interviuri antiparenting - ana-nicoleta grigore · ana-nicoleta grigore salvali pedagogia de...
TRANSCRIPT
Ana-Nicoleta Grigore '
:"
Interviuri
...:'' ' " Colectie ciordonatd der ' sevarrsBA$Tovol
.
:
;1., ,....1:1 .;
I
Cuprins
Prefafa ...... 5
ANA-NICOLETA GRIGORE
Salvafipedagogiadeparenting..... ....9
MIRCEA MICLEA
I. Dragostea necondilionatd din perspectiva
cognitivi aeducafieiparentale ........21.II. Recompensa gi pedeapsa in educa$a copiilor. . . . . . 35
III. Frica sau dezinteresul pe care il arati copiiifald de qcoali qieducatie. Cyberbullying. . . . . . . . . . . . 45
ADRIAN RO$AN
I. Copilul ca boald qi viziunea defectologice
a pirinfilor de a-gi creqte qi evalua copilul. . . . . 61,
II. Cerinfele educafionale speciale gi
,,nebunia" din jurullor... ......71,
GEORGETA PANIgOARA
I.Parenting ...........'..7gILVialaemofionaliacopilului ........91Ill.invdfareagidificultdfileei....;.. ..115
197
PARINTELE IGNATIE,EPTSCOPUL HU$TLOR
CUPRINS
ION DAFINOIURiscurile durerii in cregterea copiilor . . 123
CRISTINA GAVRILUT,A.
L Cine ne (mai) creqte azi copiii? . . . . . . 133
II. Pdrinfi fdri gen, roluri familiale gi
educalia sexuald pentru copii. .
Strdinitateacareapropie...... ...... .......L7?
Referinfebiografice .:1..: ,..,187
' Comenzi:www.librariasophia.ro
Difuzare:SUPERGRAPH
Sh. Ion Minulescu nr. 35, sector 3,
031216, BucureqtiTel.: 021-320.6L.I9 ; fax: 021,-319.10.M
e-mail: [email protected]
www.sophia.ro
Vi aqteptdm laLIBRARIASOPHIA
str. Bibescu Vodi nr. 19;040151, Bucuregti, sector 4
(lAngd Facultatea de Teologie)tel. 02L-335. 10. O0; 0722.266.618
www.librariasophia.ro
ANA-NICOLETA GRIGORE
Salvali pedagogia de parentingl
Astdzi constatim cd toli actorii educafionali vorschimbare in privinfa sistemului de invdfimAnt qi a
educafiei: pdrinfii vor schimbare, elevii vor schimba-
re, dar qi profesorii vor schimbare!
Toate teoriile etiologice ale comportamentelor in-
dezirabile constati ci nu existi o singurd direcfie inprivinfa factorilor declangatori sau de risg ci o reuni-
une a cAtorva categorii de factori: individuali, famili-ali, gcolari gi de mediu social mailarg2, prin urmare, ar
fi o utopie sd cerem o schimbare strict din perspecti-
va uneia din aceste categorii. Tot resorturile gtiinfifice
au consemnat cd managementul participativ gi auto-
nomia la locul de muncH incurajeazi mirirea perspec-l Text extras din articolul ,,Pedagogie versus parenting" publicat in
Tr ib un a ino d! dm dn t ului, 28 aprilie 20'17 .2ligdu, M., Liiceanu, A. & Preoteasa, L. (coord.), (2005), Violenlatn
gcoald, lnstihthrl de $tiinfe ale Educafiei, accesat la data de 12.10.2007la adresa: http: //arhiva.ise.ro/evaluare/VlOlENTA.studiu.TOTAl.FINAL.27.04.2005.
ANA-NICOLETA GRIGORE
tivei rolului pe care profesorul gi-l asumi in cadrulqcolii, abordare care ar genera rezultate mai bune ?n
managementul claseil. Putem transpune aceast5 con-
cluzie gi in privinla celorlalte raporturi (profesor-elev;
pdrinte-elev; p[rinte-mediu gcolar) pe care le-am ve-
dea imbundtdfite sub aspectul finalitd{ilor, dacd vomschimba paradigma intrdrilor. Copilul nu este exclu-
siv un ,,ptodus" al qcolii, dimpotrivd. Ar fi firesc sigestionim cu mai mare seriozitate educafia primiti gi
pe celelalte paliere, mai ales sub aspecful conlucrdriidintre ele.
Educatorii resimt tot mai frecvent o atitudine care
le subliniazi originalul rol de sclav, gr. paiadagogus,
care este insircinat cu conducerea copiilor la gcoald2,
la o qcoald noud astdzi,la dispozilia pdrinfilor. Aceas-
td abordare extremd, dar frecventd, pune la incercare
direcfia atAt de necesard de implicare a pXrinfilor ineducalia institufional5, laolalti cu regAndirea pedan-
teriei pedagogice ajunsd deseori la un nivel deprecia-
tiv gi adoptarea unor politici educafionale consecven-
te, sustenabile atAt pentru viitorul adult, cAt qi pentrueducatori. Numai in felul acesta se va putea genera un
lSomectr" A., Oplatka I., (2009), ,,Coping With School Violence Thro-ugh the Lens of Teachers' Role Breadth The Impact of Participative Ma-nagement and Job Autonomy" in Educational Administration Quarterly,Vol.45, No. g pp: 424-449.
2Constantin Cucog (2006), Pedagogie, Ed. a II-a revdzttti qi addugitS,Polirom, Iagi, p. 15.
INTERVIURI ANTIPARENTING
proces de educafie care sd-gi atingd menirea de a duce
lumea dintr-o stare in alta, mai bund.
Educatorii intAlnesc (cei mai mul|L din fericire) p6-
rinfi implicafi, dedicafi, care gi-au cultivat respectul,
bunul sim! qi lintele inalte, rdspAndind in jurul lor ce-
ea ce ei inqigi sunt. O categorie aparte o reprezintd p5-
rinfii care au inceput sd le predea cadrelor didactice
cum se face educafie qi nu oricum, doar in felul in care
au citit:ei in cirlile de parenting cumpirate de tra hi-permarket. Astfel, o istorie de vechimea omenirii este
anulat6, uitatd, negatd in numele unor revelalii de ul-tim moment ale unor inchipuili specialigti in cregte-
rea gi educarea copiilor. Scene de o rari formi de vio-lenfd gcolardl, cea a pdrinlilor asupra mediului qcolar,
se petrec tocmai din cauza acestor instigdri neserioase
ale literaturii de parenting comercial care oferd iluziacompeten{ei gi expeftizeiin cAfiva pagi oricui, punAnd
in pozife de luptd cei mai de dorit parteneri: pirinte-le gi gcoala. Pervertirea este atAt de radicali, incAt in-cearcd sX desfiinleze rt6t cunoagterea epistemologicd,
veritabili, cAt gi cunoagterea comund, opinia dobAn-:t 1"..*" yt"Ienfatn gcoald,!igdu,M., Liiceanrt A. & Preoteasa, L.(coord.), (2005) vorbesc despre tipurile de violenld ir gcoali: violenllprofesor-elev; violenli elev-profesor; violengd elev-elev; violenla mani-festati in proximitatea unitdlilor de invdldmAnt gi violenla pdrinfi-me-diu gcolar, manifestati atAt prin actiuni directe asupra profesorului saua propriului copil in cadrul institu$ei de invifdmAnt, dar gi prin actiuniindirecte asupra copilului in cadru familial, care se risfrAng apoi spremediul pcolar al acestuia.
11
I10
ANA-NICOLETA GRIGORE
ditd din generafie in generafie cu privire la creqterea
copiilor. Izvoarele scrierilor de parenting nu sunt nici
empirice, certificate de rezultate gtiinfifice, nici de or-
dinul simtului comun, generate de experienfa interge-
nerafionald, ci purd imaginafie.
Despre ddddcealX in educafie gdsim evocdri in mul-
te etape avute de politica educalionald. Altfel, ce fdcea
Pedagogul de gcoald noui a lui Caragiale, dacd nu pu-nea in practicd indicaliile unor pirinfi care dictau ceea
ce considerau ei necesar sd se faci la gcoal5?! in mul-
te epoci ale istoriei pedagogice se pot gdsi evocdri ale
unor curente de sentimentalism educafional, insX for-
!a gi amploarea pe care fenomenul parenting-ului o
arc astdzi pune serioase probleme celor implicali inactul educafional, iar nelinigtile lor par s5 se confirme
prin rezultatele tot mai ingrijordtoare pe care tinerele
generalii, copii cresculi astfel, tind si le oblind in toate
domeniile viefii: instructiv-educativ, socio-emolional,
al sindtilii mintale sau al abilitililor de viafd.
Nu putem izola factorii etiologiei patologice a sis-
temului, dar, cu siguranfS, trebuie sd reconsiderdm
cu seriozitate aceastd problemd. Dacd pAnd acum nu
ne-am gAndit la intruziunea subtili a parenting-uluiin educafie, iatd cd ne afldm deja intr-o etapd avan-
satd in care acest fenomen a creat deja un curriculumascuns, cel mai des acceptat in numele promovdrii re-
INTERVIURI ANTIPARENTING
formei gi a toleranlei aparent insuficiente din gcolile
noastre, in fapt, validAnd o industrie pedagogicd.
Atmosfera generali a parenting-ului pare conden-
satd in afirmafia parentologului Antonia Noel, ca-
re lanseazd ideea cd am fi ,,ultima generalie care am
ascultat de pirinfii nogtri gi prima generalie care as-
cultdm de copiii nogtri"1, constatAnd astfel un sfArgit
al lumii in educafia parentald pe care o cunoagtem.
O reaclie non-gtiinfific5, holisticd, dar de o luminoa-
sd intuifie psihopedagogicd este consemnatd de Sa-
vatie Baqtovoi in Antipnrenting, unde abordeazi sen-
sul pierdut al paternitefli, in loc de parenting intr-omanieri nonconformistd, autenticd, fireascd: pdrinfiibuni sunt copii buni. Rdsturnarea valorilor tradifiona-
le este vdzutl.drept esenla parenting-ului, sursa artifi-ciald a conflictelor interne gi externe ale multor mame
care ajung s5-gi deteste proprii p6rinfi gi sd-gi doreas-
cd sX fie altfel de pdrinfi2, in felul aceasta generAnd o
serie de crize existenfiale noi, ce vor putea fi tdmddui-
te la prescripfia aceloragi specialigti prin mijloacele te-
rapeutice comerciale oferite de noua industrie.
Iubirea parentalS, drept condilie suficienti pentru
buna cregtere a copilului, este operafionalizatd, de au-thttp: //www.antonianoel.com/suntem-ultima-generatie-care-am-as-
cultat-de-parintii-nostri-si-prima-generatie-care-ascultam-de-co-piii-nostri/, accesat la t7 .03.20t7.
2 Savatie, Bagtovoi (2017), Antiparenting, Cathisma, Bucuregtt, p. 224.
13T2
ANA-NICOLETA GRIGORE
tori precum Alfie Kohn in urmdtoarea conduitd p5-rinteascd: ,,in ciuda fufuror gregelilor pe care le-amficut gi voi continua sd le fac ca pdrinte, copiii meise vor dezvolta bine pentru simplu motiv c5-i iubesc
cu adevdrat"l. Prin legiferarea iubirii neconditiona-te, acest autor garanteazd succesul pdrintelui, ldsAnd
neacoperite numeroasele situalii nefericite in care auajuns pdrinfi care, cu siguranti, igi iubeau copiii cuadevdrat, poate tocmai necondilionat! Rolul inferior,pasiv, pe care educatorul trebuie sd gi-l asume fa{i de
copil este ilustrat in plenitudinea lui in crizele de fu-rie, numite tantrum, cAnd reaclia politic corectd dinpunctul de vedere al parenting-ului este ascultarea
activi si centrarea pe infelegerea emoliilor pe care lesimte copilul in acele clipe2. Aceastd noui aparilie lalimita intre normal, anormal gi patotogic in comporta-mentul unui copil este necunoscutd in tratatele clasi-ce gi este explicatd in viziunea in loc de parenting prinrevolta, disperarea copilului in fala lipsei de autorita-te a pirintelui.3
Intuifiile ieromonahului Savatie par sd fie confir-mate la o consultare a tratatelor de specialitate. Refe-
ritor la pericolul disparifiei autoritdfii parentale, Ele-1Alfie Kohn (2013), Parenting necondilionat..., M.ulti Media est pu-
blishing, p. 13.2Aletha Solter (2013), Lacrimi gi crize de furie. Ce e de fdcut cdndbebelugii
gi copiii pl6ng, Ponte.3Savatie Baqtovoi (2017), Antiparenting, Cathisma, Bucuregti, p. 183.
1,4 15
INTERVIURI ANTIPARENTING
na Stdnculescu consernneazil: ,,Copiii fdrd limite sunt
considerafi de chtre educatori ca fiind indisciplinafi.De fapt, ei se simtin nesiguranli gi neocrotifi, intrucAt
nu au bariere care sd-i fereascd de sifuafii pe care nu
sunt pregdtifi sX le infrunte (libertatea neingrdditd este
foarte dXunitoar e)." 1 Iar pericolul libertdfii de alegere
dintr-o varietate prea mare de opfiuni este ilustrat de
experimentul ,,paraliziei de op!iuni"2, cAnd persoana
ajunge sd nu-qi mai doreascd nici una dintre numeroa-
sele variante oferite. De asemenea atifudinea educa-
torului (pdrinte sau profesor) care nu poate ,,pdc6\i"copilul este consemnati de psihologia persuasiunii,
iar profesorul PAniqoarh il numegte ,,principiul efec-
tului placebo"s alprofesorului de succes, explicAnd cinu putem fi convingdtori daci noi inqine nu suntem
convinsi de ceea ce spunem, transmifAnd la nivel in-
congtient aceste informafii.Copilul ne va reflecta intocmai, chiar dacd incerc5m
sd ne ascundem sub m6gti sau sub false limbaje inv6-
late la trainnig-uri, departe de casd. Reflexia noastrd
in copil poate fi in aceste cazuri mai pervertitd decAt1Conf. univ. dr. Elena Stlnculescu, ,,Stimularea inteligenlei emo!i,c-
nale a copiilor", in Georgeta PAnigoari (coord.), (201"1), Psihologin copilu-lui modern, Polirom, Iagi, p. 39. (.rr
2 Beckwitlu Francis, Defending Ltfe. A Moral and Legal Case againstAbortion Choice, accesat la http: //assets.cambridge.oryl9780521,8l70849 Ifrontmatter/978052187 D84g-frontmatter.pdf la data 4.04.2017.
3lon-Ovidiu PAniEoari (2015), Profesorul de succes: 59 deprincipii depe-dagogie practicd, ed. a II-4 Polirom, Iaqi.
ANA.NICOLETA GRIGORE
una directX, pentru cd intre copil gi realitatea din care
ar trebui sd invele (de la noi sd o gestioneze) se inse-
reaz6, niqte prisme care o deformeazil:bona, gadgetu-
rile, distanla hzicd cauzat6, de serviciu in strdindtate,
iubirea necondi,tionata... care nu i-au ardtat cum e via-
!a adevdratd, cum se rezolvd problemele de care nu va
fi ferit gi cum se triiesc bucuriile vie{ii reale.
Atmosfera caracteristici noilor aborddri in educafia
parental5 nu este, desigur, noud, in pedagogie. $tiin-fele educafiei au primit numeroase influenle de-a lun-
gul bogatei gi tumultuoasei lor deveniri, dintre care
conceplia pedagogicd a filosofului |ean-|acques Rous-
seau (\712-1778)1 pare a fi ilustrativd pentru ceea ce
se intAmpld astdzi. Astfel, Rousseau, de,si nu a reugit
si transpund in practica propriei vieli ideile enunfa-
te, incredinfAndu-gi cei cinci copii orfelinatului, a con-
semnat in lucrarea sa EmiI sau despre educalie (1762) o
conceplie pedagogici ineditX, revolufionari gi foarte
controversatd, din epoca Luminilor pAnd astdzi. Pre-
ceptele sale asupra educa{iei situeazd copilul drept
propriul sdu model, liber gi bun de la naturd, chiar
mai bun decAt adultul, care este corupt din cauza ci-
vilizalie| profegorul constituind polul secundar in re-
lafia pedagogici, aflat in serviciul elevului. La Rous-l Constantin Cucog (2001), Istoria Pedagogiei, Polfuom, 2007, laqi, pp.
154155.
INTERVIURI ANTIPARENTING
seau cunoaqterea se nagte firesc de la copif iar inv6fa-
rea pleacd de la principiul ci fiinfa umani posedd inea insigi infelepciunea, educafia cdutAnd s5 f.avorize-
ze dezvoltarea omului complex.l
in secolul al XV[I-lea aceasti concepfie pedagogi-
ci se afla in contrast evident cu preceptele vremii care
sebazau pe un model educafional imitativ magistro-
centric, coercitiv chiar, cu metode de i:rvdfare tradili-onald, vehiculate de mijloacele retorice. Doctrina luiRousseau a fost criticatd in numeroase rAnduri toc-
mai pentru lipsa aplicabilitdfii, certificatd prin insugi
exemplu sdu ca educator al propriilor copii (descris
anterior) in opozilie cu modelul clasic de pedagog qi
epistemolog (cum este de exemplu Piaget, care a vali-
dat din teoriile sale in practica prin studiile longitudi-nale realizate pe proprii copii Ei nepofi). in gcoala de
astdziintAlnim des pdrintele rousseu-ist care are o cla-
rd filosofie a educaliei lipsite de dogmatism, pe care
insd o pretinde aplicatX de la institulia de educafie.Ia-
td, deci, un Emil nou, dupd o metodd de formare care
poate genera astdzi, ca gi atunci, mai degrabd sdlbatici
decAt oameni.2
Mai departe, istoria pedagogiei ne aratd cd ideile
rousseu-iste au fost dezbdfute cu mult folos de Educa-
l Martineau (1996), p.125, apud Constantin Cucog lstoria Pedagogiei,
Polirom,2001", Iagi, p. 155.2 Constantin Cucog (2001), Istoria Pedagogiei, Polfuom,Iagi, p. 156.
t6 T7
ANA.NICOLETA GRIGORE
fia noud prin reprezentanfii sdi: Montessori, Decroly,Clapardde, Ferridre, Cousinet, Freinet, Dewey. Educa-
fia noui a arXtat noua finalitate, fireascd, a educafiei,
centrate pe elev, adaptatd la forfele sale reale, cu sco-
pul de a dezvolta individualitatea sa. Apare o concep-
fie noud asupra copilului, care nu mai este vdzut ca
un adult in miniaturS, extrem de flexibil, ci ca o per-
soani intreagd, valoroasd, cu nevoi, interese, energie
creatoare, in jurul acliunii cdreia este necesar sd gra-
viteze programul educafional, pentru a-l susfine indezvoltarea integrald.l Iatd deci cd pedagogia are in-sugitd aceasti leclie reformatoare, ce-i drept, nu una-nim implementatX, demonstratd practic qi gtiinfific inqcoli elitiste din intreaga lume. Educafia noud nu es-
te un fenomen haotic, ci vine sd aducd o ordine nece-
sard in.educafie. Existd o consacratd pedagogie cen-
tratd pe evolu{ia persoanei, cu disciplind interioar5,dirijatd de un profesor-resursd care oferd o educafie
funcfionali2.
ExcluzAnd factorii politici societali asupra cdro-
ra nu putem exercita (pare-se!) vreun control, actoriieducafionali se intreabi, desigur, dac5 responsabilita-tea acestor erori de practicd educafional6 nu cade totin sarcina $tiinfelor Educaliei care nu vor fi fdcut su-
l Gauthier (1996), pp.149-1,50, apud Constantin Cucog lstoria Pedago-giei, Polirom, 200'1", Iaqi, p. 2L6.
2lbidem.
INTERVIURI ANTIPARENTING
ficient pentru a preveni; sau Bisericii, institufia clasi-
cd a educafiei, pentru a interveni. Perspectivele sunt
diferite. Din interior aproape cd nu vezi realitatea de
vrafurile de publicafii, jurnatre gtiinfifice, proiecte edu-
cafionale, evenimente, iar din exterior acfiunile nu par
potrivite. Aparentul conflict nu este indezfuabil, chiar
necesar, pentru cd din ciocnirea de idei se poate naste
progresul. VdzAndu-ne fafd in fala putem constata cd
avem resurse, unele pe care altfel nu le-am fi cunos-
cut, gi cd doar impreund le putem uni spre un scop
comun, constructiv. $tiinfele educafiei abundd in in-forma{ii valoroase, gi chiar in acest cadrul normativ se
poate trdi, insd cu o schimbare a atitudinii, cu dorinfade a ne mdri perspectiva rolului. Profesorul PAniqoa-
rd aminteqte cd pedagogia conjugd doud linii de for-
!5 importante, fiind la fel de important,,cum sX spui"gi ,,ce sd spui".l Lectura resurselor educafionale ne-ar
scuti de multe ,,etezii" comerciale.
Pedagogia este mereu deschisd la noutdlile pe care
realitatea le impune, insd translarea unor idei in prac-
tica educalionald trebuie sd treaci prin filtrele episte-
mologice existente gi mai ales sH promoveze testul ce-
rinfelor deontologice care nu pot fi triqate tocmai de
domeniul educafional, unde nu se pot asuma astfel del lon-Ovidiu PAnigoard (201.5), Profesorul de succes: 59 de principii de pe-
dagogie practicd, ed. a II-a, Polirom, Iaqi.
19