e:ffi*":,

ffi',"*?,w"4

.:q" {*v'

tilr I.44l{ es,

, :\:-,::., ..) :.

HU/iIANITASfi cti w h*--

Isabol NlondoThra

,meainvontatdTraducere din spanioli de

coRNELTA nAournscu

u ultrAN I TA S

fi ctitrt*.

Cuprins

Citeva cuvinte pentru a incepe

lara de esenqe longitudinale . .

Cremi de lapte, flagnete 9i $gnnci.O casi veche Ei fermecate . . . .

O prijiturdmille feuilles .

Sirene privind spre mareDomnului rugindu-ne. . . .

Peisajul copilirieiOameni mindri gi seriogiDespre vicii gi virtuqiUnde se nagte nostalgiaAni de tinereqe confuzdFarmecul discret al burgheziei . .

Un suflu de istoriePraf de pugci ;i singe.Chile in inimiJara din capul meu. .

Mulpmiri

7

1,4

2433

+6607083

921,04

11,9

1,32

1.44

1,54

1,70

1,82

19621.1

lara'de esenpe longitudinale

SI incepem cu inceputul, cu Chile, acest tirAmindepirtat pe care pugini sunr in srare si-l locali-zeze pehartd,.pentru ci nu poqi merge mai deparrefard sd cazi de pe planeti. .D^, de i. si nu-ivin-dem gi si cumpirim ceva mai aproape de paris ... ?..se intreba un scriitor de-al nostru. Nimeni nu ajungeaici din intimplare, oricit de mult s-ar ritaci, dJgisunt multi vizitatoricare se hotirisc si rimini de-finitiv, indrigosdqi de locuri si de oameni. Chile estecapitul trrt,rio, drumurilor, o lance in sudul Ame-ricii de Sud,patru mii trei sute de kilometri pitragide mungi, vii,lacuri si mare. Cum o descrie Nerudaintr-o p o ezie infld"cdr atd, :

Noapte, zdpad.d ;i nisip d,aw formdingustei mele patrii,tdcerea toatd se gdse;te tn lungimea ei,toatd spurnd ti iese din barba marind,tot cdrbanele o acoperd de sdruturi misterioase.

Teritoriul acesta zvelt e ca o insuli, despirliti, lanord, de restul conrinentului de deqertul

^At^r^ ^,cel mai uscat de pe lume, cum le place si spuni

t4

locuitorilor lui, degi nu cred cil e a;a, pentru ci pri-mivara o parte din inveligul acesta lunar se acopericu o mantie de flori, precum o uimitoare picturi de

Monet; la est, de cordiliera Anzilor, acest masiv for*midabil de stinci ;i zdpezivegnice; la vest, de coas-

tele abrupte ale Oceanului Pacific; la sud, jos, de

solitara Antarcticl.Iar qaraasta cu o topografie dra-maticd;i o mare diversitate climatici, presirati de

obstacole capricioase qi zgdlgiititde suspinele a sute

de vulcani, care se-ntind ca un miracol geologic in-tre inilqimile cordilierei gi adincimile oceanului, este

unitd de la cap la coadi de incipiginatul sentimentnalional al locuitorilor ei.

Noi chilienii continuim si fim legali de pimint,aidoma qiranilor care am fost. Cei mai mulqi din-tre noi viseazd" si aibi un petic de pimAnt, mdcar

atet citsi creasci pe el citeva liptuci pleoqtite.Zia-rul cel mai important, El Mercwrio' scoate un supli-ment siptiminal de agriculturi, in care inf.ormeazilpopulaqia despre ultima goangi ce a lovit plantagiile

de cartofi, sau despre producqia de lapte ce se poate

obqine folosind un anumit furaj.Iar cititorii, trii-tori pe asfalt si ciment, il citesc pasionagi, degi n-auvdzutin viala lor o vaci vie.

in linii mari, se poate spune ci. de-a lungul qnrii

existl patru climate foarte diferite. lara e impi4itiin provincii cu nume frumoase, cdroramilitarii, care

peiernne aveau dificultnqi cu linerea de minte,le-auaddugatcifre. Refuz sd,le folosesc, cici nu este Po-sibil ca o nagiune de poegi si aibi o harti presilrard"

cu cifre, un {el de delir aritmetic. Si vorbim de cele

patnr mari regiuni, incepAnd cu marele nord, neos*

pitalier gi aspru, strijuit de munlii inalqi, care ocupl

15

a patra parre din teritoriu gi ascunde in adincuri ocomoari inepuizabili de minereuri.

Am fost in nord in copilirie 9i nu l-am uitat, degia trecut de atunci aproape o jumitate de secol. Muitmaitirziu,am avut ocaziasi traversez de vreo douiori degernrl Atacama gi, chiar dacd.afost o experienqiextraordinari, amintirile cele mai persistente tot pri-mele sunt. ln mintea mea" Antofa!"rt", care in limbaquechua inseamni ,,satul salinei mari" rnu e orasulmodern de astdzi,ci un port vechi gi siricicios caremiroase a iod, plin de birci pesciregri, pescirugi gipelicani. Antofagas ta a rdsilrrtin secoluf al XIX-leaca un miraj in plin deserr, gra1';ie industriei silitrei,care a fost decenii la rind unul dintre principaleleproduse de export ale qirii. Maitdrziu, .arrd ia in-ventat nitratul sintetic, porarl nu si-a pierdut din im-portanqi, cdciacum exporti cupru, insi companiileproducitoare de silitri s-au inchis una dupi alta gipampasul e plin acum de agezdrifantomi. iarrd "-fost prima dafi, acolo, aceste doui cuvinte, uasezarefaqtomi", mi-au inaripat imaginagia

imi amintesc ci am vrcat,Impreuni cu familia,incdrcaqi de bagaje, intr-un tren'care se tara in pasde broasci qesroasi prin degertul nemilos al Ataca-mei in drum spre Bolivia. Soare, pietre calcinate, kilo-metri dupi kilomerri de pustietite spectrali, uneoricite un cimirir pirisit sau clidiri ruinate din cirl-midi ori lemn. Cildura erzatatde mare ci nici mug-tele nu supraviequiau.Iar setea era de nestins; beamgaloane de apd,sugeam portocale gi luptam cupra-ful care pirrundea prin orice cxilpirurd. Buzeli necrdpaupini la singe, ne dureau uiechile, eram des-

16

hidrataqi. Noaptea se lisa un frig ca de sticli, iar lunalumina peisajul cu o strilucire albistrie. Mulqi animaitirziu amvizitat Chuquicamata, cea mai maremini de cupru de suprafaqn din lume, un amfiteatruimens in care mii de oameni de culoarea pimintu-lui smulg, ca furnicile, minereul din pietre. Trenul a

Llrcat la peste patru mii de metri altitudine, tempe-ratura a scdzut atit de mult ci apa ingheqa in pahar.Am trecut pe lingi salina Uyuni, o mare albi pestecare domne$te ticerea ;i nu zboard, nici o pasire,unde, pe lingi altele, amvdzut;i flamingi eleganli.Pireau pete de culoare printre cristalele de sare, pie-tre pretioase.

Nordwl cel mic,pe care unii nici md,car nu-l con-sideri regiune propriu-zisi, desparte nordul uscat de

fertila zond, centrali. Acolo se gisegte valea Elqui,unul dintre centrele spirituale ale Pimintului, de-spre care se zice cd ar fi magic. Forqele misterioasede acolo ii atragpe pelerini, care vin si se conectezela energia cosmici a universului, iar mulgi rlmin sitriiasci acolo in comunitilqi ezoterice. Meditatii, re-Iigii orientale, guru de toate culorile - gisegti de toatein Elqui, de-qi vine sd, crezi ci egti in California. Totacolo se produce biutura noastri numiti"pisco, o li-coare de strugure muscat, translucidi, virtuoasi gi

senini precum forta angelici pe care o emani pi-mintul acesta. Este materia primi pentrupisco sour,dulcea gi triditoarea noastri biururi nagionali, pecare o bei plin de incredere, numai cd,Ia al doileapahar poate si-gi dea o lovituri in stare si-l doboareqi pe cel mai puternic. Numele l-am vzrrpat f.erlrugine dupi cel al oragului Pisco din Peru. Iar dac6"

t7

orice vin care face bi.gicuqe se cheami in generals,ampanie, degi autenticul nu se glseste dlcit inChampagne, in Franta, presupun cI gi acestpisco alnostru se poate impiuna cu un nume striin. innor_dwl cel mic s-a consrruit La Silla, unul din cele maiimportante observatoare astronomice din lume, pen_tru cd aerul este atit de limpede, incAt nici o stea _nici moarti, nici pe cale de a se na;te - nu poatescipa de ochiul giganticului telescop. Apropo, mi-apovestir cineva care alucrat acolo timp de cdteva de_cenii ci astronomii cei mai vesriti dinlume igi agtep_tau rindul cu anii pentru a scruta de acolo urrirrersul.I-am spus cI trebuie sd fie senzational si lucrezi cu

9ape1i de gtiinqi care triiesc doar cu o.hii rpr. irr-finit gi sunr desp_ringi de mizeriile pemintegti, darmi-a rispuns ci, dimpotrivd,

"rt.orro--ii sunt tot

^tatde. meschini ca gi poelii, ci se biteau pe gemul de lamicul {ejun. Conditia u mani"e mereu r.rr{.i.r*to"r..

Valea centrald este zonacea mai prospern dingard,zonddevii gi de livezide meri, ,or,a irrd.rrtriale undetriiegte o treime din populaqie, in capitali,.santiagoa fost intemeiat in acesf loc de pedro de ValvidiaTn15.4-1, pentru ci dupi ce cutreierase luni in gir prinariditateanordului i s-a pirut cd, ajciera gridina raiu-lui. in Chile totul e ceitralizatin capiiale, in ciudaeforturilor diferitelor guverne

""r. ilr.."ici de ju-

mitate de secol si confere putere provinciilor. b.parcd. tot ce nu se petrece in Santiago n-ar avea im_port^nte, cu roare cd,viagae de o mie de ori mai pli._cuti gi mai linigtiti in restul tirii.

Zona sudicdin..p. la Puerto Monrt, Ia patruzecide grade latitudine sudicd, o regiune fermecati plini18

de plduri,lacuri, riuri gi vulcani. Ploi nesfirgite ali-menteazdvegeta\iaincilciti a selvei reci, acolo undecresc copacii nogtri milenari, ameninqagi acum de in-dustria forestieri. Mergdnd spre sud, cilitorul stri-bate pampasul betut de vinturi nemiloase; apoiqarase despletegte intr-un rozariu de insule nelocuite gi

celuri liptoase, intr-un labirint de fiorduri, insu-liqe, canale gi ape. Ultimul orag continental e PuntaArenas, mugcat de toate vintoasele, aspnr gi orgo-lios, privind spre munqi gi gheqari.

Chile mai deqine gi o bucatn din necunoscutulcontinent antarctic, o lume de ghequri;i pustietate,albeagit infiniti, unde se nasc legendele gi mor oa-menii; 1.-rT infipt steagul in Polul Sud. Multivreme nlmem n-a dat doi bani pe Antarctica, daracum stim cit de multe boglfi minerale ascunde,ca si nu mai vorbim ci este un paradis al faunei ma-rine, aga ci mul$ au pus ochii pe ea. Poate fi vizi-tatd" relativ comod pe dmp de vard", in cadrul uneicroaziere, dar e scump gi deocamdati se duc doarturigtii bogaqi si ecologigtii siraci, dar hotirili._

in 1888 ne-am adjudecat si misterioasa Insuld aPaEtelui, ,,buricul pimAntului" sau Rapanui, cum ise zicein limba locului. Este pierdud in imensita-tea Oceanului Pacific,la doui mii cinci sute de milede teritoriul continental al Chile, dar la mai puqinde gase ore de avion plecind din Valparafso sau dinTahiti. Nu gtiu foarte bine din ce motiv ne aparline.Pe atunci era suficient ca un cipitan de vapor si in-figi un steag, gi se instipinea legal pe o halci de

lume, chiar dacd, bfutinagii, in cazul nostru blajina

l9

rasd polineziand,, n-ar fi fost de acord. Aga proce_dau naqiunile europene; Chile nu putea rimdne maiprejos. Pentru oamenii din Insuli pa;telui conrac_tul cu America de Sud a fost fatal. La mijlocul se-colului al XIX-lea, cea mai mare parte a populaqieimasculine a fost dusa in Peru, p.rrt* a rnr:nci insclavie.pe exploati.rile de guano, in timp ce Chileridica din umeri infaqarotgii acelor cetiieni uitagi.Nenorocilii aceia au fost atit de maltratagi,incdt dinEuropa s-apornit un protest internalional gi, la ca_pitul unei lungi batalii diplomatice,'ultimii cinci_sprezece supravieguitori au fost returnaqi familiilorlor. Veneau cu virusul variolei in ei, aga ci in scurttimp boala a exrerminat optzeci la suia din popu-laqia insulei. Nici soarra celtr care au scipat rr-" for,mai buni. Oile au ras toatd"vegetatia, transformindsolul intr-o coaji cheal d, delavi,iarindiferenra auro-rititilor - in cazul de faqd,,marina chiliani - afdcutca locuitorii si se scufunde in mizerie. in deceniiledin urmi turismul si interesul lumii stiingifice au sal-vat Rapanui.

RispAndite prin insuli gisim monumentalele sta-tui din piatrd,vulcanici, unele cinriresc mai bine dedoud,zeci de tone. Aceste moais intrigi de secoleexperqii. A le sculpra pe coasrele vulcanilor si a leaduce apoi tirig di-a lungul unui relief .r.r.g.rl"t,a le cocoqa pe o platforml indeobste inaccesibil"; gi al-e pune p. ."p o pelarie de piatrl rosie trebui.

"a *

fost o muncd titanici. Cum au ficut-o ? Nu existiurme ale unei civilizaqii avansate care si explice oasemenea ispravi. Insula a fost populati de doui rasediferite, legenda spune ci una din ele, arikii, avea

20

puteri mentale deosebite, putind face si levitezeacele moais gi si le deplaseze prin plutire, fire efortfizic, pini" la indlqimile pe care se afli. PLcat ci s-a

pierdut tehnica. in 1.940, antropologul norvegianThor Heyerdahl a construit o pluti, botezatS" KonTihi, pe care a navigat din America de Sud pini inInsula Pagtelui pentru a demonstra ci incagii gi cei

de pe aceast| insuli fuseseri in contact.Am fost pe Insula Paqtelui in vara lui 1974, cind

nu era decit un zbor pesiptdmini gi turismul aproape

nu exista. indrigostiti de acel loc, am rimas trei sip-tlmAni in plus fagi de citimi propusesem,prinzdndasdel inaugurarea televiziunii gi o vizitS, a genera-

lului Pinochet, geful juntei militare care inlocuise inurmi cu cAteva luni democrafia. Televiziuneaa fostprimiti cu mai mult entuziasm decit proaspitul dic-tator. Sejurul generalului a fost cit se poate de pi-toresc, dar nu e cazul si intru in detalii. Ajunge sispun doar ci un nor ndzdrivan se ageza strategicdeasupra lui de fiecare datd, cindvoia si vorbeasciin public, fecindu-l ciuciulete. Venise pentru a da

locuitorilor insulei titluri de proprietate, dar nimeninu s-a inghesuit si le primeasci: din vremuri stri-vechi, fiecare ;tia ce 9i cui apar\ine, in plus, se te-meau, pe drept cuvint, cd,hirtiaaia guvernamentalinu putea decit si le complice existenqa.

Chile mai degine gi insula Juan Fernindez, pe

care, in 1.704, a fost abandonat marinarul scoqian

Alexander Selkirk, cel care i-a inspirat lui DanielDefoe romanul Robinson Crwsoe. Selkirk arrditpeinsuli mai bine de patru ani, f.Lrd, papagal dresat gi

fdra tovilrilqia unui bigtinag pe nume Vineri, cum

21'

zice cartea, pini cind a fost salvat de alt cipitan gidus inapoi in Anglia, unde, in treacdt fie spus, n-aavut o soarti mult mai buni. Turiqtii inversunali,dupi un zbor agitatcu avioneta sau cilitoria inter-minabili pe mare, pot.vizitapegtera in care scoqia-nul a supraviequit mincind ierburi gi pegte.

Deplrtareane conferi o mentalitate insularl gi fru-muselea extraordinari a locurilor ne face infumurati.Ne credem centrul lumii - dupn noi, Greenwich artrebui si fie la Sanriago - gi intoarcem fundul Ame-ricii Latine, comparindu-ne mereu cu Europa. Sun-tem autoreferen[iali, restul universului nu existi decitpeltru a ne bea vinul ;i afaceechipe de fotbal pe caresi le batem.

ii sferuiesc pe vizitatori si nu puni la indoialn mi-nuniqiile pe care le aud despre qari, despre vinul gifemeile ei, cici striinilor nu li se permite si critice:doar de aia existi pesre cincisprezece milioane debigdnagi care asra fac rcatd, ziu.a.Dacd.Marco poloar fi debarcat pe coasrele noasrre dup| treizeci de

1ni -de aventuri prin Asia, primul lucru pe care l-ar

fi aflat ar fi fost cd" {.acem empanada.r -"i bune de-cit tot ce se giteste in Celestul Imperiu. (Ah, da:asta e altd" caracteristici a noastri, ne dim cu pire-reafdrenici o bazd", dar cu atetasiguranqd, ci nimeninu o pune la indoiali.) Mirturisesc ci sufir gi eu deacest govinism fioros. Cind am ajuns prima datillaSan Francisco si-am avut in faqa ochilor dulcile co-line aurii, miregia pidurilor gi oglinda verde a gol-fului, singurul meu comentariu a fost ci seamini cucoasta chiliani. Ulterior am constar at cd"f.ructele cele

22

mai dulci, vinurile cele mai bune gi fructele de mare

cele mai fine se importau din Chile, firegte.

Pentru avedea cu inima trebuie sl-l citeqti pe

Pablo Neruda, poerul nalional care anemurit in ver-

surile sale peisajele superbe, miresmele gi dimine-qile, ploaia tenace 9i siricia demni., stoicismul 9i

ospitalitatea. Asta este lara nostalgiilor mele, cea Pe

."i" o evoc cind sunt singurd, cea cate aParc ca fun-dal in

^tateapovestiri de-ale mele, cea care imi apare

in vis. Sigur, existi 9i alrc chipuri ale qirii care se nu-

megte Chile: unul materialist gi arogant' chip de ttF*:care vieguiegte numdr6.ndu-gi dungile 9i pieptinindu-gimustiqile ; alrul deprim at brizdatde cicatricele bru-tale ale trecurului; unul care se arati sutizdtor turis-tilor gi bancherilor; sau cel care agteaPti cu resemnare

urmitoml cataclism geologic sau politic. Chile merge

la toate.