taie-mi o felie de dragoste

7/21/2019 Taie-mi o Felie de Dragoste

http://slidepdf.com/reader/full/taie-mi-o-felie-de-dragoste 1/243

George Uba

Taie-mi o Felie de Dragoste

CUPRINS:Nu trântiţi uşa!(Confict la hotare) 5***Atât de puţin 5***Ceva nu merge 9***Cum să rângi o urtună 11***Motivul din spatele motivului 17***Banii... au iaţa "e amilie #1***$ streaşină care %icură #&***Cât costă o su%ărare' ă rog #***Divergenţe, tensiuni şi... Stele veri !"

***Cria noastr# $ea de toate ilele !9***eniul meu %reerat +mânie ,nă-uşită &***S$urt tratat de mâniologie 5%***Din &urnalul unui 'evadat peri$ulos( )1/0amen oral la... ragoste. /senţă "e comunicare 5***S$or nal %+% )5***# dau o porun$# nou#- apre$iaţi+v# 71***Mueul de $ear# 75

***/a0e şi impoite. pe vore 2%***Aniversare 3n apus 25***M#runţişuri... itale 22***Dragostea... 4u are uunare 95***Semnea# $ontra$tul. şi ta$i

1%%***Mai ine $a ori$ând

1%7

***Spi$e de grâu115

***2oruncă' măria ta!11

rune din pomul vieţii. Consiliere la +!%6C1")

***ra$ti$, $e e $#s#toria81")

***ântâna $u $ump#n#1!!

***3e4era "in car-urator 16



***Ai spus $eva, Doamne81

***/aie+mi o :elie de dragoste152

***;uaţi. <i puţin# miere1)

***;e voi da o inim# $a s# 3nţeleag#

1)2***S$risoare $u $onrmare de primire

17***De 7% de ori $âte 7

177***2il"a soţului risi%itor

1***;âng# :o$ul inimii tale

129***Mai mult de$ât un r#s#rit

19%

Soţiei mele, care mi-a frământat pâinea dragostei în cuptorul

dăruirii ei, ca să prind putere în declaraţia mea de dragoste...

Celei care mi-a fost senin peste gânduri şi drum spre cuvinte.

Fetiţei mele, care mi-a răscolit sertarul cu lucruri din copilărie şimi-a umplut vorbele cu poezie şi cu bucuria râsului ei.

ărinţilor mei, care au pus aracii rugăciunilor lor la cuvintele mele

şi mi-au făcut cunoştinţă cu !rădinarul care udă inimile în legământul

ubirii, şi nu numai atât.

***Proces verbal la bucuria de mâine

Sunt doar în trecere. Am fost şi ieri pe la voi. Am bătut dar nu !"a#iau$it.

%acă sunte#i prea ocupa#i plec. &mi cer scu$e. Cu altă oca$ie. %oar at't: vroiam să văd ce mai face#i. %acă totuşi insista#i ei bine am săntru şi nu oricum. Primi#i"mi şi emo#ia !ea cerească. Nu e pu#in lucruă lăsa#i treburile voastre (era#i în cură#enie nu)* şi să sta#i de vorbă cu

!ine.+ aşa cum spun +u) ,iecare dintre voi făcea cură#enie în sufletul

celuilalt. Am au$it de departe $-omotul lucrurilor aruncate. i uneleunt foarte bune. Ce"!i place la voi este că !"a#i primit c/iar în



/ărmălaia asta. Nici nu v"a#i scu$at. Cum să vă refu$) Sunte#i flăm'n$idupă o prietenie veritabilă. !ai ales acum c'nd pe capul căsnicieivoastre s"a pus un pre#. Nu mai mult de trei$eci de ar-in#i. Cine plăteştevă şi are. + drept e pre#ul trădării. Acelaşi pre# a fost pus şi pe capul!eu cu diferen#a că pe !ine !"a prins atunci c'nd v"am acoperit pevoi ca să nu vă -ăsească. 0eribil a fost întunericul care !"a le-at în-rădină. C'tă -roa$ă s"a adunat în durerea despăr#irii1 %e aceea nuvreau să trăi#i spaima asta. + cumplit să răm'i sin-ur c'nd de faptc/iar +u dacă !i"aduc aminte bine am spus c'ndva şi mai spun că 2nue bine ca omul să fie sin-ur3. %ar am plătit şi -ata. i nu pu#in. + pre#ule-ăm'ntului. Ca să nu fi#i sin-uri.4ă deran5ea$ă că sunte#i ai

!ei) Nu aveam altă solu#ie de a păstra roc/ia de mireasă curată. Nu

puteam -aranta altfel promisiunea mirelui dec't cu pre#ul ăsta. Acel2plus3 făcut din două lemne prinse în cruciş s"a pus între voi doi şi v"aadunat l în le-ătura iubirii. 4ă aduce#i aminte) +u !i"am întins m'inilei spre tine şi spre ea ca să vă -ăsi#i drumul unul către celălalt.

Cuiva i"a venit ideea să !i le prindă în cuie ca să nu obosesc în a văc/ema. Nu !"am împotrivit dacă asta înseamnă pentru voi si-uran#ă.

Acum ce vre#i să face#i) Cine vă pune să întinderi m'na la ceirei$eci de ar-in#i) Cine vă pune să vă pierde#i unul de celălalt) i ce"

o să face#i cu pre#ul trădării) Să vă spun +u. 6 să cumpăra#i un o-or încare o să înmorm'nta#i dra-ostea pe care v"am dat"o după ce am plătitoate datoriile voastre. Nu vă vine să crede#i dar aici a5un-e#i. At't dein-uri înc't o să vă ascunde#i şi de !ine.

Uite am un -'nd. ,acem un proces verbal în care să se scrie

următoarele: 2Prin pre$enta ne obli-ăm din dra-oste unul fa#ă decelălalt şi din cau$a Prietenului nostru care ne"a plătit toate datoriile săne iubim cu toată puterea cu tot sufletul şi cu tot cu-etul şi să urmărimbinele unul altuia înc't să nu pătrundă în niciuna din inimi vreun fir deură sau de indiferen#ă. i dacă din -reşeală se va înt'mpla ca cinevaă"7 rănească pe celălalt atunci fără înt'r$iere să scoată din suflet o

cerere de iertare prin care să"şi pre$inte re-retul pentru orice cuv'ntau -est care a adus durere şi nelinişte în fiin#a întristată. i cel care

cere clemen#ă să fie iertat pe loc.3Semna#i aici pe inimile voastre sub semnătura !ea. !ai trec şi

m'ine să vă văd. 8



Nu trântiţi uşa! (Conflict la hotare)***Atât de puţin

!ă aflam în fa#a unei descoperiri care mi"a tăiat respira#ia. Amidicat din praf un ban -alben strălucitor. %upă ce şocul primelor

mpresii a trecut pe neaşteptate m"a vi$itat un -'nd care m"a umplutde bucurie: o pun-ă de bomboane.

&mi şi ima-inam sc/imbul. Simplu. %ădeam bucă#ica aceea de metali prindeam în am'ndouă m'inile o pun-ă plină cum n"am avut

niciodată. 9a cei cinci ani ai mei nu aveam măsura valorilor dar ştiamcă orice ban are o valoare.

Am a-itat cu at'ta entu$iasm descoperirea mea că în scurt timp amcondus o ceată de prieteni de 5oacă spre locul unde visul meu putea sădevină realitate: prăvălia lui 2nea 0ucă3. +ra o după"amia$ă fierbinte şipustie în care primul lucru era să cau#i umbra şi boarea v'ntului. 9aau$ul stri-ătelor şi al lătratului furios al c'inelui a ieşit 2nea 0ucă3vădit deran5at din somn totuşi -ata să răspundă oricărui client la oriceoră din $i. Cum ne"a vă$ut o nemul#umire imediat eprimată ne"a făcut

ă în#ele-em că nu are nevoie de clien#i ca noi.˗ Acum se vine la cumpărături) %e ce nu lăsa#i lumea să doarmă

ună el desc/i$'ndu"şi prăvălia. ;ai repede că n"am timp de voi1 Cevre#i să cumpăra#i)

Ca unul care ştiam pe ce conte$ am ieşit în fa#ă şi am comandatcurt:

˗6 pun-ă de bomboane nea 0ucă.6c/ii i"au ieşit din orbite vă$'nd banul pe care i l"am întins. ,uria

care a eplodat i"a împrăştiat pe prietenii mei ca pe un stol depot'rnic/i.

˗ Afară cu voi1 Nu vă e ruşine să scula#i oamenii din somn cu cincibani1 Ce bomboanele mele sunt boabe de porumb)

Rămas sin-ur nedumerit de reac#ia băcanului nu îndră$neam să

plec.9uă două trei bomboane şi mi le puse în palmă.˗ ;ai fu-i şi să nu te mai prind pe la mine cu tinic/eaua asta1



&n bătaia soarelui strălucirea banului mă captiva. 0otuşi să fi fostdoar o mică şi banală tinic/ea)

Ceva din înt'mplarea asta îmi spunea că am venit cu prea pu#ini banipentru ce aşteptam. i toată discu#ia era în 5urul valorii acelui bănu#.

4enise timpul să învă# cum se face cu adevărat un sc/imb.<<<.+istă în natura omului o mentalitate încrustată at't de profund înc't

efortul de a o sc/imba necesită o putere care îl depăşeşte: a c'şti-amult d'nd pu#in. Nu mă refer doar la cele materiale. 6 literaturăabundentă ne c/eamă să învă#ăm cum să devenim miliardari pestenoapte. Altceva este în aten#ia noastră: de ce se c'ntăreşte at't de pu#inpentru evenimente sufleteşti at't de vitale şi de importante)

&n paşi de dans.Privi#i"l1 Spune o -lumă mai pe muc/ie de bun"sim#. R'de.Povesteşte despre st'n-ăcia unuia. ,ace /a$ de -reşelile de -ramaticăale unui creştin mai în v'rstă care c'nd şi c'nd mai predică înbiserică. &l imită pe vecinul lui. &ntreabă: 2N"ai vă$ut filmul acelapoli#ist) 0are domnule13 i"l înşiră în cuvinte colorate cu inter5ec#ii şionomatopee cu -estică şi entu$iasm.

&ntre timp priveşte spre ea. +a r'de. &l mai provoacă din priviri şi elcapătă elan. +a are un nume frumos şi e plăcută. +l e simpatic. Aşapun unii. %upă ce termină o conduce spre casă. Rupe o floare din parci i"o dăruieşte. +a e înc'ntată.˗ !ai ne vedem) &ntreabă el.˗ Cred că da răspunde ea aştept'nd parcă întrebarea aceea.

i aşa vin şi alte înt'lniri. C'teodată se mai certau " c'nd în 5oacăc'nd în serios " fiecare încerc'nd să"şi preci$e$e aşteptările fa#ă decelălalt. Cert este că în această rela#ie asemenea unui dans cu apropierii depărtări ritmate se contura din ce în ce mai clar o /otăr're.

i deodată:˗ Pastore ne căsătorim1 =ice el fericit.˗ + o veste plină de mu$ică dra-ul meu replică pastorul. 4ă

cunoaşte#i bine)+i dau din cap a ceva si-ur şi cate-oric.˗ 6 cunoşti bine) &l întrebă pastorul insist'nd.



˗ Ca pe bu$unarul meu încercă t'nărul o -lumă în maniera"icaracteristică.

˗ Nu e prea pu#in o lună şi 5umătate de c'nd v"a#i cunoscut) !aincercă pastorul.

˗ + suficient pentru noi răspunse t'nărul de-a5at. %acă vasul e plinde dra-oste nu contea$ă în c't timp s"a umplut $ise el în#elept.

˗>ine oftă pastorul.

='mbi amabil şi le spuse ceva despre o fericire continuă şi autenticădar condi#ionată.

˗ 4reau o predică tare pastore la cununia noastră spuse fericitul'năr în urma celui ce pleca uşor abătut.

Pentru acest proiect de via#ă at't de impresionant şi at't de dorit

doar at't de pu#in)!ai important dec't un pas pe lună 2Ceea ce ob#inem prea uşor arepre#ul uşurătă#ii. Numai ce e scump dă valoare oricărui lucru. Numai%umne$eu ştie cum să pre#uim bunurile noastre la modul cuvenit3punea 0/omas Paine. 2Nimic nu trebuie pus sub semnul nesi-uran#eii al înt'mplării.3

%omnul a făcut toate pentru o #intă. Proverbe 7?@. C/iar şi căsătoriai mai ales. i care este #inta) Cu si-uran#ă via#a dar ce via#ă1 &neciprocitate în oferta continuă a iubirii din rela#ia de cuplu din care şi

Universul are de învă#at. Un loc în care să reproduci dra-ostea lui%umne$eu şi să o laşi să mear-ă pe drumul ei într"un circuit carentoarce la %ătătorul ei iubirea ce trece prin minte şi inimă. Nu te po#i

aştepta ca turn'nd sodă caustică la rădăcina unui pom să primeşti mere

delicioase şi parfumate.Reuşita unui spic de -r'u care aşteaptă secerişul este urmarea unor nfluen#e îndea5uns măsurate pe care păm'ntul ume$eala soarele şi

aerul le"au dat bobului semănat în intervale de timp suficiente. A nuine cont de planul care este în inima bobului de -r'u şi a încercacurtarea traseului p'nă la roadă e $ădărnicie.

%e ce eistă căsnicii neîmplinite în care fiecare partener aşteaptă cacelălalt să se sc/imbe fiecare denun#'nd păcatele celuilalt)

+ dovedit că investi#ia de via#ă ce se face aduce un răspuns potrivitvalorilor investite. Cine poate contesta -'ndul că le-ăm'ntul căsătorieii păstrarea lui nu este de departe mai important dec't un pas pe lună)



i cine nu vede cum multe căsătorii sunt asemenea unei vie#i pe lunăunde cei doi îmbrăca#i în costume speciale nu permit atin-ereaurmărirea cu interes a celuilalt pentru împlinirea reciprocă) i pedeasupra sunt at't de uşori1

+ at't de -rav)A trecut iarna şi a venit primăvara. Ramurile încărcate cu flori

c/emau prin culorile şi parfumul lor la o înt'lnire romantică. Cei doităteau în fa#a bisericii am'n'nd intrarea.˗ !ă bucur să vă revăd spuse pastorul. Nu"i aşa că e primăvară şi în

nimile voastre)˗ Sună frumos răspunse t'nărul de cur'nd căsătorit.˗ Cred că sunte#i mai bo-a#i acum c'nd vă turna#i reciproc

entimente -'nduri atin-eri şi bucurii încercă pastorul pu#ină poe$ie.˗ Am reuşit să ne cumpărăm doar un cuier spune ea privindu"şi

o#ul cu în#eles.˗ >inecuv'ntate sunt începuturile slabe1 %rumul e desc/is pentru tot

mai mult şi mai nobil1 Continuă pastorul $'mbind.˗ !ai se stă şi la stop pastore spuse t'nărul lipsit de entu$iasm.˗ %ar cine vă poate sta în cale c'nd tinere#ea vă slu5eşte) i care e

emaforul acela care vă opreşte să vă manifesta#i puterea) Spuse cel cee oficiase cununia reli-ioasă.

˗ + bine să şti#i că stăm la părin#ii lui într"o cameră cu bucătăriecomună spuse ea uit'ndu"se în sus spre un punct doar de ea ştiut.

˗ i e bine să şti#i spuse el pu#in iritat că nimeni şi nimic nu omul#umeşte. 4isea$ă palate un so# bo-at şi mobilă florentină.

˗Să în#ele- că vasul cel repede umplut cu dra-oste s"a răsturnat)Spuse păstorul aproape şoptit.

˗ Nici nu cred că a fost umplut vreodată adău-ă ea. !i"a cumpăratentimentele cu baloane de săpun şi inima cu -lume. %e mi"aş fi dateama1˗ Cine te"a pus să le dai) Nu"i aşa că e -rav pastore) C'nd pute#i

rece pe la noi) Spuse at't de serios cel ce odată nu putea fi.Să vorbim ceva despre personalitate în inima familiei dăinuie un

element invariabil mereu pre$ent " vi$iunea şi valorile comune. %ar acestea #in de caracter. Cum de s"a petrecut o sc/imbare at't dedramatică într"un timp at't de scurt) Simplu. S"a investit at't de pu#in şi



de proastă calitate pentru că vi$iunea personalită#ii poartă în eaăm'n#a eşecului. Pe scurt filosofia ei este aceasta: fii atră-ătorpontan şi plin de şarm fii politicos şi ale-e"#i cuvintele ca sămpresione$i fii entu$iast descurcăre# şi luptă pentru succes cu orice

pre#.i ce e rău în modul acesta de a vedea via#a) &n urma de$voltării

acestor capacită#i se recoltea$ă re$ultate impresionante. Să vedem pece cade accentul. C'nd direc#ia folosirii abilită#ilor şi talentelor se facepentru împlinirea proprie se creea$ă un puternic de$ec/ilibru. ,ormacare corespunde trăirilor sufleteşti se accentuea$ă în dauna trăirilor adevăratelor valori de caracter. Po#i oferi un $'mbet fără suport interior.Po#i fi amabil pentru că ştii că #i se oferă amabilitate ca replică şi astfel

eşti în si-uran#ă. C'nd totul se centrea$ă pe sine e-oismul va dicta înorice proiect de via#ă. Acolo nu eistă dra-oste răbdare sacrificiu şimpreună"sim#ire.

+ludarea principiilor înseamnă renun#area la o adevărată via#ă.Principiile sunt le-i care au un sin-ur i$vor " %umne$eu. +l este i$vorulconştiin#ei noastre morale şi el ne fundamentea$ă caracterul. +ste inutilă dăm înt'ietate personalită#ii care nu se /răneşte din caracter şi săncercăm să ameliorăm rela#iile cu ceilal#i înainte de a ne ameliora pe

noi înşine.Po#i cumpăra m'na cuiva dar nu"i po#i cumpăra inima. Să mai

ascultăm o dată apelul la lipsă de superficialitate din C'ntareaC'ntărilor B u.p.: nu st'rni#i nu tre$i#i dra-ostea p'nă nu vine ea1

Altfel dar minunat 2Cam mult #i"a trebuit să faci m'ncarea astă$i3

puse un so# preocupat să nu înt'r$ie la serviciul lui at't de important...2i să nu fie prea fierbinte că"mi ia din timp3 a adău-at el morocănos.i s"a aşe$at să măn'nce. %ar el nu cunoaşte -ustul adevărat şi plăcut alm'ncării pe care numai cel care îşi aprecia$ă so#ia o a5ută şi"i oferă unpa#iu lar- de suflet îl ştie. Ce este interesant este că nu pricepe de ce

are o căsnicie nefericită.6 caracteristică a celor care se ocupă de ei înşişi este lipsa conştiin#ei

adevăratelor valori de caracter. împlinirea în căsnicie este în#eleasă caurmare a dăruirii necondi#ionate a celuilalt un pro-ram pe care dintr"un refle al personalită#ii nu şi l"a făcut cunoscut înainte de căsătorie.



C'nd Apollo 77 a făcut posibilă aseleni$area celor doi astronau#icuvintele 2fantastic3 2etraordinar3 2uimitor3 păreau depăşite. %arpentru a a5un-e acolo a trebuit să se smul-ă din cov'rşitoarea for#ă deatrac#ie a Păm'ntului. Cineva trebuie să ne smul-ă din obiceiurilepersonalită#ii care au o puternică for#ă de atrac#ie.

2Semeni un -'nd cule-i o faptă semeni o faptă cule-i un obiceiemeni un obicei cule-i un caracter semeni un caracter cule-i un

destin3 spune o $icală.,iecare dintre noi stă de pa$ă la o uşă a transformării care nu poate

fi desc/isă dec't pe dinăuntru. Nu cu valorile -ăsite în praf se întemeia$ă un cămin ci cu valorile

ncercate veşnic se lea-ă inimile în bucuria de a trăi tot mai bo-at în

dra-oste.&n fa#a celor ce dau 2at't de pu#in3 mai stăruie Acela care 2at't demult ne"a dat3.

6ricum e altfel de cum suntem obişnui#i dar e minunat1

***Ceva nu merge

Cum se răscoleşte 5ăraticul cu vătraiul aşa se aprind amintirile c'nduneori mai umblu prin ele.

Ce s"ar fi putut face) Părin#ii mei erau /otăr'#i să aplice pro-ramulfor#at de creştere. Aşa că ne obli-au să ne culcăm în fiecare după"amia$ă. Sub pătură eu şi fratele meu eram ca două arcuri presate lamaimum. Cum au$eam paşii mamei înc/ideam oc/ii prefăc'ndu"ne

că dormim. %upă ce trecea controlul ne sculam şi bă-ăm sub pătură/aine construind două mo-'lde#e care să însemne doi băie#i ce n"aua5uns încă pra-ul celor şapte ani. Apoi săream -ardul sf'r'indu"nepicioarele prin praful încins. %in c'nd în c'nd mama ne ve-/eaomnul desc/i$'nd uşor uşa. !ul#umirea ei se transforma în în-ri5orare

c'nd vedea că nu ne mai sculăm. C'nd considera că am întrecut măsuracu somnul intra în cameră şi tră-ea pătura. Stupoare1 Nici urmă debăie#i. %oar /aine în-rămădite în două -răme$i. Ce amintiri frumoase1Seara mama ne aştepta cu nuiaua. Ce amintiri fierbin#i şi usturătoare1

Cu mască sau fără mască.



6 altă poveste tot cu două persoane. %acă încerca#i pute#i stabili oe-ătură cu ima-inea de mai sus.

Ai putea să spui că cei doi so# şi so#ie sunt un cuplu de succes. Cu>iblia sub bra# şi cu $'mbetul pe bu$e ei arată ca nişte creştiniveritabili c'nd intră în biserică.

Privind de la distan#ă ei par în po$i#ia cea mai bună aşa cum i"apărut mamei mele că sunt băie#ii ei atunci c'nd ne cerceta somnul.

%acă dai pătura aparen#ei la o parte consta#i că s"au certat pe drum. Nimic atră-ător nu poate fi -ăsit p'nă să intre în casa pre$en#ei

divine. Niciunul dintre cei doi nu se -'ndeşte să spună altora ceva dinealitatea /idoasă a rela#iei lor. Ar fi 5udeca#i că nu sunt spirituali şi că

n"au urmat sfaturile lui %umne$eu şi astfel vor fi ocoli#i. %eci se pun

măşti şi se 5oacă teatru.%umne$eu a creat familia şi i"a aşe$at pe cei doi într"o rela#ie. %upăosto-olirea în păcat a apărut conflictul în această ma-nifică institu#ie.

Preocuparea de a clarifica cine este 2şeful3 în ac#iunile din căsniciecine are dreptate şi cine să primească mai multe servicii aducema-inea de$olantă a unui teren sufletesc devastat.

&n >iblie nu -ăseşti nici o familie desăv'rşită pentru că ei nu seoacă de"a familia desăv'rşită. 0o#i au eperimentat dureri în familiileor rela#ii fr'nte răni disfunc#ii. Nu mai departe istoria împăratului %avid1 !ai de la distan#ă privit

nimic de $is: inteli-ent lider puternic un c'ntăre# desăv'rşit un poet cuo profundă sensibilitate bl'nd om după voia lui %umne$eu. 0otuşic'nd se a5un-e la via#a lui familială n"a putut să"şi conducă în nici un

fel casa. %acă vre#i este un eemplu -lorios de familie disfunc#ională.Iată"l încerc'nd să ascundă infidelitatea apoi lăs'nd să se de$volte oela#ie de incest între 0amar şi Amnon iar el nu ia nici o po$i#ie.

Recoltea$ă conflicte între membrii familiei şi înstrăinare emo#ionalăcare duc în cele din urmă la ră$vrătirea desc/isă a lui Absalom.

%upă moartea acestuia (B Sam. 7D* %avid se duce pe acoperiş şipl'n-e şi îşi varsă sufletul pentru fiul său. Aici descoperim pasiunea lui%avid pentru fiul său dar pe care mai înainte n"a eprimat"o n"a făcutnimic să re$olve conflictul iar aceste evenimente au -eneratcomplica#ii de$astruoase în continuare.

Necrolo- la o rela#ie de familie.



>rEan Crai- un cercetător în probleme de familie identifică unnumăr de caracteristici foarte clare pe care le -ăsim în familiiledisfunc#ionale:

7. +istă o incapacitate de a eprima emo#iile şi sentimentele iar înastfel de situa#ii vina se aruncă unul asupra celuilalt. Se simt înpermanen#ă amenin#a#i încerc'ndu"se retra-eri sau atitudini reactivecare aduc ruşine.

B. Se comunică foarte pu#in unul cu celălalt şi foarte rău. + o re-ulănescrisă: nu discutăm lucrul acesta1 +istă multe tăceri între ei şi seevită unul pe celălalt. Nu se -'ndesc să vorbească cu ceilal#i despreproblema lor din familie dar vor ac#iona ne-ativ. Sunt în stare să punăntre ei televi$orul profesia problema copiilor sau fel şi fel de lucruri

numai ca să nu aşe$e inimile lor fa#ă în fa#ă şi să se privească pentru oc/imbare şi o vi$iune nouă în rela#ie.F. + de aşteptat un nivel ridicat de m'nie şi conflict. Nevoile sunt

acoperite în loc de a fi tratate. +istă lupte de putere în familie şiacestea duc la ceartă /aos şi comunicare conflictuală.

@. &n familiile ce nu func#ionea$ă bine nu eistă -rani#e clare.Rela#iile devin încurcate lipsă de respect iar individualitatea nu eistă.Apar abu$ul şi violen#a.

G. Se foloseşte manipularea şi controlarea celuilalt. Ca să ob#ii cevrei se foloseşte şi vinovă#ia. Se caută un 2#ap ispăşitor3 asupra căruiae aruncă toate eşecurile şi care să poarte suferin#a.

?. Se instalea$ă o atmosferă de suspiciune. %ispare optimismul şipiritul de -lumă: dacă unul din cei doi se 5oacă celălalt va fi rănit şi

ată că nu sunt în stare să celebre$e unele evenimente importante dinvia#a lor.. Se epun într"o atitudine ri-idă şi intolerantă. N"au plăcerea să se

us#ină reciproc iar creativitatea şi spontaneitatea lipsesc.D. Se a5un-e la i$olare socială se retra- din rela#ia cu alte familii iar

pe altele le ocolesc. Sunt etic/eta#i ca diferi#i şi ciuda#i.H. i nu"i de mirare că trăiesc un înalt nivel de stres ce duce la boli

psi/osomatice. Interiori$'nd durerile şi sentimentele neeprimate fu-unul de celălalt p'nă se pierd din vedere.

+ timpul sc/imbării.



S"a cultivat destul de mult ima-inea familiei de succes pentru că secredea că aşa cere biserica. Pentru ca ea să nu fie vorbită de rău şi nicicreştinismul s"au de$voltat falsuri. Prea multă -ri5ă de ce spun membriibisericii şi prea pu#ină aten#ie de ce spune Creatorul familiei desprecăsnicia noastră.

+ timpul să se arunce măştile 5os1+ timpul să privim cu fa#a descoperită ca într"o o-lindă slava

%omnului pentru a fi sc/imba#i din slavă în slavă. B Cor. F7D. Ne vomn-ro$i de cine suntem şi de ceea ce am făcut dar apoi o lumină de sus

va surprinde o îmbră#işare plină de dra-oste şi de pocăin#ă. &n via#acelor doi se va ridica stea-ul alb al păcii şi al tuturor bucuriilor. 6pre$en#ă divină va recrea căminul şi lupta va înceta.

***Cum să frângi o furtună

N"am vă$ut semnul de 2cedea$ă trecerea3. Am trecut cu maşina prinntersec#ie cu seninătate şi cu sim#ăm'ntul tuturor drepturilor. 9'n-ă

mine o fr'nă a sc'r#'it $-omotos şi un !ercedes m"a evitat lamilimetru răsucindu"se pe caldar'm. 4inovat am accelerat.!ercedesul după mine. Am semnali$at că trec pe dreapta şi am oprit.

%in maşina pe care o invidiam a ieşit un munte de om cu pumniipre-ăti#i.

&mi făcusem c'teva replici la repe$eală cum că 2se mai înt'mplă şia case mari3 şi că 2este bine că n"a fost nimic rău3.

Părea că nu mai puteam evita cea de"a doua ciocnire. + uimitor c't

de repede poate transpira un om în asemenea condi#ii. Ceva ce nu eraa#iune m"a făcut să mă îndrept spre el. Surprins a încetinit ritmul dar nu şi furia. Am uitat toate cuvintele preparate pentru momentul acela.Am spus umil:

˗ &mi pare rău eu sunt vinovat1 N"am fost atent. &mi cer iertare1+ram pe deplin conştient de traumele pe care i le"am produs

ăvăşindu"l psi/ic pe omul acela puternic.

!'na aceea ce mi se părea ca un st'lp de pe mar-inea drumului senmuie deodată că$'nd neputincioasă pe l'n-ă corp. Pe fa#a lui amdescoperit uimire apoi un $'mbet lar- m"a electri$at pre-ătindu"mi ourpri$ă de un mare consum afectiv.



˗ 0u eşti 2bătr'ne3) A spus muntele de om. &n acel moment cea#a s"a împrăştiat şi mi"am adus aminte pe loc de numele lui:

˗ 0u eşti Papacică) Am eclamat transpirat de fericire.!"a luat în bra#e şi m"a ridicat de la păm'nt amintindu"mi ce"ar fi

nsemnat să nu mă fi recunoscut. Cine s"ar fi -'ndit că fostul meu cole-de clasă mă va înt'lni în astfel de circumstan#e încărcate cu o aventurăat't de riscantă.

6 ful-erare a unei amintiri mai de seamă mă c/ema c'teva secundea acea oră memorabilă de -eo-rafie de acum două$eci de ani. Atunci"am suflat lui Papacică cum că în !area Nea-ră sunt balene şi rec/iniar el avid după o notă de trecere si-ur pe sine i"a oferit vestea

profesoarei pe nerăsuflate.

˗Cole-a tot visător ai rămas. P'nă şi în intersec#ie faci poe$ii. %ar ă ştii că după -las te"am recunoscut. %acă n"ai fi $is cuvintele acelea la

ocul lor te"aş fi recunoscut la Ur-en#ă. Spune"mi ceva despre tine1Cum au trecut anii bătr'ne1

0riun-/iul fericirii.Conflictul este o parte a eisten#ei noastre. +primarea de$acordului

fa#ă de o altă persoană nu înseamnă totdeauna ceva rău. Cel maiapreciat conflict în urma căruia vine o pace lăuntrică ce aduce sănătatevie#ii este conflictul cu sine în care se nea-ă tot ce a fost -reşit învi$iune sim#ăminte şi atitudine. Pe scurt o numim pocăin#ă. Conflictulpe care îl aduce Adevărul este inevitabil şi de dorit.

+istă din nefericire o eemplificare bo-ată în cotidianul nostru aacelei tensiuni în care nu se urmăreşte de$voltarea şi binele celuilalt ci

e căutată sublinierea de sine. %in ce în ce mai mult familia a devenitocui în care varietatea conflictelor distructive s"a afirmat cu preten#iade a controla pe celălalt sau de a corecta direc#ia partenerului de via#ă.

Cei care se lasă prinşi în suflul distru-ător al disputelor arată ca dupăo furtună: pustii#i şi înfr'n#i. =onele calamitate sunt minteaim#ămintele şi trupul. Adică totul.

+istă o eprimare cu valoare de defini#ie de o înaltă conci$iune şicuprindere a modului cum trebuie să fie via#a celor doi pe care Cel carea creat şi binecuv'ntat familia ne"a dăruit"o: va lăsa omul pe tatăl său şipe mama sa şi se va lipi de nevastă"sa şi se vor face un sin-ur trup.en. BB@.



Starea de armonie a familiei depinde de înc/iderea perfectă cu celerei laturi: va lăsa se va lipi şi vor fi un sin-ur trup form'nd unriun-/i în interiorul căruia este adăpost dra-oste şi de$voltareaela#iei celor doi.

6ricare ar fi tema conflictului se observă că tensiunile sunt -eneratede fisurările uneia din laturi afect'ndu"le apoi şi pe celelalte.

Să nu vă mira#i.Să luăm un ca$ tipic care după specialişti se re-ăseşte în aproimativ

HJK din divor#uri: 2Ne"am căsătorit din dra-oste. %eşi în primii ani decăsnicie am avut de înfruntat unele probleme în special de ordinfinanciar totuşi ştiam că el mă iubeşte şi eu îl iubeam. Apoi a intervenitc/imbarea pu#in c'te pu#in. Nu pot să ştiu precis ce s"a înt'mplat. A

primit o slu5bă mai bine retribuită care îi cerea să lucre$e mai mult.%eşi aveam nevoie de bani totuşi rela#ia noastră era din ce în ce maiăracă în comunicare. 0impul pe care îl aveam împreună aproape că

dispăruse. Seară după seară îl vedeam cum vine obosit abia tră-'ndu"şipicioarele după el. +u am at'tea lucruri să"i spun dar el nu are c/ef devorbă. Cinea$ă sin-ur după care dă c'teva telefoane în interes deerviciu. %oar aşa îi mai aud -lasul. Nu mai $ic de copii. &l enervea$ă

2nimicurile2 lor cu care îl asaltea$ă. Ce îl interesea$ă pe el că %oru afost nedreptă#it la lucrarea de limbă rom'nă sau că Anişoara aredificultă#i cu matematica1 2Nu vede#i că sunt obosit12 le spune atuncic'nd e solicitat de vreunul dintre ei. Apoi se uită la televi$or şi se culcă.Cu noi se roa-ă destul de rar în sc/imb ne cere să fim mai pu#innervoşi şi mai încre$ători în %umne$eu. S'mbăta el se duce cu maşina

mai devreme la biserică la ora de instructori iar noi venim din urmă peos. Are o slu5bă de răspundere la biserică şi e şi responsabil cu familia.Are nedumeririle lui cu privire la înmul#irea ca$urilor de neîn#ele-eri înfamilie. 2Să"I mul#umim lui %umne$eu că la noi totul e bine2 re$umael în anali$a 2profundă3 pe care o făcea.

Crede#i"mă uneori trec două sau trei luni fără să avem o sin-urădiscu#ie mai profundă. &n#ele-e#i ce vreau să spun) !ă simt at't dein-ură în casă cu trei copii care se a-a#ă mereu de mine. Nu am cui să

mă pl'n- dec't mamei care mă în#ele-e şi care mi"a spus că oric'nduşa ei este desc/isă dacă vreau să mă liniştesc. Rareori mă scoate înoraş iar luna trecută a uitat de aniversarea noastră. Uneori mă întreb



dacă are măcar un sin-ur -'nd romantic. Pentru el florile sunt nişteerburi fără importan#ă. &ntre noi nu eistă apropiere şi căldură totuşia sf'rşitul $ilei doreşte să avem rela#ii intime8 fără să fi comunicat cu

adevărat de săptăm'ni. Nu este deloc tandru sau dră-u# dar doreşte săăspund cu pasiune dorin#elor lui. 4ă spun că nu o pot face. %esi-urmi îndeplinesc datoria de so#ie dar nu îmi face nici o plăcere. !ă simt

pur şi simplu folosită iar asta mă aruncă într"o stare de depresiuneprofundă. Această situa#ie durea$ă de5a de mult timp. Simt că nimeni numă iubeşte.

+i bine da#i"mi voie să vă spun ce s"a înt'mplat recent între noi. Ne"am certat de ne"au au$it şi vecinii. Cred că e sin-ura cale de a"i atra-eaten#ia. N"am mai suportat şi am eplodat. Săptăm'na trecută am avut o

dispută dură c/iar în fa#a copiilor. I"am spus tot ce cred despre el şidespre rela#ia noastră. Că e un prefăcut şi un e-oist1 Că este insensibili m'ndru1 Că nu m"a iubit niciodată şi că e un ipocrit. Insulte. Stri-ăte.

9acrimi. 0ot ce vă pute#i ima-ina. Am stat c'teva $ile la mama. Nu"ivenea să creadă. So#ia lui cea supusă şi ascultătoare care îi pre-ăteamasa care"i spăla şi călca şi care nu"7 înfrunta niciodată să"i facă unaca asta) Să"7 discredite$e în fa#a copiilor a vecinilor şi a bisericii) %eneconceput1

+i bine de aceea am venit în fa#a dumneavoastră. Să vă spun tot. Ce$ice#i avem altă cale)3

%oar dacă vrei.9ua#i"vă pu#in timp să mă urma#i în c'#iva paşi care dacă sunt

făcu#i aduc recompense -eneroase.

7. Un prim pas este să"#i identifici propriile sim#ăminte neplăcute. &nacest punct al procedurii nu 5udeca#i cau$a sim#ămintelor pentru avedea dacă sunt re$olvabile sau nu nici dacă sunt corecte sau -reşite.Ceea ce ave#i de făcut deocamdată este doar să identifica#i pre$en#aim#ămintelor de m'nie. Acest studiu poate fi comparat cu faptul de a

privi indicatorul de temperatură de la bordul autoturismuluidumneavoastră nu trebuie să determina#i cau$a ridicării temperaturiimotorului ci doar să deveni#i conştien#i că acesta este prea fierbinte.

Pe măsură ce a5un-e#i să vă conştienti$a#i propriile sim#ăminte deneplăcere evalua#i c't de supăra#i sunte#i de fapt. &ncerca#i sădentifica#i dacă sunte#i pu#in supăra#i moderat supăra#i sau foarte



upăra#i. Acesta va constitui un aspect"c/eie cu privire la ac#iunea pecare va trebui să o întreprinde#i mai t'r$iu. %e asemenea dacă nudentifica#i -radul de intensitate al m'niei dumneavoastră a#i putea să

a5un-e#i să reac#iona#i prea tare la probleme minore sau să nueac#iona#i suficient de serios în fa#a unei probleme ma5ore.

B. Următorul pas este acela de a vă ab#ine de a întreprinde vreoac#iune p'nă c'nd nu a#i -'ndit pe deplin situa#ia şi a#i a5uns să de#ine#icontrolul asupra a ceea ce ve#i spune şi face.

>iblia ne încura5ea$ă să nu fim -răbi#i în tratarea propriei noastrem'nii. Proverbe BJ77 spune: Nebunul îşi arată toată patima dar n#eleptul o stăp'neşte. 6 altă versiune spune: Un nebun care se încreden sine îşi eteriori$ea$ă întrea-a m'nie dar un om în#elept o păstrea$ă

ascunsă şi o re#ine aşa cum este.Ab#inerea de la ac#iune nu este acelaşi lucru cu reprimarea. C'nd opersoană îşi reprimă m'nia ea o în-roapă şi adesea este totalnconştientă de propriile sim#ăminte. Ab#inerea presupune o am'nare a

ac#iunii fără a pierde contactul cu problema. + proverbialul 2numărăp'nă la $ece3. Uneori acest pas presupune doar c'teva secunde sauminute dar în unele ca$uri poate lua ore sau c/iar $ile.

&n acest pas al ab#inerii de la ac#iune (deoarece nu dorim săntreprindem un act prematur* noi nu urmărim să am'năm în modnutil re$olvarea problemei. ,iecare minut de conflict nere$olvat este

purtat înăuntru constituind o povară imensă pentru via#a unei persoanede aceea după ab#inerea binefăcătoare de a întreprinde ceva va trebuiă trece#i imediat la ac#iune.

F. Al treilea pas este ru-ăciunea.Aceasta trebuie să fie atitudinea permanentă a inimii. Simplau-ăciune: 2%oamne a5ută"mă să în#ele- mai clar problemele3 nu poate

fi considerată o solu#ie totală în re$olvarea lor.Ru-ăciunea ne aduce în pre$en#a lui %umne$eu iar în fa#a 9ui c'nd

aportăm totul nu ne este indiferent ce atitudine luăm.@. Identifică după ru-ăciune cau$a m'niei tale adică ce te face să te

im#i supărat sau m'nios.Sunt si-ur că sunte#i familiari$a#i cu următorul lan# de reac#ii: Ionel

copilul mai mare al unei familii cu trei copii este disciplinat cu o



urec/eală $dravănă pentru că a încălcat consemnul de a nu umbla dinproprie ini#iativă la borcanele cu dulcea#ă.

Ionel înfuriat o tra-e de co$i pe !ăria sora lui care şiLa încărcattiloul din călimara iui iar !ăria furioasă îl tra-e de păr pe Costel

fratele cel mic de cinci ani pentru că a îndră$nit să"i probe$e pantofii.Costel cu un bot c't un -/io$dan iese cu m'inile în bu$unar din casăi"i dă un şut lui Spirac/e că#elul căruia nu i se poate imputa nimic

dec't faptul de a nu sim#i cu cei cuprinşi de supărare.Sunt unii care au dificultă#i în determinarea cau$elor care le"au

produs o m'nie at't de mare. Aceşti oameni au nevoie să se ab#ină de laac#iune şi să rememore$e cursul evenimentelor care au condus Saproducerea m'niei. Al#ii au nevoie să stea de vorbă cu un prieten

apropiat sau să consulte o persoană calificată care să"i a5ute ladentificarea sursei sim#ămintelor de m'nie. %ar indiferent care estemodalitatea necesară pentru reali$area acestui pas nu vom puteapro-resa în nici un fel p'nă c'nd nu am identificat cau$eleim#ămintelor nedorite.

Probabil primul incident raportat în >iblie cu privire la descărcaream'niei asupra unui animal se află în Numeri BB unde >alaam s"anfuriat pe mă-ări#a sa în loc să conştienti$e$e faptul că el era de faptupărat pe %umne$eu deoarece %umne$eu nu fusese dispus să

coopere$e cu planul său.G. Un alt pas te confruntă cu întrebarea: este m'nia ta le-itimă) &n

ona @H %umne$eu îl întreabă pe profetul m'nios: >ine faci tu că tem'nii) Cu alte cuvinte cau$ele sim#ămintelor tale sunt corecte)

Ceea ce a reieşit a fost că Iona nu avea motive 5ustificate să se m'nie.Un so# bine dispus vine de la serviciu şi îşi salută so#ia cu un 2sărutm'na dolofana mea3 şi trece voios spre bucătărie să prospecte$e $onaculinară. So#ia simte că"i năvăleşte s'n-ele în obra5i şi îşi pre-ăteşte unbici din c'teva epresii 2mai usturătoare3. 2Cum adică dolofană)3 %arp'nă la bucătărie o-linda de pe /ol îi stă în cale. 2Ia să văd13 i vedecă el are dreptate. Am'nă orice reac#ie căci ar fi ne5ustificată ofensivaei de a"şi recupera ima-inea. %upă două $ile o prietenă de"a ei îi atra-eaten#ia că s"a cam rotun5it. 2+ clar3 îşi $ice 2trebuie să luăm măsuri3.6 dată recunoscută situa#ia o puternică motiva#ie a determinat"o săcadă cu şapte Milo-rame. 0otuşi stima#i cole-i bărba#i nu vă recomand



ca o c/eie salutul: 2sărut m'na dolofana mea13 S"ar putea ca so#iadumneavoastră să nu fi citit capitolul acesta şi s"o încurca#i încuindu"vă bucătăria pentru un timp în care trebuie să vă pre-ăti#i peniten#a.

?. Să mer-em mai departe prin a decide cursul unei ac#iuni.Re$olvarea problemei ar fi putut fi finali$ată la oricare din paşiianteriori iar pasul următor n"ar fi fost necesar. %acă nu atunci trebuientreprinsă o ac#iune suplimentară pentru a trata în mod constructiv

propriile sim#ăminte înainte ca acestea să se transforme într"o for#ădistructivă împotriva dumneavoastră sau a altora. Nu pu#ini folosescuna dintre metodele ce urmea$ă:

a* Atacă cu furie " 2!ă voi certa cu el3. b* ,u- sau se retra- " 2+u îmi iau lucrurile şi plec acasă3.

c* Se predau în mod desc/is în confruntarea cu celălalt" 2>ine ainvins3 dar în realitate sunt neferici#i.Ultimele două metode sunt cumulatoare de resentimente.d* 6 a patra metodă e ne-area totală a oricărui conflict. Această

persoană ar putea să nu fie conştientă de eisten#a conflictuluicomplic'nd problema făc'nd ca tratarea ei să devină etrem de dificilă.

%eşi mul#i se a-a#ă de metodele de mai sus care sunt totalnepotrivite trebuie făcut cunoscut că la îndem'na noastră suntnenumărate metode de tratare a unei situa#ii de conflict în limitelee$onabile care păstrea$ă şi de$voltă rela#iile. Să urmărim aspectul

acesta în următorul pas compus din mai multe modalită#i de tratareconstructivă.

. Confruntă"te atunci c'nd este necesar.

&n -eneral confruntarea trebuie să parcur-ă trei etape: a* informareab* împărtăşirea sim#ămintelor personale c* mustrarea în iubire.%eşi inten#ione$ să detalie$ acest subiect totuşi c'teva cuvinte ne vor

anun#a c't de important este să interac#ionăm în confruntare.&n cartea sa Suficient de sensibil pentru a te confrunta %avid

Au-sbur-er vorbeşte despre confruntare ca fiind 2pre$entareaadevărului în dra-oste3.

Confruntarea nu este în mod obli-atoriu o eperien#ă ostilă şidureroasă ea poate fi reali$ată într"o manieră iertătoare şi amabilă.

Un eemplu al acestui mod de confruntare este felul în care %omnulsus a tratat femeia vinovată de adulter pe care fariseii vroiau s"o ucidă



cu pietre. +l s"a ridicat şi le"a $is: 2 Cine dintre voi este fără păcat săarunce cel dint'i cu piatra în ea3. Unul c'te unul fariseii au dispărut.Apoi %omnul Isus S"a întors spre femeie şi i"a spus: 2,emeie undeunt părăsii tăi) Nimeni nu te"a os'ndit) 2 2Nimeni %oamne 2 I"aăspuns ea. i Isus i"a $is: 2Nici +u nu te os'ndesc. %u"te şi să nu mai

păcătuieşti. 2 Ioan D.7J u.p. 77D. Uneori este în#elept să învă#ăm că este recomandat să trecem cu

vederea ofensele care ni se aduc. Aceasta nu presupune o reprimare am'niei nici ne-area acesteia sau în-roparea sim#ămintelor în fondul dem'nie nere$olvată. %eci$ia de a trece cu vederea o situa#ie -eneratoarede conflict este fundamentată pe faptul că la un moment dat cea maibună solu#ie pentru re$olvarea unei probleme este pur şi simplu de a

ăsa să treacă. %ar o dată cu luarea acestei deci$ii noi suntem /otăr'#iă iertăm şi să uităm incidentul fără a păstra nici un resentiment.%avid Au-sbur-er în cartea sa Suficient de sensibil pentru a te

confrunta spune: 2Sin-urul responsabil pentru modul în care seeac#ionea$ă fa#ă de dumneavoastră sunt eu. Nimeni nu mă poatenfuria dec't dacă eu sunt cel care ale-e să se înfurie. %e aceea nu mă

pute#i descura5a nici revolta dec't dacă eu ale- acest lucru.3 într"oeară pe c'nd mă îndepărtam de maşina pe care am parcat"o am au$it

un $-omot de spart. Un şofer neatent a dat înapoi şi mi"a spart un stopdupă care a plecat în trombă. Am apucat să"i citesc numărul şi apoi amfăcut un calcul: a raporta poli#iei înseamnă o c/eltuială de timp preamare aşa că am trecut cu vederea renun#'nd la conflictul pe care"7an-a5am. Aşa că mi"am cumpărat stopul şi am pus stop unei confruntări

costisitoare.H. &nva#ă să ier#i. %upă confruntare urmea$ă eercitarea iertării. Pemăsură ce devenim conştien#i de c't de mult ne"a iertat %umne$euaceasta tinde să eclipse$e nedreptă#ile care ni s"au făcut şi care nedetermină să fim neiertători. Iertarea înseamnă renun#area la un drept.C'nd iertăm noi suferim o pierdere. Iertarea este o problemă deale-ere. Ale-em să renun#ăm la dreptul nostru de a manifestaesentiment şi ră$bunare.

+ste important cum intri în intersec#ie. &n fa#a semnelor care î#ivorbesc de prioritate cedare stop reducere de vite$ă dacă nu te



conforme$i impactul te va arunca într"un accident de via#ă (divor#* dincare cu -reu te po#i recupera.

Cineva te va tra-e pe dreapta şi î#i va spune politicos: 2Actele văo-13 tii ce urmea$ă.

***Motivul din spatele motivului&nc/ipui#i"vă o sală încăpătoare cu o masă mare la mi5loc pe care

este instalată o cale ferată electrică pentru copii iar la această masăfa#ă în fa#ă doi tineri: el şi ea so# şi so#ie. ,iecare are c'te unmanipulator care pune în mişcare c'te un tren. Au de ales între ovariantă simplă a drumului şi una complicată pe care trenurile trebuie să

a5un-ă la destina#ie sin-ura condi#ie fiind ca acestea să nu seciocnească.%eci... %ouă trenuri pornesc din puncte diferite ale mesei şi într"un

oc drumurile lor se vor intersecta. 0rebuie făcut totul ca să se evite ociocnire.

0renurile pornesc. 9a început şi el şi ea fac totul ca acestea să nu seciocnească. %acă unul ale-e drumul scurt celălalt îl ale-e pe cel ocolit.

%acă trenurile se apropie de punctul periculos unul dintre so#i îlopreşte pe al său pentru a ceda drumul celuilalt. ocul se reia mereu odată de două ori de trei de $ece. 0renurile încep să se ciocnească.So#ii nu mai sunt dispuşi să cede$e de fiecare dată iar în cele din urmănu mai cedea$ă niciunul. %espăr#irea pare iminentă.

%e obicei după repetarea 5ocului de aproimativ $ece ori în

căsniciile normale cei doi so#i -ăsesc un mod de a evita rapid şi uşor ciocnirile în ca$ul de fa#ă este evidentă însă lipsa de dorin#ă de a ceda.Consilierul intervine cu sfaturile sale. ocul se reia de la început

după sistemul indicat. Se caută solu#ii şi ciocnirile devin din ce în cemai rare. %ar sc/ema este din nou încălcată şi încep noi eforturi.

Cercetările efectuate de Robert Ravic/ speciali$at în probleme defamilie în o sută de ca$uri l"au dus la conclu$ia că modul cum participă

o#ii la 5oc permite medicului să stabilească motivele neîn#ele-erilor familiale. %upă părerea medicului perec/ile de căsători#i pot fimpăr#ite în c'teva cate-orii:



˗ %in prima fac parte acei so#i care prind repede mecanismul 5oculuii -ăsesc modalitatea de a trece trenurile pe calea cea mai scurtă într"unermen minim fără să le ciocnească.

˗ %in a doua fac parte cei ce se ceartă pentru fiecare milimetru dedrum parcurs şi în cele din urmă se lasă pă-ubaşi.

˗ +istă perec/i în care unul dintre so#i este dispus să cede$e cuotul celuilalt şi să"7 asculte orbeşte.

˗ i în sf'rşit eistă so#i care sunt at't de străini unul fa#ă decelălalt înc't participarea la 5oc este nulă.

Să ne apropiem de un cuplu din cea de"a doua cate-orie şi să luăm unnterviu pentru rubrica 24ia#a de familie3 a revistei 2Semneleimpului3.

˗4ă văd a-ita#i şi con-estiona#i la fa#ă1 %e fapt am au$it cum a#i.I ras unul în altul cu cuvinte pline de m'nie. A#i putea să"mi spune#i

ce v"a determinat să vă arunca#i insulte şi să vă pierde#i controlul la unoc at't de distractiv şi relaant)

˗ Să vă spun eu cum stau lucrurile începu so#ia care în timp ce îşiter-ea oc/ii înlăcrima#i cu batista mai arunca c'te o privire întunecată

celui ce imperturbabil părea senin şi stăp'n pe sine ca după o ispravăăudabilă.

Cu el nu te po#i în#ele-e continuă ea. &i place să c'şti-e numai el.Aşa cum îl vede#i cu aere de sf'nt şi nevinovat este plin de e-oismcalcă în picioare orice sentiment curat pentru a"şi atin-e scopul. +l nuine cont de sensibilitatea mea şi mă răneşte cum îi vine mai bine cu

cuvinte -rele şi cu atitudinea lui de stăp'n şi atotştiutor. N"am voie să

pun ceva că pentru el totul e -reşit. Numai el are dreptate1 N"o să văvină să crede#i dar uneori m"a bruscat şi m"a lovit fără să"şi ceară Ieriare ca şi c'nd eu sunt copilul -reşit iar el a făcut un act normal dedisciplinare. Nu vă mai spun ce părere are despre părin#ii mei: că suntde paie şi că n"au ştiut să"mi dea o educa#ie mai selectă şi că de faptaşc/ia nu sare departe de butuc. C'nd vreau să spun ceva întotdeaunamă întrerupe socotind că nu este at't de important ceea ce spun. !ereumi răstălmăceşte inten#iile ca şi c'nd eu nu sunt capabilă să amni#iative şi planuri bune. Are pro-ramul lui de care nu dă socoteală

nimănui şi dacă îndră$nesc să spun de unele nevoi ale familiei mă



nvinuieşte că sunt c/eltuitoare şi că trebuie să"mi mai reduc dinpreten#ii.

Să"l vede#i la biserică ce nepri/ănit e1 &mi vine să r'd c'ndcomentea$ă la coala de Sabat că noi trebuie să avem în fiecare $i unpirit bl'nd şi iertător în timp ce el în fiecare $i are un spirit

neîmbl'n$it şi duşmănos. Nu e în stare să facă deosebirea dintre o -aroafă şi un trandafir după

cum nu e în stare să facă distinc#ia dintre o roabă şi so#ia lui. i crede#i"mă nu am dat pe fa#ă nici $ece la sută din c/inul meu de fiecare $i.

˗ Ce părere ave#i de ceea ce spune so#ia de dumneavoastră) Antrebat reporterul.

˗ Pe l'n-ă multe alte calită#i răspunse calm şi senin so#ul so#ia mea

o are şi pe aceea a ea-erării. 6 în#ele- ea are mai multe însărcinări camine şi este obosită nervos. Probabil că unele stări se tra- din copilărieaşa că n"o condamn. I"aş recomanda un psi/iatru sau un concediu să semai adune pu#in. Sunt convins că şi 5udecata se alterea$ă în astfel deitua#ii. Sper să"şi revină şi să recunoască măcar în parte marile -reşeli

de evaluare. Cam asta am avut de spus. ti#i în#eleptul mai de-rabăace.

<<<.Cine are dreptate) Pute#i -ăsi a cui este vina mai mare în acest

conflict) Iată o primă -reşeală în care cădem at't de uşor. 6 dată ce răulmai mare este identificat de obicei este incriminată persoana în cau$ăi se aruncă asupra ei toată responsabilitatea vinovă#iei şi a restabiliriiela#iei rupte. Acu$a#iile sunt formulate precis tăios cu m'nie

de$lăn#uită sau rece în care spiritul acu$ator domină comunicareacelor doi aduc'nd la scenă sin-ura solu#ie: ruperea le-ăturii.Să facem afirma#ia şi apoi s"o ar-umentăm: obiectul conflictului al

certei nu este subiectul real al disputei.%e re-ulă m'nia este un element secundar ba$at pe e-oism

esentiment intoleran#ă şi teamă sau anietate.C'nd o tensiune nu se re$olvă în mod constructiv m'nia va folosi

persoana a II"a: 2tu3. 20u eşti insensibil3 2tu eşti fără scrupule3 2tueşti e-oist şi -rosolan3 2tu niciodată nu m"ai iubit3... 2tu...3.

4a trebui să stricăm un mit: m'nia nu este adusă dinafară ci este unact voluntar. %e eemplu mama este supărată şi stri-ă la copii.



%eodată sună telefonul. 9a celălalt capăt al firului pastorul doreşte sătie dacă băiatul cel mare va mer-e în ecursie cu el. %ispo$i#ia mameie sc/imbă imediat şi vocea ei devine plăcută.

Atunci c'nd critică etic/etea$ă şi deprecia$ă m'nia devinera#ională.

2Unii oameni sunt nervoşi şi dacă încep să"şi piardă stăp'nirea deine în cuv'nt sau spirit în urma provocării sunt la fel de intoica#i de

m'nie aşa cum este un om beat de alcool. +i sunt ira#ionali -reu deconvins şi de înduplecat. Satana are un timp control deplin asupra lor.3F>C77?7.

Cred că este bine să repetăm: în orice conflict ce de-enerea$ă înensiune în nici o situa#ie motivele disputei nu sunt cele reale. + ca şi

c'nd am -ăsi o scamă pe costumul partenerului şi din cau$a ei neupărăm şi nu mai vorbim cu so#ul sau so#ia socotind că este o ofensăadusă spiritului nostru de -ri5ă şi aten#ie.

Să urmărim pu#in ridicolul situa#iei:˗ Aş fi vrut ca m'ncarea să fie mai bine încăl$ită spuse îmbufnat

o#ul.˗ Oi"o încăl$esc imediat dra-ul meu $ise ea dispusă să"l

mul#umească.˗ Nu nu este nevoie. %acă n"ai făcut"o la timp acum e prea t'r$iu.

4ăd că de la o vreme mă ne-li5e$i destul de des şi eşti destul deneatentă cu mine îi reproşa el întunec'ndu"se brusc la fa#ă.

˗ %ar nu poate fi vorba de aşa ceva insistă so#ia -ata să dea înacrimi.

˗4ăd că ai poftă să mă contra$ici. Acum îmi dau seama mai bine deitua#ie. Nici nu mai mi"e foame după o asemenea discu#ie spuse el

2teribil de ofensat3 ieşind din bucătărie în timp ce so#ia contrariată seaşea$ă la masa părăsită de so#ul ei înmul#ind supa cu lacrimile ei.

,aptul că supa nu era încăl$ită suficient era adevăratul motiv) ;ai săfim serioşi1 i c'te motive de felul acesta se aruncă între cei doi vr'ndă dovedească că unul dintre ei este neatent sau insensibil fa#ă de

nevoia lui neacoperită. In realitate dincolo de primul motiv se află celeal: ima-inea de sine ne-ativă. ,ie o neîmplinire sau o 5i-nire adusănainte de cineva cu care a intrat în conflict fie o atitudine ne-ativistă



/rănită îndelun- face ca la înt'lnirea celor doi să se răstoarne dro5diiledin suflet pentru o descărcare 2eliberatoare3.

Ceea ce este în nere-ulă la cel care declanşea$ă conflictul estevaloarea de sine. Se simte micşorat şi redus în importan#a pe care o aren oc/ii lui. Pentru aceasta va face eforturi să"şi restabilească valoarea

de sine în maniera pe care a#i vă$ut"o mai sus. In realitate nimeni nu nepoate coborî valoarea noastră. Nici cuvintele ur'te ale altora nicicomportamentele ofensatoare absolut nimic.

%umne$eu ne"a dat demnitate şi o statură sufletească personală şidoreşte ca noi s"o pre#uim pentru că +l ne"a dat această valoare. 6mulnu adau-ă sau scade. %oar concep#ia noastră -reşită poate să i-noreaceastă realitate. %e aici din neîn#ele-erea privind concep#ia despre

ine se nasc e-oismul m'ndria vanitatea.C'nd adevărul despre acest aspect şi dra-ostea se vor împleti vomcule-e cel pu#in şase realită#i care vor salva rela#ia celor doi:

a* %ra-ostea se va concentra asupra comportamentului nu asuprapersoanei.

b* %ra-ostea nu este nepoliticoasă.c* %ra-ostea va evita să 5udece.d* %ra-ostea va evita să aducă vorba despre trecut.e* %ra-ostea va fi atentă la mesa5ele nonverbale.f* %ra-ostea îşi va cere iertare.Poate că reporterul 24ie#ii de familie3 o să vă întrebe:˗ Cine a dovedit mai multă în#ele-ere şi compasiune fa#ă de cel

că$ut printre spinii autocompătimirii şi printre t'l/arii deprecierii de

ine)i dacă ve#i răspunde aşa:˗ Cel ce dovedeşte dra-oste ridic'ndu"7 pe cel rănit. Cu bra#ele

n#ele-erii şi acceptării restabilindu"i demnitatea şi încrederea în sine3atunci ve#i au$i din partea celui ce v"a întrebat confirmarea:

˗ >ine ai răspuns.i dacă doar răspunsul este bun iar realitatea este departe de teorie

primeşte şi continuarea:˗ %u"te şi fă şi tu la fel1



***Banii... Sau viaţa de familie

2C'nd s"au terminat aşa de repede) Spune de unul sin-ur %anuit'ndu"se în portofelul -ol. Ia să fac un inventar: am cumpărat douăciocolate am m'ncat la restaurant la pr'n$ am împrumutat pe un cole-cu două sute de mii şi mi"am luat o perec/e de oc/elari de soare. +ra săuit: mi"am luat şi reviste şi $iare de cinci$eci de mii o în-/e#ată o cartei neca$ul acela de carburator care m"a pră5it de şapte sute de mii3pune %an arunc'nd portofelul cu furie.˗ N"ai vă$ut -eanta mea) &l întrebă Anca so#ia lui care intră a-itată

n dormitor.˗ N"am treabă cu lucrurile tale. Caută"#i"le sin-ură răspunse supărat

efterul.6 -ăsi într"un morman de îmbrăcăminte aruncată în de$ordine pe pat.şi căută portmoneul şi"7 desc/ise. Nimic. 2C/iar nimic3 îşi spuse ea.

2Ce"am făcut cu ei)3 îşi începu ea un rec/i$itoriu.2!i"am luat la serviciu o -ustare mi"am cumpărat revistele mele

preferate de cinci$eci de mii un şampon un spraE şi o/ aici s"au dus: ooc/ie şi un compleu la comandă care m"au costat patru sute de miiăptăm'na trecută. i"acum poftim e -ol"-olu#3 şi aruncă portofelul

care că$u l'n-ă cel al so#ului.2Nici n"a trecut 5umătatea lunii şi iată"mă fără bani. i trebuie să mai

m'ncăm3 îşi $ise în-ri5orată.˗ N"ai să"mi împrumu#i două sute de mii) &şi aborda Anca so#ul.˗ Nu mai am nici un c/ior îi răspunse sec %an.

˗ Nu te cred îl privi ea cu suspiciune. 4rei să spui că în $ece $ile aiopit un milion)

˗ C/iar aşa. %upă cum bănuiesc că #i s"a înt'mplat şi #ie la fel.˗ tiu că mă min#i. Ai re$ervele tale pe care nu mi le spui îl

confruntă Anca.˗ Am şi conturi în +lve#ia dacă te interesea$ă. Oi le dau pe toate1˗ i eu am să"#i dau răbdări pră5ite p'nă la sf'rşitul lunii.&n tot restul $ilei p'nă seara s"au mişcat prin casă fără să vorbească

unul cu altul şi fără să se privească. &n pat la culcare au luat po$i#iapate la spate iar el a început să sforăie.



9'n-ă pat pe parc/et cele două portofele -oale au încins o discu#ie.%ar portofelele nu vorbesc1 &mi ve#i spune. Aşa este dar în ale-orianoastră vorbesc şi încă cum1

˗ Am impresia că am un vecin incomod $ise portofelul de damă.˗ N"ai dec't să te mu#i dacă nu"#i place1 i aşa suport -reu parfumul

ău de calitatea a cincea spune mali#ios vecinul.˗

Cumpără"mi tu unul de calitatea înt'i dacă eşti dră-u#. %ar ai fostvreodată) %e fapt nu mă miră. Cum e stăp'nul e şi pun-a. Adică-rosolan şi $-'rcit continuă portofelul parfumat.

˗ Nu mi"e ruşine nici cu pun-a doamnei: risipitoare şi istericăeplică portofelul masculin.

˗ Uite eu vreau să fiu o dră-u#ă cu tine şi î#i fac un favor. %e fiecare

dată la un salariu am să"#i spun c'#i bani iau eu. Să terminăm odată cuecretele astea care #in de ani de $ile. 4orba aceea suntem şi noi so# şio#ie.˗ Sunt înduioşat spune portofelul stăp'nului. %oamna arde de

nerăbdare să ştie cu eactitate ce salariu ia domnul ei ca să"7 toace cănu dă destul pentru casă şi că îşi face -usturile lui şi că o lasă tot pe eaă c/eltuiască pentru casă. !ersi nu intru în 5ocul ăsta. %acă tot ne"am

obişnuit las"o aşa adică las"o baltă1˗ tiam eu că n"ai pic de sensibilitate. %e altfel nici nu"mi amintesc

ă"mi fi făcut vreodată nişte -esturi -alante din banii tăi. Nici măcar nuobişnuieşti să mă duci la serviciu cu maşina ta ca să pot apreciacavalerismul tău şi bunele tale maniere trecu pe atac doamna portofel.

˗ i în sc/imb pot aprecia la tine memoria ta scurtă. %eşi nu"mi

place să evoc -esturile mele -eneroase mă obli-i s"o fac. +i bine acumrei ani c'nd #i"am luat -eanta aceea superbă n"a însemnat nimic) Sauacum doi ani c'nd de $iua ta #i" am luat ciorapii aceia de damă cumodel şi un buc/et de flori a fost doar un vis) Să luăm un alt eemplumai recent din anul ăsta. Ai uitat de serviciul acela de căni şi farfurii pecare #i l"am luat) i dacă aş mai face şi alte eforturi de memorie aş maicoate şi alte -esturi -alante pe care doamna nu catadicseşte să şi le

amintească spune portofelul stăp'nului.˗ Părerea mea este că te prote5e$i ca să nu"#i plesnească cercurile

capului. 6ricum n"o să mai -ăseşti nimic în creierul tău privind alteaten#ii fa#ă de mine. ;ai să comentăm pu#in şi -esturile tale



ecep#ionale din ultimii trei ani. eanta aceea 2superbă3 a costatapte$eci de mii şi era din scai aşa că după două luni s"a co5it.

!ul#umesc pentru aşa"numitele flori c/iar dacă au fost doar niştem'#işori de primăvară. Iar de ciorapi ce să $ic1 &n loc să"mi iei număruldoi mi"ai luat cinci aşa că i"am dat mamei tale de bine ce cunoştimăsurile so#iei tale. i ca să înc/ei cu ultimul tău -est pot să"#i spun căerviciul de căni şi de farfurii nu e doar pentru mine ci pentru toată

familia.P'nă şi pe studiul biblic pe care mi l"ai luat de la biserică mi"ai cerut

bani. Nu mai spun că atunci c'nd cumperi ceva pentru casă nu ştii săei dec't cartofi adică ceea ce î#i place #ie. &mi este şi teamă să"#i spuntiind ce vei răspunde dar ar fi o oca$ie acum să ne or-ani$ăm mai bine

via#a să discutăm împreună nevoile casei şi să re$olvăm în doi at'teaitua#ii care au rămas abandonate. Ce $ici) &l confruntă portofelul dedamă.

˗ Par în#elepte cuvintele acestea dar dacă n"aş şti ce se ascunde înpatele lor aş cădea fermecat au$indu"le. 0otuşi îmi cunosc bine marfai nu cred că trebuie să cad în la#. Părerea mea p'nă la o vreme dendreptare este: fiecare cu pun-a lui1

˗Atunci ce rost mai are să fim portofelul so# şi portofelul so#ie)

Spuse ea.˗ +i bine nu suntem noi c/ema#i să răspundem la toate întrebările

puse el. Important este că suntem so# şi so#ie.˗ i totuşi mai important este cum suntem dec't ce suntem1 &nc/eie

-lasul feminin.

<<<.Ceea ce nu trebuie trecut cu vederea este că cei doi stăp'niiportofelelor au au$it toată discu#ia şi apoi ceva s"a înt'mplat.

Iată conclu$ia: privati$area căsniciei în două societă#i completeparate este un eşec total. Aşa că cele două societă#i au fu$ionat1

%e atunci cele două portofele nu s"au mai certat.

*** streaşină care icură



˗ 4rei să te 5oci cu mine) !ă îmbie %ana care tocmai îşi aran5asepăpuşile l'n-ă peretele casei.

˗ Să mă mai -'ndesc i"am $is oarecum deran5at de propunerea ei.Nu prea mă înc'nta să mă 5oc cu fetele mai ales că eram şi eu în clasant'i iar %ana la -rădini#ă în -rupa mare.

%ar cum prietenii mei de5oacă nu se arătau am abdicat.˗

>ine de"a ce vrei să ne 5ucăm) Am întrebat"o.˗ 0aci cu mama nu mai pl'n-e1 6 linişti %ana pe o păpuşă care i se

păru mai a-itată. Păi /ai să ne 5ucăm de"a mama şi tata. +u sunt mamaar tu eşti tata şi avem trei feti#e. 4rei)

Am mai aruncat o privire pe stradă să văd dacă vine vreun cole- deoacă să mă scape dar nici o năde5de.

Prevedeam plictiseală şi altceva de care aveam să mă convin-.˗ >ine ai venit dra-ă îşi intră ea în rol. Ai venit de la serviciu. Ce

bine1 P'nă sc/imb eu copiii tu fă de m'ncare da repede că mor copiiide foame1 Ia te uită la el a intrat încăl#at în casă1 %escal#ă"te imediat1Ce eu muncesc toată $iua de-eaba)

Aşa că mi"am scos tenişii din picioare şi am rămas în ciorapi pe aleeade beton de l'n-ă casa %anei.

˗ata apucă"te de treabă1 !i"a poruncit ea. Ce m'ncare vrei să

faci) !ă întreabă ea ca o mămică /otăr'tă să pună lucrurile la punct.˗ Sarmale şi ciorbă am în-ăimat.˗ Ai -ri5ă să iasă -ustoase că verific.

Nu departe de noi am -ăsit l'n-ă o băltoacă tot ce mi"a trebuit. Amfăcut din păm'nt clisos nişte -o-oloaie mari care vroiau să însemne

armale. &ntr"o farfurie de tablă aruncată am pus apă din baltă ce vroiaă fie ciorba iar într"un căpăcel am pus nisip $ic'nd că este sare şiapoi cu sfială şi emo#ie le"am adus la 2mămica3 copiilor.

˗ Aoleu cine te"a învă#at să faci sarmalele aşa mari) 9a mama taacasă n"ai învă#at să faci sarmale) %oamne ce bărbat nepriceput am19a să -ust şi ciorba. 4ai ce sărată1 &mi îmbolnăveşti copiii1 9asă că tepun eu lu mama1 Cum ai făcut m'ncare fără şor#) Uite ce pete ai pe

pantaloni1 Ce eu stau toată $iua să spăl şi să calc) !ototolule1 Stai aşa1Nu cumva ai luat astă$i salariul)

˗ %a am $is eu mecanic ştiind că asta vrea să audă. Am smulsc'teva frun$e dintr"un prun şi i le"am întins.



˗ Aşa dra-ă dă banu la nevastă că avem at'tea cumpărături defăcut. &mi trebuie şi mie o roc/ie nouă că celelalte nu mă mai cuprinddouă perec/i de pantofi şi să mă coafe$ să fiu frumoasă.

˗ Păi de m'ncare mai răm'ne) Am încercat eu să"mi păstre$ roluldo tată şi sot.

˗ Ce vorbe la el mă admonesta 2soata3. 0e duci la maică"ta şi aducim'ncare că n"o să murim de foame. i să nu mă contra$ici ai în#eles)Să nu ui#i să mături casa şi să şter-i praful de pe mobilă c't măodi/nesc şi eu putin că sunt aşa de obosită. Copiii ăştia sunt at't deobra$nici1

Am rupt o crean-ă mai stufoasă şi am început să mătur adică să ridicpraful peste păpuşile %anei şi peste %ana care se făcea că doarme

'n-ă copiii ei.˗ Ce mămăli-ă eşti1 Stri-ă la mine 2mămica celor trei feti#e3. Nu aşa

e mătură. %acă ştiam că nu te pricepi nu mă mai măritam cu tine. I ş (iun nătăfle#1 C't o să te mai suport) Spuse ea pun'nd m'inile în şold.

%e5a începuse să mă enerve$e. ocul de"a mămica şi tăticuQ nu mănc'nta deloc mai ales că 2mămica3 se uita la mine şi mă tac/ina de"mi

venea să"i dau una. Nici n"aveam timp să spun şi eu ceva că şi începeai turuie. oacă 5oacă dar să mă facă în toate felurile asta era prea deot1

˗ Surdule n"ai au$it că pl'n- fetele) Sc/imbă"le şi spală"le că eştii Iu tată de copii. i mişcă"te mai repede1

Aşa că am luat păpuşile le"am dus la băltoaca unde am făcut2sarmalele3 şi p'nă să"şi dea seama 2mămica3 cum spăl eu fetele le"

am aruncat în mocirlă.˗ Na că #i le"am spălat1 Am $is satisfăcut de revanşă.%ana a început să b'$'ie amarnic şi să mă amenin#e că mă spune

maică"si că i"am aruncat păpuşile în baltă.!i"a venit r'ndul şi mie să"mi pun m'inile în şold.˗ Să mă faci pe mine 2mototol3 2mămăli-ă3 şi surd1 Unde ai învă#at

asta Cloan#ă)˗

Ce ne 5ucam şi noi spuse ea b'$'ind. C'nd mama îi spune lui tataaşa nu se supără ca tine. 9asă că o s"o încurci tu cu mama1

˗ Uite sc'r#1



i am plecat mul#umit că m"am ră$bunat pe 2mămica3 ce m"a tocata cap şi m"a tratat ca pe o mena5eră.

%in momentul acela m"am /otăr't să nu mă mai 5oc cu nici o fatăde"a mama şi de"a tata.

Nu ştiu cum s"a făcut că după ani şi ani se pare că am uitatpromisiunea.

Nu cumva e o nedreptate.%e ce în#eleptul Solomon a scris în Proverbe 7H7F că o nevastă

-'lcevitoare este ca o streaşină care picură întruna)%e ce nu a spus că un bărbat este aşa)6 or-ani$a#ie a femeilor din America a protestat ve/ement pentru

faptul că ura-anele taifunele şi tornadele purtau nume feminine. +le au

cerut să pună şi nume masculine la aceste sti/ii ale naturii de$lăn#uite şiau reuşit.Un lucru este clar: sunt destui bărba#i care au caracteristici a-asante

asemenea picăturii care enervea$ă prin insisten#a $-omotului produs încădere. +presia 2picătura c/ine$ească3 este deseori folosită pentru adefini o stare de a-resiune şi tortură măruntă dar obsedantă -reu deuportat. Nu aş dori să motive$ pre$en#a tetelor din >iblie referitor la

nevestele -'lcevitoare ca urmare a faptului că femeile care au asemenearăsături sunt mai numeroase. Nu mi se pare semnificativ şi s"ar puteaă nu fie aşa. Aş în#ele-e altfel relatarea biblică. 6 femeie repre$intă

delicate#ea şi -in-ăşia vie#ii. Calitatea ei cunoscută în simbol de a fiensibilă contrastea$ă cu felul strident şi lipsit de -ra#ie a celei care ar

aborda un asemenea -en de comunicare. i putem ilustra destul debo-at în sensul acesta ne-ativ.0etul biblic este un stri-ăt către so#ii de a nu"şi pierde melodia

feminită#ii aduc'nd $-omote care ar ne-a calită#ile lor at't de multapreciate de so#i. 9a o femeie o atitudine de cicăleală este mult maievidentă şi mult mai incriminantă dec't la un bărbat. %e ce) 0ocmaipentru darul pe care %umne$eu i 7"a dat femeii farmecul feminin careo dată pierdut lipseşte căminul de parfumul armoniei şi al sensibilită#iiela#iei.

,elurite... Picături.



Să urmărim c'teva tipuri de picături care cu c't cad mai de sus cuat't perforea$ă mai mult solul sensibil al inimii de so# sau de so#ie. 6treaşină mai înclinată sau mai domoală produce felurite tipuri de

$-omote. %ar ceea ce face ca celălalt să se irite este insisten#a picăturii.7. Picătura 2părinte -ri5uliu3˗ %ra-ul meu eu am să plec pu#in în oraş. Să nu ui#i să sco#i rufele

din maşina de spălat să ba-i m'ncarea la fri-ider şi mai ales să nu ui#iă duci -unoiul.˗ >ine bine mormăi so#ul.˗ Ai -ri5ă să nu"mi faci numai apă în baie sau să verşi ciorbă pe 5os

că nu e frumos. Să fii băie#el cuminte şi să nu ui#i să duci -unoiul. Ne"am în#eles) Pa pa1

˗;ai pleacă iute că pier$i toate mi5loacele de transport ondeamnă so#ul pu#in iritat.

Apoi făcu -reşeala să iasă la fereastra desc/isă şi să o înso#ească cuprivirea. +a l"a vă$ut i"a făcut cu m'na 5ucăuş şi nu s"a putut ab#ine sănu spună:

˗ Ai -ri5ă de ce #i"am spus. unoiul iubitule să nu ui#i să duci-unoiul1 So#ul oftă şi înc/ise fereastra. %upă o 5umătate de oră c'ndde5a o parte din indica#ii să fost îndeplinite sună telefonul:

˗ Iubitule sunt la croitoreasă. Ai făcut ce #i"am spus) Nu"i aşa că aidus şi -unoiul)

˗ Nu"#i face -ri5i l"am pus unde trebuie.˗ tiam eu că am un bărbat ascultător. 0e pup. 4in repede1 i a

venit.

˗

Ce bine e c'nd bărbatul îti mai ia din treburi. Ia să văd ce"ai făcut.,rumos. !'ncarea în fri-ider rufele pe s'rmă -unoiul dus. >ravo1!erse în sufra-erie şi deodată se au$i un stri-ăt de parcă vă$use un

arpe cu clopotei.Sotul $'mbi satisfăcut. tia ce se înt'mplase.Pe covor în sufra-erie era răsturnat... unoiul. Il a5unsese

disperarea.

Am eemplificat mai lar- acest ca$ care pare inofensiv dar carecreea$ă stări de easperare uneori. C'nd unul dintre soti 5oacă rolul depărinte trat'ndu"7 pe celălalt ca pe un copil ce trebuie controlat şidădăcit permanent nu se poate să nu lase stări de iritare.



B. Picătura 2nimic nu e bun36bserva#iile de tip ne-ativist sunt lar- răsp'ndite şi afectea$ă

puternic ima-inea de sine. C'nd au$i: 2de-eaba î#i spun3 2niciodată nufaci ce trebuie3 2întotdeauna le faci pe dos3 2în veci n"o să reuşeşti32nu mă mir că clac/e$i mereu3 2n"ai minte3 şi alte remarci de adultatot întelept să nu te aştepti să -ăseşti acolo o relatie caldă intimitate şio comunicare bună.

F. Picătura 2du"te şi fă asta13C'nd unul dintre so#i consideră că rolul de 2şef trebuie să fie

cunoscut de toată casa atunci vom au$i porunci bine subliniate de tonulvocii şi de -esturi: 24ino încoace1 2N"ai plecat încă12 24e$i"#i dereabă1 2%ă"i drumul nu mai comenta1 2Să n"aud o vorbă12 şi multe

altele. eful incontestabil aşteaptă să i se eecute comen$ile. 2,ărăcomentarii fără discu#ie13 stri-ă el. i într"adevăr acolo e pu#inădiscu#ie pu#ină comunicare. &n sc/imb vei -ăsi resentimente reprimateau manifestate m'nie tăcere sau ceartă. Continuă tensiune.

@. Picătura 2ai să ve$i tu13Cel care stă continuu sub amenin#area celuilalt va dori să se i$ole$e

ă fu-ă: 2dacă nu faci ce #i"am $is n"ai să mai ve$i niciodată.3 2oriăm'i ori pleci13 2dacă nu aduci bani acasă nu"#i mai fac m'ncare3

2dacă mai faci aşa plec la mama3 2dacă mai vii în /alul ăsta î#i înc/iduşa3. , A"l corecta pe celălalt prin amenin#are înseamnă a distru-ecalitatea rela#iei care se men#ine prin acceptarea celuilalt şi prinpre$entarea aşteptărilor în maniera plină de dra-oste şi răbdare.

G. Picătura 2cine oare)3

6 pre$entare mai pu#in directă a aşteptărilor prin intero-a#ii repetateobsesiv va nemul#umi partenerul prin faptul că se evită o discu#iedesc/isă: 2oare pe cine să -ăsesc în casa asta să mă a5ute şi pe mine)32unde o fi a5utorul acela potrivit să mă scoată din neca$)3 (în pre$en#ao#ului sau a so#iei* 2cunoşti pe cineva care poate să repare c/iuveta)3

2cunoşti pe cineva în casa asta în stare să mai vorbească cu copiii şi să"imai discipline$e)3 etc. Insinuările rănesc şi tre$esc adversitate şi deran5ufletesc în cel care se vede responsabil dar incriminat de starea deucruri proastă din cămin.

?. Picătura 2cum să fac să..



%e pe o streaşină mai domoală picăturile vor fi mai rare. +primareaeva$ivă este o formă mai ascunsă de a eprima aşteptările şi deran5ea$ăc'nd devine un mod de comunicare preferat: 2dacă aş putea fi spri5inităn.3 2nu ştiu cum să fac să.3 2nu ştiu cine ar putea să mă scoată dinncurcătură3 2poate că s"ar -ăsi cineva să se -'ndească la mine.3

. Picătura 2nici o problemă3˗

Scu$ă"mă că #i"am spus cuvintele acelea neplăcute spuse so#ulo#iei.˗ Nici o problemă1 Răspunse ea inofensiv.i dacă răspunsul acesta 2nu face nimic3 2nici o problemă3 e

nvariabil la orice situa#ie plăcută sau neplăcută 2de5a devine oproblemă3. Cum să fie bine c'nd nu e bine) Cel care primeşte

ăspunsul acesta nu trebuie să se mă-ulească că totul e în re-ulă. 4aconstata mai t'r$iu că îl irită acest răspuns întruc't se observă evitareaconfruntării. Un cămin sănătos are conflicte ce pot fi re$olvate princonfruntări constructive.

Pentru că este un loc sensibil inima nu trebuie rănită de picăturinemiloase şi insistente care să aducă $-omote mărunte dar străine dearmonie. Solu#ia)

&mprăştia#i picătura în multe alte picături mai fine care nu vor maiproduce bruia5e sufleteşti.

%e pe o streaşină cerească vă las să vă cadă o picătură care nu vacrea nici un disconfort oric't de insistent ar picura în sufletul nostru:un cuv'nt spus la vreme potrivită este ca nişte mere de aur într"uncoşule# de ar-int. Proverbe BG77.

***Cât costă o suărare" vă rog#

Nu ştiu ce mi"a venit dar parcă o căutam cu lum'narea. Cum l"amvă$ut pe fratele meu că scrie cu stiloul meu mi"a sărit #andăra.

˗ Ia du"te mătălu#ă în t'r- şi cumpără"#i un stilou i"am $is

mul-'ndu"i obiectul din m'nă. Cine"mi plăteşte u$ura) î#i dau voie să"i cumperi şi cu peni#a de aur i"am spus d'ndu"i sfatul meu în#elept.˗ !ai lasă"mi"7 doar cinci minute să termin de scris se milo-i el.

Nu fi $-'rcit1 Al tău scrie mai sub#ire.



˗ Oi"7 dau pe FJ februarie îi dădui eu speran#e.˗ Uite ve$i mă privi el cătrănit aşa eşti tu pi#i-oi calic.9ovit în prestan#a mea de porecla care mă deran5a cel mai mult i"am

uat caietul şi i l"am aruncat pe fereastra desc/isă.!u#i că#elul nostru socoti că i"am dat un obiect de5oacă şi fu-i cu

el. ,ratele meu după el. %upă ce 7"a recuperat constatarea era 5alnică:cerneala întinsă pe caiet şi foi perforate şi sf'şiate de col#ii aliatuluimeu. +ra caietul lui de re$umate la rom'nă şi avea un scris frumos...

P'nă să elibere$ scena tensionată el 5ap două palme. !"am înfuriati am vrut să e-ale$ scorul dar el era mai puternic şi am mai încasat

două şi un picior în spate. !i"a sucit m'inile la spate şi mi"a făcut v'ntafară lun-indu"mă în fa#a casei c't eram eu la cei unspre$ece ani ai

mei. Pe fereastră am vă$ut $bur'nd servieta mea şi stiloul cu pricina învre5urile de cartofi de la vecin. Că#elul privea cu voioşie obiectul înmişcare aler-'nd după el împreună cu mine. Asta era tura mea. Stiloulnu l"am mai -ăsit.

˗ &#i recomand să"#i cumperi un stilou cu peni#a de platină mă sfătuiel cu un calm prefăcut. + mai bun dec't cel cu peni#ă de aur se revanşăel.

Apoi îmi aruncă pe fereastră foile rupte din caietul de desen aceleplanşe pe care el mi le"a făcut şi pe care am luat $ece.

&nfuriat am vă$ut pe s'rmă la uscat pantalonii lui de şcoală şi am trasde ei p'nă s"au desfăcut la cusături. C'inele mă a5uta şi el tră-'nd cucol#ii de manşete. i într"un ultim efort i"am aruncat pantofii pe casăca să ec/ilibre$ daunele pe care mi le"a făcut.

Numai că lucrurile nu s"au terminat aşa. Un 2cleşte3 îmi prinseurec/ea la scuturat. +ra m'na mamei care a intervenit cam t'r$iu.˗ Nu vă e ruşine să vă încăiera#i ca doi cocoşi)˗ %a ce el a dat în mine1 !"am 5ustificat.;otăr'tă să trate$e ambele păr#i la fel mama a dat de el în casă şi în

imp ce îl morali$a îi verifica şi lui c't de bine erau prinse urec/ile.C/iar dacă nu mi"a convenit tratamentul pe care mi 7"a aplicat dar măcar era ec/itate. S"a stabilit să nu primim m'ncare în $iua aceea.Pentru mine martiriul ăsta îmi dădea oca$ia la eroism. Pentru fratelemeu era neca$ul cel mare. !i"a plăcut 5udecata mamei.



0rei săptăm'ni n"am vorbit cu el. Pentru că dormeam în acelaşi patam'ndoi eram de$veli#i. Cum să a5un-ă o pătură pe doi 2cocoşi3 care seineau la distan#ă ca nu cumva să intre în teritoriul celuilalt) 6ricum

-olul dintre noi era bine acoperit.,ără a5utorul lui la ştiin#ele eacte am încasat c'teva note mici. Nu

mai $ic de desen unde şi aici se pricepea. Profesorii s"au mirat decăderea mea de formă.

%acă p'nă la conflict 5ucam fotbal în aceeaşi ec/ipă acum eram înec/ipe adverse. i unde eram eu pierdeam. ustul înfr'n-erii măde$ola. Nu mai ieşeam la 5oacă împreună. &n casă eram ca doi mu#i.C'nd şi c'nd se mai au$eau fr'nturi de cuvinte ca: 2dă"mi scaunul132stin-e lumina13 2înc/ide uşa că aici nu e -ra5d13 2ve$i că te c/eamă

ata13 şi alte imperative. &ntre timp mi"am -ăsit stiloul în o-orulvecinului. >ucurie mare1%upă trei săptăm'ni în urma evaluării cinstite a situa#iei spăsit am

desc/is discu#ia:˗ !ăi frate"meu uite care e treaba prea am făcut"o şi noi de oaie.˗ Păi tu ai început m"a contrat el. Ce #i"a intrat la apă memoria)

Precaut să nu mai desc/id un nou foc am /otăr't în sinea mea să fac cerebuie.

˗ +u $ic să mă ier#i am că$ut eu umilit în mărturisire. %omnuluinostru nu"I plac c/estiile astea am continuat eu pe partea creştină. Numerită1

˗ %acă $ici tu începu el să mă fiarbă. i apoi continuă:˗ i tu pe mine să mă ier#i că mi"am ieşit din fire.

Ne"am îmbră#işat. %e atunci ne"a a5uns pătura cu care ne înveleam.Planşele de desen s"au refăcut notele au început să crească iar lafotbal eram cei mai tari.

˗ i c'nd ai nevoie de stilou po#i să scrii c't vrei nu mă deran5ea$ăam adău-at năpădit de -enero$itate.

Prea mult m"a costat1+ voie să te m'nii)4"a#i supărat vreodată pe so#ie sau pe so# sau pe copii în aşa fel

nc't să nu vă mai recunoaşte#i) 4"a#i m'niat c'ndva în aşa manieră căvi s"a înroşit fa#a şi a#i ridicat tonul de s"a speriat şi pisica) Cu si-uran#ăcă cei mai mul#i au trecut prin eperien#a aceasta iar cei care spun că n"



au trecut prin supărare şi m'nie trebuie consulta#i de un specialist. Săprivi#i această afirma#ie ca fiind foarte serioasă. 0ocmai acea persoanăcare crede că nu se înfurie niciodată este aceea care adesea are cea maierioasă problemă a m'niei. Poate ascunde sim#ăminte de nemul#umirendi-nare sau teamă poate fi cinică invidioasă ori răutăcioasă poateavura în secret nedreptă#ile suferite de al#ii poate face observa#iiăioase sau poate de$volta compleul martirului dar c'nd o ve#i întreba

dacă are vreo problemă cu m'nia ea va $'mbi inocent şi va spune:2Nu1 %e ce) +u nu mă înfurii niciodată3.

!ai în-ădui#i"mi o întrebare: Un creştin devotat poate să se m'nie şiotuşi să nu aibă mustrări de conştiin#ă că ar fi păcat) 2Să ne ferească

%omnul de aşa ceva3 aud -lasuri ale celor întreba#i. 2!'nia este rea3.

0otuşi n"aş vrea să răm'nem la acest mod simplist. Nu"i c/iar aşa deuşor de răspuns.&n -eneral noi credem că o persoană care are probleme cu m'nia este

cineva care stri-ă la copii şi loveşte c'inele cu piciorul. %ar de celemai multe ori cel care are o asemenea situa#ie este o persoană careuferă într"o tăcere stoică.

%eci e bine să te m'nii sau nu) Ce spune >iblia)&n +clesiastul H citim: Nu te -răbi să te m'nii în sufletul tău.&n Proverbe 7?FB scrie: Cel încet la m'nie pre#uieşte mai mult dec't

un vitea$ şi cine este stăp'n pe sine pre#uieşte mai mult dec't cinecucereşte cetă#i.

&n +feseni @B? sunt surprins de afirma#ia: !'nia#i"vă şi nu păcătui#i.Să n" apună soarele peste m'nia voastră.

4ede#i că sunt contradic#ii c/iar şi în >iblie " îmi spune cineva. 6dată scrie că nu e bine să fii m'nios altă dată mă îndeamnă să măm'nii1

Cineva îmi şopteşte că eistă în >iblie mai multe versete că şi%omnul ;ristos S"a m'niat. C/iar aşa $ice#i că m'nia este rea. %e cear fi bună la %omnul ;ristos pentru că >iblia spune că nu a avut păcatar la mine ar fi rea) +plica#i" mi 1 Uite că"mi vine şi mie să mă mai

upăr c'teodată şi să mai ridic tonul şi de ce să stau mereu sub de-etulcondamnării) +ste drept că la Isus este ceva diferit în m'nia 9ui fa#ă dea mea dar e m'nie1



Aşa am fost educat să îmi păstre$ calmul şi să"mi muşc limba dacămă calcă cineva pe nervi. i am fost un propovăduitor destoinic alma-inii paşnice ce niciodată nu"şi iese din fă-aş. >a c/iar odată c'nd

am atras aten#ia cuiva să fie calm şi liniştit în biserică în momentulc'nd îşi revărsa m'nia asupra unor persoane care nu"şi însuşeau punctului de vedere mi"a spus tăios: 2,rate uite care e treaba %omnul a scos

pe v'n$ătorii de animale din templu cu biciul şi eu de ce n"aş face" odacă vreau să"9 urme$) +u sunt c/emat să fac cură#enie aici şi nimenin"are dreptul să mă oprească c/iar dacă trebuie s"o fac cu for#a. Ain#eles) 0rebuie să scoatem adevărul la lumină13 l"am răspuns cu un

-las bl'nd şi smerit ca nu cumva să"7 deran5e$ pe 2profet3 că sper săe lumine$e el mai înt'i şi apoi m"am strecurat uşor ca nu cumva să"i

dea prin minte să înceapă cură#enia înt'i cu mine. Nu te po#i 5uca cum'nia 2nepri/ănitului13!'nie bună şi m'nie rea.Să mai citim şi o altă versiune a versetului B? din +feseni capitolul @:

%acă sunte#i m'nioşi nu permite#i ca m'nia voastră să vă conducă lapăcat nu în-ădui#i ca apusul soarelui să vă -ăsească încă supăra#i nupermite#i nici o cale de infiltrare a diavolului. Să în#ele-em că m'nia nueste păcat dacă nu se transformă în amărăciune sau resentiment) Parcăaşa ar vrea să spună. Un -'nditor priceput în ale >ibliei dă onterpretare posibilă a acestui tet astfel: 2+ste potrivit şi necesar să te

m'nii dar fii foarte atent ca să nu păcătuieşti prin modul în care o faci.+liberea$ă" #i sim#ămintele de m'nie în mod constructiv înainte cafebra emo#iei să se piardă înainte de a trece prea mult timp şi de a

pierde oca$ia cea mai favorabilă3.%eci este o m'nie ră$bunătoare şi una care nu urmăreşte umilirea şinfr'n-erea.

4"a#i -'ndit vreodată la posibilitatea ca %omnul ;ristos să fipăcătuit dacă nu S"ar fi m'niat pe sc/imbătorii de bani de la templu)%acă !'ntuitorul le"ar fi spus celor ce p'n-ăreau lăcaşul de înc/inareaşa: 2N"am ce să fac. Acum at'ta pricepe#i. Poate mai t'r$iu o săn#ele-e#i ce este -reşit în ce face#i voi aici. %acă v" aş mustra v"a#iupăra şi nu vreau să vă necă5esc. 4ede#i"vă mai departe de treabă. Sper ă vă lumina#i c'ndva. Cu bine13 Nu crede#i că indiferen#a şi re$ervarea

aceea prudentă ar fi fost total nepotrivită şi c/iar păcătoasă)



C'nd %umne$eu 7"a averti$at pe +li pentru că nu şi"a mustrat fiii laau$ul păcatelor lor +li a privit averti$area %omnului foarte pasiv. C/iar i atunci c'nd %umne$eu i"a spus lui +li că va ucide întrea-a familienclusiv pe el tot ceea ce a răspunsa fost: ,acă %omnul ceea ce va

crede de cuviin#ă. Această atitudine se află într"un contrast distinctiv cuatitudinea profe#ilor. C'nd au au$it 5udecata lui %umne$eu aceştia s"auupărat suficient pentru a"i averti$a cu insisten#ă pe oameni să sentoarcă de la căile lor rele. Aaron ar fi procedat cu mult mai bine dacă

ar fi manifestat ceva din m'nia spăr-ătoare de pietre a lui !oise în locă fie complet pasiv fa#ă de dorin#a israeli#ilor de a confec#iona un idol

căruia să i se înc/ine.+feseni @B? ar putea fi: !'nia#i"vă atunci c'nd este necesar şi în

felul acesta nu ve#i păcătui.4ă ro- frumos m'nia#i"vă1Un comentator scrie că în tetul -recesc verbul m'nia#i"vă este la

impul imperativ pre$ent poruncind o ac#iune continuă. Prin urmareecomandarea de a te m'nia în anumite circumstan#e poate fi

considerată ca o poruncă.&n 4ec/iul 0estament cuv'ntul ebraic care descrie m'nia apare de

aproimativ @GG de ori şi dintre toate acestea FG de tete se referă la%umne$eu. !'nia 5ustificată a lui %umne$eu este o altă fa#ă a iubirii9ui. Cum să stai indiferent fa#ă de cel care în pofida tuturor ndicatoarelor spre bine şi a -esturilor constante de dra-oste porneşte

cu nesăbuin#ă spre prăpastie) Crede#i că dra-ostea lui %umne$eu ar fidovedită mai bine aşa ca în următorul scenariu)

2Ce faci tu nu este aşa de bine dra-ul !eu3 ar spune Creatorulncet ca să nu"7 supere pe om. 2!ai -'ndeşte"te poate că î#i dai seama.Si-ur e firea aceasta care te tra-e în 5os şi uite î#i mai ba#i so#ia maitri-i la copii de fu- din fa#a ta î#i urăşti şi fratele de corp pentru că #ie pare că primeşte mai mult de la tatăl tău dec't tine. + drept că nu te

mai interesea$ă cuvintele !ele din Scriptură deşi mai mer-i la bisericăi mai răspun$i la c'te o întrebare la coala de Sabat. +şti şi tu un om

cu slăbiciunile tale. Ai -reşit. 4om -ăsi o solu#ie. Să nu te superi.3n#ele-e#i de ce %omnul reac#ionea$ă cu aprindere sf'ntă fa#ă de o

asemenea orbire spirituală şi dacă vre#i c/iar ridică tonul la om prinrimişii Săi şi c/iar prin %omnul ;ristos. 6pri#i"vă şi să şti#i că +u sunt



%omnul1 Ps. @?7J. 2%a sunt m'nios pe voi pentru că vă iubesc şivreau să vă opresc din rosto-olirea voastră spre moarte3 ar putea sănsemne toate atitudinile de m'nie ale Celui Sf'nt.

2Nu mai suport13 stri-ă ea. 2Nu mai re$ist13 #ipă el. i începecandalul. &nsă nu doar la aceste forme de m'nie vreau să mă refer.

+istă şi alte tipuri de eprimare a m'niei care prin felul lor ascuns demanifestare a5un- să deprecie$e profund via#a de cămin.

%in cau$a celor înt'mplate în templu c'nd Isus S"a m'niat am oveste bună. +l ne spune cum să tratăm m'nia pentru a nu păcătui aşa cănu o lua#i pe cont propriu. Altfel prea mult ne costă1

***Divergenţe, tensiuni şi... Stele verzi

i doar am $is că nu mă mai 5oc cu ea1 Au$i să mă facă pe mineneisprăvit pentru că i"am pus o potcoavă ru-inită în landoul păpuşilor1Ce nu ne 5ucam) I"am $is că"i dau una de vede stele ver$i. %ar amputut s"o potolesc) !amă ce"i mai turuia -ura1 Aşa că am tras"o deco$i s"o învă# minte. +a a vrut să dea în mine dar eu m"am ferit şi a

că$ut de s"a 5ulit la coate şi -enunc/i. !"am bucurat.+a s"a ridicat şi m"a făcut 2#ăran3 şi m"a amenin#at că mă spune luiaică"său şi"o să mă facă tocană.

+u am $is că mă doare în cot de ce spune ea dar de fapt pe ea odurea în cot. %in dic#ionarul ei de porecle a mai scos una şi m"a făcut2sc/ileabră3 iar eu de ciudă am dat un picior în landoul cel nou de i"au sărit ro#ile în toate păr#ile. %ana a început să pl'n-ă şi eu să fluier.

Ceva îmi spune că nu e bine ce am făcut. !ama m" a învă#at ca înitua#ii de felul acesta să cer iertare. Cerea prea mult. 9a cei şapte ani ai

mei aveam 2m'ndroşenia3 mea destul de înfiptă ca să mă aplec spre unastfel de -est. %e un lucru eram si-ur: domnule cu fetele nu trebuie săe mai 5oci. 9a mine totdeauna se sf'rşea rău.

A doua $i trec'nd prin fa#a cur#ii ei ca şi c'nd nimic nu s"ant'mplat vă$'ndu"mă mă stri-ă: 2Ce faci) Nu vii la mine să neucăm)3



N"o mai în#ele-eam. %ar nici pe mine nu mă mai în#ele-eam. Parcăun ma-net mă atră-ea să mai încerc o dată că poate măcar a$i n"o sămai fie ciorovăială. %ar #i"ai -ăsit)

0ravers'nd $ona copilăriei în care disputele au un caracter mai pu#inelaborat împăcarea se reali$ea$ă cu uşurin#ă ca respira#ia pe c'nd laadul#i manifestarea violen#ei în familie este atitudinea interumană ceamai de-radantă.

Oin'nd cont că ea este provocată între cei care sunt cei mai apropia#ifi$ic şi sufleteşte între so# şi so#ie no#iunea de duşman şi de adversar este fără sens.

Cum de se poate a5un-e ca în cadrul cel mai intim să se strecoarevră5măşie şi procedee ruşinoase de a"7 controla pe celălalt şi de a"7

orienta în mod eclusiv după planul ini#iat doar de el sau de ea şi impusnecondi#ionat)Cred că a#i intuit că am în aten#ie familia creştină şi iată încă un

motiv de nedumerire atunci c'nd a-resivitatea se face au$ită încuplurile care revendică o înc/inare şi o eperien#ă spirituală.

Aşadar... %espre violen#ă.I. %e ce)!ai înainte de toate să facem o întoarcere în timp la locul de unde a

pornit stri-ătul unei unice iubiri. %in dra-oste şi pentru dra-oste te"aicăsătorit. +ste aşa)

Ai luat"o de m'nă şi ai dus"o la altar pentru binecuv'ntarea rela#iei şiaşa s"a făcut le-ăm'ntul vostru. 6 în#ele-ere de a răm'ne uni#i pentruetern. 6 mul#ime de martori au rămas înc'nta#i de /otăr'rea voastră.

Parcă te văd cum ai mărturisit înaintea cerului şi a între-ii adunări că ovei iubi o vei spri5ini şi o vei respecta indiferent de ce face şi simtepartenerul rău. 6 bucurie de neeplicat înflorise pe fa#a ta. +rai copleşitde înc'ntare şi c'nd o priveai te topeai sub -in-ăşia ei. %acă atuncicineva ar fi întrerupt c'ntecul şi predica şi ar fi spus cuv'nt de profe#iecă după un timp m'na ta pe care ai destinat"o numai pentru m'n-'ierio va lovi şi vorba ta pe care ai promis"o numai pentru cuvintefrumoase va plesni sufletul ei cu acu$e şi 5i-niri nimicitoare ce i"ai fipus)

Ai fi stri-at cu indi-nare: eu niciodată1



Numai că după un timp cocoşul a c'ntat de trei ori şi încă nu te"aire$it după ce ai făcut"o. %acă ai 5ustificare spune"mi totuşi de ce ai

făcut"o)2Păi cum de ce)3 îmi răspun$i.2Ai suporta să te contra$ică aşa cum o face ea) Nici tu respect nici

uconsidera#ie1 ,ace cum o taie capul. Nimic din ceea ce fac eu nu e bun.n#ele-i) Aşa că am sc/imbat foaia. I"am $is: ,eti#o să nu te mai mişti

nici măcar un centimetru din locul în care te"am pus să stai. + clar) Sănu"#i treacă prin cap să ieşi din cuv'ntul meu. Ce îmi faci tu pro-rammie)

S"o ve$i ce tactică are. 0ace ce tace apoi înv'rte limba ca o morişcă

de nu mai răm'ne nimic din mine. Am suportat şi eu c't mai putut dar p'nă c'nd)Să desc/idă şi ea >iblia şi să citească acolo că spune despre femeie

că trebuie să se teamă de bărbat şi să se supună. ,ără comentarii.i să nu mai facă domnule supa aşa sărată1 tie că nu"mi place13+istă un set de motive 2vi$ibile3 care pot fi recoltate de la cel care

caută să" şi motive$e a-resivitatea şi din po$i#ia de spectator eşti tentată"i acor$i circumstan#e scu$abile celui 2năpăstuit3 adică celui ceoveşte: 2%acă celălalt nu l" ar fi provocat nu s"ar fi a5uns aici3 se

aude.Să scotocim împreună c'teva dintre ar-umentele celui care ridică

m'na să lovească: a* !ă 5i-neşte domnule şi nu pot să suport.>*i apoi numai ea are dreptate. Părerea mea nu contea$ă. Sunt

contra$is în orice.C*Am prins"o cu minciuna şi asta mă scoate din normalul meu.%* 0oate lucrurile le discută cu părin#ii ei. +u sunt de decor. Acum i"

am dat timp să converse$e mai mult cu ei după ce am atins"o.+*Nu spune c'#i bani c'şti-ă şi"i c/eltuieşte fără să spri5ine

c/eltuielile familiei. Cum vine asta1,*>ănuiesc că are rela#ii dubioase cu o persoană care mi"a călcat

pra-ul de at'tea ori. %eşi n"am probe îi dau eu divertisment s"o #inăminte iar dacă nu este aşa cum bănuiesc să fie ca o cură de prevenire.

* Are nişte metode de a"i educa pe copii de răm'i uluit. i nici nun#ele-e să le sc/imbe. Prea tolerantă prea dispusă să le facă toate



-usturile. +u ce mai sunt în casa asta dacă nu"mi ştie de frică) Aşa că...N"am avut încotro.

;* !ă compară cu al#ii dovedindu"mi că eu sunt fără personalitatear ceilal#i superdota#i. Po#i să mai re$işti)

I* Nu mai spun că mena5ul e la păm'nt. Ce $ici nu"i trebuie pu#inădisciplină ca să"şi sc/imbe pro-ramul)

* Spune că sunt lipsit de maniere şi sensibilitate. I"am arătat eu cevamaniere de o să mă pomenească1

2i c'te alte provocări de nu le mai #in minte care m"au adus întare să folosesc metode neortodoe dar uneori necesare pentru o

corec#ie dorită3 $ice cel care îşi 5ustifică pornirile punitive.Ce $ice#i stă ar-umenta#ia celui care a fost 2for#at3 să procede$e

astfel)%incolo de ceea ce se poate observa eistă la rădăcină o serie decau$e care au -enerat ac#iuni violente de"o parte şi posibil şi decealaltă parte care ca victimă dă replici de apărare.

Să le numim nivelul doi de cau$alitate.7. 9ipsa valorii de sine aduce o vi$iune limitată a pre#uirii

partenerului.%eşi simplist s"ar re$uma astfel acest statut mărunt al trăirii vie#ii:

2Nu"mi pasă de mine nu"mi pasă nici de tine3 sau 2cum mă văd pemine aşa te văd şi pe tine3.

%e multe ori această devia#ie nu este suficient sau delocconştienti$ată provoc'nd o continuă stare de conflict.

&ncercarea de a recupera o ima-ine de sine prin accese de violen#ă

dovedind că se poate stăp'ni situa#ia este o ad'ncire a cri$ei valorii deine.B. Neîn#ele-erea diferen#elor este un alt motiv de profun$ime care

contribuie la amplificarea violen#ei. A considera că unele trăsături alepartenerului sunt direc#ii -reşite de caracter şi nu trăsăturicomplementare înseamnă un pas si-ur spre o po$i#ie de re$isten#ă şi dempunere pentru a 2îndrepta3 striden#ele celui plecat pe un drum -reşit.

Aşa se face că felul domol al celuilalt este considerat a fi leneabsen#a /ărniciei sau sărăcie iar spiritul ener-ic catalo-at ca indolen#ăuperficialitate sau afront.



F. 6 comunicare defectuoasă aduce răceală în rela#ii iar transferul deafectivitate şi idei răm'ne cel mult la nivel de inten#ie. %e aiciuspiciune neîncredere retra-ere şi măşti.

@. 9ipsa maturită#ii în cuplu st'n5eneşte în mod profund capacitateade acceptare a celuilalt.

6 căsătorie reali$ată între doi candida#i la fericire dar la niveluri dematuritate psi/ică diferite duce la o cri$ă de compatibilitate depropor#ii.

,aptul că unul dintre parteneri sus#ine o idee şi nu renun#ă la ea dinconsiderente principiale îl face pe celălalt care este imatur sănterprete$e atitudinea ca afront la personalitatea lui lipsindu"se de a

anali$a posibilitatea ca şi celălalt să aibă dreptate. A te contra$ice cu o

astfel de persoană este un risc si-ur.G. Antura5ul puternic nespiritual al persoanelor cu caracter conflictual din prea5ma cuplului şi influen#a devastatoare a scenelor deviolen#ă pe care mediile de informare le propa-ă prin 04 şi căr#ide$voltă şi întăresc vectorul violen#ei care va cere o refulare încotidianul vie#ii de cămin.

?. 6 /rană necorespun$ătoare şi stimulentă la care se adau-ă băuturicu caracter de dro- ecită nervii şi răvăşesc asi-ur'nd un suport psi/icabil şi eplo$iv. Nervo$itatea şi neast'mpărul se datorea$ă spunpecialiştii în consonan#ă cu inspirata scriitoare +llen . /ite şi

acestui stil de via#ă subordonat -ustului şi nu principiilor sănătă#ii.i ca un al treilea nivel privind cau$ele a-resivită#ii şi nu în ultimul

'nd trebuie să ştim că prin ereditatea noastră afectată de păcat

posedăm o fire păcătoasă cu evidente transmiteri violente la careapostolul Pavel face numeroase referiri:Căci binele pe care vreau să"l fac nu"l fac ci răul pe care nu vreau

ă"l fac iată ce fac1 Romani 7H.II.Cu ce arme se laudă a-resivitatea)4iolen#a fi$ică at't de pre$entă în emisiunile picante ale mass"

mediei c/emată şi în parlament căutată de etnii pentru ob#inereandependen#ei este în mod paradoal invitată în casa celor doi care au

promis că vor face un sin-ur front în lupta vie#ii. Un lucru este clar: celcare loveşte dovedeşte că nu este dispus să alea-ă drumul confruntării



de opinii apel'nd la o eprimare primitivă şi 5osnică. Nimic altcevadec't o manifestare a unei mari slăbiciuni nere$olvate.

Cel care o foloseşte pe l'n-ă faptul că nuLşi păstrea$ă demnitatea deom dovedeşte imaturitate prin aceea că nu doreşte să eplore$e princomunicare motivele şi sentimentele celuilalt care spune el l"au dus laun comportament a-resiv.

4iolen#a verbală este un alt mi5loc prin care îl po#i lovi pe partenerprovoc'ndu"i traume emo#ionale uneori -reu de vindecat.

4eni#i să"l ucidem cu limba se aude din pa-inile >ibliei un îndemnpentru cei ce n"au respect fa#ă de sim#ămintele şi concep#iile aproapelui.

Invidia la început neeprimată este ea însăşi o formă dea-resivitate care refulea$ă în alte forme de violen#ă fi$ică verbală sau

nonverbală.%omnul îl înt'mpină pe Cain prin cuvintele: pentru ce te"ai m'niat...&ntre Cain şi Abel nu s"a disputat nici un lucru pentru care să se

an-a5e$e ostilitate. %ar acceptarea 5ertfei lui Abel de către %umne$eu şiespin-erea 5ertfei lui Cain l"au făcut pe acesta din urmă să loveascăndirect în %umne$eu prin uciderea celui care fusese după voia cerului.

Acest lucru îl putem surprinde şi în familii mite din aspect reli-ios.C'nd unul dintre cei doi este credincios iar celălalt nu violen#a esteposibilă prin a aduce la tăcere manifestarea spirituală a parteneruluicare îi o-lindeşte starea deficitară de caracter. 0ot aşa de bine acestaspect se poate -ăsi şi în familiile de credincioşi c'nd unul dintre ei arepiritualitatea în derivă ac#ion'nd după tiparul de mai sus.

Invidia poate i$vorî şi din decala5ul intelectual sau de abilită#i dintre

cei doi unul suspect'ndu"7 pe celălalt de superioritate sau m'ndrie. Celcare coc/etea$ă cu invidia are o ima-ine de sine săracă suferind decomplee de inferioritate netratate.

0ăcerea ca pedeapsă pentru partenerul -reşit subminea$ăcomunicarea şi este mai frecvent înt'lnită la so# ca un protest şi unmi5loc de a o determina pe so#ie să cede$e.

&n esen#ă este tot a-resiune care lucrea$ă în ambele sensuri:mbolnăveşte pe cel ce o foloseşte şi îl i$olea$ă pe partener.

Ironia şi bat5ocura deşi fac parte din arsenalul verbal le scoatem îneviden#ă pentru că sunt să-e#i otrăvite care au puterea malefică de a"7



umili şi a"7 strivi pe partener în încercarea de a"i reduce rolul şivaloarea celui atacat.

%uplicitatea soră cu viclenia este ca o bombă cu efect înt'r$iat careşi aruncă efectele după ce cad măştile.

%eşi o ve$i deseori st'nd în fotoliu b'rfa are o putere de distru-ere ancrederii comparativ cu un ră$boi mondial. Se mai înt'mplă ca la un

2desert de vorbe3 între bărba#i sau mai ales între femei să se discuteaspecte neplăcute ale partenerului lor de via#ă sau aspecte intimepentru deliciul antura5ului. Caracterul ei violent îi desparte pe prietenipe cei din cuplul căsătorit şi răneşte puternic sufletele obosind rela#iilei c/iar distru-'ndu"le.

Ce să mai spunem de indiferen#ă1

!anifestarea ei este necru#ătoare şi loveşte devastator cu toatăputerea ura-anică. Prin cuvintele: 2nu mă interesea$ă3 2fă ce vrei3 sau2treaba ta3 atunci c'nd partenerul solicită părtăşie şi comunicare seransmite o dispo$i#ie bine pre-ătită de a"şi tortura aproapele.

rimasele str'mbăturile privirea încruntată sau amenin#area suntbice care lasă urme dureroase peste sufletul celui care stă at't deaproape ca so# sau so#ie şi care are dreptul numai la dra-oste.

i poate că am mai vorbi şi de mali#io$itate sau de modalită#ileubtile ale cuvintelor cu dublu sens sau de insinuările ce şerpuiesc

printre cei doi dar trebuie să limităm discu#ia despre 2arme3 ca să nendreptăm spre conclu$ii.

III. Ce înseamnă de fapt violen#a în familie)+i bine înseamnă a te lovi pe tine însu#i atunci c'nd cau#i să a-rese$i

partenerul de via#ă. Autocondamnare la sin-urătate. &ntr"un fel îi spuică nu mai ai nevoie de el indiferent de manifestarea prin care loveşti. 6mare parte dintre so#iile lovite deşi au în#eles mesa5ul so#ului nupleacă de l'n-ă el pentru că preferă să răm'nă de dra-ul copiilor şi dinconsiderente de ima-ine în fa#a bisericii şi a societă#ii. Uneoridependente de salariul so#ului şi de capacitatea de între#inere a acestuiandură cu resemnare suplicii trăind ca doi străini sub un acoperiş în

care nu -ăseşti căldură sufletească şi reciprocitate.Ceea ce este mai important suportul afectiv dispare. A înlocui

parteneriatul cu controlul unilateral şi eclusivist este o altă consecin#ăprin care puterea dra-ostei este înlocuită cu puterea dictatorială.



Prin faptul că partenerul nu este lăsat să fie el însuşi cu sim#ămintelei -'ndirea lui vi$iunea vie#ii de familie este mutilată prin an-a5area

unei sin-ure perspective impuse de cel ce doreşte să"şi eercitecontrolul. Acesta socoteşte inutilă proiectarea împărtăşită a planurilor de cămin socotindu"7 pe celălalt un opo$ant nevrednic în ec/ipă.

Satisfac#ia vie#ii este ucisă iar respectul de sine afectat antren'ndentimentul nesi-uran#ei şi c/iar al suicidului.

9ibertatea şi încrederea cele două componente ale intimită#ii încămin sunt su-rumate iar personalitatea celui le$at este strivită.

Copiii care aşteaptă o educa#ie din partea ambilor părin#i suntraumati$a#i de violen#a manifestată în cămin. Indiferent din ce motiveoveşte cel care crede că este 5ustificat copiii nu acceptă cu

ensibilitatea lor violen#a şi ei încasea$ă o dată cu cel lovit intr'nd învia#ă cu răni care se vor vindeca -reu sau niciodată.+ste posibil ca modele de violen#ă să"i urmărească în structura lor de

via#ă şi să fie scoase la un anume timp al vie#ii lor neîmplinite în ca$uln care nu s"au epus tratamentelor de vindecare sufletească.

I4. %e unde ştiu că nu sunt motive pentru violen#ă)C/iar de la +l pe c'nd (interesantă răsturnare* era 5udecat de cei care

erau eper#i în a lovi cu 5ustificarea că este mai bine să piară unul dec'to na#iune.

%acă am vorbit rău arată ce am spus rău dar dacă am vorbit bine dece !ă ba#i) I"a spus Isus celui ce a poruncit violen#a.

Isus clarifică ideea că şi atunci c'nd cineva face răul trebuie să i searate prin confruntare şi comunicare ceea ce este rău şi nicidecum

a-resat. Apoi să i se ofere suport afectiv iertare şi reabilitare refăc'ndela#iile în vederea convie#uirii pe temeiul dra-ostei.i acum destul cu violen#a1 Nu eistă 5ustificare pentru ea indiferent

de comportamentul celuilalt.%acă nu v"am convins de c't de odios este -estul m'inii ridicate

atunci mai urmări#i"mă pu#in.Aud din ce în ce mai mult -emetele so#ilor a-resa#i de indiferen#a sau

ratamentul dur al cuvintelor so#iilor lor. %ar aud şi mai tare durereao#iilor a-resate de so#ii lor desfi-ur'ndu"le afectivitatea şi bucuria

părtăşiei în cămin.



i mai aud cuvintele Celui care este nevoit să facă o împăr#ire ladreapta şi la st'n-a 9ui spun'nd: 6ri de c'te ori a#i făcut acesteucruri... !ie !i le"a#i făcut.

2%e ce mă ba#i)3 întreabă o so#ie cu lacrimi în oc/i pe so#ul ei.%eodată se alătură o altă întrebare venită de undeva de sus: 2Nu

tiai că lovind în ea loveşti în !ine) %acă am făcut rău că am creat"ope so#ia ta arată"!i dar dacă am făcut bine de ce !ă ba#i)3

Sunt curios să ştiu ce răspuns va primi.

***Criza noastră cea de toate zilele

C'nd au intrat cei doi în biroul meu mi"am amintit de cununia lor ca

de o ma-nolie înflorită. Am dat înapoi doar o filă a timpului şi m"ame-ăsit în biserica în care le-ăm'ntul lor a fost proclamat prinbinecuv'ntare.

!i"am făcut o socoteală scurtă atunci c'nd i"am vă$ut venind laaltar şi mi" am $is că din $'mbetul lor fericit ar putea să trăiască fărăprobleme trei$eci de ani din privirea lor înflorită de dra-oste ar putea"oduce încă trei$eci de ani fără repara#ii sufleteşti importante iar cu

itua#ia lor materială binecuv'ntată ar mai face o tură de încă trei$eci deani Iară durerile lipsurilor. 0otul strălucea în 5urul lor şi din cau$a lor şice mai încoace"încolo erau frumoşi foc. %in asta ar mai putea trăi încărei$eci de ani fără retuşuri. i după ce au $is după mine 2şi la bine şi laău3 n"am mai numărat.

%eodată mi"am amintit şi de nunta mea.

C/iar atunci mi s"a umflat o falcă de la o măsea rebelă de"mi venea"o scot c/iar înainte de a intra pe fondul mu$ical ce avea să nenso#ească p'nă la altar. +ram at't de obosit de at'ta aler-ătură din

v'ltoarea pre-ătirilor că mi"ar fi prins bine o am'nare a nun#ii cu o $ica să tra- un somn bun de refacere. %e $'mbet ce să mai $ic1 !i"ar tirebuit nişte a-rafe la col#urile -urii ca să"mi scoată un $'mbet

permanent şi sărbătoresc. %e dra-ul doamnei mele care arăta superb

c/iar şi aşa obosită am renun#at la orice modificare în pro-ram. Nimeninu m"a învă#at şi pe mine pu#ină re-ie ca să"i mai arunc şi eu c'te oprivire tandră frumoasei mele p'nă la altar. Oeapăn şi cu privirea înaintede 2m'ndru pionier3 am parcurs traseul din spatele bisericii p'nă în



fa#ă ca un ostaş care şi"a îndeplinit repede şi bine datoria. ='mbetulcelei dra-i de l'n-ă mine mă obli-a să o acompanie$ c'nd şi c'nd cuc'te un sur's la comandă rotun5indu"mi mai bine falca împlinită. &nimp ce pastorul ne povestea cum venea Rebeca pe cămile la Isaac în

pasul domol al dromaderelor alunecam uşor într"o dulce şi r'vnităomnolen#ă.

+ o mică mare diferen#ă între cum a fost la ei şi cum a fost la mine.%ar mi"a părut bine pentru cei doi frumoşi. Parcă prin ei mi"am retuşati eu st'n-ăciile de la cununia mea. 6ricum în conclu$ie nuntă mai

frumoasă ca a noastră n"a fost şi n"o să mai fie.Iată"i acum în fa#a mea parcă mai maturi mai în#elep#i şi ceva mai

e$erva#i unul fa#ă de altul.

"A început vremea coacerii le"am $is îmbrăc'ndu"i cu un $'mbetpastoral.˗ 6 coacere p'nă la bubă îmi răspunse doamna cea t'nără şi

nc'ntătoare cu $'mbetul ei straniu.˗ Adică nu ne mai în#ele-em spuse bărbatul cel falnic şi abătut în

raducere c't se poate de clară.˗ Nu se poate1 Am răspuns eu în-ro$it. Nu ave#i dreptul să şter-e#i

curcubeul căsătoriei voastre at't de frumos aşe$at de voi la cununie. 4ămai aminti#i)

˗ Uite că se poate. +l nici măcar nu are /abar că via#a trebuie să aibăculoare. %ar să le mai aşe$e în curcubeu1 Suntem în cri$ă frate pastori încă din aceea cu tornade. Pe scurt domnul acesta înalt nu suportă să

fie contra$is. i este aşa cam fără fine#uri adică -rosolan. N"are

maniere. II mişcă maică"sa ca pe o marionetă. Am venit ladumneavoastră că poate îl convin-e#i să se sc/imbe deşi cred că nu maiunt şanse.˗ Nici nu"mi propun să"7 sc/imb mai ales că nici nu mă încura5a#i

prea mult i"am spus supăratei doamne. Cred totuşi că ar trebui sămer-e#i la doctor pentru un consult. Se pare că ave#i tulburări -rave depercep#ie.

˗Ave#i dreptate frate pastor ieşi cu îndră$neală bărbatul din po$i#ia

de 2pus la perete3. Are tulburări de comportament. &şi iese repede dinfire şi face scene din acelea de la telenovele. Suntem noi în cri$ă nu $icba dar ce cri$e face ea1 Nici nu vă pot descrie ce caracteri$ări îmi



făureşte. %e la un metru nouă$eci c't am am a5uns un pi-meu în oc/iici. %in macaroane cu br'n$ă şi cartofi pră5i#i nu mă scoate. i mai ştieă facă şi tocană dar din mine. Cicăleală diminea#a la pr'n$ şi seara. ia desert spate întors. 0reaba cu doctorul a#i vă$ut"o bine. Ce"nseamnăă vii la cineva care are eperien#ă mă pudră el.˗ C/iar nu în#ele- deloc se îmbufna t'năra doamnă. !ă de$amă-i#i

cu sfatul dvs. 4re#i să spune#i că am tulburări de comportament aşacum v"a su-erat preaîn#eleptul meu so#)

˗ Cu si-uran#ă că da i"am răspuns.˗ A#i vrea să"mi da#i o eplica#ie) Spuse ea revoltată. &ncep să re-ret

că v" am c/emat să ne da#i binecuv'ntarea la cununie. %e altfel se vedece a ieşit.

˗Ave#i tot dreptul la orice sentiment. C't priveşte binecuv'ntareanu am dat"o eu şi nici un om nu o poate da. %oar %umne$eu o poate

oferi. i în ce priveşte eplica#ia iat"o1 C't timp v"a#i cunoscut înaintede nuntă)

˗ Cam opt"nouă luni.˗ &n această perioadă alesul inimii dvS. A fost manierat)˗ %e nota $ece îşi aminti ea cu plăcere.˗

&l contra$icea#i des)˗ !ai rar recunoscu ea.˗ Se supăra din orice băiatul dvs.)˗ A nici -'nd. Se mai şifona el aşa în 5oacă dar nu ieşea la ceartă.˗ + bine p'nă aici. Acum nu în#ele- un lucru. Cum de atunci a avut

maniere şi acum nu are)

˗Păi le"a uitat. i"a vă$ut sacii în car şi acum $ice că nu"i mairebuie. +l ştie mai bine unde le"a risipit.

˗ &n stri-ătele tale şi în cicălelile cu care mă pră5eşti $i de $i acoloe"am pierdut1 Se 5ustifică t'nărul so#.

˗ Stimate pastor ce părere ave#i de uşile tr'ntite de domnul meu) Ce$ice#i de tăcerile în#eleptului meu partener care durea$ă şi două trei$ile) +l nu are tulburări de comportament) +l nu trebuie să mear-ă ladoctor)

˗ >a da stimată doamnă. Ave#i perfectă dreptate. i el are nevoie dedoctor o liniştii eu. %ar ce"a#i făcut cu tandre#ea şi romantismul pe caree"a#i avut odată pentru iubitul dumneavoastră so#) Unde sunt



descoperit ca fiind o risipă de către mediul cultural în care trăim şi devi$iunea unei moralită#i care are în centru epresia 2trăieşte ce sim#i3.

Pe fondul unor lupte ale conştiin#ei constatăm că este -reu săacceptăm propria noastră nedesăv'rşire dar este şi mai -reu săacceptăm imperfec#iunea altora.

+i bine căsnicia nu este o pre$en#ă continuă de $ambile şi nici uncol# de pat de care să te loveşti dureros pe întuneric ci o fiin#ă careuneori î#i spune vorbe -rele şi te pune la perete atunci c'nd ai vrea săfii servit cu dulcea#ă de trandafiri.

Sunt o -rămadă de lucruri mărunte care pot arunca în aer căsniciapentru că voin#a noastră tinde să se aşe$e pe asemenea mărun#işuri carenu sunt dec't eprimarea dorin#elor mesc/ine şi e-oiste. Această

nstitu#ie formată din cei doi cere sacrificiu de dra-ul unei sin-urepersoane şi întrebarea care se a-ită mereu este: %e ce eu) Ce sens are)Ce punctul meu de vedere nu e la fel de important ca al ei şi iată"nepuşi în fa#a imperativului de a face $ilnic sacrificii reale care afectea$ănivelul voin#ei personale.

Uneori în via#a multor cupluri cei care s"au dat pu#in înapoi pentrua evalua nivelul calită#ii rela#iilor din via#a lor au constatat că ceea cee petrece între ei este ca o c/iuvetă cu vase murdare.

%upă ce roc/ia de mireasă a fost aşe$ată în -arderobă iar costumulde mire a intrat în via#a publică încep să se despac/ete$e aşteptărilecelor doi. ,iecare aşteaptă cu încordare şi cu speran#ă să se potriveascăfantasma creată în acele plăcute clipe de romantism şi visare cumplacabila realitate. i stupoare1 6 teribilă contra$icere a celor mai

dorite şi le-itime plăsmuiri este scoasă la licita#ie de către nefericitaealitate $ilnică. Ceea ce pare stupid este faptul că trebuie să plăteştiaceastă eisten#ă cu o tensiune morală şi spirituală de nivelul celei maieribile încleştări ca în final să nu ob#ii ceea ce ai visat ci cu totul

altceva.Stimate domn şi stimată doamnă trebuie să vă anun# că vine în mod

/otăr't şi necesar următorul act: cri$a.i c/iar dacă ve#i fi din nou şoca#i o să mă au$i#i spun'nd acea vorbă

ciudată care îi duce pe unii la indi-nare: 2>inecuv'ntate sunt cri$elevie#ilor voastre13

Cri$a în alb şi ne-ru



˗ Nu"mi vine să cred. 0ocmai dvs.) Ne uimi#i cu ideile astea. Sună a bat5ocură -oală. 4re#i să ne distru-e#i de tot) Sări ea revoltată.˗ Am venit ca la un prieten şi dvS. Ne trata#i ca pe nişte copii care

rebuie să credem că această cri$ă e o bomboană cu lapte) Nedecep#iona#i frate pastor. ;ai dra-ă să mer-em o îndemnă bărbatulcel frumos.

˗ Nu încerca#i să vede#i de5a unele semne bune) Am spus. Iată"vă

uni#i într" o idee ceea ce p'nă acum nu se prea vedea. !ăcar pentruasta merită să mai $ăbovi#i pu#in.

!"am ridicat în picioare şi am venit în fa#a lor re$em'ndu"mă debirou.

˗ Stimată doamnă dorin#a mea sinceră este ca înt'lnirea de astă$i să

fie o oca$ie binecuv'ntată din care să în#ele-e#i planul Celui care v"ae-at în vederea dra-ostei. 0rebuie să recunoaşte#i că cel mai importantucru pentru dvS. A fost p'nă acum ca so#ul să se conforme$e punctului

dvS. %e vedere. i reciproc. 6 dată ce lucrurile nu s"au potrivit a venitcri$a. i eu am spus că e foarte bine şi v"a#i revoltat. %acă or-anismuldvS. Nu ar percepe durerea nu v"a#i da seama că un or-an este bolnavau atunci c'nd o puternică -ripă n"ar avea simptomele ei nu a#i putea"o trata#i. Reac#ia or-anismului este stri-ătul care formulea$ă nevoia şi

cere interven#ia ur-entă.Cri$a vă descoperă cine sunte#i cu adevărat şi oferă date pentru o

trate-ie a în#ele-erii dintre voi. Conflictul dintre ceea ce a#i aşteptat dea căsnicie şi realitatea crudă a manifestării ei din modul cum vă

confrunta#i vă permite să vă cunoaşte#i resursele sufleteşti limitele ei

năl#imile şi văile voastre afective. 4ă este clar că nu ave#i cum săveni#i unul către altul cu ec/ipament complet privind acceptarean#ele-erea şi dăruirea.

Stimată doamnă dacă a#i -'ndit că sunte#i în măsură să vă iubi#io#ul numai dacă acesta corespunde şi este sf'nt atunci aceea nu esteubire. Partea nobilă a căsniciei este să arăta#i dra-oste celui care are oumedenie de lipsuri şi să vă asemăna#i cu el prelu'nd toate $baterile

conştiin#ei lui şi toate traumele vie#ii partenerului cu care decide#i la oc/imbare fericită.

Cri$a vine să pună în -ardă eisten#a feroce a eului vostru care cautăă se prote5e$e atac'ndu"7 pe celălalt. &nsă ceea ce face#i voi în cri$ă şi



felul cum o aborda#i este o altă problemă pe care nu o mai laud c'nd nupute#i trece dincolo de -olul propriului vostru e-oism.

Căsnicia este una dintre cele mai eficiente arme folosite de%umne$eu pentru a sc/imba inima omului. Numai Autorule-ăm'ntului ar fi putut inventa un mi5loc at't de subtil şi tandru de aransforma bărbatul şi femeia în săbii. Aşa cum fierul ascute fierul aşarebuie ca în căsnicia voastră o via#ă să ascută cealaltă via#ă pentru cea

mai puternică unitate în părtăşie în care ave#i rost prin ;ristos. +steadevărat că prioritatea dvS. A fost în primul r'nd că partenerul de via#ărebuie să se sc/imbe în coordonatele preten#iilor pe care le"a#i ridicat)

˗ i acum cred că aşa trebuie a răspuns ea şovăind.˗ %acă n"aş fi trecut şi eu pe aici nu v"aş fi în#eles. +ste visul

fiecăruia dintre cei doi care sunt în conflictul teribil din mi5locul a ceeace crede că merită să primească. %ar fi#i atentă nimic nu poate aduce ocreştere a dra-ostei ca dispo$i#ia de a te sc/imba tu însă#i mai înt'i.Atunci cri$a aceea va fi constructivă. Inau-urarea rela#iilor destinse seface din momentul în care încete$i să"7 sc/imbi pe partener. %e aceeami"a fost -roa$ă să vă urme$ planul de a încerca să"i sc/imb cursulvie#ii dra-ului dvS. So#. Nu pentru că omul nu o face de obicei cipentru Că omului nu"i este dat s"o facă. +ste un apana5 numai alCreatorului căsniciei.

%acă n"ar veni cri$a n"a#i şti ce să cere#i de la so# şi c/iar de la dvs.%ar mai important de cele mai multe ori este cum cere#i ceea ce i şl

opta#i ceea ce este o altă problemă. %acă %u/ul lui %umne$eu este înom atunci +l ştie cum să formule$e cererea fără să le$e$e rela#ia.

˗%ar c/estia cu tulburarea de comportament m"a deran5at tare multpuse ea cumva mai luminată şi dornică să înlăture şi ultima

ndispo$i#ie.˗ Aşteptam obiec#iunea asta şi pe un anume fond de în#ele-ere e

capabilă să deran5e$e. 0otuşi nu aş dori să o lua#i în sens psi/iatric cidoar ca o stare din terenul vie#ii în condi#iile păcatului. C/iar şi oameniibine cota#i moral dar care vorbesc de rău pe al#ii folosind o manierămai alinată sau alu$ivă pot fi clasifica#i printre cei tulbura#i încomportament ca şi vecinul dvS. !ă pute#i considera şi pe mine carenu sunt imun la tulburările vie#ii.



4a trebui să lăsăm dra-ostea să ne fie cel mai mare învă#ător pentru ane supune. %ra-ostea pentru a clădi şi celebra via#a se va concentrapentru a distru-e ceva mult mai puternic şi mai neînduplecat dec'tnsăşi via#a şi acest ceva este eul. &ndrept'ndu"mă spre so#ul ei l"amntrebat:

˗ Spune"mi drept nu"i aşa că #i"ai socotit partenera ta de via#ă capartea mai slabă din rela#ie)

˗ Aşa am cre$ut p'nă acum însă din momentul acesta nu -arante$că este tot aşa răspunse cel ce"şi pierduse cura5ul de a se mai apăra.

˗ Sunt si-ur că ai citit în +pistola către Corinteni ceea ce spuneapostolul Pavel despre 2fratele mai slab3 în ca$ul nostru vasul mailab.

%eşi la modul ironic aproape în toate cuplurile în conflict fiecarepartener îl consideră pe celălalt 2fratele mai slab3 totuşi cu at't maimult spune el trebuie să renun#ăm să ne impunem punctul de vederecu încăpă#'nare şi spirit dominator dacă socotim că celălalt este într"adevăr mai slab. Să încercăm să cedăm de dra-ul iubirii pentru căvede#i de c'te ori dreptatea caută să domine ea devine nedreptateoric't de 5ustă ar fi ea. Po#i c'şti-a numai renun#'nd să ai dreptate.

Ceea ce v"am spus e completarea la predica voastră de nuntă dra-iimei.

Riscul de a fi at't de aproape.Cri$a apare deseori din dorin#a de a fi intimi. %ra-ostea le cere să

acrifice totul pentru a fi împreună şi apoi căsnicia le cere sădemonstre$e toate aceste lucruri. +a devine o armă folosită de

%umne$eu pentru a sc/imba inima omului. Ceea ce este dificil într"ocăsnicie este tensiunea de a trăi continuu în lumina puternică a unei alteconştiin#e repre$entate de partenerul de via#ă. Sen$a#ia că ne aflăm subanterna aprinsă în oc/ii noştri a unui anc/etator moral ne aduce teamăi re#inere de a ne desc/ide total. %e fapt este lucrul de care dorim săcăpăm atunci c'nd am plecat de acasă lăs'nd în urma noastră

disciplina impusă de părin#i şi bucur'ndu"ne de libertatea v'rstei adulteacea emo#ie de a te şti absolut liber de a mai da seamă cuiva.

Căsătorindu"ne constatăm spre marele nostru re-ret că nici căsnicianu manifestă respect fa#ă de acest -en de libertate. Să dai socoteală defaptele tale este însăşi esen#a căsniciei ca şi a creştinismului.



Nu eistă apropiere autentică fără acest intero-atoriu al cen$uriimorale. %acă vre#i să şti#i căsnicia înseamnă să te epui înseamnă-oliciune lipsă de apărare adevăruri fără ornamente c/em'ndetremele să se apropie fără de care cunoaşterea nu este posibilă pentrua desc/ide uşa iubirii divine.

%eşi oamenii t'n5esc după apropiere totuşi ei se feresc cu spaimă dede$văluirea păcatului pe care această apropiere o provoacă inevitabil înei de demascarea motiva#iilor e-oiste de duplicitate de eces demesc/inărie de acea ima-ine a sinelui care iese la suprafa#ă în lupta saalnică pentru suprema#ie. %e aceea nici nu ne miră că acest eerci#iu

fundamental al vie#ii de auto de$văluire din cadrul familiei îşi are într"un mod at't de elocvent epresia sinonimă în an-a5amentul credin#ei

noastre fa#ă de %umne$eu privind descoperirea şi renun#area la eulnostru vră5maş 9ui. Iubirea c'şti-ă în căsnicie tocmai prin renun#are laputere prin ascultare şi supunere şi prin acea dăruire care nu sec/imbă indiferent de răspunsul partenerului. 6 cri$ă astfel re$olvată

aduce odi/nă rela#iei care pre-ăteşte putere pentru oricare altă cri$ă deorice intensitate care ar putea urma. i din re$olvarea lor dra-osteacreşte continuu.

&ncerca#i să mă contra$ice#i1<.%upă ridicarea cetii˗ Am vrea să plecăm frate pastor spuse surprin$ător de timid

'năra femeie.˗ 4ă cer iertare pentru că am fost at't de cura5os în confruntare am

$is. Nu vă pot ascunde simpatia şi prietenia mea şi dacă nu v"amconvins să căuta#i o altfel de comunicare îmi asum toată vina.˗ Nu vă face#i probleme. 4"am în#eles -reşit de la început. Ne"a#i

pus nişte lucruri care s"au răsucit în noi ca nişte ace de ceasornicpotrivindu"se astfel înc't să arate la fel şi în mine şi în el. Ca să văpunem drept ne e pu#in ruşine.˗ Se pare că este o nouă cri$ă am spus.˗

+ adevărat dar nu o cri$ă iscată de lupta dintre noi ci o cri$ă înufletul nostru. P'nă să venim la dvs. ne vedeam buni şi că fiecare ne

dreptate. Acum s"a răsturnat totul. Cum de am putut aduna at'tandiferen#ă fa#ă de so#ia mea) Ce interes am avut de am lăsat să mi se



ntunece ra#iunea şi sim#ămintele în momentele c'nd cea pe care amales"o aştepta să o fac fericită)

˗ Parcă mă văd în roc/ia de mireasă şi toată numai pete. 4ă da#ieama c't de -reu mă suport) spuse femeia cu vocea încărcată de

emo#ie.˗ !i"a trebuit ceva timp să vi"7 recomand pe %octor. Pentru revi$ia

de suflet pe care vrea să v"o facă. +l are c/emarea 9ui specifică: 4eni#ia !ine to#i cei trudi#i şi împovăra#i (cu cri$e de tot felul* şi vă voi da

odi/nă pentru sufletele voastre. Sunte#i copii destul de mari ca să nupricepe#i că v"am recomandat pe cel mai bun %octor din Univers.

>ărbatul se apropie de so#ia lui şi"i spuse ceva la urec/e şi ea a făcuta fel. N"am au$it nici un cuv'nt dar am ştiut ce şi"au spus. %oar

$b'rn'itul telefonului i"a convins pe cei doi să se desfacă dinmbră#işarea aceea care a potolit şi cea mai mică ră$vrătire a inimilor or.

˗ %a. 0u eşti doamnă) Sărut m'na. Ce să fac. Uite am avut ont'lnire cu doi frumoşi şi pe dinăuntru şi pe dinafară. %a c/estiuni de

familie. Si-ur că"i cunoşti bine îi invit la noi dar să nu ui#i să le faci ourpri$ă culinară. Si-ur că da le transmit salutările tale. Ce $ici) Să

mer-em acum la mătuşa noastră) Nu n"am timp. !ai am nişte treburide re$olvat şi o să mai înt'r$ii. %u"te sin-ură. %e ce nu po#i) Nu insistacă nu mer-. Nu astă$i. 0u nu în#ele-i că am o situa#ie de predat şirebuie s"o fac ur-ent) Uite ve$i iar începi. C'nd vrei tu ceva nimeni

nu trebuie să te refu$e. +şti ca aia mică. Răm'ne cum î#i spun eu. +clar) 9asă nu"mi da tu mie sfaturi. >ine bine pa. Oi"am spus

cate-oric nu.i am tr'ntit telefonul.Aproape că uitasem de cei doi care st'n5eni#i dar recupera#i

aşteptau să întindă m'na pentru despăr#irea în bucurie şi speran#ă.Aşa din senin s"a st'rnit un v'rte5 care m"a luat pe sus de nu mai

tiam unde mă aflu. Pe loc mi s"a făcut ruşine şi în momentul ăsta amtiut cum se c/eamă starea prin care am trecut.

Am fost dator cu o eplica#ie celor doi ferici#i.˗ Se mai înt'mplă şi la case mai mari dra-ii mei. Acum vă în#ele-

mai bine.



i în timp ce am pus m'na pe telefon să restabilesc odi/na inimiiisipită de un 2v'nt3 rebel şi neplanificat le"am spus partenerilor mei

de discu#ie.˗ 6 mică cri$ă prietenii mei. &mi pare rău.0'nărul bărbat îmi întinse m'na $'mbetul lui şi o dată cu ele un sfat.

Am recunoscut imediat cine 7"a semnat:˗

+ bine frate pastor. Nu e rău deloc. + c/iar foarte bine1

***$eniul meu referat %mânie &nă'uşită

˗ Sărut m'na feti#ă am încercat eu o înviorare de atmosferă de cumam intrat pe uşă feti#a fiind doamna mea.

˗ Nu intra încăl#at în casă îmi răspunse ea la salut. I-nor'ndnereceptivitatea ei am insistat.

˗ Ce cură#enie ce -ospodină am la casa mea am continuatapreciind mirosurile venite din bucătărie.

˗ Păcat că sunt at't de rar vă$ute mă contră aleasa mea.˗ Uneori mi"au lipsit cuvintele am $is încerc'nd să mai domolesc

osto-olirea spre ne-ativ a soa#ei mele.

˗!ai rău este că lipsesc faptele. !ereu sper că vii mai devreme de

a serviciu şi parcă nu mi"ai spune mie ceea ce promi#i. Am cre$ut cămăcar a$i m'ncăm împreună dar din nou m"am înşelat. !'ncarea s"aăcit copilul a adormit tot întreb'nd c'nd vine taică"său. Ceauşescu ne"

a luat lumina şi eu stau împletind la lum'nare flaneaua ta doar doar căvine. %acă după patru ani de c'nd ne"am căsătorit nu sc/imbi re#eta eu

una simt că nu mai re$ist.˗ Păi stai să"#i eplic1 Am încercat să vin mai devreme dar şefu m"a

rimis să"i re$olv o treabă care mi"a încurcat planurile. Ce vrei nuputeam să"7 refu$1

˗ i mai bine mă refu$i pe mine dec't să"7 refu$i pe el că eu nuconte$ aşa de mult spuse ea /otăr'tă să mă eecute.

Am luat un pa/ar cu apă să"mi ume$esc -'tul uscat de 2arşi#a3 care

e abătuse asupra mea. %upă ce l"am -olit l"am str'ns în m'ini din cen ce mai tare pe măsură ce 2-rindina3 cădea peste capul meu. %reptate

avea dar felul în care o spunea mă irita cumplit.



˗ !ăcar dă"mi să măn'nc ceva am $is întrerup'nd"o din av'ntul eicombativ.

˗ Serveşte"te şi sin-ur că eu am încăl$it m'ncarea de două ori p'năacum.

9ovit în or-oliul meu de bărbat am str'ns pa/arul într"un ultim efortde descărcare de nervi. i s"a spart.

˗Ce"ai făcut) !ă privi uimită.

˗ N"am făcut nimic. S"a spart am $is prefăc'ndu"mă calm.˗ Adică vrei să spui că s"a spart aşa deodată)˗ %esi-ur l"am #inut în m'nă şi fiind din sticlă sub#ire s"a spart i"

am spus nevinovat.˗ 4rei să mă convin-i că nu te"ai enervat deloc)

˗%e c'te ori vrei să"#i spun că totul e în re-ulă) Ce te"am 5i-nit cuceva am stri-at la tine) 0recui pe contraofensivă. Nu ve$i că sunt

calm)&n sc/imb în mine era ura-an iar fa#a îmi era roşie şi transpirată de

ensiune.˗ >ine $ise ea total convinsă de contrariu şi obosită de

nerecunoaşterea mea. Ce vrei să măn'nci) Oi"am făcut supă ardeiumplu#i şi plăcintă cu mere.

˗ 9asă pe altă dată. i aşa ai obosit încăl$ind m'ncarea de două oriam să-etat ironic. !ersi pentru amabilitate dar este t'r$iu şi nu esteănătos să măn'nci seara. + bine să mai citeşti şi tu ceva căr#i despreeforma sanitară spuse pre$biterul din mine.

i încă un lucru: poate eşti dispusă să primeşti un sfat de la mine

dacă nu te superi " fii mai calmă1 Noapte bună1&n spatele meu a rămas so#ia ca un tablou cu natură statică şicioburile împrăştiate pe masă care probabil se str'mbau la mine laau$ul sfatului meu preaîn#elept. i aveau de ce1

<<<In prima carte a >ibliei în ene$a ne lovim de o m'nie

ne5ustificată formată din două componente: una ascunsă şi alta vi$ibilăn manifestarea ei aplicată. Abel aduce o 5ertfă din animale cerută de

!'ntuitorul pentru a prefi-ura marea 5ertfă în care oricine îşi -ăseştealvarea. Cain aduce o 5ertfa din roadele păm'ntului prefi-ur'nd

efortul uman oferit cerului prin care spera să -ăsească acceptare. A lui



Abel e primită dar a lui Cain nu. Supărare mare1 %e ce) Răspunsuleste simplu: rabat de la ascultare de %umne$eu1 Apare invidia. Apointrebarea: %e ce el şi nu cu) i prima crimă.

!ulte dintre manifestările de m'nie nu apar neapărat din tensiuneadirectă dintre două persoane ci şi din pi$mă fa#ă de cel considerat maifavori$at.

˗Ai vă$ut ce m'ndră mer-e în roc/ia ei cea nouă) 9asă că mai vine

vecinica asta a mea să mai împrumute c'te ceva de la mine că"i dau euefu$ pră5it $ise o doamnă so#ului ei uit'ndu"se pe fereastră din prea

multă curio$itate.%ar cea mai comună atitudine de m'nie şi cea mai detestată este cea

eteriori$ată eplo$ivă care lasă urme de deteriorare vi$ibilă şi

dentifică în celălalt un opo$ant incomod. Aceasta vorbeşte deesentiment şi atac la persoană din partea celui care îşi eprimă m'niai supărarea şi îndeosebi această manifestare este incriminată de

creştini ca fiind un comportament nespiritual. Sunt de acord. In acestca$ m'nia este tratată -reşit devenind demolatoare de rela#ii şi bunădispo$i#ie iar cel iritat se descarcă prin acte eplo$ive. Uneori aceştiadupă nefericita eliberare constat'nd de$astrul din 5ur manifestă une-ret tot aşa de vi$ibil prin lacrimi şi promisiuni de îndreptare dar cu

prima oca$ie recidivea$ă. 4iolen#a cunoaşte o escaladare de propor#ii îndin ce în ce mai mul#i oameni.

2Nu mai suport13 $ice el. 2Nu mai re$ist13 replică ea.+istă totuşi şi alte forme ale m'niei care din cau$a camufla5ului le

apreciem ca fiind mai pu#in distructive dar efectele sunt la fel de

devastatoare.7. !'nia care 2nu face valuri3 este promovată de cei care vor săpăstre$e pacea cu orice pre#. +i mena5ea$ă partenerul fiind dispuşi să"şiasume vina pentru orice c/iar pentru lucruri de care nu suntăspun$ători. +i se interiori$ea$ă şi nu par supăra#i dar liniştea lor este

falsă.Costul acestei atitudini poate fi o suferin#ă psi/osomatică ce nu este

altceva dec't un mi5loc de eliberare a m'niei.%e obicei în astfel de situa#ii cei care tratea$ă m'nia camufl'nd"o

at't de bine $ic că împlinesc porunca dată de Isus pe !untele



,ericirilor întorc'nd obra$ul celălalt dar în realitate este o contrafacerenefericită1

B. 6 altă modalitate de a camufla propria m'nie este aceea de adeveni un colec#ionar de v'nătăi. Aceştia iau po$i#ia martirului careotuşi consemnea$ă fiecare mică supărare sau ironie dar nu o tratea$ă

deoarece consideră că nu este suficient de semnificativă ca să oaborde$e direct sper'nd ca în cele din urmă să o uite. 2Ce să"i fac estear una din scăpările lui3 îşi $ice so#ia în urma unei observa#ii

nedelicate făcute de so#ul ei.%ar ea nu uită nimic ci însemnea$ă fiecare v'nătaie primită. C'nd

arsenalul de v'nătăi este plin aproape că se bucură de oca$ia de ancepe decontările. 2Ce cre$i că am uitat ce fi-uri ai făcut p'nă acum)3

$bucneşte ea uimindu"7 pe so#ul care nu o cunoştea at't de plină deaplomb.2&mi aduc aminte bine că m"ai 5i-nit de două$eci şi trei de ori luna

recută şi de şaptespre$ece ori ai ridicat tonul la mine. %e două$eci deori nu mi"ai mul#umit pentru masă ca şi c'nd tu ai fi pre-ătit"o şi deapte ori ai făcut alu$ii la părin#ii mei că nu mi"au dat cele necesare

pentru via#ă. Să ştii că eu n"am uitat13 $ice ea înfuriată ca niciodată. 6dată ostilitatea declarată de cea care a suportat at'ta timp se instalea$ăăceala evitarea celuilalt şi nefericirea în rela#ie anc/ilo$ea$ă căsnicia

celor doi.F. 6 altă formă de m'nie voalată poate fi numită 2abordarea tăcută3.

So#ia îi face observa#ii so#ului pentru lipsa lui de ini#iativă şi pentruam'nările de re$olvare ale at'tor nevoi -ospodăreşti: 2Parcă eşti din

altă lume1 Nu ve$i că ne cad toate în casă) Apucă"te şi repară şi tuifonierul că nu i se mai înc/id uşile1 4e$i la baie că nu mer-eobinetul şi nu se mai înc/ide. ,ă şi tu un capăt de treabă şi nu sta ca o

mom'ie13 îl morali$ea$ă ea. 2Ce $ici te apuci astă$i)3 continuă scumpaui so#ie.

+l tace. 2Ce te"ai supărat pentru că #i"am $is să faci şi tu ceva în casaasta)3 îl aborda ea din nou. 2A nu1 %e ce să mă supăr) 0u întotdeaunaai dreptate şi n"are voie nimeni să te contra$ică. +şti plină de r'vnăpentru -ospodărie şi foarte pricepută la toate. Păcat că te"ai încurcat cuun bărbat care nu prea î#i dă concursul3 spune el ar$'nd"o.



Acest tip de persona5 îşi nea-ă m'nia în fa#a altora dar prin remarciăioase are -ri5ă să se comporte în aşa fel înc't to#i cei din 5ur să ştie că

este supărat. Uneori instan#a pronun#ă nepotrivire de caracter şi are locdivor#ul. Cam at't costă.

@. Un alt -en de camuflare a m'niei este critica. +primarea m'nieie face prin a comenta critic şi sarcastic aproape totul. Aceştia au o

mască mai pu#in transparentă fa#ă de cei de mai sus. +i îşi sus#in bineacticile cu ar-umente lo-ice sau intelectuale dar ostilitatea şi tonul

ne-ativist le trădea$ă o m'nie ascunsă dar sim#ită de cei din 5ur ca unbici. C'nd sunt întreba#i de ce procedea$ă astfel declară inevitabil: 2+ui vreau binele şi ea se supără de-eaba. Pe om trebuie să"7 lumine$i caă"şi dea seama3 se 5ustifică el.

G. 6 altă formă de manifestare a m'niei este cea 2posesiv"a-resivă3.&n esen#ă acest comportament este a-resiv dar forma de manifestareeste atenuată prin eprimări ca nemul#umire încăpă#'nare saude$interes şi superficialitate. %acă spui că ceva este ne-ru el î#i vapune că este alb şi invers. ăseşte un deliciu în a contra$ice. Aceştiant'r$ie deseori şi îi fac pe al#ii să îi aştepte. !'nuieşte critica cu

profesionalism şi tinde să devină o povară pentru cei din 5ur.+emplele de mai sus nu cuprind toate formele posibile dar

ndiferent de metoda de sustra-ere emo#ională pe care o utili$ăm maidevreme sau mai t'r$iu m'nia acumulată va a5un-e să se eteriori$e$en mod vi$ibil.

+ interesant de vă$ut cum tratea$ă >iblia m'nia pentru a nu devenipăcat. Adică m'nia este m'nie şi totuşi de re$olvarea ei depinde

nte-ritatea noastră sau păstrarea şi de$voltarea vie#ii spre un caracter c't mai asemenea cu cel al %omnului ;ristos. Nu este aşa că am cam obosit tot ieşindu"ne din fire şi contra$ic'nd

creştinismul nostru tocmai c'nd începea să fie mai plăcut)Cu m'nia nu te po#i 5uca aşa cum te 5oci cu $meul de /'rtie. 0e tra-e

n sus şi te tr'nteşte de $ici că n"a mai rămas nici măcar mărun#iş dinvaloarea pe care #i"o cunoşteai înainte de 2eplo$ie3.

%octore te ro- o re#etă că altfel nu mai mer-e1

***Scurt tratat de mâniologie



&n acea primăvară de iunie teii î#i #ineau calea cu un parfum de teoprea în loc întreb'ndu"te: 4rei să te adorm în bra#ele mele)

%in rondurile frumos desenate de mama de o -eometrie cu -ustflorile c'ntau pe strunele culorilor un purpuriu de o frumuse#e unică.

+i bine cum să stau în casă pe o vreme ca asta) =um$etul albinelor i veselia păsărilor mă invitau să ies la soare c/iar şi cu cartea de

-eo-rafie din care trebuia să învă# pentru te$ă lacurile din Rom'nia.9'n-ă mine !u#i că#elul nostru cu pete albe pe bot se răsfă#a la soaredormit'nd absent la orice mişcare din 5urul lui. /emuită pisicanoastră roşcată stătea în fa#a lui torc'nd mul#umită şi fără -ri5i.

%eodată un b'$oi dădu t'rcoale necă5ind"o. C'nd şi c'nd desc/idea

oc/ii a nemul#umire. &ntr"un t'r$iu se aşe$ă pe botul că#elului care nuc/i#ă nici un -est. %esc/ise un oc/i ca semn că ştie despre ce e vorbadar că n"are timp pentru nimicuri. Roşcata noastră se arcui şi niciunanici două trase o labă peste botul că#elului pedepsind b'$oiulndră$ne#. !u#i supărat de -estul neaşteptat al pisicii m'r'i

amenin#ător şi încercă o replică cu laba. Pisica s"a ferit şi aşa a începuturmărirea. Că#elul după ea tr'ntind la păm'nt -in-aşele şi parfumatelecorole. Apoi o fu-ări printre roşiile în floare stric'nd o parte dintre ele.

24ino încoace neisprăvitule13 i lu'ndu"7 de ceafă l"am pus în lan#.2Adio libertate13 i"am spus supărat. 2Uite ce stricăciuni ai făcut13i c'nd te -'ndeşti că totul a plecat de la o muscă1 2,ără minte3 am

n-ăimat eu lu'nd cartea de -eo-rafie în m'nă pentru o /otăr'tăcontinuare. 6 voce de l'n-ă mine mă scoase din moleşeală:

˗>ăi frate"meu deştept eşti şi eu încuiat mai sunt1%'ndu"şi seama că şi"a făcut un portret prea defavorabil se corectă:

˗ Adică vreau să spun că eu stăteam încuiat în casă la umbră pec'nd matale te răsfe#i în parfumul de tei şi la ra$ele bla5inului Ra. Sătii că este sănătos spuse el savant tră-'ndu"şi scaunul l'n-ă mine.

%esc/ise cartea de istorie şi începu să înve#e cu -las tare.˗ &n -'nd maestre îl repe$ii. +şti pe terenul meu şi te faulte$ una

două.˗ ata căpitane1 Cer iertare. Am să bodo-ănesc în -'nd mă linişti

el şi se cufundă în citit. %oar bu$ele şi le mişca.



+u eram cu oc/ii aiurea. Nu prea mă atră-eau lacurile Rom'niei. +uaveam patru ia$uri în >otoşani care mă făceau fericit vara şi nicimăcar nu erau trecute în cartea de -eo-rafie. Pe acestea le ştiam bine şinu aveam nevoie de altele.

%eodată un alt b'$oi ne strică liniştea ca sunetul unei coarde devioloncel ciupită îndelun-. &n sf'rşit se aşe$ă pe creştetul aproapeluimeu care era ad'nc cufundat în studiu. Aveam două variante: fie să"7alun- v'ntur'nd cartea pe deasupra capului celui de l'n-ă mine fie...%ar sta#i să vede#i1

!"am sculat uşor de pe scaun am ridicat cartea de -eo-rafie şi amrăsnit b'$oiul cu toată puterea.

˗ 9"am omor't1 I"am $is plin de satisfac#ie fratelui meu care era

ăsturnat pe 5os mai mult de emo#ie dar şi de şocul loviturii.Atunci mi"am dat seama că prea distinsa mea carte de -eo-rafie aveacoper#ile cartonate. Cu m'na pe cap 2istoricul3 şi vecinul meu studiosmă apostrofă:

˗ 0u nu eşti sănătos la minte1 Ce #i"a venit de mi"ai dat cu cartea"ncap)

˗ Ar fi bine să"mi mul#umeşti că te"am scăpat de băr$ăunele ăla ur'tcare sa pus pe scăf'rlia ta. %oar nu #i"am dat cu continentele în cap1

˗ >ine las că"#i mul#umesc imediat1 i s"a ridicat cu vădite inten#iiduşmănoase să mă discipline$e.

Am accelerat să nu mă prindă. +l după mine. Ca să scap amcurtat"o prin rondurile de flori apoi prin spatele casei prin roşiile în

floare. !"a prins de mi5loc m"a ridicat şi mi"a dat drumul în ca$anul

plin cu apă de ploaie ud'ndu"mă p'nă la -enunc/i. I"am servit oporeclă şi apoi i"am luat cartea de istorie şi i"am aruncat"o în ca$anul cuapă. 9a fel a făcut şi el cu -eo-rafia mea.

!ama ne"a pedepsit pe am'ndoi: pe el cu post iar pe mine cuprivarea de libertatea de a ieşi la 5oacă în $iua aceea. Pe fereastrăvedeam ca într"o o-lindă pe omolo-ul meu de stricăciuni că#elul. Cubotul pe labe în lan# stătea resemnat cerşind libertatea cu c'te unătrat.

2C'nd o să mă învă# şi eu minte13 mi"am $is.i c'nd te -'ndeşti că totul a plecat de la o muscă1



Cum să -ăseşti re$olvări pentru a salva rela#ia de familie de subamenin#area unei m'nii distructive)

Avanta5ul nostru este că avem >iblia din care putem să scoatem nunumai răspunsuri dar c/iar şi putere pentru situa#iile conflictuale.

4"am promis c'teva principii biblice cu privire la m'nie.7. Un fapt care pentru unii poate fi ciudat este că sim#ămintele de

m'nie asemenea celorlalte sim#ăminte repre$intă o în$estrare naturalăa fiin#ei umane deci un dar din partea Creatorului.

%acă în en. 7B?.B ni se spune că am fost crea#i după c/ipul şiasemănarea 9ui atunci putem conclu$iona că +l ne"a dat şi capacitateade a fi m'nioşi.

Pute#i -ăsi cu uşurin#ă în creştinism o concep#ie lar- răsp'ndită cum

că m'nia este ceva -reşit. Scriptura ne înva#ă că dacă ne ne-ăm propriam'nie comitem un păcat.2Pardon eu nu mă m'nii niciodată. Ar fi o prostie să fac aşa ceva

dra-a mea. %acă mai ridic tonul c'teodată o fac doar pentru a fi maiconvin-ător. &ncolo calmul mă caracteri$ea$ă13

C/iar dacă şti#i că într"o anume situa#ie este -reşit să vă m'nia#i amin#i în le-ătură cu eisten#a m'niei înseamnă a înmul#i păcatul.Sim#ămintele pot fi folositoare at't pentru cau$a lui %umne$eu c't şipentru binele semenilor.

B. Un alt principiu important este că o persoană ar trebui să"şi ascultepropriile sim#ăminte dar să nu se lase niciodată manipulat de ele.

Iacov 77H spune: 6rice om să fie -rabnic la ascultare încet lavorbire $ăbavnic la m'nie. In Prov. 7H77 adau-ă: în#elepciunea face pe

om răbdător şi este o cinste pentru el să uite -reşelile. Una este să fiieceptiv fa#ă de propriile sim#ăminte şi alta să te laşi condus şideterminat de ele. C't de 5ustificată este atitudinea care urmea$ă)2%acă ai fi mai pu#in cicălitoare nu mi"aş ieşi din fire dar aşa poftimrebuie să"#i mai tr'ntesc c'te una. Spune"mi cine este vinovatul înoată treaba asta eu sau tu) Poartă"te frumos cu mine şi mă port şi eu

frumos cu tine. Ne"am în#eles)3F. Un principiu str'ns le-at de cel de mai sus este faptul de a nu ne

-răbi în eprimarea propriei noastre m'nii.+clesiastul H spune: Nu te -răbi să te m'nii în sufletul tău căci

m'nia locuieşte în s'nul nebunilor. &n Iacov 77H ne c/eamă să fim



$ăbavnici în a ne supăra în a ofensa pe al#ii. Prov. BG? declară: Nu te-răbi să te iei la ceartă ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci.

2%eci ai spus că nu vrei să mer-i cu mine la cumpărături) >ine. Aşaa fost mereu eu slu-ă tu stăp'n. +u car tu măn'nci. Să"#i fie ruşine1 Aia5uns ca insecta aceea care seamănă cu albina dar care nu face nimic13

%upă cum nu trebuie să fim -răbi#i în eprimarea m'niei tot aşa nu

rebuie să ne situăm în etrema opusă am'n'nd tratarea m'niei maimult dec't este necesar. +fes. @B? are o aplica#ie deosebit de potrivităpentru această problemă: !'nia#i"vă şi nu păcătui#i. Să n"apună soarelepeste m'nia voastră.

!ai multe versete din >iblie se referă la elementul timp 2$i3 ca fiindimpul oportunită#ii subliniind necesitatea tratării sim#ămintelor noastre

nainte ca timpul oportun să epire.2Ce cre$i că am uitat) Acum trei ani mi"ai spus că nu sunt at't depricepută la bucătărie ca maică"ta. +i bine să ştii că deşi nu #i"am spus"o atunci #i"o spun acum: /abar n"are să facă m'ncare sănătoasă. 0e"ambuibat cu cartofi pră5i#i ouă pră5ite şi carne. >ăiete dacă"#i place

cum -ătesc eu măn'ncă ce"#i pun pe masă fără mofturi iar dacă nu dăfu-u#a la mămicu#a ta şi papă acolo că eu nu"#i mai suport alu$iile1

%e trei ani îmi sună în cap ce mi"ai spus atunci. A venit timpul să #i" opun.3

@. Un alt principiu -ăsit în >iblie este acela că atunci c'nd eştim'nios te -ăseşti într"o stare de vulnerabilitate fa#ă de păcat.

Să urmărim ordinea ideilor în +fes. @B? şi B: !'nia#i"vă şi nupăcătui#i... i să nu da#i prile5 diavolului. !'nia dacă este tratată nu

a5un-e să se transforme în supărare şi resentiment. 4ă aduce#i amintede versiunea N+> a tetului din +fes. @B?) Iat"o: %acă sunte#i m'nioşinu permite#i ca m'nia voastră să vă conducă la păcat. Nu în-ădui#i caapusul soarelui să vă -ăsească încă supăra#i nu permite#i nici o cale denfiltrare a diavolului.

>iblia spune că m'nia persistentă care se prinde de resentiment estentotdeauna păcat. +vrei 7B7G spune: 9ua#i seama bine ca nimeni să nu

e abată de la /arul lui %umne$eu pentru ca nu cumva să dea lăstari deamărăciune să vă aducă tulburare şi mul#i să fie întina#i cu ea.

&n Amplified >ible (>iblia amplificată* interpretarea la versetul dinu-ăciunea domnească 2şi ne iartă precum şi noi iertăm3 spune că dacă



nu renun#ăm la resentimentele noastre %umne$eu nu ne va iertapăcatele (!atei ?7G* deoarece împiedică iertarea lui %umne$eu.

G. Principiul următor ne înva#ă că m'nia ră$bunătoare este -reşităRomani 7B7D"B7*.

C'nd apare epresia 2nu vă m'nia#i3 aproape de fiecare dată eaapare în contetul urii sau al ră$bunării.

2>ăiete după c'te mi"ai făcut nu am altă re#etă pentru tine dec'tdivor#ul. Poate că eşti băiat bun fără nevastă aşa că încep tratativele şivreau să terminăm repede. Oi"am dat termene că dacă nu re$olvi cuvi$itele dese la părin#ii tăi aplic le-ea care spune: fiecare cu drumul lui.%e ce să"mi stric eu liniştea cu unul ca tine care nu în#ele-e)3

?. Principiul final şi cred că cel mai important este acela că în

anumite situa#ii m'nia poate fi corectă iar absen#a ei poate să"I displacăui %umne$eu.%eci noi putem păcătui prin faptul că nu ne m'niem. In 7 Samuel

77? citim: Cum a au$it Saul aceste lucruri %u/ul lui %umne$eu a venitpeste el şi s"a m'niat foarte tare.

&n Neemia G?"H un profet vorbind din partea lui %umne$eu s"am'niat pe popor în timp ce"7 mustra pentru păcatele lui.

Conducătorii bisericii din Corint n"ar fi primit probabil o mustrareat't de aspră din partea lui Pavel dacă s"ar fi implicat cu suficientăm'nie pentru a lua atitudinea corectă fa#ă de acel membru al bisericiicare trăia în adulter şi incest (7 Corinteni G*.

%in eemplele de mai sus o altă formulare a fra$ei "âniaţi-vă şi nu

păcătuiţi ar putea fi: 2!'nia#i"vă atunci c'nd este necesar şi în felul

acesta nu ve#i păcătui3. Atunci c'nd nu te m'nii c'nd ar trebui nu areoc o mobili$are a ener-iilor necesare pentru a trata unele problemecruciale ale vie#ii.

P'nă c'nd so#ia mea nu s"a m'niat suficient de tare privind aşe$area/ainelor la locul lor eu am cre$ut că nu este at't de important dacăciorapii sunt arunca#i în -lastra cu flori sau dacă las /aina în bucătăriea-ă#ată de butonul ara-a$ului sau intru încăl#at cu noroiul pe bocancipe covorul din sufra-erie.

!'nia poate fi comparată cu un foc ce arde în căminul unei cabane$olate în timpul unui -er năprasnic. %acă focul i$bucneşte prea tare

poate provoca un incendiu şi aceasta îi va distru-e pe locuitori fie



direct ar$'ndu"i în flăcări fie indirect dacă aceştia fu- din cabană şin-/ea#ă în -erul de afară. Pe de altă parte dacă focul se stin-eocuitorii vor în-/e#a în cabană. %eci secretul este o suprave-/ere

atentă a locului pentru ca acesta să ardă în mod suficient şi potrivit.%i-/t Carlson din care ne"am inspirat pentru acest subiect spune

Că tot aşa este şi cu sim#ămintele de m'nie. 2!'nia poate fi o for#ăfoarte pre#ioasă în vie#ile noastre dacă este folosită în mod constructiv.

+a poate fi realmente o putere motivatoare po$itivă. 0otuşi mul#i inimeni au dificultă#i în a se accepta pe ei înşişi şi propriile lor im#ăminte şi astfel se confruntă cu dificultă#i în în#ele-erea propriei lor

m'nii.%ar dacă ei ar putea învă#a să"şi trate$e m'nia c/iar în ciuda

faptului că tratarea m'niei implică anumite aspecte neconfortabile şioarecum neplăcute atunci ar descoperi că aceasta repre$intă un a-entputernic care poate fi folosit în mod constructiv în vie#ile lor şi ale celor din tor.

&n re$umat este important să men#ionăm că unul dintre motiveleprincipale pentru care oamenii evită tratarea m'niei este acela că ei credcă eprimarea sim#ămintelor le va afecta rela#ia cu al#i oameni. %ar adevărul este eact opusul. %acă nu admite#i să fi#i supăra#i sau m'nioşii nu vă eprima#i m'nia în modalită#i constructive ve#i distru-e în cele

din urmă rela#iile cu ceilal#i şi ve#i răni cel pu#in unul dintre oameniimplica#i.

Aş putea spune că dacă vă sim#i#i incapabili de a trăi sim#ămintelede iubire fa#ă de ceilal#i aceasta s"ar putea datora eisten#ei unui mare

fond de m'nie nere$olvată care nu a fost tratată.Confruntarea cu o altă persoană nu trebuie să fie considerată ca unemn al ostilită#ii. !ai de-rabă ea indică faptul că dumneavoastră

pre#ui#i suficient de mult persoana respectivă înc't să vă strădui#i săe$olva#i problemele apărute indiferent c't de dureros ar fi acel proces.

C'nd vă eprima#i sim#ămintele în mod onest aceasta înseamnă căespecta#i valoarea propriei dumneavoastră persoane şi valoarea

celuilalt.%acă #inem cont de cele şase borne de orientare la început va fi

deodată bine pentru că aflăm că m'nia 5ustificată este un dar de la%umne$eu.



Apoi c'nd nu mă -răbesc să eprim m'nia şi nu dau curs ră$bunăriiadun'nd elementele constructive în confruntare constat că este bine căm"am oprit la timp.

i în final dacă mă m'nii suficient eprim'ndu"mi cu demnitatepunctul de vedere fără să dau foc personalită#ii celuilalt încura5'ndela#iile de valoare nu va fi deloc rău.

Adică deodată şi mai bine1Cine este stăp'n în casa asta)9ui frate"meu îi plăcea să doarmă şi o făcea cu pasiune. Ca un afront

adus acestui deliciu într"o $i mama aruncă o ofertă atractivă:˗ Cine se scoală de diminea#ă ca să mă a5ute să ale- ore$ul capătă

ceva bun.

˗+u mă scol se repe$i frate"meu năpădit de /ărnicie.

˗ %ar la ora şase trebuie să fii în picioare $ise mama. Altfel n"arenici un /a$.

Parcă i"a dat cu măciuca în cap. S"a scărpinat după ceafă şi c'ntărindce pierde şi ce c'şti-ă a $is aşa mai abătut:

˗ Se re$olvă dar să fie ceva bun spuse el lacom de surpri$e. i"apus ceasul de C. ,. R. Să sune la ora şase fără un sfert şi 7 "a întors dea sonerie mai săi pocnească arcul.

˗ 0u nu te în-/esui) !ă interpelă el.˗ Păi mai are cineva loc de tine) Am $is cu ciudă.S"a culcat devreme ca să"i i$butească sculatul. +u de cum l"am

vă$ut că a intrat în decorul somnului am sc/imbat limba ceasului de laonerie de la şase la nouă. %e ce să se c/inuie sărmanul aşa de

diminea#ă1 &n sc/imb eu m"am culcat cu -ri5ă. !i"am propus să mă iaua întrecere cu $orile dimine#ii. 9a cinci 5umătate am fost în picioare.˗ !'nca"7"ar mama de băiat vrednic1 !ă alintă mama.&mi era -'ndul numai la răsplata anun#ată. A fost cam mult ore$ de

ales. Aproape de ora nouă m"a a5uns plictiseala. +ram pe terminate. I ca nouă s"a sculat şi vrednicul casei care a promis că spar-e t'r-ul.

>uimac s"a repe$it în bucătărie întreb'nd:˗

C't e ceasul tău frate"meu)˗ %u"te şi culcă"te că vine acuşica seara l"am liniştit.!ai aveam o -rămă5oară de ales şi ca să nu piardă şi el ceva din

urpri$ă s"a repe$it la treabă.



˗ 6ricum o să primeşti şi tu ceva l"am încura5at şi ca să fiu maiprecis i" am spus: coada.

˗ Ce vrei dacă n"a sunat ceasul1 Se 5ustifică el. !ama nu 7"a do5enitdeloc şi m"a deran5at c/estia asta.

˗ ata spuse el ca şi c'nd a muncit de cu $ori şi acum aşteptaăsplata binemeritată.

!ama ne scoase din dulap ceea ce ne plăcea la am'ndoi: /alva cucacao.

˗ &mpăr#i#i"o fră#eşte $ise ea.˗ Adică cum fră#eşte am încercat să mă lămuresc. %omnişorul stă

olănit p'nă la nouă în pat şi tra-e c/iulul iar eu îmi scot oc/ii în ore$ulăsta şi să împart fră#eşte) Nu"i corect1 Unde"i dreptatea1

˗;ai nu te mai umfla că n"ai întors cu plu-ul $ise el priceput.

˗ %acă răm'ne ceva îi dau şi lui am /otăr't eu altfel n"o să mai facnici un capăt de treabă.

˗ ;ai lasă"7 şi pe el că e fratele tău cel mare. Uite n"a sunat ceasulce să"i faci1 Spune"i tu Iu mama: ai muncit pentru /alva sau pentru că oubeşti pe mama)

˗ Păi $isei încurcat şi pentru una şi pentru alta.˗

%acă o iubeşti pe mama dă"i şi lui.Am stat şi am meditat c't să"i dau şi am /otăr't. !ă sim#eam stăp'n

pe situa#ie. + drept că şi meritam. I"am tăiat o bucă#ică at't c't săncapă într"o lin-uri#ă şi am avut sim#ăm'ntul că nici făr'ma aceea n"o

merita. %ar treacă de la mine1˗ Ce calic eşti mă înăl#ă el în -rad.

˗Cine se scoală de diminea#ă departe a5un-e am $is eu în#elept.

˗ Păi da în -roapa $-'rceniei şi a lăcomiei îmi replică pofticiosul.˗ i tu în #ara puturoşilor i"am tr'ntit"o eu moralist.estul pe care fratele meu 7"a făcut în secunda următoare m"a lăsat

fără replică sau mai bine $is cu -ura căscată.Cine este mai bun)&ntrerupem pu#in ac#iunea de mai sus pentru un scurt moment

publicitar.2Cine este mai bun)3 se aude o voce de actor.2+u3 răspunde un bărbat. 2>a eu3 stri-ă un copil din prea5ma celor

doi. 2>a eu3 latră un că#el într"un limba5 în#eles. 2Nu voi sunte#i cei



mai buni3 se au$i aceeaşi voce care pre-ătea surpri$a. 2Cel mai buneste... %eter-entul acum apărut nou şi -ro$av numit !erituos. +l sătăp'nească în casa noastră1 !erită13

Reclama aceasta pentru deter-entul miraculos mă tra-e pu#in cu-'ndul la ceva ce se înt'mplă în familie. Cine stăp'neşte în familiadvs.) Cine conduce destinul acestei institu#ii pe care a#i consfin#it"o laaltar) Cine este cel mai. Care merită să fie$e linii directoare de cum sămear-ă căsnicia) A#i avut vreodată sentimentul de stăp'n în virtuteaunei dotări recunoscute)

Pe 2stăp'nul casei3 îl recunoşti după tonul ridicat pe care îl foloseştefa#ă de partenerul lui sau prin sentin#ele rostite în ca$ul în care celălaltnu eecută sau nu acceptă ordinele date. Pe 2stăp'n3 îl putem descoperi

după preten#iile emanate în fa#a celuilalt:2!'ine să"mi faci ardeiumplu#i şi friptură la -rătar. Nu mai vreau ciorbă iar la desert să"mipre-ăteşti cremă de $a/ăr ars. Nu uita să"mi calci două cămăşi albe căam nişte şedin#e importante şi costumul -ri cu dun-i. Să"mi faci şi oalată de roşii. Să fie cu multă ceapă. Acum mă -răbesc. Pe cur'nd şi.

Succes13!anipularea este un instrument destul de mult folosit de cel care îl

controlea$ă pe partenerul lui de via#ă. 2%acă nu"mi cumperi costumulacela bleumarin să ştii că nu mai ies din casă. 0oate vecinele mele suntbine îmbrăcate. +u parcă sunt o paparudă. Simt că mă îmbolnăvesc.3Spune"mi domnule sau doamnă care domini în familia ta în virtuteacărui fapt stăp'neşti) &ntreabă un reporter.

2+ o întrebare stupidă3 vi se va răspunde. Nimeni dintre cei

ntervieva#i n"o să vă spună direct că este stăp'n în familia lui. Unii vor fi destul de modeşti în ipocri$ia lor. 0otuşi să nu lăsăm întrebarea fărăăspuns. Conştient sau inconştient c'nd unul dintre cei doi reali$ea$ă

că are un ascendent asupra celuilalt fie printr"o dotare intelectuală fieprintr"un fi$ic atră-ător printr"un serviciu mai bine plătit sau printr"odestoinicie recunoscută atunci apare în persoana 2în$estrată3 unnstinct de posesor de stăp'n datorită acelui merit pe care şi"7dentifică. Uneori c/iar apelativul de bărbat creea$ă o aură de

autoritate i$vor'tă din ra#iunea că femeia este inferioară bărbatului.ntr"o traducere c't mai simplă şi clară această notă /e-emonică (at't

de aproape de 2demonică3* ar spune aşa: 2Nu ve$i c't de important (ă*



unt şi c't de multe calită#i am) Nu ve$i c't de apreciat (ă* sunt de ceidin 5ur) ,ă bine şi urmea$ă întru totul directivele mele altfel căru#a setrică. %in cau$a ta bineîn#eles. 0u ai valoare pentru că sunt eumportant. %atoria ta este să"mi între#ii prestan#a sub adăpostul căreia

vei trăi şi tu bine. Ai în#eles)3Răspunsul aşteptat ar fi: 2%a să trăi#i13 şi atunci avem cel mai clasic

cuplu format din stăp'n şi supus. N"o să au$i#i niciodată un aşa2stăp'n3 formul'ndu"şi astfel personalitatea în fa#a partenerului devia#ă. %ar prin uşile întredesc/ise ve#i au$i epresiile lor prin care sedefinesc ca veritabili stăp'ni: 2tu nu ştii nimic13 2nu mai discut13 2adoua oară nu mai spun13 2ai în#eles)3 2sper să nu se mai înt'mple132mai ai ceva de comentat)3 2fii serioasă13 2fii serios13 2am terminat13

etc.i mă ro- care este motivul pentru care ai aşa o mare satisfac#ie sătăp'neşti peste partenerul tău de o via#ă) Iarăşi vi se va spune că e ontrebare nebună. 2Cine domnule cre$i că stăp'neşte aici) 4e$i"#i dereabă1 Suntem o familie creştină fără probleme. 0ermina#i cunven#iile astea şi lăsa#i lumea în pace.3

4"am spus că n"o să recunoască nimeni dintre cei care tronea$ă înfamilie) 6 să vă spun eu ca să mă audă şi ei sau ele: +i bine aceştităp'ni îşi eercită prero-ativele lor dominatoare ca să ob#ină ce vor ei.

Ascendentul lor devine un credit în ba$a căruia ob#in ce vor. i mai esteceva.

&n via stăp'nului.&n !atei capitolul BJ Isus spune o parabolă din care cur-e multă

n#elepciune. %is"de"diminea#ă stăp'nul viei tocmeşte oameni să"iucre$e via cu un leu pe $i: 2+ nemaipomenit13 au $is ei. 2+şti at't de-eneros cu noi1 Nimeni nu ne"a dat un pre# aşa de bun.3 i au intrat învie... Au mai intrat în vie şi al#i lucrători la alte ore din $i spreneplăcerea celor dint'i. 2Adică ce noi nu eram în stare să terminămreaba)3 însă celor dint'i li s"a părut că stăp'nul face o -afă şi mai

mare. Cu o oră înainte de terminarea $ilei de lucru proprietarul viei maiba-ă o şar5ă de oameni în vie. 2Absurd. Ira#ional. Nici n"apucă să seadapte$e lucrului3 au obiectat cei veni#i de diminea#ă. i acum să ve$istorie stăp'nul îşi retribuie lucrătorii încep'nd cu cei de pe urmă. 2Săi se dea c'te un leu la fiecare3 a $is stăp'nul viei. Celor dint'i li s"au



mărit oc/ii de bucurie. Au scos calculatorul şi au socotit: dacă celor care au lucrat o oră li s"a 2 dat un leu noi care am lucrat douăspre$eceore vom primi doispre$ece ori unu adică doispre$ece lei. Uraa1

Suntem bo-a#i. &n două săptăm'ni fiecare îşi ia c'te un !ercedes.C'nd au venit în fa#a casierului stăp'nul a $is: 2Să li se dea c'te un leua fiecare. Stupoare. Indi-nare. Revoltă. S"a or-ani$at un sindicat şi

cu lo$inci şi portavoce cei dint'i au scandat: 24rem dreptate1 4rem cemerităm1 2Nu pricep a răspuns stăp'nul. 2N"am discutat că vă dauc'te un leu la fiecare) i nu v"a#i bucurat voi c'nd v"am spus de plată)Ce"mi reproşa#i) 2Că ne"ai făcut deopotrivă cu cei din urmă. Asta î#ieproşăm13 au replicat protestatarii.

Aici am vrut să a5un-. Aceştia care au intrat dis"de"diminea#ă în vie

cei care 2merită3 nu se pot compara cu partenerii lor care au intrat mai'r$iu în vie şi care nu merită. %eci în mod vădit este ine-alitatedatorită meritelor. Cum a îndră$nit stăp'nul să plătească la fel şi peunii şi pe al#ii)

%acă primii au lucrat pentru plată i-nor'ndu"7 pe Stăp'n lucr'ndpentru ei şi pentru binele lor cei din urmă au lucrat din recunoştin#ăpentru Stăp'n fără să se -'ndească la beneficiul lor. %in dra-ostepentru Stăp'n care le"a făcut acea ofertă -eneroasă ei au muncitocotindu"se nevrednici. 2%ar e prea mult c't ne"ai dat13 au eclamat

ei. 2Nu merităm13 Pe c'nd cei dint'i au spus: 2%oar at't) At't meritămnoi)3

Să conclu$ionăm: în familie atunci c'nd se selectea$ă un 2stăp'n3va apărea ine-alitate. +l va pretinde o plată mai mare prin meritele pe

care crede că le are. Nu se poate compara cu partenerul lui de via#ă faptpentru care el va cere mai mult de la celălalt fa#ă de c't dă. Nu se vaim#i dator tovarăşului de via#ă. 4a cere trupul celuilalt c'nd vrea şi

cum vrea va cere m'ncare în-ri5ire servicii mari şi mici simpatieespect răbdare c/iar şi bucurie indiferent dacă el partenerul"stăp'n

oferă sau nu oferă c'te ceva celuilalt. 6 constatare practică ar faceevident faptul că supusul lucrea$ă pe de-eaba pentru că nici măcar nue aude vreun mul#umesc la adresa lui. Ce diferen#ă între Stăp'nul din

parabolă şi 2stăp'nul3 din familie1 Primul răsplăteşte al doilea nicimăcar nu"şi plăteşte 2lucrătorul3.



Cred că cei din urmă au spus cam aşa Stăp'nului care i"a onorat aşade mult: 2Stăp'ne ne"ai dat prea mult1 ,ă"ne un /at'r. 9asă"ne şi m'inen via 0a. Nu vrem nimic dar pentru bunătatea 0a mai lasă"ne şi m'ineă fim cu 0ine. Ne place mult să stăm alături de 0ine şi să muncim

pentru 0ine. 9asă"ne de dra-ul 0ău13 Aici este înăl#imea supremă aela#iei " să 2lucre$i3 pentru celălalt fără să pretin$i ceva. N"o să vă vină să crede#i dar eu sunt de acord ca în familie să fie

domnule un stăp'n dar un stăp'n ca cel din parabolă. Să"#i fie dra- săfaci ceva pentru el.

Ce spune >iblia.Uite ce spune în ene$a BBD: %umne$eu i"a binecuv'ntat şi le"a $is:

2Creşte#i înmul#i#i"vă... i stăp'ni#i... 2i ce vrei să $ici cu asta)3 îmi

pune un adept al patriar/atului.4reau să $ic că %umne$eu le"a spus celor doi doar at't: 2stăp'ni#i13Adică simplu: şi el şi ea sunt numi#i stăp'ni.

2Păi si-ur că sunt stăp'ni am'ndoi dar sunt peste lucruri pesteanimale şi peste orice vie#uitoare. i ca să"#i fie clar citeşte în ene$aF7? unde spune despre femeie că dorin#ele tale se vor #ine dupăbărbatul tău şi el va stăp'ni peste tine. Ce spui1 + clar) Nu $iceai că eştide acord ca în familie să fie un stăp'n) Uite că"7 avem şi el fratedra-ă nu e altul dec't bărbatul13 2Corect3 am $is. Ai un tet biblic maiare ca al meu ai ar-umente şi eşti mai pu#in speculativ ca mine doar

că avem oc/elari diferi#i. +u am tetul biblic dinainte de căderea înpăcat tu îl ai pe cel de după cădere. i ai dreptate. &n condi#iilepăcatului şi at'ta timp c't familia este frăm'ntată şi condusă de păcat

ne-alitatea va eista şi o dată cu ea şi un stăp'n. Ascendentul luiAdam că el nu a păcătuit primul îi va da prioritate şi /e-emoniebărbatului din familie şi în ba$a acestui 2merit3 va porunci so#iei lui să"7 urme$e unde crede el că e bine.

%ar prin credin#ă rela#iile din +den se restabilesc: Nevasta nu estetăp'nă pe trupul ei ci bărbatul. 0ot astfel nici bărbatul nu este stăp'n

pe trupul lui ci nevasta 7 Corinteni @. %eci iarăşi apar doi stăp'ni şinu peste vie#uitoare ci unul stăp'n fa#ă de celălalt şi invers. i dacă #ie pare că tetul se adresea$ă doar în aspectul trupului celor doi mai

citeşte şi în +feseni GB7: Supune#i"vă unii altora în frica lui ;ristos sauparafra$at în dra-ostea lui ;ristos.



Supunerea unul altuia presupune eisten#a a doi stăp'ni dar şi a doiupuşi. %oar dra-ostea poate fi un stăp'n acceptat dar şi un supusubirii celuilalt pentru că ceea ce admi#i să te supună este doar

dra-ostea.4"am spus doar că sunt de acord ca în familie să fie un stăp'n dar nu

am fost clar: adică doi. i el şi ea. So#ul va lucra pentru so#ia"stăp'năde dra-ul ei iar so#ia va lucra pentru so#ul"stăp'n de dra-ul lui. iam'ndoi din dra-oste. ,iecare va $ice: mi"ai dat prea mult nu merit.9asă"mă să lucre$ în via ta şi m'ine şi poim'ine o veşnicie. %e dra-ulău. Atunci parabola devine o realitate spirituală ce intră în via#a ta.

%intr"o mişcare puse m'na pe farfuria cu /alva at't de r'vnită şi mi"o în/a#ă. ,u-i în cealaltă cameră şi se încuie cu c/eia. 0urbam de neca$.

˗Am terminat 5umătatea mea. Acum trec să te a5ut şi la 5umătatea ta.,ratele la nevoie se cunoaşte îmi tună şi el din în#elepciunea lui de

dincolo de uşă.A ieşit din cameră cu farfuria -oală. Am căutat repede o ră$bunare şi

am -ăsit"o. %in m'nie am dat în bucurie. ti#i ce"am făcut) Să vede#i.Am luat toată ne-/ina aleasă de mine din ore$ şi am amestecat"o cuore$ul ales. %acă a m'ncat toată /alvaua acum s"o merite. %eci apucă"e de treabă m'ncăciosule1

%eşi era ora $ece pentru el venise ora şase diminea#a.,ratele meu ofta şi ale-ea ore$ul. Nu putea să dea peste el un neca$

aşa de mare ca acela prin care trecea. %in nou mă sim#eam puternic şităp'n pe situa#ie. 4ă$'ndu"7 at't de nea5utorat după un timp mi s"aacut milă de el şi am trecut alături ca să"7 a5ut. S"a înviorat.

˗>ăi frate"meu trebuie s"o spun pe aia dreaptă: eşti mai /arnic camine. Nu se mai discută1

Aprecierea lui m"a făcut să"7 a5ut cu plăcere c/iar cu dra-. %eşitiam că nu mai capăt nimic eram foarte /otăr't să"7 scot din neca$.

%upă ce am terminat fratele meu s"a dus în camera unde s"a eilatcu /alvaua mea şi s"a întors cu 5umătatea la care nu mai speram.

!i"am dat seama că l"am 5udecat -reşit. 9"am îmbră#işat de bucurienvă#asem să ne dăruim unul altuia iar e-alitatea dintre noi s"a aşe$attăp'nă şi fră#ească. &ntocmai cum a -'ndit"o Stăp'nul viei.



***Din Jurnalul unui evadat periculos!

7 decembrie.&n sf'rşit sunt liber1 Parcă am două$eci de perec/i de aripi1 Simt că

au înăl#ime şi mă tot pierd în $are. + o sen$a#ie ma-nifică de eliberare.Nu mai am şef. Nu mai am avocat 5udecător şi procuror. Nici poli#isteporter peda-o- sau mana-er. 0o#i ăştia erau amesteca#i într"o sin-ură

persoană: nevasta mea. Am plecat ca să scap odată1 %e fapt am fu-it.+a era ca $ona $oster pentru pielea mea. %upă părerea ei nimic nufăceam bine. Planurile mele nu făceau doi bani. Cicăleală diminea#acicăleală seara. !ă spunea şi prin vecini că sunt nepriceput. Scu$ă"mădar #in şi eu la ima-inea mea1 Nici c/iar aşa1 !ă"ntorcea din drum că

nu"i plăcea dumneaei ce cravată mi"am pus sau ce sacou mi"am luat laerviciu. Practic -usturile mele erau anulate. Re-uli peste re-uli. Să număn'nc cu -ura desc/isă să nu tuşesc prea des să nu mai spun 2nu semerită3 că nu e corect -ramatical să nu fac de$ordine să spun 2sărutm'na pentru masă3 să aduc un buc/et de flori săptăm'nal şi alte o-roa$ă de pravile. Pe c'nd credea ea că mă #ine în men-/ină ei bineam evadat din puşcăria căminului meu unde eram #inut pri$onier pepropriile mele domenii. %e neconceput dar adevărat. Sunt liber capasărea cerului1 Sunt beat de fericire1 Avea dreptate apostolul Pavelc'nd $icea că 2cei care au neveste să fie ca şi c'nd n"ar avea3.

Au$i ce compliment îmi dăruieşte: 2Nu te las dra-ule oric'te prostiiai face pentru că nu vreau să mai distru-i o altă via#ă de femeie13 î#i daieama ce periculos sunt) 9asă că e bine şi pentru ea. %acă tot $ice că

unt un stresor care"i măn'ncă nervii scapă şi minunea asta de neca$adică de mine. Nu cumva îi împlinesc visul) Să fie ea sănătoasă că unbărbat ca mine răbdător ascultător şi manierat nu mai -ăseşte.

Iată"mă la trei sute de Milometri de casă. Cine poate bănui că sunt încasa unui prieten de"al meu plecat în America) Am de toate aici p'nă şicuptor cu microunde. %e"abia acum începe via#a pentru mine.

B decembrie.!"am sculat t'r$iu. + normal. Sunt în concediu. i nu mai am

2ciocănitoarea3 l'n-ă mine să mă scoale să mă duc după p'ine şi laptecu noaptea în cap.



A$i am aler-at să"mi -ăsesc un serviciu în orăşelul ăsta. Primamutare c să mă transfer cu munca. Nu e uşor. %eocamdată nimic. 0otule să fii optimist. %iminea#a la pr'n$ şi seara m'ncare rece. %ar cecontea$ă sunt liber1 Am ieşit în oraş în trenin- şi cu adidaşii mei rup#ii m"am plimbat ca un flăcău de două$eci de ani. ,ără at'tea

convenien#e1 Nu mai sunt sub cen$ură. + at'ta linişte şi pace aici cănu"mi vine să cred că eu sunt beneficiarul acestei fericiri. Nicipomeneală de certuri şi supărări fără ambi#ii în duel şi fără reproşuri. +un deliciu. Pot să citesc şi eu o carte de la cap la coadă. Acasă c'nd măapucam să citesc o carte au$eam: 2Ce stai nu au$i cum sc'r#'ie uşa aiade la sufra-erie) Un-e"o şi tu că te numeşti bărbat în casă1 i ve$i căar cur-e c/iuveta de la baie. Parcă aş fi văduvă nu femeie măritată13

Cultivă"te dacă mai po#i1 Acum mi"a venit şi mie r'ndul să"mic/imb stilul de via#ă. %upă mintea mea nu a ei.F decembrie.Sunt în cura de autonomie totală. Asta îmi dă încredere în mine

nsumi. Am început să vorbesc de unul sin-ur cu -las tare ca să măaud. &mi #iuie urec/ile de at'ta linişte. A sosit timpul să mai vorbesc şicu mine căci prea m"am ne-li5at. Am at'tea sim#ăminte neeprimate şiat'tea idei nemărturisite1 C'nd voiam să mai descarc desa-ii sufletuluimeu 5umătă#ii mele îmi $icea: 2!ăi băiete vino cu picioarele pepăm'nt şi trăieşte economia de pia#ă. Nu ve$i că pluteşti în derivă) !aibine ai avea -ri5ă să cumperi doi trei saci cu cartofi că o să fie iarnaun-ă3.

Cum să nu te înc/i$i în tine şi să nu ridici bariere de tăcere1

A trecut şi astă$i o $i cu m'ncare rece. %acă via#a e caldă cecontea$ă cum e m'ncarea1 !ă pre-ătesc de Sabat. Am c'ntat 2C'nd seasă umbra serii3. Nu prea am voce. Nevastă"mea are un -las deoprană ce nu are e-al. =ici că e -las de în-er dar c'nd o ia pe pro$ă#i vine să fu-i. 9asă mai bine aşa. Să simtă şi ea c't de -reu este fără

bărbat şi poate îi vine mintea la cap cum să se poarte. Avea dreptateA/aşveroş c'nd a dat porunca aceea ca orice femeie să"şi respectebărbatul iar dacă nu să o pă#ească rău. Păi dacă de vorbă bună nun#ele-e1

@ decembrie.



S"au arătat primii ful-i de decembrie. Ca un ciurel imens norii îşicern picăturile de apă transformate în nepri/ăni#ii ful-i şi fiecare ful-poartă cu el c'te o idee despre cer.

Am fost la biserica din localitate. Am participat la coala de Sabat şiam pus în aten#ie c'teva idei şi se"ntrebau cei din -rupa mea dacă nucumva sunt pastor. !au pus cu predica şi le"am #inut subiectul despre2Cum să"7 în#ele-i pe celălalt3 o temă apreciată şi în biserica mea. %em"ar fi în#eles şi pe mine nevasta mea n"aş fi făcut pasul acesta. !"auat la masă o familie şi în sf'rşit am m'ncat şi eu m'ncare caldă.

Am vă$ut că ori de c'te ori trecea so#ul pe l'n-ă so#ie o m'n-'ia şi"ipunea ceva cuvinte frumoase. Nu putea fi la fel şi la mine acasă) %ar i"ai -ăsit omul) Cei drept nici eu nu mă în-/esui să fac asemenea

-esturi dar nici nu eram motivat să i le ofer. 9a începuturile căsătorieinoastre totul era uns cu miere. %ar acum parcă totul are -ust de fiere.Nu cred că %omnul cere ca să ne c/inuim vie#ile şi să devenim martiriăsti-ni#i pe st'lpul treburilor casnice. Ce"am $is am $is: Sunt liber1

G decembrie. Nu mi"am luat /aine de sc/imb şi iată că trebuie să şi spăl. +

amu$ant. Acasă n"aveam portofoliul acesta. Ii de#inea ea. Am bă-atoate /ainele murdare în maşina de spălat. Nu e mare filosofie. Numai

că atunci c'nd le"am scos erau toate de aceeaşi culoare: bleu. A trebuită învă# că articolele albe nu se amestecă cu cele colorate. Ce contea$ăunt curate şi culoarea bleu o preferă şi cerul. Nevasta mea nu avea

asemenea evenimente. !ă ro- ea are calificare în domeniu.? decembrie.

+ timpul să calc. Am -ăsit prin casă un fier de călcat. 0rebuie săecunosc că nu am mai călcat dar nu mă sperie o astfel de practică. Amras cu oc/iul la nevasta mea şi mie nu trebuie să"mi spui de două ori.

Nu ştiu de ce dar la fiecare crac de pantalon mi"au ieşit c'te douădun-i. ulerele la cămăşi s"au cam p'rlit. Sin-urele articole binecălcate au fost ciorapii. 9e"am făcut şi dun-ă. So#ia mea n"a avutniciodată vreun rateu la această preocupare casnică. ,iecare cu darului. Nu po#i să le ai pe toate.

Ce nu mi"ar fi plăcut să stau şi eu acasă ca tot omul şi ea să"mipele şi să" mi calce în dra-oste) %ec't să mi le facă cu /'r'ială mai

bine le fac eu aşa cum mă pricep. Neca$ul e că nu prea mă pricep.



decembrie.Am cumpărat de la pia#ă cartofi morcovi #elină pătrun5el ore$ ulei

i un litru de borş. Nu mai mer-e doar cu m'ncare rece. Am un stomacensibil. Am pus de"o ciorbă care să răm'nă în istorie de -ustoasă. 9a

cuptor am pus nişte ardei umplu#i. Am -ăsit o carte de bucate prinbiblioteca prietenului meu şi m"am pus pe treabă. Cine a spus că unbărbat nu face fa#ă la bucătărie e un mincinos. Am pus toaten-redientele în apă şi ardeii i"am aruncat la cuptor. !"am întins pu#inn pat şi am adormit. C'nd m"am tre$it apa se evaporase din oală şi auămas le-umele torturate din lipsă de apă. Ardeii umplu#i s"au făcutcrum. Cred că ar fi ieşit o m'ncare pe cinste dacă nu eram furat deomn. Nevastă"mea e o artistă în -ătit. 0ot ce face are -ust şi -ăteşte

divers. tie secretele stomacului meu şi îl respectă cu m'ncăruri caremi priesc. Nu #in minte să fi ars sau să fi afumat vreodată m'ncareanc/id oc/ii şi parcă simt aroma din oalele ei. &mi trebuia mie aventura

asta cu plecatul) Nici pomeneală1 %ar mi"a a5uns şi mie cu#itul la os.tiu că o să"i pară rău şi că o să"i fie -reu fără mine dar n"am ce să"ifac. Cum îşi aşterne aşa doarme1

D decembrie.=iua asta am dedicat"o aspiratului şi altor treburi -ospodăreşti. Nu

tiu cum s"a făcut dar m"am lăsat cam -reu pe #eava aspiratorului şi s"aupt. Am reparat două pri$e şi la a treia m"a scuturat curentul aşa deare de cred că mi"a scos tot reumatismul din mine. Am şters -eamurile

cu $iare aşa cum am vă$ut că face so#ia mea şi am fost m'ndru de cuma ieşit. ,iind şi -eamul desc/is şi uşa desc/isă s"a făcut curent şi

fereastra s"a tr'ntit de s"a spart -eamul ferestrei de la dormitor. 6bucată de -eam a că$ut peste o muşcată frumoasă şi a decapitat"o. Amfu-it după -eam în fri-ul iernii. Ceva nu mer-ea cum trebuie. C'nd seapuca nevasta mea de o treabă o ducea bine p'nă la sf'rşit fărăevenimente nedorite. Parcă aş fi vrut să fie pe aproape. Altfel ledescurca1

H decembrie&mi iau inima în din#i şi după at'tea $ile de m'ncare rece mă

aventure$ iarăşi într"o eperien#ă de bucătărie. !eniul $ilei va fi: peştepră5it şi pilaf de ore$. 9a desert clătite1 Cură#atul peştelui a fost ca uneamen de stat. Sol$ii s"au risipit prin toată bucătăria şi s"au lipit de



pere#i. 6rice meserie are riscurile ei. %e pră5it l" am pră5it. S"a camipit de fundul ti-ăii dar cărei -ospodine nu i se înt'mplă aşa) Cu

ecep#ia nevestei mele cred. 6re$ul a ieşit cam afumat şi fără sare.Clătitele sau rupt şi nu voiau cu nici un c/ip să se întoarcă în ti-aie. Aueşit nişte $dren#e dar aveau ceva -ust. Nu în#elede ce peştele era

amar. Probabil că nu l"am cură#at prea bine de fiere. Am căutat să maidre- pilaful cu sare dar am scăpat cam multă şi nu l"am mai pututm'nca. &n sc/imb am m'ncat toate clătitele. Să ve$i apoi durere detomac1 !"am dus t'r'ş la farmacia din col# şi mi"am luat vreo treioiuri de medicamente. Aveam arsuri şi o sen$a#ie de acru în -ură.

%ouă $ile am stat în pat. Nevastă"mea nu mi"ar fi pră5it nici o m'ncare.Ar fi spus că e o crimă pentru stomac. %acă ar fi fost aici m"ar fi făcut

bine în c'teva ceasuri. tia ce să"mi dea ca să mă repar. !"am campripit c'nd am plecat de"acasă.7Jdecembrie.=i de suferin#ă la pat. Ceai cu p'ine pră5ită. Am'ndouă articolele mi"

au reuşit. &mi amintesc că so#ia mea se ru-a pentru vindecarea mea şiaşa cum era ea avea cuvinte care mă m'n-'iau.

Am devenit şi eu prea sensibil şi iritabil. %in te miri ce îmi ieşeamdin fire. +i îi trecea mai repede în sc/imb eu duceam supărarea $ilentre-i îmi plăcea s"o c/inuiesc cu mu#enia mea. %omnule bărbat eimpul să te sc/imbi şi să termini cu fi-urile astea de persecutat mi"am

$is. Nu ve$i că nu #ine)77decembrie.=i de Sabat. Am fost mai re#inut la coala de Sabat. Nu ştiu cum se

face că atunci c'nd nu eşti în re-ulă cu ceva devii mai activ în celeeli-ioase la biserică. Cineva eplica asta vorbind despre le-eacompensa#iei. !i"era ruşine să mai fac pe cunoscătorul şi spiritualul.Am plecat repede după predică. Am citit acasă Proverbe cap. F7 şi m"am ru-at pentru sănătatea so#iei mele.

7Bdecembrie.9ibertatea asta pe care am dorit"o a devenit repede amară. Ca şi

peştele. Se vede că n"am cură#it cum trebuie ceva pe dinăuntru. C'ndmă -'ndesc la so#ia mea trebuie să recunosc că are un $'mbet frumosc'nd ştii să"l provoci. i este c/ib$uită. Probabil că ceea ce m"aderan5at cel mai tare este că are prea de multe ori dreptate. i poate nu



doar asta ci felul cum îşi lucrea$ă dreptatea ei. 0rebuie să înve#e şi eac'te ceva şi mă ofer să"i fiu profesor în dreptolo-ie. Am să"i spun că eadevărat ce spune despre mine dar nu ăsta e adevărul atunci c'nd tonule nepotrivit. !i"e dor s"o mai aud c'nt'nd şi mi"e dor de sărutările cicăci ştie cum să le aprindă. Nu e adevărat că e prea cicălitoare. %emulte ori mă do5eneşte în -lumă să mă prind de inten#ia ei. Ce doar unbuc/et de flori pe săptăm'nă) Ce să $ic doar or-oliul meu rănit m"afăcut să evade$ c'nd de fapt el mă #inea le-at şi înc/is şi tot el adesenat ima-inea so#iei mele într"un mod at't de deformat. 0rebuiefăcut ceva şi trebuie făcut repede.

7Fdecembrie. Nin-e cu ful-i mari. !i"am făcut vali$a. Nu mai stau nici o clipă

in-ur. Am nevoie de doamna mea şi ea de mine. !ai ales că ameperimentat o serie de produse culinare şi o -amă de treburiadministrative. 6ric'nd doreşte i le pot repeta. Cel care m"a prins îne-ăm'nt mi"a adus aminte că n"am dreptul să"7 rup. Aşa că am trimisnainte o tele-ramă cu următoarele cuvinte: 2%oamnă evadatul tău sentoarce acasă. i e periculos. + înarmat cu... Iubire3.

amen oral la... ragoste. senţă de comunicare***Scor "inal #$#

!i s"a făcut inima c't un purice. !ă apropiam de casă şi trebuia sădau socoteală de înt'r$ierea mea spectaculoasă. I"am promis doamneimele că vin devreme să o a5ut la bătutul covoarelor la spălatul

duşumelelor şi la unele cumpărături.Ce trebuia să"i spun) Că şeful meu m"a luat cu el la o sală de sport şi

am 5ucat tenis de masă patru ore pentru plăcerea lui) Că mi"a fost 5enăă"7 refu$ ca să nu stric rela#ia cu superiorul meu) Ce să"i mai spun)

Că am stat pe -/impi tot timpul c't m"a #inut şeful cu el şi că nu amavut cura5 să"i spun de datoria mea de familist)

!"a apucat transpira#ia nu pentru că am înt'r$iat căci doamna meao#ie era învă#ată. Nu pentru asta ci pentru promisiunea fermă pe care"am făcut"o diminea#ă: Au$i2 i"am spus 2să nu mişti nimic p'nă nu

vin eu. In 5umătate de oră #i"am bătut covoarele şi apoi spălatul pe 5os



este un mi$ilic. C/iar vreau să aran5e$ pu#in şi biblioteca să arate maibine şi apoi pot veni musafirii că nu mi"e ruşine. Ne"am în#elesfeti#ă)3 i"am $is doamnei mele înc'ntată de frumoasa ofertă pe care i"am făcut"o.

i acum vin şi eu spre seară cu preten#ia de a fi în#eles şi tratat cupacientă fără să fi mişcat în sc/imb vreun lucru din cele promise. Nicinu mă aşteptam să fiu purtat pe $'mbete de în-ăduin#ă din partea celeirădate aşa că mi"am făcut un scenariu privind confruntarea fierbinte pe

care o prevedeam.%upă doi ani de căsnicie cunoşteam întruc'tva aşteptările aliatului

meu de via#ă.Am cumpărat un buc/et de flori ca să"7 ofer de cum intru pe uşă şi

ă tai elanul combativ al doamnei mele dacă s"ar fi afişat. Ca o măsurăde re$ervă am cumpărat spraE"ul ei preferat ca să"7 scot în momentulc'nd n"aş fi părut prea convin-ător. i ca un ultim ar-ument ociocolată c/ine$ească un dulce cu care pe vremea aceea credeam eucă supun orice 5udecată.

%ar dacă n"am s"o impresione$ ce"am să mă fac) +i nu trebuie să"mi pierd cumpătul. Ce nu s"au mai vă$ut promisiuni deran5ate de uneleevenimente surpri$ă)

2Ascultă doamnă3 îmi înc/ipuiam eu replica 2se mai înt'mplă3.Am vrut cu orice pre# să vin dar n"am putut. Ce vrei n"a crăpatpăm'ntul şi n"o să crape dacă uneori nu mer-e cum ne"am propus. i teo- nu face at'ta ca$ de c/estia asta măruntă1 + bine că suntemănătoşi că treburile nu se termină niciodată.2 26are o să mear-ă)3 mi"

am $is urc'nd scările. Ce fa#ă să aborde$) Să mă încarc cu supărare sauă fiu bine dispus av'nd în vedere că am trei ar-umente cu mine:florile spraE"ul şi ciocolata) Am decis. 0rebuie să fiu posomor'tocotind eşecul din fa#a promisiunii făcute în $ori. Am sunat şi uşa se

desc/ide. +u arătam ca unul căruia i se înecase toată flota dar eaculmea veselă şi strălucitoare. Ceva nu era în re-ulă. Nu cumva 5ucaeatru ca apoi să mă atace surprin$ător şi decisiv)

˗>ine ai venit dra-ule. 0e aşteptam şi nu oricum ci cu surpri$e1

!ă înt'mpină ea.˗ Am avut o $i -rea astă$i. Sunt transpirat de at'ta $bucium i"am

$is plin de importan#a lucrului făcut. (%acă ar fi ştiut că transpira#ia



asta nu a fost culeasă din activitatea profesională poate că ar fic/imbat fi$ionomia.*

%eodată am reali$at sc/imbarea. Covoarele erau curate decicuturate biblioteca aran5ată aşa cum aş fi vrut eu. %oar florile lipseau.

Am scos buc/etul ascuns la spate şi deodată am uimit"o.˗ Sunt pentru mine) Ce dră-u# eşti1 +şti un so# a"nt'ia1+u eram transpirat tot. !ă aşteptam la bruftuluială şi c'nd colo

2ma-na cum laude3. estul ei de recunoştin#ă m"a făcut să scot aldoilea articol.

˗ !"am -'ndit că e prea pu#in un buc/et de flori am $is prin$'ndcura5.

˗ Cum mi"ai luat şi spraE) +şti fenomenal1 i e de marcă. 4ino să

e pup1Am rămas tablou. Au$i să mă sărute după tot ce i"am făcut1 i ca s"o dau -ata am scos şi ciocolata.

˗ i acum din 2fauna3 alimentară un dulce pentru feti#a mea ceadulce.

˗ Nu se poate m"ai făcut praf1 +clamă ea entu$iasmată. Ceva s"ant'mplat de m"ai înecat în at'tea aten#ii spuse ea privindu"mă cun#eles.

˗ +i ce să fie nimic altceva dec't o poe$ie în trei strofe pentru feti#amea cea /arnică am $is înviorat complet.

Perdeaua din /ol s"a dat la o parte şi apare 9iviu cumnatul meu şi elntr"o baie de bună dispo$i#ie.

˗ >ine ai venit şefule1 Cred că ultimul dar ar fi trebuit să mi"7 dai

mie căci te"am scutit a$i de bătutul covoarelor şi de spălatul pe 5os.>aşca aran5atul bibliotecii.˗ !ai pune"#i pofta în cui îi $ise doamna mea fratelui ei. >ine ai

făcut că mi"ai a5utat bărbă#elul că este şi el ostenit şi nu"şi mai vedecapul de treburi.

˗ Aşa e pe păm'ntul ăsta se resemna cumnatul meu fără să încercevreo supărare unii sunt cu -/ebul al#ii cu avanta5ele.

&mi venea să o răsplătesc pe doamna mea cu o mie de -aroafe cu omie de spraE"uri şi cinci mii de ciocolate pentru fi-ura frumoasă pecare mi"a făcut"o.



i c'nd te -'ndeşti că m"am consumat de pomană pentruconfruntarea pe care mi"o ima-inasem că va fi cu sc'ntei. Un lucru îmiera clar: mi se făcuse ruşine pentru ale-erea armelor cu care doream săupt ca să"mi apăr bărbă#ia şi pretinsa mea dreptate.

Părerea mea şi părerea 9ui.Ce părere ave#i) Să intrăm în confruntare atunci c'nd socotim că este

nevoie sau să evităm cu orice pre# această abordare vie care pare săarunce 2în aer3 rela#ii convenabile) C'nd aducem în discu#ie termenulde confruntare prima asocia#ie pe care ne"o facem este cuv'ntul2ceartă3. 2Nu se poate trebuie săLi spun două ca să se"nve#e minte3 şiasta ar însemna confruntare în în#elesul popular.

>iblia este de altă părere. 9a f'nt'na lui lacov %omnul Isus intră în

confruntare cu femeia samariteancă răscolind petele întunecate alevie#ii ei dar nu pentru a le arăta în vederea declanşării ei ci pentru oconştientă vie a nevoii ei. Isus nu a insistat asupra faptului că ceea cefăcea această femeie era -reşit ci i"a pre$entat un mod de a trăi (Ioan@*.

6 confruntare veritabilă este rostirea adevărului în dra-oste şi nunseamnă nicidecum un atac la adresa celeilalte persoane ci un interesuficient de mare fa#ă de binele acesteia şi fa#ă de rela#ia cu ea înc't să

deci$i să discu#i în mod direct cu ea.Cel mai fericit scor care nu urmăreşte dominarea partenerului este

de J " J. Niciunul nu este mai presus de celălalt ci am'ndoi suntc'şti-a#i.

Să reamintim cele trei etape elementare ale confruntării: 7*

nformarea B* împărtăşirea sentimentelor personale şi F* mustrarea îndra-oste.7. Informarea.Adesea uităm sau trecem cu vederea să informăm partenerul de via#ă

au o altă persoană în mod clar şi onest cu privire la sentimentelenoastre le-ate de o situa#ie care ne afectea$ă.

%e eemplu o declara#ie simplă: 2%ra-ul meu ai sforăit toatănoaptea13 este de obicei cel mai bun mod de a informa so#ul care văface să suferi#i şi care vă limitea$ă capacitatea de lucru pe întrea-a $i.Prin informarea cu calm a situa#iei pute#i ob#ine promisiuni cu privirea po$i#ia mai pu#in -eneratoare de $-omot pe care o va avea so#ul în



impul somnului. A te manifesta prin #ipete ca de eemplu: 2+şti obolboroseală enervantă şi un insuportabil13 va complica mai tareitua#ia. %acă presupunem că cealaltă persoană ştie cu preci$ie c't deupărătoare sunt sim#ămintele aflate în sufletul nostru fără să le

descriem în cuvintele noastre nu facem dec't să ne creăm sin-uri omul#ime de neca$uri.

A evita să"l înştiin#e$i pe partener de un aspect pe care acesta îlprovoacă pe motivul că trebuie mena5at ca să nu se supere sau să seimtă ofensat va afecta mai mult rela#ia fie determin'nd o luptă în

camufla5 fie prin reprimarea stărilor afect'nd ima-inea de sine.B. &mpărtăşirea sentimentelor.A doua modalitate de a ne confrunta este aceea de a transmite

propriile noastre sim#ăminte ini#iale.Să clarificăm un aspect: m'nia în sine nu este dec't un sim#ăm'ntecundar sau o reac#ie fa#ă de anumite insulte amenin#ări frustrări saun/ibări ale dorin#elor noastre1 9a ori-ine sim#ăm'ntul ini#ial poate fi

durere sufletească frustrare sim#ăm'ntul că nu mi se acordă importan#ăau că suntem i-nora#i. &n ca$ul în care cineva te calcă pe picior maint'i sim#i durere şi numai apoi urmea$ă m'nia şi imboldul de ambr'nci persoana aflată pe piciorul tău.

2,iecare pas al acestui proces stabilit de %umne$eu constituie ocomponentă a unui semnal protector. Sim#ăm'ntul secundar m'nia văface să ini#ia#i ac#iuni de autoprotec#ie împotriva ofensatorului. Unadintre căile cele mai constructive de a trata m'nia este aceea de adentifica sim#ămintele primare sau ini#iale care au determinat m'nia şi

apoi a le împărtăşi persoanei cu care trebuie să vă confrunta#i3 spune%i-/t Carlson.Cum po#i împărtăşi celuilalt emo#iile şi sim#ămintele trăite care te"au

afectat dar în acelaşi timp fără să devii un adversar al celuilaltprime5duind rela#iile bune construite cu at'ta -ri5ă) + at't de simplu1

Alcătuind mesa5e de tipul 2eu simt3 -ăsim o cale ecelentă deransmitere a propriilor sim#ăminte. &n contrast cu mesa5ele 2eu simt3

avem mesa5e acu$atoare 2tu eşti vinovat3 care încep de obicei cucuv'ntul 2tu3 şi adesea înc/id o acu$a#ie. +le speculea$ă şi pretind cătiu care sunt motiva#iile şi sim#ămintele celeilalte persoane. C/iar dacă

mesa5ul acu$ator se ba$ea$ă pe ar-umente corecte de re-ulă este



dificil de suportat. +le su-erea$ă o 5udecată o critică sau un atac şi încele din urmă nu"i oferă celeilalte persoane nici o şansă de a repara.Astfel de mesa5e tind să inspire ostilitate şi dorin#a de apărare procescare se produce adesea inconştient. +ste ştiut că numai cei foarte maturipot primi un mesa5 acu$ator 2tu eşti vinovat3 fără a răspunde înconsecin#ă într"un mod distructiv.

Să intrăm în eemplificarea mesa5elor amintite not'nd cu 2a3mesa5ele 2eu simt3 şi cu 2b3 mesa5ele 2tu eşti vinovat3 şi să anali$ămmpactul lor asupra celuilalt.

Să luăm ca$ul unui so# care îşi întrerupe so#ia în public arăt'ndu"i cănu a relatat corect şi să urmărim reac#ia so#iei în cele două ca$uri.

A* 2%ra-ul meu mă simt umilită ori de c'te ori mă întrerupi3 sau

acu$ator: b* 2+şti insuportabil ori de c'te ori mă întrerupi ca să te-ro$ăveşti în fa#a altora cu memoria ta nemaipomenită13Să vedem cum răspunde so#ia folosind cele două ca$uri c'nd so#ul

mofturos o compară mereu cu mama lui în ce priveşte -ătitul: a* 2!ăimt fără valoare ori de c'te ori îmi spui că m'ncarea nu are -ust ca a

mamei tale3 sau ne-ativ: b* 2!ă enerve$i mereu c'nd spui că la maică"a acasă m'ncarea avea -ust. %u"te domnule şi măn'ncă acolo şi nu

mă mai stresa şi să vii c'nd te"oi c/ema eu13Să luăm şi un ca$ c'nd so#ia îşi cicăleşte so#ul pentru orice mişcare

făcută şi percepută ca fiind -reşită urmărind răspunsul so#ului în celedouă iposta$e. !ai înt'i semnalul 2eu simt3.

A* 2!ă simt ca un copil dădăcit continuu şi fără personalitate pentruorice fac în casă ca şi c'nd nimic nu e bine făcut3 sau: b* 2+şti o

cloan#ă care tot timpul torni ca o morişcă1 Avea dreptate Solomon c'ndpunea că femeia de -enul tău e ca o streaşină care picură întruna. !"am săturat13

%avid Ausbur-er spune astfel de$băt'nd subiectul mesa5elor 2euimt3: 2+vitarea declara#iilor desc/ise cu privire la punctele de vedere

personale şi la sim#ămintele reale trăite este adesea considerată ca fiindbunătate în#elepciune sau -enero$itate. %ar de cele mai multe oriaceastă re#inere este cel mai rău lucru care se poate face cuiva. +ste unfel de min#ire binevoitoare.3

F. !ustrarea în dra-oste.



A treia modalitate de confruntare fiind şi cea mai activă este a"ipune în mod direct unei persoane că ceea ce a făcut sau a spus a fost

nepotrivit. ,ie că îl urmări#i pe Pavel cum îl mustră pe Petru pentrucomportamentul lui parti$an la venirea iudeilor trec'nd de partea lor-est amendat destul de activ de apostolul neamurilor fie că vă -ăsi#i înatmosfera de puternică mustrare pe care Isus o adresea$ă fariseilor şicărturarilor sau c'nd Natan îl surprinde şocant pe %avid cu cuvintele:20u eşti omul acela13 toate mustrările sunt adresate în iubire ceea ceeste cu totul diferit de atacul furios şi acu$ator. Scopul mustrării estempăcarea şi nu umilirea celuilalt. !otivul pentru care se ini#ia$ă

confruntarea este pentru că îi pasă de cel -reşit de binele sufletului lui.0etul din Proverbele BG.? spune că este mai bine o mustrare pe

fa#ă dec't o prietenie ascunsă. Rănile făcute de un prieten dovedesccredincioşia lui dar sărutările unui vră5maş sunt mincinoase.Un semnal cu privire la confruntare: unora le este teamă de

confruntare deoarece consideră că nu"şi pot stăp'ni m'nia. Pentrumul#i oameni a învă#a să se confrunte este ceva deosebit de neplăcut lanceput. %ar în ciuda sim#ămintelor neplăcute care înso#esc

confruntarea dacă respectă paşii enumera#i p'nă aici foarte pu#ini vor f'rşi prin atacul fi$ic sau verbal la adresa partenerului. &n ca$ul în care

cineva se simte ecesiv de furios ar putea să apele$e la un a5utor profesionist pentru dob'ndirea capacită#ii de a se confrunta cu semeniifără a le produce suferin#e fi$ice.

<<<. Noroc cu cumnatul meu. 4enise la timp ca să mă salve$e de

obli-a#iile casnice pe care le predicasem diminea#ă sub semnulpromisiunii. Stăteam cu to#ii la masă aştept'nd surpri$a anun#ată dedoamna mea: salată de fructe.

˗ Pentru truditorii de astă$i un dulce că merită spuse voioasăo#ioara mea. C/iar aşa dra-ule unde mi"ai înt'r$iat at'ta)

+ra c't pe ce să mă înec. Asta îmi mai lipsea1˗ +i de"ale lucrului care nu se mai termină am $is eu $ărind cum

e adună norii.˗ 9a să mă iau pu#in de tine sc/imbă ea tonul. =iceai că vii

devreme să mă a5u#i şi să faci c/iar şi c'teva acte de eroism în



bibliotecă la $i tu doamnei tale unde ai înt'r$iat că altfel încep să intrua bănuieli1

!ersese aşa de bine p'nă acum şi deodată un vira5 nefericit aldoamnei mele mă surprinse cu un atac în coastă cum nici nu mă-'ndeam. !"am /otăr't săi spun adevărul.

˗ Uite ce s"a înt'mplat... i i"am spus totul aşa cum a fost.˗

Poftim istorie mă luă la rost doamna mea. +u muncesc ca o roabăi el se distrea$ă1 C'nd 5ucai tenis nu teLai -'ndit deloc la promisiunea

pe care mi"ai făcut"o) %acă nu venea frate"meu să mă scoată din neca$ce mă făceam) Au$i la el a fost $buciumat toată $iua1 i eu să"i cred căe obosit şi muncit1 Săracul de el1

˗ ;ai lasă nu te mai văita1 0otdeauna faci scene din astea c'nd nu

rcbuie ca samă impresione$i1 S"a înt'mplat şi basta1 Am rete$at"o. ,iimul#umită că s"a terminat cu bine1˗ N"am nici o năde5de în tine1 îşi spori ea atacul. C'nd e vorba de

făcut ceva în casă nu ştiu cum se face că ai treburi foarte importantecum a fost cea de astă$i cu şeful tău. !ersi eşti cel mai 2vrednic3 so#din lume1 i eu îl trate$ cu salată de fructe pe prin#ul meu că vorba aiaeste ostenit şi trebuie onorat. Să"#i fie ştii tu cum1 i mă lăsă în plinăfurtună cu cren-ile şi frun$ele mele rupte.

˗ 4e$i măi şefule dacă tăceai filosof răm'neai spuse plin de$eama în#elepciunii cumnatul meu. Cel mai rău dintre to#i am că$ut eucontinuă el. 0oată $iua m"a muncit soru"mea şi tot ea primeşte cadouriar eu cotul. !ăcar de"aş fi în/ă#at ciocolata aia c/ine$ească aş fi fostmpăcat.

0u te"ai ales măcar cu un tenis pe cinste1 !ă încura5a el.i c'tă investi#ie am făcut în speran#a că le- -ura sacului plin deupărare1

Scorul de J " J m"ar fi aran5at de minune. tiu unde am -reşit1 în totplanul meu am scăpat din vedere un sin-ur cuv'nt în confruntarea cudoamna mea. Cuv'ntul 2iartă"mă3. i apoi aş fi m'ncat în linişte salatade fructe1

***%ă dau o poruncă nouă& apreciaţi$vă'



C'nd se desc/ide uşa spre adolescen#ă unul dintre cei mai apropia#icolaboratori este... 6-linda. Pe c't de ne-li5ată era odată acum măim#eam atras $ilnic de ea. i avea dreptate. Nu arătam deloc atletic.

Profesorul de sport ne cerea să venim la orele lui în maiou şi în şort iar eu arătam ca un subnutrit din lumea a treia. i mai erau şi fetele defa#ă. Aşa că m"am apucat să fac muşc/i. =ilnic ridicam nişte -reută#i defontă făcute pe comandă sper'nd în îmbunătă#irea fi$icului meu. Unucru îmi era clar: cel care arată bine impune respect şi este admirat.

C'nd am constatat că s"au adunat nişte re$ultate în urma muncilor mele$ilnice cu acele fiare i"am arătat unui cole- care mi s"a părut mai slabca mine ce for#ă am adunat:

˗ Ce $ici sunt tari) Am $is încord'ndu"mi muşc/ii.

%upă ce i"a pipăit ca un specialist a fluierat admirativ şi aconclu$ionat:˗ Sunt ca de. i s"a oprit pu#in pentru a delibera mai c/ib$uit.˗ ;ai spune odată1 9"am repe$it eu.˗ Sunt ca de broască.i a fu-it ca să nu primească pe pielea lui mul#umirile mele. Cole-ii

mei au apreciat constatările 2specialistului3 cu un r's $-omotos dar nuasta m"a deran5at. %oina cole-a mea care stătea în spatele meu cu obancă şi pe care o -ăseam cea mai dră-u#ă din clasă îşi dădu şi ea cupărerea:

˗ ,etelor de astă$i avem un voinic care ne va apăra de oriceduşman. Să nu pleca#i iară el acasă1

C/icotele lor m"au deran5at cumplit. %e atunci la orele de sport

veneam cu trenin- şi tricou cu m'necă lun-ă. In ciuda eforturilor mele$ilnice cu -anterele nu s"a vă$ut nimic demn de admira#ie. Aşa că amuat fiarele în care îmi pusesem năde5dea şi le"am scos din via#a meaportivă arunc'ndu"le după ma-a$ie.

0otuşi o-linda nu avea nici o vină.Studiindu"mă atent în ea am constatat că p'nă atunci nu m"a

preocupat să"mi ale- o cărare în păr. !"am pus imediat pe treabă. !i"am cumpărat un pieptăn dar cărarea nu voia să stea. Am luat ulei de păr de la tata şi mi"am stropit din abunden#ă părul cu el. Acum părul meuera supus şi o cărare bine făcută îmi traversa părul p'nă în creştet.!iroseam şi frumos.



%e data aceasta la şcoală cum am intrat în clasă a fost r'ndulfetelor să fluiere.

˗ I"a uita#i"vă cum 7"a lins capra pe băiatul ăsta al nostru1 =ise totaceeaşi fată care mă recomandase şi data trecută ca protector al fetelor.i ce mireasmă răsp'ndeşte1 4ă ro- lăsa#i"vă cucerite fetelor1 Nupierde#i oca$ia1

!i"a năvălit s'n-ele în obra$ şi mi"am sc/imbat culoarea imediat.˗ i de ce n"ai fi tu aceea am $is cu ciudă.0oată clasa a aplaudat. %e data asta ea s"a înroşit.˗ +i bine accept. Astă$i voinicul şi frumosul nostru mă va înso#i

p'nă acasă. 4ă ro- să nu fi#i -eloase fetelor1 Spuse ea cu un văditremur în voce.

!ă necă5ea felul ei de a ieşi deasupra şi de a mă ironi$a. %in cau$aaceasta deşi fata îmi plăcea nici n"aveam de -'nd s"o conduc acasă.%upă terminarea orelor to#i cole-ii m"au obli-at să mă #in de cuv'nt.%oina în virtutea promisiunii sus#inea că acceptă compania mea ca oobli-a#ie pe care trebuia s"o re$olve.

Pe drum am vorbit banalită#i. Că am luat $ece la lucrarea de istoriei 2tu ce notă ai luat)3 am întrebat"o. Că profesoara de biolo-ie mi"a dat

pe nedrept nouă şi că de"abia aştept să vină vacan#a.˗ 0u nu ştii dec't despre şcoală să vorbeşti) !ă întrebă ea. %e

eemplu ai putea să mă invi#i la cofetărie la o pră5itură.Sim#indu"mă 5i-nit de observa#ia ei i"am tăiat elanul:˗ Pe tine nici nu te"aş invita am $is ştiind că nu ăsta era adevărul.˗ i eu nici n"aş fi primit să"#i spun drept. Nici n"ai fi avut ce să"mi

pui îmi replică cu #'fnă. Adio şi"un pra$ verde se ră$bună ea.Acasă am făcut bilan#ul: puternic nu sunt frumos nu sunt deşteptoc. Pe l'n-ă aceasta şi alte evenimente mi"au confirmat constatarea

mea. &n liceu şi ceva mai departe m"au înso#it timiditatea şi teama deeşec p'nă la o vreme. +ram mereu în conflict cu mine. Nu măacceptam. &mi lipseau cele mai apreciate valori pre#uite de societate.

C/iar merită să ne apreciem)4ă dau o poruncă nouă: să vă iubi#i unii pe al#ii cum v"am iubit +u...

oan 7FF@. Isus ne"a iubit din cau$a 9ui. %eşi pentru ceea ce am făcutau facem nimic nu"9 îndreptă#eşte să ne iubească totuşi +l ne iubeşte.

+l îmi spune: să iubeşti şi tu pe al#ii cum şi +u te iubesc pe tine.



Neuit'nd iubirea pentru !ine să iubeşti pe aproapele tău ca pe tinensu#i spune Isus.

Iubirea de sine venită din iubirea fa#ă de %umne$eu este c/eiaubirii aproapelui. i dacă aproapele este so#ul sau so#ia iată o cau$ă

pentru care iubeşti sau nu iubeşti. A te aprecia pe tine însu#i devine oporuncă. A valori$a ceea ce pre#uieşte %umne$eu în tine e un imperativ.%acă nu te respec#i pe tine nu vei respecta nici pe al#ii. Pentru a stabilio rela#ie sănătoasă în cămin e nevoie de o stimă de sine po$itivă. C/iar n cel mai neci$elat suflet eistă cioburi de sensibilitate altruism

părere de rău sete de a fi iubit sacrificiu bunăvoin#ă şi bunătate. Cuc't devii mai conştient de valorile re-ăsite în tine de Creator cu at'tmai mult te vei pre#ui şi îi vei mul#umi Celui care #i le"a dat. Cultivarea

or devine o pasiune neobosită.Concep#ia pe care o avem despre noi înşine repre$intă fundamentuldupă care ne comportăm şi reac#ionăm. %acă unul dintre cei doi so# şio#ie are un sentiment de sine fra-il sau slab cuplul va fi dispus laraumatisme emo#ionale fără sf'rşit.

4aloarea personală repre$intă esen#a sănătă#ii emo#ionale şi mintale.Concep#ia despre sine se formea$ă dintr"o contribu#ie a tuturor eperien#elor şi rela#iilor ca şi din ceea ce credem noi că cred al#iidespre noi.

Nat/aniel >randen un pionier în domeniul în#ele-erii de sine aoferit una dintre cele mai complete defini#ii.

Concep#ia de sine repre$intă eperien#a de a fi capabil să faci fa#ăc/imbărilor 2fundamentale ale vie#ii şi de a deveni vrednic de

fericire3. Conform părerii dr. >randen respectul de sine 2repre$intăncrederea în dreptul nostru de a fi ferici#i convin-erea că reali$areauccesul prietenia respectul dra-ostea şi împlinirea ne sunt destinate3.

Atunci c'nd sim#i în felul acesta despre tine însu#i vei fi capabil sătabileşti rela#ii de dra-oste sănătoase să ai o via#ă normală să ai -ri5ăn mod independent de tine însu#i să te salve$i de durere şi neca$uri să

urmăreşti şi să atin-i #intele vie#ii.Societatea 5oacă un rol important în promovarea sentimentelor de

nferioritate. Premiile sunt oferite c'şti-ătorilor respectul este acordatcelor inteli-en#i iar răsplătirile celor frumoşi şi populari. Numeroasetudii confirmă că valoarea personală este profund afectată de



nfă#işarea eterioară. Cu c't eşti mai pu#in satisfăcut cu privire lanfă#işarea ta fi$ică cu at't mai scă$ute sunt sentimentele tale de

valoare. Nu vă uita#i în o-lin$i str'mbe.Consecin#ele unei proaste concep#ii despre tine sunt cu efect

ndepărtat. Nu numai că denaturea$ă sentimentele persoanei cu privirea sine dar ies la suprafa#ă şi afectea$ă pe oricine interac#ionea$ă cu

persoana aceea.7. Proasta concep#ie despre tine însu#i î#i limitea$ă capacitatea de a

ubi şi de a"i accepta pe ceilal#i.Po#i iubi cu adevărat şi po#i primi dra-ostea de la ceilal#i în directă

propor#ie cu c't sim#i în le-ătură cu tine însuti. %acă nu te sim#i si-ur şivrednic de respect în inima ta nu îi po#i plăcea şi respecta pe ceilal#i.

B. Proasta concep#ie fa#ă de tine însu#i influen#ea$ă ale-ereapartenerului de via#ă.Cel căruia îi lipseşte respectul fa#ă de sine ale-e de re-ulă un

partener care îl va demorali$a îl va critica sau îl va sub5u-a într"unanumit mod. %e ce) Pentru că acest tratament recreea$ă sentimentele cucare el a fost obişnuit. +l se simte bine cu ele.

F. Proasta concep#ie despre tine însu#i influen#ea$ă viitorul copiilor ăi.

Părin#ii transmit proasta concep#ie despre ei înşişi copiilor lor. C'ndcopiii vor vedea că nu te respec#i pe tine însu#i nici ei nu te vor especta. +i preiau aceleaşi tendin#e spre o proastă concep#ie despreine.

@. Proasta concep#ie despre tine însu#i afectea$ă rela#ia intimă cu

partenerul de via#ă.Cei doi fie vor socoti rela#ia intimă o oca$ie de a încerca să arate căunt 2cineva3 fie vor clădi retra-eri consolidate de păreri şi nu de

certitudini.G. Proasta concep#ie de sine te poate determina să tolere$i abu$urile.

Aceştia trăiesc prin abu$uri şi alte comportamente distructive pentru căei cred că nu merită mai mult.

?. Proasta concep#ie despre sine distra-e aten#ia către #eluri false.%acă sim#i că nu ai nici o valoare po#i încerca să c'şti-i acceptareaurmărind #eluri care î#i vor aduce aprobarea altora. %e eemplu uniioameni alear-ă după perfec#iunea intan-ibilă îşi cumpără /aine



costisitoare conduc maşini străine selecte şi trăiesc în case ele-antmobilate în efortul lor de a ascunde sentimentele de insuficien#ă. &nconsecin#ă căutarea după autoacceptare continuă neîncetat pentru căucrurile materiale nu pot creşte concep#ia despre sine stabilă.

. Proasta concep#ie despre sine împiedică creşterea spirituală. Celcare are o slabă valoare de sine se va sim#i mult mai tulburat c/iar înprivin#a incapacită#ii sale de a se încrede în %umne$eu. Iată cum îşimotiva o femeie comportamentul ei: 2%umne$eu a creat totul nu"i aşa)Se spune că +l este în#elept şi are o dra-oste veşnică. %acă ceea ce vădn o-lindă este un eemplu al crea#iei şi al dra-ostei Sale atunci nu mănteresea$ă -enul acesta de %umne$eu.3

Aceste sentimente nu sunt de obicei conştiente. %e cele mai multe

ori ele sunt nişte proteste tacite dar au un puternic impact ne-ativasupra rela#iei cuiva cu %umne$eu.6 lec#ie dintr"o caricatură.Cu c't este mai proastă ima-inea ta despre tine însu#i cu at't este

mai mare impulsul de a dovedi ceva sau de a"i impresiona pe ceilal#i.Un terapeut ilustra astfel această -ravă denaturare: 2%acă ar fi să fac ocaricatură care să repre$inte milioane de adul#i care se aprecia$ă at't depu#in aş desena un călător ostenit îndoit de spate. Pe umerii săi aş punecapătul unui lan# lun- de care sunt le-ate tone de fier vec/i cauciucuriu$ate şi alte vec/ituri de tot felul. Pe fiecare vec/itură aş înscrie c'teuna din umilin#ele suferite în trecut (un eşec o situa#ie 5enantă oespin-ere*. Poate tra-e acest lan# sau se poate elibera de această

-reutate care îl imobili$ea$ă şi îl epui$ea$ă dar este convins că trebuie

ă"7 tra-ă după el toată via#a.3 2A te iubi pe tine însu#i repre$intănceputul unei dra-oste de o via#ă3 spunea c'ndva 6scar ild. Adu"#iaminte că noi suntem lucrarea 9ui şi am fost $idi#i în ;ristos Isuspentru faptele bune pe care le"a pre-ătit %umne$eu mai dinainte ca săumblăm în ele. +feseni B7J.

%e fapt Isus ne spune în Ioan 7FF@:4ă dau o poruncă nouă: aprecia#i"vă1

***Muzeul de ceară



Unele nume î#i pătrund cu at'ta putere în suflet înc't formea$ă nişte'uri subterane care fertili$ea$ă inima şi înal#ă conştiin#a ca o -rădinăn-ri5ită de un -rădinar vestit.

Cine i"a cunoscut pe tanti >aicu şi pe unc/iul >aicu a putut cunoaşteun clocot de via#ă de o prospe#ime şi o voioşie aşa cum #i le poate dadoar un i$vor de munte. 9a ei -ăseai în fiecare $i bună dispo$i#iedevotament umor sănătos 5oacă cu pisicile m'ncare -ustoasăcredincioşie moralitate cură#enie şi cuvinte prietenoase.

Ca administratori ai institu#iei noastre au lăsat în spa#iul nostru devia#ă un peisa5 superb de loialitate şi sacrificiu.

%oar pensionarea lor şi casa de la oruna cu părin#ii nona-enari i"au făcut să ne părăsească.

Cu c'#iva ani în urmă înainte de a pleca s"a ivit o oca$ie de aur:esiunea Conferin#ei enerale de la Utrec/t din 6landa.&ntr"o şedin#ă scurtă de familie au convenit să mear-ă împreună dar

după o socoteală c/ib$uită cum că nimeni nu mai răm'ne să ve-/e$enstitu#ia au abandonat proiectul.

˗ %u"te şi fără mine i"a spus unc/iul >aicu şi ai -ri5ă ce faci peacolo a -lumit el.

&ntr"o $i am mers împreună la Amsterdam să vi$ităm oraşul #esut decanale navi-abile.

&n maşina care ne ducea la destina#ie tanti >aicu neav'nd stare antrat în vorbă cu o olande$ă -esticul'ndu"i şi eplic'ndu"i ceva pe un

anume subiect.%upă ce femeia s"a dat 5os tanti >aicu ne"a spus uimindu"ne:

" Am în#eles tot.˗ Păi cum tanti ai în#eles dacă ea vorbea limba ei şi matale

om'neasca noastră)˗ Nu ştiu dar am în#eles.i culmea ne"a spus c'te ceva din discu#ia avută. >una ei dispo$i#ie

ne"a contaminat.9a Amsterdam după ce am vi$itat c'teva locuri de interes turistic

am intrat într"o clădire cu vreo trei patru eta5e.9a unul din eta5e pe o bancă stăteau doi bărba#i şi discutau. 0anti

>aicu niciuna nici două se aşe$ă l'n-ă unul din cei doi îi luă m'na în



m'na ei îi $'mbi şi îi spuse c'teva cuvinte tandre. 9iliana contabilanstitu#iei noastre a foto-rafiat"o în postura aceea compromi#ătoare.

9a întoarcerea noastră acasă foto-rafia a a5uns în m'inile unc/iului>aicu.

˗ Uite omul ăsta din foto-rafie e un om nemaipomenit. + şi maiăbdător ca tine îi spuse tanti >aicu. Am aran5at cu el să vină peste

c'teva săptăm'ni să ne vi$ite$e #ara aşa că să faci pre-ătiri c't maiur-ente să"7 primim cum se cuvine.

Unc/iul >aicu s"a uitat la foto-rafie s"a uitat la tanti >aicu şi i"apus -lumind:˗ Se vede că n"ai pierdut timpul pe"acolo1i şi"a vă$ut de treabă dar un cui i"a cam intrat în inimă8

A doua $i tanti >aicu i"a adus aminte că trebuie să facă ordine încasă şi c/iar să $u-răvească pu#in apartamentul să nu -ăsească omulderan5.

i c/iar să"şi pună un ban deoparte ca să facă o aprovi$ionare pecinste ca pentru un om de marcă.

˗ 9asă"mă în pace cu omul ăsta al tău1 I"a $is unc/iul >aicu pu#inritat pier$'ndu"şi sim#ul umorului. N"am treabă cu străinii. Nu mai ştia ce să creadă.2Aşa e c'nd o laşi sin-ură să plece într"o #ară străină3 ar fi -'ndit

unc/iul >aicu.A treia $i c/iar că 7"a deran5at tare discu#ia despre omul acela

nemaipomenit.2Asta e prea de tot3 îşi $icea unc/iul >aicu.

C'nd părea că orice discu#ie despre străinul din 6landa ar fi dus laescaladarea unui conflict 9iliana care a făcut foto-rafiacompromi#ătoare vine şi îi de$văluie între-ul mister.

˗ Unc/iule omul acela din foto-rafie nu e om.˗ Păi n"o fi pom încercă el să"şi revină.˗ Aşa e cum î#i spun continuă ea. Aici suntem într"un mu$eu al 777

urilor de ceară. Aici -ăseşti c'teva din personalită#ile lumii. + şi Papaacolo şi preşedin#ii Americii şi orbaciov şi staruri de cinema to#i din

oară dar parcă sunt vii. Aşa că omul acela -ro$av din foto-rafie e dinpap p'nă"n picioare din ceară.

i unc/iul s"a luminat. Să ve$i r's şi voie bună.



˗ !i"ai făcut"o îi $ice unc/iul >aicu. !i"ai stricat 2bucuria3 de a dadivor#.

˗ Ai cam bă-at"o pe m'necă se distra tanti >aicu.i de atunci unc/iul >aicu şi"a a-ă#at foto-rafia 2compromi#ătoare3

deasupra mesei din biblioteca institu#iei ca să ştie to#i ce 2aventură3 aavut tanti >aicu în 6landa. %ar mai ales prin ce probă de foc a trecutunc/iul >aicu.

6 scurtă recapitulare.4ă mai plictisesc pu#in amintindu"vă cele cinci niveluri de

comunicare. Acest remember îmi dă posibilitatea să fac le-ătura cu2mu$eul de ceară3.

7. %eci să începem cu discu#ia banală: 2!er-e treaba mer-e)3 şi

ăspunsul pe măsură: 2!er-e de stă3. Sau: 2A$i o să fie cald3. Ce sămai $icem de invariabilul: 2Ce mai faci)3 cu înfră#itul. 2>inemul#umesc dar tu)3

Nimic mai mult dec't o discu#ie care nu an-a5ea$ă cunoaştere şiapropiere. Celălalt este #inut în 2pra-ul casei3 şi nu e invitat să intre înpeisa5ul sufletului nostru. T

B. Comunicarea de informa#ii este nivelul în care sunt dispus săransmit ceea ce am au$it ce"am citit un fapt din cotidianul meu sau al

altuia şi nimic mai mult.2tii că olande$ii au dat"o în bară cu carnea) Cică au -ăsit"o cu

dioină3 la care so#ia răspunde rece: 2Nici noi nu mai avem nimic înfri-ider3. ,ără comentarii.

F. 9a nivelul trei de comunicare se vine cu idei: 2Ar trebui să mer-i

mai rar pe la părin#ii tăi şi cred că unele lucruri ar trebui să mi le spui şimie nu numai alor tăi3 la care vine şi răspunsul: 2i eu cred că tu ar rebui să mai termini discu#iile cu prietenii tăi p'nă seara t'r$iu ca să

am cui să spun ceea ce mă doare celui care pretinde3.@. 9a acest nivel după cum şti#i se desc/id $ă-a$urile afectivită#ii.

Comunicăm celuilalt stările noastre emo#ionale sentimentele noastrepitorescul trăirilor noastre.

˗Sunt aşa de fericită că am dat 5os cinci Milo-rame1 Spune so#ia. Nu

e bucuri scumpule)˗ !ă bucur de mă topesc. Adică ce vină am eu să sufăr pe l'n-ă

ine şi să slăbesc şi eu patru Milo-rame) %e o lună n"ai mai făcut



m'ncare ca să"#i atin-i scopul dar cu mine ce"ai avut că eu nu mi"ampropus fericirea ta)

G. Ultimul nivel este cel al comunicării totale. +ste o bo-atăntretăiere de sentimente idei şi informa#ii care se scur- în ambeleensuri.

+emplele de mai sus surprind niveluri de comunicare în conota#iaor ne-ativă ca să se vadă prin contrast sensul acceptabil al rela#iei

dorite elimin'nd aportul corespun$ător de conflict.Cuplurile în cri$ă se cantonea$ă de obicei la nivelurile doi şi trei.2%ar am făcut cum a#i $is13 se pl'n-e un so# frustrat.2Am fost c't se poate de po$itiv. Am venit cu idei i"am spus

frăm'ntările sufletului meu m"am desc/is fa#ă de ea cum n"am făcut"o

niciodată şi ea e ca o fi-ură de ceară. Palidă şi neimpresionabilă. &mi$'mbeşte trist din c'nd în c'nd ca în 9uceafărul de +minescu şi măasă mai tulburat. =i şi dumneata dacă n"am făcut tot ce se putea1

Sunt conştient că am făcut -reşeli p'nă acum dar eu $ic că m"amndreptat. %ar ea statuie13

Comunicare de dra-ul... !eu˗ i ca să vă convin-e#i îmi spuse el cobor'nd tonul pentru o

mărturisire de taină am şi înre-istrat"o cu reportofonul.˗ %acă va afla va fi tare de$amă-ită şi încrederea ei se va $druncina

are i" am $is. Un spiona5 de felul acesta este vecin cu trădarea amcontinuat.

˗ Nu vă face#i -ri5i că nu se formali$ea$ă dumneaei doar din at't.;aide#i să vă dau drumul pu#in ca să constata#i şi dumneavoastră că am

fost ca la carte cu ea. Nu cred că am făcut vreo -reşeală.˗ %ar nu vi se pare că înre-istr'nd aşa"numita comunicare

dumneavoastră a#i re-i$at în amănunt totul anul'nd spontaneitatea şidesc/iderea din convin-ere)

˗ %omnule eu am avut inten#ii bune. 4"am ascultat şi am făcut tot emi"a#i spus. Poate că a fost şi ceva mai pu#in natural dar important căea nu ştie nimic din toate astea.

&ntrebarea mea este: fie că e sau nu natural re$ultatul nu trebuia să iecel bun din partea ei) %ar mai bine asculta#i caseta.

Un $-omot de uşă care se desc/ide sc'r#'ind şi se aude vocea celuiare voia să o convin-ă şi să mă convin-ă.



˗ Sărut m'na dra-a mea1 Am o surpri$ă pentru tine. Oi"amcumpărat n buc/et de flori. Nu sunt din alea ieftine ba-i seama. !"acostat ceva.

˗ !ul#umesc. 4e$i că e o va$ă în sufra-erie. 0oarnă apă în ea şipune"o pe masă îi $ise ea sec.

˗ Nu te bucuri) Insistă el la un răspuns mai -eneros. Nu s"a maint'mplat de vreo doi"trei ani c/estia asta continuă el.

˗ Adică de vreo cinci ani îl corectă soa#a.˗ !ă ro- se pleoşti el. 4reau să"#i arăt că ai şi tu valoare.˗ !ul#umesc pentru iluminarea care a dat peste tine îl faulta cea

upărată.˗ ;ai să"#i spun ce mi s"a înt'mplat la serviciu continuă so#ul

făc'ndu"se că nu a au$it remarca acidă a consoartei. Au$i a vrut uncole- să mă încurce cu o c/estie te/nică dar l"am dat -ata. I"am arătatcu cine are de"a face şi că nu sunt din cei care încurcă lucrurile ca ei.eful m"a apreciat astă$i că i"am făcut o treabă pe care al#ii n"au ştiut s"o facă. %ar m"a supărat secretara directorului. Au$i să nu mă serveascăocmai pe mine1

&i cădeau de-etele dacă îmi scria şi mie o cerere pentru plata orelor uplimentare pe care le"am făcut luna trecută) Sc/imb eu foaia cu ea.

;ai să"#i spun ceva. A$i m"am -'ndit mereu la tine. !i"am $is:rebuie să"mi pro-rame$ o $i să te mai scot şi pe tine din casă. Ce $ici)

˗ Poate într"o $i c'nd n"o să mai ai ore suplimentare răspunse eafără entu$iasm.

˗ %eşi sunt foarte ocupat că to#i tra- de mine trebuie să reuşesc.

!eri#i şi tu. Ia spune"mi ce"ai vrea să"#i cumpăr aşa ca să te bucuri şiu)˗ !ai ia"mi nişte pătrun5el şi nişte morcovi ca să fac m'ine o

ciorbă.˗ 9asă mărun#işurile astea. Ceva aşa pentru tine mai deosebit se

-ro$ăvi el.˗ Nu"mi dau seama spuse ea deloc impresionată. Poate o mătură că

cea vec/e s"a stricat.S"au au$it apoi nişte paşi -răbi#i şi o uşă tr'ntită.Clientul meu se 5ustifică.



˗ Spune dumneata mai po#i re$ista c'nd. &#i dă nişte răspunsuri deoiul ăsta) Păi orice femeie sensibilă m"ar fi îmbră#işat de cum ar fi

vă$ut florile dar ea nici nu s"a mişcat din încremenirea ei. &n locul einici n"aş fi stat pe -'nduri. Aş fi cerut o perec/e de pantofi un costumceva de care să"şi aducă aminte1 Nu conta pentru mine. %ar ea au$ivrea mătură1

Spune"mi cu ce am -reşit de mă tratea$ă ca pe un client ce intră înma-a$in după ora de pro-ram)

Să -'ndim pu#in cu voce tare ca să audă şi el.0rebuie să"i eplicăm distinsului so# că este în pericol să aibă parte

numai de astfel de scene dacă nu renun#ă la conduita lui nimicitoare.%in eperimentul pe care mi 7"a pre$entat un lucru iese în eviden#ă

cu mare for#ă: tot ceea ce a însemnat 2comunicare totală3 nu a fostdec't o subliniere cu poftă a propriei persoane. +l s"a ridicat ca un;imalaia pe l'n-ă so#ia lui care nu depăşea înăl#imea unui munte din%obro-ea.

Năvalnic şi necru#ător este transmis sentimentul de inferioritate. &nala sufletului fiin#ei deprimate sună de$olant cuvintele: eu nu merit

nimic1estul cu florile că nu sunt ieftine adică 2ve$i ce fac eu pentru

ine)3 şi 2-enero$itatea3 ieşită din comun care nu era în practica luiobişnuită (cum că vreau să"#i cumpăr o dispo$i#ie bună sufletească cu operec/e de pantofi* sună 5i-nitor şi fals.

Nu neapărat din cau$a a ceea ce se spune se creea$ă distan#a ci maide-rabă din cau$a a ceea ce este şi impune acea persoană dornică de a

fi în permanen#ă cap de afiş.2Comunicarea de dra-ul meu3 este acea dispo$i#ie pe care o transmitceluilalt conştient sau inconştient prin care mă etale$ mereu ca subiectprincipal ecran'nd interesele emo#ionale şi fi$ice ale celuilalt. Ca undialo- cu o statuie de ceară.

Ce este adevărul)&n ciuda unor eviden#e că Cel ce stătea în fa#a lui era o persoană

eşită din comun privind caracterul şi ori-inea Pilat afiş'ndu"şiuperioritatea (Ioan 7DF D* încearcă să comunice cu Isus pe subiectul:

2Ce este adevărul)3



%ar c'nd nu te interesea$ă cealaltă persoană -'ndurile şiim#ămintele ei prin care po#i să te defineşti şi să intri în circuitul celor

mai veritabile sc/imburi sufleteşti atunci comunicarea este blocatăc/iar dacă prin prea5mă sună cuvintele.

i Isus a socotit că este inutil să răspundă unui ins plin p'nă la refu$cu propria"i importan#ă care nu dorea să afle dec't ceea ce credea el căeste important.

%ra-ostea nu se laudă nu se umflă de m'ndrie... Nu caută folosulău. 7 Cor. 7F@"G.

Suferă împreună cu celălalt în durere îl ascultă p'nă la capăt fără să"7 întrerupă intr'nd în empatie cu el. Se bucură de reuşita parteneruluide via#ă şi îi creea$ă condi#ii sufleteşti ca să respire via#a celor mai

nalte sentimente şi -'nduri şi asta în mod obişnuit nu oca$ional.Pentru aceasta ne trebuie mai mult dec't o dra-oste naturală pe careoamenii o împart între ei dar care se termină repede. Ne trebuie oubire din cer. i o avem prin faptul că ni S"a dat.

C'nd iubeşti pe cel ce î#i este so# sau so#ie vei arunca în comunicarecele mai valoroase cuvinte şi -esturi ale inimii şi ale corpului pentru aublinia importan#a fiin#ei iubite. 0e ui#i pe tine şi urmăreşti interesele

celuilalt cu o dăruire care nu are mar-ini în eprimare. %oar o privirearuncată către Cel ce este 2Cel mai frumos dintre oameni3 şi vei învă#acomunicarea aceea care vine prin 5ertfă şi care ridică parfumul uneiubiri veşnice.

Ai în#eles ce vreau să spun domnule cu reportofonul)

***(a)e şi impozite... pe vore

˗ Cum #i se pare m'ncarea) &l întrebă so#ia curioasă să afle 5udecata-astronomică a celui mai aproape de inima ei.

˗ %ă"mi pu#ină sare spuse el morocănos. i mai încăl$eşte"o pu#incă s"a răcit. Cum să fie) >ună1 %oar #i"am spus că eşti o artistă înculinare. %ar să ştii că nu sunt de acord să tot pui fa#ă de masă albă labucătărie. 9asă domnule muşamaua că se şter-e mai uşor1 0rebuie sămăn'nc numai cu -ri5ă să nu păte$ minunea asta de c'rpă că altfel e



p'r5ol. ,ără complica#ii dra-ă $ise el încerc'nd să mai înmoaie tonulcare a scăpat pu#in de sub control.

,a#a aceea luminoasă şi plină de bună dispo$i#ie care 7"a înt'mpinati 7"a c/emat la masă se întunecă deodată. &i tr'nti solni#a cu sare pe

masă şi vărsă cu $-omot supa într"o crati#ă la încăl$it.˗ Ce mă făceam eu fără tine sc/imbă el tactica sim#ind cum creşte

presiunea atmosferică.˗ 4rei să spui că mai trebuia ceva în m'ncare îl să-eta so#ia cu mai

pu#ină melodie în -las.˗ ,ii liniştită e în re-ulă. Ai -ri5ă să n"o înfierb'n#i prea tare că sunt

-răbit.˗ 0rebuie să în#ele- că nici astă$i nu ieşim împreună la cumpărături)

˗&n nici un ca$ astă$i $ise el cate-oric. Am o înt'lnire cu un cole-ca să cumpărăm nişte piese pentru maşina institu#iei.

˗ Si-ur că da i$bucni ea. Pe mine nimeni nu mă ascultă. +uniciodată nu pot ieşi cu tine în oraş că ai treburi de serviciu. &n casă eot timpul mi$erie pentru că n"am cu cine să scutur covorul. Nimic nu

mer-e cum trebuie... 0otul e făcut pe fu-ă şi nu mă mir că sunt aşa deobosită. !ă întreb dacă mă mai iubeşti.

˗%ar ce #i"am făcut stimată doamnă) îi reproşa distinsul domn

ăvăşit de puternica vi5elie a nemul#umirilor ei. Cu ce"am -reşit)Spune"mi că nu pricep nici o slovă1

˗ Nici n"o să pricepi vreodată spuse ea tr'ntindu"i supa clocotită înfarfurie.

˗ %oar #i"am spus să n"o înfierb'n#i prea tare se umflă de supărare

aproapele ei.˗ 9asă că şi tu mă fierbi pe mine. i nu uita să"#i pui şi pu#ină sare

pe minte că poate o să în#ele-i c't de -ustoasă e căsnicia noastră.i ieşi tr'ntind uşa în urma ei.˗ !are minune1 +clamă domnul doamnei lui.i pe c'nd medita pierdut cu oc/ii în farfurie aştept'nd să se

ăcească supa îşi presără c'teva fire de sare în creştetul capului iar după un timp trase conclu$ia:

˗ 0ot nu pricep1 Nu ne mai în#ele-em.



%upă a doua înmul#ire a p'inilor Isus le spune ucenicilor să seferească de aluatul fariseilor şi saduc/eilor (!atei 7??"7B*.

˗ Ne $ice aşa pentru că n"am luat p'ini se -'ndeau ucenicii.˗ Cum nu în#ele-e#i că nu v"am spus de p'ini) 9e reproşa Isus.

Atunci au în#eles ei că este vorba de învă#ătura fariseilor şi saduc/eilor.6 altă secven#ă " Isus la f'nt'na lui Iacov. Ucenicii se întorc cu

m'ncare. &n urma unei discu#ii cu Isus l'n-ă f'nt'nă femeia lasă-ăleata -oală şi fu-e în cetate să le spună oamenilor de un i$vor al vie#iice i s"a promis prin Cel Promis de Cer: 24eni#i de vede#i un 6m.3

˗ &nvă#ătorule măn'ncă1 9"au îmbiat ucenicii.˗ +u am de m'ncat o m'ncare pe care voi n"o cunoaşte#i le răspunse

sus.

˗ Nu cumva I"a adus cineva să măn'nce) Au -'ndit ei şi iarăşi n"aun#eles.

˗ !'ncarea !ea este să fac voia Celui ce !"a trimis. Ioan @F7"F@.%ouă limba5e diferite. Isus le vorbeşte despre lucruri spirituale iar ei

n#ele- aspectul material al vie#ii.6mul du/ovnic nu poate dialo-a cu omul firesc pentru că ei folosesc

aceleaşi no#iuni dar cu con#inuturi diferite aşteptări diferite vi$iunidiferite şi #eluri diferite.

P'nă c'nd nu au descoperit adevărata pocăin#ă şi convertire nu auputut pricepe mesa5ul de dra-oste al lui Isus.

Să ne răsucim spre familie şi să prindem o analo-ie la ima-inile demai sus.

%eşi în familie se foloseşte acelaşi vocabular totuşi pentru cei doi

parteneri cuvintele au în#elesuri diferite. ,emeia poate să în#elea-ă unbărbat mai uşor dec't poate bărbatul să în#elea-ă o femeie. ,emeiafiind o fiin#ă emo#ională este mult mai maleabilă şi se adaptea$ă maiuşor at't mediului în care trăieşte c't şi bărbatului ei. Cel mai -reupentru bărbat este să în#elea-ă o fiin#ă emo#ională. Pentru a"şi eprimape deplin sentimentele femeile îşi permit artificiul de a utili$a tot felulde superlative -enerali$ări şi metafore. %e eemplu dacă o femeiepune: 2Am impresia că nu mă ascul#i niciodată3 nu se aşteaptă caermenul 2niciodată3 să fie în#eles ca atare. ,olosirea lui 2niciodată3

este doar oca$ia de a"şi eprima frustrarea. Nu înseamnă o informa#ieeală ci mai mult o manifestare a unui sentiment puternic trăit.



>ărba#ii -reşesc c'nd iau ca atare aceste epresii. %eoarece nuesi$ea$ă în#elesul real ei reac#ionea$ă de re-ulă într"o manieră

necooperantă.,olosind leicul păm'ntesc Isus căuta să"i înve#e pe ucenici limba5ul

cerului în timp ce ucenicii îşi le-au cuvintele de #ăr'nă potrivittructurii lor sufleteşti nerenăscute.

9a fel o traducere ad litteram a spuselor femeii poate să"7 inducă îneroare pe bărbat care este obişnuit să folosească limba5ul ca mi5loc de aransmite numai ac#iuni şi informa#ii.

%acă o femeie îi spune so#ului: 2Nu ieşim niciodată şi noi împreună3bărbatul va replica lo-ic: 2>a da am fost împreună la pia#ă c/iar acumdouă săptăm'ni3.

%acă partenera lui de via#ă îi spune: 2Nimeni nu mă mai ascultă3 elva spune: 2%ar eu ce fac acum) Nu te ascult)3C'nd nu eistă capacitatea din partea bărbatului de a descifra

adevăratul sens al epresiilor femeii răspunsul partenerului ra#ionalpoate duce la dispută.

i atunci să ve$i văpaie1An-a5ăm traducător.C'nd ea îl întreabă cum e m'ncarea iar el în loc să"i răspundă îi.

Crc sarea femeia decodea$ă mesa5ul lui aşa: 2%eci m'ncarea mea nueste bună pentru că nu e suficient de sărată. >ineee...3 şi tronc solni#ape masă. Nu faptul că i"a cerut sarea deran5ea$ă ci maniera lui deăspuns şi lipsa aprecierii sincere ce detonea$ă sentimentele ei de

frustrare. ,emeia fire emo#ională vede totul în rela#ie cu propria"i

persoană. Aşa este ea: personalitate subiectiv"emo#ională.+presia 2pe mine nimeni nu mă ascultă3 ar putea fi tradusă aşa:2Am impresia că te plictisesc. Să cred că nu te mai interese$i de mine)Am şi eu nevoie de pu#ină aten#ie din partea ta1 !i"ar plăcea tare multă"#i iei timp şi pentru mine. Am avut o $i -rea şi am impresia că

nimeni nu vrea să asculte ce am de spus. Nu vreau nimic mai mult dec'tă mă întrebi: Ce s"a mai înt'mplat a$i) Cum te mai sim#i) Ai nevoie de

a5utor)3 I* %acă nu este nimeni să"i traducă bărbatul poate în#ele-e că i"ar spune după părerea lui aşa: 2+u sunt atentă cu tine dar tu nici nu

mă ba-i în scamă. &nainte erai mai dispus să mă ascul#i acum eşti un



ovarăş foarte plicticos1 !"ai de$amă-it. 4rei să ştii cine eşti) +i bineeşti un e-oist neatent şi rău3.

C'nd bărbatului i se pare că nu este apreciat îşi face un scenariuumbru şi defavorabil pun'nd în contul femeii -'nduri pe care nu le"a

nutrit vreodată.Să luăm în discu#ie altă nemul#umire: 20ot timpul e mi$erie3. &n

raducerea doamnei afectate ar însemna aşa: 2Aş vrea şi eu să măodi/nesc dar cine să mă în#elea-ă. Sper să nu"mi ceri să fac $ilnicfarmacie în casă că nu mai pot. Nu mai fac fa#ă. Poate că dacă te"aioferi să mă a5u#i c'tuşi de pu#in m"aş despovăra de multe poveri. C/iar dacă aş face eu aproape tot doar prin faptul că scuturi un covor sau daicu aspiratorul te simt aproape şi mi"aş da seama că mă în#ele-i şi mă

espec#i. Ce $ici)3,ără traducere bărbatul ar interpreta astfel: 2Casa este dată peste capdin cau$a ta. P'nă să termin eu cură#enia tu ai şi făcut din nou mi$erie.+şti puturos şi murdar şi nu vreau să mai discutăm dacă nu te sc/imbi.,ă curat sau. 4alea13

!ai luăm un eemplu şi -ata. Cred că v"a#i dat seama cumfunc#ionea$ă cele două structuri ale celor doi parteneri. Să vedem pu#inepresia: 2mă întreb dacă mă mai iubeşti3. &n traducerea feminină amputea au$i aşa: 2A$i am impresia că nu mă mai iubeşti. Să fiu eu devină că te"am îndepărtat) tiu că mă iubeşti şi faci at'tea pentru minedar astă$i mă simt nesi-ură. Am nevoie din nou de confirmarea iubiriiale. 4rei să"mi spui cele două cuvinte ma-ice: te iubesc) Nici nu"#i daieama ce înseamnă asta pentru mine13

Să vedem cum sună această sinta-mă în urec/ile bărbatului dar fărăraducere ci doar prin percep#ia lui lo-ică: 2%e-eaba. Oi"am oferit aniimei frumoşi iar tu nu mi"ai dat nimic. %oar te"ai folosit de mine. +ştidoar pentru tine şi eşti rece ca -/ea#a de la con-elator. ,aci numai cevrei şi numai ce"#i place. %e mine nici nu"#i pasă. Am fost fără minte căe"am iubit3.

4ă da#i seama că este ceea ce îşi înc/ipuie bărbatul că spune femeian spatele cuvintelor care îl deran5ea$ă.

>ărba#ii trebuie să"şi aducă aminte că femeile sunt structural diferitede ei. Atunci c'nd femeile au aceste eprimări dramatice nu trebuien#elese în litera lor iar ei nu trebuie să se simtă acu$a#i sau critica#i



deşi uneori se înt'mplă şi aşa. 0otuşi în -eneral femeile nu fac dec'tă"şi eprime mai pre-nant sentimentele.

Aşa că domnilor dec't să face#i interpretări -reşite an-a5a#i"vă celmai bun traducător al limba5ului misterios al femeii. i pe cine crede#i)Pe nimeni altul dec't c/iar pe so#ia domniei voastre. %ar face#i"onainte de orice interpretare masculină1

%e la capăt şi... Altfel˗ Cum #i se pare m'ncarea) Il întrebă so#ia curioasă să citească

dincolo de 5udecata -ustului lui -astronomic şi -ustul pentruentimentele ei calde.˗ + super -ustoasă dar nu mai bună dec't pupicul tău pe care o să

mi"7 dai la desert.

˗6 să faci diabet de at'ta desert i"o întoarse doamna care plutea înumina cuvintelor lui.

˗ tii ce mai încăl$eşte"o pu#in aşa cam la temperaturaentimentelor tale atunci c'nd suntem la prima îmbră#işare din $i.˗ Pentru bărbatul meu o încăl$esc şi p'nă la a $ecea $ise ea

nc'ntată.˗ Ioi ce fa#ă de masă curată1 i ce albă1 Ce onorat sunt1 în#ele- că e

pusă pentru prea distinsa persoană care adică sunt eu)˗ Păi avem un alt împărat în casa asta) Se prinse ea în 5oc.˗ 9a un asemenea împărat o asemenea re-ină încercă el un

compliment.˗ Pardon adică vrei să spui invers: la o asemenea re-ină un

asemenea împărat replică ea radiind.

˗!ilioane de scu$e. Am uitat că totul trebuie raportat la femeie. Separe că ai înfierb'ntat supa ca să mă #ii mai mult acasă spuse el atent

ă nu murdărească fa#a de masă.˗ 4rei să spui că pleci undeva) Ridică soa#a din spr'ncene.˗ Acolo vreo două ore. 0rebuie să mă înt'lnesc cu un cole- să iau

nişte piese pentru maşina institu#iei.˗ i cu mine cum răm'ne) !i"ai promis săptăm'na trecută că

mer-em împreună în oraş să"mi cumpăr o perec/e de sandale.˗ C/iar aşa) Cum de am uitat) 4e$i minte de bărbat. Re#ine mai

uşor fiarele dec't sandalele. Imediat îl sun pe Adrian şi anule$ ieşireapentru piese. Sandalele sunt mai importante dec't nişte semerin-uri.



˗ !i"ar plăcea să detalie$i acest punct $ise ea c'nt'ndu"şi cererea.˗ Să ştii o treabă doamnă $ise el solemn printre în-/i#ituri. 0u eşti

prima a"nt'ia şi deasupra tuturor pro-ramelor mele de astă$i de m'inei de toată via#a.˗ Primesc această declara#ie deşi puteai să fii mai convin-ător şi

mai poetic $ise ea r'$'nd pe înfundate. 0e ro- să semne$i1+l luă un şerve#el se şterse la -ură şi ridic'ndu"se îi dădu cel mai

$-omotos sărut din $iua aceea. 4eni r'ndul ei să"7 complimente$e:"Ce să faci dacă nu ştii să scrii1

***Aniversare +n apus

%upă ce şi"a -olit bu$unarele de tot ce a avut mai bun toamnaministrul roadelor tocmai c'nd să dea col#ul vremii celei aspre cadentre 2t'l/ari3.

efuită de /ainele acum u$ate dar care odinioară erau invidiate prinaloanele naturii distinsa 2doamnă3 renun#ă la sine şi la orice speran#ă

de a supravie#ui. &mbolnăvită de ele-ie se aruncă în ultimul -est

inuci-aş. 0rimite milioane şi milioane de scrisori acele frun$e ru-iniiprin care spune oamenilor şi oricărei făpturi că"i pare rău că pleacă.C'teva din acele mesa5e le-ănate de v'nt pătrunseră prin fereastra

ntredesc/isă şi că$ură pe o pătură u$ată. Sub ea un bătr'n albit de ceiopt$eci de ani era făcut pri$onier de o boală ce 7"a le-at de aproape unan de pat.

˗ C'nd mai facem o partidă de şa/ maestre) &l întrebă doctorul pe

vec/iul lui pacient în timp ce îşi str'n-ea stetoscopul şi aparatul deensiune în -eanta lui cea vec/e de aceeaşi v'rstă cu el.

Un $'mbet discret şi pu#in ironic a însemnat răspunsul celui înfră#itcu frun$ele venite în vi$ită.

˗ Nu mă îndoiesc că o să faci o mutare bună. Nu"i aşa) Ne maivedem noi dar p'nă atunci -'nduri bune Paul.

Clara îl conduse p'nă la poartă. &i era frică să"7 întrebe. 6c/ii ei l"aufiat îndelun- obli-'ndu"7 să spună adevărul. %octorul tuşi de douăori oarecum 5enat de ceea ce urma să spună.



˗ Poate c/iar a$i doamnă. &mi pare rău. Nu cred că mai re$istă.Plăm'nii lui sunt prinşi de duşmani din toate păr#ile. i nimeni nu lepoate #ine piept. &mi pare rău.

>ătr'na se prinse de -ard ca să fie si-ură că nu cade. %eci sosisemomentul. Se întoarse în casă clătin'ndu"se. 0recuseră cinci$eci şicinci de ani de călătorie împreună şi au decis ca traseul vie#ii de cămin

ă"7 facă p'nă la capăt.˗ Să"#i aduc pu#ină apă Paul) &l întrebă ea uit'ndu"se la mişcarea

pleoapelor acele semnale care spuneau da sau nu. >ine î#i aducmediat.

&i puse un furtunaş în pa/ar şi capătul liber i"7 strecură între bu$eleivide. Sorbi pu#ină apă apoi întoarse capul într"o parte refu$'nd"o.

˗

0ot încăpă#'nat ai rămas Paul îl do5eni ea tandru. tiu eu că aibăut doar ca să"mi faci mie plăcere. ;ai încă pu#in şi -ata. 4e$i că sepoate)

Adună frun$ele de pe pătură şi le aşe$ă l'n-ă pa/ar."Am a5uns ca frun$ele astea Paul. Uite asta mai ascu#ită şi mai

$im#ată sunt eu că toată via#a mi"au plăcut amănuntele şi de ce să nuecunosc adesea te tocam la cap te mai în#epam şi te cicăleam p'nă îmi

eşea mie treaba. Apoi îmi părea rău. Ce mi"a plăcut la tine e că nu mi"ai stricat 2$im#ii3 felului meu de a fi. !"ai în#eles şi -ata. C'nd tăceaindelun- şi intrai în 2b'rlo-ul3 tău de mu#enie îmi dădeam seama că

nu"#i convine şi nu insistam prea tare. !i"a trebuit ceva timp ca să ten#ele- şi să nu te scot din 2vi$uină3 atunci c'nd nu erai de aceeaşi

părere.%ar c'nd tuşeai de două"trei ori în#ele-eam că treaba o să mear-ă. A

nceput să"mi placă tuşea ta Paul. i uite ăsta eşti tu. Ca frun$a astamare şi rotundă cu ad'nciturile astea de parcă o omidă a ros ad'nc înfrun$ă. Asta eşti tu aşa domol şi tăcut nu at't de $burdalnic ca mine.0u aveai o -rămadă de timp iar mie nu"mi a5un-ea nici noaptea să"miermin treaba. Uneori mă supăram pe tine că nu te consumai ca mine.

29asă că mai e şi m'ine $i3 spuneai.

Au trecut cinci$eci şi cinci de ani de c'nd ne"am luat şi ne"am campotrivit am'ndoi.



Ce n"aveam eu îmi dădeai tu şi ce n"aveai tu î#i dădeam eu. Adică eue puneam pe 5ar să prindem vite$ă în unele planuri iar tu mă domoleaii aduceai c/ib$uin#ă c'nd o mai luam pe 2arătură3.

Ce repede trece timpul Paul. %upă socoteala mea mi"ar trebui încă ocăsnicie de cinci$eci şi cinci de ani să te cunosc mai bine şi să maifacem c'teva treburi pe care nu mi le"ai terminat. %e eemplu clan#elede la uşi. 0ot nu se înc/id bine. i o bucătărie de vară. tii c't mi"amdorit.

Oi"aduci aminte c'nd mi"ai aruncat pantofii în Iacul ;erăstrău) &iaveam de trei ani şi"mi plăceau c/iar dacă se de$lipiseră. tiu că m"aiamenin#at tu că mi"i arunci dar n"am cre$ut. Atunci m"ai scos dinpepeni. Cum să mer- în picioarele -oale acasă) Ai spus că mă duci în

bra#e. Ce te"am mai certat1 Apoi ai scos din sacoşa ta o perec/e depantofi noi pe care"i oc/isem eu într"o vitrină dar care mi sau părutcam scumpi. Am re-retat toate cuvintele pe care #i le"am spus. Aveaitilul tău de a face cadouri în momentele cele mai prielnice. Ai fost

omul marilor surpri$e Paul.4rei să"#i pun pu#ină mu$ică) Un !endelsso/n sau un >ac/) tiu că

am'ndoi î#i plac. ;ai să începem cu >ac/. Nu"7 dau tare că vreau sămai trăncănesc pu#in. %oar mă cunoşti. Uite stau l'n-ă tine aici pemar-inea patului.

Cum să uit felicitările pe care mi le puneai sub pernă de $iua mea denaştere) &#i plăcea să nu te repe#i. !i"aduc aminte de una căreia nu i"amuitat tetul. Spunea aşa: 2,ac din oc/ii mei o lacrimă mare de bucurien care să"#i scal$i visele fac din nasul meu un tobo-an pe care să te dai

c'nd vrei să te 5oci fac din bu$ele mele povestirea cea mai frumoasăcu care să te sărut diminea#a şi seara fac din urec/ile mele radarul celmai fin cu care să"#i ale- melodiile dra-ostei mele fac din inima mea opuşcărie în care să te înc/id în ea pe veci căci îmi eşti dra-ă Clara3.C/estia cu puşcăria m"a dat -ata. Ai fost omul cuvintelor frumoasePaul.

Să"#i mai dau pu#ină apă. Nu) Cum vrei tu. Respiri -reu Paul) Nu te-răbi să pleci. Am at'tea lucruri să"#i spun. 0otdeauna eu am avut maimulte să"#i spun. %acă aşa a făcut"o %umne$eu pe femeie1 Parcă #i"aimai revenit. Au$i Paul unde ai pus actele casei şi actele noastre denaştere şi de căsătorie)



6c/ii bătr'nului se întoarseră cu -reu spre servanta din col#uldormitorului.

Să ştii că acolo sunt pricepu Clara. Ce mă fac eu că tu le ştiai peoate unde sunt. &#i aminteşti ce fi-ură mi"ai făcut acum două$eci şi

cinci de ani cu florile) i #ie î#i vine să r'$i.!i"aduc bine aminte că mi"ai adus un buc/et de nemuritoare şi în

mi5locul buc/etului un trandafir. !i"ai spus că pentru a păstrarandafirul c't mai mult să pun în va$ă un amestec de o#et ulei şi spirt.

Ciudată re#etă1 %ar am $is că bărbatul meu e în#elept şi nu trebuie să"7contra$ic. !ai ales că mi"ai spus"o foarte serios. A trecut o lună aurecut două luni trei luni şi trandafirul nu se mai veşte5ea. Am dat re#eta

asta mai multor prietene dar trandafirii lor s"au ofilit mai repede dec't

dacă ar fi fost în apă. =iceai că este o ştiin#ă de cum să combini cele treiic/ide. tii că te"am cre$ut) Ca să constat păcătos ce eşti cărandafirul era artificial. Ai fost pus pe şotii mereu. %ar flori î#i plăceaă"mi aduci. Ai fost un romantic uriaş Paul.

C'nd mă mai înfuriam pe tine atunci c'nd nu"mi convenea mie cefăceai şi c'nd te luam la trei puneai melodia: 2+şti pacea mea3 şi mădomoleai pe loc. %oamne ce distrat mai erai. Paul1

Să pleci tu la serviciu în papuci şi să nu"#i dai seama dec't t'r$iudupă ce #i" ai terminat orele) Ce"or fi $is elevii c'nd te"au vă$ut) %efapt #i"au făcut şi o poe$ie pe c/estia asta.

Sau c'nd te"ai -răbit şi ai uitat să"#i dai 5os şor#ul de bucătărie atuncic'nd m"ai a5utat la $acusca. Ai luat pardesiul peste el şi ai fu-it căaveai un consiliu profesoral. Ce"au mai r's cole-ii1 Să mă faci de r's

Paul nu alta1 Nu #i"a mers porecla de 2or#3 mult timp în şcoală)!ai #ii minte c'nd am stat la pat trei luni anc/ilo$ată de reumatism)Ai călcat ai spălat ca o -ospodină veritabilă. i ce m'ncare făceai1Stăteai toată $iua cu cartea de bucate în m'nă de $iceai că vrei s"o puin versuri. !"am cam în-ri5orat atunci. &ntr"o $i mi"ai promis că"mi

faci un fel de m'ncare pe care nici un bucătar vestit nu 7"a făcut şi nu"7va face. Au$i să"mi faci tu ardei umplu#i cu... !ămăli-ă1 Ai fost un-ospodar pe cinste Paul.

Parcă eram în QDG. %upă coala de Sabat tu te"ai dus în fa#a bisericiii ai spus comunită#ii că ai primit un dar de la %umne$eu care te"ambo-ă#it pentru veşnicie şi că merită să"7 cunoască to#i. &ntrea-a



adunare aştepta să le descoperi darul. Aveai o cutie lun-ă în m'nă şi to#icredeau că darul este acolo. !"ai c/emat l'n-ă tine şi ai desc/is cutia.%in ea ai scos un buc/et de cri$anteme albe de parcă erau din +den. Aipus bisericii că darul cel minunat eram eu şi nu florile şi ai citit

Proverbe F77J"F7. Atunci împlinisem patru$eci de ani de la nuntanoastră. Ai fost un om al evenimentelor fericite Paul.

Aveai stilul tău de a face din înt'mplările nedorite oca$ii alecredin#ei. C'nd făceam studiul biblic împreună ne pierdeam în discu#iide parcă picioarele noastre nu mai atin-eau păm'ntul. &mi spuneai căbucătăria de vară mi"o faci în cer. Ne re-ăseam mai uni#i în fericitanoastră speran#ă. Cum de v"a#i în#eles tu şi fiică"ta să"mi face#i fi-uracu scrisoarea aceea din America) Nu m"am îndoit o clipă. Au$i tu să"

mi scrie mie o rudă din partea mamei că"mi lasă moştenire o fabrică dealimente sănătoase şi două vile cu două maşini aproape noi. i ce visei ce pre-ătiri începusem să"mi fac1 !"a#i lăsat două săptăm'ni să

plutesc în fericire ca apoi să"mi spune#i că era o farsă. Să vă fie ruşinene-ustorilor de poveşti1 A#i fost dră-u#i. !i"ai colorat via#a Paul şi n"am dus lipsă de prospe#ime şi varietate. 4rei să"#i citesc Psalmul tăupreferat) Psalmul BF. Ai făcut şi mu$ica la psalmul ăsta aşa de mult #i"aplăcut. Respiri -reu Paul) !ai stai pu#in. Să termin psalmul. %ar cumde am uitat1 A$i e $iua ta Paul. &mplineşti opt$eci de ani. 9a mul#i aniubitul meu.

A urmat o respira#ie ad'ncă şi oc/ii lui nu au mai clipit."Oi"am spus doar să nu pleci Paul. P'nă ne vedem din nou somn

uşor.

Clara îşi lipi fruntea de pieptul lui şi printre suspine spuse: Iubitulec'nd vom fi acolo împreună să nu ui#i de bucătăria de vară.

***Mărunţişuri... %itale

Ploaia de afară se amesteca cu oftatul meu prelun- scos în fa#a celor cinci eerci#ii de matematică ce îşi ascundeau re$olvarea de parcă leeram duşman.

Am pus de-etul la t'mplă lu'nd po$i#ia unui -'nditor dar de-eaba.N"aveam nici pic de inspira#ie. Am tr'ntit cartea de matematică de



podea ca să"7 impresione$ pe fratele meu că poate poate s"o îndurade mine să mi le re$olve. Nici nu mă bă-a în seamă. %in c'nd în c'ndc/iuia de satisfac#ie că îi dădea re$ultatul la problemele lui. Nu maiputeam de neca$. 0rebuia să sc/imb decorul c't mai repede.

˗ Au$i frate"meu ce"ai $ice să facem un concurs) &l ispitii.˗ N"am timp. !ai am două probleme $ise el lacom de reuşită. i

mă ro- ce fel de concurs a-ita#i dumneavoastră) !ă ironi$a2savantul3. Nu cumva e de matematică)

Sării ca ars.˗ Nici pomeneală. Să $icem că e de desen. ,ăcu oc/ii mari semn că

l interesa.˗ %acă nu sunt indiscret făcu pe manieratul ce subiect are

concursul dumneavoastră)˗ Păi m"am -'ndit să facem o întrecere cu cine face cea mai

frumoasă casă. Ce $ici)˗ >ine m"ai convins $ise el ştiind că şi în domeniul acesta era

lustru. Ne apucarăm de treabă şi după o 5umătate de oră ne"am confruntat

capodoperele. Am convenit ca el să"mi pună notă pe desenul meu şi eupe al lui. !are minune să nu iasă şi de aici cu tunete şi trăsnete.

+u desenasem o casă în formă de dreptun-/i cu linii cam str'mbedouă ferestre o uşă cu clan#ă şi cu trepte în fa#a ei. Un soare strălucitor deasupra casei cu nas oc/i şi -ură privea la fumul care ieşea pe coş înplină vară. In fa#a casei flori şi cuşca că#elului cu potaia le-ată cu lan#i mai încolo pisica noastră cea roşcată. 6 temelie cam înaltă stătea la

ădăcina edificiului meu. Pere#ii erau colora#i cu -alben iar -ardulnicăieri.Am aruncat o privire la presta#ia celui care mă concura şi m"am

nne-rit la fa#ă. Casa lui era desenată în perspectivă şi avea eta5. 9aferestre se vedeau -/ivece cu flori şi nişte fe#e de copii reuşite $-'indu"e. 0oate liniile erau drepte iar în spatele casei se vedea un dealmpădurit şi alte case de diferite mărimi frumos aliniate. Un -ard reuşitncon5ura casa şi l'n-ă ma-a$ia din curte parcele cu $ar$avaturi

frumos colorate.˗ A mea e mai frumoasă am $is trec'nd la 2cinstite3 aprecieri.

Sim#eam nevoia să mă încura5e$.



+l îmi luă 2capodopera3 în m'ini şi fluieră admirativ.˗ Nemaipomenit1 Uluitor1 ,antastic1+ram într"o baie de înc'ntare şi făloşenie. 9audele lui m"au proiectat

pe cele mai înalte culmi de crea#ie.˗ &n via#a mea n"am vă$ut un cote# mai frumos adău-ă el. ='mbetul

meu de fericire se str'mbă ca -/idonul unei biciclete ce a intrat într"un-ard.

˗ Cum adică cote#1 Concure$ cu ea şi la Paris1 Nu ve$i că e din aurmă fălii arăt'ndu"i $idurile colorate cu -alben. i tu nici măcar nu aiemelie cum are a mea1

%intr"o mişcare am tr'ntit un doi mare pe desenul lui ca să ştie c'tăvaloare are minunea lui de casă. +l mă onoră cu un unu mare

bucur'ndu"se că doiul lui e mai însemnat ca nota mea. Avui o inspira#iede moment şi l'n-ă unu am pus un $ero stric'ndu"i bucuria. Atunci ele repe$i şi îmi făcu ferfeni#ă desenul meu. Nu mi"a rămas dec't să"iăstorn călimara cu cerneală pe desenul lui ceea ce am şi făcut.

Cerneala s"a întins şi pe caietul de matematică acoperindu"i faimoaseleui re$olvări.

Roşu de furie puse m'na pe o linie ca să mă 2măsoare3.&n momentul acela a intrat mama.˗ Ce e cu -ălă-ia asta) Ce vrei să faci cu linia) &l acroşa mama.˗ A nimic spuse el sc/imb'nd brusc maca$ul. 4roiam să"i măsor

părul lui frate"meu ca să văd cu c't a mai crescut de c't 7"a tunsdoamna învă#ătoare atunci c'nd l"a prins că a suflat la lec#ii.

˗ !i s"a părut că v"a#i luat la /ar#ă se uită bănuitoare mama la el.˗

Noi) Nici poveste spuse -aleş frate"meu care se temea să nu îiaie ra#ia de m'ncare dacă ar fi fost altfel. !"a privit cu în#eles ca săpricep că dacă îl p'răsc o încurc.

Ca să scap de inten#iile lui de a mă 2măsura3 i"am făcut 5ocul.˗ 0ocmai se pre-ătea să mă a5ute la matematică am adău-at

punct'nd încă o dată.˗ &ntr"un sfert de oră îi termin eerci#iile confirmă frate"meu prins

n capcană.˗ >ine. %upă ce termina#i să veni#i la masă puse mama melodia cea

plăcută lui frate"meu.%upă ce plecă mama îmi suflă scurt amenin#area:



˗ 9asă că #i"o fac eu într"o $i. Nu scapi aşa uşor. %ă"mi cartea săvăd ce eerci#ii ai1

&mi luasem revanşa. 0otul e să ştii cum să eploate$i marea lui poftăde m'ncare. %ar aten#ie viitorul meu apropiat era nesi-ur: Aşa că mi"avenit o idee de milioane.

%e ce aşa) Nu vi se pare că uneori cei doi so#ul şi so#ia sunt ca în concursul

cu 2Cine desenea$ă mai frumos3)Unul îi pretinde celuilalt că îi lipsesc finisa5ele sufleteşti iar celălalt

i reproşea$ă că are o duritate verbală colec#ionată din -/e#urile PoluluiNord. i se -răbesc să"şi dea unul altuia note proaste în timp ce directau indirect arată spre sine ca măsură pentru orice: 2Ai au$it la mine că

pun aşa) Sau ai vă$ut la mine că fac aşa)3Uneori o ambian#ă caldă este stricată de un mărun#iş de vorbă sauatitudine care rupe circuitul unei rela#ii care nu părea amenin#ată. 2Cei"am făcut) Uită"te la ea ce uşor se şifonea$ă1 Nu ştiam că #in la casă o

mimo$ă. Oi"am $is doar că eşti ca o ciocănitoare şi at'ta tot. %acă vreiă stai umflată toată $iua n"ai dec't. Ce eu iau în seamă tot ce"mi spuiu) %acă m"aş supăra aşa ca tine ar trebui să fiu mut.3

Cui să"i dăm dreptate)At'ta timp c't fiecare este preocupat de $u-răvirea propriului peisa5

de interese fără să accepte modificări de decor care să permită ima-inicomune de via#ă nu poate fi vorba de o simbio$ă fericită.

6rice încercare de a su-era o varia#ie în tetura comportamentală aceluilalt se va lovi de cuvintele: 2Să nu"mi spui mie ce trebuie să fac1

4e$i"#i de ciorba ta1 !ă descurc şi sin-ur13+i bine atunci de ce nu ai rămas burlac sau nemăritată dacă pretin$ică te descurci sin-ur (ă*)

Nu contest că nu te po#i descurca şi sin-ur sau sin-ură dar Creatorule"a c/emat cel pu#in pentru două motive: unul şi cel mai important

este să reflecta#i o rela#ie de dra-oste unică asemenea iubiriidesăv'rşite pe care o de$voltă +l cu cel c/emat la părtăşia adevărateivie#i. Apoi +l vrea să ne lucre$e un caracter din acceptarea şi oferteleeciproce de afectivitate şi pre#uire urmărindu"se o armonie de aceeaşionalitate cu a cerului. 6rice căutare şi orice ini#iativă urmărescatisfacerea celuilalt topind e-oismul şi orice m'ndrie de opinie.



%upă spusele apostolului Pavel din 7 Corinteni F7J p.d. acest lucru"ar re$uma aşa: 2%ar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra3

adică ce casă proiectea$ă pentru a pre$enta si-uran#ă adăpost şibucurie.

N"o să vă vină să crede#i.Prin uşa întredesc/isă a familiei Popescu aud o discu#ie mai pu#in

amicală. !ă fac că îmi scutur pu#in pardesiul în dreptul apartamentuluior şi tra- cu urec/ea. 4i s"a înt'mplat şi dumneavoastră să face#i scene

din acestea) !ie da. Cu oca$ia asta îmi cunosc şi eu mai bine vecinii.˗ Am impresia că mă cam i-nori spuse doamna Popescu so#ului.

Nici nu ba-i în seamă c't de mult fac pentru tine. &#i pasă doar demunca ta.

˗%a dar din munca mea plătim casa noastră cea cu cinci camere şine mai permitem să şi călătorim. Ar trebui să fii mul#umită.

˗ 4rei să ştii un lucru) Nu"mi pasă de casă şi de vacan#e dacă nu neubim unul pe altul. Aştept ceva mai mult din partea ta.

˗ Uită"te la ea ca şi c'nd tu ai da mai mult spuse domnul Popescu.˗ Aşa şi este. !ereu fac ceva pentru tine: +u spăl -ătesc cură# fac

otul. 0u faci doar un sin-ur lucru: mer-i la lucru pentru a avea din cene ac/ita c/eltuielile. + o diferen#ă domnule Popescu1

Am intrat repede în casă ca nu cumva să fiu sim#it că am interceptatmesa5ul compromi#ător.

6 -ăsesc pe doamna mea acasă şi bine dispus îi torn toatăconversa#ia vecinilor. %in eperien#ă ştiu că doamnelor le sunt capră5iturile astfel de informa#ii.

˗Au$i ce vecină cura5oasă avem spuse doamna mea după ce aavurat toată scena picant epusă de mine. tii de ce a lăsat uşa

desc/isă doamna Popescu) !ă făcu ea curios. Să"#i spun eu: ca să audădomnia ta că se cam potriveşte cu ce este şi la noi.

Am sărit de doi metri în sus.˗ Cum adică) Nu"#i aduc banul acasă) Uneori c'nd vin mai

devreme nu"#i aduc şi eu cumpărături)˗

Iti mai aduc aminte de c'nd nu ai mai venit devreme acasă) măatinse doamna.



˗ +i asta"i bună1 Cre$i că acum tin socoteală la orice -est frumos pecare îl fac) Nu mă aran5ea$ă am $is complet înnourat. C/estie dedemnitate am adău-at.

˗ Nu te deran5a dra-ul meu. Am $is şi eu aşa pentru că veni vorbade doamna Popescu. 0otuşi aştept şi eu ceva mai mult din partea ta.

Să"mi fie învă#ătură de minte. Cine m"a pus să fac conversa#ie peema asta)

6are ce aşteaptă aceste doamne ca să se simtă bine) i iată ce amaflat: bărbatul nu în#ele-e că pentru femeie -esturile mărunte sunt lafel de importante ca cele mari. Cu alte cuvinte pentru femeie unrandafir înseamnă tot at'tea puncte c't plata la timp a c/iriei.

Neîn#ele-'nd această diferen#ă în evaluare bărba#ii şi femeile sunt

mereu frustra#i şi de$amă-i#i în rela#iile dintre ei. >ărbatul crede căcreşte în oc/ii consoartei dacă face un lucru mare pentru ea ca deeemplu să"i cumpere o maşină sau să"i ia bucătărie nouă. +l crede căob#ine un puncta5 mai mic dacă face un lucru mai mărunt cum ar fi să"idesc/idă uşa c'nd intră în maşină să"i cumpere o floare sau să ombră#işe$e. %ar femeile #in altfel puncta5ul. C'nd femeia #ine un răbo5

nu contea$ă c't de mic sau mare este un -est afectuos. ,iecarenseamnă un punct fiecare are o valoare e-ală. ,emeile au nevoie de

numeroase dove$i de afec#iune pentru a se sim#i iubite. Una sau douădove$i de afec#iune oric't de importante nu le vor satisface.

Să ne ima-inăm că femeia are un re$ervor al afec#iunii asemeneae$ervorului de ben$ină al unei maşini. +i bine trebuie umplut mereu şi

mereu. Pentru a umple re$ervorul so#iei nu trebuie dec't să faci mici

-esturi. +a se simte iubită c'nd re$ervorul ei este plin. In acelemomente este în stare să răspundă cu mai multă dra-oste acceptarencredere apreciere aprobare admira#ie şi încura5are.

Cunoaşte#i ceva mărun#işuri afective)Pilulele pe care vi le recomand să le administra#i celor care vă pot

tr'n-e frumuse#i de primăvară nu sunt nişte inven#ii culturale pentru apecula sentimentele. +le vin dintr"o reală nevoie a sufletului feminin

care o dată satisfăcute au certitudinea că sunt iubite şi sus#inute.;aide#i să rosto-olim c'teva mărun#işuri care mer- direct la sufletamintindu"vă că sunt sute de astfel de făr'mituri afective care provoacăo nouă ordine de via#ă de familie.



C'nd vii acasă c/iar dacă uneori este t'r$iu nu uita salutul deespect şi mer-i şi îmbră#işea$"o. Un sărut va ştampila cererea de

-ra#iere dacă ai înt'r$iat cam mult.,ă"#i obiceiul plăcut de a"i dărui flori at't la oca$ii c't şi ca o

urpri$ă.Priveşte"o cu înc'ntare şi fă"i complimente de felul cum arată şi c't

de bine îi stă roc/ia blu$a sau părul. +primă tot ce te atra-e la ea.%acă ve#i face pia#a împreună prelu'nd povara sacoşelor şi

mplic'ndu"te în cumpărături vei fi o binecuv'ntare pentru partenera tacăreia i se va părea mai uşoară răspunderea prelucrării celor cumpărate.

%acă vei spăla vasele atunci c'nd este obosită se va topi de plăcerei se va înviora la -'ndul că are un spri5in -arantat.

Nu arăta că eşti plictisit de amănuntele evenimentelor pe care #i leaduce doamna ta aşa că lasă $iarul stin-e televi$orul şi ascult"o.Arată"te îndem'natic c'nd aspiri duci -unoiul c'nd faci patul şi

dacă mai şi repari ceva prin casă ai un $ece cu plus din partea celeicare vede orice nevoie în casă.

Nu te culca alături de aleasa inimii tale nebărbierit şi transpirat. 6fa#ă ca de -laspapir şi un miros neplăcut sunt o ofensă pentru ceadelicată.

Un masa5 pe spate pe umeri la -'t sau la picioare o va bucuranespus şi va citi în -estul tău interesul viu pentru sănătatea şi buna eidispo$i#ie.

Pune"o în eviden#ă în public fără s"o contra$ici şi #in'nd"o aproape'n-ă tine $'mbindu"i şi prote5'nd"o cu atin-eri tandre. Aşa va şti că

este cea mai importantă pentru inima ta. ,ă"i mici cadouri din cele ce îiplac. ,ii informat de măsurile şi de -usturile ei.Oine în portofelul tău o po$ă cu aleasa ta.&mbră#işea$"o de mai multe ori şi -lumeşte cu ea.tiu că #i"e -reu cum îmi este şi mie dar ai răbdare cu ea şi fii

n#ele-ător c'nd înt'r$ie să"şi sc/imbe toaleta sau c'nd se aran5ea$ă îno-lindă. C'nd îi solici#i ceva nu uita cuv'ntul ma-ic 2te ro-3.

,ace#i ecursii romantice şi 2amenin#"o3 cu pro-rame de ieşire spreocuri care relaea$ă şi sc/imbă monotonia cu prospe#ime şi varietă#i în

decor.&nainte de a urca la volan desc/ide"i portiera în partea ei şi invit"o.



&ntreab"o cum a fost la serviciu şi cum se simte şi compătimeşte"odacă se simte rău su-er'ndu"i odi/nă în timp ce tu îi preiei unelearcini.

Cură#ă cartofi şi ceapă cu ea în bucătărie şi mestecă mămăli-a cunăde5de să ştie şi ea că e în#eleasă şi spri5inită c/iar în ceea ce nu"ipecific bărbatului.

i... C'te altele ce le las să le descoperi pentru aleasa vie#ii talepentru a o face fericită şi împlinită alături de tine. i crede"mă merită1

%acă re$ervorul ei sufletesc este plin şi scorul este e-al te po#iaştepta la cele mai fermecătoare peisa5e de cămin.

Ce aşteaptă bărba#ii.%e obicei bărba#ii dau pu#in so#iilor lor nu pentru că nu le iubesc ci

fiindcă au impresia că şi"au făcut datoria. +i consideră că două trei-esturi ma-nifice le satisfac pentru o perioadă nedeterminată. P'nă săn#elea-ă specificul femeii şi diferen#ele bărba#ii au nevoie să li se

mena5e$e m'ndria lor masculină iar dacă sunt în#eleşi se desc/id şidevin sensibili la nevoia so#iei.

%e eemplu dacă el face o -reşeală iar ea nu"i spune: 2Oi"am spuseu3 şi nu"i dă sfaturi el o punctea$ă bine.

%acă el o de$amă-eşte iar ea nu"7 obstruc#ionea$ă atunci îşi va daeama de tactul şi în#elepciunea ei şi va ceda prin a"şi cere iertare dacăim#urile şi modul principial de a în#ele-e rela#ia func#ionea$ă.

%acă el uită să cumpere ceva şi ea îi spune 2nu"i nimic dataviitoare3 atunci el se va autoadmonesta şi"şi va nota cu -ri5ă să nu uite.

C'nd ea îi cere spri5inul şi el o refu$ă iar ea nu se simte 5i-nită din

cau$a asta fără să"7 respin-ă şi să"i de$aprobe aştept'nd o oca$ie maiprielnică atunci el ştie că are ia casă o comoară şi nu este demn de ea.4a încerca să refacă rela#ia c't de ur-ent.C'nd ea -reşind îşi cere scu$e şi iertare atunci el o va ierta bucuros

im#indu"se din nou respectat şi reabilitat.%acă el uită c/eile şi nu ştie unde le"a pus şi ea nu"7 priveşte ca

fiind iresponsabil asta îl determină s"o pre#uiască mai mult.&n momentele c'nd ea îşi eprimă sentimentele ne-ative în mod

ec/itabil fără a"l acu$a respin-e sau de$aproba folosind sinta-ma: 2euimt că...3 şi nu 2tu eşti totdeauna.3 atunci bărbatul îşi va onora so#ia

cu o sc/imbare /otăr'tă care o va umple de bucurie şi satisfac#ie. Cu



c't face o -reşeală mai mare cu at't bărbatul are nevoie de afec#iuneaconsidera#ie şi în#ele-erea ei.

&n $ona aceasta las so#iile să eplore$e atitudini şi epresii care facdin bărba#ii lor nişte fiin#e tot mai interesate de în#ele-erea parteneruluide via#ă de$volt'nd -esturi romantice şi o dăruire totală.

4ă aminti#i de Naaman) C't de revoltat a fost c'nd i s"a cerut să facăun lucru at't de mărunt1 Pentru un bărbat de va$ă ca el doar oconformare at't de umilă pentru a ob#ine o vindecare) + absurd. +l e întare de mult mai mult. %e fapt e o ofensă la adresa autorită#ii lui.

2i totuşi stăp'ne fă"o. Ce te costă) %acă vei ob#ine re$ultatul doritce"#i pasă)3 îşi dau cu părerea slu5itorii cei mărun#i obişnui#i cuucrurile mărunte.

i Naaman o face. %e şapte ori se scufundă în apa Iordanului. Pentruprestan#a lui ar fi acceptat vreo două mii de scufundări nu doar şapteB împăra#i G7@*. A fost o lovitură dată m'ndriei lui de bărbat şi şef de

oaste.&năl#imea unui om nu se măsoară prin aceea de a face lucruri mari ci

prin faptul că este capabil să facă şi pe cele mari şi pe cele măruntedeopotrivă fără deosebire.

4ă spuneam de ideea mea de milioane. ,ratele meu s"a ales cudesenul murdărit de cerneală şi cu problemele lui distruse. >a pedeasupra a mai şi plătit tribut făc'ndu"mi şi cele cinci eerci#ii alemele.

Amenin#area plutea deasupra eisten#ei mele. Ceva trebuia făcut.˗ Au$i frate"meu i"am $is împăciuitor. Ce e al tău e al tău. +şti mai

bun ca mine la desen. +şti un maestru. +u ce vrei mai trebuie să mai ciesc. 0u ai şi talent la desen. Ai o m'nă de artist.,ratele meu se uita la mine şi nu ştia ce să creadă. Se uimea minune

mare de lepădarea mea de sine. tia că nu prea aveam în firea meaaceastă calitate.

˗ i tu o să a5un-i mare îmi spuse el sim#indu"se dator şi flatat.˗ tii ce /ai să facem împreună o casă. 0u faci contururile şi eu

colore$ ce $ici) Am luat eu ini#iativa altei propuneri.˗ ;ai s"o facem şi pe"asta îşi dădu el drumul.



C'nd şi c'nd mai tră-eam şi eu c'te o linie ba mai puneam oc/i nasi -ură la soare ba mai desenam o clan#ă în timp ce el finisa şi contura

ce era mai preten#ios.˗ Pune şi temelie la casă i"am $is eu şi a pus"o. i nu cre$i că e

bine să fie din aur) Am insistat eu care luasem culoarea -albenă înm'nă.

˗ Nici nu se discută aprobă fratele meu.

%upă ce am terminat am tr'ntit un $ece c't casa de mare iar fratelemeu a tras o semnătură de mare maestru sub notă.

˗ Suntem cei mai valoroşi a conclu$ionat. !er-em cu ea la Paris.%incolo de faptul că această ilustră capodoperă ne apar#inea prinpărtăşia efortului nostru mai era ceva: c'şti-asem rela#ia. i mai mult

dec't at't. Aveam o casă de... Aur.

***Dragostea... u are uzunare

+ra a cincea vară din copilăria mea puternic însorită care mă luminaprietenos şi mă învă#a cu răbdare culorile vie#ii.

%e parcă ne era tovarăş de /ai"/ui acel început de vară aler-a cu-/io$danul în spate desc/is şi plin de bucurii pe care le scăpa printrenoi copiii ce le -ăseam în 5ocurile născocite de pofta noastră de $b'n#fără -rani#e.

Ca un stol de -rauri flăm'n$i ne"am aruncat asupra unui cireş coptce ne făcea semn mai de mult că vrea să stea de vorbă cu noi în ciudaunui proprietar ursu$ care re$emase un bă# $dravăn de tulpina lui. In

diminea#a aceea se ştia că stăp'nul cireşului plecase la t'r- iar noi neăudam cu prada la care a5un-eam cu c't urcam mai sus spre v'rful

pomului.Că#elul omului de care ne era frică trecuse de partea noastră -ăsin"

du"şi 5oacă cu cireşele ce ne scăpau din copac fapt care ne"a determinată"i oferim decora#ia pentru înaltă trădare.

"Nu ştiam că am musafiri la masă se au$i sub noi o voce do-ită deutun. Ni s"au încleştat fălcile iar inimile au început să bată de parcă se

cutura cireşul sub bătăile lor.



˗ &ndră$ni#i şi cobor'#i să facem cunoştin#ă spuse stăp'nulcopacului în timp ce luase în m'nă bă#ul de care am r's că nu va spuneniciodată cine a urcat în cireş. %oi dintre prietenii mei au început săpl'n-ă. +u mii -'ndeam că mi"ar fi trebuit neapărat nişte aripi.

%acă nu şti#i drumul mă urc eu la voi să vi"7 arăt îşi declară omul.>unăvoin#a3.

Ne"am în-rămădit să ne prăvălim c't mai repede sim#indu"nedeodată -rei din cau$a -roa$ei care ne"a încărcat piepturile cu oespira#ie -alopantă. Ne"a aşe$at ca la armată după înăl#ime şi aşteptam să ne scuture

pantalonii de praf cu bă#ul lui devenit obiect de tortură.˗ Scoate#i tot ce ave#i în bu$unare tună 2monstrul3.

%oldora de cireşe bu$unarele s"au -olit repede într"un castron marede tablă. Strivite în cobor'rea at't de -răbită bietele cireşe arătaualnice.

˗ 0u nu vrei să mă cinsteşti cu nici o cireaşă) Spuse omul arăt'ndpre mine cu bă#ul cel -roa$nic.˗ +u nu am bu$unare i"am răspuns pierit.˗ >ravo1 %eci tu doar ai luat două trei cireşe de poftă şi ai socotit că

nu merită să te lăcomeşti făc'ndu"#i provi$ii ca prietenii tăi. ter-e"oepede p'nă nu mă ră$-'ndesc. N"a trebuit să"mi spună de două ori ca să în#ele- că sunt -ra#iat în

urma mea se au$eau #ipetele udecă#ii de apoi3 pe care le scoteaucole-ii mei de cireşe sub bă#ul neîn#ele-ător al stăp'nului pă-ubit.

˗ ;ai în#ele- să vă urca#i şi să m'nca#i cireşe p'nă vă trece pofta

dar să mi le storcoşi#i în bu$unarele voastre murdare asta nu maiuport.i dă"i şi bate la ei de se ascunse şi că#elul care îşi ştia bine

vinovă#ia.%upă ce mi"am revenit din spaima ce a că$ut peste mine m"am

im#it dator şi sfătos să le dau o eplica#ie prietenilor mei puterniccutura#i vi$avi de eliberarea mea miraculoasă.˗

!ăi băie#i de c'te ori trebuie să vă spun că la cireşe nu trebuiedomnule să"#i iei pantaloni cu bu$unare1

Pledoarie pentru varietate.



Se ştie că o frun$ă nu seamănă cu alta. ,iecare ful- de $ăpadă este ununicat. %esenul din palma mea care mă identifică nu"7 mai are nimeni.Niciodată nu voi putea reproduce la fel declara#ia de dra-oste adresatăo#iei iar emo#iile pe care le voi încerca la fiecare revedere cu aleasaau alesul inimii (c'nd valurile dorului se st'rnesc în inimă* nu se vor

asemăna vreodată.,iecare răsărit şi fiecare apus au mesa5e tonale variate iar c'ntecul

2C'nd se lasă umbra serii3 din pra-ul ru-ii de seară a familiei încarcămereu altfel sufletul.

Cred că intui#i ce vreau să spun. 6 căsătorie fără diversitate şinoutate va fi roasă de carii şi va mirosi a vec/i a u$at şi a plictiseală.

%e aceea dra-ostea nu face re$erve şi nu produce duplicate. +a este

mereu proaspătă dă pe loc tot ce are mai bun şi dă continuu. Cireşeleinute mai mult timp după ruperea lor din copac fac viermi. 6ric't demotivată este urarea 29a mul#i ani3 adresată so#iei de $iua ei repetatăaşa an după an fără nici un adaos romantic îşi pierde -ustul. %ra-osteanu are bu$unare în care să depo$ite$e -esturi care au mai fost odatăoferite sau declara#ii o dată spuse şi pe care le scoatem la intervale devia#ă în mod stereotip ca la un ritual fără via#ă.

Acelaşi costum şi aceeaşi coafură aceiaşi prieteni şi aceeaşi sta#iuneaceleaşi feluri de m'ncare: luni şi mar#i fasole miercuri şi 5oi var$ăvineri s'mbătă şi duminică m'ncare de cartofi aceeaşi po$i#ie amobilierului şi după două$eci de ani vor în-usta via#a pe cel mai anostraseu al căsniciei.

6 ru-ăciune searbădă diminea#a şi seara în care tema principală e

ocrotirea noastră şi a celor dra-i studiul lec#iunii pe întrebări şi citireaetului fără medita#ie vor sărăci via#a spirituală a căminului şi vor obosi sufletul cu rutina care va aduce ru-ină în articula#iile vie#ii.

Nu se poate ca o asemenea via#ă de cămin infla#ionistă să păstre$e laconducerea ei un astfel de tiran. + timpul să începem demonstra#ia şi sătri-ăm: 2moarte rutinei13

9a Cuv'ntul 9ui.˗

%epărtea$"o la ad'nc şi arunca#i"vă mre5ele pentru pescuire a $issus.



˗ Inutil &nvă#ătorule spuse Petru. 0oată noaptea ne"am trudit şie$ultatul a fost... Nimic. %ar totuşi dacă spui 0u... Andrei Ioan Iacov

/ai să mai facem o plimbare...6 familie prinsă în decorul cenuşiu al unor obiceiuri ar putea socoti

că nu mai e timpul pentru vreo sc/imbare. Au mai fost încercări dar nimic nu s"a vă$ut. !ai bine să ne mul#umim cu ce avem se $ice adicăcu acel minunat 2nimic3.

,aptul că sufletul este flăm'nd după cuvinte şi -esturi romanticedupă st'rnirea dra-ostei şi după bucuria părtăşiei fi$ice şi afective nupare aşa important. Important este să nu strici rutina vie#ii at't deec/ilibrată stabilă şi nemişcată. Să fim serioşi1 + c/iar aşa de bine) Neplace aşa de mult portocala cea at't de frumoasă dar cu mie$ul at't de

uscat) %e ce nu"9 asculta#i) Ave#i încredere şi depărta#i căsnicia voastrăa ad'nc apoi arunca#i"vă mre5ele cuvintelor şi sentimentelor frumoasen sufletul celuilalt şi tra-e#i apoi la suprafa#ă povara c'şti-ului vostru.

Realitatea este că se pescuieşte în apele unei mul#umiri de sine e-oisten care nu po#i prinde nimic care să însemne valoare şi atrac#ie pentru

partenerul de via#ă.%acă îl lăsăm pe Isus să ne facă pro-ramul de 2pescuit3 şi să ne arate

i importan#a părtăşiei noastre vom scoate în căsnicie o 2pradă3 de ovia#ă în doi cu o noutate şi o prospe#ime de neima-inat înc't vor finteresate şi alte cupluri să se bucure împreună cu noi de c'şti-ul

nebănuit de mare al iubirii.Aten#ie un duşman de-/i$at˗ Ce părere ai de ce se înt'mplă cu familia Costescu) &ncercă so#ia

un dialo-. Au$i ca şi c'nd două$eci de ani de căsnicie nu ar însemnaceva doamna Costescu divor#ea$ă. Cică d'nsa nu mai -ăseşte strop dedra-oste pentru distinsul domn Costescu. Nu #i se pare de condamnat)

˗ Nu mă interesea$ă $ise so#ul răsfoind $iarul.˗ Ce vrei să"#i fac de m'ncare m'ine) Cred că n"ai uitat că e $iua ta.˗ Ce vrei tu. + o $i ca toate celelalte. Stai liniştită şi nu te mai

frăm'nta $ise el fără interes.˗

Ai vrea să mer-i la părin#ii tăi sau la ai mei să sărbătorimevenimentul)



˗ Cum vrei tu. !i"e e-al unde. Cre$i că o să mai întinerim dacă neinem de festivită#ile astea) Aş1 %ar dacă #ii mor#iş fie spuse so#ulăs'nd $iarul deoparte şi căsc'nd $-omotos.

˗ Oi"am luat cadou ceva ce #i"ai dorit tu de mult. Sunt curioasă sătiu dacă -/iceşti.˗ Cre$i că mai ştiu ce"mi doream) 0oate sunt o deşertăciune cum

$icea Solomon.˗ Oi"a venit o scrisoare de la serviciu sc/imbă discu#ia.˗ 9as"o că o citesc eu. Nu prea mă interesea$ă ce spun ăştia. Se

oacă cu scrisorile de parcă n"ar putea să"mi spună verbal ce au de spus.˗ &#i spun eu ce scrie în scrisoare. Cică te"a sc/imbat din sec#ie şi te"

a dat la între#inere.

˗Cum) Sări el ars. Să"mi facă mie una ca asta eu care le"am slu5itdouă$eci şi cinci de ani) Ii termin. Nu mer-em nicăieri. Anulăm orice

eveniment. !ă duc la director acasă şi îi fac un scandal de o să măpomenească. Uită"te la ei ce le coace mintea. Ce neruşinare1

4reau să spun ceva despre indiferen#ă. Sub aparen#a de pace şi calmndiferen#a ucide evenimentele sufleteşti şi nu desc/ide uşa nici unei

bucurii. 0otul este e-al şi obişnuit şi nimic din ce face sau simtepartenerul nu impresionea$ă. Sub umbrela unei toleran#e declarate (po#iă faci ce vrei şi să -'ndeşti orice eşti liberă* se acceptă unele -esturi

ale celuilalt ce în alte familii ar tulbura şi tensiona rela#iile. 2Nu"inimic3 încearcă să re$ume cel care se arată dispus să nu lase strop deconflict să se strecoare în cămin.

Indiferen#a poate fi resemnare bine aşe$ată sau un e-oism mascat

care atunci c'nd este afectat în prestan#a lui sare şi rupe lan#ul.Sub semnul acesta de detaşare de evenimente şi persoane se poateciti o fu-ă de responsabilitate şi o evitare a implicării în orice activitatevariată care pare că ar complica via#a. %evi$a lui este: 2Nu"i deran5e$ă nu mă deran5e$e3.

A te cantona la nivelul minimei eisten#e bloc'nd ini#iativamplicării şi interesul pentru sc/imbare înseamnă să"#i în-ropi talantul

vie#ii de cămin.C'nd se va cere raportul vie#ii de părtăşie cu partenerul tău si-ur vei

au$i cuvintele: 2Rob viclean şi leneş3 şi nu"#i vor conveni.Cu sare şi piper.



˗ S"a înt'mplat ceva cu părin#ii noştri) Anticipă ea nerăbdătoare.˗ Nu e ceva mult mai important şi de altă natură ridică el tensiunea.˗ Se pare că trebuie să anulăm toate pre-ătirile de m'ine spuse so#ia

n-ro$ită de ceea ce urma să audă.˗ +şti pre-ătită să"#i spun în seara asta sau vrei să te mena5e$ şi să"#i

pun m'ine) =ise el ridic'nd la culme momentul.˗

Nu mai re$ist p'nă m'ine. 0e implor spune"mi acum sau fac atacde cord.

˗ >ine dra-a mea. 0rebuie să"#i spun căci nu mai pot să #in în mine.6c/ii ei se măriră de curio$itate. %e abia mai respira de emo#ie. 9a

cameracopiilor nici un $-omot. Ceva mai încolo uşa a sc'r#'it scurt semn

că cei mici sunt cu radarele în func#ie.˗ +i bine iată vestea pe care vreau s"o au$i: te iubesc spuse el rar şi

apăsat împrăştiind misterul în timp ce pe fa#a lui şi"a readusobişnuitele licăriri 5ucăuşe.

˗ Cum) Se descarcă ea. !"ai pus să"mi opresc produc#ia dinbucătărie să scot telefonul să tra- 5alu$elele şi să stin- radioul ca să"mipui tu declara#ia ta de dra-oste)˗

%a şi nu"mi pare rău $ise el candid fericit de isprava lui. &n fa#acuv'ntului 2te iubesc3 orice activitate trebuie să încete$e spuse elpatetic.

˗ C/iar şi inima mea) &#i dai seama prin ce tensiune m"ai trecut) Inclipa următoare toate pernele de ornament din sufra-erie au $burat spre2inamic3.

Copiii au scos un stri-ăt de victorie năvălind peste el si-uri de onouă /'r5oneală.˗ !ăcelări#i"7 le-a#i"7 şi să stea $ece ani fără apă şi m'ncare le

puse ea celor mici particip'nd alături de ei la 2pedepsirea3aducătorului de veşti 2misterioase3.

Scena a fost teribilă dar şi declara#ia de dra-oste a so#ului ei a fostnedită şi cu toate că a costat ceva tensiune i"a plăcut în final.

Acolo pe covorul din sufra-erie dra-ostea le lumina fe#ele ca la unoc de artificii. Pentru că ştiau cum s"o împartă.



***Semnează contractul... şi taci'

˗ Ce"ai spus) Cum îndră$neşti să"mi faci mie pro-ram şi sănsinue$i că sunt musafir în casă) Cre$i că n"am de făcut altceva mai

bun dec't să spar- nuci şi să pun murături de toamnă)

Oi s"a ruinat casa dacă n"am $u-răvit în baie şi #i s"au înfundat căileespiratorii dacă nu #i"am bătut covoarele)0e le-i mereu de lucrurile mărunte şi"mi #ii pomelnice despre

ndatoririle mele ca şi c'nd eu nu fac nimic în casă. Un lucru trebuie sătii şi nu"7 mai repet: #ine"#i 5udecă#ile pentru tine şi nu încerca să mă

convin-i că tu eşti persona5ul principal iar eu sunt cel care prăbuşeştecăsnicia. 0e mai şi miri că nu mai am sentimentele de la început.

Secretul e în felul cum mă trate$i scumpo1 Să"#i fie clar: mă respec#i teespect1

˗ %ar dra-ul meu eu te"am invitat frumos să participi la via#afamiliei în ba$a an-a5amentului tău declarat la căsătorie şi crede"măfără să te obli-. Nu poate fi ceva mai plăcut ca atunci c'nd plănuimmpreună şi tot împreună re$olvăm şi problemele casnice. Nu te"am

c/emat să faci ceva din silă sau sub amenin#are. %acă mai sunt încăo#ia ta mai sper să ne bucurăm prin ceea ce facem împreună.Ce"i drept mă în-ri5orea$ă lipsa ta de sentimente fa#ă de mine. Cam

de mult ai uitat să mai faci eerci#iile dra-ostei care c'ndva ne /răneauafectivitatea noastră. Poate că e şi vina mea aici. Se pare că s"au pierdutpe drum cele spuse la altar cu iubirea şi la bine şi la rău. Nu #i"am spusnimic despre c't sufăr din pricina asta. %e ce #i se pare aşa de ciudat că

fac apel la dreptul meu de a te avea printre lucrurile vie#ii mele o datăcu locul tău din inima mea) C'nd te c/em să faci o treabă alături demine nu cre$i că ceea ce este mai important pentru noi este săcomunicăm bucuria noastră de a fi împreună) Scena asta a ta mi se pare-ratuită şi ne5ustificată. %e ce fu-i de mine) Ai pe altcineva care nu"#icere nimic şi care te poate face fericit)

"Uite c/estiile astea pe mine mă obosesc. Ai stilul tău de a"mi le-am'inile la spate şi să nu"mi dai libertatea de a mă mişca în voie.%e-eaba te pl'n-i că nu mai mer-e căru#a noastră. Nu te uita la mine.C/eia este la tine. &n#ele-i) Nu am nevoie de morală. Solu#iile tale nu



unt şi ale mele aşa că nu căuta să mi le dicte$i. Sunt om mare şi ştiuce trebuie să fac. i ca să nu lun-esc boala fac un contract cu tine: dacămă mai plictiseşti cu cererile tale absurde şi cu tocăneala astaenervantă voi face să au$i un cuv'nt care ne va linişti pe am'ndoi:divor#. Sfatul meu este: semnea$ă contractul şi... 0aci1 Pentru binele tăui al meu. 9a asemenea situa#ii asemenea solu#ii1

Ai trecut pe aici)&n cartea sa 9e-ăm'ntul familiei %eniss uerneE vorbeşte despre

tadiile de de$voltare ale căsătoriei. Primul stadiu este stadiul romanticn această etapă fiecare partener spune: 2Sunt al tău. 0u eşti perfect tu

eşti omul visurilor mele. %acă ai defecte ele sunt minore. +şti omuldeal de aceea te ro- să nu te sc/imbi niciodată3.

Urmea$ă apoi stadiul învoielii al acordului care uneori începemediat după terminarea lunii de miere. So#ii se descoperă spun'ndu"şiunul altuia: 2+şti mult prea departe de a fi perfect. !ă voi sc/imbadacă acesta este lucrul pe care îl doreşti3. &ncepe astfel fa$acontractuală. Inten#ia fiecăruia este de a sc/imba caracterul parteneruluiău admi#'nd înmiea măsură sau c/iar deloc necesitatea proprieic/imbări. Această etapă contractuală conduce inevitabil la sentimentul

de de$amă-ire şi eşec.=

&ncepe acum stadiul coercitiv. !esa5ul este: 2Căsătoria noastră esteun de$astru şi asta se înt'mplă pentru că tu nici măcar nu ai încercat săe sc/imbi este doar vina ta. %acă vrei ca această căsătorie să dure$erebuie neapărat să te sc/imbi3.

Creştinii nu doar că vor încerca să îl sc/imbe pe partener în această

fa$ă dar îl vor ru-a apri- şi pe %umne$eu să aducă sc/imbare în via#ao#ului sau a so#iei.

%acă nu survine mult r'vnita sc/imbare se instalea$ă stadiuldisperării. 2Sunt convins că nu te vei sc/imba nici măcar nu îl vei lăsape %umne$eu să lucre$e în vie#ile noastre. 4reau să ies din aceastăcăsătorie. Asta este. Aş putea răm'ne dar dacă aş face"o nu î#i voi mai

oferi nimic pentru că de5a am făcut"o şi am avut numai de suferit.3Autorul crede că dacă aceste cupluri sunt suficient de puternice pentrua trăi descoperirea că aproape toate contractele maritale se termină cuun eşec vor putea atin-e stadiul acceptării. Putem numi acesta un



c'nd partenerii descoperă unele alternative ce ar crede ei că le"ar puteaaduce o recompensă mai mare dec't actuala căsătorie. Poate că unuldintre parteneri descoperă o a treia persoană sau un nou punct de interesn afara cercului căsătoriei sau poate c/iar speran#a unei noi rela#ii.

%ivor#ul este adesea o combina#ie între neputin#a atin-erii #inteicontractului marital şi convin-erea unuia dintre so#i că un alt contractcu o altă persoană sau c/iar posibilitatea unui asemenea contract poateatisface nevoile ei sau ale lui într" un mod mai adecvat. %eci premisa

de ba$ă a unui contract de căsătorie este primirea acceptarea ca nevoilemele să fie satisfăcute c't mai eficient. Cum vă sună 2afacerea3aceasta) Nu e aşa că e lamentabil)

Pe c'nd încercam şi eu să împlinesc elementele contractului obosit

de eşec aud o şoaptă din partea unui vestit Consilier pe care 9"am maicunoscut la cununia mea: 2,ă bine şi încetea$ă să"7 mai sc/imbi pecelălalt şi"#i voi arăta o cale mai bună3.

Să fie lumină1%acă rela#ia pe ba$ă de contract ne"a întunecat inimile şi ne"a viciat

puterile unde vom putea -ăsi o rela#ie în care cei doi vor ac#iona dindra-oste şi loialitate unul pentru celălalt indiferent de consecin#e)

4ă spuneam de şoapta aceea binefăcătoare care salvea$ă căsnicia şipe care Prietenul familiei mele mi"a spus"o. Nu pot s"o re#in doar pentrumine. %acă a#i obosit suficient de mult în sfera contractului probabil căa#i au$it"o şi voi pentru că +l spune tuturor tainele iubirii. +i bineodi/na şi bucuria rela#ia frumuse#ea şi binecuv'ntarea căsniciei vindoar prin le-ăm'ntul căsătoriei.

Să începem în for#ă. 9e-ăm'ntul definit drept 2credincioşie înac#iune3 presupune să nu ne lăsăm conduşi de sentimentele dede$amă-ire şi triste#e ci să ac#ionăm convinşi fiind că ambii parteneriunt responsabili pentru această rela#ie. 9e-ăm'ntul căsătoriei implică

an-a5amentul reciproc de a ne iubi partenerul în ciuda sentimentelor ne-ative pe care le eperimentăm şi de a trăi le-ăm'ntul îndepărt'ndursele acestor sentimente.

i"acum pentru unii ceva ce poate fi nou: în Scripturi ni se spune săne iubim aproapele (inclusiv partenerii de via#ă* ca pe noi înşine. Acestucru este imposibil dacă am defini dra-ostea doar în termenii unuientiment. Nu ne putem ordona nouă înşine să avem un sentiment.



0rebuie să eiste o ac#iune -'ndită în urma căreia să vină sentimentul.Adevărata dra-oste este ac#iune nu un simplu sentiment pe care îlnutrim. Un le-ăm'nt nu este re$ultatul a ceea ce sim#im ci a ceea cefacem. 9e-ăm'ntul este fapta este deci$ia de a răm'ne împreună cupartenerul meu căruia i"am 5urat credincioşie. Natural că re$ervelenoastre fireşti nu vor putea sus#ine credincioşia mărturisită. Puterea lui%umne$eu îmi aduce puterea deci$iei de a fi împreună cu alesul saualeasa mea în orice circumstan#ă şi în acelaşi timp şi motiva#ia pe caremi"o dă +l pentru o iubire i$vor'tă nu din ceea ce face partenerul meupentru a fi iubit ci din concentrarea aten#iei vie#ii noastre asupra a ceeace putem să dăm. + cam pe dos de cum credeam noi odinioară. %ecientimentul de 2nu mai îmi iubesc partenerul3 nu repre$intă o

ustificare plau$ibilă pentru divor# dar nici sentimentul în sine nurebuie i-norat. %e aceea le-ăm'ntul căsătoriei nu se ba$ea$ă peentimentele de dra-oste reciprocă sentimente ce pot dispărea la fel de

uşor precum apar. &n sc/imb el se ba$ea$ă pe /otăr'rea noastră de aac#iona într"un le-ăm'nt unul pentru celălalt. %ra-ostea de tipprincipiu care stă la ba$a rela#iei de căsnicie are în centru factoruldeci$ional prin care îmi eprim ataşamentul dincolo de orice surpri$ăce mi"ar putea produce partenerul.

Nu este mai mare dra-oste dec't să"şi dea cineva via#a pentruprietenii săi. 4oi sunte#i prietenii !ei dacă face#i ce vă poruncesc +uoan 7G7F"7@. Nimeni nu simte sau nu vrea să moară pentru un prieten

pe ba$a sim#ămintelor. ,apta este acel ceva ce o persoană ale-e săăv'rşească. Pentru un om nepri/ănit cu -reu ar muri cineva dar pentru

binefăcătorul lui poate că s"ar -ăsi cineva să moară. %ar %umne$eu îşiarată dra-ostea fa#ă de noi prin faptul că pe c'nd eram noi încăpăcătoşi ;ristos a murit pentru noi. %eci cu at't mai mult acum c'nduntem socoti#i nepri/ăni#i prin s'n-ele 9ui vom fi m'ntui#i prin +l de

m'nia lui %umne$eu Romani G"H.Isus nu ne"a c/emat ca ucenici ai Săi pentru că sim#im ceea ce +l ne"

a poruncit să sim#im ci pentru că facem ceea ce +l ne"a poruncit săfacem.

Prin contrast fa#ă de contractul căsătoriei le-ăm'ntul căsătoriei seba$ea$ă pe an-a5amentul meu fa#ă de celălalt. Aceasta înseamnă să mădăruiesc pe mine fără nici o condi#ie. Nu eistă nici un 2dacă3 într"un



e-ăm'nt: dacă mă iubeşti atunci te voi iubi şi eu dacă tu cre$i înmine atunci şi eu voi avea încredere în tine dacă vorbeşti desc/is cumine atunci şi eu mă voi oferi #ie. Nu este nevoie de o tabelă de marca5pentru a înre-istra în permanen#ă cine pentru cine face. 9e-ăm'ntul decăsătorie este str'ns le-at de dăruirea de sine liberă şi responsabilă deoialitatea mea pentru tine de încercarea de satisfacere a nevoilor tale.

9e-ăm'ntul căsătoriei nu este distrus de încălcarea promisiunilor decătre un partener pentru că fundamentul său nu este format doar dintr"un sc/imb de 5urăminte ci dintr"un an-a5ament fără condi#ii.

%e asemenea le-ăm'ntul căsătoriei nu înseamnă că dacă necomportăm în maniera corespun$ătoare în anumite oca$ii avem dreptula anumite beneficii ca răsplată. A proceda astfel înseamnă a ne trata

partenerul drept un obiect ce poate fi manipulat şi nu drept o persoanăcăreia i"am 5urat loialitate. %ar asta nu presupune că nu putem să avemanumite aşteptări unii din partea celorlal#i.

Israeli#ii au confundat le-ăm'ntul cu un contract cre$'nd că dacăvor trăi conform le-ii vor avea o rela#ie privile-iată din partea lui%umne$eu. 0rebuie să ne fie clar: nu putem cumpăra o rela#ie cu%umne$eu prin comportamentul nostru impecabil. 0ransfer'nd acestprincipiu pe terenul celor doi se înt'mplă acelaşi lucm. Ointae-ăm'ntului căsătoriei este aceea de a trăi împreună prin credin#ă şi nu

număr'nd în permanen#ă contractele respectarea sau încălcarea lor.%e aceea este uimitor %umne$eul nostru care ne"a dat drumul unui

$vor de dra-oste pe care nu suntem capabili să"7 producem aici pepăm'nt prin nici o ştiin#ă a sufletului. Au$i#i: 0e"am purtat şi tot am să

e mai port sau: 0e iubesc cu o iubire veşnică de aceea î#i păstre$bunătatea !ea. Nici o condi#ie de felul: %acă vei fi bun creştin şi veiface fapte re$onabile vei avea parte de iubirea !ea1

Ce binecuv'ntare să ai un asemenea !'ntuitor care î#i ia de pe sufletpovara căsniciei pe ba$ă de contract şi î#i oferă din dra-ostea 9uiadevărata iubire pentru partenerul tău1

<<<2%ar sunt nişte condi#ii absurde13 îşi spuse femeia privindu"se în

o-linda lacrimilor ei.2%acă dorea să scape de mine o putea face într"un mod mai ele-ant.

Scena asta cu persecu#ia ima-inară de care suferă este fără sens numai



dacă nu cumva are pe altcineva. Nu e cinstit1 Acum tot ce aş vorbi mi"ar putea interpreta ca insinuare şi cicăleală. %oamne ce mă fac) Nuunt pre-ătită pentru sin-urătate. i doar ştie că"7 iubesc. Nu în#ele-.

Nu a fost niciodată aşa de dur şi de cate-oric ca astă$i. +ste evident căa fost ceva for#at. Nu e -enul lui să facă scene din astea. Parcă mi"a pusn m'nă un pa/ar plin oc/i cu apă şi sub pedeapsa capitală pe unraseu de o sută de Milometri să nu vărs nici o picătură. %a divor#ul

este pedeapsa capitală pentru mine.Ce"i drept l"am cam ne-li5at. !ereu ocupată mereu obosită tot

impul în pri$ă şi uneori nervoasă de parcă odi/na şi comunicarea ar fifost dintre lucrurile nedorite şi incomode. 6are a spus serios ce a spus)Nu"mi aduc aminte să fi fost vreodată aşa de amenin#ător. %ă"mi o idee

%oamne1 Cred că e timpul să"i spun -'ndul 0ău. %oar n"o să staumută13%esc/ise uşa de la sufra-erie. +l stătea cu oc/ii înc/işi în fotoliu şi"şi

pri5inea fruntea în palme.˗ Aş vrea să"#i vorbesc îi spuse so#ia cu un tremur în -las.˗ + posibil să fie ultima discu#ie dacă nu ştii cum s"o faci o averti$ă

el.˗

%acă asta aştep#i atunci te vei strădui să fie ultima. %ar eu nu potă nu"#i spun ce am pe suflet.˗ 4rei să mă asi-uri că eşti de acord să ne despăr#im pentru că eşti

conştientă că nu te po#i stăp'ni să nu mă torture$i cu şicanele tale) Nu"i dai seama că de la un timp tu te"ai format să mă aborde$i ca pe un

obiect)

˗Poate că ea-ere$i. Nu am avut niciodată inten#ia asta. Nu suntpre-ătită pentru pasul despăr#irii. Nici nu pot crede că poate veni peste

noi o nenorocire mai mare dec't asta. tii că nu o doresc. %ra-ul meupune"mi adevărul1 0u ai si-ur pe altcineva. Nu pot să 5ustific altfel

comportamentul tău fa#ă de mine.+l o fiă c'teva secunde apoi îşi întoarse fa#a spre fereastră c i unul

care a fost prins în fla-rant.˗

%a ai dreptate. %e aproape un an am pe altcineva de care nu polă scap. !ă urmăreşte $i şi noapte. Adevărul este că"mi place şi mic de

ea.˗ + mai frumoasă ca mine) &l întrebă ea stăp'nindu"se să nu pl'n-ă.



˗ Nu e ca tine de frumoasă. &n sc/imb este veselă tot timpul ca oprimăvară printre $ambile. ='mbetul ei străluceşte ca un c'mp de laleleoşii şi -albene. C'nd are c'te o treabă de făcut ştie să mă invite

frumos fără să"mi rănească or-oliul meu de bărbat. Avem timp sădiscutăm orice şi ştii c't de -reu m" am dat pe bra$dă ca să învă# săcomunic şi lucrurile mărunte. + o înc'ntare să stai în compania ei. +oric'nd dispusă să ne îmbră#işăm şi să ne sărutăm obicei care la noi s"apierdut de c'tva timp. !ai ies cu ea la o plimbare şi mai avem timp săne şi 5ucăm.

˗ Nu mă min#i) &ncercă ea ultimul -est de a nu crede.˗ Nu. &mi pare rău că nu #i"am spus mai demult. Ceea ce cred că

rebuie să facem imediat este să divor#ăm. &n#ele-i sunt îndră-ostit de

ea.̠ 0u î#i dai seama ce spui) I$bucni ea.9acrimile o dată pornite îşi -ăseau trasee pe obra$ul ei plăcut dar

ransfi-urat de durere.˗ &#i este aşa de uşor să arunci la -unoi at'#ia ani de căsnicie în care

ne"am iubit şi ne"am le-at în bucuria de a fi împreună şi totuşi să nu"#ipese) %ra-ul meu eu te iubesc. 0e ro- nu mă distru-e. 4ei pune înufletul meu o boală care poate să mă termine. N"am încetat niciodatăă te iubesc. Cred că am fost ne-li5entă în ultimul timp în rela#ia

noastră lucru pentru care îmi cer iertare dar tu p'nă nu demult ai fostun so# minunat. N"ai ridicat niciodată obiec#iile astea şi pe un astfel deon. Ce o să $ică biserica) Nu uita că eşti cu răspundere printre ei. Ce oă $ică părin#ii tăi vecinii şi cole-ii tăi de serviciu) +şti şi tu un om

espectat cu o morală apreciată. Cu mine cum răm'ne)˗ !"am -'ndit la toate. >iserica mă va accepta în continuare.

Părin#ii mei mă vor aproba după ce o să le spun cum stau lucrurile. 0easi-ur că nu"mi voi pierde respectul. %ra-a mea totul e calculat. 4a fimult mai bine şi pentru mine şi pentru tine. &#i promit spuse el$'mbind.

+a s"a aşe$at pe covor în fa#a lui fr'n-'ndu"se ca o trestie în m'naunui om puternic.

˗ C/iar dacă vei pleca eu te voi purta în inima mea oriunde. 4oiuferi şi te voi iubi mereu. &#i voi scrie scrisori c/iar dacă nu"mi veiăspunde şi am să te c/em înapoi. &#i voi face $ilnic m'ncarea ta



preferată şi am s"o pun pe masă c/iar dacă nu vei veni să o măn'nci.!ă voi ru-a pentru tine oriunde te vei duce şi voi pune în va$ă mereuflori proaspete. !ă voi /răni cu amintirile noastre frumoase şi dacă îmivei da voie te voi privi c/iar de la distan#ă c'nd pleci şi c'nd vii. 0evoi îmbră#işa în -'ndurile mele şi sentimentele mele şi voi trăi măcar cuumbra ta şi cu adierea amintirilor pline de farmec. Po#i lua totul dar asta nu mi"o po#i lua.

Cu -reu po#i -ăsi oc/i care în fa#a acestor cuvinte să nu inviteacrimi. i bărbatul ei pl'n-ea.

˗ Cum o c/eamă îl întrebă ea şoptit.˗ 6 c/eamă Rodica spuse bărbatul în timp ce m'inile lui o traseră

'n-ă el m'n-'indu"i părul.

˗Ca pe mine suspină ea. 6 să"mi fie şi mai -reu. Pentru tine va fi ocompensa#ie perfectă.

%eodată se desprinse din m'inile lui şi"7 privi. +l $'mbea cu tot cuacrimi.

˗ Cum de n"am în#eles) + adevărat ceea ce cred eu) &l întrebă eac/imbată.

+l dădu din cap aprob'nd.

6 lumină bo-ată a intrat deodată în fiin#a ei. Cum să trăiască cufemeia aceea dacă el venea imediat acasă de la serviciu) C/iar şi atuncic'nd pleca în dele-a#ie şi era destul de rar o suna de c'teva oripun'ndu"i cuvinte de -ri5ă şi de salut. C'nd să mear-ă cu ea la

plimbare dacă el îşi derula tot timpul pro-ramul acasă între biroul luii bucătărie)˗

Cum de #i"a dat prin cap să"mi faci una ca asta) &l confruntă ea cuun licăr voios în privire.˗ Nu mi"a fost uşor mărturisi el. tii doar că nu"mi stă în caracter să

fac scene din astea. Cel mai -reu mi"a fost să pronun# cuv'ntul2divor#3. + adevărat că este din vocabularul iadului. %ar a mers. tiameu că am o fată deşteaptă care va pricepe că sunt îndră-ostit tot de eadar de cea de p'nă acum un an pe care #i"am descris"o cu patos p'nă să

o apuce -ri5ile cele multe. %oar de spaima prin care ai trecut îmi pareău dar de lacrimile tale nu. Au fost curate şi pline de dra-oste. &#i

mul#umesc că"mi dai oca$ia să"#i spun că te iubesc.



+a s"a cuibărit la pieptul lui oft'nd a bucurie nouă. Un aer proaspătde via#ă s"a strecurat pe uşa inimii care s"a desc/is toată.

˗ %ra-ule ai dreptate. %ivor#ea$ă c't mai repede de mine... Cea deacum. Nu"#i voi sta în cale. 0u să fii fericit1 i de ce nu şi eu)

i sunt convins că %omnul uit'ndu"Se peste toate cele făcute avă$ut că erau foarte bune.

***Mai ine ca oricând

2+şti bine) >ărbatul tău şi copilul tău sunt bine) +a a răspuns: >ine.3B &mpăra#i @B?.

&n realitate nu era bine. +ra c/iar o tra-edie. %ar de ce nu a spus

adevărul) +ste nesinceră ar spune cineva. i minte ar adău-a un altul.&n aparen#ă răspunsul ei duce spre -'ndurile de mai sus. %ar să

evedem tabloul at't de luminos la început şi apoi at't de sumbru dinfamilia Sunamitei. 0otuşi finalul vă va plăcea.

+a era o femeie bo-ată şi -eneroasă. So#ul ei era bătr'n şicumsecade. Se în#ele-eau bine dar eistau şi inconveniente cum ar fi

neputin#a de a avea copii. Aceasta însă nu"i împiedica să fie ferici#i.+lisei trec'nd prin Sunem a fost invitat insistent de Sunamita să-ă$duiască la ea pentru odi/nă şi /rană. +a ştia că este un om deosebite omul lui %umne$eu. I"a făcut o cameră de sus numai pentru el ca săe odi/nească atunci c'nd va trece pe la ei. Se le-ase o rela#ie de

prietenie binecuv'ntată pentru ambele păr#i. 6mul lui %umne$eu s"a-'ndit şi la un răspuns de mul#umire care a copleşit"o: 24ei avea un

fiu3 i"a spus el iar ei nu i"a venit să creadă. +ra un vis ireali$abil.0otuşi aşa s"a înt'mplat. 6 bucurie care inundă casa a adău-at laesponsabilitatea lor de so# şi so#ie şi pe aceea de părin#i. &ntr"o $i

fierbinte copilul moare. Nedumerirea se înt'lneşte cu durerea. 2%e ce%oamne mi l"ai dat dacă ştiai că mi"7 vei lua)3 ar fi sunat întrebareaei.

Sunamita plecă la omul lui %umne$eu pentru o confruntare şi unăspuns.+lisei o vede de departe şi îl trimite pe /e/a$i slu5itorul lui să o

ntrebe dacă este totul bine cu familia ei şi ea răspunde: 2>ine3. Putea fi



m'nie în răspunsul ei îndoit cu ironie. Putea fi revoltă şi indi-narenemăsurată.

Nu încercăm acum să clarificăm motivele pentru care acea femeieamăr'tă a răspuns aşa de derutant. %in istoria aceasta aş vrea să luămntrebarea omului lui %umne$eu pusă prin slu5itorul său şi s"o aducemn cotidianul familiilor noastre.

&ntrebări incomode.Pe fondul acelei pierderi dureroase întrebarea pusă de /e/a$i

Sunamitei era nespus de incomodă.Ce părere ave#i dacă aceeaşi întrebare v"ar confrunta acum şi v"ar

c/ema să da#i un răspuns),ără să mă uit la cineva anume întreb un so# care nu pare să dea

emne de panică privind stabilitatea familiei lui: 2Spune"mi eştimul#umit de starea de bine a familiei tale) 0e sim#i fericit l'n-ă so#ia tan orice contet de via#ă oric't de plăcut sau neplăcut ar fi)

6 pre#uieşti cu cuv'ntAalese cu m'n-'ieri şi îmbră#işări $ilnice careo determină să -'ndească că este prima ta importan#ă dintre apropia#iiăi)

0e ro-i pentru ea ca să fie în orice moment în ori$ontul de interes aldra-ostei tale şi al protec#iei Celui ce v"a prins în le-ăm'nt)

Ai -esturi delicate fa#ă de ea şi o accep#i aşa cum este cuemperamentul ei cu plusurile şi minusurile pe care le cunoşti)

0e complaci cumva într"o rutină a căsniciei tale scă$'nd dinmportan#ă prospe#imea comunicarea şi calitatea rela#iei tale cu so#iaa) Consideri că sc/imbarea cadrului pentru o nouă via#ă de familie

mbo-ă#ită cu /arul iubirii ar fi costisitoare)Oi"ai pus vreodată şor#ul de bucătărie ca s"o a5u#i în treburile casnicei î#i place să faci ec/ipă cu ea pentru a finali$a pro-ramele

-ospodăreşti ale familiei tale)Ai în aten#ie cuvinte prin care să"i aprecie$i po$itiv croiala plăcută a

o#iei tale sau c't de bine îi stă părul sau c't de atractivă este prinmanierele şi privirea ei luminoasă)

6bişnuieşti să o repe$i cu cuvinte aspre sau o mai umileşti cuîn#elepciunea ta pe care o socoteşti superioară ei impun'ndu"#i voin#aară drept de replică)



&#i face plăcere să"i pre#uieşti părin#ii respect'ndu"i şi făc'nd oriceefort pentru a le demonstra disponibilitatea bunelor tale sentimente)

6 mai cer#i de fa#ă cu copiii umilind"o prin acu$ele că nu are metodede a"i educa aşa cum prea bine te pricepi tu)

Ai obiceiul să"#i corecte$i so#ia de fa#ă cu persoane cunoscute dedra-ul aşa" numitului adevăr pentru a"#i cule-e importan#ă şipersonalitate)

Ce $ici ai dispo$i#ia să o surprin$i nu doar oca$ional cu un buc/etde flori sau cu aten#ii care"i fac plăcere şi o umplu de înc'ntare)

&i dai din timpul tău pentru a petrece împreună clipe de tandre#e şi dentimitate care să vă unească mai mult şi să vă sporească dra-ostea)

+şti at't de atent cu ea înc't să o respec#i printr"o i-ienă $ilnică şi să

nu respin-i prin nimic eterior din ceea ce aprecia$ă o so#ie la so#ul ei)Urmăreşti să oferi copiilor tăi ima-inea unei so#ii şi mame careprimeşte tot respectul şi toată dra-ostea ta astfel ca iubirea voastră săfie investi#ia cea mai de pre# în via#a lor)

+şti cinstit cu tine înc't să recunoşti în fa#a so#iei tale -reşelile şiealită#ile neplăcute ale comportamentului tău cer'ndu"i iertare în

vederea restabilirii încrederii)=

&mpărtăşeşti cu ea eerci#iile tale spirituale şi te ro-i împreună pentruarmonia în cămin şi în via#a voastră spirituală)

Spune"mi eşti bine) So#ia ta este bine)Cred că #i s"au părut teribil de deran5ante întrebările mele. Nu le pun

pentru că eu mă aflu pe o po$i#ie de superioritate. i pe mine măconfruntă ca şi pe tine. Important este c't de dispus eşti să ridici

năl#imea dra-ostei tale fa#ă de so#ia ta pentru ca ea să fie fericită cuine.3

Poate că unele so#ii s"au uitat din c'nd în c'nd la so#ii lor în timp ceirul intero-a#iilor era îndreptat spre ei d'ndu"le de în#eles că 2/aideecunoaşte nu este aşa)3 + posibil ca -estul acesta să nu"i a5ute pe

partenerii de via#ă asupra cărora au venit întrebările de mai sus.

Să sondăm şi cealaltă parte tot aşa fără adresă specială. 4oi ale-e opersoană care av'nd rolul de so#ie va răspunde la c'teva întrebări nuat't de confortabile dar provocatoare de valuri de oi-en pentru ocăsnicie ecelentă:



2Spune"mi consideri că anii pe care i"ai petrecut cu so#ul tău p'năacum sunt cu c'şti- sau cu pierdere)

%acă ar fi să dai o notă satisfac#iei tale în căsnicie care ar fi aceanotă)

&l aprecie$i şi îl sus#ii fa#ă de al#ii în ceea ce este valoros pentru aublinia faptul că eşti a5utorul lui cel mai potrivit)

ăseşti uneori cu satisfac#ie plăcerea de a"i descoperi so#ului tău-reşelile şi inconvenientele lui amintindu"le în oca$ii repetate ca uncontabil perfect spre totala lui indispo$i#ie)

&#i place să"7 critici fa#ă de prietenele tale destăinuindu"te de c'teuferin#e ai parte în căsnicia ta cu el)

+şti atentă cu -usturile lui în alimenta#ie şi cu tabieturile lui

făc'ndu"i plăcere pentru a i Ie împlini)+şti preocupată ca so#ul tău să fie respectat prin a te în-ri5i de #inutaui vestimentară care să fie -ăsită tot timpul curată şi care să"7epre$inte)

Revii cu insisten#ă asupra unor lucruri nefăcute de so#ul tăuac/in'ndu"7 şi cicălindu"7 p'nă la eplo$ie de nervi)

&#i înt'mpini so#ul cu $'mbetul pe bu$e c'nd vine de la serviciu saudin misiunea lui astfel înc't să aibă un ambient sufletesc care să"iisipească stările de indispo$i#ie şi oboseală)

&#i îmbră#işe$i î#i săru#i şi î#i m'n-'i so#ul ştiind că aceasta îi facebine şi vă apropie şi îl cuprin$i în cuvinte pline de parfum şi de-in-ăşie) &i întăreşti autoritatea de tată fa#ă de copii prin a nu"7 înfruntan fa#a lor ci prin a lua deci$ii împreună privind educa#ia lor)

Apeşi cumva prea tare pedala c/eltuielilor în domeniulmbrăcămintei adun'nd ecesiv lucruri şi /aine mai mult din dorin#a devaria#ie dec't din necesitate)

+şti atrasă prea mult de 04 urmărind mai de-rabă iubiri înflăcăratema-inare dec't propria aprindere a iubirii voastre scufund'nd

comunicarea şi intimitatea voastră)+şti atentă la felul cum ară#i şi cum te îmbraci neurmărind dec't

espectul pentru al#ii şi pentru so#ul tău şi nu provocarea interesuluialtor persoane de se masculin)

&#i educi copiii în spirit creştin transmi#'ndu"le deprinderi nobile decaracter şi îndrept'ndu"i spre I$vorul vie#ii adevărate)



&ncerci c'teodată să"#i umileşti so#ul prin superioritatea afectivită#iiale şi uneori prin pro-no$e cate-orice care vorbesc desprencapacitatea partenerului de a se sc/imba)

&#i pedepseşti so#ul atunci c'nd nu ob#ii ceea ce doreşti prin a nu"7ăsa să se atin-ă de tine refu$'ndu"i tandre#ea şi intimitatea ta)

Spune"mi cu sinceritate: +şti bine) >ărbatul tău şi copilul tău suntbine)2

%acă cele c'teva o-lindiri au fost privite cu o mai mică sau mareritare atunci este bine. %oar indiferen#a ar putea ucide pro-ramul dec/imbare. i dacă este să fie bine o confruntare cu realitatea c/iar

dacă doare nu merită)Radio-rafie la ur-en#ă.

Profetul destinului +llen /ite în efortul ei de a descoperi voia lui%umne$eu privind reabilitarea armoniei în familie dă vălul la o parte îndiverse cupluri fără a le compromite arăt'ndu"le c't de interesat este!'ntuitorul de a readuce dra-ostea în via#a de cămin în care s"apierdut bucuria trăirii împreună.

Scrisorile ei sunt foto-rafii fidele ale unor familii care pluteau înderivă iar conştienta că Cerul cunoaşte situa#ia aşa cum este ea i"a făcutpe unii să recunoască nevoia de sc/imbare şi s"au lăsat supuşinterven#iei divine pentru reaşe$area tuturor lucrurilor după planul lui

%umne$eu.i astă$i scrisorile 2venite din cer3 pentru destina#iile specifice de

atunci îşi -ăsesc relevan#ă în a lumina situa#iile pre$ente descoperindn esen#ă aceeaşi problematică de familie în de$batere.

Iată c'teva dintre ele: 2Stimate !. tu ai un temperament iute şi eştiarbitrar şi autoritar în familia ta. &#i critici so#ia eşti dictatorial şi n"aiacea iubire pe care ar trebui s"o ai. +şti etremist aspru şi arbitrar fa#ăde copiii tăi. Nu eşti calm răbdător şi iertător. 0u n"ai putere dee$isten#ă răbdare bl'nde#e şi iubire...

0u ai cel mai de$a-reabil spirit un spirit înc/is. +şti e-oist şi avardar pentru al#ii de la care doreşti să aibă păreri înalte despre tine aiacrifica orice c/iar lucrurile de care are nevoia familia ta.

&ncetea$ă să afli defecte şi să o cer#i pe so#ia ta pentru că aceasta oface să fie mai dificilă pentru tine iar pentru ea dă naştere la un iad.



0ratea$ă"#i familia într"o manieră pe care Cerul o poate aproba caastfel pacea să poată fi în locuin#a voastră... V!ărturii voi. B p.D@DGD?* 2So#ia lui %. Are conducerea ea are o voin#ă puternică ce nua fost supusă aşa cum cere %umne$eu şi pentru a fi pe placul so#ieiale şi a nu o întrista so#ul i"a cedat. udecata ei o domină pe a lui şi el

nu mai este un om liber de ani de $ile.Oi"ai lăsat în prea mare măsură isprăvnicia asupra so#iei tale. Acest

ucru este -reşit ea să aibă -ri5ă de responsabilitatea ei fără să ducă şipartea ta pentru care î#i va cere %umne$eu socoteală.

%ra-ă %. tu ai fost orb o bună perioadă de timp.Ave#i o lucrarea de făcut umili#i"vă sub m'na puternică a lui

%umne$eu pentru ca +l să vă înal#e la timpul potrivit. (!ărturii voi.

9 p. BF"B@* 2%ra-ă R. tu şi so#ia ta sunte#i opuşi în mentalitate. 0uubeşti ordinea şi buna r'nduială şi ai un -ust bun şi destul de bunăconducere. Ca so# eşti aspru şi ri-id. 9ipsurile ei te"au făcut s"o priveştica fiindu"#i inferioară şi de asemenea ai făcut ca să simtă că o priveştin felul acesta.

+i îi lipseşte ordinea -ustul şi simplitatea în -ospodărie şi înmbrăcăminte. +ste prea în-ăduitoare şi nu reuşeşte să se #ină de

/otăr'ri îi lipseşte încrederea în sine. +ste timidă retrasă şineîncre$ătoare în sine. Are o părere proastă despre ceea ce face şiaceasta o descura5ea$ă să facă mai mult. Are nevoie să fie încura5atăare nevoie de cuvinte delicate şi afectuoase. +a are un spirit bun. 0otuşiare nevoie să facă eforturi depline spre a corecta scăderile ei...

0u î#i po#i îndrepta -reşelile po#i răscumpăra trecutul. (!ărturii

vol. B p. BDH* 2%ra-ă R. tu #i"ai în-ăduit să fii confesorul unor femeientimentale care doreau simpatie şi înclinare spre al#ii. 0u nu cunoştinşelăciunea inimii omeneşti. Unele sunt nemul#umite cu via#a lor de

căsătorie. Nu eistă destul romantism în ea. Citirea de romane a stricat tot

bunul"sim# pe care l"au avut c'ndva. +le trăiesc într"o lume înc/ipuită.ma-ina#ia lor le creea$ă un astfel de so# cum eistă numai în

plăsmuirile din romane. Niciodată nu sunt mul#umite sau fericitepentru că ima-ina#ia lor le $u-răveşte o via#ă care nu este reală. %ec'tva timp picioarele tale s"au abătut de pe calea corectitudinii şi acură#iei...



0u ştii p'nă unde vei mer-e. 4ei fi ca un om pe mare fără ancoră.nteresele tale veşnice au fost sacrificate pentru plăcerea trupului

pentru pofta oc/ilor şi lăudăroşenia vie#ii.%acă acum te umileşti înaintea lui %umne$eu î#i mărturiseşti

păcatele şi te întorci la +l cu toată inima ai tăi ar mai putea fi o familiefericită.3 (!ărturii voi. B p. @JF@J@*

Ce aştep#i de la mine)&ntr"una din $ilele copilăriei mele am avut o bucurie de neeprimat.

S"a spart o-linda de la servantă. Aveam şi eu un ciob mai mare cu careă mă 5oc.

!"am urcat pe acoperişul bucătăriei de vară şi am început 5ocul de"aeflecta soarele. Int'i am aruncat soarele în oc/ii că#elului care lătra

fără motiv. A intrat repede în cuşcă nesuport'nd ra$ele iu#i ale soarelui.Apoi am vi$itat locurile umbroase am intrat cu lanterna mea solară peferestrele caselor vecine cercet'nd cu satisfac#ie interioarele lor şi încele din urmă am -ăsit o satisfac#ie mai mare.

,ratele meu aducea apă din afara cur#ii şi încărcat cu două -ăle#ivenea /arnic şi ascultător pe aleea de l'n-ă casă. 9"am prins înobiectivul o-lin$ii mele şi i"am pus soarele în oc/i. 9a ultima treaptă pecare o urca pe alee încerc'nd să mă înfrunte cu privirea n"a făcut pasulpentru a urca şi s"a împiedicat că$'nd cu $-omot alături de cele două-ăle#i vărsate peste el. Nu vă pot descrie furia care 7 "a cuprins în aceaitua#ie umilitoare. S"a repe$it la mine să urce scara re$emată de

bucătărie pentru o /otăr'tă disciplinare. %e"abia am avut timp să o tra-pe acoperiş i$ol'nd a-resorul dar în acelaşi timp şi pe mine.

%acă n"aş fi folosit c/eia iertării care să desc/idă iar drumul spreela#iile bune de mai înainte aş fi rămas pradă nemilosului soare carem"ar fi pedepsit pentru că l"am diri5at spre locuri şi oc/i unde nu erapermis.

6 dată ce este descoperită conştienta adevăratei realită#i din căminn care responsabilitatea personală în rela#ia de cuplu se vede at't de

afectată şi inoperantă apare cu necesitate nevoia de dialo-. Aceasta seface nu în sensul descoperirii vinei celuilalt ci în manifestarea iertării.Partenerii de via#ă vor cere o altă o-lindire. %acă p'nă acum fiecare acăutat să"7 orbească pe celălalt cu o-lin$i ale cuvintelor nedemneatitudini de umilire indiferen#ă cu eprimări ale superiorită#ii fa#ă de



celălalt cu tac/inări obsedante acum o-lindirea se face prin reflectareaaşteptărilor inimii în următoarea formulare: 2Ce aştep#i să fac ca să fiebine pentru sufletul tău)3

Nu este altceva dec't eprimarea celei mai înalte comunicări. Sedebloc/ea$ă traseele celor două inimi şi sentimentele şi -'ndurineecranate ale celor doi circulă în ambele sensuri nestăvilite aduc'ndvenituri sufleteşti de o înaltă valoare. Să nu ne fie teamă să numimacest pas cu numele lui adevărat: 2pocăin#a maritală3. Părerea de răupentru faptul că cei doi au urmărit st'n5enirea înaintării reciproce vaaduce un val de lumină înaintea lor care le va lumina drumul neumblatal fericirii în cămin.

Ale-'nd traseul împreună.

6 dată ce ambii parteneri şi"au eprimat aşteptările re$onabile înumina Cuv'ntului care aduce ordine în suflet soseşte momentuliner-iei. Siner-ia spune că împreună so#ul şi so#ia sunt capabili de un

bine imens dec't dacă am aduna binele celor doi separat. Căminulcelor doi nu va mai fi sub influen#a necoordonată a unuia sau altuia cietapa planificării sub o vi$iune comună va fi modul de via#ă al cupluluicăsătorit.

2;ristos care locuieşte în inima so#iei va fi în acord cu ;ristos careocuieşte în inima so#ului3. VCăminul adventist p. 7JH* 26 familie

ordonată disciplinată spune mai mult în favoarea creştinismului dec'toate predicile.3 VCăminul adventist p. BD* 2Se formea$ă deprinderi

corecte. +istă o -ri5ă deosebită pentru drepturile celorlal#i. 9a c'rmăeste credin#a care lucrea$ă prin dra-oste şi cură#eşte sufletul fiind

uverană peste toată casa.3 VCăminul adventist p. B* Nimic nu poate produce o satisfac#ie mai mare în cămin dec't aceeade a supune toate lucrurile mici sau mari sub anali$a atentă a celor doin vederea diri5ării lor spre scopuri comune.

Aspectul finan#elor familiei vor fi clarificate sub un pro-ram comunde venituri şi c/eltuieli. Nu vor mai eista ecese în urmărireantereselor personale. 4or fi cunoscute plecările şi venirile fiecăruia. Se

va -estiona timpul în comun şi ceea ce este mai important: dra-ostea şiespectul reciproc.

%ra-ostea în /aine de lucru.



&n urma unor ac#iuni în care fiecare s"a st'n5enit unul pe celălaltdupă at'ta răceală şi după at'ta orbire reciprocă deprinderile dra-osteinu vin imediat ca la o comandă.

+ste nevoie de eerci#ii constante pentru a scoate la ivealăfrumuse#ea iubirii. i interesant dar adevărat nu trebuie aşteptatentimentul pentru ca dra-ostea să apară. Principiul dra-ostei apare

clarificat înt'i în componenta ra#ională. udecata ra#iunii îmi descoperăcă partenerul meu este la fel de valoros ca mine este în e-ală măsură înaten#ia Cerului ca şi mine este demn de respect şi considera#ie şi princapacită#ile date de %umne$eu îmi poate fi dacă admit un a5utor potrivit în via#ă. +ste suficientă motiva#ie ca să ac#ione$ po$itiv înfavoarea celui de l'n-ă mine.

Aceeaşi ra#iune îmi spune că partenerul meu merită cuvinte şi -esturidemne protec#ie şi -ri5ă de a nu răni sufletul lui. 4ă promit că primul-est făcut din ra#iuni principiale va aduce un şuvoi de sentimente ce numi le înc/ipuiam că au i$vor. %acă m"aş conduce după sim#uri atuncidiminea#a n"aş mai ieşi de sub plapumă pentru că plăcerea căldurii şi aomnului mă poate atra-e şi re#ine cu mare for#ă dar eistă unmperativ al ra#iunii al principiului vie#ii care mă c/eamă la datorie laesponsabilită#i şi rela#ii. ,amilia aşteaptă re$ultatele muncii mele

pentru între#inerea şi dăinuirea ei. i atunci mă ridic din pat în ciudaim#ămintelor de neplăcere. %upă înviorare şi după consumarea

pro-ramului $ilnic conclu$ione$: 2Ce bine că m"am sculat1 Re$ultatelepo$itive de via#ă vin din ra#iune. %ra-ostea va începe să"şi derule$ecoordonatele ei principiale în ciuda sim#ămintelor care m"ar putea #ine

ob separării de celălalt. S"ar putea ar-umenta aşa: 2Am mai încercat şinu #ine. Nu cred că se sc/imbă ceva şi nu merită să irosesc cuvinte şi-esturi de încredere3. + mai comod să stai sub plapuma părerilor talepersonale dec't să eerci#i mişcările principiale ale lui %umne$eu.

Cine ac#ionea$ă corect va avea un con#inut afectiv corespun$ător înaceastă împletire dra-ostea creşte de$voltă întrecere şi frumuse#e decaracter model'nd deprinderi sensibile şi calită#i minunate pentru oela#ie ecelentă.

&ntr"un cămin unde domneşte ;ristos şi unde motivele oricăreini#iative sunt curate şi cunoscute de cei doi verificarea şi evaluarea

calită#ii rela#iei de cămin se va face nu în sensul reproşurilor şi



Că cere efort este adevărat dar va fi răsplătit prin interven#ia Celuicare a făcut din le-ăm'ntul căsătoriei simbolul le-ăm'ntului nostru cu;ristos în vederea m'ntuirii.

6ric't de plină de satisfac#ii ar fi munca $ilei şi oric't de pline deemnifica#ie ar fi rela#iile ini#iate în faptul acelei $ile recunoaşte#i

atrac#ia pe care o oferă căminul. %e"abia aştep#i să vii acasă. Nu at't demult din cau$a pere#ilor protectori a patului odi/nitor sau a /raneipre-ătite liste cineva care te aşteaptă în pra- cu $'mbetul şi bra#eledesc/ise. ,ie că este so#ia sau so#ul dorul de a veni acasă este provocatde persoana iubită.

Peste această realitate se suprapune bucuria plecării noastre spre casade sus.

&n pra- Cineva aşteaptă cu bra#ele desc/ise familiile care au c/ematn rela#iile lor dra-ostea şi frumuse#ea unei vie#i de cămin asemeneacelei din cer pentru 2un mai bine ca oric'nd3 aici şi acolo.

***Spice de grâu

C'nd bărbatul pune flori în cuvinte femeia le va da rădăcini şi

parfum şi le va sădi în propria"i -rădină care este ea însăşi. Apoi se vadărui cu totul.

='mbetul cu care o femeie înt'mpină pe bărbatul ei în pra-ul caseieste repetarea acelui %A spus la altar.

6 m'ncare bine -ătită va da at'ta ener-ie bărbatului vrednicei femeic't să"şi poată îmbră#işa şi săruta $ilnic so#ia. C't să o prote5e$e să o

pri5ine şi să"i dăruiască încontinuu -esturi sărbătoreşti.6rice altă folosire a puterii lui este risipă.0ot ceea ce se face din datorie răm'ne pe păm'nt. 0ot ceea ce se face

din dra-oste mer-e la cer.&n casa în care nu se aud r'sul şi voia bună se pot vedea păian5enii

din col#urile sufletelor celor doi şi praf pe cuvinte şi sim#uri. Adicănefericire.

C'nd se pronun#ă un divor# în instan#ă are loc o 2eplo$ie nucleară3care mutilea$ă sufletele prinse în ciuperca distru-ătoare de rela#ii defamilie. %upă ce fumul se va îndepărta se pot vedea voin#ă fără m'inii picioare sentimente oarbe cuvinte fără oc/ii speran#ei şiinimi surde.



Circula#ia este total întreruptă pentru că podurile dra-ostei suntdistruse.

&n căminul în care se citeşte >iblia se c'ntă şi se înal#ă ru-ăciuni ceidoi vor avea în fiecare cameră un pom al vie#ii şi în fiecare $i li se vapune deoparte c'te o veşnicie.

C'nd bărbatul îi spune so#iei lui 2te iubesc3 ea se îmbracă în luminăca să"şi dăruiască strălucirea alesului ei pentru orice reuşită şi nereuşită.

C'nd femeia îi spune so#ului ei 2te iubesc3 el se va îmbrăca înputere pentru a o prote5a şi aprecia.

C'nd cei doi sunt supăra#i dra-ostei i se pune un căluş în -ură şi i seea-ă m'inile la spate. %acă unul dintre ei va vedea semnele ei

disperate atunci o va elibera.

%iferen#a dintre un bărbat şi o femeie este ca între cer şi păm'nt.Cerul coboară păm'ntului lumina cu culorile şi ploaia care înviorea$ăi spală totul iar păm'ntul ridică spre cer florile cu parfumul şi culorileor şi cu întrea-a rodire. Cel care este sus coboară iar cel ce este 5os

urcă. %eşi diferi#i totuşi nu pot trăi unul fără celălalt. 4ia#a esteposibilă doar în această îmbră#işare admirabilă. Aşa a vrut %omnul şi eminunat.

!ul#umirea într"un cămin este ca un r'u care fie că are pu#ină saumai multă apă răm'ne tot timpul între maluri. Nemul#umirea înseamnăevărsare dincolo de maluri. &nseamnă distru-ere.

Cel mai bun deter-ent pentru lucrurile murdare din via#a de cămineste... Iertarea. Pentru că este cel mai scump cel mai bun şi nu poate ficumpărat de nimeni Isus îl dă în dar.

>ărbatul cu preocupări -enerale şi ra#ionale este interesat de felulcum mer-e -uvernul. ,emeia cu preocupări de amănunt este interesatăcum cur-e robinetul cum func#ionea$ă ara-a$ul şi pri$ele cum sc'r#'ieuşile şi căsnicia.

Pentru toate neîmplinirile bărbatul dă vina pe -uvern iar femeia pebărbat. 2%acă cele ce sunt stricate în casă s"ar repara -uvernul ar mer-e şi el bine3 spune femeia so#ului ei.

%acă bărbatul îşi va a5uta so#ia cură#'nd cartofi sau tăind ceapă nunseamnă că m'ncarea va fi mai -ustoasă. %ar un lucru va fi si-ur: so#ia

va fi pentru el mai... ustoasă. i nu e bine)



&ntr"un cămin creştin binecuv'ntarea cerului seamănă bunan#ele-ere seceră iar dra-ostea necondi#ionată depo$itea$ă pentru

nevoile $ilnice pentru copii pentru vecini pentru al#ii şi pentru în-eri.C'nd un bărbat îi va aduce so#iei lui un buc/et de flori să nu spună

niciodată c't a costat. Căci îl va costa16ca$ia căsniciei este oca$ia formării celor mai înalte caractere prin

ucrarea dra-ostei divine în cei doi.Atunci c'nd aprecie$i roc/ia so#iei tale care peste un timp se va

nvec/i îi vei face cadou în acelaşi timp pentru sufletul ei o /ainăuperba care îi va sta minunat şi nu se va învec/i niciodată.

%upă o croiala cerească.C'nd so#ul va uita să"i spună so#iei lui 2sărut m'na pentru masă3 şi

ă aprecie$e m'ncarea se va strica ara-a$ul fri-iderul nu va main-/e#a şi cămara va fi mereu -oală. &n semn de protest.,emeia vorbeşte în limba sentimentelor iar bărbatul în limba ideilor.

%acă cei doi nu vor învă#a unul altuia limba în care vorbeşte vor fi doar doi mari străini într"o casă mică cu probleme mari. Nicic'nd re$olvate.

C'nd femeia iese în oraş fiecare ma-a$in în care intră îi vindecă c'teo boală. C'nd bărbatul iese în oraş cu so#ia lui fiecare ma-a$in în carentră alături de ea îl îmbolnăveşte.

,emeia care mută mobila c't mai des în casă îşi înc/ipuie că şi"acumpărat o locuin#ă nouă. >ărbatul mai conservator ori de c'te ori-ăseşte sc/imbări în casă îşi înc/ipuiecă este în vi$ită la un străin şi-ăseşte motiv să stea mai mult la serviciu.

C'nd so#ul îi aduce so#iei un dar de $iua ei celui dint'i i se iartă toate

păcatele omiterii şi comiterii dar dacă uită şi nu onorea$ă evenimentulse pun în spate şi cele pe care încă nu le"a făcut. i la culcare îi vantoarce spatele.

Pentru fiecare cuv'nt tandru şi -est romantic pe care îl face so#ulo#iei aceasta îşi va desc/ide dormitoarele parfumate ale sufletului şi

ale trapului ei şi va fi frumos şi $iua şi noaptea.Pentru fiecare vorbă nedelicată şi -est 5i-nitor uşa frumuse#ii ei se

nc/ide şi el va sta în ploaia rece şi sub tunetele şi trăsnetele privirilor i ale cuvintelor ei. Nici o umbrelă nu"i va aduce căldura dinăuntru.



Certurile de putere între so# şi so#ie sunt ca un dialo- între sicrie încare fiecare coşciu- se laudă că e mai frumos ca celălalt. %ar niciunulnu spune cum este înăuntru.

6rice fra-ment romantic dăruit de so# so#iei lui înseamnă oi-enpentru afectivitatea ei care lea-ă cele două inimi.

Un cuv'nt de apreciere din partea bărbatului o face pe so#ia lui maiputernică dec't o companie de infanterişti dar un cuv'nt de critică oprăbuşeşte la prima lovitură răpindu"i sensul pentru orice lucrare pecare o face în casă sau în afara ei.

>obul de -r'u este bărbatul care #ine bine le-at în coa5a lui con#inutulpre#ios anun#'nd p'inea $ilnică a inimii. ,ăina este femeia care prinfine#ea albului face posibilă p'inea în cuptorul dra-ostei.

,iecare dintre ei fiind parte a aceluiaşi -răunte.

***+oruncă" măria ta!

Uşa s"a desc/is timid cu un sc'r#'it prelun- amintindu"i celui caretătea la birou şi citea transfi-urat că mai avea şi datorii casnice.˗

N"ai vrea să te duci să"mi cumperi două borcane de ma$ăre pentruo m'ncare miraculoasă pe care vreau să o fac scumpului meu so#) &lcurta so#ia pe domnul ei preocupat de acea lectură aducătoare deori$onturi noi.

˗ ata fata mea sări el disponibil copleşind"o cu acea bucurie aervirii care i"a umplut sufletul p'nă la refu$.

&mbu5orat de îndeplinirea misiunii aşe$ă cutiile de ma$ăre ca pe

nişte trofee c'şti-ate în bătălie.˗ N"ai vrea cu puterea ta colosală să mi le şi desfaci) &l îmbie

nc'ntătoarea lui so#ie.˗ ,ără 2dar3 şi 2poate3 se de$lăn#ui comoara de bărbat. Aruncă o

boabă de ma$ăre în -ură şi se furişă la birou pentru continuareacaptivantului studiu fără să mai piardă timp cu vreo conversa#ie banală

n care l"ar fi putut atra-e domni#a lui. %e mult nu a mai avut o carteat't de mănoasă în idei ca aceea pe care o sorbea pa-ină cu pa-ină.



-ata s"a înc/eiat pro-ramul. A5un-e $ilei neca$ul ei. S"a terminat cudomnia tiranică asupra bărbatului tău cu ba ia"mi asta ba ia"mi aia.

˗ Sunt eu despot peste împără#ia vie#ii tale) Spune"mi1 &l c/estionaea serioasă.

˗ Nu asta am vrut să spun dar lasă"mă să mai respir şi eu. 0oată $iuabună $iua pe drumuri şi pentru cele importante c'nd le mai fac loc)Spuse el îmbufnat.

˗ %e ce te -răbeşti să tra-i conclu$ia că mai vreau să te mai duciundeva) Poate că e altceva mult mai mărunt. %ar ca să nu"#i pier$iantrenamentul îmi mai trebuie un mic in-redient ca să iasă m'ncareacu -ust pentru bărbatul meu binevoitor şi -ata în veci pe $iua de astă$inu te mai deran5e$. 4reau să fie o 5ertfă completă. Nu eşti tu domnul

meu cel scump) insistă ea.˗ %e-eaba. +u o primesc şi aşa. tiu eu că faci m'ncarea -ustoasă.

Nu o să fiu mofturos şi î#i promit că o voi m'nca cu plăcere. &#i daude$le-are să o faci în formula asta. i în ce priveşte iubirea mea pentruine e -arantată sută la sută.

˗ %ar ca să fie sută la sută cu adevărat şi ca să o faci fericită pevecina ta de la bucătărie mai rupe te ro- din timpul tău dedicat teorieii adu"mi acel mic in-redient care te va bucura şi pe tine şi pe mine.˗ %oamnă m"am supus cu ad'ncă umilin#ă p'nă acum. %in

momentul de fa#ă am pus bariera. Acum trece trenul meu. 4reau pu#inespect pentru timpul care mi"a mai rămas. + clar nu) Am pus un marei simplu punct. i nu... %in nou de la capăt. Cred că ai în#eles ce am

vrut să spun.

Uşa nu a mai sc'r#'it pentru că s"a înc/is brusc. Adică cu tronc.Peste bucuria de p'nă acum a celor doi s"au adunat cu năvală nori ne-ride indispo$i#ie şi supărare.

/V

Intr"un t'r$iu uşa s"a mai desc/is o dată pentru a se au$i o poruncăfără melodie şi seacă pe care n"aveai cum s"o refu$i.

˗ Poftim la masă1

i uşa se înc/ise scurt în urma ei.&i era foame după at'tea frăm'ntări. 9ectura nu mai avea -ustul dedinaintea confruntării. 6rice -'nd din carte suna str'mb. +ra r'ndul



m'ncării să"l mai compense$e pu#in. începu cu supa cu -ăluşte. 9uădouă lin-uri şi se opri. &i lipsea ceva.

˗ Nu"#i place) îl intervieva buna lui -ospodină.˗ >a da dar vreau să măn'nc ma$ăre. Am citit că ciorba şi supa

ncetinesc di-estia c'nd urmea$ă şi m'ncare scă$ută.Se repe$i la ma$ăre cu şni#ele de soia şi după prima furculi#ă se

ămuri. Acelaşi ceva lipsea şi din felul doi.˗ Nu cumva ai uitat să pui sare în m'ncare) Ceru el o eplica#ie.˗ Nicidecum. +u nu uit să pun sare în m'ncare.˗ %ar ai făcut"o nesărată obiectă el. 8˗ >a tu ai făcut"o nesărată îi replică doamna lui. Nu"#i place

m'ncarea mea)

˗C/iar nu în#ele- nimic. +ra treaba mea să pun sare în m'ncare)Si-ur că nu are -ust şi nu pot s"o măn'nc1

˗ >a ai s"o măn'nci dra-ul meu. %oar ai promis că n"ai să facimofturi. Nu tu mi"ai dat de$le-are s"o fac aşa) Nu vroiam dec't unpac/et de sare că nu mai aveam nici un fir. %ar tu o măn'nci şi fără căai promis şi -ata.

2%acă aş fi ştiut nu aş fi călcat pe ambi#ia mea şi m"aş fi dus)3 sentero-ă cel care parcă şi"a dat un pumn în stomac.

i cu pau$e mari c'nd şi c'nd mai ducea c'te o lin-ură la -ură acelblestem de m'ncare pe care şi 7"a adus si-ur.

Un -'nd cu care se tot certa îl c/ema să recunoască adevărul că dacă"ar fi supus p'nă la capăt dorin#elor le-itime ale doamnei lui totul ar fi

avut -ust.

%e necre$ut.Cine a spus că voi obosi tot predic'nd declara#ia de $'mbet pe carecei doi în mod necesar trebuie s"o publice cu fe#ele lor luminoase şidesc/ise la mesa5ul prieteniei)

Cine a spus că mă voi plictisi să su-ere$ iarăşi şi iarăşi nevoiacomunicării totale verbale şi nonverbale în cămin pentru cea maiprofundă intimitate)

A#i au$it că am abro-at nevoia de a comunica eplicit pentru celedouă urec/i ale partenerului epresia 2te iubesc3 din i$vorul inimii şiam cen$urat buna dispo$i#ie şi -luma din cămin) Am $is eu că -estul dea oferi flori şi c'te un cadou celui dra- este o rutină care banali$ea$ă



ela#ia şi o simplifică) Să ridice m'na dreaptă cine crede că nu maius#in cele de mai sus. Nimeni) +i bine eram convins că a fost un $von

mai mult în -lumă dec't răutăcios. i totuşi prieteni c/iar dacă voipune în felurite icoane de vorbire despre aceste surse ale unei simbio$e

fericite de via#ă de familie eistă ceva contestat şi insuportabil pentruunii ceva ce parcă î#i termină personalitatea şi te apasă umilitor dar care dacă este inte-rat în via#a de familie devine o arte$iană de sufleti bucurie de a trăi complet în doi. Un i$vor din care iubirea este

distilată pentru a fi băutura cea mai bună pentru maria5. S"o spun) Cuiscul de a intra în taifunul de$aprobării unora voi face o declara#ie de

presă care ştiu că mă va costa. Acel ceva se c/eamă... Supunere.2Cum adică)3 (bănuiesc că va sări ars cineva de l'n-ă mine*. 2+u să

mă supun preten#iilor partenerului meu şi să stăp'nească peste mine cue-i şi cu toia-),ii serios fră#ioare1 I#i dai seama ce precedent cree$i mai ales în

oastea masculină) Am suportat noi multe din partea dumitale dar acume momentul demisiei. Apucă" te şi plantea$ă pomi fructiferi făa-ricultură înva#ă un instrument #ine seminalii de bucătărie dar lasă"ne în pace şi nu mai deruta sufletele paşnice care au trăit în cămin at'tde bine sub prea minunatul tet din +feseni GFF care spune: şi nevastaă se teamă de bărbat1 Numai unul merită supunerea şi acela este %umne$eu. %acă vrei să

fim prieteni şi să nu"mi aduci neca$ în familie fr'n-e piul în două. N"o să re-re#i nici tu şi nici eu.3

Cine nu riscă nu c'şti-ă.

Uneori adversitatea te incită să mer-i mai departe d'ndu"#i omotiva#ie în plus că o cau$ă dacă e contestată are ar-umente să seanse$e în luptă şi c/iar s"o c'şti-e. !ai ales atunci c'nd adevărul biblic

o sus#ine.Realitatea incontestabilă spune despre căsnicie că este confruntată

$ilnic cu natura păcătoasă a celor doi de unde şi consecin#ele ei înela#ia de cămin. ,iecare dintre cei implica#i în maria5 vine cu

personalitatea lui la care nu e dispus să renun#e în situa#ii care îlavanta5ea$ă. Sentimentul dreptă#ii personale este ar-umentul pe care îlfolosesc atunci c'nd vor să"şi salve$e ima-inea şi c'nd apelul la



ecunoaşterea vinei şi la iertare ar fi după părerea lor un atribut alumilirii şi în5osirii.

,ie că vrem sau nu vrem căsnicia este o disciplină severă care teobli-ă la sacrificiu şi renun#are la o retra-ere pro-resivă din lumepentru a te concentra asupra celuilalt în vederea unei dăruiri speciale.

%omnul a luat măsuri şi i"a c/emat pe cei doi la o lec#ie de umilin#ăprin renun#are la voin#a lor viciată şi de$ordonată. %eşi maria5ul este oursă de conflicte (datorită naturii fireşti a celor doi* totuşi nu încetea$ăă fie în acelaşi timp un creu$et în care cele două voin#e sunt topite

purificate şi modelate după voin#a divină. 6 dată ce intri în vi$iuneaplanului lui %umne$eu şi în#ele-i ce vrea +l să facă din această unireeali$ată prin le-ăm'nt atunci devii c/iar nerăbdător să renun#i la

propria ta voin#ă şi să te supui din toată inima voin#ei celuilalt.Supunerea fa#ă de %umne$eu este modelul de via#ă creştină care"i dăomului posibilitatea de a fi modelat după frumuse#ea caracterului CeluiNepri/ănit. &ntruc't în noi nu avem capacitatea de a ale-e ceea ce ecurat şi nici puterea de a ne transforma via#a sin-ura cale de salvareeste m'ntuirea prin Isus ;ristos. Supunerea fa#ă de partenerul de via#ănu este salvatoare în sensul m'ntuirii căci ea se capătă prin credin#ănsă în via#a celor doi trăirea supunerii este refleul dăruirii totale prin

care Isus i"a dovedit iubirea supremă.Căsnicia î#i oferă dar în acelaşi timp te şi privea$ă. &#i dă dra-ostea

unei fiin#e umane dar î#i răpeşte libertatea de a ac#iona şi de a -'ndi candivid independent. Nu mai po#i spune: 2Nu te priveşte ce fac13 4arebui să dai socoteală celuilalt pentru fiecare -'nd ini#iativă sentiment

i act al voin#ei. %eşi tetul din Iov 7B7 nu"şi are aplica#ie în contetuln care a fost folosit aici în cămin îşi are valabilitatea: %omnul a dat%omnul a luat binecuv'ntat fie Numele %omnului1

C'nd celălalt partener mi se oferă pentru a lua via#a lui în m'inilemele într" un fel devin stăp'n peste via#a lui şi cea mai înaltă epresie atăp'nirii la care sunt c/emat s"o eercit este o supunere totală. !arele

beneficiu care se face nu cu pu#ină durere este dificilul proces prin caree mortifică şi se renun#ă la eul tiranic.

&n această supunere binecuv'ntată propriul meu sine nu trebuie săasă învin-ător ba c/iar se an-a5ea$ă cu şinele partenerului meu în cel

mai interesant concurs intitulat: 2Cine este cel mai umil3. + o



competi#ie între cele două voin#e care sunt /otăr'te în e-ală măsură sănu învin-ă. 4ia#a de dra-oste se c'şti-ă 2risc'nd3 prin supunere.

,iindcă cine este cel mai mic între voi spune Isus acela este mare.9uca H@D.

6f e at't de -reu1&n firea omului este sădită ideea că el este propriul lui stăp'n.

Autonomia este apa şi p'inea $ilnică preferată pentru ca eisten#a săaibă sens pentru el.

2Autonomos3 înseamnă în latină 2a"#i fi însu#i le-e3 2a"#i fi propriaa măsură3. &n 2lumina3 acestei vi$iuni înnăscute o impunere venită din

partea partenerului de via#ă înseamnă un atentat la prero-ativele detăp'n şi o u$urpare a eului.

+ mai uşor să accep#i o presiune a unui -rup de oameni sau a uneie-i întruc't în acest contet te ilu$ione$i că î#i mai păstre$i dreptultăp'nirii şi al autorită#ii. Nu e de mirare că acela care este menit să

primească întrea-a ta iubire devine în anumite coordonate de via#ă defamilie adversarul cel mai de temut.

Căsătoria reduce toate deci$iile la una sin-ură o deci$ie simplă dar /otăr'tă prin care iară şi iară trebuie strivită stăp'nirea în care secomplace eul m'ndru infatuat şi dominator. 2Iubirea c'şti-ă putereaocmai prin renun#are la putere prin ascultare supunere servitute.3

4ii de la serviciu din lumina reflectoarelor. Ai fost apreciat şi #i s"adat considera#ie din belşu-. Oi s"a spus de c'teva ori: 2+şti bun mă1+şti tare13 ,ie direct fie indirect. 4ii acasă şi cum intri pe uşă #i sepune că a refulat C"ul şi trebuie să"7 desfun$i. Că trebuie să pui

perdelele pe -alerie şi să speli covorul din sufra-erie că e îmb'csit depraf. i dacă mai e timp să te duci în beci şi să aduci două trei ver$epentru sarmale. Nu"#i vine s'n-ele în cap) +u care am fost apreciat cao valoare acum c'teva ore merit o asemenea umilire)

Nu suferă respectul de sine şi nu este el m'n5it cu vopseauadesconsiderării partenerului meu de via#ă) 4ei spune. >a da dacă înmod fundamental socoteşti valoarea ta venită din sursa altora. %ar nuuita tu eşti o valoare c/iar şi atunci c'nd nimeni nu #i"o recunoaşte.;ristos a c'ntărit pentru tine o valoare e-ală cu +l şi atunci ce"#i pasăce spun al#ii despre tine) tiu că te interesea$ă şi că nu"#i estendiferent punctul lor de vedere şi e normal să fie aşa pentru o bună



evaluare a rela#iilor. %ar în ultimă instan#ă c'nd to#i te vor părăsi dacăva fi un asemenea timp suportul valorii tale răm'ne neatins. %e aici şiibertatea de a face ceea ce lumea nu aprecia$ă de a supune voin#a ta

voin#ei celuilalt şi reciproc în lumina tetului din +feseni GB7:Supune#i"vă unul altuia în frica lui ;ristos.

Sublimul supunerii.4ei spune: 0e pre#uiesc at't de mult înc't nevoile tale rostite sau

nerostite vor fi pentru mine oca$iile în care î#i voi dovedi dra-osteamea. Pentru binele tău sufletesc efortul meu nu va fi niciodată povarăpentru mine. 2Nu eistă putere mai mare în lume dec't cea pe care so#iaau so#ul o are unul asupra altuia.3

Prin supunere reciprocă fiecare dintre cei doi intră în lumea celuilalt

esi$'nd le-i aberante păduri de pre5udecă#i m'ncate de putre-aiciulini de ambi#ii fără 5ustificare. 9e tăiem) =ice cel ce nu le vedeostul. 9e tăiem1 4a spune cel care e convins de inutilitatea a ceea ce nu

foloseşte. + r'ndul celuilalt care a fost cercetat să păşească în sufletulcelui care a fost inspector p'nă atunci. i dacă va vedea bălării deautocompătimire sau flori veştede de sentimentalism va întreba: lemul-em) i dacă va primi votul celuilalt atunci din două împără#ii se

va instaura o sin-ură împără#ie prin contopirea celor două cu le-i şidrepturi unanim acceptate de cei doi. Ceea ce se urmăreşte esteasemănarea. 6 privire comună în aceeaşi direc#ie cu aceleaşi principiide via#ă cu aceleaşi idealuri creştine c'şti-ate prin aceeaşi putereputerea dra-ostei divine. &n acelaşi peisa5 cei doi vor aler-a descul#ifără pre5udecă#i unul către altul şi am'ndoi spre cer.

Idealul asemănării se presupune c/iar şi atunci c'nd unul din cei doinu răspunde tot aşa de desc/is celuilalt din pricina păstrării unor e$erve din eul umflat al firii.

Acea supunere care nu are în aten#ie servilismul şi favori$areatăp'nirii prin control c/eamă rela#ia cea mai durabilă şi plină dencredere. Supunerea creştină te invită să"i oferi celuilalt via#a şi să

aprecie$e ac#iunea cea mai potrivită pentru investi#ia de suflet de ceamai înaltă calitate. Nici o altă răspundere nu este mai nobilă mainfricoşătoare ca aceea de a avea via#a celuilalt în m'inile tale şi a

-'ndi cu -'ndul lui %umne$eu fericirea lui.



&ntruc't omul de l'n-ă noi pe care îl iubim împarte cu noi întrea-avia#ă fericirile şi nefericirile viciile şi caracterul durerile şi plăcerileel trece prin aceleaşi eperien#e prin care trecem şi noi. +l se face părtaşa consecin#ele propriilor mele erori pentru că mă iubeşte. Prinupunere povara se preia se împarte.

2Inevitabil omul pe care îl iubim este o cruce în aceeaşi măsură încare el este a5utorul nostru pe drumul propriei noastre cruci.3 %ra-osteae confruntă cu tot ce este mai rău în omul iubit şi trebuie să ierte tot.

Supunerea te prinde în v'rte5ul omenescului celuilalt ia povara lui şicoboară tot mai 5os în abisul firii păcătoase unde numai dra-osteapoate a5un-e şi asta fără să"#i inspire repulsie. %acă Isus n"ar fi făcutaşa subiectul acesta nu s"ar fi scris pentru împlinirea lui în împără#ia

căminului.i în m'ndria lui piul nu s"a fr'nt.<<<.Am luat"o din dra-oste. A fost un dar de la %umne$eu. Apoi a urmat

un lucru nedorit dar care n"a fr'nt dra-ostea noastră. So#ia a primit înnima ei un corp străin. 6bosea des şi puterile scădeau. Am învă#at săpăl să fac m'ncare să calc să cultiv păm'ntul. %ra-ostea mea creştea

o dată cu oboseala ei. 2Ce bărbat eşti tu de trebuie să le faci pe toate)C/iar at't de supus) N"ai pic de m'ndrie)3 Poate că unii au vorbit dar eu nu am au$it. +u nu oboseam să fac tot ce nu putea ea. Nu"mi pl'n-crucea şi nu sunt trist sau de$amă-it de via#ă. Nu"I cer socoteală lui%umne$eu şi nu"I reproşe$ de ce s"a înt'mplat aşa în familia mea. >ac/iar îl iubesc mai mult şi din aceeaşi măsură dau şi so#iei mele care

mi e dra-ă. 2Sunt o povară pentru tine3 mai spune ea. 2N"am în#elesbine ai spus comoară) %a ai dreptate3 îi răspund eu.Am fost cu ea la doctor. 2,emeie eşti un ca$ unic. %e mult timp

rebuia să"#i sc/imbi valva. + u$ată. Nu pricep cum mai func#ionea$ă.32Am mers pe valva pe care mi"a pus"o so#ul meu3 i"a răspuns ea. 2Nun#ele-3 spune nedumerit doctorul privindu"7 pe cel care nu aducea cu

nimic a c/irur-. Răspunsul ei 7"a liniştit. 24alva asta e dra-ostea lui.3

Frunze din pomul vieţii. Consiliere la -!"C***-ractic, ce e căsătoria



4ara asta a fost o vară secetoasă şi fierbinte deşi a plouat toren#ial cu2căsătorii3. In fiecare duminică aveam de oficiat c'te o căsătorie.

˗ N"ai vrea să ne repro-ramăm şi căsătoria noastră ca să ne maint'lnim şi noi duminica) !i"a spus doamna mea care avea dreptatea

ei.Să ve$i ce surpri$ă am să"i fac mi"am $is într"o vineri c'nd mi s"a

clarificat pro-ramul. %e necre$ut dar adevărat. Aşa că am pus m'na peelefon şi i"am dat un mesa5 doamnei mele.

˗ %oamnă te ro- să desc/i$i duminică ma-a$inul nostru de voiebună şi de relaare. Nu am nici o cununie. 6 să fie $iua noastră demiere.

˗ Parcă nu"mi vine să cred spuse surprinsă vocea plăcută mie. Ia

mai caută poate -ăseşti una mă necă5i ea în -lumă.˗ Nu $ice de două ori că î#i fac şi bucuria asta.˗ P'nă la borcanul cu miere o să trecem pu#in pe la pia#ă că de mult

n"am mai vi$itat"o împreună apoi /ărnicu# cum te ştiu faci c'tevaprestări"servicii la baie că re$ervorul e defect şi face un $-omot de nupoate să se odi/nească bietul copil. &mi pui şi tablourile că de mult mi"ai promis şi ca o încoronare a vredniciei tale îmi speli şi mie în cadăpreşurile cele mici. Uite cum era să uit: nucile. Să"mi spar-i şi nucilecă de c'nd mă ro- de tine şi mă tot duci cu -ălă-ia. i apoi ma-a$inulcu 2dulciuri3 se va desc/ide şi vom avea după aceste mici activită#i oelaare pe cinste. Ce $ici)

˗ + cam dulce"amar am conclu$ionat speriat de această odi/năactivă. + bucurie întristare -oală mi"am $is aduc'ndu"mi aminte de

vorba unui prieten. i astea trebuie făcute m"am încura5at deşipro-ramul meu de duminică suna altfel. %oamnă asta"i via#a mer-emnainte1

i cu declara#ia asta am dat"o -ata. &ntre timp mă -'ndeam c'ndpoate apare o cununie de oficiat.

S'mbătă după devo#ionalul de diminea#ă o perec/e de tineri daum'na cu mine şi"mi spun:

˗Sunte#i salvarea noastră. Să nu spune#i că duminică sunte#i ocupat

m"au încol#it ei.˗ !ăi dra-ilor salvarea mea e pro-ramată să fie în -ara5 pentru

duminică.



˗ 6 scoate#i frate pastor. Avem nuntă şi cel ce ne"a promis că vineare o ur-en#ă şi nu poate veni. Nu ne lăsa#i.

˗ 0rebuie să vorbesc cu superiorul meu să văd ce spune.˗ 4orbim noi cu fratele preşedinte nu vă face#i nici o -ri5ă. tie de

neca$ul nostru.˗ N"a#i în#eles. 6ri de c'te ori ai de făcut cuiva un serviciu cel care

aşteaptă de la tine î#i este superior. +i bine doamna mea aşteaptă nişteervicii de la so#ul ei aşa că trebuie să dau socoteală pentru orice

neîndeplinire de sarcini. A#i priceput)˗ 4ă descurca#i dumneavoastră sau lăsa#i"ne să vorbim c/iar noi.˗ %oar n"o să laşi copiii necununa#i a venit o voce în a5utorul celor

doi.

+ra c/iar doamna mea. las de în-er. Cei doi au $'mbit ferici#i căciştampila de 2aprobat3 a fost pusă.˗ i p'nă să pleci la cununie mai faci un căpă#el de treabă şi pentru

m'ndru#a ta îmbină ea cele două evenimente.Acum era -lasul nevestei.˗ %e5a sfaturile pentru cununie au început să vi se dea le"am $is eu

celor doi ferici#i.A doua $i diminea#ă am cutreierat pia#a 6bor şi am sim#it satisfac#ia

primului punct c'şti-at. Cum am a5uns acasă mi"am luat doamna înbra#e şi i"am dat un pupic cu mesa5.

˗ 0reci cam repede la borcanul cu miere sau mai bine $is ce vrei)Nu"i aşa că vrei să te las în pace să mai citeşti pu#in pentru cununiabăie#ilor)

I"am mai dat un pupic pentru că m"a în#eles.˗ &mi cunosc eu marfa îmi $ise doamna mea răspun$'ndu"mi de

data asta ea cu o parafa dulce.,ra#ii mei v"am mai spus eu so#iei nu"i trebuie dec't un capăt de

pri5in şi de în#ele-ere acolo un cui bătut unde trebuie un covor cuturat un cartof cură#at şi să ve$i cum se desc/id stăvilareleufletului ei. i nu ştiu cum se face că din lucrurile care sunt at't de

banale şi pline de rutina $ilei i$vorăsc şuvoaie afective din partenerulău. %ar ce i"am făcut de se simte at't de bine) 0e vei întreba. Secretul)

+le se mul#umesc cu servicii mici dar constante.



Nu prea mi"a rămas mult timp să citesc dar mi"a venit o idee cum săfac o predică de nuntă la fa#a locului. A5ută"mi %oamne m"am ru-at şiam plecat.

Prins în capcană.Pe drum am fiat acul la opt$eci de Milometri la oră şi am dat drumul

a -'nduri.Ima-inea celor doi care urmau să intre în le-ăm'nt stăruia în

peisa5ul -'ndurilor mele. +rau transfi-ura#i de bucuria evenimentelor prin care treceau. Acea iubire după care aler-ăm ca după o /imeră seopreşte l'n-ă noi datorită lui sau datorită ei sau mai precis din cau$aam'ndurora şi ne anun#ă că se află aici l'n-ă noi ca să răm'nă. %intr"o dată ceea ce părea că ne alunecă printre de-ete nu se mai de$lipeşte

de noi. i ceea ce este mai interesant e faptul că cel mai fermecător şicaptivant lucru #ine mor#iş să ne demonstre$e că e ceva etrem debanal. + ca şi în povestea cu c'inele care alear-ă după o maşină " ce sent'mplă dacă o a5un-e) Căsnicia ne pune în fa#a problemei: ce facem

cu dra-ostea o dată ce am a5uns la ea) Căsnicia ni se pare o capcană aubirii pure de parcă o poartă imensă de fier se înc/ide cu $-omot în

urma noastră. i iată"ne aici întemni#a#i de bunăvoie în înc/isoareaubirii. i sin-ura c/eie a fost încredin#ată tovarăşului nostru de via#ăn fond un străin. Nici o căsnicie nu poate evita acest soi de captivitate

de parcă dra-ostea asta îmbrăcată în nişte /aine pe care nu le"am maivă$ut ne subminea$ă independen#a. &i place să ne facă să ne asumămiscuri în numele ei pentru ca apoi să ne lase să ne descurcăm sin-uri.

+a face u$ de o strate-ie aspră şi crudă: ne încol#eşte ne pune în situa#ii

mposibile transform'ndu" ne în pioni şi unelte ale iubirii şi apoi neăneşte ima-inea din suflet pe care ne"am format"o cu privire la ea.C'nd uşa de la înc/isoarea iubirii se înc/ide în spatele nostru sin-urulucru pe care"7 putem face este să ne cufundăm în iubire mai mult dec't

niciodată. Nu eistă altă cale de scăpare.Asta am să le spun celor doi. &n căsnicie iubirea se transfi-urea$ă.

%in parfumul îmbră#işării ea se ridică şi întreabă dacă e m'ncare înfri-ider şi dacă sunt /aine de spălat şi de călcat. %ra-ostea asta dincapcana căsniciei te trimite la p'ine şi te pune să speli pe 5os



i să"#i ceri iertare pentru că i"ai $is eiso#iei tale: 2!ai

lasă"mă"n pace13 Nu"i aşa că"i pro$aic) Nu"i aşa că tu credeai că nuvei transpira deloc şi că un sărut nu poate fi aşa de sărat) &mi pare răudra-ii mei a#i că$ut în capcană. Nu mai e dra-oste) >a da doar că şi"adat 5os roc/ia de nuntă şi costumul de mire s"a îmbrăcat în /aine deucru şi s"a urcat pe o altă înăl#ime. i ideea asta e a lui %umne$eu.

Interviu.6 predică de nuntă făcută la fa#a locului era o îndră$neală pe care n"

am mai încercat"o. Am a5uns cu două$eci de minute mai devreme. !iriierau la foto-raf. !i"am scos carne#elul şi mi"am pus planul în aplicare.Am pus oc/ii pe un cuplu în 5urul v'rstei de patru$eci de ani şi i"am

ntrebat:˗ Sunte#i amabili să"mi răspunde#i la o întrebare simplă) %e ce v"a#i

căsătorit)˗ 0ocmai dumneavoastră nu şti#i motivul) Spuse bărbatul. N"a spus

%omnul că nu e bine să fim sin-uri) 4ede#i e simplu ca bună $iua.˗ 4re#i să spune#i că v"a#i căsătorit ca să nu fi#i sin-uri)˗ Cate-oric răspunse tot el pu#in deran5at.˗

Poate că el nu e sin-ur că mai are prieteni la serviciu şi pe scarablocului dar la mine încă nu e re$olvată problema asta $ise so#ia lui cuun $'mbet de tip semnal.

˗ A uitat să spună că îi mai dau telefon de la serviciu şi c'nd seplictiseşte se duce la maică"sa a dres"o cel încol#it.

˗ 4ă mul#umesc a#i fost de mare a5utor.

i am înc/eiat repede să nu fiu nevoit să"i consilie$ pe scărilebisericii în final ea i"a aruncat o privire cu o uşoară clătinare din capar el i"a răspuns cu o uşoară ridicare din umeri şi un declin al col#urilor

-urii într"o inocentă mirare. %eci motivul cu să nu fii sin-ur nu preaine.

˗ >ănuiesc că nu eşti căsătorit m"am adresat unui t'năr înalt şipre$entabil şi cu multă emfa$ă.

˗A#i -/icit părinte mă flata el.

9"am luat scurt:˗ %acă te"ai căsători pentru ce ai face"o)



S"a uitat lun- la mine apoi şi"a aruncat privirea într"o medita#iepre#ioasă şi a spus apăsat ca să în#ele- şi eu odată.

˗ Ca să fiu fericit. + doar voia lui %umne$eu mi"a $is"o el pe parteaeli-ioasă.

˗ !ul#umesc frumos. Sună minunat ce ai spus despre tine şi nevoileale.

˗Sper că v"am fost de folos se verifică băiatul.

˗ %e mare folos şi m"am îndepărtat în-ro$it.+-oism eprimat în mod sublim. +u şi numai eu să fiu fericit. Am

pus oc/ii pe o perec/e de vreo cinci$eci şi cinci de ani spre şai$eci.˗ Primi#i"mi şi mie o întrebare vă ro-.˗ Cu mare plăcere c/iar şi două răspunse el.

˗Spune#i"mi de ce v"a#i căsătorit)

˗ 4re#i să vă dau un răspuns practic) Nu"mi place să vorbesc peocolite spuse în#elept so#ul.

+i bine frate dra-ă e lăsat de la %umne$eu să fim spri5in unul pentrualtul. Cine poate fi mai potrivit pentru un bărbat ca o femeie cumpune Scriptura şi cine poate fi un spri5in mai potrivit pentru o femeie

dec't un bărbat) Corect) +a î#i face un ceai sau m'ncare tu ca bărbate duci şi faci cumpărăturile ea î#i coase un nasture tu mai repari

ara-a$ul sau robinetele.˗ Ca la Carte am $is făc'ndu"i să dea drumul la un r's de bună

dispo$i#ie pe care numai un răspuns infailibil #i"l poate da.%acă te căsătoreşti ca să"7 spri5ini pe celălalt atunci am -'ndit eu

impul cel mai bun de căsătorie ar fi mai la bătr'ne#e. Un t'năr nu simte

că trebuie să fie spri5init. +l poate foarte bine şi fără celălalt.!"am apropiat de o fată plăcută şi ele-antă şi am întrebat"o.˗ Ce motiv ai avea să te căsătoreşti dacă te"ai -'ndi să o faci)˗ Plăcerea căsătoriei a răspuns ea pe un fond de $'mbet

primăvăratic. Romantism dacă vre#i continuă fata. + inter$is)˗ Nicidecum. + C'ntarea C'ntărilor i"am întărit eu ideea.%ar mai este c'nd şi c'nd şi nu destul de rar şi sc'r#'itul sc'r#'ielii

am $is"o în -'nd. N"aveam cum să"i eplic aşa în scurt. C'nd vinecăsnicia la borcanul cu miere se a5un-e trec'nd înt'i pe la pia#ă şi prindreptul at'tor treburi şi uneori unul din cei doi îl mai ascunde.



˗ !i"ar face plăcere să aud de la dumneavoastră care e motivulpentru care v"a#i căsătorit le"am $is celor doi de v'rstă mi5locie şifoarte sobri.

˗ ,rate scump răspunse ea dra-ostea doar ea şi numai ea ne"a adusn starea asta. Nu"i re$işti şi -ata o faci. Păi cum l"am vă$ut pe el n"

am mai avut nici un dubiu. %in primele minute mi"am dat seama că efăcut să fim împreună.

˗ +u aş fi $is să mai fi stat să ne cunoaştem $ise bărbatul cel sobrudar...

˗ Nici un dar. Acum vorbesc eu că vreau să"i dau fratelui pastor unăspuns clar. + bine să nu mă întrerupi că fratele nu are timp de pierdut.

Spun unii că nu eistă dra-oste la prima vedere. ,als. S"o spună el

dar nu acum. C't a trecut de c'nd ne"am vă$ut p'nă la cununie) %oar oună şi"o săptăm'nă. i au trecut cincispre$ece ani de la căsnicianoastră şi iat"o în picioare în timp ce altele c/iar de"aici din bisericăn"au durai nici un an. %e c'te ori să"#i spun să nu mai iei cămaşa astami$erabilă1

&#i place să stau cu oc/ii pe tine mereu) i îndreaptă"#i cravata1 Iiordonă scumpului ei.

˗!ul#umesc pentru sinceritate am căutat eu s"o rete$.

˗ %upă nuntă vreau să vă povestesc ce aventură am avut noi înprimii ani. + de roman frate pastor mă amenin#ă sora"şefă.

Cumplită dra-oste mi"am spus.24in mirii13 s"au au$it voci. +rau fermecători.˗ C/iar aşa dra-ilor pentru ce vă căsători#i) I"am întrebat. S"au

uitat unul în oc/ii celuilalt şi topi#i de iubire şi"au dat înt'ietate unulaltuia. A răspuns mirele.˗ Ca să împlinim voia %omnului m"a uluit el.˗ Adică cei care nu se căsătoresc nu împlinesc voia %omnului) I"am

ăiat"o eu.˗ >a da dar.˗ i ca să fim ferici#i îi veni mireasa în a5utor.˗

4rei să spui că dacă nu te căsătoreşti nu po#i fi fericit)˗ + mai -reu spuse ea dar şti#i dumneavoastră e mai bine aşa.



!"au dat peste cap. 0o#i. Speram în nişte răspunsuri de for#ă pe careă le prind în predica mea de nuntă ca nişte solu#ii şi uite ce mi"au

făcut1S"a c'ntat frumos s"au spus poe$ii s"au făcut foto-rafii şi c'nd mi"a

venit r'ndul m"am ridicat şi am spus:˗ %eşi bucuria este invitatul special astă$i trebuie să vă aduc la

cunoştin#ă un comunicat politic. Acum de c'teva minute a i$bucnit alreilea ră$boi mondial.

(C'teva fe#e mai serioase au pălit.*%acă primul ră$boi mondial a fost st'rnit de un atentat cel de"al

reilea este asemănător ca scenariu. (!ireasa se uită neliniştită spremire pentru o eplica#ie. +l $'mbi pu#in cam str'mb şi o asi-ură că totul

e 6W.*%e data aceasta două persoane atentea$ă la via#a celei maipresti-ioase personalită#i din lume. Cei doi sunt aici de fa#ă ascunşiprintre flori şi poe$ii dar trebuie să"i demasc. +i sunt1 !irele şimireasa. Atentatul este îndreptat împotriva dra-ostei. 6 mul#ime decomplici îi sus#in. 0ot ce mai putem face este să lăsăm ră$boiul săcur-ă. S"a -ăsit şi arma cu care cei doi au tras în dra-oste:CXSX06RIA1 Să vedem ce iese.

Adevărul şi numai adevărul.Căsătoria potrivit defini#iilor date de cei cărora le"am luat interviu

este un adevărat atentat la dra-oste. ,iecare din cei întreba#i doresc (şic/iar o fac* să contopească două lumi distincte: lumea lui şi lumea ei înoc să renun#e la ele pentru a naşte un nou univers. Sfatul lui Isus dat

'nărului bo-at să renun#e la averile lui şi să"9 urme$e este epresiaenun#ării la lumea lui pe care o consideră numărul unu în planeisten#ial. C/emarea de a forma cu ;ristos o lume nouă a împără#iei/arului este respinsă. Căsnicia este voca#ia renun#ării depline.

+feseni G nu poate fi în#eles fără a recunoaşte direct (în specialversetul FB* că trebuie să ne subordonăm unul celuilalt şi să ne iubimaşa cum a iubit ;ristos biserica.

Cele mai multe cupluri nu au însă un motiv clar în ce priveştecăsătoria ecept'nd faptul că nu îşi pot ima-ina să trăiască unul fărăcelălalt.



Su-estia sociolo-ilor despre căsătorie este ca ea să îndeplineascădouă sarcini ma5ore. In primul r'nd ea este c/emată să fie consumator.!ul#i so#i îşi mai pun laolaltă veniturile şi decid împreună cum săc/eltuiască banii. Cumpără şi folosesc împreună casa maşinaelevi$orul. C/iar dacă ei nu lucrea$ă împreună căsătoria se consumămpreună. %ar aceste momente nu sunt centrul vie#ii lor $ilnice. +i au

diverse momente speciale la sf'rşit de săptăm'nă în concediile anuale.Căsătoria devine o rela#ie re$ervată timpului liber şi /obbE"urilor unefu-iu în această lume. So#ii sunt deseori vă$u#i ca parteneri de 5oc nu

ca parteneri an-a5a#i la o sarcină comună de via#ă.6 altă func#ie a căsătoriei după spusa sociolo-ilor este satisfacerea

eciprocă a nevoilor. Rela#ia de căsătorie este locul unde ne putem

eprima nevoile şi putem fi satisfăcu#i. %e fapt aceasta este func#iacare înfiin#ea$ă sau desfiin#ea$ă căsătoria. %acă partenerul ne oferăafectivitate comunicare spri5in bunuri materiale corabia căsnicieipluteşte frumos spre limanuri bune. Altfel ia apă şi călătoria sentrerupe. Ici"colo după naufra-iu po#i vedea cupluri l'n-ă colacele lor

de salvare păstr'nd o aparen#ă de rela#ie care deşi cred că maria5ul lor este mort din punct de vedere emo#ional totuşi simt nevoia să răm'nămpreună pentru a putea supravie#ui. Ce crede#i este suficient să

păstre$i o căsătorie pe linia de plutire doar pe ba$a consumării ei) 4ia#ane spune că nu este suficient doar at't. %eşi o căsnicie durabilă seba$ea$ă pe intimitate sau pe satisfacerea reciprocă a nevoilor într"uncămin creştin dacă nu eistă scopuri dincolo de propriile nevoi via#ade cuplu va fi săracă şi fără #intă. Un sistem înc/is în care nu contea$ă

nimic dec't să ne iasă nouă bine rela#ia.Isus a iubit at't de mult biserica înc't S"a consacrat slu5irii pentru cadomniile şi stăp'nirile din locurile cereşti să cunoască a$i prin>iserică în#elepciunea nespus de felurită a lui %umne$eu. +feseni F7J.%eci dra-ostea lui ;ristos trecea dincolo de satisfacerea nevoilor >isericii. Păstr'nd paralela din +feseni G ;ristos">iserica so#"so#ien#elesul nu poate să se ascundă în#ele-erii noastre. Creştinii trebuie săn#elea-ă că maria5ul implică mult mai mult dec't -ri5a unuia fa#ă de

celălalt şi satisfacerea nevoilor fiecăruia. So#ii sunt c/ema#i la unparteneriat fiind slu5itori în împără#ia lui %umne$eu.



Căsătoria printre creştini poate fi descrisă ca un triun-/i cu%umne$eu în v'rf şi so#ul şi so#ia în celelalte două puncte aleriun-/iului. Cu c't partenerii sunt mai apropia#i de %umne$eu cu at'tunt mai apropia#i unul de celălalt.

%upă Cinci$ecime rela#ia de intimitate creştină între ucenici i"a făcutap#i pentru slu5ire amintindu"le imperativul: %uce#i"vă şi face#iucenici... i învă#a#i"i tot ce v"am poruncit +u3. %eşi nici un cuplu nue an-a5ea$ă din start să"şi ridice calitatea vie#ii în mod declarativntimitatea făurită sub călău$irea divină lucrea$ă caractere puternice. i

deşi pu#ine cupluri se -'ndesc de la început să. 0răiască pentru omisiune de atin-ere a altor cupluri sau persoane i$olate cu dra-ostea lui%umne$eu totuşi ra#iunea unei căsnicii îşi -ăseşte suprema eprimare

n salvarea sufletelor de e-oism. Idealul căsătoriei îl constituieec/ilibrul dintre satisfacerea reciprocă a nevoilor şi scopul de dincolode ei înşişi slu5irea în parteneriat. Nu uităm că dincolo de nevoileeciproce ale celor doi sunt şi copiii asupra cărora partenerii de

căsnicie se concentrea$ă pentru o formare nobilă de via#ă. i acum săimplificăm că prea ne"am abătut în teorie.

Simplu˗

%a le"am spus celor doi a început cel de"al treilea ră$boi mondialpe terenul vie#ii voastre. Sunte#i ca două armate care stau fa#ă în fa#ă-ata de luptă în care fiecare ar dori să c'şti-e. Nu da#i din cap că nueste aşa căci o să vede#i ceva mai încolo. In numele dra-ostei pute#i săvă răni#i destul de rău dacă vre#i să fi#i ferici#i în felul vostru diferit dea în#ele-e. Nu spun să nu vă lupta#i dar e de dorit să începe#i lupta cea

bună în care să renun#a#i la armele cu care v"a#i /otăr't să"7 convin-e#ipe celălalt să se sc/imbe. + clar)Au dat din cap că nu vor îndră$ni să facă altfel. Am întrebat audien#a

ce este practic căsătoria.˗ +ste nevoia de a re$olva o cri$ă de rela#ie am spus. Intimitatea cu

noi înşine este e-oismul suprem care ne di$olvă şi pe care căutăm să"7eliminăm prin a ne dărui într"o rela#ie. +ste o declara#ie de renun#are lanoi înşine în ceea ce înseamnă personalitatea noastră care are mereudreptate. Căsătoria este dra-ostea în roc/ie diafană de seară care neatin-e plăcut cu parfumul ei dar şi dra-ostea în salopetă care facemotru în bucătărie şi în baie. +ste dra-ostea pe bicicletă în drum spre o



amăr'tă care nu are ce să măn'nce sau dra-ostea într"o discu#ie la patulunui bolnav de cancer care este m'n-'iat de speran#a care i se dă ca oealitate fericită. Căsătoria este o ima-ine a ceea ce este %umne$eu

dacă este lăsat să o reuşească +l. +ste o rela#ie care respiră intimitate şiacrificiu. +ste o via#ă concentrată asupra scopului lui %umne$eu. +ste

apropierea începută în noi şi dusă dincolo de noi.Am rostit ru-ăciunea de binecuv'ntare şi apoi după c'teva c'ntări

am plecat. 6 maimă polone$ă spune că un cal alear-ă mai repede pedrumul spre casă. Am pus acul la 7JJ şi am dat drumul la un sin-ur -'nd: să a5un- mai repede la doamna mea. C'nd am vă$ut"o am str'ns"o pu#in în bra#e şi am întrebat"o:

˗ %oamnă pentru ce te"ai căsătorit cu mine)

˗ Nu ştii) !i"a spus ea. +i bine am să"#i spun adevărul şi numaiadevărul. Să"#i dau ceea ce tu nu ai şi să capăt de la tine ceea ce eu nu

am. Să ştii şi tu ce m'ncare pot să dau unui băiat care mă a5ută să cură#morcovul şi să tai ceapa. !" am căsătorit cu tine ca să mai desfacemdin c'nd în c'nd c'te un borcan de miere şi să ne mai 5ucăm pu#in. Aera să uit. i ca să mer-em ur-ent la tanti Pac/i#a mătuşa noastră caree bolnavă. Să nu uităm să ne ru-ăm şi pentru ea.

Simplu şi practic. Cum de nu mi"a dat prin cap s"o întreb mai înt'i pedoamna mea ce e căsătoria) Aveam predica făcută -ata.

***/ântâna cu cumpănă

Stăteam re$emat de mar-inea f'nt'nii şi aruncam cu pietricele în apă.

+ram supărat. Am fu-it de ai mei tocmai la mar-inea satului ca să numă -ăsească. Am au$it paşi dar nu m"am întors să văd cine este.

˗ &mi sco#i şi mie o ciutură cu apă) Se ru-ă omul cu vocea luiplăcută. 2Ce mai vrea şi ăsta de la mine)3 mi"am $is. 2Nu vede că suntprea mic să scot apă)3 î#i trebuia for#ă nu -lumă să sco#i apă dinf'nt'na cu cumpănă. %ar dacă el mă credea mare atunci /ai să neucăm de"a oamenii mari. Aşa că i"am răspuns:

˗ N"am c/ef)˗ Nu"i nimic spuse omul cu vocea prietenoasă. C/eamă"7 pe fratele

ău mai mare şi mă în#ele- eu cu el.



-ăsit băiatul. Spuneau că"7 iubesc aşa de mult că n"ar putea trăi fără el."am cunoscut şi bunicii o comoară de oameni. >unicul lui pl'n-ea ca

un copil. Spunea că dacă nu" 7 -ăseşte se aruncă în %unăre. Ce $ici teduci la ei să te crească) 0e"ar lua în locul celui mic plecat de"acasă şi aiavea şi tu frate părin#i şi bunici.

N"am mai re$istat şi l"am privit pe străin. &mi $'mbea şi era at't deplăcut. &n c'teva minute îmi citise toată cărticica inimii mele. Am datn pl'ns. Pl'n-eam şi fu-eam.

˗ ;ei unde fu-i) Cine îmi scoate apă) i"am aruncat peste umăr ecunoştin#a mea.

˗ Stai acolo că"i c/em pe to#i ai mei să"#i scoată apă1 Să nu pleci1Aflasem mai t'r$iu că era noul pastor. Acolo la f'nt'na cu cumpănă în

etea lui mi"am re-ăsit familia. 0oată.%ă"!i să beau1&n Ioan cap. @ înt'lnim o f'nt'nă iar l'n-ă ea pe Isus care îşi

pre$intă cererea: 2%ă"!i să beau13Pe arşi#ă cele mai dorite înt'lniri sunt la f'nt'nă.4ă propun un popas la f'nt'na lui Iacov. 4e#i au$i cea mai

nteresantă discu#ie despre familie şi despre puterea care o face să fieatractivă şi împlinită.

%incolo de vorbe f'nt'nă şi apă îl ve#i descoperi pe +l omul cuvocea plăcută care înt'i cere ceva de la voi ca să descoperim că nuavem ce să"I dăm. %upă aceea ne arată ce poate să dea +l şi ne face opropunere dincolo de înc/ipuirile noastre.

˗ %ă"!i se beau1 Spuse Isus cu îndră$neală.

,emeia se scandali$a. 6mul acela călca toate re-ulile. Una căvorbeşte cu o femeie ceea ce un iudeu nu"şi permite dacă vrea să"şipăstre$e demnitatea a doua că îndră$neşte să comunice cu oamariteancă interdic#ie pe care na#iunea iudaică o păstra cu sfin#enie.

i o a treia (dacă va afla omul acela* că era o femeie blamată moral.Iar versetul D s"ar parafra$a astfel: 2Cum îndră$neşti) Nu #i"e ruşine)

Nu"#i dai seama că te compromi#i)3%ar omul de la f'nt'nă n"a observat barierele şi i"a vorbit de o altă

apă pe care dacă ar avea"o ar fi posedat cel mai mare dar al vie#ii.Important spune +l e să"9 cunoşti pe Cel care are acest dar şi care îl

dă oricui îl cere.



,emeia este cucerită de perspectiva unei sc/imbări pe care Isus ooferă în care apa după care mer-e şi se tot termină este înlocuită cu apavie misterioasa apă vie care #'şneşte în veşnicie.

Isus îi pre$intă în mod fi-urat această apă ca fiind via#a 9ui.Răm'n'nd ancorată de lucrurile păm'nteşti samariteanca se a-a#ă de

ensul real al apei între$ărind o scutire de efort dar şi o calitate maibună a darului Acelui om.

Isus nu Se descura5ea$ă. 2%eci nu vrei să prin$i simbolul apei de care#i spun eu) >ine voi intra în 5ocul tău. Am să te întreb de lucrurile

vi$ibile şi practice ale vie#ii dacă sensul spiritual îşi este at't denaccesibil.3

˗ %u"te de c/eamă pe bărbatul tău.

˗ N"am bărbat îi răspunse cu indispo$i#ie femeia.Acum c'nd Isus o c/eamă în $ona preferată ei aria concretă i vie#ii

ea răspunde la fi-urat pentru a se ascunde dar este şocată denterpretarea corectă pe care i"o dă >ărbatul acela deosebit de ciudat:

2%eşi ai totuşi n"ai3.Celui care o aşteaptă acasă cu apă îi lipseşte ceva care o face să

pună: 2Nu am bărbat3. Ii lipseşte dra-ostea acea apă vie pe care nu a-ăsit"o nicăieri să"i răcorească arşi#a sufletului ei. ,emeia a socotit căbărbatul poate fi un i$vor perpetuu al dra-ostei dar s"a înşelat. Nici untrop. &n speran#a -ăsirii celui care are acest i$vor i"a sc/imbat unul

după altul. Nimic. St'nci uscate1 %e aceea samariteanca era interesatădupă ceva permanent.

%e necre$ut1

i acum vin cu o afirma#ie care va şoca la început tot aşa cum a fostocată femeie de la f'nt'nă. Ca să evit de$amă-irea şi indi-nareafurtunoasă insist să respecta#i ru-ămintea mea: citi#i p'nă la capăt.Altfel ve#i arunca imediat cartea şi ve#i pierde cea mai îndreptă#ităustificare care vă va recompensa în final.

&n special le c/em pe cele care au rolul de so#ii să suporte afirma#iape care am s"o fac şi care în aparen#ă deran5ea$ă. %acă ve#i mer-ep'nă la capăt se va lumina în#elesul iar autorul nu va răm'ne subos'ndă. Iat"o:

6 mare parte dintre femeile căsătorite creştine au avut p'nă înpre$ent cel pu#in doi trei patru sau cinci 2bărba#i31 i ca să fie



v'lvătaia mai mare nu pu#ine dintre so#iile care citesc acest capitol auavut parte de doi p'nă la cinci sau mai mul#i 2so#i3.

tiu este afirma#ie de proces. %acă vă opri#i aici cu cititul nu voimai avea parte vreodată să mai scriu ceva despre familie. Plus daunemorale. 0otuşi mă ba$e$ pe ceva c'nd spun ceea ce spun. i ca să nufiu perceput ca ipocrit vă fac o mărturisire sinceră: c/iar şi so#ia mea amai avut după ce ne"am căsătorit c'#iva 2bărba#i3.

Cel care spune adevărul se epune unui risc tulburător iar eu am alesacest drum în deplină conştientă. i încă ceva derutant. &n demersular-umentării mele am folosit c/iar o metodă a Acelui 6m de la f'nt'naui Iacov. A#i spune: a doua blasfemie1 Pe propria"mi răspundere. >a

mai mult am date despre fiecare dintre 2bărba#ii3 care s"au perindat în

căsnicia dv. privind numele v'rsta înăl#imea părul părin#ii şi altenforma#ii surprin$ătoare. i acum ar-umenta#ia. S"a str'ns prea multăensiune.

os măştile1%eci:7. Primul bărbat... &l cunoaşte#i perfect. +ste bărbatul de care vă

aduce#i aminte cel mai des. Cu bu$unarele pline de -lume romantism şicuvinte pline de focul dra-ostei. esturi tandre şi poe$ie în declara#iicuceritoare. Părin#ii easpera#i de facturile telefonice încărcate văamenin#ă cu restric#ii cate-orice. i ce dacă. ,olosea#i telefoanelepublice sau scrisori şi ce scrisori1 Citite şi răscitite. Sărutate şi umedede lacrimi de fericire.

0ată mamă e nemaipomenit1 4ia#a mea nu are sens fără el. Are un

fel de a fi care te cucereşte. i ce maniere are şi cum vorbeşte1 !'inevin cu el să"7 vede#i. 6 să vă placă de cum intră pe uşă.i intră pe uşă el ele-ant plăcut şi viitorul -inere.&n conclu$ie mama d4S. 4ă spune:˗ %a nu e băiat rău dar.˗ !amă te ro- nici un dar. Ce cusur mai -ăseşti la un asemenea

băiat) Spune tu tată1˗

Păi ce să spun îşi drese tatăl vocea. !i"a plăcut la el că arepersonalitate şi maniere. Se vede că este citit băiatul dar...



Au mai venit şi $ile senine. Nu aşa ca la început dar a mai învă#at şiel să"şi ceară iertare. Uneori mai venea cu flori scormonind amintiriledin acele numeroase $ile de la început c'nd fiecare înt'lnire eraărbătorită cu flori. Un anume antura5 de tineri căsători#i şi serviciul îl

ocupă mai mult.Apar motivări dese privind înt'r$ierile de la serviciu discu#ii aprinse

pe mar-inea acestei teme şi primul copil o dată cu:F. Cel de"al treilea bărbat.Acelaşi nume aceeaşi fi$ionomie aceiaşi părin#i aceleaşi /aine

aceeaşi cununie reli-ioasă acelaşi certificat de căsătorie ca ale celuidint'i şi al doilea dar totuşi diferit.

%e acum încolo este tată şi are responsabilită#i. Are mai multă

abilitate în a se scu$a c'nd nu"şi îndeplineşte bine rolul. +ste preocupată arate bine şi devine sensibil c'nd alte priviri feminine îl surprindnsă nimic mai mult. &l preocupă mai mult o ima-ine de familie

ec/ilibrată în afară dar aspectele romantice şi comunicarea desc/isăunt rare p'nă la uitare. Se conturea$ă două $one de activitate care rar e intersectea$ă: el preocupat să c'şti-e eisten#a şi aplecat în direc#iaeali$ării profesionale iar ea cu scutece lapte praf doctor bucătărie şipălat. %ouă S. R. 9."uri sub acelaşi acoperiş.

Ceva mai încolo mai poate veni un alt copil iar tatăl primeştefelicitări pentru performan#ă şi pentru o împlinire mai rotundă afamiliei.

Se revendică oboseală de ambele păr#i pentru a scu$a oca$iile rarede apropiere intimă şi apare interes din partea lui pentru $iare 04 şi

acrificii făcute pe tăr'mul profesiei aloc'ndu"i un timp mai bo-at.˗ Ce vrei dacă şeful m"a ru-at să răm'n nu am putut să"7 refu$.

!ai ales că numai eu puteam să fac lucrarea aia se 5ustifică el.Ceva mai t'r$iu apare din nou o apropiere în vederea an-a5ării

pentru creşterea copiilor şi pre-ătirea lor pentru şcoală dar şi discu#iipe mar-inea nevoilor lor satisfac#ii şi uneori ciondăneli privind caredintre cei doi -reşeşte mai mult privind educarea copiilor. Se apropiev'rsta adolescen#ei în via#a copiilor şi intră pe uşă:

@. Al patrulea bărbat...Acelaşi nume aceeaşi fi$ionomie acelaşi act de identitate ca ale

celorlal#i trei aceleaşi ticuri aceeaşi so#ie dar totuşi diferit de ceilal#i.



Apare o refacere a stării de nervo$itate vi$avi de pro-ramul derutant alcopiilor lovi#i de adolescen#ă. 9a ei apare 2cri$a de identitate3 iar la elcri$a de autoritate. i iarăşi certuri cu so#ia că este prea în-ăduitoare şiipsită de tact. ,rustrări şi nemul#umiri privind performan#ele copiilor şi

certuri cu copiii privind standardele afectate. Năvălesc furtuni emo#ionale bruia5e din partea copiilor privind

mbrăcămintea şi mu$ica şi o -rămadă de re-uli lovite de nulitate.˗ %acă face#i fi-uri din astea una două plecăm dincolo îi amenin#ă

copiii pe cei doi părin#i.i anii trec o dată cu bacalaureatul cu facultatea iar apele vie#ii se

iniştesc peste cei doi.Ar fi timpul ca bărbatul să"şi -ăsească re$erve de aten#ie şi afec#iune

fa#ă de so#ie şi să folosească relaarea din cămin prin plecarea copiilorca o oca$ie de a da drumul arte$ienelor sufleteşti din rela#ia celor doi.%esc/i$'nd uşor uşa apare:G. Cel de"al cincilea bărbat...Cu acelaşi nume cu părul mai -ri$onat cu acelaşi paşaport ceva mai

mplinit fi$ic cu aceeaşi tuse şi cu aceeaşi so#ie pe care le"au avut şiceilal#i patru. 0ot at'tea iposta$e avute de acest al cincilea.

&nfipt în muncă cu un ec/ilibru şi o si-uran#ă evidente cu ceva maincolo de mi5locul vie#ii păşeşte în căsnicia celei de"a cincea etape cu

mul#umirea rutinei şi a faptului că de5a copiii au un destin clarificat.&n plină maturitate a te certa şi a"#i pierde timpul în conflicte nu mai

este specific v'rstei. %e dra-ul păcii se mai cedea$ă iar diferen#eledintre cei doi care erau dispute acum sunt acceptate ca făc'nd parte

din 2fosilele3 căsniciei.Se acordă mai mult respect unul pentru altul c/iar dacă este decomple$en#ă în unele rela#ii în timp ce în interior în partea intimă acăsniciei cariile monotoniei şi ale resemnării rod afec#iunea încredereai ce a mai rămas din dra-oste1

Putem -ăsi şi perspectiva răsturnată c'nd un so# poate avea două saumai multe 2so#ii3 succesiv dar modelele descrise mai sus sunt maiepre$entative.

i acum cred că acele so#ii care au sesi$at la început acea afirma#ie2ofensatoare3 c/iar la modul -eneral au în#eles că nu a fost în discu#iedec't acelaşi so# dar în situa#ii comportamentale diferite.



˗ C/eamă"7 pe bărbatul tău se aude invita#ia prietenoasă şicercetătoare.

˗ N"am bărbat a răspuns ea sec.%ar dacă -'ndea ea cel care este acasă ar avea felul de a fi al

Acestui străin atunci l"aş aduce să afle şi el de apa aceasta vie.˗ +u. Sunt Acela spuse Cel care Se făcu cumpănă ciutură şi

f'nt'nă. 2>ărbatul pe care II aştep#i şi pe care doreşti să II ai.3 2Cineăm'ne în !ine şi în cine răm'n +u aduce multă roadă3 multă

dra-oste. 2%eci c/eamă"9 c/iar dacă nu"#i este bărbat c/iar dacă numai este ca la început. !ă voi pleca şi pentru el săi scot o ciutură plinăcu apa vie#ii.3

i te ro- nu mai arunca cu pietre în f'nt'nă1

***,e-erva din car'urator

4eneam în vite$ă dinspre >'rlad spre >ucureşti. !aşina era încărcatăcu roadele viei din -enero$itatea tatălui meu socru. Rela#iile noastre aufost întotdeauna ecelente.

!ă înso#ea o bună dispo$i#ie a cărei motiva#ie nu putea fi alta dec't

că...!er- acasă1 Aşa că am accelerat. In fa#a mea era un tir care -onea

are. Am făcut un calcul rapid: îl depăşesc acum1 >ecule#ul roşu îmiemnali$a de mult că trebuie să alimente$ re$ervorul dar am $is că nue poate să nu mai am re$ervă pentru depăşire. Am călcat accelera#ia.

Concurentul meu nu se lăsa nici el. Am $'mbit în#ele-ător ştiind că

maşina mea e mai sprintenă şi mi"am şi ima-inat c'şti-ătorul. Adicăeu. C'nd am a5uns în dreptul lui motorul s"a oprit. %in sens opusvenea un camion cu remorcă şi nu avea pe unde să treacă dec't. Prinmine. Pe frunte s"a adunat transpira#ia care parcă a şi în-/e#at. Inimai"a accelerat bătăile ca şi c'nd ar fi vrut să înlocuiască motorul care

m"a trădat în cel mai cumplit pericol.Camionul din fa#ă se apropia o dată cu finalul vie#ii mele. Am stri-at

n disperare ru-ăciunea lui Petru: 2%oamne scapă"mă13 6 m'nănevă$ută m"a împins în fa#a tirului. ,ie că şoferul de l'n-ă mine afr'nat observ'nd pericolul în care mă aflam fie că Protectorul meu mi"a făcut v'nt în fa#a monstrului nu ştiu. tiu doar că +l a făcut"o. Am



oprit pe dreapta şi am stri-at: 2î#i mul#umesc %oamne13 şi apoi amcontinuat în şoaptă: 2Ce bun eşti13 Cum să nu iubeşti un asemenea%umne$eu)1

%upă ce m"am liniştit am tras conclu$ia care m"a în-/e#at: înmomentul în care m"am /otăr't să depăşesc tirul ben$ina pe carecontam era doar re$erva din carburator. i eu n"am ştiut1

%epăşeşte trabantul14ia#a este o călătorie în vite$ă. In fa#a noastră sunt nenumărate

obstacole pe care trebuie să le depăşim ca să a5un-em la timp ladestina#ie.

&nc/ipui#i"vă ca so# şi so#ie rul'nd în maşina căsnicieidumneavoastră pe drumurile mai bune sau mai accidentate ale

destina#iilor vie#ii propuse.˗ %oar n"o să stăm în spatele trabantului îi $ice ea supărată de

mersul de melc imprimat de so#.˗ Nu mai tra-e dra-ă1 Nu ştiu ce are1 Cred că are niscai -unoaie în

ben$ină se 5ustifică el.˗ Aşa eşti tu $-'rcit. Nu te înduri să ba-i ben$ină mai bună ca să

nu ne mai doară capul. I#i place că ne întrec şi bicicletele) %e-eaba î#ipun că faci tot ce vrei tu.˗ Poftim treci tu la volan şi fă"o să mear-ă mai repede că eşti mai

-ro$avă1 6 atacă el.˗ %upă ce ai distrus"o bă-'nd toate mi$eriile în ea ba ulei prost ba

ben$ină proastă ba piese de căpătat cum să o fac să mear-ă mai bine)+ opera dumitale domnule so#1 S"ar putea să mă dau 5os din ea că la

pas tot acolo a5un-. !ai ales că nici fr'na nu"#i prea mer-e. Nu"#i daieama că sunt în pericol)",ii calmă nu te mai alerta. %acă eşti tu în pericol la fel sunt şi eu.

!ăcar asta să te mul#umească.%acă încerca#i să socoti#i elementele de mai sus simboluri ale

aspectelor de familie nu ne va fi -reu să depistăm defecte la an-rena5ulcăsniciei la motiva#ii la răbdare la comunicare şi la c'te altele. %ar penoi ne interesea$ă să mear-ă bine 2maşina3 celor doi.

4om porni de la un fapt biblic şi vom stărui să -ăsim o re$olvarecare -arantea$ă si-uran#a în înaintare.

%eran5 în tradi#ie.



%eodată în mi5locul bucuriei s"a au$it un stri-ăt de disperare: Numai au vin1

%in fericire Isus era acolo. Să"mi în-ădui#i să vă aduc aminte tablouldin Ioan B de la nunta din Cana alileii.

%upă acest stri-ăt al mamei lui Isus privirea ei 9"a căutat pentru unăspuns. !'ntuitorul i"a amintit că are un orar al interven#iilor divine

pe care I l"a făcut 0atăl 9ui şi că nici un om c't de apropiat ar fi nupoate să"7 modifice. Isus intră în ac#iune pentru că dorin#a de bine amamei 9ui era sub aprobarea 0atălui 9ui. +a şi"a dat seama că va aveaoc o binecuv'ntare şi le spune slu-ilor: Să face#i tot ce vă va $ice. Isuse spune să umple cu apă cele şase vase de piatră care aveau destina#ie

ceremonială. P'nă sus1 9e ceru +l. Apoi le porunceşte să scoată şi să"i

ducă nunului. Uimire1 Un vin nemaipomenit de bun. Pe departe de ce afost mai înainte. Să parafra$ăm pu#in nedumerirea nunului.2Nu în#ele-3 spune nunul. 2+ lipsit de ra#iune procedeul ăsta.

6ricine pune la masă înt'i vinul cel mai bun apoi vine cel inferior. %ar aici s"au încălcat toate re-ulile petrecerii. Ai -ri5ă tinere nu stricaobiceiul neamului1 %acă în via#ă faci asta vei pierde1

6 posibilă descifrare.6bserva#i) Avem foarte pu#ine informa#ii despre miri. N"a#i fi vrut să

ti#i ce roc/ie avea mireasa sau dacă era frumoasă) %e fapt toatemiresele sunt frumoase. %espre ea c/iar nimic. %espre mire doar că afost c/emat la 5udecata nunului şi muştruluit pu#in pentru sc/imbările înobiceiuri.

&n prim plan este Isus fa#ă în fa#ă cu stri-ătul: Nu mai au vin1 4inul

imboli$ea$ă bucurie. &nseamnă via#ă. %eci nu mai au bucurie. Nu maiau via#ă.+istă o atrac#ie pe care a lăsat"o %umne$eu între un bărbat şi o

femeie. in-ăşia şi delicate#ea ei sunt dorite de bărbat pentru a secompleta iar sentimentul de protec#ie şi de ra#iune este dorit de femeiepentru a se împlini alături de el. P'nă la căsătorie şi pu#in după toate auun ton sărbătoresc. Parcă eistă suficientă re$ervă pentru răbdare atuncic'nd unul dintre cei doi mai calcă prin străc/ini. + şi acceptare e şin#ele-ere. + bună dispo$i#ie p'nă într"o $i c'nd: 2Ce se înt'mplă) Nu

ne mai în#ele-em1 Am trecut cu vederea o dată de două ori dar tuparcă ai luat"o ra$na1 Unde te tre$eşti în 5un-lă) Parcă eu n"aş eista.



4ino"#i în fire şi /ai să discutăm pu#in. Nu ve$i că nu mai mer-e căru#anoastră)3 Adică nu mai au bucurie nici în comunicare nici în intimitatenici la serviciu nici în bucătărie nici împreună în călătorie nici înuflet. 2Uite c/em pe cineva care ne poate a5uta să restabilim lucrurilen normalul lor numai că trebuie să facem tot ce ne spune +l. +şti de

acord)3Ceea ce înseamnă că re$erva omului pentru o bună în#ele-ere în

cămin este ca o sc'nteie care se stin-e de îndată. Pentru că nu suntdispuse să facă tot ce $ice Isus numeroase familii îşi derulea$ă cri$ădupă cri$ă cu un final de$astruos.

+ste ştiut că în numerolo-ia ebraică numărul şase este numărulomului desemn'nd imperfec#iune eşec lamentabil. 2>ine3 $ice Isus.

2Acest şase va primi alt con#inut.3 i ceea ce părea banal obişnuit şic/iar nepotrivit pentru acea sărbătoare devine mai bun dec't con#inutulpe care căsnicia 7"a înre-istrat la începuturile ei fericite.

Ceea ce va le-a rela#ia lor va fi o prietenie de o asemenea apropierenc't nimeni şi nimic nu"i vor despăr#i. Prietenia lor va căuta ce este

mai bun la celălalt şi cu toate că nu i-noră -reşelile partenerului devia#ă îl acceptă aşa cum este fără re$erve şi fără reproşuri. +l îşi aratăafec#iunea în mod eplicit şi manifestă un interes atent pentru cealaltăpersoană acord'ndu"i locul principal în via#a sa căut'nd deasuprauturor lucrurilor fericirea celuilalt c/iar mai mult dec't propria sa

fericire. &n căminul acela este locul împărtăşirii celor mai înalte trăiridar şi a celor mai ad'nci slăbiciuni a speran#elor şi a temerilor ariste#ilor şi a feluritelor interese cu convin-ere acceptare şi spri5in

eciproc.Acolo fiecare îl ascultă atent unul pe celălalt şi captea$ă mesa5elefără să le deforme$e. +ste dispus să ierte respect'nd întotdeaunademnitatea celuilalt sentimentele şi ideile partenerului de via#ă. Nu"7umileşte niciodată pe celălalt.

%e unde starea aceea de bine sufletesc a celor doi) %e unde aceaflacără a dra-ostei care creşte în ei) Se ştie că timpul mai domoleşteputerea dra-ostei în cei doi dar ea este mai mare ca oric'nd. Pentru căunte#i interesa#i am să vă spun cum se înt'mplă că via#a lor este de o

mai înaltă calitate ca oric'nd.



A treia $i începutul capitolul B din Ioan mă incită la c'teva întrebări.%eci: A treia $i s"a făcut o nuntă în Cana din alilea. %upă cum a#ivă$ut am aflat cum a fost cu nunta în a treia $i. %ar a treia $i după ce)%upă prima şi a doua $i vine răspunsul lo-ic. %ar ce a fost în prima şia doua $i) &mi $ic din curio$itate. Ceva ce face posibilă cea de"a treia$i cu evenimentul ei.

;aide#i să aflăm1&n primele două $ile au loc mărturii despre cine este Isus şi

ecunoaşterea 9ui sub diferite nume.Ioan spune că +l este Unul pe care voi nu"9 cunoaşte#i.+ste !ielul lui %umne$eu care ridică păcatul lumii şi 2,iul lui

%umne$eu3. +l este 2Rabi3 recunoscut de doi ucenici ai lui Ioan.

Andrei II pre$intă fratelui lui spun'ndu"i că 9"a -ăsit pe 2!esia3. ,ilip"9 face cunoscut pe Isus lui Natanael spun'nd că a -ăsit pe 2Isus dinNa$aret3 iar Natanael uimit de descoperirea pe care i"o face Isus îlnumeşte 2împăratul lui Israel3. &n final Isus în a doua $i spune despreSine că este ,iul omului3.

!i"ar părea bine ca mirele şi mireasa să fi discutat de ceea ce s"ant'mplat în prima şi a doua $i. %e ce) Pentru că dacă cei doi îlecunosc pe Isus aşa cum Ioan şi ucenicii 9"au cunoscut atunci

căsnicia lor avea să aibă cel mai bun -ust.&mi ima-ine$ că stau de vorbă cu un cuplu care a pornit în căsătorie

au care are ceva timp de eperien#ă maritală dar care 2nu mai au vin3.Nu mai este comunicare. 2+ste Unul pe care voi nu"9 cunoaşte#i3pentru că a#i ne-li5at această oca$ie. %acă vă lua#i timp să vă

împrieteni#i cu +l vă ve#i cunoaşte aşa de bine av'ndu"9 pe+l ca o-lindă dar şi ca putere înc't comunicarea voastră va fi doar pentru părtăşia dra-ostei şi pentru armonie în planuri.

4i"9 pre$int pe 2!ielul lui %umne$eu3 care vă ridică povarapăcatului neîn#ele-erii dintre voi. Iertarea 9ui vă este dată ca s"o folosi#ipersonal dar şi unul pentru celălalt ca prile5 de a fr'n-e puterearecutului ce odinioară a adus durere în rela#ie. Păcatul m'ndriei va

cădea de pe sufletele voastre cum a că$ut lepra de pe oamenii pe care i"a cură#it Isus.



%acă nu ve#i uita că +l este 2,iul lui %umne$eu3 atunci nu ve#i uitanici puterea care vă este turnată în inimile voastre pentru a pornimotorul vie#ilor voastre de cămin spre destina#ia /otăr'tă de +l.

Nici n"ave#i de unde să le cunoaşte#i pe toate. %e aici şi st'n-ăciavoastră de a şti cum să vă purta#i unul fa#ă de celălalt. %ar dacă îidesc/ide#i uşa va intra +l 2Rabi3 care vă va învă#a toate lucrurilec/iar şi arta conversa#iei inimilor voastre. Cum să vorbi#i fără să văăni#i unul pe celălalt şi cum să vă satisface#i trebuin#ele voastreufleteşti sporindu"vă apropierea.

%acă îl ve#i invita pe 2!esia3 vă va un-e pentru o trimitere nobilăprin care atin-'nd şi alte cupluri cu nepri/ănirea voastră dăruită de +lve#i lăr-i ori$ontul bucuriei în cămin prin misiune.

+l vă încura5ea$ă că poate ieşi ceva bun din orice loc al căsnicieioric't de nepromi#ător ar fi el. 4ă spune asta 2Isus din Na$aret3 dmocul copilăriei 9ui din care nimeni nu credea că poate ieşi ceva bun.

Cred că a#i în#eles că niciunul dintre voi nu trebuie să domnească pestecelălalt.

Ave#i un împărat 2împăratul lui Israel3. %acă +l va domni încăminul vostru şi ve#i asculta de principiile 9ui desăv'rşite nu ve#i eşuan niciuna din $ilele voastre. Promisiunea 9ui este că ve#i domni cu +ln nesf'rşit. Nu ve#i uita niciodată că totuşi în condi#iile păcatului durerea nu

dispare şi că nu în ciuda ei ci din cau$a ei căminul vostru va prindevi-oare şi sensibilitate în vederea împreunei sim#iri şi a unei uniri înfa#a oricărui obstacol. 4or mai fi descura5ări vor mai fi $ile triste şi

acrimi dar 2,iul omului3 care Se identifică cu noi în orice situa#ie şicu orice cămin promite să fie cu noi p'nă la sf'rşitul veacurilor. %oar opropunere.

+ ceva ce nu mer-e în căsnicia ta) Poate că e o luptă de putere încare unul caută să"7 controle$e pe celălalt. Poate că s"a instalat ondiferen#ă care v"a înstrăinat at't de mult sau o rutină care a omor't

bucuria dra-ostei. Poate că sunte#i în continuu conflict din care nu maipute#i ieşi sau poate că sta#i sub o apăsare teribilă a unei m'niineeprimate. A#i ridicat $iduri ca să nu vă mai vede#i şi să nu maicomunica#i. + dureros1 Uite ce vă spun eu: divor#a#i c't mai repede1 %ar nu la tribunal. ,ace#i din conştiin#a voastră instan#a care să vă 5udece.



%ivor#a#i de personalitatea voastră imposibilă. Separa#i"vă definitiv deăută#ile şi resentimentele voastre pentru a nu face din ele un dialo- al

distru-erii.i acum înainte de orice sc/imbare dar în sinceritatea dorin#ei de

c/imbare îmbrăca#i"vă în mire şi mireasă sufletele voastre c/iar aşaupăra#i şi certa#i cum sunte#i. C/ema#i"9 pe Isus la nuntă şi spune#i"I

că nu mai este nici un strop de vin. Nici un strop de bucurie. Spune#i"Ică vă pasă unul de celălalt şi de ceilal#i invita#i la nuntă dar că nu şti#icum să ieşi#i din cri$ă.

Spune#i"I voi nu al#ii. +l de"abia aşteaptă stri-ătul vostru. ti#i ce vaface) 4a lua inimile voastre de piatră şi le va umple p'nă sus. i cucon#inutul vostru va uimi cerul şi păm'ntul ca să arate slava 9ui iar

voi să fi#i ferici#i. 4or -usta în-erii şi oamenii şi vor spune: enemaipomenit1 + mai bun dec't tot ce a fost mai înainte1

***Ai spus ceva, Doamne

˗ 0ată ce"i cu tine) Oi s"au înecat corăbiile) Sunt eu Radu băiatul

ău din clasa a 4II"a C. 4rei să"#i spun o poe$ie ca să mă ba-i îneamă)Cu m'inile încrucişate cu capul re$emat de mar-inea de sus a

fotoliului tatăl copilului descoperise în tavan un punct pe care nu voiaă"7 părăsească.

Radu îi flutură m'na prin fa#a oc/ilor să"7 facă să clipească. 4roiaun dialo- despre orice sau măcar o eplica#ie pentru absen#a lui din

cotidian. 6mul cu t'mplele prea devreme încărun#ite nu sosise dindrumurile unor -'nduri neumblate.

Irina dădu bu$na în casă cu cei şase ani ai ei plini de clopo#ei.˗ 0ată mi"ai promis că ne 5ucăm astă$i de"a turiştii1 ;ai scoală"te1

%irec#ia... Spania.Radu îi făcu semn cu de-etul la -ură să dea sonorul mai încet pentru

că tatăl lor a plecat ceva mai devreme în voia5. ,eti#a dornică sătropească 5oacă peste tot îi şopti fratelui ei:˗ Să sunăm şi să vedem dacă este acasă îşi dădu ea cu părerea. i pe

c'nd se întindea şmec/ereşte să apese pe nasul celui ce parcă era în



ransă şi să declanşe$e soneria părintească deodată se trase speriatănapoi. %ouă lacrimi mari se rosto-oliră pe obra$ul bron$at al tatăluior cel care era at't de ciudat în $iua aceea.

˗ 0ată de ce pl'n-i) &ntrebă Irina. Am fost cuminte astă$i. Să"#ipună Radu dacă nu e aşa1

!'inile acelea mari şi obişnuite cu munca dar parcă absente ocuprinseră cu în#eles de recunoştin#ă. os l'n-ă fotoliu Radu vă$ucrisoarea. 6 ridică şi fu-i cu ea în dormitor.˗ + de la mama din Spania stri-ă de bucurie Irina. Citeşte"mi şi

mie nu fi rău1 Spune"i tată să"mi citească şi mie1˗ 9asă ca o să"#i citesc eu $ise omul cel trist dar acum sunt obos i l

i nu mă simt bine.

˗ Nu eu vreau acum. Pe mine totdeauna mă păcăleşti. !ă fac cumare şi no să mai am nevoie de voi $ise ea îmbufnată.

Radu desc/ise uşa şi cu oc/ii în lacrimi îl întrebă pe tatăl lor:˗ %e ce tată) %e ce) Spune că nu"i adevărat1 Nu pot să cred1 i

arunc'nd scrisoarea fu-i lu'nd cu el un /o/ot de pl'ns neoprit. Irinaidică scrisoarea şi o puse la obra$. !'n-'ie foile le mirosi şi le str'nsea piept.

˗+ scrisul mamei îi spuse ea tatălui ei cu venera#ie. + de la mama

mea.Privind la copilul fericit omul cu durerea lui mare -'ndi: 2%oamne

ce bine era să nu fi cunoscut să citesc1 Cre$i că meritam asta) Spuneceva13

6 citise de cinci ori. %e la mirare a trecut la nedumerire apoi la

disperare ca în final printre -'ndurile uimite să se strecoare un şuvoide durere nemaitrăită. Cuvintele acelea venite de departe de la cinevaat't de aproape parcă s"au făcut spini lun-i şi ascu#i#i care s"au înfră#itntr"o coroană pusă pe sufletul lui şi apăsată bine spre a fi un calvar.

2tiu că n"o să"#i cadă bine scrisoarea mea dar nu e cinstit să teamă-esc. + mai bine de un an şi 5umătate de c'nd sunt plecată şi numaieu ştiu prin c'te am trecut ca să"mi fac un rost aici printre străini. %inbanii c'şti-a#i #i"am trimis să acoperi datoriile şi să ai pentru tine şicopii cu ce să trăi#i. Oi"ar fi stat mult mai bine #ie să fii aici şi sămunceşti iar eu să fiu acasă cu copiii dar bărba#ii destoinici nu sunt peoate drumurile. %in leafa ta nu aveam cum să trăim.



mai şi trăim. tiu că #i"e -reu dar uite am să te a5ut şi eu cu ce pot. ;aia pro-ram1 Nu"mi spuneai tu aşa c'nd înt'r$iam în pat) 6 să ve$i că ne

descurcăm noi. Pe cai tată1˗ >ăiete nu mai mer-e. Sunt rupt pe dinăuntru. N"ai cum să în#ele-i

c't de mare este durerea mea. !"a lovit drept în inimă iar voin#a mea efăcută praf. Simt că nu mai am nici un rost. i în cele din urmă ştii cinee vinovat) 0ot eu. =ice că printr"un fel al meu de a fi am împins"o să"şialea-ă altă variantă de via#ă. tii că v" am fost şi tată şi mamă. Amnvă#at să fac m'ncare să spăl să calc şi să cos. 4"am dus la doctor

c'nd a#i fost bolnavi şi am 5ucat min-ea cu voi c'nd mai -ăseam timp.4"am cumpărat căr#i şi cadouri ca să vă bucur. 9a început îi scriamcrisori maică" tii spun'ndu"i c't ne este de dor de ea. Xsta sa fie felul

meu de via#ă care a împins" o să răm'nă acolo cu un venetic) Că suntmai tăcut şi mai pu#in îndră$ne# asta e adevărat. Că nu ani darul de apleca din #ară ca al#ii şi asta e o realitate. Nu"mi place să risc şi mi"eeamă de eşec. %e la început nu mi"a că$ut bine plecarea ei. 2%oar

pentru o 5umătate de an şi mă întorc3 a $is. i a trecut un an şiumătate. Sau rărit şi scrisorile şi telefoanele. ustificarea) Să facem

economii şi de"o parte şi de alta. %in ce în ce mai multă tăcere. Nucred că m"a iubit vreodată deşi au fost destule $ile frumoase împreună.Să #ii minte Radule: nici măcar cu un -'nd n"am înşelat"o pe maică"ta.Ai dreptate am să"i scriu. 4rea reac#ie din partea mea ei bine o s"oaibă.

˗ Ai -ri5ă tată să nu te tre$eşti că mai primeşti o lovitură. i asta dea tine dacă nu eşti atent.

˗Ce vrei să spui) Să umblu cu mănuşi) %upă cele ce mi"a făcut s"omai şi mena5e$) %acă vrea libertate atunci o va avea.

Reac#ia 2Am primit scrisoarea ta3 îşi începu scrierea cel mai lovitdintre bărba#i 2şi î#i mul#umesc pentru cadoul de Anul Nou pe care mi"ai făcut. Peste o lună şi două săptăm'ni se termină şi anul acesta de

at'ta aşteptare şi speran#ă. Pentru că te topeai după mine ce"ai $is: /aiă -ăsesc un tovarăş care să"mi #ină de ur't în dorul bărbatului meu şiă"mi mai potolesc focul. i pentru cei de"acasă doi tătici nu strică. + o

mai mare protec#ie şi si-uran#ă financiară. i"apoi av'nd în eces at'tde multă afec#iune din cunoscuta ta dărnicie ai $is să fericeşti şi pe unaltul. Xsta da creştinism1 !ă mir că mai ai cura5ul să"mi scrii să nu mă



upăr. Ca şi c'nd e de datoria mea să te iert în mare -rabă şi să nu"#itric marea fericire care a dat peste tine ca o moştenire de o sută de

milioane de dolari. ,eti#o dacă te"ai săturat de mine şi ai un altul maidestoinic nu încerca să mă fierbi cu scrisori de" astea în care îmi spuică sunt de două parale pentru tine. 6 să"mi treacă mai devreme sau mai'r$iu. %ar #ine minte o să a5un-i rău şi mai fii atentă: să nu încerci să

cerşeşti milă mai t'r$iu ca să te primesc. i ca să"#i fie clar de lanceput î#i spun: n"ai să ve$i nici un copil. Pot să te înlocuiesc u succes.

=iceai că o să supor#i orice reac#ie. Iat"o1 Alta n"am. Nu meri#i nicimăcar un 2la revedere13

˗ %ă"mi un plic îi spuse furios bărbatul rănit fiului său.˗ Cu o condi#ie să citesc şi eu epistola $ise Radu.

˗ Nu am ce ascunde răspunse tatăl cu resemnare. Cred că am fostprea tolerant şi manierat. %e fapt are dreptate maică"ta: îmi lipseşte

cura5ul.Radu o citit şi cu un $'mbet ironic i"o înapoie tatălui spun'ndu"i

pişcat:˗ >ine eecutat. Aşa cum $ici că nu te"a iubit mama niciodată nici

u tată nu dai de în#eles că ai fi iubit"o vreodată. Nici ea nu"#i dă nici oansă dar nici tu nu"i dai. +terminare -arantată. 9ovitură de maestru.

Cred că #i"a lovit mai de-rabă or-oliul nu dra-ostea pentru că nu sevede că ai fi avut"o vreodată.

˗ Ai început să mă 5udeci şi tu) Ce"ai fi vrut să"i scriu: versuri dedra-oste) + şi biblic băiete: dinte pentru dinte. i eu o fac cu ele-an#ănu ca maică"ta1

˗Oi"am spus să fii atent ce faci. Pentru 2opera ta de artă3 nu"#i daunici un plic. !"aş sim#i complice la scrisoarea ta 2biblică3. !ă -răbesc

a şcoală. Poate ar fi bine să discu#i cu Cel care a fost la cununia ta şi #i"a binecuv'ntat"o. S"ar putea să"#i su-ere$e altă variantă. !ai -'ndeşte"e. Pe cur'nd.

2Au a5uns copiii să"mi #ină lec#ii de atitudine3 îşi $ise omul /otăr'tă termine odată cu calvarul lui.

2i totuşi s"ar putea să aibă dreptate băiatul. Am scris ironic şi fărădrept de apel. 0atăl fiului risipitor nu a muşcat sim#ăm'ntul deesentiment şi autocompătimire. +l s"a socotit mai departe tată şi a

aşteptat în ciuda ră$vrătirii fiului său. Cred că nu merită să mă cobor



bine adevărata mea dorin#ă. Nu vreau să mă mai ascund. ,ă cu or-oliulmeu ce vrei 0u.3

i o scrisoare care oricum ai lua"o are un soi de nebunie a începută se scrie.

2%ra-a mea nu po#i să"#i înc/ipui ce durere mi"a adus scrisoarea tai nu pot să"#i ascund $ilele mele de m'nie şi de frustrare. Parcă sunt

beat. !'ncarea nu mai are -ust şi voin#a îmi este parali$ată. Nu măaşteptam să"mi faci o asemenea surpri$ă. !"am revoltat m"amautocondamnat şi apoi m"am resemnat într"un mod periculos. Acumparcă m"am tre$it ca după o muşcătură plină de venin a unui şarpe.

0e ro- nu face pasul acela cu care ai putea să mă răneşti at't dead'nc. Străinul acela nu poate e-ala dra-ostea pe care #i"o purtăm. Nu

isipi pe uşi străine bucuria care ne"a fost destinată doar nouă de%umne$eu prin tine şi nu rupe le-ăm'ntul prin care +l doreşte să nealve$e. +u sunt so#ul tău cu minusurile mele cu vorba mea mainceată şi cu ritmul meu dar crede"mă că nu vei -ăsi nicăieri o iubire ca

a mea. I#i spun si-ur că nu vei fi fericită l'n-ă o altă persoană carecaută doar o aventură pentru pasiunea lui e-oistă. Adu"#i aminte deu-ăciunile noastre ridicate împreună de bucuriile noastre de frumoşii

noştri copii pe care nu"i poate convin-e nimeni să te uite. C'ntăreşteastea toate cu inima ta şi nu cu alt interes şi spune"mi răspunsulufletului tău.

%acă iertarea lui %umne$eu este at't de si-ură eu nu am dreptul sănu şter- -reşeala ta. Cel care m"a convins de cuvintele pe care #i le scriunu mă va lăsa să"#i aduc aminte de nici un cuv'nt de condamnare sau

vreo alu$ie la ceea ce a fost o scurtă alunecare. 4enirea ta va fi oărbătoare. Porneşte dra-a mea13Planuri stricate˗ Am trimis"o cu poşta rapidă tată. +şti un adevărat. Poate că ar fi

fost bine să fi scris mai des scrisori din astea.˗ Poate. Adică si-ur ar fi trebuit.9a cinci $ile după trimiterea poştală soseşte o scrisoare din Spania

ca un răspuns pe care un 5udecător cu 5ura#ii îl aduc celui care aşteaptăă i se facă dreptate.˗ + de la mama stri-ă Irina. %e data asta dacă nu"mi citi#i şi mie

crisoarea vă spun mamei şi nu vă mai aduce nimic.



0atăl copiilor era într"o aşteptare frăm'ntată de speran#e va-i şi deeamă. Radu o citi repede în -'nd şi înflori un $'mbet ca o pro-no$ă de

vreme frumoasă.˗ 9inişte1 Ceru Radu. tiri de ultimă oră. Nu mă întrerupe#i1 2%ra-ul

meu scumpa mea Irina şi dra-ul meu Răducu mi"a#i stricat toateplanurile şi vă mul#umesc pentru asta.

%ra-ul meu duceam lipsă de cuvintele pe care mi le"ai scris.Socoteşte că am fost pu#in bolnavă ca de o -ripă. %ar cuvintele tale m"au vindecat. tiu de unde le ai de aceea am încredere în ele şi în tine.!i"e dor de tine şi de voi copiii mei. Să mă ierta#i pentru boala cu carev"am întristat. A fost at't de rea dar acum a trecut de tot.

Sosesc la începutul Săptăm'nii de Ru-ăciune. Nici nu ştiu ce să vă

au ca să vă bucur. Primi#i"mă bine dra-ii mei.4ă iubesc şi aştept clipa îmbră#işării.34eronica.Re$emat cu capul de mar-inea fotoliului tatăl celor doi copii primi

pe fa#a bron$ată două lacrimi mari şi at't de curate.˗ 0ată de ce pl'n-i) &l întrebă Irina. Crede"mă că am fost cuminte.

Să"#i spună Radu dacă nu e aşa.Ceva mai bun şi mai nobil ceva at't de sf'nt şi frumos a cobor't pe

fa#a celui ce şi"a oprit furtuna. Parcă fusese pe !untele Sc/imbării la,a#ă la o strălucire ce n"o putea eprima. %oar at't a mai putut şopti:2Ai spus ceva %oamne)3

%escoperind frumuse#ea celuilalt˗ Pastore nu plec de aici p'nă c'nd nu mer-e#i cu mine acasă ca să

vede#i cum arată iadul spuse omul acela voinic dar tare răvăşit. Nevastă"mea a folosit toate armele de eterminare de la cicăleli laipete de la bat5ocură la invective. Ieri a aruncat cu un ou în mine.n#ele-e#i"mă nu mai suport1 &mi ies şi eu din fire şi n"aş vrea să fac

vreo prostie lăs'nd să cadă m'na mea -rea peste ea.4orbi#i cu ea îndupleca#i"o să se mai potolească. Amenin#a#i"o că o

da#i afară din biserică. Nu mă lăsa#i să"mi pierd controlul16 re#etă ciudată˗ Nu cred că voi răspunde invita#iei tale îi răspunse pastorul liniştit

dar /otăr't.6mul rămase descumpănit. Se înroşi tot şi eplodă.



˗ Aşa şti#i să vă face#i datoria) Am venit la dumneavoastră cu toatăncrederea că mă ve#i în#ele-e şi iată răspuns1 Sunt decep#ionat1 Se vede

că nu vă pasă de sufletele oamenilor1 Nici n"o să mai apele$ ladumneavoastră vreodată.

˗ Numai pu#in prietene. N"am spus că nu vreau să mă ocup de ca$ulău numai că vreau să folosesc altă metodă dec't cea propusă de tine.

Pur şi simplu nu vreau să mer- la tine acasă. i totuşi vreau să mer-.˗ Nu vă în#ele-. ;otăr'#i"vă1 !er-e#i sau nu mer-e#i) Spuse

muntele de om care se mai însenină.˗ 4oi mer-e la tine acasă prin tratamentul pe care #i"7 prescriu. I!

c/imb am nevoie de o asi-urare: tot ceea ce spun să faci să faci1Altfel nu are rost să te amă-esc. Ce $ici) &l cercetă pastorul.

˗Păi eu vreau să fac ce"mi spune#i dar dacă mă depăşeşte şi"micere#i ceva ce nu pot)

˗ Nimic nu va fi peste puterile tale. Avem pe Cineva sus carentervine oric'nd pentru tine şi pentru mine. 0otul este să ai încredere.I iubeşti pe Isus)

˗ %esi-ur dar şti#i 9"am de$amă-it din c'nd în c'nd şi parcăfaptele mele nu se lea-ă cu ceea ce spun din -ură $ise el împovărat.

˗ Nu eşti sin-urul. împărtăşesc cu tine aceeaşi povară dar"/ai să"9

punem la încercare pe Cel ce binecuv'ntea$ă căminul. +l vrea să 5ociun rol important în fericirea căsniciei tale. In farmacia 9ui are cele maibune medicamente şi numai pe ba$ă naturală. +u am să iau din ele şiam să #i le dau. i acum vreau să mă ascul#i cu aten#ie: vei fi un fel dedoctor şi pentru că $ici că so#ia ta este bolnavă am să #i le prescriu cu

condi#ia să i le dai după re#etă. Am să verific de fiecare dată c'nd nevom înt'lni aici la mine acasă. &n sc/imb eu voi fi acasă la tine prine#eta pe care #i"o dau.

˗ Ce să $ic e interesant ce"mi cere#i şi cred că mer-e#i pe unratament du/ovnicesc. Uite ce e pastore nu mai vreau să am în familia

mea nici un pic de $-omot sufletesc. 0'n5esc după linişte după un$'mbet din partea ei după o m'n-'iere după bucurii pe care să lempărtăşim împreună. Am încredere în puterea Celui de Sus. Ce să $ic

mer- pe m'na dumneavoastră1 %umne$eu e mare1˗ Să"#i fie clar: nu pe m'na mea ci pe m'na 9ui întări pastorul.



perete. %acă nu i"am mai dus de mult (ea $ice că din evul mediu* şidacă nici ea nu mi"a mai cerut cred că îşi va face cruce şi îmi va da cuele în cap. Nu mi se pare inspirată propunerea dumneavoastră.

˗ +u #i"am spus de la început. !ă ascul#i bine dacă nu farmacia seva înc/ide şi boala se va a-rava.

˗ Nici discu#ie pastore fac aşa cum $ice#i orice ar ieşi din asta1˗

%upă o săptăm'nă ne vom înt'lni şi îmi vei spune cum au mersucrurile. %ar p'nă atunci nu vei răspunde la nici o provocare c/iar

dacă ar fi să"#i muşti bu$ele de nervi. Intreab"o de ce mai duce lipsă labucătărie ca să"i mai cumperi şi dacă e nevoie răspunde"i la oriceolicitare casnică.˗ %a dar pia#a o face ea nu eu. +u n"am mai dat prin pia#ă dec't cu

2prietenii şi asta destul de rar.˗ %e data asta rupe#i re-ula continuă pastorul. Apoi nu an-a5a nici o

ceartă şi în prima săptăm'nă nu"i cere nimic din ceea ce aştep#i cun 7ar fi: să fie mai liniştită să nu 5i-nească sau să ironi$e$e. Nimic. =ilnic7 Corinteni 7F şi ca un creştin ce eşti roa-ă"te la %omnul să vă aducăn dar ploaia bucuriei în cămin. Nu uita fructele şi florile. i putere deus.˗

Să ne a5ute %omnul şi să vedem ce"o să iasă spuse omul cel mareoft'nd în fa#a unui pro-ram at't de ciudat.

%upă fa#ă se vedea că încă mai muşcă pu#in din scepticismul care îlmai controla.

S"au ru-at şi s"au despăr#it. !er-e. i nu prea mer-e.Peste o săptăm'nă la uşa pastorului sosi omul cu povara lui. Nu mai

avea a-ita#ia de la început dar nici entu$iasmul unui om căruia îi mer-oate lucrurile bine.˗ Cum e) îl întrebă pastorul.˗ + şi nu e răspunse oaspetele dus pe -'nduri. Am făcut ?p mi"a#i

pus. C'nd a vă$ut florile a $is că de flori avea ea nevoie) Că n"are niciun pic de $ar$avat şi că din flori îmi face salată dacă nu"i aducAe"irebuie. %e fructe n"a $is nimic. C'nd m"am întors de la cumpărăturiumătate din ele erau terminate.

Pe urmă mi"a făcut o teorie că dacă aş fi om de treabă ar fi ceva decapul meu şi n"aş mai fi o povară pentru al#ii adică pentru ea. %ar că nuperă vreo sc/imbare cu mine şi că ştie ea ce are la casă. P'nă la urmă



am vă$ut florile în camera ei. Am uitat să vă spun că dormim separat dec'nd au început luptele. !i"e şi ruşine să vă spun de c'nd e aşa.

˗ Cum a mers cu 7 Corinteni 7F) &ntrebă curios pastorul.˗ 9a început mai -reu dar pe urmă... i mai -reu. Uita#i"vă la mine

c't de mare sunt. +i bine nu mi"e ruşine să vă spun că am pl'nsaproape în fiecare seară. Parcă eram în fa#a unei o-lin$i care îmi desenanăuntrul meu. Aceasta arăta m'ndria mea necuviin#a m'nia răutatea

e-oismul meu tot ce era rău.Pastore nu sunt bun de nimic. +u n"am cunoscut dra-ostea

adevărată. !ai bine o las sin-ură să se descurce şi iară mine. Ce să $ic)Nu cred că sunt în stare să a5un- at't de sus. +u m"aş opri aici.

˗ Sunt si-ur că nu vrei să"9 de$amă-eşti pe Isus. Cred că e at't de

fericit că ai făcut ce #i"a cerut. i cred că nu ai avut nici o ceartă cu so#iaa în săptăm'na care a trecut.˗ 9a început credeam că nu re$ist. !"a învinuit că fac teatru că fac

fi-uri s"o impresione$. A profitat de faptul că am întrebat"o dacă maiare nevoie de ceva şi m"a trimis peste tot: să îi plătesc între#inereaumina la pia#ă uneori de mai multe ori pe $i. !"a pus să repar soneriai clan#ele de la uşă în timp ce ea dădea mereu cu clan#a că în sf'rşit mi"

am -ăsit voca#ia. !"a pus să cură# cartofi şi să spăl pe 5os în bucătărie1Nu i"am reproşat nimic deşi c'teodată i"aş fi dat pu#in cu tifla. Undemer-eam îmi suna în minte 7 Corinteni 7F. 4ă spun sincer nu îmi era-reu să mă duc unde îmi spunea. Sim#eam c/iar o satisfac#ie la unmoment dat dar ea tot rece şi neîncre$ătoare. Nu putea să creadă că totce făceam făceam de bunăvoie şi din inimă. Probabil că am apăsat"o

prea tare în anii ăştia care au trecut de nu"şi mai revine.&ntr"o diminea#ă am vă$ut"o pl'nsă dar tot pusă pe /ar#ă. !"antrebat într"o $i dacă nu mai fac fi-ura aceea cu fructele şi deşi nu eran pro-ram i"am luat un Milo-ram de banane. !i"a spus că ştie că mă

prefac ca să ob#in ceva de la ea. ,lorile s"au uscat în va$ă dar încă lemai #ine în camera ei. Cam asta e. Ce $ice#i să mai continuăm)

6 terapie de şoc˗

Nici discu#ie spuse pastorul. Nu se putea mai bine. Acum vancepe tratamentul cu o do$ă de şoc. 4ei oferi unul dintre cele mai

pre#ioase medicamente din farmacia !arelui !edic. %ar înainte de aface -estul acesta vei continua ceea ce a fost în săptăm'na trecută. %in



nou fructele şi florile şi c/iar mai mult dec't î#i cere so#ia. 7 Corinteni7F răm'ne /rana pe mai departe iar vineri seara după apus c'ndncepe Sabatul biblic oferă"i do$a de şoc din medicamentul pe care #i"

7 prescriu acum. C/eamă"#i deoparte so#ia şi spune"i că ai cevamportant să"i comunici. %acă nu vrea să vină insistă amabil. Spune"i

că va fi o oca$ie care"i va face bine. Apoi după ce ve#i fi împreunăpune"i că î#i pare rău că n"ai în#eles"o şi că i"ai făcut at'ta supărare.

Cere"i iertare şi asi-ur"o că vrei să se sc/imbe total fa#a rela#iilor dintreine şi so#ia ta. Nu"#i dau eu cuvintele pe care trebuie să le spui. 7

Corinteni 7F #i le va su-era mult mai bine. %acă vei face aşa îi vei oferiun 2medicament3 si-ur pentru vindecarea sufletului ei. Ce $ici)

˗ + prea mult pastore. i aşa am 5ucat destul de tare. Acum cred ca

depăşim cam mult puterea mea de a face ce $ice#i. Nu că n"ar fi bine cepune#i dar nu văd re$ervele de putere ca s"o fac. Să $icem că va ascultdar intuiesc reac#ia ei prin care o să"mi demonstre$e că suni actor buni că trebuie să încerc în altă parte calită#ile mele. Cu florile şi fructelei celelalte mai mer-e dar aici crede#i"mă mă depăşeşte. &mi pare rău

că vă refu$. Nu mai insista#i vă ro-1˗ i mie îmi pare rău. %eşi mi"ai promis că mă vei asculta pe toi

parcursul tratamentului mă văd obli-at să constat că îl refu$i pe Celcare vrea să î#i redea pacea şi bucuria în cămin. +l nu te for#ea$ă. Nicieu.

˗ tiu că nu e bine dar nu mă obli-a#i vă ro-. &mi cunosc limitele.˗ N"am de ales. !ă opresc aici prietene. &ndră$nesc doar să te

ntreb: vrei să mer-i mai departe cu 7 Corinteni 7F)

˗Aici vă promit că voi continua. i at't. Nu vă supăra#i. Sper să măn#ele-e#i. 9a revedere1

i omul cel mare plecă încovoiat sub neputin#a lui declarată. Cu o $inainte de vineri spre seară telefonul pastorului $b'rn'i.

˗ Pastore mer- mai departe. Ceva se înt'mplă. Y să vă spunduminică. Pe cur'nd. Zpar i fa#a omului lui %umne$eu se lumină într"un $'mbet frumos.

˗Slavă %omnului1 0ratamentul continuă.

%upă c'teva $ile mai precis duminică aproape că năvăli în casapastorului.

Revela#ia



˗ Să vă spun de ce v"am dat telefon atunci că voi continua spuseomul transpirat de emo#ie.

I"am luat flori şi fructe şi a spus nu vă vine să crede#i mul#umesc. +un cuv'nt rar în familia noastră. Nu m"a mai învinuit în săptăm'naaceea de duplicitate. Am fost la pia#ă am aspirat fără să"mi spună ea. I"am luat revista 2,emeia3 i"am dat"o şi am au$it al doilea mul#umesc.tiam că are colec#ie din revista asta. &ntr"o $i am desc/is uşa la ea îndormitor şi ce crede#i) Se ru-a la mar-inea patului. !"a înfiorat. N"ocredeam în stare că mai are sentimente reli-ioase în urma numeroaselor eecu#ii la care eram supus. 0rebuie să recunosc că 7 Corinteni 7F e un$vor. !i"a înmuiat at't de mult inima şi încă mai are de făcut treabă cu

mine. Pe c'nd era plecată la un ma-a$in i"am luat >iblia şi i"am

desc/is"o la 7 Corinteni 7F şi i"am lăsat"o pe birou. %iminea#a i"amvă$ut fa#a pl'nsă. i a venit seara $ilei de vineri. Pastore tremuram dinoată fiin#a. Cum să spun vorbele acelea de care mi"a#i pomenit) Nici

nu vă da#i seama c'tă ener-ie mia trebuie ca să o fac. 6 $i întrea-ă mi"am pre-ătit cuvintele pe care trebuia să le spun dar atunci în searaaceea le"am uitat complet. &nsă au fost altele mai bune. 24rei să viipu#in să discutăm)3 i"am spus emo#ionat. Parcă mă înt'lneam pentruprima dată cu ea.

24in dar aşteaptă"mă pu#in3 îmi $ise. S"a dus în dormitor şi a venitc/imbată. &şi luase roc/ia de biserică. S"a aşe$at pe pat în fa#a mea şii"a plecat capul în piept. Am oftat şi i"am spus: 2Uite eu trebuie sătau cu capul plecat înaintea ta. 0u eşti cea care meri#i o altă via#ă şi un

alt so#. Nu vreau să te mai 5udec pentru nimic din tot ceea ce îmi vei

pune sau îmi vei face. Oi"am făcut via#a amară prin felul meu brutal şinecuviincios. 0e"am 5i-nit şi te"am umilit. Credeam că eu sunt celpă-ubit şi insultat. 0e"am adus în stare să mă dispre#uieşti pentruăutatea mea cu care te asaltam mereu. 0e"am ne-li5at în nevoile taleufleteşti şi -ospodăreşti. Oi"am în-ropat $'mbetul tău frumos şi #i"amnecat bucuriile de odinioară. Oi"am înc/is vorbele tale cele bune de

demult şi te"am umplut de triste#e. 0e ro- iartă"mă13 în momentulacela a i$bucnit într"un pl'ns ce n"am mai au$it în via#a mea. N"o maiputeam opri. A fu-it în dormitorul ei şi s"a tr'ntit în pat cu fa#a în 5ospl'n-'nd c't a putut de tare. !i"a fost teamă că aud vecinii şi vor batea uşă. i aşa s"a înt'mplat. Au sunat şi apoi au bătut cu pumnul. So#ia



"a ridicat din pat şi suspin'nd a desc/is. 2Ce s"a înt'mplat doamna9enu#a) 4"a bătut domnul Yuinn)3 Aşa îmi spuneau vecinii pentru că$iceau ei semăn cu un actor.

2Nu doamnă !ioara3 i"a spus ea. 2S"a înt'mplat ceva minunat.So#ul meu mi"a spus nişte cuvinte frumoase pe care le aşteptam demult şi de aceea am pl'ns aşa de tare. ,i#i linişti#i vă spun adevărul ebine e tare bine13

i doamna !ioara mi"a $'mbit şi a plecat. Apoi m"a c/emat ea pemine deoparte şi mi"a spus: 2!ă ro- de mult să se înt'mple ceva cu noii în seara aceasta %umne$eu mi"a răspuns la ru-ăciune. %ar tu ai fost

mai tare. Nu credeam că vei putea să spui vreodată cuvintele pe care mie"ai spus. 0e aprecie$ mult pentru cura5ul tău. %ar înainte de vorbele

astea care mi"au încăl$it inima cu tine sa înt'mplat ceva. ,lori şibanane cumpărături şi timp pentru treburi în casă. %ouă săptăm'ni depau$ă pentru certuri şi cuvinte -rele. Nu mi"a venit să cred1 Parcă saupart nişte pietre în mine care tot se măreau de la o $i la alta. Cineva iucrat cu tine aşa de frumos. 0e"am vă$ut trist dar mai liniştit. !i"an i

dat seama că"#i pasă de mine. Că nu 5oci teatru. 9a început te bănuiamde fals în tot ce făceai. Prea era diferit de ce"am trăit p'nă mai ieri. %amai sunt minuni şi ele au intrat în casa noastră. 4e$i eu n"am 5ustificarepentru cuvintele rele pe care #i le"am spus p'nă acum. Pentruneîncrederea mea în tine. Nu pot 5ustifica răceala şi i$olarea mea.

N"am fost deloc în#eleaptă. Iartă"mă te ro-13i e rău pastore că am pl'ns şi eu) &mi venea s"o iau în bra#e dar nu

tiu de ce nu am putut s"o fac. I"am prins m'inile ei în m'inile melc şi

ne"am $'mbit printre lacrimi. I#i dai seama pastore c't timp a trecut dec'nd nu ne"am $'mbit) Apoi i"am $is: 24rei să ştii cine a lucrat cu mineimp de două săptăm'ni)3 i i"am recitat 7 Corinteni 7F şi am pl'nsncă o dată am'ndoi. &#i spun sincer pastore nu mi"a fost ruşine că am

pl'ns. %acă a#i şti c't de mult m"am eliberat1 Parcă a ieşit din mine unău murdar şi plin de nămol ur't mirositor ca apoi să"i pot da un p'r'u

cristalin şi bun de băut. !erită pastore. Interesant1 Ce face#i)

Pl'n-e#i şi dumneavoastră)Ca să fie mai bine˗ Uite că nu pot să nu mă bucur de ce"a Ieşi#i dra-ă Yuinn. Oine

minte %omnul a făcut lucrul ăsta şi este minunat. +u nu #i"am spus să



Să spună ea. %ar aici nu te"am mai ascultat. Nu a fost doar de două ori.i ce m'ncare mi"a făcut1 i ce pră5itură1 + o mare meseriaşă in alem'ncării.

Seara t'r$iu după obiceiul meu m"am dus în camera mea să măculc dar de fericire nu"mi venea somnul. +a mi"a desc/is uşa şi mi"apus: 2Aici sin-ur o să"#i fie fri-. 4ino l'n-ă mine13

i a fost aşa de bine pentru am'ndoi pastore1 %e mult nu ne"a maifost aşa. ata s"a terminat cu cele două privati$ări separate. Amdevenit asocia#i la aceeaşi firmă.

Apropo de afaceri pastore nu ştiam că sunte#i aşa de viclean.˗ Nu în#ele- păli consilierul de suflete.˗ 4e#i în#ele-e imediat. Nu mi"a#i spus dumneavoastră că voi fi

doctor pentru so#ia mea)˗ Aşa este nu ne- în-ăimă pastorul.˗ Nu mi"a#i spus că după ce o să îmbrac /aina de doctor pe care

mi"o va procura 7 Corinteni 7F doamna mea va lua toatemedicamentele pe care mi le"a#i dat)

˗ Aşa este. A fost altfel)˗ Nu a fost eact cum mi"a#i spus. %ar nu mi"a#i spus un lucru pe"

care sunt si-ur că l"a#i ascuns de mine. Să vi"7 spun eu. +i bine2medicamentele3 astea prescrise pentru ea fără să"mi dau seama leuam şi eu. Nici n"aveam cum să nu le iau. Cu alte cuvinte ele aveau

efect numai după ce luam şi eu do$a de atac. %eci eram în acelaşi timpi doctor şi pacient şi asta pastore nu mi"a#i spus"o1 >ine 5ucat1˗ + adevărat prietene. Aici ai dreptate. %ar atunci erau lucruri pe

care nu #i le puteam spune pentru că nu le puteai în#ele-e şi poate nue"ai fi primit.i to#i au i$bucnit într"un r's sănătos de oameni cu suflet sănătos.˗ Apropo de istoria asta frumoasă dra-ul meu spuse so#ia

pastorului so#ului ei. !ie nu mi"ai mai adus cam de multişor flori şibanane.

˗ +i am fost ocupat şi eu dra-ă iar bananele s"au cam scumpit dea o vreme răspunse pastorul oarecum deran5at.

S"a făcut o linişte st'n5enitoare. Cineva trebuia să salve$e situa#ia. ivocea de bas a -a$dei se făcu au$ită.



˗ Se pare că doamna dumneavoastră pastore are o mică suferin#ă.%ar nici o durere nu este de netratat. In farmacia !arelui !edic suntuficiente 2medicamente3 pe cale naturală pe care vi le pot prescrie cu

o condi#ie pastore: trebuie să face#i tot ce vă spun1 !ai înt'i trebuie sădeveni#i doctorul ei şi pentru asta vă trebuie o /aină.

%in momentul acela buna dispo$i#ie se revărsă în torente nebănuitecalamit'nd inimile celor încerca#i de noutatea vie#ii de familie. ipastorul înc/eie:

"Oi"am spus eu domnule Yuinn că ai devenit doctor /onoris îndra-oste)

***(aie$mi o "elie de dragoste

%e cum a intrat pe uşă se putea citi pe fa#a lui o satisfac#ieăutăcioasă. +ra si-ur că nimeni n"a făcut problema la matematică. i"a

aruncat de la distan#ă catalo-ul pe catedră ca să ne impresione$e apointorc'ndu"se spre clasă spuse ironic:

˗ %esc/ide#i caietele iluştrii mei matematicieni1 >ănuiesc că a fost

floare la urec/e micu#a mea problemă. Ia să facem un control de rutină.A început cu prima bancă de l'n-ă uşă. ='mbetul lui triumfător n-/e#ă. Cei doi din prima bancă l"au dat -ata. ,ăcuseră problema şincă prin două metode. 0recu mai departe. Acelaşi re$ultat. >roboane

de transpira#ie apăruseră pe fruntea lui încruntată. Nu se aşteptase la unasemenea şoc. A a5uns şi în dreptul meu.

˗ i tu maestre ai făcut problema) !ă întrebă el ironic ştiind că

de"abia mişcăm la materia lui.˗ %a domnQ profesor. !"am -'ndit s"o fac prin două metode. +ra

pur şi simplu terminat.˗ Nu mai spune1 Se enervă el. %upă c'te văd eu to#i ave#i fi-uri de

Sorbona. !"a#i făcut şa/"mat a recunoscut profesorul. Nu avea de unde să ştie că în pau$ă am copiat problema de la un

cole- dintr" o clasă paralelă care era tare în cifre.Pe l'n-ă faptul că eram o clasă slabă la materia lui îi mai făcusem şi

neca$uri. 6dată i"am uns scaunul cu lipici pentru că ne"a dat prea



Pe c'nd mă pre-ăteam să"i declar totala mea amne$ie deodată sunăclopo#elul.

˗ Ai scăpat1 !ă informă profesorul de$amă-it. +ram sin-urul pecare nu reuşise să"7 eecute.

˗ %ar fii atent m'ine nu scapi mă amenin#ă el în timp ce eu mă-'ndeam la o îmbolnăvire subită.

I.%upă ce a ieşit din clasă i"am privit triumfător pe cole-i şi pun'ndu"

mi m'inile în şolduri i"am do5enit prieteneşte:˗ >ine măi băie#i c/iar aşa) Să nu şti#i voi să demonstra#i mi$ilicul

ăsta de problemă)&n clipa aceea cocoloaşe de /'rtie creioane şi caiete de matematică

m"au -ăsit ca una dintre cele mai căutate #inte.0eribilă cri$ă ne"a fost dat să trăim. Cri$a demonstrării1<<<.Se fac discu#ii interminabile în 5urul celui mai curtat cuv'nt:

dra-oste. %ra-ostea este c'ntată şi pusă în scenă. Se fac declara#iipatetice: 20e voi iubi p'nă la moarte13 +nun#uri urmea$ă altor enun#uri.

5 5

eor-e >ernard S/a spunea că 2dra-ostea este cuv'ntul cel mai-reşit folosit şi în#eles în vocabularul nostru3.Au$i#i epresii: 2îmi iubesc maşina3 sau 2iubesc florile3 sau 2îmi

ubesc meseria31 ,ăc'nd o simplă compara#ie pute#i să spune#i că areacelaşi con#inut cu 2a"#i iubi copilul3 sau 2a"#i iubi so#ia3) + o diferen#ăca de la cer la păm'nt.

%ra-ostea presupune reciprocitate ca să eiste într"o rela#ie.

Unii spun încerc'nd să dea o defini#ie dra-ostei că ea este un focun rai sau o stare de amne$ie perpetuă.

Cei pesimişti spun că este un iad în care sălăşluiesc plăcerea durereai trista părere de rău. Cei care vor să facă /a$ spun că dra-ostea este unentiment pe care îl sim#i atunci c'nd sim#i că ai un sim#ăm'nt pe care

nu l"ai sim#it niciodată1

%incolo de a eplica filosofic sau din orice altă perspectivă se poateconstata că dra-ostea nu vine de la sine şi nu este ceva natural care tecopleşeşte.



%ra-ostea este o ale-ere pe ba$a unor nevoi lăuntrice puse deCreator şi pe ba$a unor principii care prote5ea$ă rela#ia de dra-oste. Nueste uşoară sau simplă. +a este o artă care se înva#ă. 6dată pe c'nd9e-ea lui %umne$eu era în inimă nu era nici un efort ca să iubeşti. %ec'nd s"a înt'mplat căderea din dra-ostea Creatorului inimile au nevoieă înve#e să comunice să se încreadă şi să se dăruiască refăc'nd traseulpre +den.

%e aceea dra-ostea pentru a fi eprimată costă. Cere efort şieerci#iu continuu. Pe %umne$eu 9"a costat ,iul Său şi în ba$a acesteiocoteli divine ca să trăiască iubirea cerului omul va trebui să înve#e şise dăruiască pe sine celuilalt necondi#ionat.,amilia este locul în care eperien#a dra-ostei mer-e după tiparul

ubirii arătate de %umne$eu omului prin Isus ;ristos. Se în#ele-e cadra-ostea nu este un mister sau ceva ira#ional căci altfel oricedespăr#ire dintre so# şi so#ie ar fi motivată. Ar-umentul ar fi simplu:pentru ca dra-ostea este ira#ională nu o po#i controla. Să nu încerce săpună cineva că este sclavul nea5utorat al dra-ostei. +u pot ale-e săubesc. %ra-ostea este o for#ă activă pe care o controle$ prin propria

mea voin#ă. Nu trebuie să te străduieşti să atra-i dra-ostea ci să înve#iă dăruieşti dra-ostea.

Specialiştii spun că iubirea se înva#ă după modelul oferit de părin#i şidupă eperien#a societă#ii privind dra-ostea şi ne este transmisă prinmi5loacele de comunicare în masă.

Să spunem că nu s"a în#eles mare lucru p'nă acum. Prin afirma#iilefăcute mai sus. Un simplu mare tet din 7 Cor. 7F va aduce în

maniera cea mai bo-ată oi-en pentru în#ele-erea şi trăirea dra-ostei.%upă at'ta teoreti$are se aude în mod epres adresarea: 0reci şidemonstrea$ă1 Să ne pre-ătim inimile şi să primim cuvintele care spuncă dra-ostea acoperă totul crede totul nădă5duieşte totul suferă totul.

6bserva#i dra-ostea nu este un moment un clişeu ci este o mişcarea vie#ii prin ceea ce oferă ea mai bun şi mai nobil din re$ervele ceruluin atin-erea cu o altă via#ă ea o activea$ă şi"i dă aceeaşi respira#ie

curată.7. In primul r'nd ea acoperă totul. %acă ar fi să"mi ale- o

dimensiune pentru această epresie a dra-ostei atunci mi"aş ima-ina căeste lă#imea ei. Nu răm'ne nimic în afară fără ca mantia dra-ostei să nu



cuprindă în interesul ei toate particularită#ile celui iubit. Acceptareaceluilalt este totală aşa cum ;ristos ne acceptă ca persoane în tot ceeace suntem.

A spune că acceptăm multe din calită#ile so#iei dar faptul că estecicălitoare şi pusă continuu pe observa#ii ne face să n"o mai acceptămn final înseamnă acelaşi lucru cu a spune că acceptăm lumina din bec

dar nu acceptăm becul.Această dimensiune a dra-ostei vorbeşte despre protec#ie. Indiferent

de comportamentul celuilalt dra-ostea nu se răceşte în -ri5a ei pentruprote5area celuilalt. Nici inteli-en#a nici for#a nici banul nu sunt înmăsură să dea linişte şi si-uran#ă celuilalt ca iubirea.

Prin permanenta dispo$i#ie de a acoperi deplin cu iubire fiin#a iubită

ni se vorbeşte despre apreciere. 4aloarea so#iei tale este e-ală cuvaloarea ta.Ima-inea de sine 5oacă un rol capital. %acă te accep#i ca pe o fiin#ă a

cărei valoare este stabilită de %umne$eu şi nu de om atunci te veiim#i important pe măsura valorii c'ntărite pe ol-ota.

C'nd ne evaluăm potrivit ima-inii pe care celălalt şi"o face desprenoi atunci ne vom raporta la aşteptările lui pentru a corespunde. i cum$vorul fiin#ei noastre este tulbure nu vom putea reflecta corect

niciodată adevărata noastră ima-ine.!ai este ceva ce mă face să cred că dra-ostea care acoperă totul are

$vor divin. Prin capacitatea ei de a nu lăsa nimic descoperit face ca săascundă imperfec#iunile celuilalt în sensul de a nu le scoate în eviden#ăca un motiv de piedică şi detaşare afectivă. %eşi recunoaşte slăbiciunile

celuilalt so#ul sau so#ia nu face un punct de controversă din scăderilepartenerului. +l nu oferă dra-oste contra sc/imbare. Sc/imbarea nuvine prin condi#ionare ci prin confruntare cu dra-ostea care nu impuneniciodată.

B. C'nd dra-ostea crede totul atunci termenul cel mai potrivit pentrudefinirea acestei dimensiuni este 2rela#ie3. Aceasta este înăl#imeadra-ostei.

Cel mai de pre# capital pe care so#ul şi so#ia îl pot de$volta încăsnicie este încrederea.

+i bine încrederea totală nu vine de la început oric't de plini decalită#i sunt cei doi. +a apare ca urmare a deprinderii de a comunica c't



mai desc/is şi c't mai bine. Nu este vorba numai de comunicareverbală ci sunt at'tea modalită#i de a comunica: prin -esturi prin tonulvocii printr"o atin-ere plăcută sau c/iar prin tăcere.

Cei doi so#ul şi so#ia sunt an-rena#i în cură#enie şi sunt /otăr'#i s"oducă la capăt. &n trecerea lor unul pe l'n-ă altul el o atin-e uşor peumăr. 0resare şi spune:

"Scu$ă"mă n"am vrut.i ea at't de mult ar fi vrut să fie cu inten#ie1 Pierduse de mult

farmecul atin-erii plăcute.Atmosfera romantică creată de cei doi face ca încrederea să a5un-ă

otală. Nu ştiu cum se face că m'n-'ierile cuvintele tandre aten#iilecare îi surprind plăcut unul pe celălalt sunt uitate după ce căsătoria s n

nc/eiat. %acă acesta a fost scopul căsătoria atunci probabil că s"auan-a5at resurse doar pentru acest eveniment după care fiind atinsan-a5area romantică a încetat. Căsnicia fără parfumul dra-ostei e ca unbuc/et de flori artificiale.

9ucrul în ec/ipă în activită#ile -ospodăreşti şi în afară îi apropie alaide mult pe cei doi înc't orice povară va fi suportată mai uşor ştiindu"c că răspunderea se împarte la doi.

Intimitatea fi$ică va face ca apropierea dintre partenerii de via#ă safie at't de mare înc't nici un v'nt de -elo$ie sau de alternativă intimaă nu"i poată vi$ita vreodată.

F. A nădă5dui totul înseamnă a vorbi de vi$iunea dra-ostei. +aurprinde lun-imea ei. Preocuparea de a împrospăta căsnicia cu

elemente noi care de$voltă şi înal#ă dra-ostea devine un mod de via#ă.

Altarul familial va între#ine focul dra-ostei prin dimensiunea spiritualăcare va fi un liant puternic pentru păstrarea valorilor de via#ă sf'ntă încămin. Prin ru-ăciune cei doi înva#ă să se plase$e în po$i#ia cea maibună pentru a primi putere şi credin#ă din depo$itul cerului.

Un cuplu care nu se /răneşte din Cuv'ntul lui %umne$eu nu arccoordonate privind traseul şi destina#ia vie#ii cu împlinirea ei. Confu$iai reac#iile spontane şi fireşti vor defini via#a celor doi marcată de

conflicte ce lucrea$ă de-enerarea vie#ii spirituale şi de cămin.@. C'nd dra-ostea suferă totul vorbim de ad'ncimea ei. %ra-ostea

ca să fie dra-oste costă.



Cei doi care intră prin căsătorie în căsnicie sunt diferi#i. 0endin#aeste de a primi răspuns de la partenerul de via#ă pe propria lun-ime deundă. %e$amă-ire. Nu este ceea ce se aştepta. %iferen#ele sunt uneoridestul de semnificative. Atunci care este solu#ia) Unul la dreapta şialtul la st'n-a) Nu face#i -reşeala aceasta1 +ste timpul să se valorificedeosebirile. Ceea ce are celălalt şi nu am eu şi mi se pare ciudat poatedeveni un complement pentru mine o caracteristică pe care o pot însuşin cămin pentru a da ec/ilibru şi vi-oare în rela#ia de dra-oste. Calmul

celuilalt care mă enervea$ă mă poate tempera pe mine san-vinul careaş colec#iona multe erori dacă nu ar fi cealaltă tendin#ă de a mă re#ineă fac ceea ce este superficial şi sub impuls. Potrivirea în acest an-rena5e face cu durere.

Conflictul este un fapt al vie#ii. Nu va fi pro-res dacă nu ar ficonflicte. 6 căsnicie bună are conflicte. Solu#ionarea lor în manierabiblică aduce bo-ă#ie şi tărie. !'nia care se de$voltă uneori înconflictele din cămin poate să conducă spre calitatea rela#iei atuncic'nd este manifestată în vederea instaurării unor direc#ii principiale.%urerea este partea acestor demersuri dar beneficiile sunt veşnice.

%ar iertarea) +a presupune renun#area la dreptul de a purtaesentiment. Nu"i uşor să renun#i la un trecut încărcat cu resentiment şi

amărăciune pornind de la conştienta că nu"7 mai po#i sc/imba. Aaccepta pierderea acestei încărcături este un pro-ram care presupuneuferin#ă dar o suferin#ă care aduce eliberare şi restabilirea rela#iilor

afectate.i acum să dăm o lovitură m'ndriei care instalată în cămin se

manifestă prin competi#ie aro-antă şi eri5area superiorită#ii fa#ă decelălalt 2mai pu#in capabil3. 6 continuă dispo$i#ie de a afişalăbiciunile proprii arăt'nd statutul vulnerabil al propriei persoane va

aduce o recompensă -eneroasă lucr'nd apropierea în dra-oste prinacceptare reciprocă.

%upă cum vede#i dra-ostea în ac#iune alun-ă formalismul declaratival pretinsei iubiri. %emonstra#ia dra-ostei este dată în condi#iile în careubirea acoperă totul crede totul nădă5duieşte totul suferă totul.

<<<.4enise $iua ei de naştere. 0imp de $ece ani a uitat mereu această

dată. 2Acum trebuie s"o fac3 -'ndi el şi apoi ac#iona. Cumpără un



buc/et de lalele şi o cutie cu bomboane de ciocolată. Nişte complica#iia serviciu l"au făcut să"şi uite darurile în maşină pe un timp de

caniculă uci-ătoare. reşeală ireparabilă1 C'nd şi"a dat seama era prea'r$iu. 9uă florile aplecate în leşin ca să le arunce la -unoi de cum vantra pe uşă. >omboanele se topiseră pier$'ndu"şi forma dată de

arti$an. Neşansa a făcut ca so#ia să"7 înt'mpine c/iar la uşă. A ascunsepede florile la spate.

˗ Ce ai la spate) &ntrebă ea curioasă.˗ Nimic adică au fost flori c'ndva. Acum nu mai sunt. 9e luasem

pentru tine de $iua ta. %ar le"am uitat în maşină şi s"au pălit1˗ Nu mă miră că de $ece ani ai uitat dra-ostea noastră c'nd la

erviciu c'nd în cercul tău de prieteni c'nd în maşină. Acasă nu prea a

a5uns. %ă"mi"le să le pun în va$ă ca să ai şi tu o ima-ine de cum aratăubirea noastră. Nu"i aşa că sunt falnice) +i bine aşa este căsnicianoastră iubitule.

!'/nit că i"a ieşit pe dos planul pe care îl făcuse să fie fericit îi dăduflorile care aveau să"7 condamne pentru ne-li5en#a lui.

+a le puse într"o va$ă albă fără apă pentru că nu spera să se maiidice

vreodată. &i venea să pl'n-ă. +l se ridică şi aduse o cană cu apă pe careo vărsă doar pentru ritual. Nici el nu credea că mai avea sens.

˗ Ce rost mai are) &i spuse so#ia d'nd din cap a ridicol. Acum aşa$ă"7 c la masă şi uită"te la ele ca să ve$i şi tu de ce eşti în stare. &ntre timpam să te îndulcesc cu o pră5itură ca să"#i treacă -ustul amar al căsnicieinoastre.

0ăcut şi resemnat puse cutia cu bomboane pe masă re-ret'nddăruirea lui at't de afectată. Intre ei tăcerea aduna mai multă durere.0otul părea să"7 condamne. 2i cu c'tă afec#iune am pre-ătit totul13-'ndi el.

%eodată tresări. &n apă lalelele şi"au îndreptat #inuta şi petalelecă$ute s"au str'ns în cupe ele-ante şi atră-ătoare.

˗ Au înviat1 Stri-ă el.

˗i"au revenit1 Se miră ea. &nseamnă că poate fi şi altfel spuse so#iacu lacrimi în oc/i.

S"au ridicat am'ndoi şi s"au îmbră#işat.



Acolo l'n-ă florile înviorate de apă ea a în#eles că dra-ostea pusăn mediul ei de via#ă va trăi şi va înc'nta rela#ia lor cu fericirea dăruiriieciproce.

Ceea ce era de demonstrat.

***0uaţi... 1i puţină miereAm sim#it că în mine ceva se revoltă. !ă îndreptam spre patru$eci de

ani şi socoteam că orice manipulare este un atentat la libertatea mea dea decide ce trebuie să fac. %ar să mă eplic.

Participam la primul seminar de familie împreună cu so#ia mea înta#iunea Amara alături de un număr de pastori cu so#iile lor. Ron şi

Waren ,loers doi americani simpatici eper#i în probleme de familiene vorbeau cu destulă uşurin#ă de eşecurile lor privind startul încăsătorie -afele de comunicare şi conflictele prin care au trecut şi înimp ce vorbeau eu mă miram şi mă întrebam: nu cumva se epun

devalori$ării) Reali$ea$ă ei ce fac c'nd îşi de$-olesc partea neplăcută aela#iei lor de odinioară)

2>ine3 am $is 2aşa sunt americanii treaba lor13%ar acum vine partea neplăcută pentru mine. Nici mai mult nici maipu#in Ron şi Waren ne invită să ieşim împreună so# şi so#ie în cadrulacela natural de l'n-ă lac de o frumuse#e cuceritoare şi să facemurmătorul eerci#iu: în primul r'nd ne"au propus să ne luăm

de m'nă şi apoi aşa le-a#i să discutămcalitatea

pre$entă a rela#iei de căsnicie şi aşteptările pe care le are unul de laaltul. i asta încă nu e totul1

&n eerci#iul pe care ni l"au dat pentru mai bine de o oră trebuia săfacem şi propuneri pentru îmbunătă#irea vie#ii de familie.

&nsă ultima preten#ie a lor m"a dat -ata. Ce spuneau) ,iecare din ceidoi so# şi so#ie să remarce c'teva aspecte plăcute la celălalt şi să i lepună în maniera cea mai romantică. Asta e curată manipulare1 Natural

că lor le arde de dulce-ării dar noi rom'nii să fim scu$a#i avemreburi mult mai serioase. Ce rost mai aveau scenele astea cu evaluări

aşteptări propuneri şi bombonele romantice) !ă sim#eam ridicol să"l



ncerc acest eerci#iu. i c/estia cu plimbatul de m'nă se potriveşte maide-rabă la îndră-osti#i la lo-odnici dar nu în ca$ul nostru. Noi erau i laetapa mersului la bra#.

So#iei mele îi sclipiră oc/ii au$ind de acest eerci#iu nemaiîncercatde noi.

˗ Să ieşim mai repede îmi spuse ea.˗

+ timp dra-ă nu te -răbi i"am răspuns fără tra-ere de inimă.˗ Nu vrei să mă iei de m'nă) !ă îmbie doamna mea cobor'nd

cările.˗ Să a5un-em în natură şi acolo mai vedem noi mi"am dat cu

părerea total nemul#umit de ciudatul pro-ram în care ne"a aruncatenumitul cuplu de americani.

Am intrat pe o alee bo-ată în arbuşti care ne ascundeau plimbareanoastră pro-ramată. Nu ştiu cum am a5uns să mer-em de m'nă dar înmod vădit eram stin-/eri#i de noutatea atin-erii. 6c/ii mei cercetauperia#i împre5urimile -'ndindu"mă la neplăcerea de a fi vă$u#i de al#ii.˗ + frumos aici am $is rup'nd tăcerea. Se aud şi păsărelele am

observat felicit'ndu"mă pentru ini#iativa comunicării.!i"am îndreptat nasul într"o parte a înc'ntare.˗

!iroase ceva plăcut am continuat eu cu remarcile romantice dar pe care aveam să le re-ret imediat.

˗ %ar căsnicia noastră cum miroase) !i"o rete$ă doamna meadornică să intre în antura5ul eerci#iului.

˗ Slavă %omnului nu e ca la al#ii am tr'ntit eu formula bună laoate.

˗S"o cre$i tu asta1 !ă atacă pe neaşteptate buna mea prietenă carep'nă acum nu îndră$nise asemenea 5udecă#i.

˗ Păi nu în#ele- ce nu mer-e am spus deran5at desfăc'ndu"mă dinm'na ei. %e băut nu beau aduc salariul acasă mer-em împreună labiserică mă împac bine cu părin#ii tăi sunt bine vă$ut de vecini şi...

˗ %a dar n"are parfumul acela care te face să te sim#i bine oric'ndmă întrerupse doamna de l'n-ă mine.

Nu te supăra pe mine dar mi"ar plăcea să stai mai mult de vorbă cumine. %e cele mai multe ori nici nu ve$i cu ce sunt îmbrăcată. Aş doriă aprecie$i şi tu ceva la mine1 tii că îmi plac florile şi m"ar înc'nta să

primesc c'nd şi c'nd un buc/et de la tine.



C'nd î#i propun c'te ceva tu taci şi nu"mi răspun$i c'nd nu"#iconvine. !ăcar să"mi spui că nu"#i place dar tu evi#i dialo-ul. C'nd măve$i supărată nu mă întrebi ce am ca şi c'nd eu n"aş avea probleme. Inafară de 2sărut m'na pentru masă3 n"am au$it vreodată că #i"a plăcutm'ncarea. Ce $ici mer-e bine le-ătura noastră)

!"am sim#it destul de afectat şi am socotit să nu răspund acestor nven#ii. Apoi se aşe$ă în fa#a mea oprindu"mă din acea plimbare plină

de surpri$e.˗ Spune"mi mă iubeşti) !ă surprinse 25udecătorul3 meu.˗ Păi ce vorbă e asta1 ,ăcui pe supăratul. Se în#ele-e1 Unele lucruri

nici nu trebuie spuse.˗ +u nu prea în#ele-. Aş vrea să aud din -ura ta.

˗Uite care e treaba americanii ăştia #i"au bă-at în cap formulele lor.0u trebuie să fii naturală şi să nu te laşi dusă de c/estiile astea

artificiale. Unde #i"e personalitatea)˗ 9asă asta1 +u te"am întrebat dacă mă iubeşti şi aştept un răspuns.

%acă nu te lasă personalitatea ta s"o spui în cuvinte atuncimbră#işea$ă"mă1

!ăiculi#ă în ce"am intrat1 N"a fost de a5uns că eper#ii ne"au făcutmarionete. Acum au c'şti-at şi pro$eli#i.

!"am uitat la capătul aleii să văd dacă se $ăreşte cineva şi ammbră#işat"o.

˗ !ai tare îmi spuse şoptit adeptul noii ordini familiale.i în timp ce stăteam aşa lipi#i unul de altul transmi#'ndu"ne

căldura parfumul pierdut şi re-ăsit şi dra-ostea mi"am dat seama că

doamna mea este ca o -rădină înc'ntătoare cu multe alei neumblate.Au venit şi cuvintele:˗ 0e iubesc1 i nu pu#in am $is după un oftat ce"a însemnat

capitularea mea.%upă o tăcere plină de con#inut am conclu$ionat în#elept:˗ Sunt bune şi eerci#iile astea1 Amara a rămas în via#a mea un

nceput dulce.Ru-ină şi rutină.Prinde#i"ne vulpile vulpile cele mici care strică viile căci viile

noastre sunt în floare. Prov. B7G



a#i mai îmbră#işat so#ia asi-ur'nd"o de toată disponibilitatea inimiivoastre)

i acum pentru so#ii: de c'nd nu v"a#i mai apreciat so#ul pentrudestoinicia lui şi de c'nd nu i"a#i mai făcut m'ncarea lui preferată)

C't timp a trecut de c'nd fiind departe nu i"a#i mai spus la telefon2te iubesc3 sau 2mi"e dor de tine3 celui care vă este a5utorul potrivit)

4i se par incomode întrebările) i mie mi s"a părut atunci printrebosc/e#ii părerilor mele că toate sunt în re-ulă.

Spune"i ceva plăcut.Considera#i că doar unei v'rste se potrivesc aceste trăiri) Ar însemna

că dra-ostea este destinată doar unei perioade a cuplului căsătorit restulfiind un pro-ram de voie.

2Nu în#ele- ce vrea3 spuse nedumerit un bărbat.2Casă frumoasă are maşină de spălat cu bule are are so# ce nu bea şinu vine t'r$iu noaptea şi înc/ipui#i"vă $ice că se simte mi$erabil1 Ce"iipseşte oameni buni)3 stri-ă disperat un so# model.

>ărbatul nu în#ele-e că aceste lucruri nu fac fericită o femeie.6 femeie are nevoie de dra-oste mai mult dec't orice.C'nd un bărbat este întrebat care este nivelul satisfac#iei maritale el

dentifică nivelul opt pe o scară de la unu la $ece. &n sc/imb femeiaarată spre nivelurile doi trei c'nd este c/emată să evalue$e nivelul deatisfac#ie.

6 so#ie trebuie să audă $ilnic că e iubită şi sunt at'tea modalită#i de ao face.

0o#i bărba#ii sunt romantici o dată în via#ă pentru a"şi c'şti-a so#ia

dar mul#i privesc la acest eveniment ca la o #intă şi după ce o atin-mută apoi aten#ia.So#ia trebuie curtată în fiecare $i sau cum spunea cineva: 2căsători#i"

vă $ilnic cu ea3.2+u mă străduiesc să arăt bine dar el nu observă. Pot să mă rad în

cap că el nu ba-ă de seamă. C'nd îmi cumpăr o roc/ie nouă el nici nuesi$ea$ă. &n sc/imb c'teodată întreabă de unde am roc/ia aceea pe

care o port de $ece ani.3 Nu e nevoie de prea mult s"o face#i fericită. Un compliment de cinci

ecunde şi se face soare. 6 epresie spontană de apreciere ca: 2Ară#iuperb în roc/ia asta13 atra-e nivelul $ece pe scara satisfac#iei maritale.



A fi creativ în eprimarea romantismului va face să creascăntimitatea şi creştinismul va avea sens prin rela#ia celor doi ce se

de$voltă în prospe#imea şi frumuse#ea dra-ostei.>ărba#ilor iubi#i"vă nevestele cum a iubit şi ;ristos >iserica şi S"a

dat pe Sine pentru ea. +fes. GBG.+ste o preten#ie prea mare pentru a face loc -esturilor de curtenie

celei dra-i) + o cerin#ă a unor eper#i în probleme de familie caomantismul să stropească $ilnic via#a de familie sau este însăşia#iunea intimită#ii)

%acă ave#i îndoieli măsura#i"vă dăruirea cu cea a !arelui Curtenitorcare a folosit cele mai variate procedee de eprimare a iubirii ca s"oc'şti-e pe ea !ireasa în le-ătura căsătoriei veşnice.

i pentru că vă pre-ăti#i să vă înt'lni#i şi altfel de cum a#i făcut"op'nă acum 2lua#i... i pu#ină miere3.

***0e voi da o inimă ca să +nţeleagă

%esc/ise uşa apartamentului cu teamă. Cunoştea scenariul. +a cu o

privire de viscol siberian va apărea din bucătărie şi"l va întreban-/e#'ndu"l: 2Ai venit în vi$ită) &n sf'rşit #i"ai adus aminte că ai şicasă. Probabil că #i"e şi foame. Nu"i aşa că eşti ostenit de at'tea treburipe care le"ai făcut pentru scumpa ta so#ie şi pentru pre#uita ta casă)3%upă o asemenea primire 2triumfală3 îi pierea orice sen$a#ie de foame-ura i se încleşta în mu#enie şi ciocolata din bu$unarul drept pe care i"ouase ca o promisiune pentru sc/imbarea -ustului din rela#ia lor iarăşi

nu va fi oferită. Ritualul era cunoscut: intra în dormitor desc/ideavali$a de pe şifonier şi o arunca peste at'tea 2promisiuni3 ratate.

0otuşi în $iua aceea scena înt'mpinării lui nu s"a mai repetat. %inbucătărie nu a mai ieşit nimeni. In sc/imb din dormitor se au$eau$-omote nervoase de uşi de şifonier tr'ntite care mai şi sc'r#'iau 5alnic.

Prinse cura5 şi desc/ise uşa.˗ Ce faci) 6 întrebă el minun'ndu"se de cute$an#a de a desc/ide

discu#ia.˗ Ce ve$i1 Il contră ea în-/esuind /aine şi alte lucruri în cele două

vali$e de carton.



Plec stimate domn. N"are rost să ne c/inuim şi să ne îmbolnăvimunul pe altul. !ai ales tu pe mine. 4ăd prea bine că te incomode$. 0u aipro-ramul tău de care nu dai socoteală nimănui. 4ii mut pleci mut.Răspun$i în doi peri c'nd te întreb ceva tr'nteşti două p'ini pe masă şicre$i că #i"ai făcut datoria.

9a bucătărie robinetul cur-e întruna cuptorul de la ara-a$ arde într"oparte iar contorul de lumină mer-e c/iar şi atunci c'nd nu arde nici unbec. Ui#i să plăteşti între#inerea şi telefonul şi /abar n"ai unde este pia#a.

Nu te interesea$ă nimic în casa asta. +şti ca la /otel băiete1 Iar eumena5era ta. +i bine /otelul a dat faliment. Pe mine nu m"ai plătitdemult nici măcar cu un 2sărut m'na pentru masă3.

Am şi eu sentimente prea distinse domn şi"am tot aşteptat o coa5ă

de suflet de la tine dar în $adar. !ăcar un strop de în#ele-ere din partea să fi avut1 %ar #i"ai -ăsit) %e aceea plec. Sunt si-ură că o să tebucuri. &#i redau libertatea1

+l lovit ca de un trăsnet se lăsă uşor pe mar-inea patului fi'ndvali$a care refu$a să se înc/idă.

˗ ,ie"#i milă şi a5ută"mă să o înc/id. 6 să fie ultima amintire a-estului tău -eneros pentru so#ia ta.

˗Ascultă"mă pu#in o imploră el şi poate o să în#ele-i1

˗ + prea t'r$iu stimate so#. Am obosit tot aştept'nd. Sin-urul lucrupe care îl mai aştept de la tine este să"mi înc/i$i vali$ele. %e acumncolo fiecare cu drumul lui.

C/iar aşa de ce apar neîn#ele-erile)Suntem dispuşi să în#ele-em multe lucruri care ne interesea$ă

n#ele-em că pentru a fi pe placul vecinilor trebuie să fim respectuoşii să le dăruim -esturi de amabilitate şi curtoa$ie. &n#ele-em că pentrua fi bine vă$u#i la serviciu trebuie să fim punctuali şi disponibili fa#ă decole-i practici şi eficien#i profesional.

&n#ele-em că atunci c'nd re$ervorul de ben$ină al maşinii este -olrebuie să"i facem plinul c'nd pornim la un drum lun-. i ce main#ele-em) &n#ele-em că atunci c'nd în sfera mea de influen#ă apare un

conflict între mine şi un altul va trebui să -ăsesc cuvintele şi -esturilecare să"i coboare nivelul de m'nie şi să"7 rec'şti- în rela#ie. Nimic maifrumos. Numai că acasă fa#ă în fa#ă cu so#ia sau cu so#ul principiileacestea frumoase sunt lovite de nulitate în multe situa#ii.



Respectul şi -esturile de amabilitate şi curtoa$ie oferite cu at'ta-enero$itate vecinilor sunt uitate în cercul intim al căsniciei. +ste uitatăncrederea ce trebuie dăruită celuilalt în timp ce al#ii din afara

antura5ului familiei primesc suficiente motive de a de$volta încrederea.6are cum de nu se poate în#ele-e că şi celălalt partener poate a5un-e

cu re$ervorul inimii -ol şi că trebuie de ur-en#ă să se facă 2plinul3pentru acea călătorie lun-ă promisă încă de atunci c'nd s"a pornite-ăm'ntul căsătoriei)

!ulte dintre conflictele care apar între so# şi so#ie n"ar mai detonadacă s"ar oferi în#ele-ere.

4ei spune: 2>ine bine dar cum să"7 în#ele- sau s"o în#ele- dacă măatacă la fel ca pe o minoritate conlocuitoare tratată cu dispre#)3 Am să"

i arăt şase direc#ii -reşite pe care le"am bătătorit şi eu odată şi săvedem dacă se poate învă#a ceva din ele:&n primul r'nd atunci c'nd interesul se îndreaptă cu precădere spre

ine orice atitudine de disconfort creată de celălalt este socotită ca unafront la binele personal. 2Să"mi faci mie fi-ura asta) Ce nu"#i convinede eşti plină de nervi) 0e ro- să termini cu scenele astea că mă superii s"ar putea să"mi sc/imb vocabularul.3

Cu alte cuvinte partenerul nu are voie să aibă vreo nemul#umire sauă"şi trăiască sentimentele de insatisfac#ie pentru că alesul sau aleasa nurebuie deran5at din starea lui de bine. Iată o primă barieră pusă în calean#ele-erii.

&n al doilea r'nd obişnuin#a de a socoti că ai mereu dreptateimitea$ă dreptul la replică al partenerului trăind o continuă înfr'n-ere.

Cel adus la tăcere de ar-umentele celuilalt va tra-e obloanelein-urătă#ii şi se va rupe afectiv de cel care are 2întotdeauna3 dreptate.+presii ca: 2ce ştii tu3 2pleacă de aici cu c/estiile astea3 2/abar n"

ai3 2ve$i"#i de treabă3 2fii serioasă3 2nu mai spune3 2las"o baltă3creea$ă o raportare ca de la adult la copil strivind personalitateaceluilalt. %acă astfel îl trate$i pe celălalt mai pretin$i desc/idere)

&n al treilea r'nd un alt obstacol în calea în#ele-erii partenerului estepreten#ia ca celălalt să copie$e părerea ta sim#ămintele tale atitudineaa.

%acă te cer#i cu vecinul îi ceri partenerului de via#ă să fie şi elupărat pe el. 2Ce şi tu #ii cu el)3



%acă eşti bine dispus că #i"a ieşit bine o afacere şi o ve$i tristă pealeasa inimii tale o aduci imediat la realitatea ta spun'ndu"i:2='mbeşte doamnă risipeşte"#i norii1 ata cu supărarea1 N"ai nici unmotiv să"#i plouă întruna. Ce vrei să iei drumul mănăstirii)3

Adică 2uită"te la mine şi fă ca mine. +u sunt reperul tău pentru tine.9asă nimicurile tale. ,ă ce"#i $ic eu şi va fi bine13 Nimic mai fals.

@. 6 altă obstruc#ie în calea în#ele-erii este aceea că nu eşti dispus săanali$e$i şi să cunoşti contetul în care a apărut evenimentul de conflictcare a de-enerat.

2tii ce nu mă interesea$ă ce -'ndeşti şi ce sim#i. Important e că euunt dispus să trec peste toate astea şi să uităm. Nu vreau să mai fie

ceartă între noi. Urăsc animo$ită#ile. %acă încerci să"mi 5ustifici

upărarea ta iar ne înfurcăm şi nu a5un-em la nici un re$ultat. Aşa caas"o baltă1 Ce"a fost a fost1 Să dăm pa-ina şi să scriem o filă nouă.3Interesant1 %acă nu caut să aflu motivul pentru care s"a produs o

nsatisfac#ie oare cum se va putea -ăsi apropierea)Adică o nouă pa-ină cu aceleaşi frustrări)G. C'nd comunicarea este defectuoasă şi filtre$i doar aspecte par#iale

ecran'nd desc/iderea totală de sim#ăminte şi idei consider'ndu"7 pecelălalt fără drepturi depline de a cunoaşte tot con#inutul sufletescatunci cri$a în#ele-erii va amplifica distan#a emo#ională şi fi$ică.

2%e unde ai au$it tu că m"am certat cu directorul institu#iei) Ce teprivesc pe tine treburile mele personale) i cine te"a pus să"mi desc/i$icrisoarea de la părin#ii mei) Ai -ri5ă feti#o să nu ieşi din şotronulău13

6 comunicare totală vitală pentru o în#ele-ere profundă necesitămult cura5.6 via#ă emo#ională privată în căsnicie înseamnă un divor# în fapt. i

atunci -eaba familie1Ceva despre al şaselea obstacol în calea în#ele-erii: 2Nu pot să pricep

de ce eşti aşa de preten#ioasă1 >a să"#i povestesc ce am făcut pe laerviciu ba că nu #i" am mai spus de mult un cuv'nt dulce ba că nu #i"

am mai adus o floare de un an şi 5umătate13Cred că a#i în#eles despre ce e vorba: despre diferen#e. Neîn#ele-erea

or şi neîmplinirea aşteptărilor potrivit structurilor sufleteşti specifice



bărbatului şi femeii duc la l'nce$eală şi la sta-narea vie#ii de cămin.Adio romantism adio varietate adio în#ele-ere.

C'nd %umne$eu a creat pe Adam şi +va +l i"a creat după c/ipul şiasemănarea 9ui dar nu identici ci diferi#i. ,iecăruia i s"a dat un modpropriu de a reflecta iubirea. Să vă proiecte$ doar c'teva aspecte: 2Credcă niciodată un bărbat nu poate să în#elea-ă complet o femeie şi nici ofemeie să în#elea-ă perfect un bărbat3 spune Paul 0ournier.

Pe c'nd bărbatul are o -'ndire predispusă ra#ionamentelor teoreticempersonale femeia are o -'ndire mai personală.

,emeia atunci c'nd vorbeşte se raportea$ă la persoane pe c'ndbărba#ii formulea$ă teorii despre un sistem social şi economic de ceamai mare eficien#ă pe care l"ar aplica imediat dacă ar fi aleşi în

uvern.>ărbatul poate vedea persoana de l'n-ă el doar cu a5utorul şi prinnfluen#a femeii. %acă s"ar construi o civili$a#ie doar de bărba#i ar fi

abstractă rece te/nică şi inumană.%upă cum şti #i prea bine femeia -'ndeşte în detalii. Pe ea detaliile o

nteresea$ă mai mult ca ideile -enerale. %upă ce o femeie pleacă dincasa pe care a vi$itat"o poate să"i spună bărbatului şi culoareaapetului şi c'te riduri are stăp'na casei la care a fost pe c'nd bărbatul

nu"şi aduce aminte mai de nimic. %oar că a fost bine.>ărba#ii care nu se interesea$ă de detaliile pe care so#iile lor le scot

n eviden#ă vor invita mai devreme sau mai t'r$iu plictiseala 2inamiculnumărul unu al căsniciei3 cum 7"a numit 0/eo >onet.

Prin cuv'nt bărbatul eprimă idei şi informa#ii iar femeia

entimente şi emo#ii. +a întreabă: 2mă iubeşti)3 iar el răspunde: 2ştiibine3.,emeia are înainte de toate o necesitate sentimentală pe care

bărbatul o i-noră adesea. +a este practică şi -ăseşte solu#ii lamperativele vie#ii mai uşor dec't bărbatul care p'nă să decidă ac#iuneae încon5oară cu o sumedenie de îndoieli şi insatisfac#ii.

&i citeam odată doamnei mele o poe$ie de care eram m'ndru şi aş fivrut să consum o apreciere bine -ătită din partea ei.

˗ %eci doamnă ascultă pu#in şi spune"mi părerea ta. 0e averti$e$ eo poe$ie mai ermetică. ,ii atentă:



6c/iul ciclopic al mării ,'nt'ni risipite domol %in ale norilor proreCoboară $baterea des Sub aripa rotundă de foc Stropite cu soare preamult amintirile Curse în -ame minore Cer linişite apuse clepsidre cer oc... %eodată mă întrerupe şi"mi spune:

˗ + interesantă c/iar ad'ncă de nu"i mai dai de fund dar spune"mic't s"a mai făcut Milo-ramul de cartofi)

Aşa că mi"a vărsat tot lirismul adunat cu at'ta -ri5ă cu cartofii ei. in felul cum iubeşte fiecare sunt diferen#e mari. Pentru bărbat iubirea

este un impuls foarte puternic dar temporar compus din dorin#ă şientu$iasm după care aten#ia este atrasă în altă parte iar femeia arempresia că este ne-li5ată.

,emeia doreşte cuvinte dulci să se plimbe cu so#ul ei să vibre$e o

dată cu el în fa#a a ceea ce admiră să comunice cu el. Pentru ea iubireaeste un înalt nivel permanent de afec#iune. +a va -ăti din dra-oste vamătura din dra-oste va spăla rufe din dra-oste pentru că iubireapentru femeie este via#a însăşi.

9a bărbat curba pasională are un urcuş rapid către un punctculminant şi apoi coboară rapid. +a este fundamental seuală şimperativă pe c'nd femeia nu poate să cunoască o deplină plăcereeuală dec't dacă aceasta este într"un contet de în#ele-ere armonioasăi de continua comunicare afectivă.

Pentru ca ei să se poată în#ele-e fiecare trebuie să se informe$e îne-ătură cu ceea ce îl preocupă pe celălalt şi să în#elea-ă de ce îl

preocupă lucrul respectiv. Cine iubeşte în#ele-e şi cine în#ele-e iubeşte.Nu eistă conflict în care o persoană din cuplu să nu poată fi în#eleasă

c/iar dacă refu$ă să se eplice.A"i cunoaşte motivele celuilalt pentru care s"a tulburat şi a tendrepta pentru restabilirea ec/ilibrului psi/ic şi emo#ional al

partenerului afectat cu pre#ul recunoaşterii c/iar a unor -reşeli care l"auănit înseamnă o lucrare divină.

9'n-ă foc Petru &l trădea$ă de trei ori pe !'ntuitorul lui. i doar afost averti$at că aşa va face1 Ce în#ele-ere să mai -ăseşti pentru el)2%oamne3 ar spune un nepri/ănit 2caută"#i un altul. Nu merită13

i de acolo din bat5ocura adusă prin -ri5a marilor prela#iuplimentată de liderul ucenicilor Isus îl priveşte cu milă şi cun#ele-ere.



Se ridică şi de pe şifonier coborî un -eamantan şi îl desc/ise. +raplin cu pac/ete de ciocolată de diferite culori şi mărimi.

˗ Cum ai făcut tu asta pentru mine) Spuse ea ridic'ndu"se. &şide$brăcă pardesiul veni l'n-ă el şi îl îmbră#işa.

˗ At'ta timp am avut l'n-ă mine un trandafir şi nu l"am vă$ut dincau$a spinilor.

Se depărta pu#in de el şi"i oferi un $'mbet printre lacrimi.˗ + cel mai frumos dar din lume pe care l"am putut avea vreodată

apoi arăt'ndu"i vali$a cu acel dulce risipit în at'tea forme îi spuse:Sunt ale tale. 0oate.

˗ %ar trebuie să coste o -roa$ă de bani spuse ea înc'ntată.˗ Nimic mai mult dec't un $'mbet.

A doua $i l'n-ă tomberonul de -unoi erau aruncate două vali$e-oale.

***Scrisoare cu con"irmare de primire

C'nd vei primi scrisoarea mea vei şti că furtuna este pe aproape.Cuvintele se vor face nori şi norii vor pomi o vi5elie apri-ă în sufletul

ău. &#i vor încerca -rădina sentimentelor şi casa părerilor tale despre celde l'n-ă tine.

4ei vedea ful-ere şi vei au$i tunete şi trăsnete peste inima ta pentrucă Cineva vrea să ştie c'tă dra-oste mai ai pentru cel care #i s"a dăruitprin le-ăm'nt.

Poate că va ploua cu piatră şi"#i va strica o-oarele pline cu ierburilenalte ale mul#umirii de sine. !i"ar părea bine. Poate că s"ar dăr'ma

-ardul indiferen#ei tale şi #i s"ar prăbuşi podul pe care treceai de at'teaori în #inutul m'niei. Aş fi înc'ntat.

%e un sin-ur lucru îmi este teamă: ca nu cumva după aceastăde$lăn#uire să nu #i se înt'mple nimic.

Să nu #i se rupă nici măcar o crean-ă uscată a 2dreptă#ii3 tale. Să nui se înece nici măcar o 2orătanie3 din poiata 5i-nirilor şi acu$elor de pe

'n-ă casa ta. Să nu #i se dăr'me nici măcar un coş al fumurilor tale.!i"ar părea rău să nu #i se înt'mple nimic pentru că doresc să fiu

incer cu tine: î#i vreau distru-erea1 0oată natura sufletului tău lipsită deubire o vreau la păm'nt1



Pentru că îmi pasă de tine voi c/ema pe Ar/itectul meu să"#i facă o2casă3 lu'nd ca model 2Casa3 9ui. 4oi c/ema pe rădinarul meu careeste de toată isprava să"#i plante$e sim#ămintele 9ui în -rădina inimiiale. N"o să"#i pară rău. i după ce ve$i ce o să iasă o să"#i treacăupărarea pentru deran5ul pe care #i l"am făcut şi poate îmi vei

mul#umi. 9a sf'rşit am să"#i spun cine m"a învă#at să c/em furtunapeste tine. %eci să pornim v'nturile.

%e ce cre$i că te"ai căsătorit) Ca să te sim#i doar tu fericit) Astanseamnă e-oism maim. %e unde în#ele-) C/iar din faptul că te superi

des. Preten#ia ca celălalt să corespundă întru totul aşteptărilor tale nu #ie pare absurdă) i de ce mă ro- părerea ta să fie mai bună)

0e"ai învă#at să nu dai socoteală celuilalt de via#a ta. 2Sunt ma5or şi

pot să iau deci$ii şi sin-ur3 îmi vei spune. %a dar nu este aşa. C'nd te"ai căsătorit ai intrat într"o rela#ie de reciprocitate şi nu mai po#i face cevrei tu. 0ot ceea ce faci sau ce nu faci îl afectea$ă pe celălalt. C'nd apus că nu e bine ca omul să fie sin-ur %umne$eu #i"a transmis -'ndul

că trebuie să împăr#i totul cu partenerul tău: timpul sim#ămintele debucurie şi de triste#e planurile tale ad'ncimile şi înăl#imile tale baniiăi ru-ăciunile tale şi întrea-a ta putere. Ai în#eles bine: totul1

i totuşi nu în#ele- ce se înt'mplă cu tine. Nu prea ai dat din celebune ale tale şi nici nu primeşti dec't selectiv din lucrurile de suflet aleceluilalt. +şti mereu a-itat ca şi c'nd eşti în pericol să pier$i ceva devaloare şi ai în fa#ă un adversar. ,ii sincer: nu cumva #ii prea mult laine ca să mai po#i #ine şi la altul)

Pentru nimic în lume nu sc/imba prietenia din rela#ia ta de căsnicie

pe competi#ie. 0e vei ur'#i at't de mult la suflet înc't îi vei speria c/iar i pe cei care î#i căutau răul.Ai at'tea de spus celor din 5ur şi totuşi c'nd vii acasă totul pare

banal şi nevrednic de comunicat. 0u ai probleme mari şi importante şiocoteşti că partenerul tău se complace în mărun#işuri. %ar via#a este

făcută din lucruri mărunte şi c/iar ele -enerea$ă bo-atele evenimenteale rela#iilor de via#ă. +şti lipsit de dispo$i#ie şi ba-i vină pentru oricenuL#i convine. Scu$ă"mă dar nu cre$i că ai şi tu pete)

4rei să"#i spun ce nu suportă partenerul tău de via#ă la tine) +i bineă"#i spun: duplicitatea1 Pentru o vreme po#i păcăli vecinii biserica şi

pe cei de la serviciu dar pe cel de l'n-ă tine şi pe %umne$eu niciodată.



miri de ce respin-i şi indispui1 Un mod aspru şi infleibil nu va atra-eniciodată.

Ar-umente$i şi te aperi ca un avocat. %e ce #i"e frică să recunoşti căai -reşit) Pier$i vreun meci) Nimic nu apropie mai mult ca -estulecunoaşterii. Arăt'ndu"#i vulnerabilitatea vei fi în#eles şi cel de l'n-ăine va veni şi te va umple cu puterea iertării lui. &ncearcă şi vei vedea

că nu vei pierde din importan#ă. %impotrivă vei creşte în oc/ii inimiicelui care te aşteaptă în comunicarea dra-ostei.

Nu"mi vine să cred1 Oi"a crescut din cuvinte -rosolane şinepoliticoase o m'nă -rea cu care loveşti sufletul celui pe care"7 căutaiodinioară pentru m'n-'ieri. + nedemn şi inuman. 0e în5oseşti şi aduci ouferin#ă care îi loveşte şi pe în-eri.

Ce mi"a fost dat să aud) 0e"ai /otăr't pentru divor#) 2,rumoasă3prăbuşire. i vrei să pari şi nevinovat1 C't de /idos este să po$e$i învictimă1 i ce dacă a -reşit1 Nu eistă iertare) Nu eistă destulădra-oste pe care ;ristos să nu #i"o dea c'nd o ceri ca să acoperi totul)Stai de vorbă pu#in cu tine fii sincer şi măsoară"#i şi vina ta. Poate că ovei -ăsi mai mare. +ste uşor să abandone$i lupta prin care se păstrea$ăo rela#ie atunci c'nd te pre#uieşti pe tine mai mult dec't pe celălalt. Oie pare o oca$ie de mult căutată de a scăpa de răspunderea purtării de

-ri5ă fa#ă de celălalt.%acă Isus te"ar anun#a într"o $i că nu mai conte$i nimic pentru +l şi

că S"a săturat să"#i suporte mereu -afele de caracter cum te"ai sim#i)%ar +l î#i poartă $ilnic povara m'ndriei tale şi tot te"ntreabă: 2Nu

vrei să fim pentru totdeauna prieteni)3

C't interes ai aruncat între tine şi tovarăşul tău de via#ă pentru a teapropia într"at't înc't să evi#i orice rupere a le-ăm'ntului căsătoriei)C't ai investit în celălalt din lucrurile tale de suflet prin care să"i

pui că este at't de important pentru tine că nu po#i -'ndi la o via#ă fărăel) %acă vei dori să scapi repede de cel de care nu"#i convine şi te veiarunca într"o nouă rela#ie mai 2convenabilă3 vei intra în noua tae-ătură cu aceeaşi incapacitate de în#ele-ere a partenerului şi cu

aceleaşi infirmită#i de caracter. Adică o continuă suferin#ă şi pentru tinei pentru celălalt.

&#i spun prieteneşte: refu$ă orice ini#iativă de separare. Iartă totul şidă la o parte or-oliul rănit. Reia podurile stricate ale comunicării şi lasă



'ul afectivită#ii tale să cur-ă spre inima însetată de sentimente durabilea celuilalt.

&#i dau un sfat. Oi"ai ascultat prea mult interesele tale. Acum du"te şi"i înt'mpină partenerul de via#ă şi ascultă"7. Nu"7 întrerupe. Ascultă"7

pentru că ai fost at't de -răbit în e-oismul tău că nici măcar n"ai avut/abar de c'te dorin#e are cel de l'n-ă tine c'te dureri c'te planurifrumoase c'te -'nduri bune are pentru tine. Ascultă"I apoi cere"iertare pentru această am'nare dureroasă care i"a apăsat inima spreriste#e şi sin-urătate. ='mbeşte"i şi pune"te în acord cu el.mbră#işea$ă" 7 şi iubeşte"i. 4ei descoperi la celălalt ceva ce n"ai ştiut

niciodată: o frumuse#e" ascunsă în spatele naturii tale reci cu care l"ainfăşurat. 4ei vedea că are şi el un $'mbet care topeşte -/ea#a din

cuvinte şi sim#uri că #i se răspunde într"un fel care te înc'ntă. Poate nuc/iar aşa de repede cum #i"ai înc/ipuit dar #i se vor înt'mpla lucruri pecare nu le vei re-reta.

%e ce #i"am scris aşa mai vi5elios) Pentru că #i"am mai scris şi altădată aşa ca o adiere ca o invita#ie oricum mai delicat. i nu s"a mişcainimic.

Prietenul meu din alileea care mi"a spus totul despre tine mi"an-ăduit să" #i scriu aşa. 2Să te por#i frumos cu el3 mi"a spus. 2Să vadă

că"7 iubesc şi că"i vreau binele.3i asta ara făcut. 0e superi pe mine că am fost mai direct) Nu este

felul meu dar uite am avut cura5ul. Ai vă$ut prea bine că am păstraidiscre#ie totală. Nimeni nu ştie cum te c/eamă şi unde stai. Nici că eştibărbat sau femeie. %e aici şi îndră$neala mea ca să pornesc o furtună

din dra-oste pentru reuşita ta în căsnicie. %e un lucru să fii si-ur: #i"amdorit distra-erea... Naturii tale lipsite de iubire. Am încredere că nu vamai fi aşa ca p'nă acum.

>ine prietene. !ă vei -ăsi mereu la adresa: Cana din alileeaectorul familie. Prietenul meu încă mai transformă apa în vin1

Aştept răspuns.

***De 2# de ori câte 2



Cine calcă pe iarba copilăriei va primi ca 2amendă3 bucuria de a trăimereu proaspăt şi creativ. Ca odinioară pe c'nd mă bălăceam îna$urile >otoşanilor şi astă$i mă mai scufund din c'nd în c'nd în

amintirile v'rstei fără -ri5i pentru a aduce în pre$ent o dorin#ă de aespira mai ad'nc şi mai curat o via#ă de împliniri la adăpostul de sub

St'ncă a vie#ii de familie.Parcă mai ieri ne lua bunicul pe -enunc/ii lui pe fratele meu mare în

dreapta şi pe mine în st'n-a povestindu"ne a nu ştiu c'ta oară cum aprins el peştele cel mare în %unăre. Apoi lua semin#e de bostan şi nedesfăcea mie$ul pun'ndu"ne c'te unul de fiecare parte. 9a un momentdat mi se părea că săm'n#a lui era mai dolofană ca a mea şi umfl'ndu"mă de supărare începeam cearta. %upă sc/imburi de cuvinte

ă$boinice venea şi lupta propriu"$isă.+l av'nd m'na mai lun-ă mă atin-ea mai cu succes înre-istr'nd iun puncta5 mai bun. C'nd şi c'nd bunicul mai încasa c'te una c'ndirul unuia dintre noi mai -reşea #inta. %eodată bunicul ne anun#a că ne

dă 5os de pe -enunc/ii lui. Imediat se făcea linişte. Pentru noi a ne daos de pe -enunc/ii bunicului însemna să fim da#i 5os din cer. +ra tot ce

ne plăcea acolo: povestiri semin#e de dovleac protec#ie m'n-'iere.2%aca vre#i să mai răm'ne#i cere#i"vă iertare3 ne spunea el. C/estiaasta cu iertarea ne turtea pe am'ndoi. Ne era teribil de -reu.

˗ Să"şi ceară el că e mai mare1 Ar-umentam eu.˗ >a el că a început mai înt'i1 Replica fratele meu.˗ >ine atunci am'ndoi 5os1 Ne anun#a bunicul.˗ Stai aşa stri-am eu şi cu silă şi neplăcere dădeam drumul la

cuvintele -rele ca plumbul: iartă"mă frate"meu1˗ i tu pe mine $icea el fără tra-ere de inimă.i conflictul se înc/eia. >ineîn#eles că pentru -estul de a"7 fi ascultai

i ceream bunicului ca plată mai multe povestiri şi mai multe semin#e.C'nd socoteam că mai trebuie să şi aler-ăm ne dădeam 5os iar eup'ndeam momentul şi"i puneam fratelui meu o 2preacinstită3 piedicăamintindu"i că împăcarea reală nu s"a reali$at. i o luam de la capăt.

2Ce uşor3 e să ier#i1Cine spune că este uşor să ier#i nu ştie ce înseamnă iertarea

adevărată. %in ra#iuni de autoconservare şi de păstrare a ima-inii deine în contetul social acolo unde se desfăşoară pro-ramul profesiei



˗ Cu mine nu mai ai ce discuta. 6rice problemă de familie discut"ocu fratele tău. +şti un mincinos. Nu"mi pare rău că #i"o spun. + maiaproape el dec't mine aşa că uite st'n-a şi uite dreapta. Ale-e1

Cine e de vină)C'nd o rela#ie eşuea$ă în rare ca$uri doar unul sin-ur e de vină. A"7

nvinovă#i în mod eclusiv pe celălalt înseamnă să te eri5e$i înudecător şi să"#i domini partenerul strivindu"i personalitatea. estul

acesta apare deseori ca un act refle. +ste nevoie de doi ca să apară oproblemă.

Ce este de făcut pentru restabilirea armoniei lovite) Nimic altcevadec't... Iertare. 0otdeauna şi unul şi celălalt vor fi o parte a problemeindiferent de vinovă#ie. Iertarea este o călătorie alcătuită din mai mul#i

paşi care trebuie făcu#i cu -ri5ă. Adevăratele efecte ale iertării nu suntnumai eliberarea de ură resentimente suspiciune şi ostilitate în inimacelui care iartă ci şi c'şti-area ca so# sau so#ie în deplinătatea rela#ieipierdute.

2Spune#i"mi cum să încep)3 cedea$ă una din păr#i în dorin#a dempăcare.

Cel mai important pas pe calea iertării începe o dată cu încetareaacu$a#iilor şi cu momentul recunoaşterii păr#ii noastre în orice procentar fi vina noastră. %acă ne păstrăm acu$area atunci vom căuta eclusivun vinovat un persona5 ne-ativ şi nevoia impunerii unei pedepse.Atunci c'nd arătăm cu de-etul acu$ator creăm ilu$ia că vom reduceuferin#a proprie.

,als. Se ad'nceşte. C'nd încercăm să ne acoperim cu scu$e (scu$ă"

mă că prin atitudinea mea fa#ă de fratele tău te"am făcut să mă ocoleşti*ne facem ilu$ii că ne vom elibera de povara neîn#ele-erilor. Atunci c'ndpromitem că vom răscumpăra situa#ia avans'nd ideea că 2o să repar otul3 sau că 2mă voi purta frumos în viitor3 ca să dovedesc că inima

mea este dreaptă nu este dec't o altă ilu$ie prin care se crede că va fiters diferendul. Sau c'nd încercăm să evităm problema aduc'nd ilu$ia

că dacă facem aşa nu va durea (să nu mai vorbim despre asta* sau săne-ăm (fii liniştit dra-ă nu a fost nimic. Nu"i nici o problemă1*cre$'nd că va uşura situa#ia şi va fi mai uşoară împăcarea nu facemdec't să ne înşelăm şi să"i păcălim şi pe al#ii d'nd de în#eles că totul s"ae$olvat. !inciuni.



6 altă ilu$ie este aceea c'nd deplasăm tensiunea asupra altcuiva prinb'rfe (2,ratele tău e de vină1 Numai el ne"a creat neîn#ele-ere înfamilie13* sau prin aşe$area de$amă-irii pe seama altuia dec't a celuimplicat (2Am cre$ut că ai în familie oameni de caracter dar văd că m"

am înşelat.3* sau c/iar asupra unui lucru (2Numai banii ăştia păcătoşiunt de vină13*. Nu va a5uta la împăcare. Aceste ilu$ii sunt tot at'tea

moduri de a ocoli acu$area de sine sau de a pune toată vina pe umeriialtcuiva.

&n#elepciunea care vine de sus... +ste uşor de înduplecat -ăsim înacov F7. Adică a pune capăt acu$ărilor este -estul cel mai în#elept.

%e aici vine apoi asumarea propriilor responsabilită#i pentru parteanoastră de vinovă#ie şi prin respectarea între-ii responsabilită#i pentru

partea cealaltă permi#'nd ambelor păr#i să"şi vadă -reşelile aşa cumunt. 9a început este -reu să î#i ve$i partea de vină într"un conflictnterpersonal în timp ce partea celuilalt este foarte vi$ibilă.

Accept'ndu"#i partea de vinovă#ie oric't de mică ar fi. +a vei fi maibine pre-ătit să accep#i de$amă-irea şi să dilue$i considerabil suferin#a.

%eci să nu mai stăm pe -'nduri. Renun#'nd la atitudinea denevinovat rănit şi asum'ndu"ne o atitudine de identificare iubitoarepornim cum nu se poate mai bine în actul iertării.

Refă perspectiva dra-ostei.+a spune m'nioasă: 2Cu mine nu mai ai ce discuta13 Cu alte cuvinte.

2eşti un om. %e nimic. Nu mai ai valoare în oc/ii mei.3 So#ia nu facedeosebire între calitatea persoanei so#ului şi comportamentul lui.

Pre#uirea de sine a celuilalt nu trebuie pusă în le-ătură cu faptele lui

cu comportamentul lui. Cum vine asta) Nu spunem noi că o persoanăcare face în mod repetat lucruri reprobabile nu valorea$ă nici doi bani)Spunem dar -reşim. %acă vă aduce#i aminte tot noi spunem că%umne$eu ne"a dat tuturor o valoare e-ală. +u şi tu suntem valoroşipentru ca suntem crea#i de +l după c/ipul 9ui. Reconfirmarea valoriinoastre a fost făcută la ol-ota c'nd ni s"a spus că suntem pre#ioşi îne-ală măsură ca ,iul lui %umne$eu. %eşi suntem -reşi#i %umne$eu neubeşte ia fel. ,acerea de rău nu constituie o motiva#ie reală pentru ca

eu să văd în tine o persoană care nu merită să fie apreciată sau să nu teubesc ca pe mine însumi. 2Pentru a aprecia din nou valoarea ta este

nevoie mai înt'i ca eu să mă simt pre#ios cu o valoare inestimabilă ca



persoană altfel respectul reciproc se va manifesta cu dispre# eu vă$'ndn tine pe cineva neînsemnat ca şi mine3 spune %avid Au-sbur-er.

6ric't de frumoasă ar fi comportarea ta şi indiferent c't de minunateunt calită#ile tale nu î#i va creşte valoarea sau î#i va scădea. +u tu noiuntem unici în valoare şi e-ali. Părerea lui %umne$eu nu se ne-ocia$ă.

Ce a spus aşa este şi va răm'ne. Iertarea începe din momentul în carepot să te privesc din nou cu dra-oste iar iubirea este restabilită c'nd îlpot vedea iarăşi pe celălalt la adevărata lui valoare indiferent de-reşelile lui.

%in acest considerent respectul reciproc caută acea iertare carepresupune în e-ală măsură încrederea riscurile şi desc/iderea adicăubirea a-ape. 6 data ce este refăcută perspectiva asupra iubirii prin

considerarea celuilalt ca vrednic de iubit prin valoarea e-ală cu a meam'nia se poate concentra asupra comportamentului dar nu asupraacelui care -reşeşte.

0rebuie să eiste dorin#a de a avea încredere în celălalt risc'nd să fiiănit# din nou c/iar dacă celălalt î#i -reşeşte 2de şapte ori3 (9uca 7@*.ncrederea şi riscul mer- m'nă în m'nă şi pentru cel care iartă şi pentru

cel care primeşte iertarea.%oar cuvinte şi... At't.C'nd mă -ăsea mama cu vină mă c/ema să"mi predea lec#ia iertării.&n $iua aceea am pus două ouă în tenişii fratelui meu şi c'nd s"a

ncăl#at sau spart şi s"au făcut omletă. Urmele au dus bineîn#eles lamine.

˗ Recunoşti că ai -reşi sau nu) !ă intero-ă mama.

˗%a ce numai pe mine mă ve$i) Pe cumin#enia asta de frate"meude ce nu"7 ve$i) &ncercam eu să mă apăr.

˗ +u am treabă cu tine şi vreau acum să recunoşti că ai -reşit. Spuneepede eşti vinovat sau nu) Insistă mama.

˗ Parcă matale c'nd erai copil nu -reşeai) Ai căşunat pe mine sămă învinuieşti am $is păstr'ndu"mi bă#oşenia.

˗ Uită"te la mine $ise mama arăt'ndu"mi palma recunoşti sau nu)+u nu stau toată $iua după tine.

˗ Uite na recunosc am $is parcă pier$'ndu"mi c'teva -rade.˗ Cere"#i iertare pentru ce"ai făcut1 0recu mama la următoarea etapă.

,ălcile mi s"au încleştat şi cuvintele mi s"au oprit în -'t.



˗ Spune după mine: 2iartă"mă şi promit că nu mai fac3 mă a5utămama.

&n cele din urmă sub amenin#area disciplinei spuneam satisfăcut căam re$istat o vreme pe metere$e iar mama era eliberată şi mul#umită căam dat drumul cuv'ntului pe care aştepta să"7 spun. 6ricum părereamea răm'nea: frate"meu nu merita umilin#a la care mă coboram pentrua"i da satisfac#ie. %upă confruntare mă -'ndeam de5a să"i coc altăpă#anie fratelui meu p'r'cios. i încă una mai subtilă.

Renun#ă la trecut 2Cum ai putut să faci asta) tii prea bine că nu"#imai dă banii înapoi13 So#ia le$ată str'n-e în bra#e trecutul plină deesentimente. Refu$ă pre$entul în felul cum o înt'mpină şi nu"7 acceptă

pentru că o frustrea$ă iar viitorul i se pare suspicios din cau$a

neîncrederii în cel care oric'nd poate repeta istoria de$amă-irii. Aceste-esturi sunt încercări de a te a-ă#a de trecut şi de a te purta ca şi c'nd elar fi în continuare pre$ent. A pretinde că poate fi sc/imbat ceea ce nupoate fi sc/imbat acum înseamnă ilu$ia potrivit căreia putem da timpulnapoi că putem să punem la punct situa#ia nedorită acum nu altă dată.

%acă sentimentul se păstrea$ă atunci îi vom pretinde celuilalt să reparece a stricat (ceea ce evident nu este posibil* să sc/imbe ceea ce nueste posibil să fie sc/imbat şi să"i pretindem celuilalt să îndure săufere mereu şi să aibă continuu remuşcări pentru incapacitatea lui de a

face imposibilul.2Iertarea înseamnă a lăsa să treacă ce a fost a lăsa să vină ce va fi şi

ă fie ceea ce este3 spune %avid Au-sbur-er.Preten#iile care erau drepte (a comunica orice -est de a5utor pentru

fratele lui şi oricare alt -est* pot fi discutate p'nă se a5un-e la o solu#iemul#umitoare pentru am'ndoi. %ar acele preten#ii dure imposibile şinedrepte (ca să"i pretindă banii înapoi pe care nu"i mai are şi astfel săndrepte trecutul* pot fi anulate. Resentimentul dispare pe măsură ceenun#ăm la nemul#umire. Renun#area înseamnă acceptarea

vulnerabilită#ii şi -reşelii celuilalt şi recunoaşterea neputin#ei de a for#ape altcineva sau de a impune celuilalt nevoia de răscumpărare.Renun#area este necesară dacă vrem să ne eliberăm de suferin#ă şieliberarea de suferin#ă vine o dată cu dorin#a de a ne elibera de ura pecare o resim#im fa#ă de celălalt. Nu vom renun#a niciodată de a nepre$enta aşteptările corecte privind modul de comportare a celuilalt în



c/imb trebuie să fim realişti c'nd -estul partenerului ne le$ea$ă şi sănu fr'n-em rela#ia pentru a ne /răni or-oliul rănit.

Renun#area despăr#irea de trecut şi riscul încrederii sunt paşi spreibertate.

Pocăin#a în paşii iertării 2+şti un mincinos. Nu"mi pare rău că #i"opun3 declară ea. 9a care so#ul -reşit răspunde: 2îmi pare rău că s"ant'mplat aşa. Po#i să mă ier#i)3

Sunt cuvinte -rele în ce spune ea care etic/etea$ă şi creea$ă distan#ă.Cuvintele lui Isus sunt limpe$i şi precise: 9ua#i seama la voi înşivă1%acă fratele tău păcătuieşte împotriva ta mustră"l1 i dacă"i pare răuartă"l... 9uca 7F.@.

Să urmărim succesiunea evenimentelor din tetul de mai sus.

7. +ste o situa#ie în care cineva face răuB. In care răufăcătorul e perceput totuşi în calitate de frate (evaloros*

F. Care este certat (c/emat să îşi asume responsabilită#ile vinovă#iei*@. %acă se pocăieşte (întoarcerea de la ceva spre altceva*G. Iartă"l?. ,ără a"i imputa -reşelile trecutului. C/iar şi atunci c'nd ai dove$i înşeptite că pocăin#a celuilalt nu este

perfectăD. i 5i-nirea se repetăH. 4a trebui să eiste o atitudine binevoitoare de a vedea pocăin#a

celuilalt reală (riscul*.Pocăin#a nu înseamnă auto pedepsire ci este o durere devenită

creativă rană care evoluea$ă în vindecare. Pocăin#a îşi asumă ce a fostprin acceptarea inte-rală a trecutului şi ale-e ceea ce va urma printr"oesponsabilitate desc/isă fa#ă de comportarea noastră viitoare.

Iertarea este pocăin#a reînnoită. +a nu cere -aran#ii de o#el pentrunişte lucruri viitoare (ea nu spune: 26 să mai faci) Promite că nu se vamai înt'mpla niciodată13*.

6 dată reali$ată împăcarea desc/iderea spre o comuniune profundăn care este pre$entă căldura iubirii în#ele-erea va fi restabilită prinecunoaşterea reciprocă a faptului că s"au împlinit rela#iile drepte.

4re#i un final frumos la istoria dureroasă a supărării celor doi) +ibine iată"l:



˗ Nu ştiu ce mi"a venit dar aşa m"am necă5it pe tine că"mi venea săfac o -reşeală şi mai mare. tiu de ce. Am sim#it că nu sunt respectatăc'nd ai luat deci$ia de a da banii fără să mă întrebi declară ea maiiniştită.

˗ &mi dau seama că am -reşit spuse so#ul. &mi pare rău. !ai t'r$iuam reali$at c't de tare am deran5at rela#ia noastră.

˗0u eşti so#ul meu şi te pre#uiesc ca mai înainte. Nu mai putem

c/imba trecutul dar putem fi la fel de apropia#i ca p'nă acum. tiu căvei fi mai atent de acum încolo. &mi dau seama că şi eu am -reşit prinfaptul că #i"am impus să ai o atitudine dură fa#ă de fratele tău mai micpentru că nu pre$enta -aran#ie plus cuvintele -rele pe care #i le"ampus. &mi pare rău pentru ce a fost. Iartă"mă şi uită.

+l o ia în bra#e şi o str'n-e fericit pentru pre$entul însorit de iertare.˗ &ncepem să str'n-em din nou pentru canapea) &i spune ea.˗ Sunt -ata c/iar acum spuse el cu desc/idere.˗ Atunci pune banii 5os porunci ea 5uc'ndu"se.Căut'ndu"se în bu$unare scoase o mie de lei. +a căută în poşetă şi

coase cinci mii de lei.˗ + un început spuse ea. C/iar dacă este mic este aşe$at pe iubire şi

e sărbătoarea împăcării noastre. Nu cre$i)

***+ilda soţului risiitor

Nici nu apucase bine să se ca#ere lumina pe scara căsniciei noastrecă mi"am şi cerut prioritatea la opinie dreptul de a avea numai eu...

%reptate preten#ii de cap al familiei şi conducere fermă. !ai alesconducere fermă pe care bărbatul trebuie s"o eercite datorită roluluiatribuit în enesa F7? u.p.: dorin#ele tale [ale femeii\ se vor #inea dupăbărbatul tău iar el va stăp'ni peste tine.

A început de la o cerere discretă. 2%ă"mi şi mie pu#ină iubire dindra-ostea din începuturi3 a spus ea şi m"am aprins de supărare. 2iceva din timpul pe care îl cur-eai bo-at spre mine odinioară3 continuăea.

2!ie nu trebuie să"mi spună nimeni ce trebuie să fac3 i"am $is. 20otce am şi ce"#i dau este suficient ca să trăieşti şi astă$i şi m'ine şi c'tvrei tu fără să te pl'n-i cum se pl'n- altele care sunt oropsite. 0u



răieşti ca o re-ină în casa asta aşa că... ,ără mofturi13 Au mai fostc'teva tentative de revendicare ale mirabilelor începuturi dar au fostnăbuşite în faşă. Acele cuvinte ferecate în $'mbete ca nişte stele de

primă mărime de odinioară au început să se stin-ă unul c'te unul. i avenit pacea întunericului. începusem să n"o mai văd în planurile melebărbatul trebuie să"şi aibă autonomia lui* iar albia sentimentelor ecase ici"colo mirosind a mlaştină coaptă. Prinsesem ideea că un

bărbat sentimental este cotat ca lipsit de putere şi autoritate. Adică slab.0ot ce vedeam era m'ncarea pusă pe masă la ore re-ulate /aine spălatei călcate şi aşternutul curat pentru odi/nă şi visare e-oistă. Să fim binen#eleşi nu e datoria ei să facă toate astea) 0ot ce au$eam erau paşii de

catifea şi oftatul ei re#inut pentru a nu"mi deran5a antura5ul meu solitar.

9ăsam şi bani în casă mer-eam şi la biserică pentru a nu"mi stricamonumentul ima-inii mele dăltuit în cel mai dur material: inimă depiatră. +ram ca două fantome care b'ntuiau prin casă fără să se audăapelative ru-ămin#i -lume murmur de c'ntec stri-ăt de bucurie sauatin-erea vindecătoare a cuvintelor. +ram stăp'n pe situa#ie. 6riceeproş a fost reprimat. Nu se mai au$eau conflicte şi eplo$ii de m'nie.

6 tăcere de sanatoriu s"a instalat în casa noastră. %in apartamentelevecine se mai au$eau 2descărcări electrice3 violente pornite din noriincărca#i ai intereselor neîmpărtăşite. 4ecinii ne invidiau cuibul liniştit

cu intrări şi ieşiri civili$ate. +ram respecta#i iar numele nostru bunfăcea încon5urul cartierului 2înmiresm'nd3 pridvorul at'tor căsnicii.2%e ce n"am putea să fim şi noi ca ei)3 au$eam în urma noastrămedita#ia unei perec/i conştiente de neîmplinirile ei.

i ea doamna mea tăcea ad'nc şi bine făcea. A trebuit să muncescdin -reu să"i reduc la nefiin#ă revolta ei apri-ă şi repetată cuevendicările ei absurde dar am reuşit. Acum educată şi deplin în

conformitate cu mine mă asi-ura cu invariabilele cuvinte: 2cum $iciu3 2si-ur că da3 2ai dreptate3 2nu mă deran5ea$ă3.

Pentru că ştiam că niciodată nu mă contra$ice nici nu prea aveam cevorbi. Am eplicat lucrul acesta în biserică în timp ce pastorul ne"ac/emat să ne oferim ca modele de compatibilitate desăv'rşită şiacceptare: 2Avem o asemenea în#ele-ere mutuală3 am spus 2că demult nu mai pierdem timpul să de$batem ini#iativele pe care le propun.4otul pe care so#ia mea mi"l dă întotdeauna înseamnă dăruirea ei



otală3. i %oamne atunci a leşinat în biserică. 2,iin#ă delicată cevibrea$ă ascultare şi supunere biblică3 am $is. Sunt fericit că amcontribuit la ridicarea receptivită#ii ei sufleteşti şi la sensibilitatea eipentru o deplină armonie în păreri. Nu vedeam în triste#ea ei vreunmesa5 de insatisfac#ie sau povară. +ra doar o serio$itate de bună calitatearătată în fa#a vie#ii care trebuie să recunoaştem e solicitantă şiproduce u$ură.

20rebuie să fie o pierdere de calciu doctore3 i"am spus celui caremi"o internase.

24ă ro- să"i da#i un tratament cu calciu şi să"i face#i eternarea. +anu"i de psi/iatrie. în#ele-i doctore nu sunt motive. Are tot ce"i trebuie.+ fericită l'n-ă mine.3 2Aşa este doamnă)3 a întrebat"o doctorul.

2%a domnule doctor3 a răspuns ea lunatic. i a eternat"o.%octorul i"a urmărit cu privirea clătin'nd din cap. 6are să se finşelat) + posibil. 2Se apropie pensionarea doar3 se autocen$ură

psi/iatrul. 2Sau dacă nu bine 5ucat13 îşi $ise el în a doua variantă.&#i aminteşti %oamne) +ra într"o seară liniştită şi citeam >iblia. +a

privea în -ol medit'nd în stilul ei obişnuit. Am au$it"o spun'nd:2Numai pot3. 26 să"#i treacă3 am $is. 2la ascultă aici un tet formidabildin B Corinteni @B: Ca unii care am lepădat meşteşu-urile ruşinoase şiascunse nu umblăm cu vicleşu- şi nu stricăm Cuv'ntul lui %umne$euci prin arătarea adevărului ne facem vrednici să fim primi#i de oricecu-et omenesc înaintea lui %umne$eu. 2Nu mai pot3 a repetat ea.

2Citeşte şi tu în >iblie şi"o să ve$i că"#i trec toate durerile. %e fapt cee doare)3 am întrebat"o fără să mă uit la ea. 2Nimic3 mi"a răspuns

oft'nd.Am $is eu că femeia este un mister şi pe deasupra este astfel creatăca să ea-ere$e. %acă nu dau ele un spectacol acolo c't de mic nu seimt bine. Nu pot să"mi eplic dar de o bucată bună de timp seara la culcare

ne -ăseam bine îmbrăca#i cu pi5amalele sub pătură ca nu cumva pieleanoastră să se atin-ă şi să intre într"o conversa#ie intimă. Iar c'nd sent'mpla şi asta destul de rar sim#eam o vinovă#ie care trebuia ispăşită

cu o altă perioadă lun-ă de neatin-ere. Că nu era satisfac#ie se poateeplica şi prin faptul că omul îşi ordonea$ă nişte priorită#i iar alteledevin at't de secundare înc't via#a nu trebuie să le mai accentue$e.



Poate fi considerată c/iar o rafinare sau o de$voltare a vie#ii dupăcriterii mai înalte. Partenerul meu nu a avut obiec#iuni semn căucrurile mer- bine.

Ce înseamnă să fie$i nişte re-uli în familie1 I"am spus că ori dec'te ori pleacă din casă să lase domnule un bile#el unde se duce. 2îmiduci -ri5a)3 a întrebat ea aştept'nd un răspuns care ar fi interesat"o.

2Nu at't -ri5a3 i"am răspuns 2că eşti destul de mare şi ştii cum să teprote5e$i dar mai am nevoie de c'te ceva şi nu ştiu de unde să le iau.Nu -estione$i tu lucrurile din casă)3 am lăudat"o. S"a cam întunecat lafa#ă şi nu ştiu de ce dar am pus totul pe misterul feminin. %acă aş fivrut să fac o colec#ie de bile#ele aş fi avut la foi ca o carte de telefoane:2am plecat la p'ine3 2am plecat la farmacie3 2am plecat la pia#ă3 2am

plecat la prietena mea3 2am plecat la supermarMet3 2am plecat lamama3. >ile#elul cu plecatul la mama mă enerva tare pentru că stăteadouă"trei $ile şi mă parali$a în activită#ile de casă. %eşi îmi lăsam'ncare pe perioada plecării ei totuşi pierdeam timp cu încăl$itulm'ncării cu spălatul vaselor aspiratul pentru că mie îmi place să fiecurat tot timpul în casă.

&ntr"o $i %oamne am -ăsit un bilet cu cuvintele: 2am plecat3. 2Undeai plecat femeie)3 am $is plin de m'nie. 2Oi s"a terminat pasta la piau pierdeai avionul şi nu mai aveai timp)3 Se vede că n"a învă#at bineec#ia şi trebuie să i"o predau mai apăsat. 4ine ea acasă1 i tot am

aşteptat. 6 $i două trei. Am sunat la mama soacră că nu avea unde săfie dec't acolo. Nu era nici acolo. %upă o săptăm'nă m"a sunat scumpamea plimbărea#ă şi a spus că în con-elator mai sunt vinete şi să le

măn'nc cu roşii. 2%ar eşti inconştientă femeie1 4ino acasă şi în via#a taă nu mai faci scene din astea. 4rei să mă faci de r's) Ui#i cine sunt)Unde eşti acum) Spune repede13 2%estul de aproape pentru intereseleale şi destul de departe de sufletul meu3 a răspuns ea stins dar totuşi

destul de clar pentru a fi au$ită.%eodată mi"am dat seama că poate doctorul avea dreptate. + posibil

ă fie o c/estiune de psi/iatrie.24ino acasă şi mai discutăm noi3 i"am $is mai cu tact.2%ar eu sunt acasă dra-ul meu. +u sunt în locul unde aştept

n#ele-ere comunicare dra-oste respect părtăşie în lucrul vie#iinoastre de cămin. Asta înseamnă pentru mine acasă. 6r tu ai fost



ntotdeauna plecat. +u sunt plecată doar din locul fi$ic din ceea cenumeşti tu acasă. %ar tu eşti plecat din locul sufletului meu. Ai risipitcele mai frumoase clipe din căsnicia noastră. Ai stăp'nit cu e-oismulău peste sentimentele mele şi ai le-at cu lan#ul m'ndriei tale de bărbat

eprimarea dra-ostei mele. Ai aruncat la -unoi aşteptările mele privindncrederea reciprocă şi te"ai ridicat în norii mul#umirii de sine. ,ii

fericit în 6limpul tău. Nu eu ci tu trebuie să te întorci acasă13 i anc/is telefonul. Aveam o furie de ciclon. Ce îndră$neală1 0rebuia să"mi

dau seama. 0ăcea şi le cocea. >iserica o să"mi dea dreptate. 4ecinii şic/iar mama ei or s"o condamne. Nu e posibil. N"am atins"o nici măcar cu un de-et. &i aduc banii acasă şi îi cree$ condi#ii de /otel de cincitele. Am cre$ut că este supusă şi credincioasă şi uite acum de ce am

parte. 0ocmai mie să"mi facă ruşinea asta) 2Calmea$ă"te3 mi"am $is.2Se întoarce ea. 6 să"şi dea seama de prostia pe care a făcut"o şi o săvină să"şi ceară iertare în -enunc/i.3 i a venit... Cita#ia de divor#. Astada neruşinare1 !"a trădat tocmai pe mine care i"am dat un nume înocietate şi în biserică1 0ocmai pe mine care sunt apreciat şi respectat1

6 să fie cu circ dar n"am de ales. 0rebuie să o înfrunt şi să"i dau oec#ie ca să vadă cu oc/ii ei cine are dreptate. Am s"o fac de doi bani.

tiu un avocat care nu cru#ă şi care mă va scoate din mi$eria asta.Pre-ăteşte"te de ruşine doamnă1

%e ciudă pentru ceea ce am pă#it mi s"a redesc/is ulcerul şi am stat$ile de"a r'ndul -/emuit de durere. 0o#i mă compătimeau. A fost aşacum mi"am înc/ipuit. 4ecinii şi biserica mi"au dat dreptate. !ama ei acondamnat"o şi n"a primit"o la ea pentru încăpă#'narea ei de a nu se

mpăca şi pentru -estul de a t'rî pe bărbatul ei onorabil în instan#ă.Avocatul mi"a sus#inut strălucit cau$a la a doua înfă#işare. Urma finalulpeste două săptăm'ni pe care nu aveam cum să"7 pierd. +ramatisfăcut pentru că de pe"acum cunoşteam re$ultatul. Am ieşit în parcă alun- şi ultimele $v'cniri de stres. Alături la c'#iva metri de mine

pe o bancă alăturată un el şi o ea de seama mea stăteau înlăn#ui#i şicomunicau: 2i atunci c'nd pleci de" acasă te simt l'n-ă mine3mărturisi femeia so#ului ei. 2Răm'n cu mine cuvintele tale tandreărutul tău şi m'n-'ierile tale ca un v'nt căldu# printre crini. %e"acum

e prea t'r$iu să mai scapi. 0e"am făcut pri$onierul dra-ostei mele. 0eubesc dra-ul meu13 2%e cum ies pe uşă mi se face dor de tine3 spuse



bărbatul de l'n-ă ea. 2i atunci să ve$i şmec/erie. ,ără să ştii iauparfumul privirii tale dulcea#a ultimei îmbră#işări vorbele tale pline de-ri5ă fa#ă de mine şi pac/e#elul cu m'ncare pe care nu ui#i să mi"7 dai.!ă mai cer#i că mer- prea repede şi te las în urmă dar te"aştept să viicu dra-ostea ta în dreptul meu şi aşa mer-em mai departe. Adicăpentru a fi mai eact aşa a5un- la destina#ie. Sunt fericit să te ştiu l'n-ămine. 0e iubesc dra-a mea.3

Parcă cineva mi"a dat în cap şi m"a năucit. Respiram -reu şi nuputeam să"mi revin. C/estiile astea pe care le"am au$it m"au afectatputernic şi parcă nu cred că sunt reale că pot eista. i totuşi prea lepuneau cu pasiune. Ca şi c'nd m"am tre$it după o comă prelun-ită. !"

am dus acasă şi sin-ur între pere#ii uimi#i am pl'ns cum numai un

copil putea pl'n-e. Cu su-/i#uri şi cu stri-ăte. %e fapt înainte de acule-e reuşita din ultima confruntare ce urma să aibă loc în instan#ăacolo pe banca aceea din parc 0e"am înt'lnit pe 0ine %oamne.

Cuvintele acelea pe care le"au spus cei doi erau Cuvintele 0ale pusen -ura lor pentru mine. i mi"ai făcut praf toată dreptatea pe care mi"

am pre-ătit"o cu at'ta iscusin#ă. Atunci privind la 0ine m"am vă$ut cantr"o o-lindă cine sunt şi m"am în-ro$it. !"am /otăr't să pierd tot ce"

am adunat pentru $iua aceea în care urma să se pronun#e verdictul.Avocatul mi"a făcut semn cu de-etul a victorie. 9"am derutat lu'nd

cuv'ntul: 26norată instan#ă după cum a#i putut constata din probeleaduse sunt îndreptă#it să spun că întrea-a vină apar#ine so#iei melecare de bine ce o ducea a plecat de l'n-ă mine. Sin-urele ar-umentepe care le invocă reclamantul sunt nişte aspecte subiective prin care

caută să"mi umbrească personalitatea mea onestă at't de binecunoscută şi apreciată în societate.6norată instan#ă vă fac o descoperire. A fost o $i c'nd am internat"o

a psi/iatrie. Poate că vă spune ceva amănuntul acesta. Avocatul aămas uimit de această dovadă strivind un $'mbet p'nă la r'n5et. 2Am

biletul de ieşire din spital şi pot să"7 pun la dosar.i acum privi#i"o1 Nu are nici o apărare. N"are nici o şansă în

procesul acesta pe care ea 7"a ini#iat. 4a plăti toate c/eltuielile deudecată şi mai mult va plăti cu pierderea respectului şi simpatiei

ultimului om care ar mai fi sus#inut"o. Pentru ceea ce mi"a făcut nici un



bărbat nu se mai uită la ea. Privi#i"o1 Nici mama ei n"o mai sus#ine. i"apierdut şi prietena cu care se vedea des.

Nu mai are pe nimeni onorată instan#ă pentru că a încercat să măovească pe mine cel căruia nu i se poate imputa nimic.

Un sin-ur lucru ar putea sc/imba situa#ia şi ar salva onoarea ei: unmartor. Un martor credibil care să aducă probe că este aşa cum spuneea.

&ntreba#i"o onorată instan#ă a putut aduce vreun martor p'nă la orade fa#ă)3

!"am uitat spre avocatul meu. +ra eta$iat de pledoaria mea. +l nu afost at't de convin-ător cum am fost eu. Probabil săm'n#a invidieincepea să"i roadă or-oliul dar suma de bani pe care i"am avansat"o i"a

aran5at bine masca admira#iei.26norată instan#ă la sf'rşitul acestui proces aş vrea să vă fac odescoperire. Cunosc un martor al celui ce mă acu$ă pe care nu l"a#iaudiat şi ar fi necinstit să nu i se dea o şansă acu$atorului pentru a seapăra.3

Un murmur s"a risipit în sala tribunalului.26norată instan#ă clientul meu şi"a depăşit atribu#iile şi solicit să se

a în considera#ie doar martorii pe care acu$atorul îi aduce3 interveniavocatul.

20otuşi insist să fie audiat şi martorul celui ce m"a acu$at onoratănstan#ă3 am $is.

2i cine este acest martor misterios)3 întrebă $'mbind 5udecătoruldestin$'ndu"se în 5ocul care se anun#a.

2C/iar eu3 am $is.So#ia mea şi"a ridicat privirea din păm'nt şi m"a privit uimită. Ceipeste o sută de oameni din sală au intrat într"o rumoare pe măsuraconfu$iei aruncate în mi5locul lor.

29inişte13 Intuind ceva ieşit din comun 5udecătorul spuse: 2Seadmite martorul dacă so#ia dumneavoastră este de acord.3

%oamna mea încuviin#ă din cap.26norată instan#ă aşa cum v"am spus mai înainte eu sunt martorul

ei. 0rebuie să face#i un efort şi să nu mă vede#i ca p'r't. %acă avocatulp'r'tului şi p'r'tul însuşi au spus că cel ce m"a c/emat în instan#ă nuare nici o şansă ei bine cred că a venit timpul adevărului.



Această doamnă are dreptate să spună că via#a ei a fost un calvar iar eu confirm lucrul acesta.

Cu ani în urmă nesuport'nd să mi se atace m'ndria mea de bărbatam refu$at orice observa#ie care mi se părea că îmi atacă ima-inea. I"am retras afectivitatea şi respectul pentru ea. Am avut un control deplinasupra ei înăbuşindu"i libertatea de a se eprima desc/is şi ameprimat orice comunicare verbală şi fi$ică. 6b#inusem ceea ce voiam:

un robot pentru orice activitate casnică. In afară arătam ca un cupluerios şi de invidiat dar rela#ia noastră era moartă şi lipsită de

con#inutul dra-ostei. Aşa de mult eram c'şti-at de interesul meu pentrumine înc't mi s"a părut că totul era normal şi acceptat de orice ra#iune.Ceea ce urmăream eu era să nu se audă nici un conflict în afara

pa#iului con5u-al. i so#ia mea murea din lipsă de afectivitate şi depre#uire iar eu nu vedeam asta.6norată instan#ă întrea-a vină pentru acest tip de sclavie o port eu.

%acă nu m"aş fi înt'lnit cu Cel care descoperă adevărul astă$i aş fiărbătorit dreptatea mea. %ar nu o am. Ce n"aş da să iau via#a de lanceput şi să stric toate măştile cu care mi"am acoperit sufletul meu

bolnav de mine însumi1 Ce n"aş da1 &nainte de apleca vreau ca so#iamea să ştie că"mi pare rău că n"am păstrat dra-ostea mea în inima ei.%acă mă va ierta voi avea o -rădină care va înflori imediat în sufletulmeu cu multe daruri pentru ea. Aceasta este mărturia mea onoratănstan#ă.3 i am plecat.

&n seara aceea cineva dra- pe care îl aşteptam a sunat la uşă.Privirea de -/ea#ă a durerii ei de odinioară s"a topit în îmbră#işarea

aceea caldă din pra-.2!"am întors3 i"am spus str'n-'nd"o la piept pentru cel mai lun-pri$onierat de dra-oste.

+ram ferici#i că am'ndoi am pierdut procesul.

***0ângă "ocul inimii tale

Se fr'n-e timpul în m'inile iernii şi e cald l'n-ă focul inimii tale amras $ăvorul la uşa dinspre triste#e şi am rămas doar noi doi şi veşniciaubirii...



Ce bine că nu suntem sin-uri ce bine14rei să tra-em cu urec/ea la ce discută inimile noastre);ai să păşim în v'rful -'ndurilor ca să nu facem $-omot. Ce $ici)i dacă se vor îmbră#işa atunci va porni mai devreme primăvara spre

noi9a mul#i ani dra-a mea1%rumurile tale trec prin mine şi c'nd vii încep viorile să c'nte.0ot ce aduni le împleteşti într"o cunună şi o aşe$i pe fruntea mea

eşti -eneros ca toamna în risipa ei şi ai cu tine c'teva cuvinte care îmiiniştesc valurile.

Oi"era dor de mine şi ai -răbit pasul cum se -răbesc $orile s"aducăculorile pierdute în corole.

Să nu spui că #i"ai uitat umbrela în tramvai dar nu"i nimic o să"midesc/id ru-ăciunea deasupra ta C'nd te caută vremea cea rea. 9a mul#iani dra-ul meu1

0u eşti dic#ionarul eplicativ al sufletului meu.>ine am să"#i spun tot ce mă apasă de tine nu pot să ascund ne-urile

mele furişate în spatele cuvintelor dar te ro- aprinde cu -ri5ă luminan#ele-erii tale...

i dacă mă cer#i cu $'mbetul tău î#i promit să mă las descoperit înot ce încerc să acopăr.

,ă un ceai din apropierile tale parfumate şi îndulceşte"l cu sărutărileale.

&l voi bea fierbinte înainte de culcare.9a mul#i ani dra-a mea1

&#i place costumul meu croit din tăcerile tale)9"am făcut pentru $ilele c'nd posteşti printre cuvinte şi te îmbraci înmister.

,ie şi aşa nu eşti tu so#ul meu)%ar costumul meu preferat este din -lasuri de r'ndunele şi de

vrăbiu#e -uralive din salc'm l"am lucrat din tonurile acute deprivi-/etoare şi din stri-ătele pi#i-oiului care îşi -ăseşte cuibul deran5at.

9asă"mă să mă îmbrac cu el ca să"#i în#ele- r'urile ascunse aleim#ămintelor tale.

,ie şi aşa nu sunt eu so#ia ta)9a mul#i ani dra-ul meu1



Ce m'ncare bună mi"ai făcut1 Ai potrivit bine de sare vorbele cu caremi"ai desc/is uşa şi ai pus în $'mbetul tău trepte către tine.

C'nd ai tăiat mărunt ceapa aşteptărilor tale drepte mi"au lăcrimatoc/ii dar am vă$ut bine mai apoi. Uite mi"am pus şor#ul în 5ur"ui celuimai fericit -'nd ca sa te a5ut să nu dea m'ncarea m foc. 9a mul#i anidra-a mea.

%e parcă n"ai fi l'n-ă mine te aştept mereu mai altfel mai aproapede Cer şi de inima mea.

Pune"I tu ,ăcătorului de le-ăm'nt ce vreau eu de la tine şi ce vrei tude la +l ca să fie mai ad'nc în iubire ca să fie mai înalt în frumos.

Să fie cadoul meu pentru tine. 9a mul#i ani dra-ul meu1Poate că o să mai uit buc/etul de flori printre -ri5ile mele poate că

voi mai aduce înnourări în a$urul bucuriei noastre.0u să faci bine să mă ier#i căci po#i.Poate că o să mai uit c/eile fii si-ură mă voi întoarce sa le caut de

c'te ori este nevoie.Ca o ful-uire de binecuv'ntări să fie cernerea iubirii mele peste tine.9a mul#i ani dra-a mea1

***Mai mult decât un răsărit

Poate că era un petic de rai. In acel oraş provincial de un natural şi ocandoare edenice unde bucuria de a trăi era o admirabilă dăruire iar ensul vie#ii era -ăsit în iubirea p'nă la capăt a cobor't dintr"o cursăapidă un persona5 cu oc/elari fumurii papion redin-otă şi două

-eamantane pline. S"a arătat prietenos oamenilor le"a $'mbit şi ampăr#it bomboane copiilor. &n $iarul din $iua următoare a apărut unarticol cu un interviu luat misteriosului persona5 care comenta aşa:2Sunt uimit de monotonia oraşului şi de lipsa de dinamism aloamenilor. Casele nu sunt delimitate de -arduri şi sim#ul proprietă#iieste nul. Se cumpără de la ma-a$ine fel şi fel de lucruri şi alimente cuun simplu mul#umesc în loc să $ornăie banii pe te5-/ea. So#ul şi so#ia

nu ştiu ce este dreptatea disputată în familie şi cearta ca condimenteste absentă. %e ce nu vă afişa#i personalitatea oameni buni)

Copiii nu ştiu să -lumească cu minciuna iar c'ntecul acestor provinciali este prea cuminte. Unde vă sunt ritmurile) 4in de departe şi



mă numesc Natas Reficul. +i bine sunt aici să fac sc/imbări marioameni buni deci bucura#i"vă şi coopera#i1 + timpul să cunoaşte#i unalt mod de a fi12 în partea de nord a construit o fabrică unde patronul aan-a5at femei şi bărba#i pentru a produce parfumata -umă de mestecatnumită 2autonomos2. 6 pădure de reclame î#i aruncau în oc/i produsulmiraculos sub cele mai şocante pre$entări: 29asă"mă în pace12 2Suntiber12 ,ac ce vreau13 2Să"mi refu$ eu plăcerea asta) S"o cre$i tu13 sau

2%a#i"vă la o parte1 0rec eu13Sub diferite forme -uma de mestecat înso#ea reclama în desfătarea

at'tor culori #ipătoare. Se mesteca -umă oric'nd şi oriunde. &n călătorieau acasă în ma-a$ine sau în biserică la lucru sau în somn în şedin#eau la şcoală înainte după şi în timpul mesei. >ărba#i şi femei copii

ineri şi bătr'ni to#i mişcau mandibulele într"un dans facial neîntrerupt.N"o să vă vină să crede#i dar c/iar şi su-arilor li se dădeau tetine de2autonomos3 în loc de biberon. S"au croit c/iar şi /aine din vestita-umă iar c'nd te plictiseai de ele intrau în -ură pentru o devorare-ustoasă în sudul oraşului renumitul Natas a construit un tribunal şi ofacultate de drept pentru a produce administratori şi autorită#i civice învederea disputării dreptă#ii fiecăruia care dorea să şi"o revendice.

Nu a trecut mult timp şi casele s"au încon5urat cu -arduridelimit'ndu"se proprietă#ile. Nu a fost uşor dar tribunalul a re$olvat cuucces disputele care au apărut ca din senin peste oraşul cel prea liniştiti fără evenimente. 6amenii nu se mai vi$itau şi nu"şi mai $'mbeau.

6 cea#ă numită neîncredere şi suspiciune s"a cernut între oameni iar ipsa de răbdare a crescut ca buruienile. uma de mestecat

2autonomos3 a trecut pe primul lor în topul articolelor celor maicăutate iar Natas a primit premiul Nobel pentru producerea de cele mai$buciumate diverse şi pasionante evenimente fireşti. %e altfelpersoana numărul unu a oraşului a ob#inut monopolul asupra tuturor ucrurilor fie c/iar şi reli-ioase eliber'nd certificate de calitate pe

fiecare produs şi ştampil'ndu"le cu calificativul 2firesc3. Cele care nuaveau acest certificat de calitate erau socotite fără valoare sau ciudatec/iar îndoielnice şi nu li se făceau reclamă.

,emeile plecau în $ori şi se întorceau seara. 9a fiecare oră prestatăpeste pro-ram retribu#ia se dubla. 6 -oană după profit i"a incitatfrenetic pe an-a5a#ii lui Natas. Ce"i drept copiii au scăpat de sub



controlul educa#iei părin#ilor iar ta#ii şi mamele lor nu mai -ăseau timpă"i întrebe nici măcar ce note au mai luat la şcoală. Cu c/eia de -'t şindependen#i copiii se 5ucau de"a teroriştii şi fumau #i-ări fără să se mai

ferească. Notele lor au scă$ut în catalo-ul clasei şi pentru că mameleor nu mai aveau timp să -ătească au început să fure din ma-a$ine.

>ărba#ii au deprins deliciul certei contest'nd rolul prea libertin alo#iilor lor şi absen#a mena5ului.

Se întorceau acasă obosite fără $'mbet şi c/ef de vorbă şi ca să nu"imai deran5e$e pe scumpii lor so#i se culcau în altă cameră. Adioăruturi şi îmbră#işări. %oar scurte porunci privind unele activită#i

administrative date so#ilor cărora li se reproşa că citesc $iarul tot timpuli că nu fac nimic.

&ntr"o $i dintr"o maşină de epocă a cobor't un alt persona5 ciudat decare oamenii au r's de s"au prăpădit. In /alatul lui alb părea unoriental. 9e"a $'mbit oamenilor a împăr#it fructe copiilor şi i"aconsultat pe fiecare. Spunea că este doctor dar s"a aflat că este şiprofesor. Că are şi licen#ă în asisten#ă socială şi că este un bun in-iner constructor. C'nd le"a făcut pe toate fră#ioare) + un mister. A doua $in $iarul local a apărut un interviu cu acea pre$en#ă orientală: 2Am

făcut un drum lun- să vin aici şi sunt fericit că pot să locuiesc cu voi înacest oraş. Inten#ione$ să"mi fac muta#ie definitivă şi să"mi profese$printre voi şi pentru voi meseriile pe care le cunosc. Numele meu esteneobişnuit dar totuşi vi"7 spun: mă numesc Susi Sotsir/. Poate că îlve#i învă#a dacă îl pronun#a#i mai des. Profesia mea este să vindecoamenii. i voi sunte#i foarte bolnavi. Am constatat că bărba#ii sunt

atinşi de un virus periculos. Cei ataca#i de acest duşman devin violen#iisipitori nervoşi v'nd lucruri din casă pentru băutură şi dro-uri iar înfinal după un timp îi alun-ă pe to#i cei din casă nemaisuport'nd penimeni l'n-ă ei.

Imediat o 2asocia#ie pentru protec#ia femeilor abu$ate3 a pro-ramatun comitet de lucru pentru apărarea inte-rită#ii seului slab.

S"a a5un- la conclu$ia că fiecare femeie trebuie să se dote$e cu armeeficiente pentru protec#ie în special cele verbale şi să"şi depună baniin contul lor fără clau$ă de ridicare de către so#. i mai ales din contul

afectiv nu trebuie scos nimic pentru cei care nu ştiu ce să facă cuentimentele. ,iecare so#ie este obli-ată să se asi-ure în ca$ul



emn. 2Să nu vi se tulbure inima. !ă duc să vă pre-ătesc un loc ocasă3 le"a spus 6mul în /alat alb în timp ce Se depărta tot mai mult. ic't de mult aveau nevoie de case1 &n disputele lor pentru dreptate auc/eltuit at't de multă via#ă că a trebuit să"şi ipotec/e$e casele aşa înc'tnimeni în acel oraş nu mai era stăp'n pe proprietatea lui. 0oate au intratn patrimoniul lui Natas. Nu ştiu ce -'ndeşti citind cele ce #i le"am spus. Poate $ici că este o

implă parabolă. N"am de ce să te mint1 +ste istoria vie#ii tale de so#.+ste istoria vie#ii tale de so#ie N"am de ce să mă înşel: este istoria mea

taie-mi o felie de dragoste

Documents