canalizare a apelor uzate există în toate oraşele judeţului (Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei) şi numai în trei comune, Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii.

Epurarea apelor uzate colectate se face în doar 4 localităţi, oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei şi localitatea Movila Miresii. În prezent staţiile din Însurăţei şi Movila Miresii nu funcţionează.

Dotările infrastructurii de canalizare a apelor uzate la nivelul fiecărei localităţi sunt:

●  municipiul Brăila: are sistem mixt pentru canalizarea apelor uzate. Sistemul de canalizare funcţionează în proporţie de 95% gravitaţional, restul fiind sub presiune. Reţeaua de canale are o lungime totală de 262 km, din care 30 km sunt în fază de finalizare şi intrare în funcţiune. Reţelele au fost realizate în perioada 1916-1984, 2006-2007. Cele din prima perioadă au un grad de uzură de cca. 20 – 70%. Reţeaua de canalizare nu acoperă toată trama stradală a municipiului. Sistemul are 9 staţii de pompare, amplasate astfel încât să preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitaţională în emisar (fl. Dunarea). Staţiile de pompare a apei uzate menajere au consumuri de energie ridicate. Reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu poate prelua tot debitul de ape pluviale. Municipiul nu are staţie de epurare pentru ape uzate. Viitoarea staţie de epurare, care se va realiza prin fonduri ISPA, va fi amplasată în zona de nord a localităţii, pe malul stâng al Dunării, în imediata vecinătate a digului de protecţie împotriva inundaţiilor.

●  oraşul Ianca: are sistem unitar de canalizare, constituit din reţea de colectoare, staţie de pompare a apelor uzate şi staţie de epurare a apelor uzate, cu evacuarea apei epurată în râul Buzău. Reţeaua de canalizare, care are lungimea totală de 15,75 km, are racordate cele 37 de blocuri din Ianca şi cca. 30 de gospodării individuale. Colectoarele sunt realizate în 1979 şi prezintă un grad de uzură avansat, cca. la 60%. Staţia de epurare are capacitatea de prelucrare de 720 m3/h, procesul de epurare făcându-se în două trepte: mecanică şi biologică. Receptorul efluentului din staţie este râul Buzău. Din cauza tehnologiei de epurare depăşită, parametrii calitativi ai efluentului nu se încadrează în limitele admise de normativul NTPA 001/2002, normativ care reglementează calitatea efluentului staţiilor de epurare.

●  oraşul Însurăţei: sistemul de canalizare al oraşului funcţionează în sistem unitar, deservind un număr de 10 blocuri şi instituţiile existente în oraş, Are un grad de uzură estimat la 80%. Staţia de epurare este amplasată în partea de nord a oraşului, la circa 0,5

107

km de ultima locuinţă şi circa 1,0 km de zona industrială, situaţie care nu corespunde normelor sanitare prevăzute în legislaţia din domeniu. În prezent staţia nu funcţionează.

●  oraşul Făurei: canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar. Reţeaua de canalizare a apelor uzate are o lungime de 5km, şi acoperă doar zona centrală a oraşului, existând mai multe zone alimentate cu apă potabilă, fără canalizarea apelor uzate. Apa din reţea este pompată în staţia de epurare situată în partea de nord a oraşului, la o distanţă de 3,5km, în vecinătatea râului Buzău. Staţia de epurare aflată în funcţiune, este dimensionată pentru un debit de 22 l/s; din cauza gradului avansat de uzură fizică şi morală, nu poate asigura efluentului condiţiile de calitate prevăzute în normele în vigoare. Între anii 1986 şi 1990 staţia a fost extinsă cu instalaţii de epurare mecano-biologice, cu capacitatea de 100-120 l/s. Etapa de extindere nu a fost recepţionată, fiind declarată la ora actuală în stare de conservare.

Majoritatea localităţilor rurale din judeţ nu dispun de sisteme de canalizare sau staţii de epurare. Localităţile limitrofe municipiului Brăila, Chiscani şi Cazasu, sunt racordate la sistemul de canalizare al municipiu, apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.

Sistemul de canalizare al oraşului Ianca preia o parte din apele uzate din localităţilor rurale: Plopu, Oprişeneşti, Căldăruşa, Perişoru, Berleşti şi Târlele Filiu.

Comunele Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii au reţele de canalizare, dar pe o lungime extrem de mică. În satul Movila Miresii există şi staţie de epurare, cu capacitatea de 213mii m3/an, apa epurată fiind evacuată în râul Buzău. În prezent, staţia nu funcţionează, aflându-se în proces de retehnologizare. Se va realiza o staţie de epurare monobloc care va completa staţia existentă cu treaptă biologică, treaptă necesară asigurării efluentului o calitate corespunzătoare normelor în vigoare (NTPA 001/2002, normativ ce reglementează calitatea efluentului staţiilor de epurare).

Sunt în curs de realizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru comuna Măxineni – sat Măxineni şi comuna Mircea Vodă – sate Mircea Vodă şi Deduleşti.

Obiectiv general: Dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare în concordanţă cu prevederile directivelor europene, având ca finalitate oferirea unor servicii de calitate consumatorilor la preţuri accesibile cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, a economisirii resurselor de apă şi a protecţiei mediului.

Principalele obiective specifice, se înscriu în Strategia Naţională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală până în anul 2030, şi au în vedere:

1. descentralizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. 2. extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare ape

uzate, precum şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii. 3. promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de

monopol. 4. atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul serviciilor

publice de alimentare cu apă şi canalizare. 5. promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă şi protecţia mediului. 6. promovarea parteneriatului social.

108

7. pregătirea profesională – factor major în creşterea nivelului de calitate a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. Orizontul de timp 2030

sursă date:

●  Strategia Naţională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală până în anul 2030;

●  Master Plan pentru sectorul apă şi apă uzată-judeţ Brăila, TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD, iulie 2008.

1.3.4. Îmbunatatiri funciare Lucrările de îmbunătăţiri funciare fiind executate în majoritate înainte de 1990 sunt

degradate si învechite. Unele din acestea sunt nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare. Printre factorii care împiedică dezvoltarea se pot aminti: epuizarea suprafeţelor favorabile construirii amenajărilor noi, costul ridicat al proiectelor noi, concurenţa puternică a altor sectoare economice pentru resursele de apă, interesul sporit acordat doar refacerii şi modernizării sistemelor existente etc.

În scopul realizării obiectivelor propuse este necesară accesarea fondurilor europene prin proiecte de reabilitare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare. De asemenea este necesară stimularea si atragerea producătorilor agricoli înspre asociaţiile de utilizatori de apa cu efecte în creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii.

Obiectiv general care decurge din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii -2004 (Priorităţi strategice – Orizont 2025) Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare (orizontul de timp 2008- 2025)

Priorităţi 1. Creşterea capacităţii de producţie a terenurilor prin aplicarea lucrărilor ameliorative 2. Reabilitarea şi punerea în valoare a lucrărilor 3. Creşterea eficienţei tehnice şi economice a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare in

amenajările de irigaţii si in amenajările de desecare şi drenaje 4. Dezvoltarea asocierii proprietarilor particulari în forma Asociaţiilor Utilizatorilor de

Apă de Irigaţie (AUAI) care preiau de la stat managementul irigaţiilor.

1.3.5. Producţia şi transportul energiei electrice Instalaţiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul SDFEE Braila au fost

construite în marea lor majoritate în perioada 1960-1980 după care ritmul investiţiilor a început să scadă, astfel ca acum se constata o serie de probleme legate de starea de uzură a echipamentelor

109

Unul din obiectivele fundamentale în strategia de dezvoltare a reţelelor este necesitatea îmbunătăţirii indicatorilor de performanţă ai serviciului de distribuţie a energiei electrice.

Starea tehnică actuală a instalaţiilor şi atingerea parametrilor din standardele de performanţă necesita fonduri mai mari în acest domeniu, dar duce la efecte benefice imediate .

La ora actuală, în cadrul SDFEE Braila, in mare parte echipamentele de protecţie şi automatizări sunt de tip clasic, electromagnetic, performanţele acestora nemaiputând fi îmbunătăţite. Vechimea şi gradul de uzură fizică şi morală impune înlocuirea acestora, cu echipamente mai performante. Se estimează că în următorii 15-20 ani, toate echipamentele de protecţie şi automatizări, vor fi înlocuite cu echipamente de tip numeric. Având în vedere că aceste echipamente numerice înglobează funcţii de conducere (comandă – supraveghere) şi funcţii de telecomunicaţii, este necesară o strategie comună pentru întreg sistemul de circuite secundare, parte a sistemului informatic şi de telecomunicaţii integrat din cadrul filialei (SCADA, MIS, etc.).

In activitatea de exploatare comercială a instalaţiilor de distribuţie a energiei şi activitatea de furnizare a energiei este necesar:

• Reabilitarea staţiilor electrice de 110/mt;

• Reabilitarea E.M.S.-SCADA ;

• Monitorizarea on-line a funcţionării transformatoarelor de putere 110/mt, având în vedere că acestea sunt cele mai costisitoare echipamente dintr-o staţie;

• La medie tensiune, în mod etapizat, unităţile de transformatoare cu ulei se vor înlocui cu transformatoare uscate, iar LEA de m.t. şi j.t. vor fi cu coronament compact şi conductoare preizolate, secţiunea acestora fiind mărită;

• Introducerea, în mod treptat a automatizărilor în reţeaua de distribuţie concomitent cu scurtarea lungimii LEA de m.t.

• Programului de electrificări i se va acorda în continuare atenţie fiind corelat cu cererea de energie şi cu dezvoltarea reţelelor .

Reparaţiile se vor concentra în reţelele de m.t. şi mai ales de j.t. pe toate elementele de reţea .

Lucrările de modernizare şi retehnologizare pentru principalele tipuri de instalaţii de distribuţie ale SDFEE Braila (Linii electrice aeriene şi subterane de 0,4 kV, de mt şi de 110 kV PA + PT, Staţii electrice 110kV/mt) se referă la următoarele: 1. Reabilitarea reţelelor existente la care unele componente pot fi reutilizate pentru următoarea perioadă de minim 5 ani 2. Înlocuirea integrală a reţelelor existente total necorespunzătoare 3. Construirea de reţele noi 4. Modernizarea branşamentelor necorespunzătoare 5. Montarea reanclanşatoarelor şi separatoarelor telecomandate 6. Reabilitarea staţiilor existente, prin înlocuirea sau repararea unor componente, pentru asigurarea funcţionării în perioada viitoare de minim 5 ani

110

7. Reabilitarea staţiilor existente, prin înlocuirea parţială / totală a unor categorii de echipamente primare

1.3.6. Producţia şi transportul energiei termice Obiectiv : Reabilitarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică în

paralel cu reabilitarea termică a clădirilor. Încălzirea locuinţelor din judeţul Brăila se prezintă l astfel (Conform datelor extrase

din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002): 50 % sobe cu combustibil solid 34 % alimentare cu căldură din surse centralizate 7 % sobe funcţionând pe gaze naturale 5 % centrale termice individuale pe gaze naturale 4 % alte surse (centrale individuale pe combustibil solid, centrale individuale pe

combustibil lichid, sobe pe combustibil lichid etc.) Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost

realizate în Municipiul Brăila,în oraşele Făurei şi Ianca, ele fiind în prezent într-un proces de restrângere. Cauzele principale ale acestei restîngeri sunt : extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, utilizarea de surse de energie termică care folosesc acest combustibil, creşterea preţului energiei termice livrată centralizat.

Localitatea Energie termică distribuită (Gcal/an) 1995 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Brăila 581160 321559 397990 304398 264686 255316 228872 185866 Făurei 4374 669 200 800 620 402 … … Ianca 13069 810 660 500 276 - - - TOTAL 598603 323048 398850 305698 265582 255718 … …

In Municipiul Brăila sursa de producere a energiei termice şi electrice CET II

Brăila, amplasată pe platforma industrială SC Celhart – Donaris SA, la o distanţă de circa 9,4 km de zona urbană, este echipată cu următoarele instalaţii principale: 4 cazane de abur viu de câte 150 t/h, 139 bar, 540oC, funcţionând pe gaze naturale 3 grupuri turbogeneratoare de câte 25 MW cu contrapresiunea la 4 bar şi priza reglabilă

la 11 bar. CET Brăila poate debita: o putere electrică nominală instalată: 75 MW un debit total de abur viu instalat în cazane: 600 t/h

Este în curs de achiziţie un cazan de apă fierbinte CAF 15 Gcal/h funcţionând pe gaze naturale şi care poate debita apă fierbinte cu temperatura nominală 120/70oC.

Centrala este în prezent în patrimoniul public al Municipiului Brăila, conform HG 1081/2001.

111

Staţia de reglare măsurare predare (SRMP) aferentă CET este racordată la reţeaua de transport gaze naturale aparţinând SNTGN TRANSGAZ Mediaş. Capacitatea SRMP este de 20.000 m3N/h.

In paralel este prevăzută o gospodărie de combustibil lichid greu (păcură) compusă din 2 rezervoare de 10.000 m3 şi 4 rezervoare de 3.000 m3, gospodărie care în prezent este în conservare.

In Municipiul Brăila, sistemul primar de reţele termice de apă fierbinte are o lungime de circa 95 km, conductele fiind amplasate atât suprateran, cât şi subteran, cu diametre între DN 50….900 mm. Alimentarea oraşului se face prin 2 magistrale de termoficare care se ramifică dintr-o reţea de transport 2 DN 900 mm în lungime de circa 9 km care face legătura între CET şi oraş.

Conductele de transport a agentului termic au o vechime cuprinsă între 13 şi 19 ani. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al Municipiului

Brăila este compus din 58 puncte termice urbane şi din reţelele termice de agenţi termici (apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră).

Capacitatea termică instalată în punctele termice este de 354,37 MW, iar cea în punctele termice variază între 0,25…10 MW. In prezent toate punctele termice sunt echipate cu schimbătoare de căldură cu plăci (SCP) şi sunt prevăzute cu contoare de energie termică la ieşire.

In Municipiul Brăila sunt în funcţiune şi un număr de 12 centrale termice de cuartal şi o centrală termică modulară, combustibilul folosit fiind gazele naturale. Capacitatea termică instalată în aceste centrale termice este de 72,59 MW.

Numărul apartamentelor debranşate aflate în clădirile condominiale de locuit a scăzut continuu, ca şi cantitatea de căldură livrată anual (aceasta scăzând de la circa 11,1 Gcal/an.apart. în 1995 la 9,3 Gcal/an.apart. în 2007 în principal datorită montării „repartitoarelor de căldură” şi iernilor mai blânde).

Din punct de vedere al eficienţei tehnico-economice, performanţele CET sunt afectate mai ales de obligativitatea funcţionării cu sarcini termice şi electrice mult sub capacitatea nominală (mai ales în perioada de vară) datorită cererii reale de energie termică mult mai mici decât aceea avută în vedere la proiectarea centralei (sunt debranşate circa 62% din numărul iniţial de apartamente).

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Municipiul Brăila, cu o vechime de peste 30 de ani de funcţionare, prezintă o stare avansată de uzură fizică şi morală. De asemenea, datorită numărului mare de consumatori debranşaţi, sistemul actual de alimentare cu energie termică este supradimensionat din punct de vedere al diametrelor reţelelor (atât primare, cât şi secundare), ceea ce conduce la pierderi importante de agent termic, de energie termică, precum şi de energie electrică pentru pompare.

Consumatorii industriali deserviţi sunt amplasaţi pe platforma chimică Chiscani, agenţii termici utilizaţi fiind aburul de înaltă şi medie presiune şi apa fierbinte.

Parametrii aburului livrat de cazanele cu abur viu sunt reduşi de la 139 bar şi 540oC la 125 bar şi 525oC din cauza fenomenului de îmbătrânire a conductelor de abur viu cazan – turbină, conductele având o vechime cuprinsă între 10 ani şi 42 ani.

112

Centrala termică de zonă din oraşul Ianca nu mai distribuie energie termică pentru consumatorii urbani, iar centralele termice de cuartal din oraşul Făurei şi-au redus foarte mult activitatea, cantitatea de energie termică livrată scăzând de circa 10 ori în 2005 faţă de 1995.

Faptul că în aceste două localităţi există distribuţii de gaze naturale constituie soluţia alternativă comodă la alimentarea centralizată cu energie termică, precum şi principalul concurent al acesteia.

Principalele cauze care au condus la această situaţie sunt constituite de : neechilibrarea corespunzătoare a consumatorilor de energie termică, în special ca

urmare a debranşărilor aleatorii, expirarea duratei normale de utilizare a echipamentelor starea tehnică necorespunzătoare a echipamentelor de la sursă la consumator, situaţie

care se perpetuează din cauza lipsei resurselor financiare şi uneori a interesului pentru revizii, reparaţii (curente sau capitale) sau investiţii, pierderile nejustificat de mari de energie termică şi agent termic lipsa contorizării energiei termice pe parcursul sursă – reţele termice primare – puncte

termice – reţele termice secundare – condominiu – consumator, fapt care conduce la ocolirea responsabilităţii fiecăreia din părţi: producător, distribuitor, utilizator final, aceste probleme specifice producerii şi distribuţiei energiei termice apar deseori

cumulate cu probleme rezultate din activitatea necorespunzătoare din domenii colaterale: canale termice prost executate şi în special neîntreţinute, inundate de ape meteorice sau din canalizare, deteriorate de rădăcinile copacilor şi, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor pe terenuri pe care se află şi astfel de canale termice şi la care cei responsabili cu întreţinerea au acces cu mare greutate.

Lipsa izolării termice a clădirilor constituie un element negativ care conduce la scădere accentuată a confortului locatarilor şi la creşterea costurilor întreţinerii atât a clădirilor racordate la sistemele centralizate, cât şi a celor cu sisteme individuale de încălzire.

In aceste localităţi, în apartamentele din clădirile de locuit condominiale sunt instalate microcentrale termice murale, dar şi convectoare pe gaze şi, în cazuri izolate, sobe pe combustibil solid.

Toate acestea conduc, în final, la o descreştere a confortului locatarilor deoarece imobilele de locuit condominiale au fost proiectate şi realizate pentru a funcţiona ca un tot unitar şi într-un regim constant de temperatură, condiţie care poate asigura şi o funcţionare corectă a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

In celelalte localităţi ale judeţului unde sunt realizate distribuţii de gaze naturale care alimentează şi consumatorii casnici (Cazaşu, Chiscani, Siliştea), alimentarea cu căldură şi apă caldă menajeră, precum şi prepararea hranei se realizează folosind în principal acest combustibil. Utilizarea gazelor naturale se face fie local, folosind în principal sobele de teracotă, fie pentru încălzirea centralizată, utilizând centralele termice (în principal la clădirile de utilitate publică).

Creşterea consumului de gaze pentru utilizatorii casnici şi a lungimii conductelor de distribuţie reflectă dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale, deşi costul ridicat

113

al branşamentelor şi instalaţiilor interioare constituie însă un impediment major pentru locuitorii cu venituri reduse.

In localităţile fără distribuţii de gaze naturale sau în care acestea nu sunt distribuite populaţiei, pentru încălzire sunt folosiţi combustibilii solizi (lemne şi cărbuni), iar la dotările de interes public şi combustibilul lichid şi gazele petroliere lichefiate (GPL) în sistem mic-vrac.Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz, dar şi cu resturi vegetale, în special în perioada de iarnă.

Priorităţi: - Eficientizarea SACET prin înlocuirea sursei (actuala CET Chişcani) printr-o

centrală în cogenerare, ceea ce va conduce la livrarea către utilizatorii finali a energiei termice cu parametrii corespunzători şi la un preţ rezonabil, existând şi posibilitatea asigurării unui grad de reglare la nivelul fiecărui utilizator final

- stoparea pierderilor de energie termică la clădirile racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) în localităţile care benefiaciază de acest sistem; montarea unor sisteme moderne de racordare la SACET, precum şi reabilitarea sistemelor de transport şi distribuţie a agentului termic primar

- reabilitarea SACET în paralel cu reabilitarea termică a clădirilor. 1.3.7. Gaze naturale şi fluide combustibile Obiectiv : Extinderea sistemului major de transport al gazelor naturale spre

localităţile importante, şi a sistemelor de distribuţie în localităţi, în condiţii de creştere a siguranţei în exploatare.

Sistemului naţional de transport al gazelor naturale străbate şi teritoriul judeţului Brăila. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 45 bari. Din punct de vedere al condiţiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de presiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oţel şi, în proporţie de 80-90%, sunt protejate catodic contra coroziunii.

Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile petrolifere situate în zona de vest a judeţului, la Jugureanu.

Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării, în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift).

In general, conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat. Alimentarea cu energie termică a principalelor localităţi din judeţul Brăila este din ce

în ce mai dependentă de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înfiinţarea continuă de noi distribuţii de gaze naturale, prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil, bloc, scară de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. In judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor conducte de transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee principale :

114

• Din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni (Galaţi) două conducte de transport gaze naturale DN 700 mm şi DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimentează (din zona de la nord de Vădeni) două conducte care pleacă spre Moldova şi Galaţi şi trei conducte (DN 500, DN 800 şi DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN 800 mm – Jugureanu).

• Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi dintr-o conductă DN 600 mm, conducta import gaze Isaccea – Gropeni – Siliştea.

• O conductă de înaltă presiune de la STC Siliştea cu DN 350 mm alimentează municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP) amplasată la km 1 al şoselei spre Focşani, la intersecţia cu DN 2B. Reţeaua de repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori.

• Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chişcani (Combinatul de celuloză şi CET). Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20.000 m3N/h.

• De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează localităţile Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare a gazelor)

Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.

In prezent localităţile din judeţul Brăila în care au fost înfiinţate distribuţii de gaze sunt : Municipiul Brăila, oraşele Făurei şi Ianca, precum şi comunele Cazaşu, Chiscani (inclusiv staţiunea Lacu Sărat), Vărsătura, Siliştea, Pietroiu, Vădeni, Baldovineşti.

In localităţile Tichileşti, Plopu, Urleasca DISTRIGAZ SUD deţine sisteme de distribuţie pentru consumatori izolaţi.

Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat numai în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990.

Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale, o constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor.

De asemenea, nu există documentaţii şi planuri de urbanism actualizate la nivelul primăriilor comunale, orăşeneşti, a Municipiului Brăila şi Consiliului Judeţean care să fie prezentate la S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. pentru a fi marcate traseele conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale şi alte obiective aparţinând TRANSGAZ.

Din această cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri, cât şi a

115

conductelor de transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcţii, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport.

Pentru toate lucrările executate fără avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş în zonele de protecţie şi siguranţă a conductelor este necesară prezentarea de către cei în cauză a documentaţiei aferentă construcţiei conform Legii nr. 351 (Legea Gazelor) şi a Ordinului nr. 47 / 21.07.2003 pentru intrarea în legalitate.

Lucrările de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport gaze naturale în zonele unde s-au realizat construcţii fără avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş se vor efectua pe cheltuiala solicitantului acordului.

Traseele conductelor din amonte şi de transport gaze naturale sunt marcate cu prize de potenţial şi borne de schimbare direcţie, toate din beton, iar zilnic sunt supravegheate de operatori transport pe conducte şi reglare gaze naturale.

Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către firma care are în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp. Este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicaţie, ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului.

Priorităţi : - reducerea consumului industrial de gaze naturale, creându-se astfel condiţii pentru

alimentarea consumatorilor casnici din reţelele existente - extinderea sistemului de transport a gazelor naturale spre localităţile importante şi

în care se justifică înfiinţarea sistemelor de distribuţie a gazelor din punct de vedere al densităţii consumatorilor şi al existenţei investitorilor.

Retele de titei şi produse petroliere Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de ţiţei din câmpurile

petrolifere situate în zona centrală a judeţului : Ianca, Oprişeneşti, Lişcoteanca, Jugureanu, Cireşu.

Conducta de transport ţiţei urmăreşte traseul Constanţa – Feteşti – Oprişeneşti – Ianca – staţia de pompare Măxineni - Borzeşti, traversând judeţul Brăila de la sud la nord, cu un racord DN 250 mm dinspre Jugureanu.

Conducta de transport ţiţei are diametrul DN 500 mm este amplasată la o adâncime de circa 1 m la creastă, iar presiunea maximă de pompare a ţiţeiului este de 40 bar.

Pe teritoriul judeţului Brăila este amplasată şi conducta de produse petroliere

Ploieşti – Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi, având DN 250 mm. Din această conductă se ramifică conducta spre Feteşti – Constanţa.

Această conductă este parte componentă a Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere (SNTCPP).

La ora actuală conductele acestui sistem sunt în patrimoniul Ministerului Finanţelor din cauza falimentului PETROTRANS SA.

116

In conformitate cu prevederile din Ordinului 196 / 10 octombrie 2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (SNTTGCE), respectiv ale Ordinului nr. 371 / 11 august 2002 al ministrului industriei şi resurselor privind zonele aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere (SNTCPP), acestea fac parte din domeniul public de interes naţional, fiind de importanţă strategică.

Amplasarea reţelelor de ţiţei şi produse petroliere, ca şi a exploatărilor petrolifere şi depozitelor aferente a condus la poluarea accentuată a solului şi subsolului, iar depăşirea duratei normale de funcţionare, uzura conductelor, ca şi prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi explozii.

De asemenea, o problemă o constituie faptul că, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în imediata lor vecinătate, ajungându-se uneori la realizarea unor construcţii ilegale în zona de siguranţă a conductelor şi/sau la dificultăţi în realizarea întreţinerii şi reparaţiilor, deşi Legea fondului funciar 18/1991 (cu completările ulterioare) şi Legea petrolului 238/2004 conţin prevederi exprese în acest sens.

Producţia de ţiţei, în special, dar şi cea de gaze naturale au un impact semnificativ asupra mediului, în special asupra solului şi apelor freatice şi de suprafaţă. Activitatea de transport a ţiţeiului poate ridica probleme din cauza coroziunii, fisurării, spargerii conductelor, dar şi din cauza prelevării ilegale a fluidelor tranzitate.

Priorităţi: - exploatarea durabilă a resurselor de petrol şi gaze, reducerea riscului de poluare a

solului - creşterea siguranţei transportului, scăderea agresiunilor infracţionale asupra

conductelor.

1.3.8..Surse regenerabile de energie Obiectiv :Valorificarea resurselor regenerabile de energie Potenţialul specific şi studiile realizate în anii precedenţi au determinat orientarea

interesului spre producerea energiei din alte surse decât cele convenţionale: energia solară, eoliană, nucleară. Cea mai importantă resursă regenerabilă care poate fi utilizată în prezent în judeţul Brăila o constituie energia solară, judeţul aflându-se în zona de eficienţă energetică II, zonarea energetică referindu-se la gradul de acoperire energetică pe care îl pot asigura sistemele pasive de încălzire solară.

Potenţialul energiei solare al judeţului Brăila este de circa 5100 MJ/m2.an, iar al Municipiului Brăila de circa 5000 MJ/m2.an.

Zona I cuprinde regiunile subcarpatice şi zonele montane, perioadele de încălzire cuprinzând şi lunile de primăvară şi toamnă caracterizate de intensităţi semnificative ale radiaţiei solare.

117

Zona II reprezintă zona de şes, caracterizată de performanţe care nu diferă semnificativ de cele ale zonei I, dar care se situează cu circa 20% sub cele caracteristice acesteia.

In România, în momentul de faţă, energia solară este insuficient utilizată, inclusiv pe litoralul Mării Negre (aflat în zona de eficienţă energetică 0). Acest tip de energie poate fi utilizat în principal pentru prepararea apei calde menajere în perioada de vară, inclusiv la dotările turistice utilizate numai în această perioadă a anului.

In cazul unui consum redus care coincide în general cu perioada maximă de însorire, apa din captatoare poate ajunge la fierbere, fiind necesară recircularea ei cu pompe şi, de asemenea, stocarea ei în rezervoare cu sau fără serpentine alimentate din surse auxiliare.

Costul investiţiei iniţiale este mai ridicat decât în cazul folosirii surselor clasice, dar la calculul perioadei de amortizare trebuie ţinut seama şi de creşterea continuă a costului energiei, precum şi de introducerea taxei de mediu, fără a mai ţine seama de reducerea poluării aerului în zona alăturată surselor de energie termică, în special în perioada de vară.

În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90…95oC.

Sondele aparţin S.C. FORADEX S.A. Bucureşti şi se află în custodia primăriilor locale.

Apele au un puternic caracter clorurat-sodic-sulfatic-potasic-magneziano-calcic. Actualmente aceste sonde nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singură sondă

în localitatea Însurăţei pentru preparare agent termic pentru locuinţe. In prezent, pe teritoriul judeţului Brăila nu se produce energie electrică din surse

regenerabile. Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în

concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a clădirii şi, de asemenea, cu condiţiile climatice.

Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie nu pot fi privite ca alternativă totală la sursele convenţionale, dar este cert că, în funcţie de potenţialul local, datorită avantajelor pe care acestea le au (resurse locale, ecologice, ieftine în exploatare, independente de importuri şi crize mondiale etc.), acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili şi energia nucleară.

Priorităţi: - studii pentru utilizarea energiei eoliene şi a celei geotermale - utilizarea energiei fotovoltaice pentru producerea energiei electrice - utilizarea instalaţiilor solare locale de preparare a apei calde menajere.

1.3.9. Telecomunicaţii Nivelul de dezvoltare a telefoniei fixe şi mobile în ţara noastră este redus in judeţ

deşi în ultima perioadă ritmul de creştere a fost destul de bun. Pe de o parte această

118

situaţie specifică telecomunicaţiilor din România a avut consecinţe pozitive prin faptul că au fost atrase investiţii importante în domeniul respectiv, datorită potenţialului mare de dezvoltare. Pe de altă parte a avut consecinţe negative asupra dezvoltării celorlalte ramuri ale economiei, unde s-ar fi putut înregistra investiţii, productivităţi şi ritmuri de dezvoltare mai mari dacă sectorul de telecomunicaţii ar fi fost mai dezvoltat. În acelaşi timp s-au înregistrat consecinţe negative la nivel social, prin faptul că o parte importantă a populaţiei, îndeosebi cea rurală, a fost privată de posibilitatea de a realiza comunicaţii rapide şi eficiente. Astfel s-a adâncit diviziunea socială şi au crescut diferenţierile în ceea ce priveşte nivelul de trai între diferite zone geografice.

Unul dintre indicatorii care urmăresc să caracterizeze stadiul de dezvoltare al societăţii informaţionale în general şi al telecomunicaţiilor în special, îl reprezintă numărul utilizatorilor Internet la 100 de locuitori.

Cu toate că în ţara noastră se înregistrează un ritm ridicat de creştere, suntem încă deficitari la acest indicator în comparaţie cu celelalte tari din Uniunea Europeana (cu excepţia Bulgariei).

În perioada 2002-2005 o contribuţie importantă la creşterea numărului de utilizatori internet a avut-o dezvoltarea reţelelor de cablu TV şi a reţelelor de cartier precum si faptul că economia românească a intrat pe un trend crescător, ceea ce a dus la creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Cu toate acestea, conform datelor furnizate de Eurostat, în 2005 doar 6% din populaţia cu vârsta între 16 şi 74 de ani a accesat internetul de acasă. Este cea mai mică valoare, dacă luăm în considerare ţările Uniunii Europene.

Având în vedere situaţia respectivă vor trebui adoptate o serie de măsuri care să impulsioneze dezvoltarea societăţii informaţionale şi accesul populaţiei la mijloacele de telecomunicaţii, inclusiv la internet. Dintre aceste măsuri putem menţiona: deschiderea unor telecentre în zonele rurale, informatizarea şcolilor, universităţilor şi conectarea lor la internet, impunerea obligativităţii pentru firme de a realiza raportări financiare prin intermediul internetului, crearea unor baze de date la nivel naţional care să ofere informaţii utile pentru firme.

De asemenea se impune concertarea eforturilor administraţiei publice centrale şi locale cu implicarea directă a sectorului privat pentru adoptarea şi implementarea unei strategii coerente de dezvoltare a sectorului de telecomunicaţii şi societăţii informaţionale.

1.4. Zonificarea teritoriului Obiectivul general : Dezvoltarea durabilă şi armonioasă a teritoriului prin asigurarea unei structuri

echilibrate de utilizare a resurselor şi în acord cu nevoile economice ale localităţilor. Judeţul Brăila se caracterizează prin predominanţa reliefului de câmpie, cu avantajul

situării în zona de luncă a Dunării. Aceste condiţii geografice influenţează structura utilizării fondului funciar, a cărui principale caracteristici sunt: - pondere foarte importantă a terenurilor agricole (81%), ponderea mare a terenurilor

agricole determină caracterul predominant agricol al judeţului; - ponderea pădurilor în judeţ este deosebit de redusă;

119

- judeţul deţine importante suprafeţe de luciu de apă; situarea în lunca Dunării este de asemenea unul dintre elementele determinante în utilizarea trenurilor;

- structura terenurilor agricole este dominată de terenurile arabile cu o pondere de 90% din totalul agricol; există un procent mic de păşuni(8,5%), terenuri cu vii (1,2%), livezi (0,2%);

- terenurile arabile sunt predominante în jumătatea estică a judeţului, dar sunt preponderente în toate comunele (doar 4 comune nu au peste 50% teren agricol din suprafaţa totală).

- o varietate relativ mare în utilizarea terenurilor se prezintă în zonele din apropierea văilor Râului Călmăţui şi a Râului Buzău.

Un specific al teritoriul judeţului îl constituie zonele de luncă internă ale Dunării întinse pe o lungime de 70 Km între Braţul Măcin sau Dunărea Veche spre Podişul Dobrogei şi un braţ complex – Dunărea cu braţe secundare (Valciu, Cremenea, Calia şi Cravia).

În urma desecărilor s-a constituit zona numită Insula Mare a Brăilei, cu pondere de peste 90% a terenurilor arabile în zonele de teren agricol. Astăzi o partea braţelor de pe malul stâng funcţionează în regiuni de protecţie naturală ca Parc Natural Balta Mică a Brăilei.

Terenuri cu destinaţie specială (conform Legii nr. 54/1998, Ordinului MLPAT 91/1991) cuprind : terenuri folosite pentru transporturi, terenuri folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, exploatări miniere şi petroliere, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile istorice şi altele asemenea.

Judeţul deţine suprafeţe importante de zone protejate constând în arii de protecţie avifaunistice Natura 2000, parcuri şi rezervaţii naturale. Cea mai importantă zonă protejată este Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha”; Are valoare avifaunistică mondială, fiind desemnat ca zonă umedă de importanţă internaţională de către Secretariatul Convenţiei Romsar.

Zona Liberă Brăila deţine o suprafaţă de 80 ha şi dispusă în trei perimetre amplasate în zone strategice ale municipiului Brăila: - primul perimetru este situat în zona 2 a danelor navale, având un sistem operaţional

dotat cu macarale de 5 tone, platformă de depozitare şi procesare, la Vărsătura - al doilea perimetru este situat în zona 3 la danele maritime, fiind dotat cu utilităţi

moderne care pot fi uşor adaptate la specificul activităţilor zonei libere - al treilea perimetru este situat în zona 1 a danelor maritime, accesul fiind posibil prin

îmbinarea mai multor categorii de transport: maritim şi fluvial, cale ferată şi rutier In cadrul intravilanului localităţilor sunt prevăzute zone cu destinaţie specială cu

caracter urban formată din: unităţi militare; unităţi aparţinând serviciilor speciale; penitenciare; unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor; unităţi de poliţie. Asupra acestor terenuri se fac aprecieri la nivel de PUG.

Zonificarea teritoriului după criterii referitoare la potenţialul natural, demografic şi economic cuprinde areale caracterizate de o relativă omogenitate:

120

- zona periurbană a municipiul Brăila, caracterizată de concentrare a populaţiei, activităţilor economice şi infrastructurii teritoriale - cuprinde municipiul Brăila, comunele limitrofe Chiscani, Cazasu, Vădeni, întinzându-se de-a lungul Dunării până la Gropeni- cu potenţial pentru dezvoltarea industriei şi serviciilor prin valorificarea structurilor economice existente, a potenţialului demografic, a infrastructurii de transport şi a cadrului natural oferit de situarea pe malul Dunării, zone lacustre şi împădurite;

- zona centrală a judeţului situată pe principalele artere de transport rutier şi feroviar pe axul diagonal spre Făurei, unde se înregistrează relativ dinamism economic în localităţile urbane Ianca şi Făurei, comunele Traian, Movila Miresii, Jirlău; activităţile economice sunt complexe: industriale, agricole şi de servicii;

- zona sud-estică, având ca puncte de dinamism economic: oraşul Însurăţei şi comunele Cireşu, Bărăganul, Stăncuţa, Frecăţei - unde se dezvoltă activităţi agricole importante şi de servicii;

- zona comunelor limitrofe din latura nord-vestică a judeţului, unde predomină activităţile agricole, lipsesc cele industriale, iar populaţia este afectată de declin demografic; o excepţie este comuna Măxineni unde se dezvoltă activităţi ale industriei prelucrătoare, alături de cele agricole, existând un potenţial important de diversificare a activităţilor economice;

- zona comunelor din Insula Mare a Brăilei - cu accesibilitate redusă şi predominanţă a activităţilor agricole. Principalele caracteristici ce decurg din utilizarea terenurilor sunt:

- existenţa unei zone de mare concentrare a populaţiei, activităţilor economice, infrastructurii teritoriale în cadrul şi în proximitatea municipiului Brăila, care antrenează dezvoltarea teritoriului judeţean dar produce şi dezechilibre teritoriale

- existenţa unor zone periferice (latura nord-vestică a judeţului) unde predomină activităţile agricole, lipsesc cele industriale, iar populaţia este afectată de declin demografic

- slaba diversificare a activităţilor economice din majoritatea localităţilor rurale - insuficienta utilizare a potenţialului natural şi a poziţiei geografice, în principal

referitor la situarea pe Dunăre, principală arteră de transport european şi naţional şi zonă de interes turistic major

- insuficienta racordare cu restul teritoriului regional şi naţional, îndeosebi a relaţiei cu zona Deltei şi a litoralului românesc

- insuficienta dezvoltare a oraşelor având consecinţă slăbirea rolului lor teritorial şi creşterea izolării localităţilor rurale. În funcţie de dinamismul dezvoltării economice şi sociale semnalat pe diversele

areale sunt necesare măsuri de echilibrare a şanselor de dezvoltare a localităţilor. Diferenţele majore dintre zonele dinamice din cadrul şi proximitatea municipiului Brăilei se pot diminua prin măsuri la nivelul reţelei de localităţi, la nivelul infrastructurii tehnice a teritoriului, măsuri de protecţie a mediului natural şi valorificare a potenţialului natural precum şi prin orientarea investiţiilor în activităţile economice.

Priorităţile cu privire la armonizarea dezvoltării în teritoriu au un caracter complex:

121

- creşterea rolului regional al municipiului Brăila prin măsuri concertate de dezvoltare - reabilitarea patrimoniului cultural construit din municipiul Brăila - încurajarea sectoarelor economice performante - dezvoltarea controlată a extinderii intravilanelor în zonele de dinamism economic - protejarea zonelor naturale din patrimoniul naţional şi a obiectivelor cu destinaţie

specială - valorificarea în scop turistic a patrimoniului natural specific - valorificarea prin turism a patrimoniului natural în corelare cu patrimoniul cultural - creşterea nivelului de urbanizare a localităţilor urbane: echiparea tehnico-edilitară a

localităţilor urbane Ianca, Insurăţei, reabilitarea şi extinderea în oraşul Făurei; reabilitarea fondului construit, reabilitarea spaţiilor publice din centrul localităţilor; dezvoltarea serviciilor publice de sănătate, educaţie şi cultură

- diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale în acord cu potenţialul endogen: dezvoltarea activităţilor industriale, turismul rural, servicii de depozitare/transport s.a., promovarea activităţilor tradiţionale

- dezvoltarea reţelei de transport şi a transportului public între localităţi.

2. Structura socio-demografică

2.1. Prognoza populaţiei 2006-2025 Din analiza situaţiei existente cu privire la stadiul de dezvoltare socio-demografică a

judeţului Brăila, rezultă că, în profil teritorial, se manifestă o serie de disfuncţionalităţi în dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a zonelor şi localităţilor acestuia, cu evoluţii spre situaţii critice , care necesită măsuri de atenuare şi eliminare prin politici specifice.

Strategia privind evoluţia populaţiei pe ansamblu a teritoriului judeţean trebuie să aibă în vedere în primul rând accentuarea procesului de depopulare a localităţilor urbane şi degradarea factorilor demografici. În cifre absolute, între 2000 şi 2006, cea mai mare scădere a numărului populaţiei s-a înregistrat în municipiul Brăila - cu 14148 persoane.

Procentual, cele mai importante scăderi ale populaţiei (peste 10%) s-au înregistrat în comunele Surdila-Greci (12,3%) şi Gemenele (10,8%).

Între 2000 şi 2006 rata natalităţii a scăzut în judeţul Brăila de la 9,3‰ la 8,6‰, sporul natural înregistrând o valoare negativă, mult mai mare decât cea la nivel de ţară (-3,8‰ faţă de -1,8‰). Aceasta se datorează valorilor mari ale ratei mortalităţii, în principal din mediului rural, precum şi numărului redus de născuti vii. De menţionat este faptul ca nici o localitate de pe intreg teritoriul judeţului nu a înregistrat în 2006 creştere pe cale naturală a populaţiei.

Datorită reorientării fluxurilor migratorii interne după 1997, numărul celor sosiţi în rural l-a devansat pe cel al sosiţilor în urban. În zona supusă analizei demografice sporul migrator înregistra în 2006 o valoare negativă de (-3,1)‰, diferenţa rural - urban fiind

122

extrem de vizibilă: 0,5‰ faţă de (-5,1)‰. Valori negative ale sporului migrator au fost semnalate la nivelul comunelor de la extremitatea sudică a judeţului şi numai izolat în rest.

Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie.

Estimarea populaţiei este necesară pentru cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă, nevoii de locuinţe şi servicii (sănătate, educaţie, cultură, recreere şi timp liber, asistenţă socială etc).

În elaborarea proiectării demografice a populaţiei judeţului Brăila s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere coroborată cu Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 elaborată de INS. Au fost utilizate date din Fişele localităţilor 2000 – 2006.

Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei. Aşa cum reiese din analiza anterioară a domeniului socio-demografic, la nivelul judeţului Brăila se înregistrează în 2006 o rată a natalităţii in valoare de 8,6‰, fiind inferioară celei înregistrate la nivel naţional (10,2‰). Rata mortalităţii are valoarea de 12,4‰, valoare superioară celei înregistrate la nivel naţional (12‰). La nivelul zonei de studiu, sporul natural are valoare negativa (-3,8‰), la fel şi sporul migrator, ceea ce înseamnă că numărul celor care pleacă din judeţ îl devansează pe cel al veniţilor. Valoarea negativă a sporului migrator se datorează în principal urbanului care înregistrează în 2006 un spor de -5,1‰, în timp ce valoarea acestuia în rural este pozitivă: 0,5‰.

În vederea obţinerii unei analize mai detaliate care să stea la baza formulării de propuneri la nivel teritorial, s-au elaborat prognoze în trei variante (pesimistă, optimistă şi medie) la nivelul zonei de studiu, la nivel de unitate administrativ-teritorială şi pe medii de rezidenţă.

Estimarea populaţiei zonei de studiu în varianta medie porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migrator, vor avea valori constante în perioada prognozată. Tabel 1 :Evoluţia proiectată a populaţiei judeţului Brăila între 2006-2025 în cele 3

variante: 2006 2015 2025 Dinamica 2006-2025 VARIANTA MEDIE 367661 338500 298097 81,1% VARIANTA OPTIMISTA 367661 344197 313399 85,2% VARIANTA PESIMISTA 367661 337397 295098 80,3%

123

250000

270000

290000

310000

330000

350000

370000

390000

2006 2015 2025

VARIANTA MEDIE VARIANTA OPTIMISTA VARIANTA PESIMISTA

În continuare voi detalia evoluţia proiectată a populaţiei în varianta medie considerată cea mai probabilă, valorile corespunzătoare celorlalte două variante putând fi găsite ca anexă. În perioada 2006-2025, la nivelul judeţului Brăila se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 18,9%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mult mai accelerată decât în mediul rural (-19.9% în urban faţă de -17.2% în rural). În 19 din cele 44 de localitaţi ale judeţului sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%.

Evoluţia proiectată a populaţiei judeţului Brăila între 2006 - 2025, pe medii

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

2006 2015 2025

TOTAL JUDET URBAN RURAL

124

La nivel de unitate administrativ-teritorială evoluţia proiectată a populaţiei are o tendinţă de scădere între 2006 şi 2025 în 90% dintre ele. Scăderi masive de populaţie se vor înregistra în comunele:Racoviţa (46,5%), Tudor Vladimirescu (35,4%), Galbenu (32,8%), Roşiori (31,2%). În cifre absolute cea mai mare scădere de populaţie se va înregistra în municipiul Brăila (43049 persoane), urmat de oraşul Ianca (1852 persoane), oraşul Însurăţei (1611 persoane) şi comunele Ulmu, Tufeşti, Dudeşti, Galbenu (cu peste 1000 persoane). Singurele localităţi care în perioada de proiecţie înregistrează creşteri de populaţie sunt Cazasu (16,4%), Chişcani (8,4%), Siliştea (6,0%), Vădeni (3,8%). Aceste creşteri se datorează în principal unui spor migrator pozitiv, adică unui număr semnificativ de stabiliri de domiciliu în aceste localităţi.

Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani reprezintă o măsură a potenţialului demografic al unei zone. Până în 2025 acesta va scădea de la 14% (în anul 2006) la 11,3%. Scăderea populaţiei tinere şi creşterea numerică a populaţiei vârstnice se va resimţi şi pe piaţa forţei de muncă. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ şi cultură. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării. Distribuţia pe vârste a populaţiei judeţului Brăila, conform Proiectării populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 elaborată de Institutul Naţional de Statistică, va avea următoarea evoluţie:

Evoluţia populaţiei proiectate a judeţului Brăila pe grupe mari de vârstă - 2025

16,5%

69,5%

14,0%

16,3%

70,5%

13,2%

19,9%

68,8%

11,3%

0 10 20 30 40 50 60 70 80

0-14 ani

15-64 ani

65 ani si peste

202520152006

Sursa datelor: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025

În cifre absolute populaţia va scădea la nivelul tuturor grupelor de vârstă, cea mai mare pierdere de populaţie fiind preconizată în rândul populaţiei adulte (50542 persoane), urmată fiind de populaţia tânără (17769 persoane). Populaţia de 65 ani şi peste va

125

înregistra o creştere procentuală (ca pondere în populaţia totală) de 3,4%, şi o scădere în cifre absolute de aproximativ 1200 persoane. Tabel 2 :Evoluţia proiectată a populaţiei judeţului Brăila între 2006-2025 pe grupe

mari de vârstă: 2006 2025 Evoluţie 2006 - 2025

cifre absolute % cifre absolute % cifre absolute % Populaţie totală, din care: 367661 100 298100 100 -69561

0-14 ani 51469 14,0 33700 11,3 -17769 -2,7 15-64 ani 255642 69,5 205100 68,8 -50542 -0,7 65 ani si peste 60550 16,5 59300 19,9 -1250 3,4

Sursa datelor: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 - prelucrat

Raportul de dependenţă după vârstă, care ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte al unei zone, va cunoaşte în judeţul Brăila o evoluţie ascendentă, mai accelerată decât la nivel naţional. Până în anul 2025 valoarea acestuia va creşte de la 438‰ în 2006, la 453‰, ceea ce înseamnă că 1000 de persoane în vârstă de muncă vor susţine 453 persoane inactive. La nivel naţional, valoarea preconizată a acestuia este de 438‰, deci sarcina socială a populaţiei în vârstă de muncă din zona studiată va fi mai mare decât cea pe care o va suporta populaţia ţării din aceeaşi categorie

438

433

419

417

453438

390

400

410

420

430

440

450

460

2006 2015 2025

Evoluţia raportului de dependenţă dupa vârstă: 2006 - 2025

Judeţul Brăila România

Sursa datelor: INS, Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025

Aceste analize surprind o serie de fenomene demografice negative care ar putea afecta evoluţia populaţiei judeţului Brăila în perioada proiectată. Cele mai importante sunt: scăderea populaţiei la nivelul întregii zone, scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Schimbarea structurii pe grupe de vârste este un proces mai grav decât simpla reducere a efectivului populaţiei. Aceste modificări demografice se referă la reducerea efectivului de tineri (0-14 ani) cu 34% (17769

126

persoane) precum şi a populaţiei în vârstă de muncă (50542 persoane) şi în consecinţă creşterea importanţei segmentului vârstnicilor. Acest fapt va pune pe termen lung problema înlocuirii generaţiilor în general, a vitalităţii populaţiei care au repercursiuni directe asupra investiţiilor şi pieţei forţei de muncă.

Populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Deşi dezvoltarea economică nu conduce în mod necesar la o creştere demografică bazată pe spor natural, ea ar stimula, într-o mai mare măsură, reducerea emigrării din zonă. Creşterea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

127

ANEXA 1 Evoluţia proiectată a populaţiei judeţului Brăila între 2006-2025 în cele 3 variante (pesimistă, optimista şi medie): LOCALITATI VARIANTA MEDIE VARIANTA OPTIMISTA VARIANTA PESIMISTA 2015 2025 2015 2025 2015 2025Municipiul Braila 198526 173765 201869 182683 197881 172016Oras Faurei 3681 3091 3743 3249 3669 3060Oras Ianca 10567 9457 10745 9942 10532 9362Oras Însuratei 6619 5710 6731 6003 6598 5653Baraganul 3189 2768 3243 2910 3178 2740Bertestii de Jos 2964 2636 3013 2771 2954 2609Bordei Verde 2630 2308 2674 2426 2621 2284Cazasu 3367 3529 3424 3711 3356 3494Chiscani 5862 5952 5961 6258 5843 5892Ciocile 2679 2307 2724 2426 2671 2284Ciresu 2907 2373 2956 2495 2898 2350Dudesti 3392 2788 3449 2932 3381 2760Frecatei 1512 1359 1537 1429 1507 1345Galbenu 2857 2270 2905 2386 2848 2247Gemenele 1631 1366 1658 1436 1626 1353Gradistea 2127 1777 2163 1868 2120 1759Gropeni 3061 2680 3113 2818 3051 2653Jirlau 3113 2755 3165 2897 3103 2728Marasu 2956 2487 3006 2615 2946 2462Maxineni 3245 2820 3299 2965 3234 2792Mircea Voda 3290 2954 3345 3105 3279 2924Movila miresii 4347 4147 4420 4360 4332 4105Racovita 1011 700 1028 736 1007 693Ramnicelu 2022 1786 2056 1878 2015 1768Romanu 1893 1774 1925 1865 1887 1756Rosiori 2513 2023 2555 2127 2505 2003Salcia Tudor 2526 2180 2568 2292 2517 2158Scortaru Nou 1355 1255 1377 1320 1350 1243Silistea 1999 2009 2033 2112 1993 1989Stancuta 3479 3129 3538 3290 3468 3098Surdila-Gaiseanca 2317 1922 2356 2020 2309 1902Surdila-Greci 1381 1180 1404 1241 1376 1168Sutesti 4121 3571 4191 3755 4108 3535Tichilesti 3553 3190 3613 3354 3542 3158Traian 3604 3425 3665 3600 3593 3390Tudor Vladimirescu* 1804 1401 1834 1472 1798 1386Tufesti 5358 4694 5448 4935 5340 4647Ulmu 3646 3020 3707 3175 3634 2990Unirea 2476 2283 2517 2400 2468 2260Vadeni 3849 3831 3914 4028 3837 3792Victoria 3708 3292 3771 3461 3696 3259Visani 2427 2123 2468 2232 2419 2102Viziru 5761 5167 5858 5432 5742 5115Zavoaia 3175 2843 3228 2989 3165 2814URBAN 219393 192023 223088 201877 218680 190091RURAL 119107 106074 121109 111522 118717 105007TOTAL JUDET 338500 298097 344197 313399 337397 295098

128

3. Structura activităţilor economice 3.1. Agricultura, silvicultura, piscicultura Judeţul Brăila deţine un potenţial deosebit de important al sectorului agricol. Pentru

dezvoltarea în continuare, la parametrii ceruţi de competiţia actuală la nivel mondial este necesar ca agricultura să se practice la nivel de performanţă economică, dar în condiţiile protejării şi îmbunătăţirii mediului. Întrucât practicarea agriculturii este activitatea preponderentă în localităţile rurale dezvoltarea acesteia este parte componentă a strategiei de dezvoltare rurală şi se încadrează pe termen scurt în prevederile Planului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Obiectiv: dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat în condiţiile îmbunătăţirii calităţii mediului şi spaţiului rural.

3.1.1.Potenţialul funciar Structura utilizării terenurilor este adaptată formei de relief predominante, câmpia

precum şi existenţei lucrărilor de amenajare şi ameliorare funciară. caracteristicile categoriilor de folosinţă a fondului funciar reprezintă o bună oportunitate de desfăşurare a unor activităţii economice viabile şi profitabile în diverse sectoare de activitate ale economiei rurale din judeţului Brăila.

Judeţul Brăila are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorită ponderii ridicate a terenurilor agricole, care la sfârşitul anului 2007, însumau 81,4% din suprafaţa totală a judeţului.

Terenurile forestiere ocupă 5,9% din suprafaţa totală (28300 hectare) fiind extrem de scăzute în raport cu media naţională (28%). O caracteristică deosebit de importantă a judeţului Brăila este dată de ponderea însemnată ocupată de ape şi bălţi (6,5%), pondere aproape dublă faţă de media naţională (3,5%).

În condiţiile trecerii la economia de piaţă problematica fondului funciar a primit noi valenţe prin noua semnificaţie şi orientare legislativă. Astfel majoritatea componentelor fondului funciar au fost privatizate într-o proporţie considerabilă: 69,1% din suprafaţa judeţului.

La sfârşitul anului 2007 ponderea sectorului privat era dominantă numai în cazul terenurilor agricole (80,3%); în cazul celorlalte categorii de folosinţă proprietatea publică predomină: apele şi bălţile aparţineau într-o proporţie de 78,1% sectorului public în timp ce pădurile în proporţie de 92,8%.

Terenuri agricole Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi semnificative de

dezvoltare a economiei rurale, prin practicarea unei agriculturi diversificate, cu largi posibilităţi de îmbinare a ramurilor şi de dezvoltare a unei agriculturi complexe.

La sfârşitul anului 2007 cea mai mare pondere în structura fondului funciar agricol a fost deţinută de terenurile arabile (90%) care au fost urmate de păşuni (8,5%). Se poate discuta, în cazul judeţului Brăila, de existenţa unei ponderi însemnate a terenurilor arabile, care se situează mult deasupra mediei naţionale (64,5%). Ponderea celorlalte categorii de folosinţă este redusă ele însumând împreună numai 10% din totalul suprafeţei agricole.

În perioada 1990 -2007 se poate remarca, în Judeţul Brăila, un trend uşor descendent în cazul păşunilor (de la 9,5% la 8,5%) şi puternic descendent pentru

129

categoriile care prezintă un grad de intensivizare ridicat: livezi (de la 0,4% la 0,2%) şi vii ( de la1,8% la 1,2%).

Prin aplicarea legilor fondului funciar, în judeţul Brăila, ponderea terenului agricol aflat în proprietate privată a crescut an de an, ajungând în anul 2007 să reprezinte o pondere de 80%. Proprietatea privată este predominantă în cazul tuturor categoriilor fondului funciar agricol. Această schimbare intervenită în sistemul de proprietate are consecinţe directe asupra deciziilor de alocare a resurselor funciare, a conservării şi protejării solului, a funcţionării pieţei funciare şi, nu în ultimul rând, asupra performanţelor economice obţinute în sectorul agricol.

Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi semnificative de dezvoltare a economiei rurale, prin practicarea unei agriculturi diversificate.

În cazul judeţului Brăila se înregistrează, ponderi diferite ale terenului agricol in profil teritorial:

- Comunele care deţin ponderi însemnate de teren agricol (peste 90%) sunt repartizate neuniform pe suprafaţa judeţului cu o tendinţă de grupare: în partea de nord – Salcia Tudor, Gemenele şi Romanu; în partea centrală – Bordei Verde, Viziru, Tufeşti şi Tichileşti; în sud-vest Ciocile, Roşiori, Victoria, Surdila-Greci şi Mircea-Vodă;

- comune care deţin ponderi ale terenului agricol mai mici de 50%, în partea de est şi sud a judeţului: Berţeştii de Jos şi Stăncuţa;

- un grup compact de comune în zona centrală şi oraşul Ianca, în care ponderea terenului agricol în total suprafaţă deţine valori cuprinse între 85,91% şi 90,75%. Analiza la nivel de localitate a ponderii păşunilor (suprafeţe cu fâneţe nu se

înregistrează) a condus la identificarea unor microsisteme rurale, în funcţie de ariile de convergentă geografică favorabile acestor categorii de folosinţă:

- zona de sud-est se caracterizează prin prezenţa unor comune în care ponderea păşunilor şi a fâneţelor deţine valori mai reduse de 4%. Din acest grup compact fac parte următoarele comune: Tichileşti, Gemeni, Tufeşti, Viziru, Stăncuţa, Măraşu şi Frecăţei.

- zonele vestice vestică a judeţului sunt localizate o serie de comune care deţin păşuni şi fâneţe într-o pondere cuprinsă între 24,75% şi 46,31%. Aceste comune sunt: Salcia-Tudor, Vişani, Surdila-Greci, Ulmu, Cireşu, Zăvoaia şi Ciocile; în aceste areale datorită condiţiilor naturale conţinutul în substanţe nutritive şi durata de păşunat sunt superioare. Ponderea viilor şi livezilor în suprafaţă agricolă totală defineşte, în sens statistic,

oportunităţile economice de care anumite zone rurale ale judeţului pot beneficia. Cu toate că valorile ponderale sunt, în general, reduse nu se poate face abstracţie de ele pentru că aceste categorii de folosinţă reprezintă o oportunitate economică, care în condiţiile exploatării lor eficiente poate induce o multiplicare a surselor de venit în mediul rural.

În anul 2006, în judeţul Brăila viile prezentau următoarea structura: 18% vie altoită şi 82% vie hibridă. Acest fenomen a avut loc contrar tendinţei ţărilor europene care au eliminat viile hibride.

130

Un potenţial viti-pomicol mai însemnat se găseşte în comunele: Tichileşti, Viziru, Tufeşti şi Berţeştii de Jos.

3.1.2.Potenţialul agricol Suprafaţa cultivată la nivelul judeţului Brăila, în anul 2006, a fost de 294.254 ha

reprezentând 3,7% din suprafaţa cultivată la nivel naţional. În perioada 2002-2006 s-a înregistrat o scădere cu 12%, tendinţa de scădere a suprafeţei cultivate fiind înregistrată şi la nivel naţional.

Ponderea suprafeţelor cultivate de sectorul privat, în judeţul Brăila, a ajuns la 98,8% în 2006 cu diferenţe în funcţie de culturi: astfel ponderea sectorului privat variază de la 91,2% la furajele verzi la 100% în cazul culturilor de sfeclă de zahăr, tutun, mazăre, cartofi de toamnă, pepeni verzi.

În perioada 1990-2006, structura culturilor în judeţul Brăila a înregistrat o serie de modificări:

• ponderea suprafeţelor cultivate cu cereale pentru boabe a crescut de la 35,9% în anul 1990 la 63,8% în 2002, respectiv 54,2% în 2006, ceea ce ne indică practicarea unei agriculturi extensive;

• plantele uleioase au deţinut şi deţin ponderi importante în structura culturilor. Astfel în 1990, acestea reprezentau 27,8%, în 2002 26,0%, iar în anul 2006, pondere plantelor uleioase în total culturi a crescut la 37,5%;

• furajele verzi au înregistrat o descreştere semnificativă în perioada 1990-2002 de la 34,7% la 6,3%, iar în 2006 ponderea furajelor verzi este de 5,6%;

• ponderea celorlalte culturi (plante pentru industrializare, leguminoase pentru boabe, cartofi etc.) a scăzut la 2,7% în 2006 (de la 3,9% în 2002). Principalele culturi întâlnite, la nivelul judeţului Brăila, sunt porumbul, grâul, floarea

soarelui, legumele şi cartofii. Din suprafaţa totală cultivată cu aceste culturi, ponderea cea mai mare o deţine porumbul 38,6%, urmat de grâu 35,1%, floarea soarelui 24,4%, legume 1,5% şi cartofi 1,5%.

Ponderea mare a suprafeţelor cultivate cu cereale în judeţul Brăila este specifică unei agriculturi extensive cum este, de fapt, întreaga agricultură românească. Dintre cereale, în anul 2006, porumbul ocupă o pondere de 56,9%, urmat de grâu 33,3% şi de orz şi orzoaică 8,6%.

Ponderea suprafeţelor cu porumb în totalul suprafeţelor cu cereale depăşeşte nivelul naţional 49,7%.

În anul 2006, suprafaţa cultivată cu grâu în judeţul Brăila este de 52.630 ha cu 20,6% mai mică decât în anul 1990 (66.257 ha), dar cu 40% mai mică decât în anul 2002 (87.658 ha). Tendinţa fluctuantă a suprafeţelor cultivate cu grâu se manifestă şi în cazul ponderii culturii de grâu în total culturi de cereale, astfel, în 1990, aceasta era de 35,9%, în 2002 de 41,1% şi de doar 33,3% în 2006.

Culturile de orz şi orzoaică în perioada 1990-2006 au scăzut atât din punct de vedere al suprafeţelor cultivate, cât şi din punct de vedere al ponderii acestor culturi în suprafaţa totală de cereale (de la 16,9% în 1990 la 13,2% în 2002, respectiv 8,6% în anul 2006).

131

Celelalte culturi cerealiere, adică orezul, secara, meiul, ovăzul, au scăzut ca pondere în total culturii cerealiere, şi chiar unele dintre ele au dispărut. Astfel, în anul 1990, aceste culturi cerealiere reprezentau 9,8% din suprafaţa totală cu cereale, ajungând în anul 2002 la 0,5%, după care a avut loc o redresare uşoară până la 1,2% în anul 2006.

Plantele uleioase (floarea soarelui, soia, rapiţa) sunt culturi importante în agricultura judeţului Brăila, având o pondere de 37,5% în structura culturilor în 2006, faţă de 27,8% în 1990. Aceste culturi au o pondere de 8,5% din suprafeţele cultivate cu plante uleioase la nivel naţional şi de 23,7% din regiunea de dezvoltare Sud-Est. Principalele culturi uleioase, în judeţul Brăila, sunt floarea soarelui 53,7%, soia 35,4% şi 10,9% alte culturi uleioase (rapiţa).

Plantele uleioase au avut o evoluţie crescătoare, atât ca suprafaţă, cât şi ca pondere în total suprafeţe cultivate în judeţul Brăila. Astfel, de la o suprafaţă cultivată de 51.351 ha în 1990 a ajuns la 110.245 ha în 2006 cu 114,7% mai mare decât în 1990.

Plantele pentru industrializare şi plantele de nutreţ au avut un trend descrescător accentuat în perioada 1990-2006. Scăderi importante sunt evidente în cazul suprafeţelor cu plante pentru industrializare, în special la sfecla de zahăr ca urmare a lichidării fabricilor de zahăr din zonă. Fapt regăsit şi în scăderea ponderii suprafeţei cultivată cu sfeclă de zahăr în suprafaţa plantelor pentru industrializare, de la 91,7% la 39,2%; în timp ce suprafaţa cultivată cu plante pentru industrializare a scăzut drastic, în perioada 1990-2006, cu 94,7%.

Suprafeţele cultivate cu plante de nutreţ s-au redus în perioada 1990-2006 cu 74,2%. Ponderea suprafeţelor ocupate cu perene vechi şi noi din totalul suprafeţelor cu plante de nutreţ a crescut, dar suprafaţa a scăzut cu 94,7%.

Evoluţia suprafeţelor cultivate cu leguminoase pentru boabe şi cu cartofi au scăzut în perioada 1990-2006 cu 86,5%, respectiv 82,1%. Leguminoasele pentru boabe ocupă o suprafaţă de 1.282 ha, în anul 2006, suprafaţă ce reprezintă 3,2% din suprafaţa cultivată la nivel naţional, respectiv 7,7% din suprafaţa cultivată la nivelul regiunii de dezvoltare SE.

Suprafeţele cultivate cu legume s-au redus până în anul 2002 cu 42,2%, iar din 2003 până în 2006, au crescut cu 92,1%, ajungând la o suprafaţa cultivată de 7.248 ha, ceea ce reprezintă 2,6% din suprafaţa naţională cultivată cu legume şi 16,3% din suprafaţa regiunii Sud-Est.

La nivelul judeţului Brăila, ponderea medie a culturilor de cereale în suprafaţa arabilă este de 53,2%, cu diferenţe între localităţi de la 27,3% în oraşul Făurei la 74,9% în comuna Racoviţă.

Din numărul total de localităţi ale judeţului Brăila, numărul localităţilor, ce depăşesc procentul de 50% suprafaţă cultivată cu cereale în totalul suprafeţei arabile, este de 32 însumând 122.400 ha cu cereale.

Porumbul ocupă o suprafaţă de 96.416 ha, iar ponderea sa, faţă de suprafaţa de cereale, variază de la 23,3% în comuna Frecăţei la 90,9% în loraşul Făurei.

Ierarhia localităţilor, care au ponderea suprafeţei de porumb cea mai mare, este următoarea: Făurei 90,9%, Tufeşti 85,9%, Victoria 85,2%, Berteştii de Jos 80,6%, Ulmu 80,3%, Virizu 76,7%, Jirlău 72,3%, Şuţeşti 71,3%, Vişani 70,8%. Ierarhia localităţilor, care au ponderea suprafeţei de grâu cea mai mare, este următoarea: Frecăţei 76,7%, Măraşu

132

72,6%, Racoviţă 67,0%, Romanu 64,8%, Bărăganul 60,8%, Stăncuţa 58,1%, Vădeni 57,7%, Siliştea 57%, Traian 55,6%.

Floarea soarelui este cultivată, în judeţul Brăila, pe o suprafaţă de 60.839 ha ce reprezintă 17,6% suprafaţa arabilă a judeţului. Suprafeţele cele mai mari cultivate cu floarea soarelui sunt: 4.364 ha în comuna Traian, 4.004 ha în Frecăţei, 3.029 ha în Ianca, 2.898 ha în Viziru, 2.449 în Măraşu, 2.440 ha în Stăncuţa, 2.413 în Dudeşti. Iar suprafeţele cele mai mici cultivate cu floarea soarelui sunt: 20 ha în Făurei, 80 ha în Brăila, 300 ha în Racoviţă, 446 ha în Tichileşti.

Ponderea culturilor de floarea soarelui în suprafaţa arabilă a judeţului Brăila variază de la 3,3% în oraşul Făurei la 30,9% în comuna Traian.

Localitatea cu cea mai întinsă suprafaţă legumicolă este Tudor Vladimirescu cu o suprafaţă de 887 ha, următoarele localităţi sunt comuna Tichileşti, dar cu o suprafaţă de 190 ha cultivat cu legume, Traian 182 ha, Rimnicelu 166, Vişani 164, Unirea 160, Surdila-Greci 145 ha, Movila Miresei 139 ha. Iar suprafeţele cele mai mici cultivate cu legume sunt: 3,0 ha Ciocile, 5 ha Scorţaru Nou, 10 ha Făurei, 15 ha Frecăţei, 16 ha Surdila -Găiseanca. Ponderea culturilor de legume în suprafaţa arabilă a judeţului Brăila variază de la 0,1% în comuna Ciorile la 11,1% în comuna Tudor Vladimirescu.

Producţia vegetală În perioada 1990-2005, producţia medie la majoritatea culturilor a înregistrat valori

oscilante şi reduse în raport cu potenţialul natural existent. Această situaţie a fost determinată în principal de condiţiile climaterice, dar şi de fragmentarea puternică a terenurilor agricole, insuficienţa investiţiilor în agricultură, calitatea seminţelor şi respectarea tehnologiilor de cultură.

Producţiile medii pe hectar la culturile de cereale, în judeţul Brăila, au înregistrat o creştere de 1,1% în anul 2006 faţă de 1990, existând fluctuaţii anuale mari, în funcţie de condiţiile climatice, însă, pe ansamblu, perioada 1990-2002 s-a caracterizat prin scăderi ale producţiilor medii de cereale cu 20,6%, în timp ce, în perioada 2002-2006 au avut loc creşteri semnificative, cu 42,5%. În anul 2006, producţia medie la cereale la nivelul judeţului Brăila este de 3.641 kg/ha mai mare decât media pe regiune 3.152 kg/ha şi pe ţară 3.081 kg/ha.

Producţiile medii la culturile de cereale, în anul 2006, sunt mai mari decât cele înregistrate la nivel regiunii Sud-Est şi la nivel naţional, astfel:

- grâu şi secară: 3.691 kg/ha faţă de 3.004 kg/ha – media pe regiune, 2.740 kg/ha– media pe ţară;

- orz şi orzoaică: 2.693 kg/ha faţă de 2.281 kg/ha – media pe regiune, 2.331 kg/ha– media pe ţară;

- porumb: 3.779 kg/ha faţă de 3.404 kg/ha – media pe regiune, 3.565 kg/ha– media pe ţară;

- sorg: 4.421 kg/ha faţă de 1.555 kg/ha – media pe regiune, 1.799 kg/ha– media pe ţară;

- orez: 3.235 kg/ha faţă de 3.235 kg/ha – media pe regiune, 3.264 kg/ha– media pe ţară.

133

Dintre categoria plante pentru industrializare, pe teritoriul judeţului Brăila, se cultivă: tutun, plante oleaginoase şi sfeclă de zahăr.

Cultura de tutun a înregistrat o creştere a producţiei medii de 13,5%, în perioada 1990-2006. În anul 2006, producţia medie la hectar este de 1.228 kg/ha, mai mică decât media la nivelul regiunii NE (1.315 kg/ha), dar mai mare decât media naţională (1.195 kg/ha)

Plantele uleioase, la nivelul judeţului Brăila, sunt reprezentate de culturile de floarea soarelui, rapiţă, soia. Producţiile medii de floarea soarelui şi rapiţă, înregistrate în anul 2006, sunt superioare celor obţinute la nivel regional şi naţional.

n perioada 1990-2006, cea mai mare creştere a producţiei medii la hectar obţinută de plantele uleioase este înregistrată în cazul culturii de rapiţă 278,3%, faţă de 89,1% cultura de soia şi 7,1% floarea soarelui.

Sfecla de zahăr, în judeţul Brăila, are o producţie medie la hectar de 32.500 kg/ha mai mare decât producţia medie înregistrată la nivelul regiunii 28.914 kg/ha şi cea obţinută la nivel naţional 28.942 kg/ha.

Plantele de nutreţ prezente la nivelul judeţului Brăila, sunt: furajele verzi anuale, porumb verde furajer, furaje perene (lucernă şi trifoi). Producţia medie la hectar, în perioada 1990-2006, a crescut la următoarele culturi: furaje verzi perene 12,4% (lucernă 9,5%) şi porumbului verde furajer 115,7%; şi a scăzut în cazul furajelor verzi anuale 35,4%.

Culturile la care se înregistrează producţii medii care depăşesc mediile regiunii Sud-Est şi pe cele de la nivel naţional sunt: furaje perene şi lucerna.

Culturile pentru care se obţin producţii medii la hectar sub cele regionale şi naţionale sunt trifoi şi furaje verzi anuale.

Suprafeţele ocupate cu vii pe rod, în judeţul Brăila, au înregistrat o creştere, în perioada 1990-1995, de la 5.409 ha la 7.754 ha având la bază creşterea suprafeţelor cu vii hihride.

În perioada 1990-2006, producţia de struguri a evoluat cu variaţii mari de la un an la altul sub influenţa mutaţiilor semnificative ale suprafeţelor cu vii pe rod şi a condiţiilor de umiditate si căldură specifice. Producţia totală de struguri, în 2006, a fost de 14.363 tone ceea ce reprezintă 3,4% din producţia obţinută la nivelul regiunii Sud-Est şi 1,6% din producţia obţinută la nivel naţional.

Producţia medie la hectar de struguri este de 3.100 kg/ha, mult mai mică decât cea obţinută la nivel regional 5.500 kg/ha şi cea de la nivel naţional 4.800 kg/ha. Situaţia producţiei medii la hectar este similară şi în cazul producţiei viilor altoite pe rod şi a producţiei viilor hibride pe rod.

Producţia totală de fructe, în judeţul Brăila, este de 10.608 tone, în 2006. Această producţie reprezintă 6,4% din producţia de fructe a regiunii de dezvoltare Sud-Est şi 0,7% din cea a ţării. În cadrul regiunii Sud-Est, ponderile cele mai mari le au producţiile brăilene de caise şi zarzăre 18,6% şi de pere 10,9%; iar la nivel naţional, ponderile cele mai mari sunt deţinute tot de caise şi zarzăre 6,7%.

În anul 2006 faţă de 1990, producţia de fructe a scăzut la toate categoriile, cu excepţia prunelor a căror producţie a crescut cu 23,3%. Cea mai mare reducere a fost la piersici de la 1.182 tone la 160 tone.

134

O revigorare semnificativă a avut loc, în perioada 2002-2006, la majoritatea fructelor, producţia totală de fructe a crescut de la 4.128 tone la 10.608 tone. Structura producţiei pe categorii de fructe, în anul 2006, este următoarea: 31,3% prune, 24,5% caise şi zarzăre, 19,9% mere, 12,5% cireşe şi vişine, 5,4% pere, 3,1% nuci, 1,8% alte fructe, 1,5% piersici.

Producţia totală de fructe a crescut la 156%, în perioada 2002-2006, chiar dacă suprafaţa cu livezii a scăzut cu 36,4%; aceasta reprezintă o creşterea a productivităţii.

Valorile producţiei de porumb la hectar sunt cuprinse într-un interval de la 1.514,4 kg/ha în comuna Roşiori până la 4.900,1 kg/ha în comuna Frecăţei. Din punct de vedere al producţiei medii de porumb, localităţile care realizează cele mai mari valori ale acestui indicator sunt: Frecăţei 4.900,1 kg/ha, Cireşu 4.577,1 kg/ha, Rimnicelu 4.459,8 kg/ha, Surdilă Greci 4.074,0 kg/ha, Măraşu 4.055,4 kg/ha, Viziru 4.051,1 kg/ha, Galbenu 4.015,3 kg/ha, Movila Miresei 3.971,1 kg/ha, Ulmu 3.845,5 kg/ha, Gemenele 3.717,1 kg/ha, Mircea Vodă 3.637,6 kg/ha.

Grâul este a doua cultură ca importanţă la nivelul judeţului, cultivată pe o suprafaţă de 87.658 ha, producţia totală de grâu este de 217.954 tone, cu o productivitate medie la hectar de 2.486,4 kg/ha. Producţiile totale cele mai ridicate sunt obţinute în comunele Frecăţei şi Măraşu care concentrează 33,5% din producţia de grâu a judeţului Brăila.

Valorile producţiei medii la hectar de grâu sunt cuprinse într-un interval de la 920 kg/ha în comuna Berteşti de Jos, până la 3.070 kg la hectar în comuna Frecăţei.

Din punct de vedere al producţiei medii la hectar pentru grâu, localităţile care realizează cele mai mari valori ale acestui indicator sunt: Traian 3.157,1 kg/ha, Măraşu 3.131,9 kg/ha, Vădeni 3.084,6 kg/ha, Frecăţei 3.070,4 kg/ha, Chişcani 3.056,5 kg/ha, Brăila 3.052,6 kg/ha, Tichileşti 3.037,3 kg/ha, Însurăţei 2.888,4 kg/ha, Tudor Vladimirescu 2.857,5 kg/ha, Gropeni 2.850,4 kg/ha, Suteşti 2.847,2 kg/ha, Movila Miresei 2.842,7 kg/ha, Maxineni 2.834,2 kg/ha.

Floarea soarelui este cultivată pe o suprafaţă de 60.839 ha, iar producţia totală realizată este de 92.411 tone, la o productivitate medie de 1.518 kg/ha. Producţia totală de floarea soarelui, pe localităţile componente ale judeţului, variază de la 14 tone în localitatea Făurei la 8.113 tone în comuna Traian, iar producţia medie pe hectar începe cu 629 kg/ha în comuna Salcia Tudor şi ajunge la 2.421,2 kg/ha în comuna Victoria.

Din punct de vedere al producţiei totale de floarea soarelui, localităţile care realizează cele mai mari valori ale acestui indicator sunt: Traian 8.113 tone, Viziru 5.990 tone, Frecăţei 5.432 tone, Ianca 5.254 tone, Dudeşti 4.820 tone, Măraşu 4528 tone. Aceste 6 localităţi cumulează 36,9% din producţia totală de floarea soarelui din judeţul Brăila.

Din punct de vedere al producţiei medii la hectar de floarea soarelui, localităţile care realizează cele mai mari valori ale acestui indicator sunt: Victoria 2.421,2 kg/ha, Movila Miresei 2.274,8 kg/ha, Bordei Verde 2.204,2 kg/ha, Zăvoaia 2.068,3 kg/ha, Viziru 2.066,9 kg/ha, Rimnicelu 2.056,6 kg/ha.

Producţia totală de struguri, în judeţul Brăila, este de 26.154 tone cu o producţie medie la hectar de 3.340,2 kg/ha. Producţia totală variază pe localităţile componente judeţului, de la 15 tone în localitatea Brăila până la 1946 tone în localitatea Însurăţei. Producţia totală nu este direct proporţionale cu suprafaţa viticolă, astfel sunt obţinute producţii mari în localităţi cu suprafeţe viticole mici şi invers. Astfel, localităţile cu cele mai mari suprafeţe viticole, Viziru şi Tufeşti cu 600 ha, respectiv 590 ha, obţin producţii totale

135

de struguri de 529 tone, respectiv 935 tone; în timp ce, localităţi cu suprafeţe mai mici, cum ar fi Unirea cu 149 ha, Romanu 42 ha, Scurtaru Nou cu 187 ha au obţinut producţii de 1192 tone, 336 tone, 1260 tone.

Decalajul producţiei medii de struguri la hectar între localităţile componente ale judeţului este mare. Cea mai mare producţei medie este obţinută în localităţile Unirea şi Romanu, aceasta fiind de 8.000 kg/hectar; iar cea mai mică în localitatea Ciocile de 492,3 kg/ha.

3.1.3. Potenţialul zootehnic Judeţul Brăila are tradiţie în creşterea animalelor, dar cu toate acestea, din cauza

lipsei de integrare a activităţilor dintre sectorul agricol (vegetal şi animal) cu sectoarele de procesare şi comercializare, zootehnia a devenit o afacere neatractivă pentru mulţi crescători de animale.

Exprimat în unităţi convenţionale şeptelul judeţului Brăila, în anul 2006, însuma 284.804 UVM. Faţă de anul 1990, numărul de unităţi vită mare a scăzut cu 38,6%. Categoriile de animale care au înregistrat cele mai accentuate scăderi au fost bovinele (54%) şi porcinele (51%).

În anul 1990, se înregistrau 1,2 UVM/ha, ajungând în 2006 la 0,7 UVM/ha, scădere ce a urmat tendinţa la nivel naţional.

Majoritatea categoriilor de animale au avut pierderi masive de efective, până în anii 2000-2002. După aceşti ani, au început să se redreseze, astfel: categorii de animale – cum ar fi caprinele, cabalinele şi păsările – au reuşit să recupereze pierderile şi chiar să depăşească nivelul anului 1990; celelalte categorii de animale – bovine, porcine şi ovine s-au redresat şi au reuşit să reducă decalajul faţă de 1990.

Producţia animală a înregistrat scăderi, între 1990-2002, urmând tendinţa efectivelor de animale, iar din anul 2002 producţiile au crescut susţinut ajungând în 2006 să depăşească nivelul anului 1990 la anumite categorii de produse animale. Astfel, creşteri au fost înregistrate în cazul:

i) producţia de carne - creşte cu 5,3%; ii) lapte de vacă - creşte cu 14,1%; iii) lapte de oaie - creşte cu 36,1%); iv) Ouă - creşte cu 105,1% - singura categorie care a înregistrat creşteri în perioada

1990-2006. v) Producţia de lână a scăzut cu 56,0%.

În anul 2006, structura producţiei de carne, din judeţul Brăila, a fost următoarea: 73,6% carne de porc, 10,8% carne de bovine, 9,3% carne de păsări, 6,3% carne de ovine şi caprine. Producţia de lapte de vacă a fost compusă din 90,9% lapte de vacă şi 9,1% lapte de oaie.

Localităţile judeţului Brăila, cu cel mai mare potenţial de dezvoltare a sectorului zootehnic prin creşterea bovinelor pentru lapte, sunt: Vădeni, Tudor Vladimirescu, Chiscani, Însurăţei, Râmnicelu, Ianca, Movila Miresii.

Comuna Tichileşti are cea mai mare producţie de carne de 9.387 tone ce reprezintă 31,7% din producţia judeţului, provenită în principal de la efectivele de porcine (46,7% din

136

efectivele judeţului). Alte localităţi cu potenţial de dezvoltare a sectorului zootehnic prin creşterea animalelor de carne, sunt: Ianca, Brăila, Măraşu, Însurăţei, Tudor Vladimirescu, Viziru, Traian, Chiscani.

Astfel, rezultă că localităţile cu cel mai mare potenţial de dezvoltare a sectorului zootehnic prin creşterea efectivelor de păsări pentru ouă, sunt: Viziru, Însurăţei şi Tudor Vladimirescu.

Astfel, rezultă că localităţile judeţului Brăila, cu cel mai mare potenţial de dezvoltare a sectorului zootehnic prin creşterea ovinelor pentru lână, sunt: Măraşu, Însurăţei, Viziru.

3.1.4.Exploataţii agricole La sfârşitul anului 2005, numărul exploataţiilor agricole din judeţul Brăila era de

61314 unităţi, din care 352 exploataţii cu personalitate juridică şi 60962 exploataţii agricole individuale.

Numărul total al exploataţiilor agricole din judeţul Brăila, în perioada 2002-2005, a scăzut cu 3,75%, reduceri înregistrându-se atât la nivelul exploataţiilor individuale (3,74%) cât şi la nivelul unităţilor cu personalitate juridică, de la 373 la 352, respectiv cu 5,63%.

La nivelul anului 2002, cea mai mare pondere din numărul exploataţiilor agricole, pe clase de mărime, o deţinea categoria 2-5 ha, cu 29,09%, urmată de categoria 1-2 ha cu 18,44% şi 0,1-0,3 ha, cu 14,24%. Ponderi de peste 8% regăsim şi în cazul categoriilor 5-10 ha şi sub 0,1 ha. Exploataţiile de peste 100 ha reprezentau numai 0,22% din total.

În intervalul 2002-2005, au loc o serie de modificări importante la nivelul structurii exploataţiilor agricole, pe clase de mărime a SAU: scăderea accentuată a numărului de exploataţii cu SAU mai mică de 1 ha (categoria sub 0,1 ha – 33,96%, 0,1-,0,3ha – 17,19%, 0,3-0,5 ha – 15,60%) concomitent cu creşterea numărului de exploataţii cu SAU mai mare de 1 ha (excepţie face categoria 2-5 ha, care scade cu 1,50%).

Cele mai mari creşteri procentuale se înregistrează în cazul categoriilor: peste 100 ha – 275,00%, 10-20 ha – 175,84% şi 30-50 ha – 152,54. Şi numărul exploataţiilor cu SAU între 5-10 ha creşte în acest interval, de la 5036 la 7719 unităţi, respectiv cu 53,28%; creşteri importante regăsim şi la categoriile 50-100 ha şi 20-30 ha, de 75% respectiv 98,24%.

Majoritatea exploataţiilor din judeţul Brăila care au utilizat tractoare pentru lucrările agricole, în 2005, au apelat la categoria de putere medie, între 55-80 CP, urmate de categoria de putere mică, sub 54 CP. Ca număr de maşini şi echipamente utilizate, aflate în proprietatea exploataţiilor agricole, la categoria tractoare, pe primul loc se situează cele între 55-80 CP, cu 2851 unităţi, urmate de cele sub 54 CP, cu 309 unităţi. Există şi exploataţii care apelează la categoriile de tractoare de putere mare, respectiv 81-134 CP şi peste 135 CP cu un total de 172 de maşini.

Utilizarea de către exploataţiile agricole din judeţul Brăila a celorlalte categorii de maşini şi echipamente, la nivelul anului 2005 se prezenta astfel: motocultoare – 6 exploataţii agricole cu 7 unităţi, cultivatoare mecanice – 563 exploataţii agricole cu 720 unităţi, combinatoare – 246 exploataţii agricole cu 312 unităţi şi combine – 331 de exploataţii agricole care au utilizat 467 unităţi (435 combine pentru cereale, 31 combine pentru furaje şi 5 combine pentru recoltat ricin şi sfeclă de zahăr).

La sfârşitul anului 2005, cele mai multe exploataţii agricole din judeţul Brăila deţineau, la categoria construcţii agricole: adăposturi pentru păsări (37380), urmate de

137

adăposturi pentru porcine (35098), adăposturi pentru bovine şi cabaline (30873), pătule/şure sau fânare (24203), magazii/hambare pentru cereale (17528) şi saivane/adăposturi pentru ovine şi caprine (12915). Un număr de 215 exploataţii agricole deţineau silozuri pentru depozitarea nutreţurilor, iar staţii de epurare şi bazine pentru dejecţii deţineau doar 12 exploataţii agricole.

Unităţile agricole cu personalitate juridică din judeţul Brăila au înregistrat, în perioada 2002-2005, o scădere numerică de 5,63%. Referitor la categoriile de unităţi juridice, cea mai mare reducere a numărului de unităţi a avut loc la nivelul categoriei “societăţi/asociaţii”, de la 38 la 27, respectiv cu 28,95%, urmată de categoria “alte tipuri de unităţi juridice”, cu 15,15% şi “unităţi ale administraţiei publice”, cu 12,50%. Asistăm, în acelaşi timp, la o dinamică pozitivă a numărului de societăţi comerciale, care creşte de la 189 la 199 de unităţi (5,29%).

În aceeaşi perioadă, suprafaţa agricolă utilizată de unităţile agricole cu personalitate juridică din judeţul Brăila a scăzut cu 16,32%. Pe tipuri de unităţi juridice, cea mai mare scădere a SAU s-a înregistrat în cazul unităţilor “societăţi comerciale ”, de la 84502 ha la 74287,29 ha (peste 10.000 ha), urmate de “societăţi/asociaţii agricole”, cu 8905,87 ha şi “unităţi ale administraţiei publice”, cu peste 5700 ha.

La categoria tractoare, cele mai multe dintre unităţile agricole cu personalitate juridică (UPJ) au apelat la tractoare din grupa de putere 55-80 CP, urmată de grupele “sub 54 CP” şi “peste 135 CP”. Ca număr de unităţi utilizate, primul loc revine tot grupei 55-80 CP, cu 736 unităţi, urmată de sub 54CP, cu 104 unităţi şi peste 135 CP, cu 68 unităţi. Pentru celelalte categorii de maşini şi echipamente, utilizate în 2005 de unităţile juridice, situaţia se prezenta astfel: motocultoare – 3 unităţi juridice cu 3 motocultoare, cultivatoare mecanice – 133 UPJ cu 273 de maşini, combinatoare – 117 UPJ cu 173 de maşini. La categoria combine ,115 unităţi cu personalitate juridică au utilizat cele 220 de maşini aflate în proprietatea acestora, din care 198 – combine pentru cereale, 21 – combine pentru furaje şi o combină pentru recoltat ricin şi sfeclă de zahăr.

La sfârşitul anului 2005, cele mai multe dintre unităţile agricole cu personalitate juridică deţineau, la categoria construcţii agricole: magazii, hambare pentru cereale (64 de unităţi), adăposturi pentru bovine şi cabaline (24 de unităţi), urmate de adăposturi pentru porcine (14 unităţi) şi adăposturi pentru păsări şi pătule, şure sau fânare, câte 9 unităţi. Staţii de epurare şi bazine pentru dejecţii deţineau 4 unităţi juridice, moară pentru făină şi mălai – 4 unităţi, iar abatoare pentru bovine/porcine – 2 unităţi.

Gradul de mecanizare Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Brăila a înregistrat o evoluţie

ascendentă în perioada 2002-2006, la majoritatea categoriilor. Cea mai importantă creştere se înregistrează la categoria combine autopropulsate pentru recoltat păioase (20,26%), cultivatoare mecanice (10,91%), pluguri pentru tractor. O dinamică ascendentă, mai moderată însă, regăsim şi la categoria tractoare agricole fizice, de 2,42%. În acelaşi timp, numărul combinelor autopropuslate pentru recoltat furaje scade cu 25%.

Această dinamică pozitivă a parcului de tractoare şi maşini agricole se datorează, în principal, eforturilor depuse de sectorul privat, care deţinea, la nivelul anului 2006, cea mai mare parte a numărului de unităţi, din totalul judeţului Brăila, pe categorii: tractoare – 96,72%, pluguri – 98,76%, cultivatoare mecanice – 98,01%, combine pentru recoltat păioase – 99,34.

138

Construcţii agricole Construcţii agricole deţinute de exploataţiile agricole din judeţul Brăila se

înregistrează la sfârşitul anului 2002:

• Grajduri pentru bovine şi cabaline: la nivel de judeţ, ponderea exploataţiilor agricole care deţineau grajduri pentru bovine şi cabaline era de peste 52% din numărul total al exploataţiilor,

Valorile cele mai mari le regăsim la nivelul localităţilor situate în : partea de vest (Surdila Greci, Galbenu), sud (Dudeşti, Berteştii de Jos, Ciocile), nord-vest (Salcia Tudor, Racoviţă) şi centru (Viziru, Bordei Verde şi Traian), iar cele mai mici, în partea nord-est (Vădeni – 40,68%, Chişcani – 29,34% şi municipiul Brăila, cu 8,34%).

Ca număr de construcţii, oraşele Ianca şi Însurăţei deţin cele mai multe grajduri pentru bovine şi cabaline (1364, respectiv 1386), fiind urmate de localităţile Viziru (1283), Tudor Vladimirescu (1276), Tufeşti (1261), Movila Miresii (1061), Ulmu (1001) şi Ciocile (970). La polul opus, cele mai puţine grajduri sunt în localităţile Siliştea (458), Frecăţei (400), municipiul Brăila (325) şi oraşul Făurei (201).

• Adăposturi pentru porcine: la nivelul judeţului, peste 65% din exploataţiile agricole deţineau adăposturi pentru porcine.

La nivel de localităţi valori mari întâlnim în comuna Galbenu- 80,21%, Viziru şi Ianca – 79,72%, Frecăţei – 79,38%, Dudeşti – 78,86%, Surdila Găiseanca – 78,85%, Surdila Greci – 75,53% şi Berteştii de Jos, cu 73,85%. Cu excepţia câtorva localităţi (Râmnicelu, Şuţeşti, Romanu, Făurei, Scorţaru Nou şi Siliştea) valori acestui indicator erau de peste 50%.

Din punct de vedere al numărului de adăposturi pentru porcine, se observă un grad mai mare de concentrare în localităţile din partea de est a judeţului (Brăila, Tudor Vladimirescu, Chişcani), precum şi în centru (Ianca, Movila Miresii, Viziru, Tufeşti) şi partea de sud (Însurăţei, Dudeşti).

Cele mai puţine adăposturi le regăsim în localităţile Romanu, Făurei, Racoviţă, Scorţaru Nou şi Siliştea, majoritatea fiind situate în zona de nord şi nord-vest.

• Saivane/adăposturi pentru ovine şi caprine: pentru această categorie, numărul exploataţiilor agricole care deţineau astfel de construcţii este mai mic decât la categoriile precedente – 21,90% din totalul exploataţiilor din judeţ.

La nivel de localităţi, ponderile mai mari sunt în comunele Salcia Tudor – 42,29%, Racoviţă – 41,70%, Măraşu – 41,26%, Cireşu – 39,72%, Dudeşti – 39,24% şi Bordei Verde – 38,16%.

Cele mai mici valori, de sub 5%, le regăsim în localităţile Făurei, Siliştea, Brăila şi Vădeni.

Din punct de vedere al numărului de construcţii de acest tip, cele mai multe sunt concentrate, în principal, în localităţile din zona de sud-vest (Ciocile, Ulmu, Cireşu, Zăvoaia, Dudeşti, Victoria-în sud) şi zona de centru : Ianca, Bordei Verde şi Însurăţei. Dintre localităţile unde regăsim un număr mai mare de saivane/adăposturi amintim: Salcia Tudor şi Maxineni şi Măraşu.

Localităţile Brăila, Făurei, Vădeni şi Siliştea se situează printre localităţile cu cel mai mic număr de unităţi.

139

• Adăposturi pentru păsări: în majoritatea localităţilor, ponderea exploataţiilor agricole care deţin adăposturi pentru păsări, în total exploataţii, este de peste 50% şi variază între 83,78% , în Surdila Găiseanca şi 1,07% în Siliştea. Ca număr de unităţi, cele mai multe le regăsim în localităţile– Ianca, Însurăţei, Viziru, Movila Miresii, Tudor Vladimirescu, Brăila, Chişcani. Pe ultimele locuri, ca număr de adăposturi pentru păsări, regăsim localităţile Făurei, Unirea, Scorţaru Nou, Racoviţă şi Siliştea.

• Abatoare pentru bovine şi porcine, abatoare pentru păsări: la sfârşitul anului 2002, funcţionau 12 abatoare pentru bovine şi porcine, repartizate relativ omogen pe teritoriul judeţului: Municipiul Brăila şi Ianca – câte două unităţi, Însurăţei, Bărăganul, Victoria, Vădeni şi Tichileşti, Maxineni şi Râmnicelu şi Ulmu – fiecare cu câte o unitate. La categoria abatoare pentru păsări regăsim doar două unităţi la nivelul localităţilor Jirlău şi Zăvoaia.

• Alte construcţii agricole - sere şi spaţii pentru ciupercării: la nivelul judeţului funcţionau peste 250 de sere, majoritatea fiind concentrate în zona centrală şi de est, în localităţile Unirea, Romanu, Tudor Vladimirescu, Chişcani şi Zăvoaia (167 de unităţi), precum şi în localităţile Brăila, Însurăţei, Vădeni, Râmnicelu, Viziru şi Ianca. În localităţile Zăvoaia şi Însurăţei regăsim şi singurele spaţii amenajate pentru ciupercării, la nivelul judeţului, în anul 2002. Priorităţi: - Finalizarea reformei proprietăţii funciare - Protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii productive a solurilor - Încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole - Susţinerea activităţilor destinate valorificării producţiei agricole - Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură - Încurajarea pluriactivităţii în agricultură, mai ales în comunele cu profil ocupaţional mixt - Asistenţa tehnică şi logistică acordată fermierilor.

3.1.5.Silvicultura Obiectiv: dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor Resursele forestiere reprezintă un element important al capitalului natural, care, în

condiţii de exploatare raţională, pot genera numeroase beneficii la nivelul vieţii economico-sociale: avantaje economice – activitatea de recoltare/prelucrare a lemnului şi a altor produse forestiere, protecţia mediului – combaterea eroziunii solului, îmbunătăţirea calităţii aerului, protecţia resurselor de apă, precum şi avantaje sociale – posibilităţi de recreere pentru populaţie.

În judeţul Brăila, vegetaţia forestieră este slab dezvoltată. În anul 2007 cu o suprafaţă de 26900 hectare pădurile şi terenurile forestiere ocupau aproximativ 5,9% din suprafaţa totală a judeţului. Judeţul Brăila datorită poziţionării geografice deţine numai păduri de foioase (plop, salcie, salcâm, stejar, etc.).

După forma de proprietate, suprafaţa fondului forestier se află într-o proporţie importantă (93,8%) în proprietate publică.

140

În ceea ce priveşte volumul de lemn recoltat, în perioada 2002-2006, acesta a scăzut cu 18,26%, de la 95,8 la 78,3 mii mc. La nivelul structurii pe specii, volumul de lemn recoltat la categoriile stejar şi diverse specii moi scade cu peste 80% (la stejar), respectiv 21,01% (diverse specii moi), în timp ce la diverse specii tari creşte de la 7,3 mii mc la 9,3 mii mc (cu 27,39%).

Cea mai mare parte din volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic, în anul 2006, a fost destinată industrializării (74%), restul fiind utilizată la încălzire de către populaţie.

În cursul anului 2006, suprafaţa din fondul forestier naţional parcursă cu tăieri a totalizat 2331 ha, din care: - tăieri de regenerare, 569 ha, din care: tăieri în codru - 203 ha,; tăieri în crâng– 292 ha;

substituiri şi refaceri – 74 ha; - tăieri de igienă – 908ha, - tăieri de îngrijire – 846 ha, - alte tăieri: accidentale – 8ha,

Ritmul împăduririlor a scăzut cu efecte nocive asupra posibilităţilor de dezvoltare economică viitoare. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Brăila, întocmit de Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, problemele apărute la nivelul fondului forestier, în anul 2006, au fost determinate atât de cauze naturale, cât şi activitatea antropică: - inundaţii: inundaţiile din Lunca Dunării şi luncile inferioare ale râurilor Siret şi Buzău au

condus la calamitarea unei suprafeţe de 444,8ha de plantaţii, în timp ce alte 46,8 ha au fost afectate de secetă;

- atacul dăunătorilor: 725 ha au fost afectate de atacul unor dăunători, din care 100 ha în totalitate;

- tăieri ilegale – în special în fondul forestier din vecinătatea municipiului Brăila (138 mc în anul 2006);

- păşunat – continuă, într-o măsură mai redusă, păşunatul abuziv în Balta Mică a Brăilei în zona ariei protejate, conducând la compactarea solului şi prejudicierea plantaţiilor tinere;

- turismul de weekend – care afectează o suprafaţă de pădure de aproximativ 560 ha (în special pădurea Stejarul, porţiuni din pădurea Bâsca, pădurea Cravia şi zăvoiul Siret).

La evaluarea resurselor forestiere un aport important au „produse accesorii ale pădurii”. Această denumire se referă la natura produselor şi la volumul acestora care în raport cu lemnul reprezintă o cantitate şi o valoare economică mai redusă. În categoria prezentată intră produse diverse cum ar fi: fructele de pădure şi ciupercile comestibile, carnea animalelor, păsărilor şi peştilor de pădure, produsele obţinute din culturile agrosilvice etc.

Suprafaţa fondului cinegetic din judeţul Brăila acoperea, la nivelul anului 2006, 462955 ha. Principalele specii de interes cinegetic ce deţin ponderi însemnate în fondul totalul al regiunii de dezvoltare Sud-Est sunt: fazan (27,02%), iepure de câmp (22,65%), vulpe (15,61%), potârniche (12,20%) şi căprior (12,18%) .

141

Recolta de vânat din judeţul Brăila la nivelul anului 2006 exprimată prin ponderile, din totalul regiunii de dezvoltare Sud-Est, pe categorii de specii sunt: iepurele de câmp – 24,96%, fazan – 21,14%, vulpe – 11,40%, căprior – 9,28%. La alte specii, cum ar fi mistreţ, şacal, viezure sau potârniche, efectivele recoltate au fost mult mai reduse, reprezentând cel mult 5% din totalului regiunii.

În perioada 2002-2006, producţia unităţii silvice a crescut de la 4314,1 la 11278,5 mii lei, respectiv cu 161,44%. Această tendinţă este evidentă şi la nivelul categoriilor de produse silvice, unde cifra de afaceri înregistrează creşteri importante: produse accesorii – de la 5,8 la 17,6 mii lei, alte valorificări – de la 147,8 la 338,1 mii lei. Excepţia face categoria produse vânătoreşti, unde cifra de afaceri scade în intervalul 2002-2006 cu 50,79%, de la 97,7 la 48,1 mii lei .

Starea de sănătate a pădurilor din judeţul Brăila este relativ bună. Pădurile din judeţul Brăila se încadrează în cea mai mare parte în categoria pădurilor de protecţie, iar 78 ha pentru asigurarea genofondului. Astfel, în categoria pădurilor de protecţie se încadrează Parcul Natural Balta Mică a Brăilei şi în cele două rezervaţii forestiere Viişoara şi Camniţa. Cele 78 ha cu rol de asigurare a genofondului sunt reprezentate de pădurile Stejarul, Lacu Sărat, Viişoara, Tătaru, Camniţa şi Gradiştea. Acestea asigură material genetic pentru specii de frasin, ulm, cer, plop alb, salcâm şi stejar.

Starea de sănătate a pădurilor s-a înrăutăţit în ultimii ani, atât din cauza condiţiilor naturale şi din lipsa preocupării pentru igienizarea pădurilor, realizarea în timp util a lucrărilor de îngrijire a arboretelor, lipsa de conştiinţă civică a locuitorilor etc.

La nivelul anului 2007, 1309 ha de sol acoperit cu vegetaţie forestieră prezintă riscuri datorate umidităţii, sărăturării şi a altor fenomene de degradare, ceea ce reprezintă doar 4,8% din totalul suprafeţei fondului forestier al judeţului.

Conform Ordinului MAPAM nr.130/2005 pentru aprobarea zonelor deficitare în păduri, toată suprafaţa judeţului Brăila este considerată deficitară. Din datele Direcţiei Silvice Brăila rezultă că din totalul suprafeţei fondului forestier al judeţului, 621 ha reprezintă terenuri cu deficit de vegetaţie forestieră. Deficitul de vegetaţie forestieră se încearcă a se compensa prin proiectele de reconstrucţie ecologică în fond forestier şi prin împăduriri pe terenuri degradate preluate din sectorul agricol. La nivelul anului 2007, în cadrul fondului forestier administrat de D.S. Brăila s-au regenerat 629 ha, din care 55 ha prin regenerări artificiale şi 574 prin alte forme de regenerare.

Tăierilor ilegale au generat probleme deosebite în fondul forestier situat în imediata vecinătate a localităţilor rurale - pădurile Vişani, Camniţa, Gradiştea, Custura şi Boarca. Păşunatul, în Balta Mică a Brăilei, a continuat, în proporţii mai reduse sub forma păşunatului abuziv în regim de sălbăticie. Cetăţenii din localităţile limitrofe ariei protejate crescându-şi pe ascuns animale pe teritoriul parcului natural, ceea ce provoacă degradarea solului prin compactare şi prejudicierea plantaţiilor forestiere tinere. În ultimii ani păşunatul abuziv în regim semisălbatic, practicat altădată pe scară largă în insulele şi ostroavele din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, s-a diminuat mult în urma măsurilor întreprinse de către personalul de pază din cadrul administraţiei parcului.

Principalele zone de pădure afectate de turismul de weekend sunt cele situate în apropierea municipiului Brăila: pădurile Lacu Sărat, Tătaru, Viişoara şi Camniţa.

La nivelul repartizării teritoriale a pădurilor, doar patru comune deţin ponderi de peste 10% ale suprafeţelor forestiere în total suprafaţă: Chiscani, Stăncuţa, Berţeştii de Jos

142

şi Vişani. Există un număr de 13 comune care nu deţin păduri, acestea sunt localizate cu precădere în partea centrală şi de sud a judeţului(an 2002).

Priorităţi:

- Finalizarea reformei proprietăţii forestiere creşterea suprafeţelor împădurite şi îmbunătăţirea managementului forestier

- Întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic - Conservarea fondului genetic şi ecologic specific - Valorificarea eficientă a produselor pădurii

3.1.6.Piscicultura Obiectiv: dezvoltarea durabilă a activităţilor piscicole. Judeţului Brăila deţine o bogată reţea hidrografică alcătuită din cursurile Dunării,

rîurile Siret, Buzău, Călmăţui şi numeroase lacuri naturale şi artificiale şi bălţi. Pescuitul se realizează în cursurile de ap şi în lacurile amenajate pentru piscicultură

şi pescuit sportiv:

• Lacuri artificiale : Maxineni, Grădiştea, Lutul Alb, Însurăţei, Brotăcelu, Ulmu, Rezi;

• Lacuri naturale: Blasova, Ianca, Jirlău, Plopu, Lacul Dulce, Şeicuţa, Popa, Vultureni, Zăvoaia;

• Alte lacuri/bălţi: Movila Miresii, Iezna, Seaca, Filipoiu, Gura Călmăţuiului, Corbu şi Corbu Nou, Albina, Iazul cu crapi. Ihtiofauna este reprezentată de peştii autohtoni (crap, caras, plătică, roşioară, somn,

şalău, ştiucă, lin, mreană, oblete, ghiborţ), precum şi de peştii migratori care se reproduc în fluviul Dunărea (nisetru, cegă, morun, scrumbie).

La nivelul judeţului Brăila, activitatea de pescuit se desfăşoară, în cazul majorităţii bazinelor piscicole, în regim privat.

Priorităţi: - amenajarea drumurilor de acces către bazine piscicole şi în jurul acestora; - amenajarea locurilor de pescuit; - popularea cu puiet certificat; - asigurarea curăţeniei luciului de apă şi a locurilor de pescuit ; - asigurarea serviciilor complementare; - combaterea practicilor menite să influenţeze negativ regimul natural de hrănire al

peştilor sau chiar potenţialul biologic al bazinelor piscicole; - identificarea resurselor piscicole aflate în administrarea acestora, care pot deveni

obiectul unor investiţii durabile, în viitorul apropiat.

143

3.2. Industria, construcţiile 3.2.1. Industrie Obiectiv: Creşterea competitivităţii industriei prin valorificarea eficientă a resurselor

umane, financiare şi materiale, în concordanţă cu fiecare activitate industrială. Industria are un rol important în realizarea şi menţinerea unui ritm adecvat de

creştere economică a judeţului Brăila. Creşterea competitivităţii industriei nu trebuie privită ca un proces de exploatare a avantajelor pe termen scurt, ci ca un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de capital şi pe procese de cercetare-dezvoltare-inovare.

Afirmarea rolului judeţului Brăila în spaţiul naţional şi regional, se poate realiza prin creşterea performanţelor economice, în condiţiile diversificării activităţilor industriale, restructurării cu succes a industriilor aflate în dificultate şi susţinerii celor în creştere sau cu potenţial de dezvoltare.

Din analiza situaţiei existente se constată că principalele atuuri ale judeţului Brăila constau în: industrie dinamică reprezentată de prezenţa unor obiective industriale de interes naţional ce contribuie substanţial la formarea VAB, prezenţa unui centru industrial reprezentativ (mun. Brăila), activitatea inustriei prelucrătoare reprezintă principala ramură generatoare de locuri de muncă, forţa de muncă din industrie capabilă să se adapteze uşor la diferitele schimbări economice, grad mare de diversificare a activităţilor industriale, industria alimentară prezentă pe teritoriul tuturor uat-urilor, existenţa unor industrii competitive la export care valorifică potenţialul natural şi uman al judeţului, resurse locale bogate şi variate care pot fi valorificate prin activităţi industriale.

Principalele disfuncţionalităţi înregistrate pe plan local constau în: disparităţile de dezvoltare economică între mediul urban şi cel rural; industria extractivă şi cea a energiei electrice şi termice, gazelor naturale şi apei urmează un trend descendent; scăderi importante a salariaţilor din industrie înregistrate în partea de sud şi nord-vest a judeţului; utilizarea unor tehnologii învechite, uzura fizică şi morală a maşinilor şi utilajelor; atractivitate scăzută a zonei din punct de vedere al mediului investiţional.

Judeţul Brăila se bucură de prezenţa unor resurse locale bogate şi variate care pot fi valorificate prin industrie, acestea fiind: resurse naturale energetice (zăcăminte de ţiţei, gaze naturale) şi neenergetice (zăcăminte de argile, balast şi zăcăminte terapeutice).

Din analiza structurală a activităţilor economice reiese că, municipiul Brăila reprezintă cel mai important centru industrial ce însumează un număr de 26947 salariaţi în activitatea industrială (reprezentând 89,6% din totalul salariaţilor în industrie), urmat fiind de oraşul Ianca cu 838 salariaţi, comuna Chiscani cu 814 salariaţi, comuna Măxineni cu 332 salariaţi, Oraşul Făurei cu 301 salariaţi. Oraşul Făurei este mai sab reprezentat de numărul salariaţilor din industrie (71 salariaţi în industria prelucrătoare).

Principalele caracteristici ale industriei sunt: industria este concentrată în marile oraşe (cu pondere de peste 90% în mun. Brăila), reprezentată semnificativ în localităţile din proximitatea municipiului Brăila şi mai puţin în celelalte localităţi rurale. Industria prelucrătoare reprezintă principala ramură economică ce contribuie semnificativ la realizarea cifrei de afaceri, veniturilor şi în acelaşi timp la contribuţia populaţiei ocupate sau a numărului de salariaţi. Industria prelucrătoare brăileană este o industrie dinamică reprezentată de obiective industriale de interes naţional precum: Şantierul naval de la

144

Brăila - SC Promex SA, SC Laminorul SA, SC Braiconf SA, Combinatul de celuloză şi hârtie, SC Braiconf.

Industria extractivă, cu problemele cu care se confruntă sectorul extractiv la nivel naţional, este reprezentată de exploatările de ţiţei, gaze naturale, rocilor utile (argile) şi a materialelor de construcţii (nisipuri şi pietrişuri).

Industria energiei electrice şi termice, gaze şi apă este reprezentată pe plan judeţean de Termocentrala Brăila, ce produce în prezent numai în proporţie de 50%.

Având în vedere că ponderea IMM-urilor este foarte bine reprezentată pe plan judeţean, rolul IMM este vital pentru asigurarea flexibilităţii economice şi a unei adaptari rapide la un mediu de afaceri aflat în plin proces de transformare. În anul 2006, 87% din întreprinderile brăilene aveau microîntreprinderi, 9.78% erau întreprinderi mici cu 10-49 salariaţi, 2.6% erau reprezentate de întreprinderi mijlocii şi numai 0.48% întreprinderi mari, cu peste 250 salariaţi.

Nici misiunea întreprinderilor mari nu trebuie neglijată, deoarece talia acestor întreprinderi, precum şi activele deţinute le confera avantaje considerabile de acces la piata şi la finantare, dar si o mai mare forta de a efectua investiţii în tehnologie si cercetare-dezvoltare. Intreprinderile mari, cu peste 250 de angajati, pot actiona ca adevarate locomotive de crestere economica atât la nivel judeţean cât şi regional.

În judetul Brăila existau la nivelul anului 2002 un numar de 22 de întreprinderi mari cu peste 250 salariaţi, 88% dintre acestea se aflau pe teritoriul municipiului Brăila, reprezentand un procent de aprox. 25% din unitatile mari ale regiunii. Principalele produse industriale provin de la firme aflate pe primele locuri dupa cifra de afaceri si numarul de angajati.

Se remarcă trendul ascendent al producţiei industriale în ultimii ani şi existenţa unor industrii competitive la export.

Restructurarea unor ramuri industriale a determinat existenţa unor situri industriale disponibile care necesită reabilitări complexe şi reconversii către alte tipuri de utilizări.

În condiţiile concurenţei acerbe din cadrul pieţei interne a UE şi a gradului înalt de complexitate a cerinţelor consumatorilor, agenţii economici brăileni vor trebui să îmbunătăţească calitatea produselor care se introduc pe piaţă şi să certifice performanţa acestora, asigurând un grad sporit de securitate şi protecţie a consumatorului.

Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrică şi termică învechite precum şi de către alţi poluatori se va realiza prin retehnologizarea fabricilor industriale mari ce poluează mediul înconjurător.

Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi ca suport al unei dezvoltări economice durabile impune în continuare ajustări structurale corelate cu obiectivul de creştere a competitivităţii în sectorul privat, prin sprijinirea directă a investiţiilor materiale în întreprinderi aparţinând sectorului productiv.

Din punct de vedere al amenajării teritoriului este necesară restructurarea zonelor destinate activităţilor industriale, prin acţiuni concertate care să creeze un număr mare de locuri de muncă, în principal pe pieţele de forţă de muncă din municipii, oraşe şi centrele intercomunale.

145

Totuşi dezvoltarea acestor agenţi economici este limitată de un set de factori precum: cultura antreprenorială este încă sub nivelul celei din Uniunea Europeană, puţini dintre potenţialii antreprenori dispun de garanţii pentru a obţine finanţare şi drept urmare, multe din întreprinderile sunt subcapitalizate şi prezintă discontinuităţi în fluxul de numerar, instabilitate economică şi financiară atât pe plan naţional cât şi internaţional, noile impozite şi taxe percepute în prezent de legislaţia în vigoare (ex: impozitul forfetar), nivel scăzut al informaţiei privind fondurile structurale. Toţi aceşti factori vor limita dezvoltarea spiritului antreprenorial şi capacitatea de autofinanţare a antreprenorilor.

Finanţarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare şi redresare economică a zonelor aflate în regres, îndeosebi a oraşelor, întrucât acestea creează locuri de munca şi au flexibilitatea necesară să se adapteze cerinţelor unei economii de piaţă dinamice.

Zona liberă şi Parcul Industrial, aflate pe teritoriul municipiului Brăila pot constitui puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple atât din punct de vedere economic şi financiar, cât şi al locurilor de muncă.

În prezent, rezultatele economice pozitive înregistrate de agenţii economici din municipiul Brăila au influenţe semnificative şi asupra teritoriilor administrative din vecinătatea acestuia (ex: Chiscani, Tichileşti, Gropeni, Traian, Cazasu, Vădeni, Măxineni). De aceea municipiul Brăila este considerat un pol de creştere economică la nivel judeţean.

Este necesară stabilirea unor relaţii de cooperarea între întreprinderi şi alte instituţii competente în vederea formării unor suprastructuri de afaceri, exemplu clustere industriale. Dezvoltarea de poli de excelenţă este posibil a se realiza prin investiţii pentru crearea şi dezvoltarea legăturilor între universităţi şi institute de cercetare-dezvoltare publice şi IMM-uri high-tech.

Se evidenţiază creşterea numărului de întreprinderi industriale locale implicate în proiecte comune de cercetare care beneficiază de sprijin, precum şi creşterea investiţiilor în cercetare-dezvoltare de înaltă tehnologie făcute de întreprinderile industriale implicate în proiecte comune.

Priorităţi:

• consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei.

• Sprijinirea spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine, prin facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri.

• Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite.

• Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu eficientizarea şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural.

146

3.2.2. Construcţii Obiectiv: Dezvoltarea activităţilor din construcţii corelat cu creşterea nivelului de

dezvoltare economică. Prezenţa pe teritoriul judeţului a unor resurse exploatabile ce pot fi valorificate în

activitatea de construcţii poate reprezenta o oportunitate de dezvoltare economică a acestui sector de activitate. Argile comune, nisipuri şi pietrişuri reprezintă resurse valoroase, regenerabile, ce pot fi folosite ca materiale pentru construcţii.

Activitatea de construcţii contribuie substanţial la formarea cifrei de afaceri judeţene, principalele localităţi ce contribuie la formarea cifrei de afaceri sunt: mun. Brăila, Ianca, Chiscani, Vădeni, Măxineni, Jilău. Aportul crescut al acestei activităţi la formarea VAB judeţean (7%) şi regional a fost realizat de principalii agenţi economici locali: AKER Brăila, ALCO PLUS, TRANCON SRL, CONCIVIA SA, etc.

Se evidenţiază un număr relativ mare de IMM-urilor ce-şi desfăşoară activitatea în acest domeniu, distribuţia teritorială fiind favorabilă la nivelul judeţului. Populaţia ocupată este de 8,3 mii pers. în anul 2006, în creştere cu 23,9% faţă de anul 2002. Forţa de muncă este calificată, evidenţiindu-se o atractivitate crescută pentru acest domeniu de activitate. Se constată o influenţă de know-how occidental în domeniul afacerilor dobândit de forţa de muncă revenită din străinătate.

Problemele principale cu care se confruntă acest domeniu de activitate constau în: numărul redus al localităţilor în care sunt prezente unităţi economice ce desfăşoară activităţi în construcţii, dimensiunile acestor unităţi economice – 70% sunt microîntreprinderi ce nu au capacitatea financiară de a se adapta rapid la schimbările financiare actuale, migraţia forţei de muncă, salarii mici, costurile mari şi facilităţi resuse pentru achiziţionarea de locuinţe, atractivitate redusă din partea investitorilor autohtoni şi străini.

Sectorul construcţiilor s-a repliat cel mai rapid după 1989 prin dezvoltarea continuă a pieţei construcţiilor, apariţia de noi firme, specializarea acestora pe tipuri de lucrări. Forţa de muncă revenită în ţară va crea un punct forte pentru dezvoltarea şi promovarea acestuit tip de activitate.

Dezvoltarea sectorului construcţiilor va depinde de dezvoltarea economico-socială a judeţului. Piaţa terenurilor şi migraţia externă a forţei de muncă specializate reprezintă factori determinanţi în evoluţia activităţii în construcţii.

Priorităţi: • Construcţia de noi locuinţe;

• Promovarea investiţiilor;

• Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare de mari dimensiuni;

• Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă;

• Transferul de know-how occidental.

147

3.3. Turismul Obiectiv: Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a potenţialului turistic

natural şi cultural. Din analiza cantitativă şi calitativă a resurselor turistice la nivel teritorial şi pe

ansamblul judeţului Brăila, au rezultat anumite priorităţi de valorificare în turism şi forme de turism care se pot revitaliza, dezvolta şi promova în perspectivă imediată sau pe termen mediu şi lung.

Deşi este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de relief spectaculoase, pe teritoriul judeţului Brăila se întâlnesc elemente geografice reprezentative pe seama cărora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt fluviul Dunărea, lacurile de câmpie şi de luncă şi fondul piscicol aferent, resursele hidrominearale cu calităţi terapeutice dovedite, ariile protejate - dintre care Parcul Natural Balta Mică a Brăilei joacă un rol important.

Potenţialul turistic cultural şi natural al judeţului Brăila este foarte bogat, având posibilitatea practicării unor forme variate de turism: odihnă şi recreere, turism balnear, turism cultural, turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni, vânătoare şi pescuit sportiv. Resursele naturale şi culturale întâlnite pe plan teritorial pot favoriza dezvoltarea unui turism prosper şi durabil. Nu trebuie neglijată nici ”Dunărea” privită ca resursă şi ca potenţial de diversificare a formelor de turism. Din punct de vedere al amplasamentului geo-climatic, Insula Mică a Brăilei reprezintă o zonă favorabilă dezvoltării şi promovării unui turism performant. Organizarea manifestărilor economice şi culturale cu rezonanţă naţională şi internaţională favorizează dezvoltarea turismului cultural şi de afaceri atât în municipiul Brăila cât şi pe întreg teritoriu judeţean.

Infrastructura de cazare este slab dezvoltată în localităţile turistice, dispunând de un număr redus de locuri de cazare, acest fapt constituind o disfuncţionalitate majoră pe plan judeţean. Problemele principale ale activităţii turistice se mai referă şi la nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare ce se caracterizează printr-un grad redus de confort şi calitate a serviciilor, dar şi la indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare. Structura capacităţilor de cazare este axată preponderent pe hoteluri, fiind deficitară în privinţa posibilităţilor de cazare. Structurile de agrement sunt insuficient dezvoltate şi diversificate.

Au fost identificate în situaţia existentă, zonele ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru practicarea turismului de weekend. În acest scop se va urmări protejarea mediului şi a fondului forestier prin practicarea unor forme de turism controlat şi durabil.

Trebuie acordată o atenţie sporită asupra restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu şi evaluarea stadiului de deteriorare a monumentelor culturale şi de arhitectură de pe teritoriul judeţului. Este necesară accesarea fondurilor locale, naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor vestigii.

Având în vedere promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente, trebuie evidenţiată creşterea atractivităţii turistice a judeţului printr-o promovare eficientă ce va consta în: centre de promovare şi informare turistică, INTERNET, materiale promoţionale, produse turistice complexe şi atractive care să ia în considerare şi posibilităţile de cooperare interjudeţeană.

148

Priorităţi: • Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în

conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

• Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism şi a capacităţilor de cazare;

• Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă;

• Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent (odihnă şi recreere, turism balnear, turism cultural, turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni, vânătoare şi pescuit sportiv, turism religios, circuitul conacelor foştilor proprietari de moşii din cadrul judeţului);

• Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului;

• Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu;

• Declanşarea unei campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila, punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi, de anvergură;

• Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement, atât în Brăila, cât şi pe teritoriul judeţului.

• Amenajarea, echiparea şi dezvoltarea zonelor de agrement şi a pădurilor de agrement în vederea dezvoltării ecoturismului şi turismului de weekend;

• Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului turistic;

• Conturarea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact;

• Accesarea fondurilor europene, naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului Brăilean.

3.4. Serviciile Obiectiv: Dezvoltarea activităţilor de servicii şi a infrastructurii tehnice specifice în

concordanţă cu nevoile contemporane. Serviciile pot condiţiona apariţia şi dezvoltarea pe verticală şi pe orizontală a

celorlalte tipuri de activităţi economice (industriale, de construcţii, agricole, turistice). Distribuţia teritorială la nivel judeţean a agenţilor economici din activitatea de servicii

este omogenă atât la nivel urban cât şi la nivel rural. Activitatea comercială se situează pe primul loc la nivel judeţean, în funcţie de numărul societăţilor economice şi cifra lor de afaceri. Activităţile de servicii este reprezentată în principal de IMM-uri, reprezentând “cheia” dezvoltării teritoriale a oricărui spaţiu, întrucât facilitează accesul înspre şi dinspre unitatea teritorială respectivă, comunicaţiile cu restul sistemului teritorial în care astfel este angrenat mai strâns, un anumit nivel şi standard de viaţă pentru comunităţile locale.

149

La nivel judeţean se observă o varietate mare a tipurilor de servicii, având în acelaşi timp o distribuţie teritorială omogenă, cu tendinţe de dezvoltarea a serviciilor în mediul urban.

Se evidenţiază dezvoltarea şi promova activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare tehnologică şi reducerea decalajului informaţional la nivel judeţean şi regional. Contribuţia IT&C la creşterea economică depinde atât de dezvoltarea sectorului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, cât şi de gradul de utilizare a TIC în economie. Există întârzieri în special în ceea ce priveşte accesul la internet, serviciile societăţii informaţionale şi integrarea aplicaţiilor IT în economie.

Serviciile de tranzacţii imobiliare reprezintă un domeniu prosper al activităţilor de servicii ce promovează o platformă imobiliară integrată (logistică, training, marketing). Pentru serviciile comerciale, tranzacţii imobiliare, administraţie publică se constată o distribuţie favorabilă în plan teritorial.

Cercetarea ştiinţifică are de suferit ca urmare a nivelului mereu în scădere al investiţiilor în domeniu din partea sectorului public şi privată, reducerii numărului de specialişti cu înaltă calificare, precum şi ca urmare a numărului extrem de redus al centrelor de excelenţă. La nivelul judeţului se constată un număr redus al agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul informaticii, cercetării-dezvoltării şi inovării.

Serviciile financiare şi bancare întâmpină dificultăţi datorate unei insolvabilităţi financiare ce stă la baza crizei economice şi financiare naţionale şi internaţionale. Accesul la credite bancare nu are flexibilitatea aşteptată, dobânzile urmează un trend crescător, iar asupra inflaţiei şi puterii de cumpărarea se vor manifesta efecte negative. Prezenţa serviciilor ce vizează activitatea financiar-bancară se află numai pe raza localităţilor urbane şi a comunei Viziru.

În mediul rural, numărul utilizatorilor la reţelele de telecomunicaţii, în special INTERNET, este foarte redus. Se constată insuficiente surse investiţionale pentru activităţile de servicii ce vizează telecomunicaţiile, poşta, telefonia şi tranzacţiile imobiliare.

Priorităţi:

• Sprijinirea micilor întreprinzători prin înfiinţarea unor centre de consultanţă pentru IMM-uri, inclusiv pentru accesul acestora la finanţare europeană;

• Iniţierea unor proiecte comune cu judeţele învecinate, destinate rezolvării unor probleme regionale (armonizarea planurilor privind infrastructura de servicii, crearea unor centre de afaceri);

• Extinderea reţelelor de comunicaţie la nivelul tuturor localităţilor rurale.

150

4. Contextul suprateritorial

Dezvoltarea spaţială a judeţului Brăila este necesar să se racordeze la strategiile de dezvoltare de nivel superior teritorial: regional, naţional, european. - nivelul regional - cu strategiile de dezvoltare ale judeţelor învecinate (Tulcea, Galaţi,

Buzău, Ialomiţa)şi înscrierea în strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est; - nivelul macro-zonal –strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte

judeţul, cum sunt cele legate de relaţia cu municipiul Galaţi, fluviul Dunărea, Delta Dunării, Marea Neagră;

- nivelul naţional - înscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv, secţiunile PATN şi conceptual strategic de dezvoltare spaţială al României aflat în curs de elaborare;

- nivelul transfrontalier/transnaţional - Programe de cooperare teritorială europeană transfrontalieră şi transnaţională generate de caracteristica specifică, situarea pe fluviul Dunărea .

Judeţul Brăila este situat în partea de vest a României, având limita estică constituită din braţele Dunării respectiv Dunărea Veche sau braţul Măcin, care formează şi limita estică a judeţului, are 96 Km lungime.

Judeţul este cuprins în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, care este a doua ca mărime dintre regiunile României. Potenţialul de dezvoltare al regiunii este deosebit de complex având deopotrivă zone montane, zone de câmpie, zone litorale, zona Delta Dunării, cursul inferior al Dunării.

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a regiunii este creşterea PIB regional pe baza creşterii ratei de creştere economică superioară a mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Planul Naţional de Dezvoltare A României pentru perioada financiară 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a UE. PND reprezintă documentul pe baza căruia au fost elaborate Cadrul Strategic Naţional de PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede sase priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

- Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport - Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative - Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol - Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

151

Conceptul Strategic de Dezvoltare Spaţială-România 2030 este un document strategic privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României, aflat în prezent în faza de consultare. Conceptul asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României în conexiune cu evoluţiile spaţiului european şi internaţional şi se bazează pe practicile curente în domeniul planificării teritoriale.

Scopul său este de evidenţia din perspectivă teritorială integrată, modalităţile de valorificare a potenţialului naţional, în vederea recuperării decalajelor de dezvoltare faţă de ţările europene, de a stimula dezvoltarea echilibrată în teritoriul naţional şi de a consolida rolul României ca stat membru al UE. CSDTR urmăreşte maximizarea impactului investiţiilor străine şi naţionale, orientându-le către zonele relevante, prin intermediu proiectelor strategice naţionale şi a politicilor publice elaborate în conformitate cu acestea.

Aderarea României la Uniunea Europeană impune racordarea problematicii dezvoltării spaţiale la cadrul conceptual, la suportul fizic-teritorial şi la orizontul temporal luate în considerare în spaţiul comunitar.

Pe plan conceptual sunt adoptate următoarele documente care conţin principiile de dezvoltare spaţială: - Principiile directoare pentru o politică de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi ţărilor candidate, adoptate la Conferinţa informală a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene - „SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI COMUNITAR” (ESDP) – POTSDAM, 10/11 MAI 1999:

• dezvoltarea unui sistem urban echilibrat şi policentric şi o nouă relaţie oraş-mediu rural;

• asigurarea unei parităţi a accesului la infrastructuri şi informaţii;

• dezvoltarea durabilă, gestionarea inteligentă şi protejarea naturii şi a patrimoniului cultural;

- Principiile de dezvoltare spaţială europeană, adoptate la Conferinţa europeană a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului – CEMAT, Hanovra 2000, sub titlul de „PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN”:

• promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economică echilibrată şi prin ameliorarea competitivităţii;

• susţinerea dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban;

• asigurarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;

• dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere;

• reducerea prejudiciilor provocate mediului;

• valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;

• valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;

• dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei;

• promovarea turismului calitativ şi durabil;

152

• limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale. - Strategia Lisabona / Goteborg, adoptată în anul 2004, având ca scop convergenţa

strategiilor ţărilor din Uniunea Europeană în vederea creşterii coeziunii la scara UE prin acţiuni interconectate şi mutaţii structurale în cinci domenii importante:

- societatea cunoaşterii – Cercetare & Dezvoltare & Inovare; - piaţa internă – deschiderea pieţei serviciilor; - climatul afacerilor – reducerea barierelor administrative, creşterea calităţii legislaţiei,

etc.; - piaţa muncii – învăţare continuă, parteneriate pentru creştere şi dezvoltare, etc.; - mediul – în sensul completărilor aduse principiilor dezvoltării durabile ca valoare

etică globală prin Agenda 21 („capitalul natural”), prin Convenţia de la Florenţa privind Peisajele şi prin Consiliile din 2000-2001 de la Lisabona şi Goteborg (legarea problemelor mediului de cele economice şi sociale, a celor ştiinţifice de cele practice, a celor privind durabilitatea dezvoltării de subsidiaritate şi buna guvernanţă). Situarea judeţului adiacent cursului Dunării şi în proximitatea Deltei Dunării a

generat două tipuri de relaţii au loc în cadrul suprateritorial al zonei: a. colaborări şi schimburi de experienţă şi informaţii, care au loc între parteneri interesaţi în studiul şi monitorizarea zonelor umede, acţiunile comune care au la bază un plan managerial comun b. schimburile de mărfuri şi circulaţia de persoane aferente proceselor economice ce depăşesc cadrul zonal.

Cooperări teritoriale internaţionale generate de situarea pe cursul inferior al Dunării: - Acordul privind realizarea rezervaţiei transfrontieră "Delta Dunării şi zona inferioară a

râului Prut -România, Republica Moldova şi Ucraina semnat în anul 2000 - “Coridorul verde al Dunării”- în 1999 la iniţiativa României, prin încheierea unui

protocol de colaborare între Ministerele Mediului din Bulgaria, Moldova, România şi Ucraina, prin care se va crea un sistem de zone protejate de-a lungul Dunării de Jos, inclusiv Delta Dunării.

- Convenţia privind cooperarea utilizarea durabilă a fluviului Dunărea care oferă cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protecţiei apei şi resurselor ecologice, precum şi pentru utilizarea lor durabilă în Bazinul Dunării

- Euroregiunea "Dunărea de Jos" - înfiinţată în 1998 îşi propune printre altele şi promovarea unor acţiuni privind protecţia mediului, conservarea diversitaţii biologice şi dezvoltarea durabilă Euroregiunea "Dunărea de Jos" cuprinde judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea (România), judeţul Cahul (Republica Moldova) şi Regiunea Odessa (Ucraina).

- Cooperarea pentru „Zona Naturală Protejată transfrontieră a Deltei Dunării şi Prutului inferior”- iunie 2000, Ministerele Mediului din Republica Moldova, România şi Ucraina au semnat Acordul de stabilire a "Zonei de protecţia naturii din Delta Dunării(Rezervaţia Biosferei Delta Dunării- Romania, Rezervaţia Biosferei

153

Dunării - Ucraina) şi Prutul Inferior(Rezervaţia Stiinţifica Prutul Inferior - Republica Moldova)" În analiza situaţiei existente au fost evidenţiaţi polii şi vectorii teritoriali care

acţionează asupra teritoriului judeţului în context suprateritorial. Dintre aceştia sunt de consemnat:

- poziţia strategică la nivel european şi naţional şi poziţie geografică favorabilă- situarea pe cursul navigabil fluvio-maritim al Dunării, apropiere de frontiera naţională cu Ucraina şi republica Moldova, apropiere de Delta Dunării, între Zona Montană şi Marea Neagră

- situarea judeţului şi a municipiului Brăila într-o regiune de dezvoltare cu potenţial natural deosebit de important şi variat, care generează probleme de competiţie cu teritorii din regiune de mai mare atractivitate(zona litorală, zona montană);

- apropierea dintre cele două municipii Brăila şi Galaţi este favorabilă creării unui pol de dezvoltare teritorială de importanţă naţională, dar sporeşte, în lipsa unui cadru de cooperare legiferat competiţia dintre acestea;

- conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi (Legea 351/2001), municipiul Brăila deţine Rangul I, sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; în CSDTR municipiul este propus pol de nivel supraregional;

- judeţul se conectează la reţeaua de localităţi naţională doar prin intermediul municipiului Brăila, celelalte localităţi fiind de importanţi foarte redusă, fapt ce poate genera dezechilibre teritoriale;

- judeţul este situat între traseele coridoarelor europene de transport rutier şi feroviar, ce se constituie în axe de dezvoltare teritorială de importanţă majoră la nivel naţional şi european;

- în prezent racordarea teritoriului judeţean la cel naţional este asigurată prin reţeaua majoră naţională de transport rutier şi feroviar orientată în special pe legătura cu capitala ţării;

- legătura cu judeţul Tulcea şi implicit Delta Dunării nu este suficient susţinută prin infrastructura de transport- perspective de dezvoltare prin prevederile PATN Secţiunea reţele de transport;

- Conexarea teritoriului judeţean la cel european este realizată prin transportul naval pe Dunăre şi proximitatea regiunii frontaliere- Coridorul VII.

Priorităţi : - realizarea proiectelor de infrastructură ce vor contribui la îmbunătăţirea relaţiei cu

teritoriul regional, naţional, european- pod peste dunăre, aeroport, modernizarea portului, drumurile expres prevăzute prin PATN Secţiunea Reţele de transport care vor asigura legătura cu Coridoarele IV şi IX

- întărirea rolului localităţilor urbane în cadrul reţelei de localităţi, prin dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale, susţinerea dezvoltării economice

- dezvoltarea localităţilor rurale şi a cooperării între aceste în vederea realizării proiectelor de infrastructură şi valorificarea produselor agricole

154

- dezvoltarea cooperării dintre localităţile urbane şi cele rurale în vederea întăririi rolului teritorial al acestora şi echilibraării dezvoltării teritoriului judeţean

- promovarea activităţilor de servicii, transport, industrie prelucrătoare - practicarea unei agriculturi durabile, concomitent cu rentabilizarea activităţilor din

agricultură - îmbunătăţirea calităţii fondului construit în municipiul Brăila şi a celorlalte oraşe,

concomitent cu valorificarea patrimoniului cultural în activităţi culturale şi în turism - valorificarea patrimoniului natural constituit îndeosebi de suprafeţele acvatice în

practicarea unui turism durabil, care să protejeze aceste resurse şi să confere un spor de identitate teritoriului judeţean

- valorificarea patrimoniului etnografic în zonele cu tradiţii piscicole şi susţinerea practicării agroturismului.

IV. DIAGNOSTIC GENERAL

Scopul elaborării diagnosticului general este acela de a pune în relaţie problemele specifice relevate prin diagnosticul pe domenii şi subdomenii în vederea evidenţierii principalelor caracteristici ale potenţialului de dezvoltare a teritoriului judeţean.

Sintetizarea şi integrarea la nivel teritorial a problemelor şi elementelor de favorabilitate identificate pe domeniile analizate urmăreşte evidenţierea sinergiilor şi interferenţelor dintre procesele şi fenomenele ce se manifestă în teritoriu. Această imagine sintetizatoare şi condensată este o condiţie esenţială pentru structurarea unei strategii de dezvoltare eficiente şi care să abordeze teritoriul judeţean în toată complexitatea sa.

Sunt astfel integrate cele mai semnificative elemente de favorabilitate/ nevaforabilitate cu disparităţile teritoriale semnalate prin analiza situaţiei existente prezentate în etapele anterioare.

Pentru realizarea unei zonificări a teritoriului s-au urmărit disparităţile de dezvoltare semnalate pe fiecare domeniu de analiză, de intensitatea cu care se manifestă unele fenomene, specificitatea în raport cu teritoriul naţional/regional a elementelor de potenţialul a judeţului. Concluziile au evidenţiat următoarele: - atuurile judeţului în raport cu teritoriile de nivel superior (regional, naţional,european)

sunt: poziţia geografică strategică (legătura cu estul continentului, Marea Neagră); situarea pe cursul navigabil al Dunării la confluenţa cu traseul fluvio-maritim; situarea în zona de câmpie şi luncă a Dunării caracterizată prin resurse agricole şi piscicole valoroase; valori ale cadrului natural specifice (avifaunistice); tradiţii economice şi culturale cu valenţe multietnice;

- situarea municiului Brăila în vecinătatea municipiului Galaţi, poziţia lor strategică, potenţialul social şi economic pe care îl deţin favorizează conturarea unui pol de dezvoltare/zonă metropolitană de importanţă naţională;

- dezvoltarea în teritoriul judeţean este concentrată în zona de nord-est ce cuprinde municipiul reşedinţă de judeţ şi cîteva localităţi rurale învecinate;

155

- în cadrul PATN Secţiunea Reţele de transport, pe teritoriul judeţului sunt prevăzute dezvoltări ale infrastructurii rutiere şi feroviare ce asigură conexarea la coridoarele europene IV şi IX, precum şi o legătură mai bună la nivel regional (pod şi drum expres spre Tulcea-Delta Dunării-Litoral) care poate şi canaliza circulaţia rutieră dinspre Transilvania spre Marea Neagră;

- competiţia intraregională şi cea între municipiile Brăila şi Galaţi, lipsa cooperărilor teritoriale pot întârzia dezvoltarea teritorială a judeţului.

În continuare se prezintă diagnosticul general al zonelor principale, prin sintetizarea elementelor de favorabilitate care pot influenţa evoluţia pozitivă a teritoriului, precum şi a principalelor probleme, disparităţi şi disfuncţionalităţi ce caracterizează structura teritoriului.

1. Zona municipiului Brăila- cuprinde municipiul Brăila şi comunele Vădeni, Chiscani, Cazasu, şi Tichileşti. Factori favorabili: - poziţie geografică favorabilă- situarea pe cursul navigabil fluvio-maritim al Dunării,

apropiere de frontiera naţională cu Ucraina şi republica Moldova, apropiere de Delta Dunării, între Zona Montană şi Marea Neagră

- resurse naturale: fond funciar cu potenţial agricol ridicat, resurse hidrografice (cursul Dunări, Braţul lui Arapu, al Siretului, Lacul Sărat, Lacul Chiscani s.a.); resurse minerale apa şi nămol spropelic- Lacu Sărat; argilă-Baldovineşti; ponderi de suprafeţe forestiere relativ mai mari decât în restul judeţului

- insuficientă apărare la inundaţii (comuna Chiscani), seismicitate foarte ridicată, zone cu pericol de alunecări de teren de dimensiuni reduse

156

- valori de patrimoniu natural de importanţă naţională şi internaţională- parte din zonele protejate Parcul natural Balta Mică a Brăilei şi Lunca Siretului Inferior

- prezenţa celui mai mare centru urban, cu cea mai mare dezvoltare socio-economică din judeţ

- localitatea cu cea mai bună dotare tehnico-edilitară- în municipiul Brăila - cea mai mare concentrare de patrimoniu cultural al judeţului - cea mai mare concentrare de reţele de infrastructură de transport ( rutiere, feroviare,

navale), reţele energetice şi de telecomunicaţii - concentrare de reţele de alimentare cu gaze şi relativ multe localităţi racordate la

sistemul de distribuţia - stare relativ bună a infrastructurii rutiere - existenţa perimetrelor de zonă liberă - localităţile rurale au sisteme de alimentare cu apă, dar fără canalizare - localităţi cu creşteri de populaţie(excepţie Brăila) şi fenomene demografice pozitive

(natalitate, migraţie pozitivă, mortalitate redusă) - creştere a numărului de locuinţe şi a confortului locuirii - cele mai bune servicii de sănătate şi de educaţie - cea mai bună rată de ocupare - creştere importantă a numărului de salariaţi - pondere mare de salariaţi în industrie şi servicii - volum şi pondere mare a salariaţilor şi activităţilor în construcţii - cel mai mare dinamism economic şi perspectiva creşterii populaţiei (prognoza an 2025) - producţii medii şi mari la cereale, plante tehnice, legume - cele mai mari producţii de animale Tichileşti, Chiscani, Brăila) - relativ bună utilizare a sistemelor de irigaţii - existenţa proiectelor şi studiilor de fezabilitate pentru extinderea infrastructurii rutiere Probleme principale: - insuficientă apărare la inundaţii (comuna Chiscani), seismicitate foarte ridicată, zone cu

pericol de alunecări de teren de dimensiuni reduse - existenţa surselor de poluare a aerului, a apei ( din activităţi industriale, creşterea

animalelor, transport petrol, - Brăila, Baldovineşti, Chiscani, Tichileşti), zone critice sub aspectul poluării apelor subterane, poluare sonoră din cauza traficului

- lipsa staţie de epurare în municipiul Brăila - lipsa aeroport - grad redus de modernizare a portului - legătură rutieră deficitară cu judeţul Tulcea

157

- congestia traficului în zona municipiului Brăila - transportul pe calea ferată neadaptată cerinţelor actuale - sistem deficitar de alimentare cu energie termică (distanţa mare de transport,

dependenţa de producţia industrială) - accesibilitate redusă a satelor din cauza unor tronsoane de DJ nemodernizate- comuna

Vădeni - degradarea fondului construit din patrimoniul cultural - degradarea fondului de locuinţe şi pericol sporit de degradare din cauza seismicităţii

ridicate - pericol de degradare a zonelor naturale valoroase din cauza formelor neorganizate de

practicare a turismului - insuficienta valorificare a patrimoniului cultural şi natural - insuficienta dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor pentru turism - dimensiune relativ redusă la exploataţiile agricole, grad redus de mecanizare - presiune asupra terenurilor construite Priorităţi : - îmbunătăţirea infrastructurii majore de transport- construcţie aeroport, modernizare

port, pod peste Dunăre spre Măcin - proiecte dezvoltare integrată a zonei periurbane - parteneriat cu municipiul Galaţi pentru proiecte/strategie de dezvoltare teritorială - protejarea mediului natural şi valorificarea prin turism durabil - utilizare eficientă a fondului funciar agricol - studii de amenajare peisagistică a zonelor verzi - protejarea şi valorificarea în scop turistic a patrimoniului cultural din municipiul Brăila - Îmbunătăţirea calităţii fondului construit şi a spaţiului public în municipiul Brăila - dezvoltarea serviciilor de transport, sprijinirea industriei prelucrătoare, sprijinirea

dezvoltării infrastructurii pentru turismul de tranzit, cultural, balnear, de weekend, ecolologic

2. Zona Ianca- Faurei- zonă centrală , situată şi axată pe două trasee majore de transport rutier DN 22 şi DN2b, magistrala CF Bucureşti-Brăila – Galaţi Factori favorabili: - prezenţa a două localităţi urbane Ianca şi Făurei - prezenţa traseelor şi nodurilor majore de transport naţional rutier şi CF, magistrale de

transport energie electrică, gaze naturale, produse petroliere, cablu fibra optică

158

- potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole - resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Movila Miresii,

Lacul Sărat Câineni, Jirlău, Plopu, Esna, Lutul Alb, Ianca) - arii naturale protejate (Balta Albă- Amara- Jirlău-Lacul Sărat Câineni, Inaca-Plopu-

Sărat, Movila Miresii) - zonă cu relativă concentrare de valori de ptrimoniu natural, alături de cele de patrimoniu

cultural, fond etnografic şi tradiţii pescăreşti (comunele Traian, Bordei Verde şi cele din lunca Buzăului)

- resurse minerale: resurse energetice- zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale (oraş Ianca, comunele Surdila-Greci, Bordei Verde); roci utile(Grădiştea)

- relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală - dezvoltare relativ mare a activităţilor industriale - dezvoltare relativ mare a sectorului de servicii - prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF Probleme principale: - oraşe de dimensiuni foarte reduse, cu echipare şi dotare deficitară, caracter rural al

localităţilor, calitate redusă a fondului construit şi a spaţiilor publice - deficit de vegetaţie forestieră - peisaj lipsit de varietate - frecvente scăderi de populaţie, populaţie îmbătrînită, îndeosebi în partea vestică - deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive - volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare - insuficientă valorificare a potenţialului hidrografic, infrastructură turistică slab dezvoltată - localităţi cu zone inundabile-cursul râului Buzău insuficient apărat - păduri cu tăieri abuzive - risc de poluare a apei, aerului, solului - seismicitate ridicată - insuficientă dezvoltare a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism - suprafeţe relativ mici ale exploataţiilor agricole Priorităţi : - susţinerea dezvoltării localităţilor urbane sub aspect social, economic, al echipării

edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit - realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea

localităţilor la reţeaua europeană de transport - diversificarea activităţilor economice în rural - protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism - utilizarea eficientă a terenurilor agricole, creşterea suprafeţelor împădurite

159

3. Zona Însurăţei- zonă situată între braţul Dunării şi limitele de sud şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 21, avînd ca principală localitate oraşul Însurăţei Factori favorabili: - prezenţa traseelor majore de infrastructură de transport- rutier şi CF, magistrale de

transport energie electrică, produse petroliere, cablu fibra optică - patrimoniu natural valoros: suprafaţă mare de zonă protejată din Parcul natural Balta

Mică a Brăilei , Valea Călmăţuiului, Blata Tătaru, Pădurea Viişoara - potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole - resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu,

Lacul Tătaru, Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei) - resurse petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganu, Berţeşi de Jos) - zonă cu relativă concentrare de valori de ptrimoniu natural, alături de cele de patrimoniu

cultural, Valea Cămăţuiului, fond etnografic şi tradiţii pescăreşti Valea Cămăţuiului şi malul Dunării

- relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală - relativ mari dimensiuni ale exploataţiilor agricole - prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF Probleme principale: - caracter rural al localităţilor, un singur oraş de dimensiuni foarte reduse, cu echipare şi

dotare deficitară, calitate redusă a fondului construit şi a spaţiilor publice - peisaj lipsit de varietate pe areale întinse în partea de sud şi de nord-est - frecvente scăderi de populaţie, mortalitate ridicată, densitate redusă a populaţiei - deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive - volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare - insuficientă valorificare a potenţialului natural, infrastructură turistică slab dezvoltată - dezvoltare foarte deficitară a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii,

turism - seismicitate ridicată - risc de poluare a apei, aerului, solului , de degradare a fondului forestier Priorităţi : - susţinerea dezvoltării oraşului Însurăţei sub aspect social, economic, al echipării

edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit - imbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor - realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea

localităţilor la reţeaua europeană de transport

160

- susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură

- protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism - protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar, creşterea suprafeţelor împădurite - proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Ialomiţa şi Buzău 4. Zona de nord-vest Factori favorabili: - zonă adiacentă limitelor de nord şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 23 - prezenţa traseelor majore de infrastructură de transport- rutier, magistrale de transport

energie electrică, gaze naturale, cablu fibra optică - patrimoniu natural valorosLunca Siretului inferior - resurse hidrografice şi piscicole- Valea Siretului, Valea Buzăului, Lacul Măxineni - potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole - patrimoniu cultural: Mînăstirea Măxineni, fond etnografic ansamblu de arhitectură

populară, tradiţii legate de pescuit - relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală - relativ mari dimensiuni ale exploataţiilor agricole, utilizare a utilajelor agricole - prezenţa industriei prelucrătoare- com. Măxineni - prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF Probleme principale: - caracter rural predominant, lipsa oraşelor - slaba dezvoltare a activităţilor industriale şi a serviciilor - insuficientă valorificare a potenţialului agricol - slabă dezvoltare a sectorului zootehnic - număr redus de salariaţi, raport de dependenţă după vârstă ridicat - scăderi de populaţie, mortalitate ridicată, mortalitate infantilă ridicată, densitate mică a

populaţiei, populaţie risipită în numeroase localităţi - deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive - volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare - insuficientă valorificare a potenţialului natural, infrastructură turistică slab dezvoltată - risc de poluare a apei, aerului, solului , de degradare a fondului forestier - dezvoltare foarte deficitară a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii,

turism - risc de inundaţii, seismicitate mare - deficit de vegetaţie forestieră

161

Priorităţi : - susţinerea dezvoltării unui pol de dezvoltare rurală sub aspect social, economic, al

echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit - imbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor - realizarea drumului expres şi a podului peste Dunăre care vor creşte accesibilitatea

localităţilor la coridorul IX de transport european - susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea

producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură - protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism - imbunătăţirea calităţii fondului funciar şi creşterea suprafeţelor împădurite - proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Vrancea şi Galaţi 5. Zona Insula Mare a Brăilei- teritoriu cuprins între braţele Dunării: Dunărea Veche (Braţul Măcin) şi Dunărea Nouă (Braţul Cremenea) - cuprinde comunele Măraşu şi Frecăţei Factori favorizanţi: - din teritoriul care a funcţionat în regim liber de inundaţie, 60 mii de hectare au fost

amenajate pentru agricultură în perioada socialistă - potenţial natural valoros- situare între două zone protejate de mare importanţă

naţională şi internaţională Dunărea Veche-Măcin şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei - bogat potenţial hidrografic- cursurile braţelor Dunării, Lacurile Zăton şi Blasova - potenţial agricol foarte ridicat - producţie agricolă importantă- cultura cerealelor şi creşterea animalelor Probleme: - grad mare de izolare din cauza deficienţelor de infrastructură - populaţia risipită în localităţi de mici dimensiuni , densitate foarte mică de populaţie - scăderi de populaţie, natalitate scăzută, mortalitate infantilă ridicată - grad de ruralitate ridicat, slabă echipare edilitară a localităţilor - servicii sociale deficitare - slabă diversificare a activităţilor economice Priorităţi: - imbunătăţirea infrastructurii tehnice a teritoriului şi localităţilor - protejarea mediului natural- studii de funcţionare şi protejare a întreg arealului fostei

bălţi, acţiuni ferme de protejare şi control a zonelor protejate existente - valorificarea potenţialului natural prin dezvoltarea unui turism durabil - rentabilizarea activităţilor agricole - dezvoltarea serviciilor de transport şi a celor conexe agriculturii.