8/19/2019 Tatăl Filosofiei Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/tatal-filosofiei-moderne 1/6

Tatăl flosofei moderne

Descartes este privit de mulți oameni ca find părintele flosofei moderne din cauzaideilor sale oarte dierite ațp de curentul de la începutul secolului al VII-lea, careera bazat mai mult pe simțiri. În timp ce elementele flosofei sale nu erau cu totulnoi, abordarea sa asupra acestora era nouă. Descartes credea în înlăturarea

tuturor noțiunilor preconcepute și transmise din enerație în enerație. !rebuia săo iei de la capăt, pun"nd cap la cap lucrurile certe, care pentru el începeau cupropoziția #$u e%ist&. 'șa a apărut aimosul său citat( #$u "ndesc, deci e%ist&.

Din moment ce Descartes credea ca toate adevărurile sunt leate între ele, el acăutat să descopere sensul lumii printr-o abordare rațională, prin știință șimatematică ) în cateva aspecte find o e%tensie a abordării lui *ir +rancis acon pe care acesta a susținut-o cu c"teva decenii mai devreme.e l"nă #Discurs asupraetodei& Descartes a publicat și lucrarea # editații asupra flosofei și principiilorflosofei& printre alte tratate.

/u toate că studiile sale în flosofe au atras cel mai mult atenția în secolul 00 ) înfecare secol se punea accent pe dierite aspecte ale muncii sale ) cercetările sale înfzică teoretică i-au ăcut pe mulți savanți să il considere, mai înt"i, unmatematician. $l a inventat eometria carteziană care includea alebra1 prin prismaleilor sale ale reracției, a dezvoltat o înțeleere empirică a curcubeielor1 și apropus o abordare naturalistică a ormării sistemului solar. /u toate acestea,Descartes, deși era încrezător în ideile sale a simțit că trebuia să suprime multedintre aceste teorii înri2orat find de soarta lui 3alileo care era urmărit îndeaproapede Inc4iziției. 3ri2ile sale nu erau neondate deoarece apa 'le%andru al VII-lea aadăuat lucrările lui Descartes în Inde%ul /ărților Interzise.

• metoda carteziană e%primă însă5i modalitatea de e%ercitare a unc6ionalită6iira6iunii, eliberată de tradi6ii 5i pre2udecă6i, capabilă să-5i practice virtu6ile salenative.

rin concep6ia sa despre lucrul cuetător, Descartes identifcă esen6a su7etului cu"ndirea 5i voin6a ra6ională. 'ceastă concep6ie este ra6ionalist-moderată.

8 9a6ionalistă prin teza primatului "ndirii 5i voin6ei ra6ionale asupra celorlalteacte psi4ice.

8 oderată Întruc"t sus6ine că în6eleerea 5i dominarea ra6ional-voluntară adieritelor acte psi4ice nu sacrifcă specifcitatea acestora.

Descartes nu conundă însă su7etul, ca substan6ă, cu "ndirea.

 În Ra iune în istorieț   Hegel abordează principalele probleme ale filozofiei istoriei precum iș

contribu ia filozofiei la cercetarea istoriei. Înț  Prelegeri de istorie a filozofiei , Hegel afirmă că aportulfilozofiei în cunoa tereș  - în genere i în analiza istoriei - în particular este ideea de ra iune; ra iuneaș ț ț

guvernează lumea, prin urmare istoria universală s-a derulat în mod ra ional, spune Hegel.ț

 În Fenomenologia spiritului , filozoful german abordează dialectica stăpânire-sclavie  iș  sinteza dintreacestea două ca rezultat al Revolu iei francezeț   i aș  războaielor napoleoniene.

8/19/2019 Tatăl Filosofiei Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/tatal-filosofiei-moderne 2/6

/"nd :eel scrie că trebuie să avem convinerea că, în această natură istoricărecunoscută de spirit, #nu se poate înt"mpla nimic mai bun&, dec"t ceea ce se

 înt"mplă, este evident că celebra sa ormulă #a5a stau lucrurile&, e%presie arecunoa5terii ordinii lucrurilor, poate capătă sensul de #c4iar a5a stau lucrurile&. *epoate aprecia că +ilosofa sa despre Istorie reprezintă, înainte de toate, rezolvareaunui parado%( Istoria concretă se desc4ide spre diversitate, neprevăzut, înt"mplare

5i cu toate acestea este posibil să descoperim loica proundă 5i coerentă adesă5urării acestei succesiuni de ac6iuni, de destine individuale. rocesul istoric î5iare propria sa loică, o loică internă care este aceea a ra6iunii. #*inura idee pecare o aduce flosofa este aceea simplă că ra6iunea uvernează lumea 5i că, înconsecin6ă, istoria s-a desă5urat în mod ra6ional&

Istoria flosofei moderne

+iurile ma2ore ale flosofei minții, epistemoloiei și metafzicii din secolele ;< și ;=

sunt împărțite în două rupuri principale. #9aționaliștii&, mai ales cei din +ranța și3ermania, susțineau că cunoașterea trebuie să înceapă de la anumite #idei

 înnăscute& în minte. ari raționaliști au ost Descartes, aruc4 *pinoza, 3ottried>eibniz și ?icolas alebranc4e. #$mpiriștii&, din contra, susțineau că cunoaștereatrebuie să înceapă cu e%periența senzorială. +iuri ma2ore pe această linie de"ndire sunt @o4n >ocAe, 3eore erAeleB și David :ume C'cestea sunt cateoriileretrospective, pentru care ant este în mare măsură responsabil.E $tica și flosofapolitică nu sunt de obicei incluse în aceste cateorii, deși toți acești flosof au lucrat

 în domeniul eticii, cu stilurile lor distinctive. 'lte importante furi din flosofapolitică sunt !4omas :obbes și @ean-@acFues 9ousseau.

>a s"rșitul secolului ;=, Immanuel ant a prezentat un sistem flosofc inovator,care pretindea să aducă unitatea dintre raționalism și empirism. +ie că a ost sau nudrept, ant n-a izbutit complet în terminarea disputei flosofce. $l a adus o ploaie demuncă flosofcă în 3ermania începutului secolului ;G, încep"nd cu idealismulerman. /aracteristica temei idealismului a ost că lumea și mintea trebuie înțelese

 în mod eal, potrivit anumitor cateorii1 ea a culminat cu lucrarea lui 3eor Hil4elm+riedric4 :eel, care printre multe altele a spus că #9ealul este rațional1 raționaluleste real.&

pera lui :eel a ost dusă în multe direcții de adepții și criticii ei. arl ar% și-a

apropriat at"t flozofa istoriei a lui :eel, c"t și etica empirică dominantă înritania, transorm"nd ideile lui :eel într-o ormă strict materialistă, pun"nd bazelepentru dezvoltarea științei societății. *Jren ierAeaard, din contra, a respins toatăflosofa sistematică ca pe un 4id inadecvat pentru viață și sens. entruierAeaard, viața este menită să fe trăită și nu e un mister ce trebuierezolvat. 'rt4ur *c4open4auer a dus idealismul la concluzia că lumea nu a ostnimic dec"t un nes"rșit zadarnic, o interacțiune de imaini și dorințe, și asusținut ateismul și pesimismul. Ideile lui *c4open4auer au ost adunate șiprelucrate de ?ietzsc4e, care a preluat variatele lor respineri a lumii, pentru aproclama #Dumnezeu este mort& și a respine toată flosofa sistematică și toată

lupta pentru un adevăr f% ce transcede individul. ?ietzsc4e a văzut în astel de ideipromovate de el, nu baze pentru pesimism, ci posibilitatea unui nou tip de libertate.

8/19/2019 Tatăl Filosofiei Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/tatal-filosofiei-moderne 3/6

+ilosofa britanică a secolului ;G a a2uns să fe puternic dominată de "ndirea neo-4eeliană, iar ca reacție împotriva acest apt, furează ertrand 9ussell și 3eore$dKard oore, care au început mișcarea în direcția flosofei analitice, care a ost înesență o actualizare a empirismului tradițional, adaptat la noile prorese în loică amatematicianului erman 3ottlob +ree.

RaționalismulLmodifcare M modifcare sursăN

 Articol principal: Raționalism.

+ilosofa modernă începe cu 9enO Descartes și dictonul său #/uet, deci e%ist&. >a începutul secolului ;<, cea mai mare parte a flosofei era dominată de scolastică,scrisă de teoloi și bazată pe laton, 'ristotel și scrierile creștine timpurii. Descartesafrma că multe doctrine metafzice predominant scolastice erau ără sens sau alse.e scurt, a propus începerea flosofei de la zero. În lucrarea sa cea maiimportantă, Meditație metafzică, el încearcă anume aceasta, prin șase eseesuccinte. $l încearcă să stea deoparte, c"t mai mult posibil, de toate credințele sale,

pentru a determina dacă știe ceva siur. $l constată că poate pune la îndoialăaproape orice( realitatea corpurilor fzice, Dumnezeu, amintirile sale, istoria, știința,c4iar și matematica, dar nu poate pune la îndoială că el este, de apt, incert. $l știela ce se "ndește, c4iar dacă nu este adevărat și știe că este undeva, "ndindu-sela lucrul respectiv. e această bază își construiește cunoașterea din nou. $l constatăcă unele dintre ideile că n-ar f putut să provină de la el însuși, ci doar de laDumnezeu1 el arată că Dumnezeu e%istă. 'poi, demonstrează că Dumnezeu nu i-arpermite să fe înșelat sistematic cu privite la toate1 în esență, el reabilizeazămetodele obișnuite de știință și raționare, ca find ailibile, dar nu alse.

RaționaliștiLmodifcare M modifcare sursăN• 9enO Descartes

• aruc4 *pinoza

• 3ottried >eibniz

EmpirismulLmodifcare M modifcare sursăN

 Articol principal: Empirism.

$mpirismul este o teorie a cunoașterii care se opune altor teorii ale cunoașterii,precum raționalismul, idealismul și istorismul. $mpirismul afrmă că cunoaștereavine Cnumai sau în primul r"ndE prin e%periență senzorială, find în contradicție curaționalismul, care susține că cunoașterea vine Cde asemeneaE din "ndire pură.'t"t empirismul, c"t și raționalismul sunt teorii individuale ale cunoașterii, în timpce istorismul este o epistemoloie socială. e c"nd istorismul recunoaște, deasemenea, rolul e%perienței, el dieră de empirism prin presupunerea că datelesenzoriale nu pot f înețlese ără luarea în considerare a circumstanțelor istorice șiculturale în care sunt ăcute observațiile. $mpirismul nu trebuie amesecat cucercetara empirică deoarece dieritele epistemoloii trebuie să fe viziuni

concurente despre cum să studiezi cel mai bine, și este aproape un consens printrecercetători că studiile trebuie să fe empirice. 'zi, empirismul trebuie să fe înțelesca unul dintre idealurile concurente în obținerea cunoașterii sau a modului de a

8/19/2019 Tatăl Filosofiei Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/tatal-filosofiei-moderne 4/6

studia. /a atare, empirismul este primul și cel mai remarcabil curent caracterizat deidealul de a permite datelor observației de #a vorbi pentru ele însele&, pe c"ndviziunile concurete se opun acestui ideal. !ermenul #empirism& nu trebuie înțelesdoar în relație cu modul în care a ost olosit acest termen în istoria flosofei. $l deasemenea trebuie înțeles într-un mod care ace posibilă distinerea empirismuluiprintre alte poziții epistemoloice din știința și învățăm"ntul contemporan. /u alte

cuvinte( empirismul ca concept trebuie înțeles împreună cu alte concepte, care ac împreună posibilă acerea unor deosebiri importante între dieritele ideale ceundamentează știința contemporană.

$mpirismul este unul din c"teva viziuni concurente ce predomină în studiulcunoașterii umane, cunoscut ca epistemoloie. $mpirismul accentueazărolul e%perienței și evidenței, și în special al percepției senzoriale în ormareaideilor, asupra noțiunilor de idei înnăscute sau tradițieLPN în contrast cu, de e%emplu,raționalismul, care se bazează pe rațiuni și poate încorpora cunoașterea înnăscută.

EmpiriștiLmodifcare M modifcare sursăN

• 3eore erAeleB

• David :ume

•  @o4n >ocAe

Filosofa politicăLmodifcare M modifcare sursăN

 Articol principal: Filozofe politică.

+ilosofa politică este studiul unor subiecteca politica, libertatea, 2ustiția, proprietatea, drepturile, dreptul și e%ercitarea coduluileal de autoritate( ce sunt ele, de ce Csau c4iar dacăE sunt necesare, ce, dacă nunimic, ace un uvern leitim, ce drepturi și libertăți trebuie prote2ate de acesta șide ce, ce ormă trebuie să ia uvernul leitim și de ce, ce este dreptul și ce datoriiau cetățenii ață de uvernul leitim, dacă au, și c"nd acesta poate f răsturnat înmod leitim. Într-un sens local, termenul #flosofe politică& se reeră adesea la oviziune enerală, la o convinere politică sau la o atitudine cu privire la politică, cenu ține neapărat de disciplina te4nică de flosofe.LQN

Filosof politiciLmodifcare M modifcare sursăN

•  !4omas :obbes

•  @o4n >ocAe

•  @ean-@acFues 9ousseau

• arl ar%

• +riedric4 $nels

•  @o4n *tuart ill

•  @eremB ent4am

8/19/2019 Tatăl Filosofiei Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/tatal-filosofiei-moderne 5/6

•  @ames ill

IdealismulLmodifcare M modifcare sursăN

 Articol principal: Idealism.

Idealismul se reeră la rupul de flosof care afrmă că realitatea, sau realitatea în

elul în care o știm, este în mod undamental o construcție a minții sau a cevaimaterial. Din punct de vedere epistemoloic, idealismul se maniestăca scepticism cu privire la posibilitatea cunoașterii vreunui lucru independent deminte. În sens socioloic, idealismul încearcă să evidențieze cum ideile umane R înspecial convinerile și valorile R modelează societatea.LSN /a doctrină ontoloică,idealismul mere mai departe, afrm"nd că toate entitățile sunt compuse din mintesau spirit.LTN 'șadar, idealismul respine teoriile fzicaliste și dualiste care eșuează sădea prioritate minții. versiune e%tremă a acestui idealism poate e%ista în noțiuneaflosofcă de solipsism.

Are loc o deplasare de accent: de la problema finţei ca finţă [4] (principiuontologic undamental ridicat la rang de cinste de Aristotel)la cunoaşterea finei ! altel spus" de la ce se cunoaşte" la cum se

cunoaşte (cea mai potri#ită metodă a cunoa$terii)

%n perioada modernă" drumul către certitudine" către o cunoa$tere sigură"certă" trece &n mod necesar prin raiune

Aristotel

Filosofia = tiin ă a cauzelor prime, o cercetare a fiin ei ca fiin ăș ț ț ț

Substan ăț  = iin a în sine, imuabilă !identică cu sine". #cel tip de realitate a cărei e$isten ăț ț

nu este dependentă de altceva !v. %ategorii, &". În acest sens, substan a poate fi universală,ț

adică substan ă secundă !ca gen, specie, esen ă", respectiv particulară sau substan ă primăț ț ț

!în eleasă ca individual".ț

Materia = 'orma în poten ă' sau 'poten ialitate pură'. iin a în poten ă, în stareț ț ț ț

nedeterminată !virtualitate".

Forma = fiin a în act, determină materia !energie"ț

Primul Motor  = cauza mi cării din lume; este mi cătorul nemi cat, #ct pur, imaterial, gândireș ș ș

pură !divinitatea supremă"

Omul = este un compus din materie i formă. %orpul nu este materie decât într-un sensș

metaforic deoarece, ca substan ă primă, i corpul trebuie în eles tot ca un compus formă-ț ș ț

materie. #stfel, tot ceea ce este perceptibil ca i corp este act al corpului, adică formă în act.ș

(e asemenea, sufletul individual este la rândul său un compus care are drept formă

intelectul. În concluzie, omul este o substan ă având ca formă sufletul intelectiv.ț

= fiin ă morală, capabilă de ac iuni în vederea bineluiț ț

8/19/2019 Tatăl Filosofiei Moderne

http://slidepdf.com/reader/full/tatal-filosofiei-moderne 6/6

= fiin ă socială 'zoon politi)on' !vie uitoare socială", tinde în mod natural să trăiască în stat iț ț ș

folose te statul drept mi*loc pentru dobândirea autar+iei, adică a condi iei necesareș ț

practicării virtu ii dianoetice.ț

= caută frumosul, arta fiind o imita ie a realită ii cu rol de at+arsis !purificare a sufletului prinț ț

disciplinarea pasiunilor"

Statul = anterior familiei i individului, este un organism natural;ș  ideal este statul având

clase sociale bine determinate

Statul = scopul său este fericirea, dobândită ca stare ce înso e te practicarea virtu ilor; statulț ș ț

condus de omul cel mai virtuos este monar+ia !poate degenera în tiranie". #lte forme de

guvernământ sunt aristocra ia !poate degenera în oligar+ie", republica !poate degenera înț

demagogie guvernarea celor incul i"ț

tiin eleȘ ț  = sunt

• /eoretice !matematică, fizică, metafizică"

• 0ractice !etică, politică, economie"

• 0oetice !arte te+nice, retorica, poetica"

Adevărul = coresponden a conceptelor cu realitateaț

Logica = introducere i pregătire a tuturor tiin elor, analiză a legilor gândirii !care sunt i legiș ș ț ș

ale realită ii"ț

Categoriile = modalită ile de e$primare a fiin ei 1ubstan a, %antitatea, %alitatea, Rela ia,ț ț ț ț

2ocul, /impul, 0ozi ia, #verea, 0asiunea, #c iunea. 1ubstan a semnifică faptul de a fi !fiin aț ț ț ț

nedeterminată", în timp ce restul de nouă categorii e$primă determina ii ale substan ei.ț ț

1ubstn a este o realitate care nu are nevoie de altceva ca să e$iste, în timp ce categoriieț

desemnează realită i a căror e$isten ă depinde de substan ă !'nu pot fi în afara unuiț ț ț

substrat' - v. %ategorii, cap. &".

Silogismul = procedeul dialectic de gândire care ne duce necesar la adevăr.