nr 396 publicatie lunara de informatie, atitudine si ... · ciudate: intempestiva re - nun þare la...

8
De fapt, cine conduce azi România? Pagina 2 Clubul de crimă organizată împotriva statului român Pagina 3 Scenariu negru pentru Traian Băsescu... Pagina 3 De vorbă cu domnul Emil Proşcan, primarul oraşului Mizil Ce mâncau românii la 1930 UMOR Paginile 4-5 Pagina 6 Pagina 7 Anul XIII “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “ PUBLICATIelunaradeinformatie,atitudinesieducatie Nr 396 Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! GRATUIT Guvernul va anu- la obligaþiile fiscale rezul- tate în urma reîncadrãrii de cãtre ANAF a veniturilor din activitãþi independente ca activitãþi dependente, apãrute pânã la 1 iunie 2015 ºi neachitate, inclusiv diferenþele de TVA aferen- tã veniturilor realizate din drepturi de proprietate in- telectualã. Va fi anulatã ºi obligaþia de platã a con- tribuþiei de asigurãri so- ciale de sãnãtate, neachi- tatã, dar numai pentru per- soanele a cãror bazã lunarã de calcul este mai micã decât salariul de bazã minim brut pe þarã aferentã perioadelor fiscale cu- prinse între 1 ianuarie 2012 ºi 31 decembrie 2014. Veste bunã pentru ºoferii care îºi doresc gea- muri fumuri la autoturis me - le personale. Potrivit no ilor reguli, foliile vor putea fi mai întunecate chiar ºi pen- tru parbriz. În acest moment, legea pre vede cã doar la geamurile din spate pot fi lipite folii întunecate. Mai nou s-au schimbat ºi regulile privind geamurile din faþã. "Legislaþia este în curs de schimbare pentru a fi armonizatã cu cea aplica- bilã în UE, astfel încât ºi transparenþa pentru parbriz va fi coborâtã la 70 la sutã". Potrivit RAR, geamurile maºinii vin încã din fabricã, inclusiv geamurile din faþã, cu o opacitate de aproape 20 la sutã ºi trebuie acordatã o atenþie sporitã opacitãþii foliei, pentru a nu depãºi limita de 30%. Cei care nu respectã legea, care au folie prea întunecatã sau nu este omologatã RAR, riscã amenzi de pânã la 2.000 de lei ºi ridicarea talonului. Reguli noi pentru şoferi! Î Î n n þ þ e e l l e e p p þ þ i i i i h h i i n n d d u u º º i i p p r r e e t t i i n n d d c c ã ã e e x x i i s s t t ã ã p p a a t t r r u u a a n n o o t t i i m m p p u u r r i i î î n n v v i i a a þ þ ã ã . . U U n n u u l l p p e e n n t t r r u u a a s s t t u u d d i i a a º º i i a a d d e e s s c c o o p p e e r r i i l l u u m m e e a a . . A A l l d d o o i i l l e e a a p p e e n n t t r r u u a a î î n n t t e e m m e e i i a a u u n n c c ã ã m m i i n n . . A A l l t t r r e e i i l l e e a a p p e e n n t t r r u u a a r r e e f f l l e e c c t t a a . . ª ª i i , , î î n n s s f f â â r r º º i i t t , , a a l l p p a a t t r r u u l l e e a a , , î î n n c c a a r r e e , , e e l l i i b b e e r r a a t t d d e e i i n n h h i i b b i i þ þ i i i i º º i i d d e e o o b b s s e e s s i i i i , , d d e e v v i i i i u u n n f f e e l l d d e e c c ã ã l l ã ã t t o o r r f f ã ã r r ã ã b b a a g g a a j j e e . . La scurt timp dupã ce ministrul Apã- rãrii, Mircea Duºa, a declarat cã este nevoie de reintroducerea stagiu- lui militar pe bazã de voluntariat, un deputat PSD a depus un proiect de lege în acest sens, o iniþiativã legislativã prin care tinerii între 18 ºi 25 de ani, atât bãieþii, cât ºi fetele, ar urma sã se înroleze, dacã vor dori, pe o perioadã de ºase luni, prima astfel de recrutare urmând sã aibã loc în ianuarie 2016. Printre avanta- jele pe care le evidenþi- azã iniþiatorul se numãrã costurile scãzute pentru instruire, crearea unei rezerve pertinente din care se vor selecþiona viitorii militari angajaþi, integrarea rezerviºtilor în economie ºi reconver- sia lor profesionalã, plus o educaþie prin disci- plinã a tinerilor. Decizie de urgenţă! MICA AMNISTIE FISCALĂ

Upload: others

Post on 25-Jan-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

De fapt,cine conduceaziRomânia?

Pagina 2

Clubul decrimăorganizatăîmpotrivastatuluiromân

Pagina 3

Scenariunegru pentruTraianBăsescu...

Pagina 3

De vorbăcu domnulEmilProşcan,primaruloraşuluiMizil

Ce mâncauromânii la1930

UMOR

Paginile 4-5

Pagina 6

Pagina 7

Anul XIII “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie Nr 396Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! GRATUIT

Guvernul va anu -la obligaþiile fiscale rezul-tate în urma reîncadrãrii decãtre ANAF a veniturilordin activitãþi independenteca activitãþi dependente,apãrute pânã la 1 iunie2015 ºi neachitate, inclusivdiferenþele de TVA aferen-tã veniturilor realizate dindrepturi de proprietate in -telectualã.

Va fi anulatã ºiobligaþia de platã a con-tribuþiei de asigurãri so -ciale de sãnãtate, neachi-tatã, dar numai pentru per-soanele a cãror bazã lunarãde calcul este mai micãdecât salariul de bazãminim brut pe þarã aferentãperioadelor fiscale cu -prinse între 1 ianuarie 2012ºi 31 decembrie 2014.

Veste bunã pentruºoferii care îºi doresc gea-muri fumuri la autoturis me -le personale. Potrivit no ilorreguli, foliile vor putea fimai întunecate chiar ºi pen-tru parbriz. În acestmoment, legea pre vede cãdoar la geamurile din spatepot fi lipite folii întunecate.Mai nou s-au schimbat ºiregulile privind geamuriledin faþã.

"Legislaþia este încurs de schimbare pentru afi armonizatã cu cea aplica-

bilã în UE, astfel încât ºitransparenþa pentru parbrizva fi coborâtã la 70 la sutã".Potrivit RAR, geamurilemaºinii vin încã din fabricã,inclusiv geamurile din faþã,cu o opacitate de aproape 20la sutã ºi trebuie acordatã oatenþie sporitã opacitãþiifoliei, pentru a nu depãºilimita de 30%. Cei care nurespectã legea, care au folieprea întunecatã sau nu esteomologatã RAR, riscãamenzi de pânã la 2.000 delei ºi ridicarea talonului.

Reguli noi pentru şoferi! ÎÎnnþþeelleeppþþ ii ii hhiinndduuººii pprreett iinndd ccããeexxiissttãã ppaattrruu aannoott iimmppuurrii îînn

vviiaaþþãã.. UUnnuull ppeennttrruu aa ssttuuddiiaa ººiiaa ddeessccooppeerrii lluummeeaa.. AAll ddooii lleeaappeennttrruu aa îînntteemmeeiiaa uunn ccããmmiinn..AAll tt rreeii lleeaa ppeennttrruu aa rreefflleeccttaa..ªªii ,, îînn ssffâârrººii tt ,, aall ppaattrruulleeaa,, îînnccaarree,, eell iibbeerraatt ddee iinnhhiibbii þþ ii ii ººiiddee oobbsseessii ii ,, ddeevvii ii uunn ffeell ddee

ccããllããttoorr ffããrrãã bbaaggaajjee..

La scurt timpdupã ce ministrul Apã -rãrii, Mircea Duºa, adeclarat cã este nevoiede reintroducerea stagiu-lui militar pe bazã devoluntariat, un deputatPSD a depus un proiectde lege în acest sens, oiniþiativã legislativã princare tinerii între 18 ºi 25de ani, atât bãieþii, cât ºifetele, ar urma sã seînroleze, dacã vor dori,pe o perioadã de ºaseluni, prima astfel derecrutare urmând sã aibãloc în ianuarie 2016.

Printre avanta-jele pe care le evidenþi-azã iniþiatorul se numãrãcosturile scãzute pentruinstruire, crearea unei

rezerve pertinente dincare se vor selecþionaviitorii militari angajaþi,

integrarea rezerviºtilorîn economie ºi reconver-sia lor profesionalã, plus

o educaþie prin disci-plinã a tinerilor.

Decizie de urgenţă!

MICA AMNISTIE FISCALĂ

Pagina 2EDITORIALMIZILUL

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã “Agatha Grigorescu Bacovia”

TEHNOREDACTARE: ADRIANA POPA [email protected]

ISSN 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU -redactor şef

Strada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217Telefon: 0766 329 293E-mail: [email protected]

REDACŢIA

ŞTIRI

ISSN-L 2344 - 0260

VERIFICAREI n s p e c t o r i i

ANAF vor verifica averilea 50 de români care auconturi secrete deschise laHSBC Elveþia, urmãrindsã constate dacã existãdiferenþe între sumelegãsite în conturile dinElveþia ºi ceea ce audeclarat respectivele per-soane în România, iar ve -niturile nedeclarate vor fiimpozitate cu 16%. HSBCPrivate Bank, filialaelveþianã a bancii britaniceHSBC, este bãnuitã cã aajutat peste 100.000 depersoane ºi companii din203 þãri sã pãcãleascãFiscul, ascunzând identi-tatea deponenþilor.

HOTĂTÂRECurtea de Apel

Bucureºti a admis recentacþiunea PNL împotrivaGuvernului Victor Ponta,prin care obligã Guvernul"sã procedeze la stabilireadatei organizãrii alegerilorparþiale locale pentrufuncþia de primar în 28 decircumscripþii electorale".Totodatã CAB "obligã pâ -râtul (n.r. Guvernul) sã pro-cedeze la stabilirea dateiorganizãrii alegerilor par -þia le locale pentru funcþiade preºedinte al CJ înjudeþele Vâlcea si Neamþ".

AVERTISMENTPreºedintele Co -

mi siei Europene, Jean-Claude Juncker, într-uninterviu acordat ziaruluigerman Süddeutsche Zei -tung, a trimis un avertis-ment Budapestei: "Guver -nul ungar trebuie sã aban-doneze ideea introduceriipedepsei cu moartea, încaz contrar þara sa va tre-bui sã pãrãseascã UE!"

ASOCIERERomânia ºi Bul -

ga ria se pregãtesc sã punãbazele unei pieþe comunela care sperã sã adere ºialte þãri europene. Estevorba despre o mutareimportantã în domeniulfarmaceutic. Scopul pro -iec tului este de a obþinepreþuri mai ieftine dinpartea producãtorilor far-maceutici. Anunþul vine lafinalul unei perioade încare au apãrut mai multesemnale despre o posibilãreformare a mecanismeloreuropene de negociere c

La vremea res -pectivã, alãturi de milioanede conaþionali, am nãdãj-duit ca ultimul demers con-stituþional de suspendare apreºedintelui Bãsescu sã fieîncununat de succes, dar,din pãcate, forþe oculteinterne ºi internaþionale audecis cã acest fapt esteinacceptabil, poate sã con-stituie un precedent pericu-los ºi neproductiv ce arinduce o stare de tensiuneîntre graniþele "imperiuluieuropean", aºa cã, de voiede nevoie, am fost obligaþisã mai suportãm încã doiani firea conflictualã ºibâzdâcoasã a golanului"ºcolit" prin porturile ºi ta -vernele lumii.

Chiar dacã scurtulinterimat a lui Antonescunu ne-a dat pe spate, amsperat, totuºi, la reinstau-rarea normalitãþii ºi a de -cenþei neprefãcute la con-ducerea României cu oca -zia elegerilor prezidenþialedin 2014, dar se pare cã dinnou am bãgat oiºtea-n gardcu "mutu' din Sibiu". Unuldintre sloganurile de cam-panie cu care Iohannis i-aîntãrâtat pe cei din diasporaa fost acela "Nu da toatãputerea în mâinile unui sin-gur partid!", aºa cum fusesepe vremea lui Bãsescu, darulterioara sa dorinþã obse -sivã de a avea "guvernul

meu" îl contrazice. De ceoare nu se forþeazã puþin sãne lumineze ºi pe noi de cenu este bun guvernul Pontasau cu ce ar fi mai bun celal "liberarilor"? Îl deran-jeazã - pe el sau pe alþii -mãsurile sociale reparatoriiale guvernului Ponta sauredresarea economicã aRo mâniei, atitudinea luifiindu-i impusã din exteri-or? Aici este o ciudãþeniecare trebuie lãmuritã!

Din ce în ce maides în ultima perioadã,analiºti economici sau po -litici de marcã, specialiºti îndiferite domenii sau jurnal-iºti de prestigiu, refe rindu-se la România, au începutsã foloseascã termenul de"colonie europeanã". Chiardacã aceastã etichetare esteuna alarmantã ºi nemaiîn-tâlnitã pâ nã acum, existãunele argumente care osusþin, printre acestea ºicele ale reputatului analisteconomic Ilie ªerbãnescu:

"Plãtesc apa lacompania Apa Nova, caree o companie franþuzeascã,dar îmi vinde apã româ -neascã pentru cã, cu sigu-ranþã, nu o aduce dinFranþa. Curentul electric îlplãtesc la o companie ita -lianã numitã Enel. Deci,banii mei se scurg în Italia,deoarece sunt convins cãEnel nu-mi vinde curent

italian. Gazul metan îlplãtesc la GDF Suez, firmãfranþuzeascã ce îmi vindegaz metan românesc, darbanii noºtri pleacã la Parissã se integreze în UE.Telefonul, indiferent cui îlplãtesc, cum deschid gurasã zic ceva, cum îmi maizboarã din portofel niºtebani cãtre zãri strãine.Cablul TV ºi internetul leplãtesc la RCS & RDS.útia, mãrturisesc cã nuºtiu de unde sunt, dar amauzit cã patronul lor, penume Zoltan Teszary, lo -cuieºte la Budapesta ºi nuºtie nici el dacã mai eromân sau european. Dacãbag benzinã în rezervor, m-am integrat ºi cu maºina înEuropa, cã nu mai e în toatãRomânia un PECO româ-nesc. Fereascã Dumnezeude vreun împrumut labancã, fiindcã în þarã, înafarã de CEC, nu mai enicio bancã româneascã.Dacã umplem coºul cumerinde la supermarket,iarãºi aruncãm cu baniipeste mãri ºi þãri, fiindcãmarfã e aproape 90% deimport".

Totodatã, legat totde aceastã idee, ne mai punpe gânduri ºi alte aspecteciudate: intempestiva re -nun þare la candidatura pre -zidenþialã a lui Antonescu

în favoarealui Iohannis,lentoarea sau re -fuzul repetat al sasu-lui de a promulga anu-mite legi elaborate deguvern ºi aprobate de parla-ment, brusca ºi intensarevenire "la viaþã" a pro -curorilor ce au "hibernat"profund în perioada bãsistã,încãpãþânarea preºedinteluide a impune în funcþiiimportante persoane asupracãrora planeazã serioaseîndoieli, lipsa unor reacþiiadecvate în cazul declaraþi-ilor jignitoare legate de alo-caþiile copiilor... Sunt toateacestea decizii autohtonesau unele elaborate în can-celariile occidentale ºi asu-mate de Iohannis?

Oare în zadar lan -seazã premierul Ponta acestapel? "Cred cã în acestmoment toþi adversarii dez-voltãrii, prosperitãþii ºiindependenþei noastre eco-nomice sunt în stare deorice ca sã blocheze apli-carea unor mãsuri instituitede noi. Fac un apel la toþiromânii de bunã credinþã sãfacem front comun împo -triva oricãror asemeneatentative evidente împotri-va interesului nostru ca þaraºi societate!". Oare aici am ajuns?

ªtefan AVRAMESCU

De fapt, cine conduce azi România?STĂM

STRÂMB,

DAR JUDECĂM DREPT!

Proiectul noii Legia Educaþiei pe care mi nis -trul Educaþiei îl vrea adoptatpânã la sfârºitul anului,aduce modificãri impor-tante pentru elevi. Astfel,elevii vor susþine în clasa aopta Evaluarea Naþionalã,dar acest test nu va fi deajuns pentru admiterea înliceu, rezultatele acestuiafiind doar un procent dinmedia de admitere, eleviiurmând a susþine ºi un exa-

men, deºi ministrul a exclusiniþial posibilitatea introdu -cerii ambelor examene.

Proiectul de legeprevede cã "admiterea înliceu/ºcoalã profesionalã serealizeazã prin concurs, înbaza fiºei de opþiuni indi-viduale depusã de candidaþila înscriere. Fiºa cuprindeopþiuni din oferta edu-caþionalã naþionalã expri-mate în ordinea prefe -rinþelor".

Media de admite -re va fi calculatã diferit.Astfel, dacã numãrul ele -vilor înscriºi, potrivit primeiopþiuni, va depãºi numãrulde locuri disponibile, mediava fi compusã din:- portofoliul educaþional(20%, compus din mediileanilor de gimnaziu + altediplome ºi activitãþi ex tra -ºcolare);- media probelor scrise de laEvaluarea Naþionalã (30%);- nota obþinutã la examenulde admitere (50%).

Dacã numãrulcan didaþilor la un profil nudepãºeºte numãrul locurilordisponibile, media va fi cal-culatã astfel: - portofoliul educaþional(40%);- media probelor scrise de laEvaluarea Naþionalã (60%).

Proiectul de legemai prevede: concursurilede ocupare a posturilor va -cante de cãtre cadrele didac-tice nu vor mai fi organizatede inspectoratele ºcolare, cide unitãþile de învãþãmânt.

O nouă Lege a Educaţiei?

Pagina 3 OPINII MIZILUL

a preþurilor medica-mentelor cu industria far-maceuticã.

ÎNFIIN?ĂRIUn nou partid va

apãrea pe scena politicã cuun an înainte de alegerilelocale ºi parlamentare. Es -te vorba despre partidulMonicãi Macovei, M10,care va depune la tribunalactele pentru înfiinþare.Partidul pleacã de la 5%,atât cât a luat politiciana laalegerile prezidenþiale. Sepoziþioneazã, potrivit me -sa jelor publice, în opoziþiecu partidele vechi de pescena politicã.

*Consevatori, ne -

mulþumiþi de direcþia încare merge partidul condusde Daniel Constantin, auînceput demersurile pentruînfiinþarea unei noi for-maþiuni politice, PartidulPuterii Umaniste. PartidulPuterii Umaniste este fon-dat de tineri care cred ºisusþin doctrina umanistãlansatã de profesorul DanVoiculescu în 1992, pre-cum ºi de lideri marcanþi aiPartidului Conservator.

*Liderul Parti du -

lui Liberal Reformator,Cãlin Popescu Tãriceanu,a anunþat cã s-au încheiatdiscuþiile privind fuziuneapartidului sãu cu PartidulConservator. Noua forma -þiune - de centru dreapta,de facturã liberalã -, se vanumi Alianþa Liberalilor ºiDemocraþilor.

PROPUNEREPapa Francisc a

propus stabilirea unei datefixe a Paºtelui, astfel încâtcatolicii ºi ortodocºii sãpoatã celebra împreunãaceastã sãrbãtoare. Înprezent, catolicii sãrbã-toresc Paºtele în primaduminicã dupã primaLunã Plinã ce are loc dupãechinocþiul de primãvarã(21 martie). Pentru orto -docºi, care folosesc calen-darul iulian mai degrabãdecât pe cel gregorian,aceastã datã cade adesea osãptãmânã mai târziu.Aºadar, constatând cãfenomenul de Luna Plinãse produce tot mai târziu întimpul anului, Papa a glu-mit: "În 60 ani riscãm sãsãrbãtorim Paºtele în lunaaugust".

La muncã, derbe-dei! Voi, mãscãricilor dinParlament, ne-aþi adus "feri-cirea" de a fi sãraci de unsfert de veac! "Fericirea" dea fi cãlcaþi în picioare delifte strãine, care vor sã-ºifacã statul lor în statul nos-tru ºi ne-au cumpãrat penimic terenurile agricole,pãdurile, casele ºi apele! Cãaþi reuºit, ºi noi suntemvinovaþi! Ne-aþi izgonittinerii ºi pãrinþii pestegraniþe, forþându-i sã slu -gãreascã pe strãini, pentruca familiile lor rãmase înþara pe care aþi confiscat-o,sã aibã, chipurile, un traimai bun! Aveþi curajul sã vãdaþi demisia, sã restituiþiÞãrii tot ce-aþi furat ºi sã ple-caþi în bloc ºi la bloc, fireºte,sã trãiþi cu datorii laîntreþinere, cu pâine, fasoleºi cartofi, sã mergeþi cuautobuzul la cea mai ieftinãpiaþã ºi sã nu ºtiþi ce esteconcediul, pentru cã salari-ile nu se-ajung nici pentrutraiul zilnic? În loc sã scadã,actele voastre de corupþie au

devenit mai frecvente, mailate, mai lungi ºi mai crimi-nale! Miniºtri, magistraþi,politicieni de toate culorile,oameni de "afaceri", bãieþicare mai de care mai"deºtepþi" au fost cercetaþi ºicondamnaþi în ultimii anipentru fraude uriaºe, pentrudare ºi luare de mitã, pentrusabotarea economiei naþio -nale ºi pentru spionaj înfavoarea unor þãri strãine...De ochii lumii, doar câþivaau fost încarceraþi... cu "ter-men redus", la relaxare,prilej de auto-victimizare ºitemperare a revoltei ºi furieimulþimii. La ieºirea de lazdup, din nou, trai pe vãtrai,de averile lor însuºite ilegal,nimeni nu s-a atins. Guraprostimii a fost astupatã. Laînceputuri, mita însemna,acolo, niºte lãzi cu vin, cutiicu whisky, caltaboºi, þuicã ºizeci de mii de euro, ca pevremea lui Decebal TraianRemeº ºi Ioan Avram Mu -reºan, dar acum mita atingemiliarde de euro. Aºa s-auridicat faimoasele cartiererezidenþiale în România,înþesate de imense ºi sfidã-toare vile luxoase, aºa audevenit miliardari ºmecheriiºi neruºinaþii care facpoliticã de asuprire a pro -priu lui popor, prin evaziune,mitã ºi hoþie la drumulmare.

Câte afaceri decorupþie mârºavã nu ºi-audat duhul sau au fostîngropate prin sertareleprocurorilor ºtiuþi ºi neºtiuþi!Cu hoþii care furã pentru ase hrãni, hoþii mãrunþi, ime-

diat îºi face justiþia treaba![...] Pe românii care s-auîmprumutat la bãnci, nu casã-ºi punã plasme 3D încasele de lut sau mobilã cutelecomandã în niºte amã -râte de apartamente, nici casã-ºi þinã copiii la ºcoliînalte, în celebrele univer-sitãþi din vestitul Occident,ci ca sã-ºi opereze bolnaviisau sã-ºi îngroape morþii, i-aþi executat silit ºi i-aþi lãsatfãrã case, când au rãmasfãrã locurile de muncã des-fiinþate tot de voi, mãscãri-cilor! Când e vorba de voi,cei care aþi furat ºi vândutRomânia, aþi luat împrumu-turi fabuloase din bãnci fãrãsã le mai restituiþi, justiþiafoloseºte ochio metrul, fiind-cã este tot la mâna voastrã!Sã le fie verificate, leu culeu, averile celor care s-auîmbogãþit dupã lovitura destat din 1989, antiromâniicare acþioneazã protejaþi delegiuitori, la rândul lor,membri ai clubului de crimãorganizatã împotriva statu-lui român. Dureros este cãºi-au gãsit susþinãtori în rân-dul populaþiei, care îi apãrãcu violenþã ºi prostie ºi îivoteazã pentru un peºcheºde crâºmã.

"A nu fi cuprinsde ruºine atunci când aifurat, e cea mai maredepravare", zicea Aristotelpe la anii 300 î.Hr. Aceºti"specialiºti" care au recon-struit dialectica hoþie-lege,nu trãiesc doar din retribuþiade parlamentar, ba, încã, îºimai fãcurã ºi pensii supli-mentare, ce ruºine, ce ne -

simþire ordinarã, ce sfidaregrosolanã a poporului pecare ar trebui sã-l slujeascã,nu sã-l jefuiascã! Sursele lorde bani s-au înmulþit caploº niþele în bojdeucilesãracilor, iar când sunt atinºide cineva la "inteligenþã"pot prezenta seturi de diplo -me de licenþe, masterate,doctorate, burse strãine,încât e clar cã banii ºi pu -terea le-au lungit mânile ºiparºivitatea, nu le-a sporitmintea. Avari, cupizi, fãþar-nici, seniori ai lãcomiei debani, distrugãtori a tot ce-iromânesc, politicienii noºtrin-au lucrat niciodatã pentrupopor, fiind tot timpul îm -potriva lui. Înhãitaþi custrãinii ºi duºmanii Ro mâ -niei, urzesc ºi pun la cale îm - potriva naþiunii, dar în folo-sul ºi sporul nemerniciei lor.

Cât de potrivitesunt acum versurile regre-tatului Adrian Pãunescupentru micimile din Par -lament!: "La muncã, derbe-dei, cã trece anul/ ªi vinãilalþi ºi-o sã vã ia ciolanul./Fãceaþi pe democraþii ceicucernici,/ [...] Mamii voas-tre de nemernici!/ Scuipaþi-vã-ntre voi cum se cuvine/ªi-apoi convingeþi-vã cã ebine.// C-aþi luat o þarã demai mare dragul/ ªi i-aþi dis-trus averile ºi steagul./ S-ajungem colonia de ocarã/Care-ºi va cere scuze înmaghiarã./ ªi, prin compli -citãþi cu demoni aprigi,/ Aþidesfiinþat uzine, câmpuri,fabrici"...La muncã, derbedei!

Maria Diana POPESCU

Clubul de crimă organizată împotriva statului român

Corespondenţă din Germania de la REVISTA ART - EMIS ACADEMY

ŞTIRI

c

Eu cred cã OmarHayssam a început sã vor-beascã din douã motive. Ele condamnat de un anjumate, dar a început sã vor-beascã de când ºi-a terminatmandatul Traian Bãsescu.Probabil a înþeles ºi OmarHayssam cã Bãsescu nu semai poate baza pe butoaneleºi manetele acelea de forþãde care încã se temeaHayssam în puºcãrie. Dincauza asta a început sã vor-beascã.

Vizavi de rãpire,ºtim cu toþii, presa a tot

vehiculat: au fost patrurãpiþi. Mohammad Munafºi încã un ziarist care a fostrãpit ºtiau cã e o scenetã.Doi nu ºtiau. Ohanesian, depildã, nu ºtia, ºi el se agitãde zece ani sã spunã lumiiacest lucru, dar nu-l ianimeni în seamã.

Eu nu cred cãTraian Bãsescu a fost impli-cat în rãpirea jurnaliºtilor.Chiar nu cred. Cred cã purºi simplu cã sceneta a fostscãpatã de sub control, dupãcare Bãsescu a arãtat po -porului muncitor cã el e

precum Rambo, precumBruce Willis, care moaregreu. A arãtat cã, iatã, el,preºedintele, s-a implicat ºia adus românii de acolo,încoace.

ªtiþi ce impact are,dincolo de presã, aceastãdezvãluire? Unul foartegrav! ªtiþi cã Statele Uniteºi Marea Britanie au pierdutmai mulþi cetãþeni, fiindcãn-au vrut sã plãteascã rãs-cumpãrãri. Ei au spus foarteclar: "Ca sã salvaþi o viaþã,le daþi bani nemernicilor ºicu banii ãia ei omoarã 1.000

de oameni". Era un calculamericãnesc adevãrat ºifoarte pragmatic. Dacã seaflã de undeva cã Românialui Traian Bãsescu a plãtitvreun ban pentru eliberare,s-ar putea sã vinã, de laamericani, apostila aia pecare o aºteaptã foarte multãlume: "liber la dosare pen-tru Traian Bãsescu!".

Bogdan CHIRIEAC

Scenariu negru pentru Traian Băsescudupă dezvăluirile lui Omar Hayssam

Pagina 4EVENIMENTMIZILUL

Domnule primar,de la bun început mã simtobligat sã vã mulþumescpentru amabilitatea dum-neavoastrã de a accepta sãpurtãm acest dialog, ru -pând, în sfârºit, tãcereaasupra campaniei de vitu-perare a dumneavoastrã ºi ainstituþiei pe care aþi fostales sã o conduceþi, oferindastfel mizilenilor ocazia dea judeca faptele în deplinãcunoºtinþã de cauzã.

De la început,vreau sã precizez faptul cãacceptul de a purta o dis-cuþie pe marginea genuluide întrebãri pe care bãnui-esc cã aveþi de gând sã leavansaþi se datoreazã exclu-siv respectului pe care-l portmizilenilor, onestele meleexplicaþii sunt adresateexclusiv acestora, ºi nicide-cum nu constituie o pole -micã cu cei care au de -clanºat aceastã campanieîmpotriva mea... Este foarteimportant pentru mine sã seînþeleagã cã am avutmotive serioase pentru carem-am simþit nevoit sã nurãspund vreodatã acesteidoamne ºi echipei sale desusþinãtori.

Nu aþi putea pre-ciza mãcare câteva dintreaceste motive?

Pot spune doar cãnu este vorba de mândrie,infatuare sau alte motive cefrizeazã lipsa bunului-simþ.Am curajul sã afirm cã întoþi anii de când sunt laprimãrie, nimeni nu mãpoate acuza de refuzul dia-logului. Am primit în audi-enþã pe oricine, în orice situ-aþie, am rãspuns tuturor,chiar ºi anonimelor. În cazulde faþã este însã vorba de cutotul altceva! Exagerãrileduse la extrem, tonul ºi ter-menii folosiþi, rãutateanemotivatã ºi, nu în ultimulrând, scopul meschin alacestei campanii denigra-toare, care nu are absolutnicio legãturã cu grija faþãde mizileni, m-au obligat sãrefuz a mã pune la dispoziþiaacestor provocãri umili-toare. Pentru elucidareaacuzelor am ales însã insti-tuþia justiþiei, singura caleprin care poate fi stabilitadevãrul. Sper sã producbucurie celor ce acuzã, pen-tru cã doar prin justiþie ceivinovaþi de producerea unor

fãrãdelegi pot fi ºi pedepsiþi. O altã precizare pe

care trebuie sã o fac esteaceea cã niciodatã nu amdat pe nimeni afarã din ser-viciu, ci am recurs mereu ladialog ºi la alte modalitãþide a îndrepta anumite dera-paje... Au fost însã situaþiide disponibilizãri impuse delegislaþie, situaþii totalneplãcute, care ne impuneausã respectãm un anumealgoritm, sã ne rezumãm laun anumit numãr de salari-aþi. Vã dau un singur exem-plu: din 50 de gardieni pu -blici (aºa se numeau odi -nioarã) a trebuit sã nerezumãm la 16 (adicã unulla 1000 de locuitori). Înacest nefericit caz am sta-bilit niºte criterii, care auavut la bazã principii pre-cum calitatea muncii, per-formanþa, disciplina, res -pectul faþã de muncã, deoameni, de activitatea cetrebuia îndeplinitã... Repet,a fost o situaþie foarte neplã-cutã sã trimit oameni acasã,oameni care aveau familiide întreþinut, rate la bãnci ºifel de fel de alte probleme.Am recurs ºi la anumite"artificii" pentru a degrevaorganigrama primãriei. Ast -fel, cantina a fost transfor-matã în societate comer-cialã, fiind nevoitã sã se au -tofinanþeze...

Fiindcã aþi adusvorba de cantinã, probabilºtiþi cã afirmând faptul cã arfi o firmã ce "cãpuºeazã"primãria, vi se aduc o serieîntreagã de acuze.

Iniþial cantina afost înfiinþatã pentru ca toþisalariaþii sã poatã servimasa de prânz aici, în con-tractul colectiv de muncãfiind prevãzutã o îndem-nizaþie de hranã ce fãceaposibil acest lucru. Cantinaa reprezentat o investiþiecare a adus beneficii nunumai salariaþilor pri mãriei,dar ºi altor mii de mizilenicare au putut organiza aicidiferite evenimente încondiþii calitative ºi lapreþuri deosebit de avanta-joase. Dar a venit aceaordonanþã a guvernului Boccare, pe lângã reducerile depersonal, a impus ºi desfi-inþarea îndemnizaþiei dehranã. În mod normal astaînsemna desfiinþarea canti-nei!

Solicitãrile oamenilor de abeneficia în continuare deserviciile cantinei, ideea dea nu irosi o investiþie dejafinalizatã, dar ºi dorinþa dea nu trimite personalul înºomaj, ne-au fãcut sãrecurgem la acest artificiu,transformând cantina însocietate comercialã cu per-sonalitate juridicã. Asta aînsemnat autofinanþare,adicã sã "trãiascã" numaidin venituri propii, pentrucã dispãruse indemnizaþiade hranã, principala sursãde finanþare a ei. Aceastãschimbare bruscã a fãcut sãaparã datorii ºi de aici dis-funcþionalitãþi, care în maremãsurã au speriat pe cei ces-au perindat la conducereacantinei. Raportul Curþii deConturi, pe care am auzit cãpublicaþia de care aþi amintitîl prezintã în detaliu, sereferã la perioada de atunci.Interesant este însã de aflatcum ajung la doamna decare vorbiþi acte importantedin primãrie, deoarece nuau existat solicitãri adresateinstituþiei noastre de a leobþine. Este foarte clar cãavem de-a face aici cu sus-trageri de documente! Ac -tuala conducere a cantinei,care a reuºit sã redresezesimþitor situaþia economicã,nu are absolut nicio legãturãcu acele observaþii dinraport, observaþii pe care, înmod tendenþios ºi mincinos,autorul articolului le pa -seazã cãtre cei de acum.Beneficiarii, adicã oameniicare au apelat la serviciilecantinei, sunt cei mai înmãsurã sã comenteze a -ceastã etichetare de "cã -puºã" adusã cantinei. Dacãmizilenii considerã cantinainutilã sau speculativã, pusãpe ciubucuri ºi îi propundesfiinþarea, pro mitem cã nevom conforma. Dar sã fiedorinþa mizilenilor, nu efec-tul veninos al urii unor indi-vizi.

În cazul doamneila care faceþi referire, deremarcat este faptul cã dupãdisponibilizare (nu datafarã!), a fost angajatã laS.C. SALUB S.A. înfuncþia de director adjunct,cu un salariu mult mai maredecât cel de referent la Casade Culturã (nu a fost nicio-datã director acolo!), iar fiuldânsei angajat tot acolo, pe

o perioadã determinatã.Când acea perioadã a expi-rat, din cauza dificultãþiloreconomice existente, fiuluinu i s-a mai putut prelungicontractul, doamna fiind ºiîn momentul de faþã anga-jatã la S.C. SALUB S.A.Angajatã, vorba vine, pentrucã din câte ºtiu vine doar sã-ºi ridice retribuþia cuvenitãpentru concediile medicaleîn care este de aproximativ350 (treisu tecinzeci) dezile!! Se naºte o fireascãîntrebare: unde sunt "rãu -tãþile" mele, dacã doamnacu pricina este ºi acumangajata instituþiei aflatã însubordinea Primãriei ºi aConsiliului Local, fiind to -leratã acolo în aceste con -diþii?

Care a fost reacþiafamiliei, a copiiilor dum-neavoastrã, a celor apropiaþiatât la declanºarea acesteifuribunde campanii, cât ºipe timpul derulãrii acesteia?Cum comentaþi prejudiciulde imagine adus dumnea -voastrã ºi instituþiei pe careo conduceþi?

Cred cã e lesne deînþeles cã toate aceste rãutãþiau produs indignare, tris-teþe, dezgust... Este onedreptate ce vãd cã seexerseazã cu succes înmulte aspecte ale vieþii."Trãim timpuri anapoda,este vremea lor, a celor cuconºtiinþa în mare sufe -rinþã...", spunea cineva. Celmai mult mã afecteazã tris-teþea copiilor mei...

Sunt seri cândcuvintele nu mai încap îndiscuþii, tãcerea e cumplitãºi asta nu s-a întâmplat deminute, ci de zile ºi multe,foarte multe luni... ªi pentruce?

Mi-am analizatcomportamentul vizavi deaceastã doamnã ºi nu-miamintesc sã-i fi dat vreosancþiune sau sã-i fac vreunrãu. Îmi amintesc cã i s-auiertat multe, cã a fost tot-deauna înþeleasã, ajutatã...Când am aflat cã este bol-navã, i-am oferit privilegiulde a comenta transmisiile îndirect de la slujbele deînviere oficiate la BisericaSf. Ioan, gândind cã prinaceasta va realiza apro -pierea de Dumnezeu de careconsideram cã avea atâtanevoie. Îmi amintesc cã,

mulþumindu-mi, mi-a des -tãinuit faptul cã a fost pen-tru prima datã când a asistatla o slujbã. Pãcat cã a ratatocazia de a asimila ºi urmapildele creºtine ce seprimesc prin credinþã.

Aflu de la diverºimizileni cã recurge, în per-manenþã, la cele mai rãutã-cioase lucruri, nemerniciigreu de imaginat. Se spunecã zilnic "se zbate" pentru a"descoperi" din relele fãcutede mine, iar serile, împreunãcu cei câþiva adepþi, sestrâng la un "pahar devorbã", sã analizeze activi-tatea zilei ºi pun la caleurmãtoarele "strategii".

Pentru ce atâtavenin ºi ferocitate în zil-nicele lor "acþiuni"? Ade -vãrul nu este monopolulnimãnui ºi nici nu poate fimânjit sau manipulat demânuitori de interese, chiardacã deþin "artã" diversiu-nii. Ade vãrul va ieºi cu si -guranþã la ivealã, cu sau fãrãdorinþa cuiva!

A existat în vreunmoment al scandalului, dinpartea dumneavoastrã sau adoamnei Mandalac, vreotentativã raþionalã ºi corectãde aplanare a conflictului?

Am mai spus, nueste vorba despre un con-flict, o ceartã sau altceva.

Totul a pornit de laniºte acuze (a se citi bârfe)lansate prin oraº, pe carediferiþi cetãþeni mi le adu -ceau la cunoºtinþã. L-aminvitat la mine pe soþul dum-neaei pentru a-i aduce lacunoºtinþã acest lucru ºi, dinpostura de mentor al fami-liei, sã ia cuvenitele mãsuri.Se pare cã nu s-a întâmplatacest lucru.

Dorinþa dânseieste de a reveni la Casa deCulturã ºi de a-i angajacopilul, lucru de neînþelespentru cã salariul la actu-alul loc de muncã este multmai mare. În loc de angaja-mente, de proiecte sau do -rinþe de mai bine în activi-tatea la care cu orice preþdoreºte sã revinã, a trecut laameninþãri, în sensul cãdacã nu-i accept solicitareava scoate un ziar care se vaocupa numai de mine, lucrucare s-a ºi întâmplat. Credcã orice alt comentariu estede prisos. Au mai fost câte-va tentative...

De vorbă cu domnul Emil Proşcan, primarul oraşului Mizil

Pagina 5 EVENIMENT MIZILUL

de "împãcare" venite dinpartea dânsei ºi transmiseprin diverse persoane (unelechiar sus-puse), prin care mise transmitea cã dacã vareveni la vechiul sãu loc demuncã, iar fiul va fi reanga-jat, va renunþa la toateºicanele.

ªi de ce nu aþiacceptat?

Glumiþi, nu? Vã reproºaþi ceva

în legãturã cu relaþia insti-tuþionalizatã între dumnea -voastrã ºi doamna Man -dalac?

Am spus, pur tãriledoamnei m-au obligat la oîndelungã analizã retrospec-tivã... Speram sã gãsesc omotivaþie pentru "dã ruirea"maleficã la care s-a dedat,dar nu am gãsit nimic. Poatereuºiþi sã obþineþi dumnea -voastrã un punct de vederecare sã se vrea o motivaþie.

Dacã pânã acumpublicaþia doamnei Man -dalac s-a mãrginit sã vãatace folosind un limbajoarecum civilizat, dar sub-urban, dupã ce dumnea -voastrã aþi decis iniþiereaunei acþiuni în justiþie,lucrurile au esca ladat bruscºi într-o manierã foarte per-iculoasã. Recent, mai multepersoane din oraº au gãsit încutiile poºtale un mesajadresat dumneavoastrã,scri soare pe care o vãd ºi pemasa dumneavoastrã ºi încare, de loc aluziv, sunteþiame ninþat cu moartea. Vãrog sã comentaþi acestaspect.

Ce mai poþi co -menta când constaþi cã cine-va îºi pierde orice urmã deumanitate? Pur ºi simpluîncremeneºti... Sunt lucruri

care îþi a nuleazã puterea dere acþie... S-a folosit unîntreg arsenal logistic foartebine pus la punct.

Mai întâi s-a cre -ionat portetul unei victime,un om suferind de o boalãgrea, dat afarã din serviciude un primar inconºtientcare comite numai abuzuri.Povestea, cu siguranþã, estepre sãratã cu amãnunte careimpresioneazã, având im -pact asupra celor neinfor-maþi. Nu contest boaladoamnei în cauzã ºi compã-timesc sincer pe oricine esteaflat într-o situaþie asemãnã-toare. Poate sunt cunoscuteimplicaþiile mele în diferiteasemenea cazuri grave, darse pare cã la dânsa inter-venþiile medicale ºi trata-mentele folosite au datrezultate, altfel nu se poateexplica tonusul deosebit ceîl are ºi care-i permite aces-te alergãturi ºi zbateri zil-nice. A înjghebat o povestecu care a reuºit, se pare, sãimpresioneze o serie de per-soane, mai ales cã acesteanu benificiau decât de vari-anta dânsei. Aºa se explicã"reuºita" în a racola diversepersoane, ºi chiar persona -litãþi. Au urmat apoi ziarul,multele reclamaþii la diverseforuri, inclusiv DNA, sesi -zãri penale pentru, reþineþi,"hãrþuire", (nu eu sunt celhãrþuit prin tot ce zilnic mise face, ci dânsa prin tãcereamea?!), descinderi la re -dacþii de ziare cu rugã -mintea de a publica celedictate de dânsa ºi fel de felde alte ºicane.

Multor persoane lis-a propus sã scrie despremine la modul denigrator!Nu direct, ci prin pro -

punerea abordãrii unor su -biecte care, aparent, nuaveau nicio legãturã cumine, în final virând subiec-tul spre intenþia de bazã:Emil Proºcan. Sunt per-soane care afirmã cã nu auºtiut de adevãrata intenþie adoamnei ºi cã le-au fostaduse adãugiri ºi modicãrila cele scrise. Sunt multe despus pe aceastã temã, dar,credeþi-mã, nu-mi face nicioplãcere sã dezbat acestsubiect. Sunt mult maimulte ºicane decât celeamintite aici, dar, în fond,fiecare e liber sã procedezedupã cum raþionamentul ºifelul de a fi îi dicteazã.

Nu aþi fãcut nicioreferire la amenþarea cumoartea!

În primul rând nuºtiu dacã acest mesaj vine dela doamna în discuþie, dar egreu de crezut cã poate figenerat de o altã sursã. Spersã aflãm cât de curând cineare "bunãvoinþã" de a-milua viaþa... Ce sã vã spun,am amintit de un întregarsenal logistic "de speciali-tate", din care, probabil,lipsea acest instrument deintimidare ºi înfricoºare.Acest lucru elucideazã înmare mãsurã potenþialuluman de care dispune per-soana sau persoanele res -pective ºi le exemplificã pedeplin "calitãþile" umane.

Acum, în finalulconvorbirii noastre ºi înain-tea confruntãrilor din jus -tiþie, aveþi sã-i transmiteþiceva doamnei Mandalac ºiapropiaþilor acesteia? Tot -odatã, aveþi un mesaj pecare doriþi sã-l adresaþimizilenilor atât partizanilordoamnei Mandalac, cât ºi

celor ce vã susþin ne -condiþionat?

Mizilenilor tre-buie sã le vorbesc despreproblemele oraºului, ºi voiface acest lucru cu primaocazie. În cazul de faþã îirog sã punã la îndoialãspusele mele, dar ºi pe alecelor care le aduc la cunoºt-inþã multele rele pe care lefac, sã încerce sã discearnãdoar adevãrul din spuselenoastre. Sã ne "cântãreascã"pe fiecare dupã faptelenoastre, dupã felul de a fidintotdeauna. Nu am nimicsã-i mai comunic doamneide care amintiþi aici. Vãreproduc, totuºi, câteva rân-duri pe care i le-am trimispe timpul campaniei saledenigratoare ºi apoi invitoamenii sã raþioneze:

Aflu fel de fel deamãnunte despre "ocupaþia"ce, de mai mult timp ºi cuconsecvenþã, te întrebui -nþeazã! Nu mã mirã! Nu mãmai mirã relele ce cu dibã-cie ºi profesionalism le puile cale! Nu-þi scriu acesterânduri pentru a negocia sauameninþa, ci pentru a te rugasã faci ceea ce þi-ai propussã faci! Fã cât mai mult rãupoþi, folosindu-te de toateputerile tale, în toatefelurile, în toate locurile,oricând!

Inventeazã ºi re -gizeazã tot ceea ce imagi-naþia ta ºtie ºi poate! Estedreptul felului tãu de a dis-cerne, de a trece prin viaþã ºieu nu mã împotrivesc, chiardacã mi se pare strigãtor lacer, nu-mi propun sã mãrãzbun! Te-am iertat în maitoate ocaziile, nici mãcar nute-am atenþionat pentru ceeace rãu, de multe ori, ai

fãcut! Poate am greºit,poate nu! Nu am "harul" dea face rãu!

În momentelegrel e te-am înþeles, am ºterscu buretele, am încercat sã-þi fiu alãturi, te-am ajutat!Au fost ºi momente cândcredeam cã am reuºit sã tefac sã-þi pui în valoare ceeace Dumnezeu, atunci lanaºtere, þi-a pus în suflet!

Fã-mi cât de multrãu poþi! ªtiu cã asta temotiveazã în a exista, astaîþi dã satisfacþie, te înþeleg ºisunt de acord! Cu copii meiva fi mai greu sã dai ochii!Ei, spre deosebire de tine,mã cunosc! Am probe careoricând se pot constitui îndosare penale cu greutate!Nu o sã le dau curs! Nici nuo sã întreprind nimic pentrua fi datã afarã de la serviciusau pentru a þi se face unrãu! Îmi propun doar sã teignor ºi atât!

Dacã se va întâm-pla sã intri într-o bisericã ºisã ai un rãgaz de liniºte ºilucidate, îþi sugerez sã tegândeºti, acolo sau în mo -mentele tale de respiro, lasuferinþele bãiatului tãu, alefamiliei tale în general ºi laeventualele cauze care le-arfi putut genera!

Vã doresc multãsãnãtate ºi cât mai multezile liniºtite!

Cu prietenie, EPVã mulþumesc

pentru oportunitatea de a fipurtat aceastã discuþie ºipentru timpul acordat.

Vã mulþumesc ºieu pentru ºansa oferitã de amã adresa mizilenilor!

Interviu realizat de ªtefan AVRAMESCU

De vorbă cu domnul Emil Proşcan, primarul oraşului Mizil

În 1989, CAP-uldin localitatea Curtici, jud.Arad, nu a fost distrus delãcomia sau prostia oame-nilor, ci a fost privatizat,fiind prima firmã înscrisã înRomânia în domeniul agri-col. Atunci, inginerul Di -mitrie Muscã le-a spusoamenilor cã dacã vor lucraîmpreunã ºi vor cultivasuprafeþe mari de teren, vorajunge chiar sã facã profit.Oamenii locului l-au ascul-tat, nu s-au grãbit sã-ºi ia

pãmânturile înapoi ºi nu audistrus clãdirile contruite,tot de ei, în comunism. I-audat totul pe mânã lui Muscã,ei rãmânând acþionari.Acum, la Curtici suntadunate la un loc 7500 dehectare, având peste 3000de acþionari, CAP Curticifiind transformat într-unadevãrat imperiu cu fermede animale, magazine, aba-toare ºi fabrici de lapte,dupã modelul unui combi-nat pe care Muscã îl vãzuse

cândva în fosta Iugoslavie.Pentru fiecare

hec tar de pãmânt, acþionariiprimesc anual 1.500 kg decereale sau controvaloarealor, adicã în jur de 300 deeuro. Mulþi au ales sãprimeascã pâine, fostãbrutãrie fiind modernizatã,ºi peste 1.500 de pâini secoc zilnic aici zilnic.

Acum CAI-Com -binat AgroIndustria a ajunsla o cifrã de afaceri de 20milioane de euro pe an, cu

un profit de 4-5 milioaneeuro, profit care este rein-vestit în modernizare ºi dez-voltare.

Deci s-a putut ºialtfel, nu ca în majoritateazonelor þãrii, unde foºtii pro-prietari s-au repezit sã-ºirevendice terenurile, pentruca mai apoi, îmbãtrâniþi ºipauperizaþi de cheltuielileaferente întreþinerii cultu -rilor, au ajuns sã-ºi cedezeproprietãþile, vânzându-lepe sume modice unor sam-sari.

Încercaþi sã vãima ginaþi ce profituri fabu-

loase ar fi obþinut Româniadin comerþul internaþionalcu produse agroalimentare,dacã realizarea de la Curticin-ar fi fost excepþie, ci re -gulã! S-ar mai fi ajuns oareca peste 20% din cele maifertile terenuri arabile aleRomâniei sã se afle în pro-prietatea sau exploatarea"investitorilor" strãini, iarpiaþa româneascã de profilsã fie sufocatã de produseagroalimentare de import,uneori de o calitate îndoiel-nicã?

A.M.ª.A.

Ultimul CAP din România!

Pagina 6SANATATEMIZILUL

Cele mai bune ceaiuripentru inimă!

Stresul ºi alimen-taþia bogatã în grãsimi suntdoar douã dintre motiveledin cauza cãrora, în timp,sistemul cardiovascularare de suferit. Iatã care suntcele mai bune ceaiuri pen-tru inimã.

Pãducelul - esterecomandat a fi consumatde cãtre cei care suferã deinsuficientã cardiacã, dehipertensiune, de atero -scle rozã ºi de anginã.Printre beneficiile acestuiceai pentru inimã senumãrã efectul calmant,deosebit de apreciat decãtre cei care se confruntãcu palpitaþiile.

Busuiocul - arenumeroase beneficii pentruorganism, atunci când esteconsumat sub formã in -fuziei. Caracterizatã de oaromã unicã, deosebitã, ºibogatã în uleiuri volatile,aceastã plantã originarã

din Asia joacã un rolimportant în reducereastresului cardiac.

Ceaiul verde -are nenumãrate beneficii înlupta cu bolile de inimã.Acesta contribuie la eli -minarea grãsimilor care sedepun pe pereþii vaselorsanguine.

Anghinarea - esteîncã o plantã care îþi poatefi de mare ajutor atuncicând te confrunþi cu oafecþiune cardiacã. Dacãvei bea douã-trei cãni pezi, vei reuºi sã împiedicicreºterea nivelului coles-terolului din sânge ºi sãprevii hipertensiunea ºiateroscleroza.

Traista-ciobanu-lui - este încã unul dintreceaiurile pentru inimaindispensabil în cazulafecþiunilor de acest tip.Aceastã plantã face mi -nuni în cazul hipotensiunii.În plus, traista-ciobanuluicombate tahicardia.

Cultivatã încã dinChina Anticã pentru pro-prietãþile sale medicinale,aceastã plantã este cunos-cutã acum datoritã tra -diþionalelor plãcinte care oconþin. Rubarda, deºi este olegumã, a fost catalogatãdrept fruct în SUA în 1947în scopuri economice.Asemãnãtoare cu tijele deþelinã, însã de culoare roz,este consumatã în principalîn deserturi, deºi poate fifolositã fãrã probleme ºicrudã. Cu un conþinut bo -gat de minerale, vitaminaC, calciu, fier ºi fosfor,rubarda are, pe lângã ca -litãþile culinare, importanteproprietãþi curative.

Previne cancerul -

Datoritã licopenului ºi aantocianinelor, niºte antio -xidanþi deosebit de puterni-ci, consumul de rubardãprotejeazã organismul îm -potriva cancerului. De ase -menea, rubarba este reco-mandatã în protecþia anti-canceroasã a sistemuluidigestiv ºi a plãmânilor.

Protejeazã ficatul- Studiile aratã cã per-soanele care au consumatrubarbã sau suplimente ali-mentare pe baza acesteia,au eliminat toxinele dinorganism mai eficient, iarfuncþiile hepatice li s-auîmbunãtãþit. Potrivit cerce -tãrilor, rubarba este un buntonic ºi regenerator alcelulelor hepatice.

Scade tensiuneaarterialã - O altã proprietate

de neignorat este efectul pecare rubarba îl are asupratensiunii arteriale. Maimult, studiile aratã cã poatefi consumatã ºi de cãtrepersoanele gravide.

Scade coleste ro -lul rãu - Consumul derubarbã proaspãtã esteindicat persoanelor caresuferã de hipercoleste -rolemie. Un studiu efectuatpe cei cu colesterol ridicat

a arãtat cã tulpinile derubarbã consumate zilnic,timp de patru sãptãmâni,pot scãdea colesterolultotal cu 8%, iar colesterolulLDL (colesterolul rãu) cu9%.

Contraindicaþii -Consumul de rubarbã nueste recomandat persoanelorcare suferã de gutã!

M.B.

Localnicii dinMun þii Apuseni, o zonãrãmasã în urmã cu inves -tiþiile în locuri de muncã,fac bani frumoºi din pã -pãdie.

Celebrele florigal bene sunt culese în zoriºi transformate în siropurinaturale delicioase, apreci-

ate în toatã Europa. "Ca sãfacem un sirop, trebuie sãculegem cel puþin 300 deflori de pãpãdie, le spãlãm,le dãm un clocot, le lãsãmde azi pe mâine la macerat,apoi le lãsãm câteva ore lafoc de lemne", explicã unproducãtor.

Nici n-a dat bine

firul pãpãdiei pe câmp cãîn localitatea Arieºeni oa -menii au început culesul.

Adunate din vâr-ful munþilor, unde aeruleste curat ºi plantele sãnã-toase, pãpãdiile devin unmedicament, transformateîn siropuri ºi dulceþuri.

Siropul natural

fãcut din plante, apã ºizahãr se vinde cu preþuriîntre 10 ºi 15 lei pentru 300ml.

Pãpãdia spun spe -cialiºtii, are proprietãþi ter-apeutice ºi se foloseºte înspecial în afecþiunile re -nale. Vara, combinat cuapã mineralã rece, siropulde pãpãdie este o bãuturãdelicioasã!

România era oþarã bogatã, cu pãmânt ro -ditor, care oferea locuito-rilor sãi posibilitãþi multipleºi o alimentaþie variatã. Cutoate acestea, alimentaþiaþãranului a fost în generaldeficitarã. Aproape pre -tutindeni în România,porumbul constituia bazahranei þãranului. Mãmãligase consuma zilnic ºi cutoate alimentele, chiar culegume verzi ºi murate, cufructe, ciorbe, devenind unaliment de necesitate caredomina raþia din punct devedere caloric.

Cercetând 60 desate româneºti reprezenta-tive, Dimitrie Gusti, apreciacã deºi în marea ma joritatea cazurilor alimentaþia eramulþumitoare din punctulde vedere al cantitãþii ali-mentelor brute, ea era vici-atã prin consumul excesivde porumb ºi prin cel redusde alimente de provenienþãanimalã ºi de alimenteproaspete. Cel mai vãdit

neajuns al alimentaþiei erarepartiþia inegalã în timpulanului a proteinelor. Cu altecu vinte, în timpul munciloragricole, alimentaþia era ceamai proastã. Porumbul eraun aliment insuficient pen-tru organism, nefur nizândelemente esenþiale. Abuzulde porumb, consumat une-ori stricat, ducea la izbuc-nirea epidemiei de pelagrã,aceastã afecþiune producândnumeroase victime înRomânia. Deºi creºteaupãsãri ºi porci, þãranii dinVechiul Regat ºi Basarabiamâncau foarte rar carne,mai mult cu prilejul sãrbã-torilor ºi dupã Crãciun,când tãiau porcul. Cei dinTransilvania consumau maiales carne de porc, inclusivîn timpul verii, pita ºi slanafiind alimentele de bazã.Religios, þãranul þinea toateposturile care însumatedurau mai bine de jumãtatede an.

Condiþiile în careluau masa erau de obicei

neigienice. În timpul lucru-lui la câmp, se aºeza un ºter-gar pe pãmânt, peste care sepunea mãmãliga ºi cas-tronul pentru ciorbã. Acasã,mâncarea se mânca dintr-un castron pentru toatãfamilia, în care fiecare bãgalingura sa de lemn, furculiþafiind un obiect cvasine-cunoscut. Fruntaºii satelor -preoþi, învãþãtori, funcþio -nari - aveau un consum ali-mentar echilibrat pe ano -timpuri, corespunzãtor dinpunct de vedere al struc-turii, iar masa se lua încondiþii civilizate. La câr -ciumile din sat, foarte frec -ventate de þãrani, se vindeaubãuturi alcoolice ºi þigãri.Rareori se pregãteau mici,cârnaþi sau alte produse ali-mentare.

La oraº, o partedin alimente se procurau dela piaþã sau de la magazine,iar o alta din gospodãriaproprie. Elitele economice,politice ºi intelectuale luaumasa în familie, dar ºi la

restaurant.La sfârºitul rãzbo -

iului a existat o crizã ali-mentarã, dar din 1920-1921situaþia s-a redresat. A proa -pe fiecare oraº avea o halã ºio piaþã mare unde seaduceau mãrfuri din belºug.Foarte rãspândit era obiceiulca producãtorii sã-ºi vândãmarfa pe stradã, în drumspre piaþã. În Bu cureºti eraurenumiþi oltenii, care veneaucu cobiliþa în spate sau cucoºul pe cap (mai alesfemeile), oferind doamnelorproduse proaspete.

În fiecare oraºexistau birturi, bodegi ºirestaurante de mai multecategorii. Clienþii îºi respec-tau rangul, fiind cunoscuþiºi trataþi ca atare. În restau-rantele de lux, unde veneaelita urbei, se ofereau mân -cãruri alese ºi bãuturi fine,atmosfera era liniºtitã, mu -zica discretã. Seara sedansa, mai ales tango, valsºi boston. Atunci când par-ticipau personalitãþi deo -sebite, meniul era adecvatrangului.

Mãdãlina BARBU

Ce şi cum mâncau românii la 1930

Rubarba

"Celebra" păpădie salvează Munţii Apuseni!

Pagina 7 DIVERTISMENT MIZILUL

t De ce nu se face sexîn instituþiile publice?Pentru cã toþi angajaþiisunt rude!t Doamna cãtre mena-jerã: - Cred cã soþul meu are orelaþie cu secretara! Menajera: - ªtiþi dumneavoastrãsigur sau o spuneþi doaraºa, ca sã mã faceþigeloasã?t Douã bãtrâne pe bãn-cuþã, într-un cimitir:- Auzi, tu câþi ani ai?- 97!- Pai, ºi te mai duciacasã!?t Discuþie pe un site dematrimoniale:- Sunt înaltã, frumoasã,deºteaptã…!- Îþi place sexu'?- Bineînþeles!- Faci 69?- Da, peste câteva sãp-tãmâni!t Fiecare bãrbat de suc-ces are în spatele lui ofemeie. Dacã succesulcontinuã, mai apar ºialtele...t O blondã comandãpizza.- Sã o tai în ºase sau în 12felii?- În ºase, cã nu pot sãmãnânc 12!t Un tip a cumpãrat unfrigider nou pentru casalui. Ca sã scape de celvechi, l-a pus în faþa caseicu un carton pe care scria:"E gratis, dacã îl vrei, ia-lacasã!". Patru zile a statfrigiderul acolo ºi nimeninu s-a uitat la el. A rea -lizat cã oamenii erau neîn-crezãtori în aceasta ofertã,aºa cã a decis sã schimbecartonul: "Frigider devânzare, 100 lei". A douazi cineva l-a furat!t Cred cã sufãr de oformã gravã de insufi-cienþã cardiacã: mereurãmân fãrã... bani pe card!t -Tatã,ce este ecoul?-E unicul ce are curaj sã-irãspundã mamei tale!t - Ce bluzã frumoasãai!- Îþi imaginezi, n-amnimic pe sub ea…- Nu-þi face probleme…vor creºte!t Care e culmea rãb-dãrii? Sã-þi urci iubita înpom ºi sã aºtepþi sã îicânte pãsãrica….

AnecdoteDiscuþie între pri-

eteni:- Mã însor! Cum aº puteaºti dacã viitoarea mea soþieeste virginã?- Apoi, aratã-i scula: dacãzice cã-i penis atunci e vir-ginã, dacã zice ca-i p...ãatunci sã ºtii cã nu e.

Zis ºi fãcut. Oscoate omul ºi întreabã:- ªtii ce e asta?- Bineînþeles, un penis!- Bravo, iubito! mãtemeam cã o sã spui cã esteo p...ã!!- Îmi pare rãu, dragule, daro p...ã este de douã ori maimare!

CLARIFICARE

Doi ardelenistãteau de vorbã:

- Bã, io nu maipot ! De când cu emisiunileaste cu gãtit, muierea mea oluat-o razna ! Ieri o fãcutciorbã de fasole cu smo-chine. Smochine!?

- Mie-mi zici? Amea o pus piersici întocãniþa de cartofi… cicãsã-i dea un fleivãr mo -dern…

- Mi-i ºi fricã sãvin acasã, cã cine ºtie ceblãstãmãþie pune pe masã.O trebuit sã mãnânc mã -mãligã cu rodii… Cu rodii,bã, paºtele ei de mâncare!

- Io mãnânc peascuns, cã mi-i milã s-o jig-nesc… O fãcut sarmaleumplute cu creveþi. Amaºteptat sã adoarmã ca sãmânc un parizer cinstit…

- A mea i-o pus laprunc la ºcoalã pitã cuunturã ºi cu rucola…

- Asta nu-i nimic:am fãcut pomanã dupã mã-sa ºi o fãcut colivã cu mas-carpone ºi sirop de arþar…flambatã!

- Atâta am vorbitde mâncare, cã mi s-o fãcutsete !

- Ie, ºi mie…- Hai sã merem la

crâºmã, sã puºcãm niºteshot-uri de Jägermeister!

BANC

Nevastã-mea stã -tea lângã mine pe canapea,în timp ce eu zappamcanalele. M-a întrebat:"Ce mai e pe televizor?" I-am rãspuns: "Praf"…ºiatunci a început cearta!

Nevastã-mea totîncerca sã-mi sugereze ce-ºi doreºte pentru urmã-toarea aniversare. Mi-aspus: "Vreau ceva strãlu-citor, ce ajunge de la 0 la100 în trei secunde!". I-am dãruit un cântar… ºiatunci a început cearta!

Stãteam alãturide nevastã-mea la întâl-nirea de 30 de ani de laterminarea liceului ºi mãtot uitam la o tipã bine, darcomplet turtã, ce-ºi legãnanostalgic între douã de -gete paharul, singurã la omasã de alãturi. Nevastã-mea m-a întrebat: "O cu -noºti?". "Sigur, e primamea prietenã din li ceu.Am înþeles cã s-a apucatde bãut imediat dupã ce

ne-am despãrþit, ºi deatunci n-a mai fost trea -zã". "Dum nezeule!", a spusnevastã-mea. "Cine s-ar figândit cã o persoanã poatesãrbãtori atâta timp?"… ºiatunci a în ce put cearta!

Am scos-o penevastã-mea la un restau-rant. S-a întâmplat caospãtarul sã ia mai întâicomanda mea: "Un cotletmare de vitã în sânge, pegrãtar!". M-a întrebat: "Nuvã pasã de vaca nebunã?"."Nu.", am rãspuns. "poatecomanda ºi singurã!" … ºiatunci a inceput cearta!

Nevastã-mea stã -tea goalã ºi se privea înoglinda din dormitor. Nuse prea bucura de ce vedeaºi mi-a spus: "Mã simt ori-bil! Atât de grasã ºi debãtrânã! Am nevoie de uncompliment!". I-am rãs -puns: "Vederea þi-a rãmasperfectã!"… ºi atunci aînceput cearta!

Motive de certuri domestice

SHAORMA CU DE TOATE!

Gheorghe era pepatul de moarte, iar celmai bun prieten al sãu,Ion, se hotãrãºte sã stealângã el pânã trece în nefi-inþã. Stând lângã el, segândeºte Ion sã încerce sã-l aline, sã-i facã o bucure...Ia niºte Viagra, o dizolvãîn ceai ºi-i dã lui Gheorghesã bea ceaiul.

Dupã un timp, peIon îl doboarã oboseala ºise culcã în patul din ca -mera alãturatã. Dimineaþa,

Gheor ghe nu mai era înpat. Speriat, Ion fuge afarãprin curte ºi-l gãseºte îngrã dinã cosind. Când îl ve -de, se bucurã ºi-l întreabã:

- Bã, eºti bine...coseºti... vai ce minune...ce s-a întâmplat?

- Pãi a venitasearã la mine o tipã, camurâtã, dar eram într-oformã de zile mari ºi i-amtras-o toatã noaptea, darcând a scãpat din mâinilemele ºi-a uitat la minecoasa, aºa cã m am apucatde treabã.....

Doi prieteni seîntâlnesc dimineaþa. Unuldintre ei are un ochi vânãt.- Ce-ai pãþit la ochi?

- M-a lovit nevasta.- De ce?- I-am vorbit cuTU.

- Doamne, iarta-mã,dar ce fel de relaþieaveþi voi în familiede te-a lovit pentru

atâta lucru?

- Pãi, asearã, pe când mân-cam, mi-a zis: "ªtii, dragã,n-am mai fãcut dragoste detrei luni". ªi eu i-am rãs -puns: "Poate TU!..."

VIAGRA

Neamþul este o -nest, harnic, deºtept ºi fru-mos.

Nemþul haleºtecârnatul pe varzã finuþ ºicivilizat, din vârful bu -zelor, nu cu toatã gura, caun român înapoiat.

Neamþul este de -licat ca spuma dintr-ohalbã cu bere.

Neamþul tace ºiface. Adicã îºi face treabaîn tãcere, nu ca românul dela þarã, care þipã sã audã totsatul când se duce în fun-dul curþii sã-ºi facã treaba.

Neamþul e ves tic.Neamþul este european.Neamþul este euroatlantic.Este Omul din Atlantis.

Neamþul e pri-eten cu Angela Merkel, iarea îi povesteºte la telefoncum a pus roºii la sticlã

pentru iarnã.Neamþul este e -

xact, precis ºi punctual.Neamþul este om

de onoare. Nu se ºtie dacãºi onoarea este a unuineamþ.

Neamþul scriecãrþi, dã autografe. Neam -þul recitã, cântã ºi dan -seazã.

Dacã se enervea -zã, neamþul poate sã ºi vor-beascã. Dacã vrea, înghiteºi sãbii. Dar nu vrea, pen-tru cã e om serios. Neamþ.

Neamþul este e -xact ca o maºinã germanã:stabil ºi de încredere. Doarairbag nu are. Sau cineºtie?

Pamflet având ca sursã site-ulINVECTIVA

S-a întâlnit mutul cu proştii?

MIZILUL Pagina 8

Istoria casei ce seaflã pe spatele bancnoteide zece lei a început lamijlocul secolului alXVIII-lea. Situatã la poa -lele munþilor Siriu, întredealuri, a fost ridicatã de ofamilie de þãrani liberi,însã în ultima perioadãajunsese o ruinã.

''Cãzuse acope ri -ºul, plafoanele, pereþii erauºi ei cãzuþi pe jumãtate.Mi-am dat seamã cã nuvoi putea renova de unulsingur aceastã casã deoa -rece, ca persoanã fizicã,era un lucru foarte costisi-tor", a declarat FlorinDrãgulin, fostul proprietaral casei. Conºtient însã devaloarea ei, acesta a decissã o vândã Uniunii Arhi -tecþilor din România.Aceasta, cu ajutorul uneiinvestiþii de 4,5 milioane

de lei provenitã din fon-duri europene, a readus laviaþã "casa cu blazoane".

"Casa cu blazoa -ne" de la Chiojdu, jud.Buzãu, este probabil unadintre cele mai cunoscutecase din România. Acum,cã imobilul a fost reabili-tat, va putea fi folosit dreptºcoalã de arhitecþii restau-ratori, dar ºi vizitat oricândde turiºti. Cei care au lu -crat acolo au pãstrat toateelementele de decor careau putut fi recuperate.Persoanele care îi trec pra -gul, vor remarca cu sigu-ranþã tâmplãria veche de300 de ani, dar ºi celelalteelemente de decor, Uniu -nea Arhitecþilor sperând caprin restaurarea casei, zo -na unde este amplasatã sãatragã mulþi turiºti.

D.B.

MISCELANEU

Cei mai mari oa -meni de ºtiinþã români auavut o contribuþie în sem -natã în tehnologia, me di -cina ºi aviatica internaþio -nalã. Pe câþiva îi ºtim, cusiguranþã, dar ca ei suntmulþi alþi români ale cãrorcreaþii au intrat în istorie.

Henri Coandã (1886 - 1972)

Este mai cunos-cut pentru motorul cu rea -cþie fãrã de care zbo rurilecu jumbo jets peste oceanen-ar fi fost posibile.

Primele avioane

de pasageri, ca de altfel ºicele folosite în alt scop,erau propulsate de motoarecu elice. Motorul cu reac -þie, inventat ºi construit deHenri Coandã, era compusdintr-un motor-piston cupatru cilindri, rãcit cu apã ºidezvolta 50 de cp la 1.000

de rotaþii pe minut. Acestmotor-piston era conectat lao tijã care rotea multiplica-torul de rotaþii, iar aceastãmiºcare era transmisã com-presorului care producea ovitezã de 4.000 de rotaþii peminut.

Bogdan EUGEN

Un articol publi-cat pe site-ul BBC Travelenumerã ºapte construcþiiremarcabile mai puþin cu -noscute publicului, pe pri -

mul loc aflându-se o clãdiredin România. "Cu toþii am

auzit de Colosseum, deMarele Zid Chinezesc ºi deTaj Mahal", spune autorularticolului, pentru a atrageapoi atenþia cã existã multe

alte minuni arhitecturale,încã "nedescoperite" de

mulþimile de turiºti.Marea Moschee din

Djenne, Mali

Este cea maima re construcþie din pã -mânt, trecutã pe listaUNESCO a Patrimo niu -lui Mondial în 1988,fiind edificatã din cã -rãmizi de argilã uscate lasoare ºi tencuitã cu unamestec pe bazã de lut. Înfiecare an, localnicii re -parã ºi consolideazã clã -direa, pentru ca aceastasã re ziste stricãciunilorpro vo cate de apã înanotimpul ploilor.

Mãdãlina BARBU

De-a lungul tim-pului au existat oameni deºtiinþã, cercetãtori, savanþiexcentrici, care, mânaþi dedorinþa de a pãtrunde ne -cunoscutul, au lãsat ome -nirii o vastã ºi bogatãmoºtenire culturalã ºi ºti -inþificã. Dorinþa lor de adescifra misterele ermetice

ale vieþii, mergândpânã la sfidarea co -munitãþilor în caretrãiau, a fãcut posi-bilã apariþia cuvân-tului "evo luþie", fo -losit de oameni azipentru a desemnadiferenþa adâncã în -tre rasa umanã ºicelelalte vieþuitoarecare populeazã pla -neta.Alfred Nobel(1833-1897)Prezenþa aici a

cunoscutului omde ºtiinþã poate

pãrea nepotrivitã într-unasemenea top, însã unadintre cele mai utilizateinvenþii ale acestuia aprodus un numãr impre-sionant de victime uma -ne, iar lista rãmâne încãdeschisã.

Descoperind ro -

lul nitroglicerinei în con-fecþionarea dinamitei,Nobel a "dãruit" lumiiprimul exploziv mortal lacare aveau acces masele.Una dintre primele vic-time ale invenþiei saleeste chiar fratele sãu,decedat într-un experi-ment care a avut loc într-o uzinã. Era doar primavictima dintr-un lung ºirde oameni. Acesta aregretat întotdeauna fun -cþio nalitãþile date in ven -þiei sale, care avea iniþialrolul de a uºura procesulconstrucþiilor. Pentru a-ºispãla pãcatele sau pentrua le minima liza, înfi-inþeazã premiul Nobel,dupã ce citeºte rubricadecese, unde se anunþa(dintr-o purã confuzie) cãa decedat "NegustorulMorþii".

Georgiana FEFEA

Omul Monica Iacob Ridzi mai vrea sã trãiascã.Politicianul a murit, dupã cum a zis ºi ea. Am auzit cãai ei copii sunt mai grav bolnavi decât ea. Acum vreasã îi creascã. Doamnã, nu v-a împiedicat nimeni sã îicreºteþi. Ce v-au trebuit case ºi terenuri? De mult seºtia cã sunteþi vinovatã; de zece ani. În aceºti ani, nu aþiputut sã vã reculegeþi? Nu v-aþi dat seama cã existã ºiriscul sã ajungeþi la puºcãrie, copiii sã creascã fãrãmamã, sã devinã niºte cre -tini pentru cã i-aþi învãþat demici numai cu bani? Copiiisunt crescuþi aºa cum sunt ºipãrinþii. Uitaþi-vã la oameniisimpli! Ei cum trãiesc?Oamenii simpli, dacã seîmbolnãvesc, nici mãcar nuau cu ce sã-i scrie preºedin-telui. Acum faceþi pe victi-ma ºi vreþi sã avem ºi noiun pic de inimã.Dumneavoastrã aþi avutinimã când aþi furat împre-unã cu soþul dumneavoas-trã? Cinstita Iacob Ridzi...

Radu BANCIU

Minuni arhitectonice

Istoria neştiută a unei imagini pe care o vedem zilnic

DECLARAŢIA LUNII

Invenţiile româneşti fără decare lumea ar fi arătat altfel

Cei mai malefici savanţi din istorie