Recomandri tehniceTierile la cais, prun i piersicn cazul drupaceelor (cire, cais, viin, prun, piersic), tierile de fructificare se fac mult mai restrns dect la restul speciilor. Astfel, la cire i viin, ramura mijlociese scurteaz pentru stimularea noilor formaiuni de rod, ramura pleat degarnisit se elimin, iar buchetele de mai nu se taie deloc. La prun i la cais, ramurile buchet i cele mijlocii nu se taie, acestea din urm scurtndu-se deasupra primei ramificaii doar cnd sunt btrne. n general, tierile de rodire se fac asemntor la toate speciile amintte, cu excepia piersicului.CaisRamurile de rod sunt brun-rocate. Momentul, volumul i gradul de scurtare a ramurilor se stabilesc n aa fel nct semischeletul s fie mereu rennoit i acoperit cu ramuri milocii viguroase. Se elimin n general ramurile subiri i buchetele slabe ale cror floride regul avorteaz sau cele care au fructificat deja de dou ori i sunt epuizate. Cndelementele de rod sunt puine i dispuse n zona periferic a coroanei, se face doar reducia semischeletului din interiorul coroanei cu un sfert din lungime i a scheletului pn la jumtate pentru ntinerire. Nu se taie ramurile roditoare scurte i mijlocii, cele mai lungi doar se scurteaz, iar cele cu poziie dreapt se nclin.PrunRamurile de rod sunt mici i subiri, de culoare brun-cenuiu. Prunul este singura specie la care mugurii vegetativi sunt mai mari dect cei floriferi i se deosebete printr-o degarnisire prematur mai accentuat dect la alte specii. La prun se aplic n general mai puine tieri dect la piersic, acestea constnd n rrirea buchetelor de mai i tierscurt sau eliminarea ramurilor mijlocii.La soiurile cu ramuri fragile i subiri se fac tieri de reducie n lemn de 3-4 ani, pentru fortificare i ramificare, n vreme ce la soiurile cu ramuri viguroase tierile sunt mai uoare, constnd n scurtarea la jumtate a prelungirilor arpantelor pentru a stimula ramificarea. Cu aceast ocazie se elimin ramurile care au rodit slab i prezint zone mari neproductive, precum i cele epuizate, cele subiri, situate n vrf, ori cele nepurttoare de muguri de rod. n fiecare an se fac tieri de normare a rodului, ce constau n ntinerirea semischeletului care a depit 4-6 ani, dar i eliminarea ramurilor frnte i uscate.PiersicFa de restul tierilor de fructificare, cele aplicate piersicului sunt puin mai deosebite, deoarece are o capacitate mare de formare a lstarilor anticipai care apar odat cu ramura mam. n acest caz, ramurile pe care cresc aceti lstari se scurteaz cu un sfert din lungime pentru a nu se rupe sub greutatea fructelor. De asemenea, epuizarea ramurilor mixte care au rodit are loc mai repede dect la alte specii, fapt pentru care, anual, mai mult de jumtate din ramurile de rod se suprim.Piersicul fructific n principal pe ramurile mixte. Ramurile sale de rod sunt roietice pe partea nsorit i verzi-glbui pe cea umbrit. La piersicii tineri, tierile de producie constau n rrirea ramurilor mixte, eliminarea salbelor i a buchetelor. Ramurile mixte viguroase se scurteaz la 60-70 cm sau se elimin dac se afl n prelungirea semischeletului. Ramurile de rod care se consider a fi n plus se taie la 2-3 muguri, cnd acestea au diametrul de 2,5 cm, la 4-5 muguri cnd au diametrul de 4-5 cm i la 6-7 muguri cnd grosimea acestora este mai mare de 6 cm. n acest fel, pe poriunea rmas voraprea noi lstari care vor fructifica n anul urmtor, evitndu-se astfel degarnisirea pomului. ramurile de piersic care au fructificat se usuc; suprimarea ramurilor n plus se face cu cep; piersicul se taie mai sever dect toate speciile.DicionarScheletul pomului este alctuit din ramurile care pornesc din axul pomului, dar i urmtoarele dou derivate din acestea.Semischeletul pomului este dat de ramurile care garnisesc scheletul.arpant - ramur care pornete direct din axul pomului.Valentina OIMUREVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2007copyright lumeasatului.roRamurile de rod la speciile pomicoleLa pomacee, dupa asemanarea ramurilor de rod, intalnim doua subgrupe :1. mar si par2. gutuiLa1.2.3.drupacee, intalnim 3 astfel de subgrupe :cires si visinprun si caispiersic si migdal1. Mar si parSe formeaza din muguri micsti. Intalnim urmatoarele formatiuni : pinten, smicea,tepusa, nuielusa, mladita.Pinten = ramura de rod neflorifera, are 0,3 - 6 cm. Pintenul poate fi scurt, decativa milimetri, cu un singur mugur vegetativ situat apical, sau poate fi lung,de 5-6 cm, cu 1 mugure vegetativ apical si cativa laterali.Smicea - este o ramura neflorifera, are 15-30 cm, este foarte subtire (diametrulde 2-5 mm), are in varf si lateral mai multi muguri vegetativiTepusa - ramura florifera, are 1 mugure mixt apical si mai multi muguri vegetativi laterali. Tepusele pot fi, ca si pintenul, de doua feluri : scurte sau alungiteIn primul an dupa rodire axul tepusei se ingroasa si formeaza asa numita bursa de rod. In anul urmator, pe aceasta bursa se vor forma noi pinteni, tepuse sau nuieluse, care dupa fructificare se vor ingrosa si ele. Formatiunea care va rezulta din contopirea burselor noi si vechi se numeste vatrade rod.Nuieluse = ramuri florifere de 10 20 cm. Au in varf un mugure mixt, restul laterali vegetativi.Mladita = ramura florifera, 10-20 cm. Are 2-3 muguri micsti (unul terminal careare are inca 2 sub el), restul sunt laterali vegetativi.2. Gutui:Fructifica tot din muguri micsti. Dintr-un mugure mixt, primavara se formeaza unlastar de 8-12 cm care poarta o singura floare in varf. Dupa fructificare, in anul urmator acest lastar se ingroasa formand o bursa de rod alungita. Aceasta este ingrosata in special in partea terminala, rezultand o ramura cu aspect de maciulie ce prezinta terminal 2-4 muguri micsti din care se vor forma noi lastari.3. Cires si visin (ramuri de rod)Intalnim urmatoarele categorii de ramuri:Pinten = asemanator cu cel descris la mar si par, are doar muguri vegetativi sise intalneste la pomii tineriBuchet de mai = ramura floriferade 1-3 cm, pe ea se formeaza 4-7 muguri asezatiin spirala cate unul la fiecare nod. In mijlocul acestei formatiuni exista un mugure mixt care asigura cresterea vegetativa, in anul urmator va rezulta astfel onoua ramurade 1-3 cm. De-a lungul timpului, prin cresteri succesive, aceasta ramura va atinge 12 cm si doar ultima portiune va fi purtatoare de frunze si flori.Ramura mijlocie neramificata = florifera, 10-30 cm, apical are 1-3 muguri vegetativi restul fiind floriferi. In fiecare an aceasta ramura se alungeste cu 10-15cm datorita mugurilor vegetativi din varf.Ramura pleata = se intalneste mai ales visin, mult mai rar la cires. Este foartesubtire, are 2-3 mm diametru. Are 15-60 cm lungime, are in varf un mugure vegetativ, restul fiind floriferi. Dupa rodire, ramura pleata se apleaca cu fructelesi ramane in aceasta pozitie cativa ani dupa care se usuca. Cresterile vegetative anuale sunt de 10-15 cm lungime, si sunt asigurate de muguri vegetativi apical.2. Prun si caisBuchet de mai = seamana cu cel de la cires si visin. Are 1-3 cm si se deosebestede cel de la cires prin faptul ca la noduri are grupe de muguri in loc de un singur mugure. In fiecare grupa exista un mugure vegetativ, restul fiind floriferi. Cresterea vegetativa este asigurata de fiecare mugure vegetativ (apical si lateral) din fiecare grupa.Ramura mijlocie = are 10-15 cm, are in varf un mugure vegetativ, pe toata lungimea ei prezinta grupe de muguri, in fiecare an fiecare mugure vegetativ dand nastere la noi ramuri mijlociiRamura lunga = are in varf un mugure vegetativ iar lateral grupe de muguri dintre care cel central este vegetativ, cei laterali sunt floriferi. In primul an caisul poate rodi si pe lastari anticipati.3. Piersic si migdalBuchet de mai = are terminal un singur mugure vegetativ si lateral 2-4 muguri floriferi (la piersic) si 5-8 la migdal.Ramura salba = seamana cu ramura pleata, este foarte subtire (2-3 mm diametru) are maxim 50 cm, are terminal 1 mugure vegetativ restul fiind floriferi.Aceasta ramura dupa fructificare are tendinta sa se degarniseasca total, formandtotusi anual noi ramuri vegetative de 10-15 cm, din mugurii vegetativi din varf.Ramura mixta = ramura de baza in fructificarea piersicului. Are apical 1-3 muguri vegetativi, la baza ei se gasesc 1-3 muguri vegetativi, restul fiind grupati cate 3 la fiecare nod, din care cel din mijloc este vegetativ, ceilalti 2 fiind floriferi.Ramura de prelungire = asigura cresterea in lungime a scheletului, pe aceasta ramura alterneaza muguri vegetativi si floriferi.Buchet de mai este cea mai scurta ramura de rod la samburoase, care ajunge la 812 cm in cazul ciresului. Grosimea acestei ramuri nu depaseste 0,5 centimetri. Intotdeasuna, in varful buchetului de mai se gaseste un mugure vegetativ, inconjurat de 3 pana la 6 muguri floriferi. Mugurele vegetativ asigura cresterea lentain lungime a ramurii, cu 0,5 pana la 2 cm. Doar ultima portiune va fi purtatoarede frunze si flori.Tags: ramuri de rod, taieri la visin, taieri la ciresAtentie, niciodata ramura buchet nu poate fi taiata sau scurtata. Singurul mod in care poate fi regenerata este eliminarea ramurilor de semi-schelet care poartaramurile de rod, ceea ce produce cresterea unor noi ramuri, pe care se vor forma noi buchete de rod.Ramura pleata se intalneste la visin. Este foarte subtire, cu 2-3 mm diametru. Are 15-60 cm lungime, are in varf un mugure vegetativ, restul fiind floriferi. Dupa rodire, ramura pleata se apleaca cu fructele si ramane in aceasta pozitie cativa ani dupa care se usuca. Cresterile vegetative anuale sunt de 10-15 cm lungime, si sunt asigurate de muguri vegetativi apical.Taierile anuale de rodire la samburoaseLa samburoase, taierile de rodire se fac intotdeauna deasupra unuia sau mai multor muguri vegetativi. Taierile de productie dupa ce pomii au dat 4-5 productii si au rolul de intretinere, pentru a asigura limitarea cresterii in inaltime si in diametru a pomilor, dar si taieri de imbunatatire a regimului de lumina.Coroana se indeseste cu timpul, sarpantele se suprapun si se arcuiesc unele peste altele, ceea ce reduce lumina care ajunge la fructe.Taierea de fructificare are ca obiectiv intinerirea ramurilor de rod, care fructifica doar cativa ani (4-7 ani). In acelasi timp, are ca scop reducerea numarului de muguri de rod, in anii in care acestia s-au format in exces.clubagricultura.roTaierileA-De formare a coroanei:De preferinta se executa in verdevara.In anul doi se trece la dirijarea cresterii,alegerea primelor sarpante(ramuri de ord.1)eventual axul si se pot retine primele ramurele de rod.Cresterea unei ramuri de rod se influentata nu atat prin taiere ci prin modificare pozitiei( ramura lasata sa creasca la verticala va creste in lungime fara agrabi fructificarea.o ramura inclinata la45-50grade va incetinicresterea si va grabi fructificarea) de asemenea trebuie realizat un echilibru asarpantelor in plan vertical si orizontal.Formare coroanelor dureaza 4-5 ani prin dresarea ramurilor,aplecare-torsionarea-ciupitul lastarilor, orbirea mugurilor si taierile propriu-zise:se ivesc ocazii cand unele ramuri anuale prea lungi trebuie scurtate sau inlaturate.La pomii tineri se scurteaza moderat .Nu se scurteaza ramurile anuale lungi in pozitie verticala caci vor forma lastari puternic,de vigoare slaba aflate la orizontala.Scurtare unei ramuri de rod indiferent catde scurta intarzie fructificarea,ea se face cu 2-3 mm deasupra unui mugur vegetativ fara a lasa cep.Ramurile de peste2 ani reactioneaza mai bine la taieri.Suprimare totala a unei ramuri este suportata mai bine de pomii tineri decat scurtarea si se face la inel(la baza ramurii se gaseste o ingrosare sub forma de inel-guler) in ras imediat deasupra lui fara a lasa ciot.B-De fructificareSe executa an de an,feb-mart, prin limitarea inaltimii si largimii.Scurtarea(intinerirea)ramurilor de semischelet la intervale de max 4 ani constituie veriga principa.La pomii tineri taierile mai putine iar la cei maturi mai viguroase.Inainte de a taia se examineaza coroana:Incarcatura cu muguri de rod,lungimea si desimea ramurilor,repartitia lor,zone degarnisite,pagube facute de ger. In principiuun pom cu ramuri anuale( formate anul precedent) cu vigoare slaba(sub 25cm) cumulti muguri de rod se taie mai intens(mentinand pe semischelete 2-3 ramuri de rod) ;iar cu putini muguri de rod moderat sau deloc.DACA UN POM A AVUT MULTE FRUCE SE TAIE MULT,CU FRUCTE PUTINE SE TAIE PUTIN SI NU SE REDUCE TALIA care oricumnu se reduce decat la cei maturi sau in declin.Pentru a mentine rodul in toate zonele o parte a ramurilor periferice se indeparteaza.Taierile ramurilor se faceastfel:cele anuale slabe sau de vigoare slaba se lasa inatacte.cele anuale viguroase lungi se raresc la 20-25 cm si nu se scurteaza decat daca depasesc50-60 cmsi au mai mult de 2 ani.Ramurile anticipate,frecvente la piersic cais si visin se taie cu prudenta lasand pe cele viguroase.Ramurile lacome de regula se suprimamai putin cele necesare completarea unor goluri sau refacerea unei sarpante.Ramurile de semischelet se intineresc dupa 4-5 ani,se raresc la20-30 cm,ca regula inspre varful pomului ce lasa semischelet mijlociu si slab iar la bazamai mare.Semai taie ramuri ce se intretaie cu alti pomi vecini.Tot pt. a taia este necesarsa cunoastem mugurii care se impartin:1vegetativi mai mici,forma conica aflatiterminal sau lateral si din ei rezulta un lastar 2florali mai bombati si rotungiti rezulta o floare sau o inflorescenta. 3micsti tot de rod(la mar par) rezultainflorescenta insotita de o rozeta cu frunze sau lastar.Toti se gasesc numai peramurilr anuale,se formeaza in anul care precede formarea fructelor incepand diniunie-iulie,astfel primavara putem aprecia cantitatea de rod pt, anul in curs.Cei situati la baza ramurilor raman dorminzi si pornesc daca se scurteaza ramurasau se reduce talia.De regula semintoasele au muguri de rod predominant spre varful ramurii iar samburoasele spre centrul ramurii anuale.Trebuie cunoscute siramurile de rod pe specii.Taierile pe ramuri anuale se fac deasupra unui mugur vegetal la1-2mm deasupra si lateral oblic.MAR si PAR propriu zise(cu muguri de rod) tepusa nuielusa si mladita si in devenire(fac muguri de rod in anii urmatori) pintenul si smiceaua; din inflorescenterezulta bursa si vatra de rodire.In general ramurile de rod nu se scurteaza ( cuexceptia mladitei pana la3 muguri) dar se pot rari la 10-15 cm.Se pot scurta ramurile mai lungi de 50-60 cm de peste 2 ani si taia cele atacate,rasucite,crescute spre interior,prea degarnisite si batrane,care stangenesc alte ramuri mai tinere,intineri bursele de rod.GUTUI ca ramuri de rod sunt maciuliile aflate pe semischelet gros de1-2 cm de3-5ani.Cele debile aflate pe ramuri sub 8 cm se suprima lasand numai pe cele viguroase.Semischeletul se intinereste la 4-5 ani.PRUNUL Fructifica pe buchete de mai,ramuri roditoare mijlocii si anuale lungi.Pana la 4-5 ani nu se executa operatiuni decat in verde prin rarire ,ciupire apoise pot scurta ramuri mai lungi de 60 cm rariri si intineririCAISUL Aceleasi ramuri roditoare ca la prun. Necesita taieri in fiecare an spreprimavara.Se suprima ramurile anticipate debile si cele asezate prea des.Ramurile anuale mijlocii se raresc la15-20 cm dar nu se scurteaza,iar cele lungi sescurteaza pana la 1/3 daca depesesc 60 cm.Adeseori se gasesc cate 2-3 ramuri anuale la un nod din care se retine una.ramurile debile asezate subterminal se taie caci nu-si mentin rodul.Ramurile de semischelet se intineresc la la3-4 ani lasand un cep mic din ai carui muguri dorminzi vor rezulta lastari vigurosi.In iunie lastarii se raresc si se scurteaza daca au maimmult de 80 cm..Adeseori unele ramuri se usuca care se inlatura imediat.PIERSICUL Ramuri de rod sunt ramura mixta lunga de 40-60 cm,ramura anuala lunga,ramura salba,ramura anticipata.Dintru-un mugur de rod apare o floare.Este specia cea mai pretentioasa la lucrari de ingrijire necesetand taieri viguroase in fiecare an aproximativ asemanatoare cu vita de vie adica fructifica pe lastari de un an ce cresc pe ramuri mai mari de un an dupa care devin lemnoase si nu maifructifica.Din ramurile mixte se retin cele intre 45-60 cm mai aproape de baza ramurii mama sau pornite direct din ramura de schelet si nu se scurteaza daca nudepasesc 60 cm.Ramurile anticipate sanatoase se retin pt. fructificare iar celesalbe sau buchete de mai se suprima daca nu sunt folositoare.De regula se suprima2/3-3/4 din numarul de ramuri de rod.CIRESUL Rodeste pe buchete de mai,ramuri mijlocii,si lungi.Isi formeaza in general singur coroana, putine taieri pana la5 ani.Taierile efectuate primavara sau in verde se fac pe semischelet lung prea prolific sau epuizat. si in mod moderatlasand cel putin 6 ramuri de rodVISINUL Rodeste pe aceleasi ramuri ca ciresul in plus pe anticipate si plete.Taierile se fac aprox. ca la cires cu specificul ca se executa treptat si indeosebi la visinii pletosi.O ramura de visin devine mai putin productiva dupa cam 7 ani de rodireNUCULIn primi ani nu se intervine.Taieri spre primavara se intineresc ramurile de semischelet mai mari de 5-6 ani.Reactioneaza bine la taierile de regenerareC-De IntretinereSe executa asupra pomilor maturi in tot timpul anului cand se observa un declinsau rezultate nefaste din cauza intemperiilor, insecte boli alte cauze.De obiceise suprima la inel sau pana la lemnul sanatos ramurile atacate se pun propte setrateza chimic,se leaga,se inlatura orice factor care ar dauna pomuluiD-De IntinerireDau rezultate daca se reduce volumul coroanei la pomii imbatraniti.Axul se reteza cu 1,5-2 m din lungime, deasupra unei sarpante fara a lasa cep iar fiecare sarpanta se reduce cu 1/3-1/2 deasupra unei ramuri laterale acare are rol de tragator de seva.Sarpantele dintr-un etaj se scurteaza toate la acelasi nivel iar subsarpantele sa scada ca lungime de jos in sus,Semischeletul se rareste si si se intinereste radical.In iunie lastarii noi se raresc daca sunt prea desi si se ciupesc cei mai lungi de de 80 cm.Pentru pomii fructiferi, tierile n uscat trebuie s nceap cnd nu mai sunt ateptate gerui cumplite. Desigur c nici un an nu este identic cu altul, dar statistic, nceputullunii martie poate fi favorabil nceperii lucrrilor de tiere n uscat, n livezile de pomi. Tierile executate mai devreme pot slbi rezistena la gerurile care mai pot surveni. Este stabilit c pomii care nu au fost supui tierilor au rezistat mai uor gerurilor dect cei care au suportat aciuni de tiere naintea apariiei acestor geruri. Acestfapt a fost remarcat mai ales la speciile cu sensibilitate la ger (piersic, cais, pr sau prun). Mrul, att prin soiurile sale mai vechi, dar mai ales prin anumite soiuri recent obinute (Jonagold, Elstar) se dovedete de asemenea sensibil la ger.Clasificarea tierilor la pomi.Tierile pomilor se pot clasifica dup mai multe criterii dar sunt acceptate dou i anume:- Dup scopul urmrit- Dup timpul de executare.n funcie de scopul urmrit, tierile se mpart n urmtoarele grupe:- Tiere de formare.- Tiere de rodire.- Tiere de ntreinere- Tierea de corectare.- Tierea de regenerare,n funcie de timpul de execuie, tierile se mpart astfel:- Tierea n uscat.- Tierea n verde.Tierea de rodireAceast categorie de tieri opereaz asupra ramurilor de rod i de semischelet, cu scopul principal de a norma ncrctura de muguri de rod, asigurndu-se astfel producii mari,constante i de bun calitate pe toat durata de exploatare a livezii.Suprancrcarea conduce la producii mari dar de slab calitate, coroanele se mutileaz, pomii nu difereniaz muguri de rod pentru anul urmtor i se declaneaz alternana deodire. Asupra numrului de muguri micti ce se las la mr i pr s-au fcut numeroase cercet.Se consider c ramurile de rod propriu-zise trebuie s fie de 2-3 ori mai puine dect cele vegetative, inclusiv pintenii i smicelele. Mugurii micti la mr i pr trebuie s reprezinte 12-15% din totalul mugurilor sau 20-25%.La smburoase, normarea rodului este mai elastic adic se accept o ncrcare mai mare la cire, viin, prun, cais, dar la pieric este obligatorie o normare foarte Pentru smnoase sunt necesare 50-60 frunze pentru un fruct, la smburoase doar 25-30.Gradul de ncrcare la mr, pr i piersic trebuie s fie foarte precis, exprimat n e+ nuielue sau pur i simplu n muguri micti, iar la piersic n ramuri mixte cu lungimeade 40-60cm. Obiectivele tierilor de rodiredifer i n funcie de vrsta pomilor.La cei tineri, se urmrete formarea ramurilor de rod pentru a grbi intrarea acestora pe rod. nacest sens, la toate speciile i soiurile, dar mai ales la cele tardive, ramurilede garnisire se rresc iar cele pstrate se nclin sau se arcuiesc. Nu se vor pstra muguri de rod sau fructe la vrful arpantelor ntruct arcuirea acestora compromiteformarea scheletului. Se menioneaz c delimitarea precis ntre elementele permanente icele nepermanente este absolut obligatorie. n caz contrar, coroanele se exploateaz foarte greu.La pomii pe rod obiectivul de baz este normarea ncrcturii prin scurtarea semischeletului inclusiv a vetrelor de rod i apoi rrirea formaiunilor de rod pe poriunile pstrate. Prin scurtrile respective se reduce substanial numrul de muguri micti. Bineneles c, aceast normare este n funcie de gradul de difereniere a mugurilor de rod nul respectiv.La pomii btrni, normarea rodului se face prin aceleai operaiuni tehnice dar mai alesprin reducie ntruct prin aceasta se stimuleaz creterile vegetative care ntineresc lemnul de rod. Tierea de rodire este difereniat pe specii, grupe de soiuri,vrsta pomilor, agrotehnica aplicat i ali factori. La soiurile pur de mr i pr, se scuaz semischeletul garnisit cu epue i se simplific vetrele de rod.La pomii cu coroane rare se pstreaz creterile noi care se scurteaz pentru a se garnisi cu epue tinere, viitoare vetre cu putere mare de fructificare.La soiurile standard de mr i pr care au coroane dese, aglomerate, se lumineaz coroana i se scurteaz semischeletul cu 1/3 2/3 din lungimea acestuia, n funcie de vigoare i ncrctura cu muguri micti. La gutui, se simplific i se reduce semischeletul garniit cu mciulii iar dup scurtare se rresc mciuliile la 10-15 cm, iar coarnele de melcse simplific transformndu-se n mciulii simple. La soiurile pur de prun i cais,se scurteaz semischeletul tnr la un numr optim de buchete de mai, iar ramurile mbtrnite se supim s-au se scurteaz sever nlocuindu-le cu altele noi tinere. Soiurile standard, necesit numeroase rriri executate asupra semischeletului iar pe acesta se rresc ramurile epuizate i se nlocuiesc cu creteri noi. Ramurile de rod lungi se scurteaz cu1/3 din lungimea lor.La cire, se fac puine tieri de rodire ntruct coroanele sunt rare, ramurile de rod aulongevitate mare iar pomii nu sunt afectai de alternana de rodire. Soiurilede viin pletoase au nevoie de mai multe tieri pentru a combate acest fenomen nedorit.Se suprim pletele lungi degarnisite i se nlocuiesc cu creteri noi, iar semischeletul des se rrete. La piersic, normarea rodului se realizeaz prin suprimarea buchetelor de mai i a ramurilor salbe, iar ramurile mixte se rresc la 20-25 cm.Sepstreaz 80-150 ramuri mixte n coroana unui pom, n funcie de vigoarea pomilor i agrotehnica aplicat. Unii autori recomand pn la 200 ramuri mixte dar dup prerea noastrcest lucru este exagerat. Ramurile mixte i cele vegetative n plus se suprim total sau se scurteaz n cepi de 2 muguri n zonele degarnisite ale coroanei.Tierile care se aplic pomilor trebuie s fie difereniate, tratnd fiecare pom i fiecare ramur din ansamblul coroanei separat. Astfel, la pomii care abia au intrat pe rod, la care ramurile de schelet cresc viguros, este nevoie ca, n cazul cnd acestea au creteri anuale mai mari de 50-60 cm, s se scurteze prelungirile cu din lungimea lor, pentru a favoriza, pe de o parte, noi creteri n vrful acestora i a stimula, pe de alt parte, garnisirea ramurilor de schelet tinere cu ramuri roditoare.Taierea pomilor fructiferiObiectivele tierii:.Repartizarea uniform a semischeletului tnr de o parte i de alta arpantelor (ramurilegroase ce pornesc de pe ax) la 20 30 cm i nu deasupra sau dedesubtul lor;Apropierea pe ct posibil prin tieri de reducie a rodului de arpante i subarpante pentrmbuntirea condiiilor de hran.Completarea spaiilor create accidental n urma frngerii ramurilor sub povara roduluisau din alte cauze;Aplicarea unor tieri de reducie prin care se deschide unghiul de inserie n partea superioar a pomului pentru temperarea creteriii unor tieri de transfer pe semischelet ce reduce unghiul de inserie (unghiul fa de vertical) pentru a stimula creterea npartea inferioar a pomului;nlocuirea semischeletului viguros din partea superioar a pomului prin tieri de plafonare a creterii de vigoare slab pentru a evitaformarea aa numitelor plrii n special la coroanele aplatizate;Scurtarea sever a semischeletului mbtrnit, n curs de epuizare.Asigurarea, prin tieri de rodire, a unui raport de 3:1 ntre formaiunile care prezintdoar muguri vegetativi i formaiuni carepoart muguri de rod; i a unui raport de 8:1 ntre mugurii vegetativi i de rod; sau cca 5-6 muguri de rod pe fiecare cm2 din suprafaaseciunii transversale a trunchiului.Pomii la care creterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt n exces se vor tia sever,pe cnd pomii cu creteri exagerate i fr rodnu se vor tia sau se vor tia foarte slab, urmnd ca normarea produciei s se fac anul urmtor.S nu uitm nici de faptul c tierile aplicate n primii ani de via afecteaz pomul toati (schelet) i cele aplicate n timpulrodirii afecteaz cel puin trei ani de la efectuarea tierii. La fel de important estemeninerea subordonrii pe vertical a etajelor ia ramurilor din cadrul etajelor, dar i pstrarea echilibrului vertical i cel orizontal Unghiurile de inserie (fa de vertical) ne vor ajutameninerea echilibrului ntre cretere i fructificare. Cu ct crete unghiul de la verticalspre orizontal, cu att se reduce lungimeacreterilor i apar fructele. Avem un echilibru la un unghi de cca 45 , la care avem creteri anuale i producie de fructe la un nivelechilibrat. Cu ct crete unghiul spre orizontal se reduce lungimea creterilor anuale,se mrete numrul de fructe i se reduce dimensiunea lor. Pomul dorete s fac ct mai mulfructe pentru a se nmuli (modul natural de nmulire n flora spontan), iardac nu intervenim printiere de normare a rodului, nu vom avea fructe de calitate.Tierea de formare a pomilor fructiferiDup plantare, n funcie de forma de coroan pe care dorim s-o obinem se fac tierilepentru formarea coroanei. De obicei, formarea unei coroane se obine n 3-4 ani de la plantare, prin diverse operaii de modificare a poziiei de cretere a ramurilor ilstarilor (aplecare, arcuire etc.), prin tieri propriu-zise, prin scurtri sau suprimri de ramuri.Dup ce a fost format coroana pomilor, ea trebuie meninut prin tieri de ntreinere i fructificare.Tierile anualeAceste tieri sunt necesare deoarece trebuie redus ncrctura excesiv cu muguri a pomilorfructiferi, atunci cnd este nevoie, pentru a se stabili mrimea ramurilor, pentrua se stabili alungirea i ntreptrunderea lor. Se tie c n coroanele dese, n care nu ptre destul lumin, bolile i duntorii se dezvolt mult mai re-pede. La pomii care au coroana deas, stropirile se fac mult mai greu existnd i riscul ca soluia cu care se stropete s nu poat fi aplicat pe toate ramurile. Prin tierile de ntreinere se urmrete echilirea vegetaiei ntre baz i vrf.Tierile de fructificareAcestea sunt necesare pentru a menine pomii ntr-un echilibru fiziologic timp mai ndelungat. La pomii fructiferi aflai n plin rodire se urmrete normarea ncrcturii cu mugfloriferi n raport cu potenialul acestor pomi. O dat cu trecerea timpului, pomiifructiferi au creteri vegetative slabe precum i producii sczute. Pentru creterea duratei de via i a potenialului productiv se aplic la aceti pomi tierile de ntinerire.Tierile de ntinerireDau rezultate bune atunci cnd coroana pomilor se reduce considerabil iar semischeletul se ntinerete n majoritate. Se recomandca tierea pomilor fructiferi s se efectueze n perioad de repaus. Tierile se pot face iprimvara trziu dar doar atunci cnd pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebimugurii sntoi de cei atini de ger.O coroan aerisit va duce la fructe egaleMerii, cireii, perii i prunele pot dezvolta crengue subiri i scurte pornite direct din ramurile de baz. n general, pe aceste crengue se formeaz adevrai ciorchini de flori , ulterior, fructe. n general acestea apar n cazul n care partea central a coroaneieste prea umbrit, aspect ce va duce n final i la deteriorarea formaiunilor florale.Prin urmare, sunt indicate tierile crengilor stufoase foarte nalte sau crescute rzle n lateral pentru a permite luminii i soarelui s acceseze toate zonele pomului.Ramurile neroditoare, adevrai paraziiRamurile neroditoare sunt de cele mai multe ori parazite i consum resursele celorcare rodesc. Prin urmare, este indicat s le tai nc din momentul n care acestea apar,deoarece se dezvolt i se ntresc foarte rapid. O alt soluie ar fi altoirea acestora (ncazul n care sunt deja foarte mari). n general, cele mai productive crengi cresc orizontal sau ntr-un unghi de maxim 45 grade.