INSTITUTUL ECONOMIC' ROMÂNESC

CERCETĂRI $1 MATERIAL DOCUMENTAR PRIVITOR LA

ISTORIA ECONOMiCĂ A ROMÂNIEI

III

T E ZAU �R U L ROM Â N

DELA' MOSCOVA DE

MIHAIL GR. ROMAŞCANU

•

uCA RTEA R O M Â NE A S CĂ". BUCUREŞTI . 1 934

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL ECONOMIC ROMANESCCERCETARI $1 MATERIAL DOCLIMENTAR PRIVITOR LA

ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEIIII

TEZALIRLIL ROMANDELA MOSCOVA

DE

MIHAIL GR. ROM,MCANLI

,,,CARTEA ROMANEASCA", BUCLIRW-11 9 3 4

www.dacoromanica.ro

DE ACELASI:

1. Creditul necesitatea reglementdrei depunerilor spre fructificare in Romania.Bucure0 1930.

2. Privind bugetul tdrei. Bucure0 1931.

3. Situatia industriei marl inaintea stabilizdrei monetare. Bucure0 1931.

4. Banca NarionaM .fl creditul agricol. Bucure§ti 1931.

5. Considerafiuni generale asupra originei Inonetei. Contribufiuni la cunoqtereacirculafiei monetare din Dacia. Tezaurul dela Colentina. Bucureqti 1932.

6. Monetele Regelui Carol I. Bucure#i 1932.

7. Tezaurul neolitic dela Bratovoecti -Dolj. Bucure.yti 1932.

8. Contribufiuni la istoria monetard a Principatelor. Bucuregi 1932.

9. Insemndri. Bucure01 1932.

10, Banca Nationald a Moldovei. Bueure§ti 1932.

11. Calendarul plugarului. Bucure0 1933.

12. Zardfla Michel Daniel. Bucure§ti 1933.

www.dacoromanica.ro

Pentru colecliunea de Cercetari qi material documentar privitorla Istoria Economics a Romania" se gciseau aproape gala, §i in partechiar culese, alte cloud lucrari, cand domnul Mihail Gr. Romwanune-a prezentat, intr'o conferinfa, pagini din expunerea de laid ref eri-toare la intainplari de cureind traite §i cu rasf rcingeri hotdritoare asupraactualei noastre viefi economice §i financiare.

Am crezut ca putem aduce Inca un serviciu membrilor §1 citito-rilor noqtri, publicand in aceasta colectiune noua contribufiune ce nis'a prezentat, leimuritoare a aventurei de peste granifel a tezauruluiromanesc.

Chestiunea aceasta pasioneazei dela razboiu incoace cu un interesmereu viu intreaga populafiune romeineasca, §i cu drept cuvant pen-trued- bunurile transportate la Moscova aparfineau nu numai Statuluici §i institufiunilor publice sau private de tot felul precum qi nenuma-rafilor cetafeni,

Adunarea deci, intl.' un manunchiu, a §tirilor utile pentru cunoaq-terea adevarului asupra tezaurului roman dela Moscova era nu numainecesara dar §i de mull doritd.

Lucrul acesta se impunea cu deosebire fiindc'd chestiunea tezauruluiroman dela Moscova depa pa, prin natura ei, interesul local-nationalpentru a se qua in cadrul problemelor internalionale de actualitate.

Domnul Mihail Gr. RomaFanu are meritul de a fi f acut o astf elde lucrare. Prezenkind-o cititorilor noqtri, nadajduim cif vom stimula§i mai mull pasiunea tanarului i harnicului ei autor pentru viitoarelucreiri de cercelare a trecutului nostru economic.

Gheron NettaDifecioeul Institutalui Economic Romdnesc

www.dacoromanica.ro

TEZAURUL ROMAN DELA MOSCOVA

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERS

Mai bine de un deceniu si jumatate a trecut, de cand tezaurulroman a fost transportat In Rusia. Asupra lui, In acest timp, s'ascris destul de mutt. Cercetatorii seriosi si iubitorii de senzationalsi-au spus cuvantul. Cu toate acestea opinia publics este tot atatde putin lamurita astazi, ca si acum cincisprezece ani.

Circula fel de fel de svonuri. Ziarele se intrec in a le inregistra.Capitanul englez George Hill intr'o lucrare de curand tiparitg, sustineel a repatriat a treia parte din tezaurul aur. Pozitia autorului dsacestei afirmatiuni un caracter semi-oficial. Lumea nu mai stie ce satreads. Tezaurul roman dela Moscova, a devenit subiectul unei po-vesti fantastice.

Acestea sunt motivele care m'au determinat sä bleep cerceta-rile. Chestiunea trebuia puss la punct. Era necesara o lucrare caresä ramureascs pe deplin opinia publics. Aparitia ei nu putea fi ama-natl. Lui George Hill trebuia ss i se easpunda grabnic. ySi am pornitla lucru. Rezultatul ? Cartea de fall.

Dela inceput declar ca nu am ocolit nimic si nu am sovait pealocuri sa intru chiar in expunerea unor spinoase chestiuni de ordinpolitic, pentru a preciza mai bine termenii problemei ce mi-am propus.

Revolutiei ruse i-am acordat o atentiune deosebita. Expli-catia e simpla. Revolta a izbucnit in Imparatia Romanovilor in pri-mele luni ale anului 1917 si cu scurte intreruperi a dainuit pansatre sfarsitul aceluiasi an, cand bolsevicii au cucerit puterea. Cu-.noasterea evolutiei politice a Rusiei din acest timp, prezinta pentrunot un deosebit interes. Numai asa vom putea urmgri necontenitproblema tezaurului nostru depozitat la Moscova, in lunile Ia-nuarie si August 1917.

Deasemeni nu am putut trece peste faptele care au determinatpe vrednicii conducatori ai Romaniei, din acele tulburi vremuri, sa

www.dacoromanica.ro

2 Ii. ax. ROMAkiCANIT

holarasca punerea in sigurant6 a sfintelor noastre comori in tara celuimai apropiat aliat. Reamintind durerosul nostru zbucium launtricdin zilele crancenului razboi intregitor de neam WA, am foststApanit de gandul sä infAtisez in adevArata sa lumina operatiuneatransportului.

Celelalte probleme tratate in legAur6 directa cu tezaurul ro-man dela Moscova, intregesc lucrarea, dar nu seaca izvorul materia-lului vast documentar care mai poate fi

Pentru ca seriozitatea studiului sa nu fie pusA la indoialsa, ampublicat toate documentele importante pe care le-am cercetat. Citi-torul va putea astfel sa ma controleze la fiecare pas si va judeca maiusor singur, data am izbutit, ca dela primul Si pana la ultimul rand,sa fac o expunere exacta obiectiva.

Voiu ramane recunoscator tuturor binevoitorilor cari imi voratrage atentiunea asupra lipsurilor greselilor, inerente unei lucraricare m'a obligat sa cladesc dela temelie, cercetand intr'un timp re-lativ scurt, numeroase acte documente razletite prin arhive pu-blicatiuni contemporane.

gasit.

si

si

Ai

si

www.dacoromanica.ro

CAP ITOLUL I

STRAIMUTAREA TEZAURULUI BANCII NATIONALELA IASI

Catre sfarsitul anului 1916, inaintarea vijelioasa a vrajmasilorpune problema mutarii Capitalei tarii dela Bucuresti la Iasi. Co-.roana, Guvernul si autoritatile, urmau sa-si stabileasca resedinta invechea Capitals a Moldovei. Banca Nationale a Romaniei, in jurulcareia gravita atunci mai putin vieata economics a -Orli decat aceapolitica, nu putea face altfel. Ea trebuia stramute Centralaacolo, unde nadejdea in dreptatea sentintei tribunalului istoric, aruncavalul uitarii asupra suferintelor si umilintelor pe care le irrdura neamulromanesc. In sedinta din 29 Septemvrie 1916, vice-guvernatorulI. G. Bibicescu comunica Consiliului General ca Guvernul impar-taseste aceiasi parere 1). Conform intelegerilor avute cu ministruljustitiei, mutarea Bancii la Iasi urma sa se hotarasca printr'un de-cret-regal.

0 clips de nadejde. Apoi totul se spulbera. Dusmanii inain-teaza. Plaiurile romanesti sunt rand pe rand cotropite. Pena la in-tim picatura de sange, vitejii nostri soldati lupta. Cu fata spre pu-hoaiele navalitorilor, ei mor cu miile. Momentul intrarii Romanieiin actiune, n'a fost bine ales 2). Aliatii n'au stiut sa pregateascatemeinic interventiunea noastra. Ofensiva armatei din Macedoniaa fost neserioasa. Pregatirea militara si sufleteasca a soldatilor ro-mani lasa de dorit. Rusia ne tradase, iar vrajmasii si-au stramutat

1) C. I. BAleolanu, Istoria politicei noastre monetare si a Bernell Nationale, 1914-1928, III, pag. 132, Bueure§ti 1933.

2) Const. Ktriteseu, Istoria reaboiului pentru intregirea Ronlniet, 1916-1919,II, pag. 332 Id urm., ed. IL

sa-si

si

www.dacoromanica.ro

4 M. GR ROMWANU

actiunea principals pe frontul roman, napustindu-se cu toata furiaasupra noastra. Totul era zadarnic. Ingrijorarea sporea necontenit.Bubuitul tunului se auzea la Bucuresti din ce in ce mai deslusit.

Fata de gravitatea evenimentelor, vice-guvernatorul convoacadin nou Consiliul General al Bancii. Sedinta s'a tinut la 11 Octom-vrie 1916. Dupe indelungate si furtunoase desbateri, s'au lust urrna-toarele hotariri

Consiliul general avand In vedere ca Banca Nationale fiindo banca de emisiune, trebuie alba, potrivit legii si statutelor or-ganice si menirii sale, sediul in orasul unde Guvernul isi are resedinta,,hotaraste ca, data Guvernul isi mute resedinta dela Bucuresti in altoral, sa fie stramutata si resedinta si sediul legal si de fapt al BanciiNationale In acel oral, In care ea va functiona in plenitudinea drep-turilor si puteiilor ce are In virtutea legii si statutelor sale, cu carea functionat si pans acum."

Deciziunea era definitive. Succesiunea grabnica a evenimen-telor politice, s'ar fi putut sa nu mai Ingaduie Consiliului Bancii satina o noua sedinta.

S'a mai hotarit cu acest prilej, O. se comunice sediilor din Mun-tenia si Oltenia sa ramana pe loc, continuand operatiunile. In cepriveste sediul central, Consiliul avand in vedere ea este nevoieca unele operatiuni incepute si Inca In curs la Bucuresti, sä fie con-tinuate si dupe stramutarea sediului Bancii in alt oral, se va lasaIn acest caz la Bucuresti o delegatiune insarcinata in mod limitativcu operatiunile mai jos specificate

1. SA' sconteze portofoliul caselor de banea si persoanelor cariau deja un cont curent cu facultatea de scont la Banca Nationale simaximum pang la limita sumelor, de care delegatiunea va dispuneefectiv In momentul intrarii sale in functiune i care se va specificaintr'un deosebit proces-verbal al Consiliului de Administratie ;

2. Imprumuturi simple sau in cont curent pe efectele de felulcelor prevazute In statutele Bancii Nationale si iarasi numai panala limita aratata mai sus ;

3. SA primeasca depozitele ce se vor face ;4. Sä incaseze sumele ce se datoreaza Bancii Nationale si sa

achite sumele ce datoreste acum In aceleasi limite ca acele prevazutela Nr. 1 si

1) C. I. Hateolanu, 1. c., pag. 133. Citatul este subliniat in textul original.2) Ibid.

:

www.dacoromanica.ro

STRAMUTAREA TEZAURULUI BINCII NATIONALE LA IAOI 5

5. SA elibereze recipise la vedere potrivit statutelor Bancii sisä emits mandate de plata numai in interiorul tarn.

Price alte operatiuni fiind cu desavarsire interzise delegaliunii,delegaliunea nu va putea avea nici un fel de relatiune cu strainatatea."

Prin decretul Nr. 3.120 din 17 Noemvrie 1916 1), sediul cen-tral al Bancii Nationale a Romaniei a fost stramutat dela Bucurestila Iasi, pe ziva de 15 Noemvrie 1916. Banca urma sa Lea la Iasiunde era si resedinta Consiliului sail General si al celui de Adminis-tratie, toate operatiunile prevazute de legea si statutele sale. Acti-vitatea delegatiei ramasa la Bucuresti, formats din N. B.'rbulescud-I C. I. Baicoianu, era marginita la operatiunile aprobate de Con-siliul General al Bancii in sedinta dela 11 Octomvrie. Decretul a fostratificat prin legea votata la 24 Decemvrie acelasi an. Asupra acesteilegi vom reveni.

Familia regala, Guvernul, Parlamentul, autoritatile si cea maimare parte dintre institutiunile particulare, au luat odata cu BancaNationale drumul pribegiei, spre cea de a doua capitals a Valli.. Te-zaurul Bancii a fost pus in siguranta la Iasi, desi o parte dintre condu-tatorii neamului in acele vremuri de restriste, intemeiati pe prevederileconventiei dela Haga care asigurau protectiunea averilor particulare,erau de parere ca intregul stoc metalic al Institutului nostru de Emi-siune ramana la Bucuresti. Ar fi lost desigur mai bine data cuvan-tul for era ascultat. Dar tine mai putea oare pune temei atunci petratatele si conventiunile dinainte de razboiu, care devenise pentrunavalitori petece de hArtie fare valoare ? Forta invinsese dreptul.Bealitatea dureroasa comanda ratiunii.

1) Anexa I. Ap. Monilorul Oficial Nt. 189 din 20 Noemvrie 1916.

s1

www.dacoromanica.ro

CAP ITOLUL II

PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA

La inceputul lunii Decemvrie a anului 1916, linia de rezistentapentru apararea petecului de pamant romAnesc ce mai ramasese liber,nu se Inchegase Inca. Armata era istovita desorganizatA. Trei lunipurtase lupte necontenite. De mai bine de o luna se retragea mereusub ploaia de foc. Prea multa nadejde nu se putea pune in bravulostean, care nu -$i pierduse credinta in infaptuirea idealului ce-i Inar-mase bratul. Zile le erau apasatoare pentru indrumatorii Intreguluipopor.

0 clips de desorientare. Apoi lucrurile se lamuresc. Luptapans la ultima picatura de sAnge, a fost hotarirea cea din urma. Ge-metele fratilor subjugati si dragostea de Carina strabung, Invinsese.

In cazul cand si Moldova ar fi fost nevoita piece capul subsabia 'Agana, evacuarea in Rusia aparea inevitabila. Fats de aceastasituatiune, Banca Nationale nu putea sta cu bratele incrucisate.Rolul ei devenea din ce in ce mai insemnat. Ea trebuia sä desavar-seasca opera inceputa Inca din 1914, finantand mai departe Carapentru ca sa duce lupta desrobitoare. Alaturi de armata tariff, Insti-tutul nostru de Emisiune devenise al doilea factor de care depindeavictoria finals. Dar sacrificiile ce i se cereau, erau strain legate depunerea in siguranta a tezaurului care garanta emisiunea. El trebuiatransportat in Rusia. Si in aceasta privinta, doua au fost curentelecare s'au desemnat in sanul conducerii Bauch 1). Primul sustineaevacuarea tezaurului de catre Banca in localitatea indicate, dupe cese vor duce tratativele in acest sens cu Guvernul. Cel de al doilea cu-rent, privia altf el lucrurile. Guvernul sa rechizitioneze aurul sa-1

1) C. I. Bfilcolanu, 1. c., pag. 139 §i urm.

sa -$i

si

si

www.dacoromanica.ro

8 M. GR. ROKWANU

depoziteze unde va crede. Banca era puss asttel la adapost de micerise, iar autoritatea Guvernului marea siguranta conservarii tezauruluiintr'o tars strains si asigura repatrierea lui mai usor.

0 clarificare se impunea. Unitatea punctului de vedere al con-ducerii Bancii intr'o chestiune atat de importanta, era necesara.Vice-guvernatorul a convocat Consiliul General. .5edinta a avut locla 2 Decemvrie 1916 si dupa indelungate discutiuni, s'au luat urma-toarele hotariri :

1. Tezaurul se va stramuta data Guvernul va incunostiintadespre aceasta Banca, fiindca aceasta stramutare prezinta un interessuperior de Stat. Numai dupa tratative cu Guvernul imperial russe va face stramutarea, intru cat are sa se asigure paza si pastrarea lui.

2. Transportarea se va face sub supravegherea unei comisiunicompusa din 2 membri ai Consiliului, un director si un censor, impreunacu casierul central al Bancii si personalul ce se va crede necesar.

3. Aceasta comisiune va aseza tezaurul in localitatea ce i se vaindica si pe cat se va putea intr'un compartiment special, din ale callachei, una se va pastra de directorul Bancii Nationale.

4. Se va stipula in protocolul ce se va incheia cu autoritatilerusesti, cari vor primi tezaurul in pastrare, ca el este si ramane pro-prietatea Bancii, care va putea dispune de el conform cu intereseleei si 11 va putea inspecta oricand prin directorii si cenzorii sai."

Primul curent iesise biruitor. Faptul are o deosebita importanta,dupa cum vom arata mai departe.

Guvernul, Wand cunostinta de deciziunea Consiliului Bancii,intervine. Prin adresa Nr. 777 din 8 Decemvrie 1916 1), ministrul fi-nantelor E. Costinescu comunica vice-guvernatorului I. G. Bibicescu 2)urmatoarele :

Stramutarea Balled Nationale dela Bucuresti la Iasi, impreunaCu stocul sau metalic, a fost negresit facuta in stop de a asigura aceastainstitutiune si averea ei in contra unui resbel, in care armatele strainepun de obicei mans atat pe averea Statului, cat si pe averile cari auo relatiune mai stransa Cu Statul. Stocul metalic al }Tamil garantandintreaga circulatiune a biletelor de banca, care reprezinta astazi omare parte din averea publics, trebue sä fie aparat cu mare bagarede seams de un asemenea rizic.

1) I. G. Bibieeseu, Opt ani in Banca Naf fanatic a Romciniet, pag. 24-5, Bucuresti 1921.2) I. G. Bibicescu a fost numit guvernator al Bancii Nationale a Romaniei la 8

Decemvrie 1916, prin decretul Nr. 3.184 din 11 Decemvrie acelasl an. PAWL atunci afunctionat ca vice- guvernator.

www.dacoromanica.ro

PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA 9

Toate vicisitudinele razboiului ce bantueste tam nu se potprevedea si nu se poate afirma in toata linistea, ca stocul metalic alBancii este in orice caz asigurat la Iasi. In consecinta s'ar impunepoate trebuinta de a se lua si de Banca noastra Nationala precautiunice s'au luat de puternica Banca Nationala a Frantei, asigurand stoculmetalic intr'o tara strains.

Dace Banca Nationala a noastra ar crede, precum credemsi noi, ca o asemenea precautiune n'ar fi de prisos, atunci v'am propunemutarea stocului metalic si a oricaror valori ar crede Banca, la Mos-cova, unde tezaurul Imperiului, aflat in Kremlin, ofera o mai maresecuritate decal: oriunde. Transportul in alt loc, spre exemplu la Lon-dra, este si mull mai greu si expus pericolului transportului pe mare,amenintat de submarinele germane.

Demersuri sunt acute de pe acum pe tangs Guvernul rusesc,pentru ca mutarea averei Statului dela Casa de Depuneri si dela Mi-nistern1 Finantelor sa se poata eventual face tot la Moscova

1) In timp ce se duceau tratativele cu Guvernul rus pentru punerea In sigurantaa tezaurului roman, preiedintele Consiliului de Ministri, marele Ion I. C. Bratianu, acerut In aceasta privinta piVerea lui Mauriciu Blank.

Cunosc Rusia", a raspuns batranul financial*, cunosc mobilitatea spirt-telor de acolo hesiguranta terenului pe care se talcs In acel vast imperiu. Un asemeneadepozit In mana Moscovei nu e sigur In clipele actuale, vom avea desiluzii amarnice.Mult mai indicat ar fi sa trimitem Tezaurul la Londra."

I s'a replicat lui Mauriciu Blank, ca Rusii s'ar Amp prin faptul ca pre-ferim puternica Anglie %Arai lor. sSi apoi calatoria tezaurului pans la coasta Norvegiei

de acolo cu vaporul spre Londra ar costa ca prima de asigurare vreo zece milioane."Replica nu 1 -a descurajat. Consider", spunea el, ca Intr'o vreme cand se

prapadesc miliarde prin razboi, o prima de asigurare chiar de zece milioane pentruTezaurul tariff noastre, nu e exagerata. Dar mai este si o alts tale. Ce ar fi data am In-credinta Tezaurul nostru Bancilor din Cristiania ? Am lua eventual cu curie la aceleBand atfitea safeuri cate trebue vom avea toata linistea."

Obiectiunea c3 Rusia s'ar simti ofensata In cazul cand Romania ar depozitatezaurul In alts tara, a fost din nou ridicata fats de solutia data problemei de bancherulMauriciu Blank, care nu s'a Mat invins. Bine", a continuat el, In acest caz amputea recurge la urmatoarea combinatie, care sä stoats Romania din joc. Vom spuneguvernului rusesc ca Romania inchee la Londra un imprumut important si ca In acestscop ni se care ca gaj Tezaurul. Vom interveni pe langa guvernul englez ca sa confirmeaceasta, Inlesnindu-ne astfel asigurarea Tezaurului nostru fntr'o tars neutra. Dar, pentruDumnezeu, nu-I trimiteti in Rusia."

Ultima propunere a avut aceiaii soarta ca celelalte. Tezaurul nostru a Post pusYn siguranta, acolo unde nesiguranta era atotstapanitoare. (Argus, 19 Martie 1922. Ap.Aristide Blank, Economice, I, pag. 64 si 151-2, Bucurelti 1932).

Public aceste informal iuni sub toata rezerva §i numai pentru motivul el au o tegdturddirectii cu subiectul tratat. Cercetdrile pe care le-am fcicut pentru a veri ica temeinteiator, au lost zadarnice. Nimeni nu mi-a putut da relafiuni precise in aceastd privinfd.

jigniti

si

el

si

el

ft

el

www.dacoromanica.ro

10 M. OR. ROMA§ICANII

Chiar in aceiasi zi (8 Decemvrie 1916), adresa ministrului definante a fost supusa Consiliului General al Bancii, care accepts inprincipiu punctul de vedere al Guvernului, cu conditiunea respectariihotaririlor sale luate in sedinta dela 2 Decemvrie 1). Prin scrisoareaNr. 52.299 din 8 Decemvrie, guvernatorul instiinteaza pe ministrulfinantelor ca ,,...Consiliul s'a unit in totul cu vederile exprimate, fiindde acord asupra nevoii punerii- in sigurantil a tezaurului Bauch Natio-nale care este averea sa private, in contra unei eventuale invaziunia inamicului si maga Guvernul sä is masurile necesare in aceastaprivita 2)".

In vreme ce se duceau tratativele cu Guvernul, directorul G.G. Danielopol a fost autorizat de conducerea Bancii sa discute cuministrul Rusiei la Iasi, generalul A. Mossoloff, asupra trimiteriitezaurului la Moscova si sa-i inmaneze o note din partea guvernato-rului, care cuprindea in cele mai mici amanunte conditiunile in careurma sa se face aceasta operatiune 3).

Desi intelegerea dintre Guvern si Banca Nationale nu era per-fectata, totusi se puneau mari staruinte pentru evacuarea urgentaa tezaurului. Banca Nationale comunica acest lucru ministrului definante prin scrisoarea Nr. 53.402 din 11 Decemvrie 1916 a) :

Se pun staruinti ca sa incarcam tezaurul Bauch chiar astazispre a-1 porni in Rusia.

Stramutarea tezaurului in tars strains prezintand o gravitateexceptionala, avem onoare a va aduce la cunostinta, Domnule Ministru,ca, conform votului Consiliului General al Bancii, nu vom putea pro-ceda la incarcarea tezaurului, adica la predarea lui in mama unor func-tionari streini, de cat data ni se va comunica conventiunea incheiatacu Guvernul Imperiului rus pentru garantarea acestui tezaur si au-torizarea data unor anume functionari de a primi acele valori in mai-nile si sub responsabilitatea Guvernului Imperial rus."

Acestei adrese, ministrul de finante E. Costinescu i-a dat ras-puns in aceiasi zi (11 Decemvrie 1916) 6) :

Raspunzand adresei D-v. No. 53.402 din 11 Decemvrie 1916",stria ministrul guvernatorului Bancii,va comunic ca puteti

1) C. I. Rateolann, 1. c., pag. 141.2) Const. Conteseu, Istoricul strarnutdrii la Moscova a tezaurului Bartell Nationale

;i a valorilor celorlalte institufiuni financiare (netipArit), pag. 4, Ia51, 10 (23) August 19183) Anexa II. Ap. C. I. Baleolanu, 1. c., pag. 142-3 (nota).4) L G. BIbleeseu, 1. c., pag. 25.5) Ibid., pag. 25-6.

www.dacoromanica.ro

PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA 11

expedia in toata linistea stocul metalic al Bancii Nationale la Moscova,spre a fi pus in tezaurul imparAtesc la Kremlin, cad, deosebit de tri-miterea dela Petrograd a unui tren special cu garde puternica pentrutransportul acestui stoc, ministrul Rusiei, d-1 general Mossoloff, defata cu d-1 Danielopolu, s'a angajat a semna protocolul acestei opera-tiuni, asa cum ne va conveni, spre a ne da deplina asigurare, atat pen-tru calatoria la ducere si intoarcere, cat si pentru pastrarea in tezauruldela Kremlin."

A doua zi chiar (12 Decemvrie 1916), ministrul de finante supunechestiunea Consiliului de Ministri, care prin jurnalul Nr. 20.901 bisdin aceiasi gaseste c5 este nevoie sa se pun5 in siguranta in Rusiatezaurul Bancii Nationale si aprob5 transportarea lui" 2). Legea vo-tata in aceia§i zi §i promulgate la 24 Decemvrie 3), sanctioneaza aceastadispozitiune si ratifica decretul dela 17 Noemvrie prin care Banca afost autorizata sa-si stramute sediul dela Bucuresti la Iasi. Cateva nouidispozitiuni Introduse in lege, sunt vrednice de mentionat. Bancaera autorizata sa-si stramute sediul si toate depozitele si valorile, inlocalitateate in care Guvernul si-ar fi fixat resedinta. Masura puteafi executata dupe aprobarea ministrului de finante, data pe baza unuijurnal al Consiliului de Ministri. Conducerea Bancii isi avea resedintain acelasi loc cu institutiunea, care era imputernicita sa face aceleasioperatiuni ca si la Bucuresti. Convocarea adunarii generale era ama-nate cu un an, in cazul cand Banca gasea masura necesara. Bancaputea fi autorizata printr'un decret dat pe baza propunerii ministruluide finante, sä-si stramute sediul sail central la Bucuresti, atunci candimprejurarile aveau se permita acest lucru.

Din punctul de vedere legal, chestiunea evacuarii tezauruluiBancii era pe deplin lamurita fata de Guvernul roman. Ne ramanesa examinam aranjamentul intervenit pentru stabilirea raporturilorcare izvorau din aceasta operatiune intre Guvernul rus pe de o parte,Guvernul roman si Banca Nationale pe de alta parte.

Ministrul Rusiei la Iasi, generalul A. Mossoloff, care inlocuiape d-1 Poklewsky Koziell chemat in Cara pentru un concediu mai in-

1) Anexa III. Ap. I. G. Bibleeseu, I. c., pag. 26.2) Interesant este sli amintesc numele ministrilor ce au facut parte din Con-

siliul care a autorizat transportarea tezaurului Bancii Nationale la Moscova : Ion I. C.Briitianu, Victor Antonescu, Vintill BrAtianu, Al. Constantinescu, M. Pherechide,C. I. Istrate, M. G. Cantacuzino, E. Costinescu, I. G. Duca, D. Greceanu, Take Ionescu

Gh. Mdrzescu.3) Anexa IV. Ap. Monitorul Oficial Nr. 223 din 25 Decemvrie 1916.

zi 1)

www.dacoromanica.ro

j2 M. GE. ROMA§CANU

delungat 1), comunicase prin nota Nr. 148 din 11 Decemvrie 1916 2)ministrului de finante roman, ca este autorizat telegrafic sa semnezeprotocolul relativ la incarcarea intr'un tren special a tezaurului BanciiNationale, adaugand ca. Guvernul rus garanteaza integritatea luiatat in timpul parcursului, cat pe tot timpul cat depozitul va ra-mane la Moscova. Nota generalului Mossoloff a fost trimisa BanciiNationale de ministrul finantelor cu scrisoarea Nr. 1.151 din 11 De-cemvrie 1916, care are urmatorul cuprins 3) :

In urma asigurarilor verbale ale d-lui general Mossoloff, mi-nistrul Rusiei, ca va semna protocolul de predarea stocului metalical Bancii, a venit acum cu autorizatia data de ministrul de finanteal Rusiei d-lui general Mosso loff de a semna acel protocol in numeleGuvernului imperial, dand toate asigurarile trebuincioaseatat pentru transportul acelui stoc. cat Si pentru pastrarea lui in te-zaurul imperial din Kremlin. Acum puteti accelera cat mai mult in-,carcarea stocului, operatiunea fiind de natura a se face cat mairepede.

Puteti lua in acela§i timp intelegere cu ministrul Rusiei pentruredactarea protocolului, care se va semna indata ce stocul va fi in-carcat."

Intemeindu-se pe aprobarea Guvernului roman §i pe asigurarile(late de Rusia, Consiliul General al Bancii Nationale a Romaniei aaprobat transportarea tezaurului la Moscova.

In prezenta delegatului Guvernului imperial rus, generalul A.Mossoloff, asistat de reprezentantii Banal Nationale : directorul Th.Capitanovici, cenzorul A. Saligny §i casierul central M. Z. Demetrescu,a inceput incarcarea tezaurului in gara Ia§i. In ziva de 12(25) Decem-vrie 1916 s'au incarcat 7 vagoane purtand numerele : 218.873 Pri-vislanski, 324.609 Po, 170.607 Py, 983.002 H N K, 39.815 Cz, 300.668M P K *i 346.002 P M. Fiecare vagon continea 100 casete. A doua zi,13(26) Decemvrie 1916, s'au mai incarcat 7 vagoane numerotate :889.135 A2 Mnu, 286.927 Py, 597.596 uqubuc, 500.934 M K Hu U,605.008 uqubuc, 44.083 Cz B M Si 112.150 I-0 B. Vagoanele conti-neau &Le 100 casete, afara de penultimul (44.083 Cz B M), in care seincarcase 140 casete. In cea de a treia zi, 14(27) Decemvrie 1916,s'au mai incarcat 3 vagoane : 290.221 Cz B M, 528.259 H N K225.692 1-0 B. Incareatura primelor doua vagoane era de ate 100

1) Const. Conieseu, 1. c., pag. 5.2) Anexa V. Ap. I. G. Bibiceseu, 1. c., 27-8.3) C. I. B5lcolanu, 1. c., pag. 145 (not5).

Bancii,

si

si

www.dacoromanica.ro

PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA la

casete, iar al celui de al treilea (225.692 I-0 B), de 98 casete. Valoareatotala a tezaurului in aur efectiv compus din monete diferite lin-gouri era de 314.580.456,84 lei aur. In afara de tezaurul Bancii Na-tionale se mai incarcase a treia zi (14/27 Decemvrie 1916) in vagonulNr. 225.692 I-0 B, 'Inca doua casete, continand bijuteriile M. S.Regina Maria si a caror valoare era de 7.000.000 lei aur. Casetelepurtau sigiliile Bancii Nationale si erau toate intacte. Usile fiecaruivagon au fost inchise cu ate o lacata, apoi s'au aplicat cate douasigilii : unul al reprezentantului Guvernului rus, cel de al doilea decare delega(ii Bancii Nationale. In plus, fiecare usa a fost plombatade Banca. Intregului tezaur incredintat delegatului Guvernului russi Incarcat in prezenta sa, ii era asigurata de catre Rusia transpor-tarea la Moscova, siguranta depozitarii si reintoarcerea in Romania.Inventarierea lui amanuntita urma sa se faca la depozitare.

Cu ocazia terminarii incarcarii tezaurului (14/27 Decemvrie1916), s'a redactat un protocol') in trei exemplare originale, dintre careunul a fost predat delegatului Guvernului rus, altul ministrului definante roman si cel de al treilea delegatilor Bancii Nationale. Proto-colul a fost semnat de A. Mossoloff ministrul Rusiei, Th. Capitanovici,A. Saligny si M. Z. Demetrescu, delegatii Bancii Nationale si d-1Victor Antonescu, ministru de finante al Romaniei. Ministrul de fi-nante semnand protocolul, a certificat ...ca Banca Nationala a Ro-maniei a transportat tezaurul sau prin interventia si cu consimtimantulGuvernului roman si ca tezaurul constituie proprietatea privata aBancii Nationale".

°data. tezaurul incarcat si protocolul redactat si semnat, trenula fost indreptat sub paza puternica spre Moscova, unde a sosit inziva de 21 Decemvrie st. v. 1916. Cu acest prilej s'a intocmit unprotocol 2) provizoriu de receptionare a casetelor sosite, care an fostdepozitate in vederea verificarii si inventarierii continutului in PalatulArmurelor (Orogeinaia Palata) din Kremlin, intr'un compartimentde rezerva al sucursalei Bancii de Stat din Moscova.

Conform incheierii Consiliului General al Bancii Nationale din2 Decemvrie 1916, directorul Th. Capitanovici, cenzorul A. Saligny sicasierul central M. Z. Demetrescu, au fost delegati inseteasca trans-

1) Anexa VI. Ap. Acle qi documente referitoare la chesliunea repara(hmilor §i do-toriilor interaliate ale Romdniei (anexe), pag. Bucurelti 1925, Imprimeria Statului.

2) Acest protocol nu I-am putut ghsi. Ch el a fost redactat nu mai Incape nici oindoia16, deoarece protocolul de mai thrziu Incheiat la 16 Februarie 1917, amintestedespre 'Jamul chiar dela Inceput.

sa

45.-7,

www.dacoromanica.ro

14 M. GR. ROMAIOCANIT

portul tezaurului. Lui Th. Capitanovici i s'a dat de Consiliul Generalinsarcinarea sa ramana la Moscova pastreze doua din cheile corn-partimentului unde aveau sa se depoziteze valorile 1).

Delegatii Romaniei si ai Rusiei au inceput la 9 Ianuarie 1917verificarea si inventarierea continutului casetelor. Operatiunea s'aexecutat in timp de 19 zile, ziva de 4 Februarie fiind cea din urma.Aproape toate valorile au fost minutios verificate, dupe un planmai dinainte stabilit. S'a constatat cu acest prilej ca tezaurul BanciiNationale se cifra la 314.580.456,84 lei aur .i era inchis in 1.738 ca-sete. In afara de tezaurul Bancii, mai erau dou5 casete cu bijuteriileM. S. Regina Maria, a caror valoare se ridica la 7.000.000 lei aur.Rezultatele verificarii s'au consemnat zilnic in procese verbale, pebaza carora s'a redactat protocolul definitiv la 16 Februarie 1917 2),care a fost semnat de delegatii ministrului de finante rus : BasileJacowlewitch Kowalnitzky, N. W. Weniaminoff, W. I. Jacowleff ;delegatii Bancii Nationale. a Romaniei : Th. Capitanovici, A. Sa-ligny, M. Z. Demetrescu Si reprezentantul Guvernului roman,consulul dela Moscova, P. Guerin. Protocolul a fost redactat inpatru exemplare, dintre care doua au fost ihmanate reprezen-tantilor Rusiei si celelalte doua delegatilor romani. Cu acest prilejGuvernul imperial rus confirma prin reprezentantii sai autorizatiangajamentele anterioare. Cand Banca Nationale avea sa-si ridicetezaurul, deschiderea casetelor era limitata la acelea ale caror si-gilii ar fi fost complet stricate. Deteriorarea sigiliilor din cauza lo-virii sau schimbarii de temperature, nu putea constitui un motivpentru deschiderea casetei si verificarea continutului. In timpul catvalorile se aflau la Moscova, reprezentantii acreditati ai Bancii Natio-nale puteau intra la once ore in compartimentul unde erau depozitatesi aveau dreptul sa face inspectiuni si verificari partiale. Inspectareacompartimehtului sau once operatiuni asupra tezaurului, trebuiau sase face in prezenta functionarilor autorizati ai sucursalei Bancii deStat din Moscova, avizati despre acest lucru din timp. Pentru onceintrare in compartiment si pentru once operatiune asupra tezaurului,redactarea unui proces-verbal sumar era neeesara. Restituirea va-lorilor avea sa se face delegatilor Bancii Nationale a Romaniei, in-vestiti cu puteri speciale in acest stop.

Rezultatele cifrice ale verificarii tezaurului, consemnate In pro-

1) I. G. Blbieeseu, I. c., pag. 28.2) Anexa VII. Ap. Acte ;I documente etc., pag. 47-50.

säsi

www.dacoromanica.ro

PROM TRANSPORT LA MOSCOVA 15

cesele-verbale incheiate zilnic, au fost concentrate in doua tabloui icare s'au anexat protocolului redactat la 16 Februarie 1917. Neputandreproduce in anexe aceste importante documente din cauza marimiilor, m'am marginit sa le rezum in urmatorul tablou, care cuprindetoate elementele vrednice sa fie cunoscute si eercetate :

Scu

E

ZQContinutul casetelor Su ma Valoarea totalg

in lei aur

111 Lire engleze 886.482 25,22 22.357.076 04550 Coroane austriace 87.798.560 1,05 92.188.488726 Mani germane . 116.050.000 1,235 143.321.75048 Lire otomane . . . . 379.074 75 22,70 8.604.996 82

7 Carolini (lei rom.) . . 1.065.705 1,00 1.065.705288 Napoleoni 46.117.140 1,00 46.117.140

3 Monete rusesti nouivechi 177.212 10 2,66 471.384 20

1 Monete diferite 1). . 103.605 12 1,00 103.605 123 Lingouri de aur 2) . 337.247 80 1,00 337.247 801 Diferite valori 3) . . 13.063 86 1,00 13.063 862 Bijuteriile M. S. Regina

Maria 4) 7.000.000 1,00 7.000.0001.740 casete in valoare totals de lei aur 321.580.456,84

Examinand datele cuprinse in tabloul de mai sus, putem trageurmatoarele concluziuni :

a) Tezaurul Bancii Nationale, impachetat in 1.738 casete, aveao valoare de 314.580.456,84 lei aur, iar bijuteriile M. S. Regina Mariacuprinse in 2 casete erau evaluate la 7.000.000 lei aur. In total deci,valoarea intregului depozit facut la Moscova pe numele Bancii Natio-nale in 1.740 casete, era de 321.580.456,81 lei aur. Ca informatiunesuplimentara adaug ca numarul sacilor in cari se aflau moneteleBancii era 13.823. Cu ocazia minutioasei verificari si inventarierice s'a facut, au fost cantari ti toti sacii si s'a numarat continutula 3.565 saci.

1) Primite pe valoarea argtata pe etichetele sacilor sigllati.2) Acceptate pentru valoarea greutatea declarata.3-4) Acute trei casete au fost primite pe valoarea declarata Ma a fl deschise.

it

n... 3

U.

si

. .

. . .

.

.

.

41

www.dacoromanica.ro

16 M. GR. ROMA40ANIJ

b) Monetele straine au fost transformate in lei aur pe baza cur-sului teoretic.

c) Stocul. Bancii Nationale transportat la Moscova la sfarsitulanului 1916, se compunea in cea mai mare parte din marci germane(45,56%) si coroane austriace (29,31%), lirele englezesti, lirele turcesti,carolinii napoleonii, monetele rusesti noui si vechi, lingourile,diferitele monete si valori, reprezentand abia 25,13% din valoareatotalli a tezaurului. Acest fapt nu este greu de explicat. In timpulneutralitatii, Romania amenintata de Puterile Centrale 2) le-a procuratcerealele de care aveau nevoie pentru populatia for si indestulareaarmatelor infometate. Punand la dispozitiune mijloacele de platanecesare, Banca Nationale a reusit Mareasca de pe urma acesteioperatiuni stocul metalic, cu marcile germane si coroanele austriaceaur 3).

Toate operatiunile de verificare ale tezaurului fiind terminate,portile compartimentului au fost zavorite. Pe poarta interioara(grila de fier), s'a aplicat sigiliul Bancii Nationale. Sigiliul delegatilorministrului de finante rus, a fost pus pe poarta exterioara. Cheiledela grila interioara si exterioara au fost luate de Th. Capitanovici,iar cheia dela poarta exterioara 4) de Basile Jacowlewitch Kowal-nitzky, consilier de stat si conducator al sucursalei Bancii de Stat dinMoscova. Paza tezaurului s'a Incredintat unei garzi ruse.

Instalarea tezaurului la Moicova a fost comunicata oficial Con-siliului Bancii Nationale la 23 Februarie 1917 5). In raportul din 19

1) Lei aur, MO sub glorioasa si rodnica domnie a Regelui Carol I. Intre acestemonete se aflau c5teva piese din cele 100 bucati de probe a 20 lei Mute In Germaniala 1858 si care astazi sunt extrem de rare. Am reprodus una dintre aceste monete (aver-

reversul) fn lucrarca : Monetele Regelui Carol I, pl. I, fig. 9, Bucurelti 1932. Vezidescrierea monetei In aceiasi lucrare la pag. 34-5.

2) Caracteristice sunt In aceasta privinta marturisirile pe care le face d-1 C. I.Haicoianu In citata lucrare (pag. 91) :

Nevoile de aprovizionare cu cereale ale Germaniei erau atat de marl, bleatD-rul Frisch nu s'a sfiit sa-mi declare ca data Romania ar refuza Germaniei vanzareaJor, nevoia de aprovizionare a Imperiului ar impune intrarea cu forta armata In Romaniapentru a -li asigura cerealele necesare."

3) Nu este locul sa intru In amanunte. Tin Insa sa adaug CA pentru a putea sta-vili trimiterea produselor noastre spre Germania si Austro-Ungaria, Guvernul a simulatvanzarea a 80.000 vagoane grail Angliei. Astfel numai am reulit sa men%inem buneleraporturi cu Puterile Centrale pins In clips In care ne-am avantat in razboiul dreptatii,care ne-a gasit cu hambarele pline.

4) Compartimentul avea doua grile Ii o poarta de olel.5): C. I. Baleolanu, I. c., pag. 155.

sa-si

sni

.),

ei

www.dacoromanica.ro

PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA 17

Februarie 1917 adresat primei adunari generale a actionarilor BanciiNationale tinuta la Iasi, Intalnim urmatoarele informatiuni pe careConsiliul General le da asupra transportarii tezaurului la Moscova 1) :

In grija de a pune la adapost de orice eventualitati aceastaavutie In our a Bancii, adunata cu munca de ani lndelungati, Consi-liul nostru General a dispus cu Invoirea guvernului, stramutarea eila Iasi, iar in timpul din urma profitand de marea bunavointa a gu-vernului M. S. Imparatului Rusiei, care ne-a pus la dispozitiune inPalatul din Kremlin (Moscova) un compartiment special, am stramutatacolo, cu autorizatiunea guvernului si potrivit legii din 25 Decembrie1916, cele 314.580.456,84 ce aveam in tezaurul nostru dela Iasi. RestulStocului nostru metalic se gasea de mai inainte in depozit In straina-tate, in afara de suma ce avem in casa.

yr,. rugam a VA uni cu noi, sere a exprima, si cu aceasta ocaziune,recunostinta Bancii Guvernului rusesc".

In beciurile dela Kremlin, tezaurul era pus in siguranta. Po-porul rus prin reprezentatii sai legali, asigurase Banal Nationale aRomaniei si Guvernului nostru, conservarea si restituirea lui.

1) Raporlurile Consiliului de Adminisiratiune # Consiliului de Censori Mireadunarea generald a actionarilor din 19 Februarie 1917, pag. 5, Ia§i 1917. Vezi §i VictorSI &emu, Isloricul Bdncii Nationale a Romdniei, 1880-1924, pag. 220, Bucure9ti 1925.

a

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

TIPARIREA BILETELOR BANCII NATIONALE IN RUSIA

Dupe retragerea la Iasi, Banca Nationale se gasea in imposi-bilitate de a mai tipari biletele necesare circulatiunii, care era in con-tinua crestere. Masinele speciale lipseau, iar hartia si celelalte mate-riale se apropiau de sfarsit. Aducerea for din Anglia sau Franta,intampina greutati de neinvins. Singura solutie era ca tiparirea bi-letelor sa se face in Rusia. In acest stop, o delegatiune a Bancii Na-tionale compusa din inginerul G. Dobrovici, M. G. Vidrascu, D. Ma-noiloff mecanicul Bancii si Theodor Ardeleanu ca interpret, a plecatdin Iasi spre Petrograd la 18 Februarie st. v. 19171).

Delegatia a ajuns in Capita la Rusiei la 24 Februarie st. v. 1917.Prime le miscari revolutionare incepuse. Ministrul Romaniei la Petro-grad, Diamandi, nu obtinuse Inca autorizatia Guvernului rus pentruimprimarea biletelor la Tipografia Bancii Imperiului. Aprobareaacestei operatiuni depindea de Directiunea Cancelariei de Credit dinMinisterul de Finante, in fruntea careia se afla directorul Saanem,cu care d-nii G. Dobrovici si M. G. Vidrascu s'au grabit sa is contact.Priniirea a fost curtenitoare. Delegatii romani i-au expus pe largscopul vizitei lor. Desi situatia politica era destul de grave in Rusia,Saanem i-a asigurat de tot sprijinul, rugand prin telefon pe Tabil-darroff, directorul expeditiei dela Tipografia si Fabrica de Hartie aBanal Imperiului, sa le dea tot concursul.

Ajunsi la Tipografie, cei doi delegati romani au fost intampinaticu multa bunavointa de director si secretarul sau Manacoff. Discu-

1) Vezi in aceasta privint5. C. 1. Dille° [eau, 1. c., pag: 153-4 si raportul (neti-p Arit) adresat guvernatorului Bancii Nationale de d-1 M. G. Vidra fost sef al Ser-v iciului Controlului.

www.dacoromanica.ro

pimpiHighlight

20 M. GR. ROMA§CANII

tiunile au inceput si s'a ajuns repede la un acord. Delegatii romaniau ales hartia pentru imprimarea biletelor de 5 si 100 lei, care avea säinceapa cel mai tarziu la 8 Martie st. n. Au fost transportate la Tipo-grafie si cliseiele dela gars, aduse dela Iasi pentru a servi la imprima-rea biletelor. Acordul urma sa fie perfectat peste cateva zile, .ceiacenu s'a mai intamplat din pricina tulburarilor.

Gaud delegaii s'au prezentat din nou la Tipografie, n'au maigasit pe directorul Tabildarroff care fusese intre timp inlocuit cu uncapitan si care le-a declarat ca nu-si poate lua angajamentul sa imprimebiletele romanesti, de oarece Tipografia abia poate face fata marilorcereri de ruble. In urma acestui refuz categoric, ministrul romana fost rugat sa intervina pe langa Guvernul provizoriu de curandinstalat la carma Imparatiei. Interventia a fost Muth.' in zilele de16 si 17 Martie si a avut un rezultat satisfacator. La Ministerul deFinante s'a convocat o conferinta pentru a cerceta posibilitatile detiparire a biletelor romanesti. Au luat parte la aceasta conferinta nouldirector al Tipografiei Bancii Imperiului si directorul Tipografiei Caseide Depuneri. Directorul Tipografiei Banal Imperiului a persistat inhotarirea sa. In schiml directorul Tipografiei Casei de Depuneri adeclarat ca poate pune la dispozitia delegatilor romani cateva masinide imprimat, fa'ra ca sa-si Ia angajamentul de a controla, taia si fm-pacheta biletele. Aceasta operatie s'a oferit s'o execute inteun timpmai indelungat Tipografia Bancii Imperiului, dar delegatii romani anref uzat propunerea pentru a evita transportul biletelor imprimatedela un capat la altul al orasului.

In a doua jumatate a lunii Martie a anului 1917, a inceput impri-marea biletelor de 2 lei la Tipografia Casei de Depuneri si putin maitarziu, a celor de 5 si 100 lei. Hartia alba (americana) pentru biletelede 2 lei s! aceia filigranata.de provenienta japoneza pentru biletele de5 si 100 lei, a fost puss la dispozitie de Tipografia Bancii Imperiului.

Pentru a grabi imprimarea, directiunea Tipografiei a cerut Gu-vernului In urma staruintelor delegatilor romani, incuviintarea orelcrde lucru suplimentare. Cererea a fost aprobata de Guvern, dar Co-mitetul Central al Sovietului Lucratorilor si Soldatilor a respins-o.In urma acestei hotariri, s'a angajat la inceputul lunii Mai tipografiaparticulars Go like & Co., care a pus la dispozitia delegatilor romanimasinele necesare pentru numerotarea si grifarea biletelor de 2, 5si 100 lei. Tot aici s'au tiparit biletele de 1 Ieu si o parte din aceleade 2 lei. .Deasemeni in cursul lunii Mai Tipografia Bancii Imperiuluia imprimat, numerotat si grif at, un mic numar de bilete a. 5 lei.

www.dacoromanica.ro

TIPXRIREA BILETELOR BXNC11 NATIONALE IN AURA 21

In tot timpul cat s'au imprimat biletele romanesti la Petrograd,nu a lipsit decat o singura coals cu 8 bilete a 100 lei complet tipa-rite, numerotate si grifate.

S'au expediat din Petrograd la Iasi bilete imprimate hartiealba in trei randuri : 1) la 30 Martie (ajunul Pastelor) prin Louis La-gerquist si Paul Nicanaroff functionari la Banca Imperiului, 200.000coale hartie alba si 14.000 foi a 16 bilete de 2 lei numerotate si negri-fate ; 2) la 12 Aprilie cu un tren sanitar 32.000 foi a 16 bilete a 2 lei si3) la 12 Iunie 1917 prin d-1 Al. Zeuceanu care venea prin Arhanghelskdin Franta cu bilete de 100 si 20 lei tiparite acolo, bilete de 1, 2 si 5 leiintr'un vagon blindat al Bancii Imperiului.

La sfarsitul lunii Iunie 1917, a incetat imprimarea biletelor laPetrograd. Activitatea a continuat la Moscova, unde Banca Natio-nale a cumparat cu pretul de 225.000 ruble prin intermediul lui Al.Henegaru si pe numele d-lui inginer G. Dobrovici, o tipografie deladoamna I. E. Peciughina. Biletele se puteau tipari astfel mai aproapede tars, iar resedinta delegatilor romani era in orasul in care a fostdepozitat tezaurul.

Inventarul tipografiei cumparate se compunea din :2 masini marl. automate sistem Augsburg, aproape noui.2 f f sistem american, aproape noui.2 R mici plane sistem Augsburg, in Nina stare de functionare.2 bostoane.1 marina mare pentru doua culori, veche.1 de taiat, din cele mai noui modele.1 ff de taiat mai mica.Diferite ustensile necesare tipografiei si aproape un vagon de litere.

cerneala, hartia alba (americana) si acea filigranata(japoneza), au fost aduse dela Petrograd. Activitatea a inceput inprima jumatate a lunii Julie 1917. Dar greutatile n'au intarziat sase iveasca. Cu toate acestea tipografia a lucrat necontenit pang catresfarsitul lunii Decemvrie 1917.

La Petrograd la Moscova s'au tiparit urmatoarele bilete :

717 alfabete de 1 leu = 17.925.000 bilete = 17.925.000 lei.500 22 ff 2 lei = 12.500.000 ff = 25.000.000154 99 5 = 3.850.000 92 = 19.250.00042 29 100 = 1.050.000 99 = 105.000.000

1.413 = 35.325.000 ff 1bi.1 ipotA2U1) 1. G. 11Ibieeseu, 1. c., pag. 31.

si

f

f f

si

=

www.dacoromanica.ro

22 M. GR. ROMMCANU

D-1 C. Vasilescu, actual sef 'de serviciu principal la Banca Na-tio-nala, a sosit la Moscova in timpul revolutiei bolsevice, avand misiuneasä transporte in tall biletele tiparite. Patrunderea in oral i-a fost im-posibila din cauza bombardamentului si a impuscaturilor. D-sa s'aretras la Kiew, unde a asteptat zile mai bune. Cand lucrurile s'au mailimpezit, a luat drumul Moscovei. De aici a incarcat biletele care eraucomplet imprimate, numerotate si grif ate, }Artie alba si alte materialenecesare tiparirii. Toate acestea au fost transportate la cu trenulspecial al colonelului canadian Boyle. Transportul, care a fost celdin urma, s'a efectuat in prima jumatate a lunii Decemvrie 1917.La tipografie au mai ramas patru lazi, continand fiecare cite 7.000 foia 25 bilete de 1 leu complet imprimate si numerotate, insa negrif ate.

Abaterea pe care am facut-o in acest capitol dela subiectul lu-crarii, era necesara. Datorita ei voi putea explica in paginile careurmeaza, lucruri extrem de importante in legatura cu tezaurul romandela Moscova.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA

La 1 lanuarie 1917, frontul romano-rus definitiv inchegat pegranila apuseana si de Miaza-Zi a Moldovei, .stavilise inaintarea vije-lioaselor valuri vrajmase. Iasii devenise inima tarii. Acolo s'au strapsintr'un singur manunchin toti cei ce aveau increderea nestramutatain implinirea idealului care dela Mihai Viteazu incoace hranise cuge-tarea poporului romanesc si tot acolo se indurau cele mai cumplitesuferinte morale si materiale. Rani le retragerii erau adanci si trebuiautamaduite. Reorganizarea grabnica in toate domeniile se impunea.Armata nu putea fi uitata. De refacerea ei depindea victoria pe caregandul nici unui roman n'o parasise. Si cei ce se aflau la carma tarii,au ascultat porunca vremii. Dupa o iarna lungs si geroasa, primeleraze ale soarelui de primavara au luminat fruntile inseninate. Totulse limpezise. Armata era refacuta si in ea din nou isi putea punetam nadejdea.

Dar dusmanul veghiase. Ajuns la capatul puterilor sale, erahotarit sa dea lupta decisiva, care sa-i asigure cucerirea Moldovei.Pe la inceputul lunii Julie a anului 1917, el se pregatea cu multa in-cordare in vederea atingerii telului pe care-1 urmarea.

Revolutia isbucnise in Rusia. Sufletele soldatilor rusi de pe front,au inceput sa fie inveninate de purtatorii steagului ros. Ei refuzausa mai lupte, parasind pozitiile pe distante de zeci de chilometri. Si-tuatia apare pentru not din nou ingrijoratoare. In raport cu lungimeafrontului de aparat si superioritatea tehnica si numerics a dusmanului,armata noastra era prea mica si prea slabs. i cu toate acestea, luptatrebuia dusa pans la capat. Romania nu putea tolera sa fie conside-rata lap' de lumea intreaga.

www.dacoromanica.ro

24 M. GR. ROMAk4CANU

La Iasi se punea din nou in discutiune problema evacuarii inRusia. Solutia era impusa de realitatea faptelor. Asupra salvarii fiinteiStatului roman, toata lumea era de acord. Guvernul a propus ca lo-calitate de evacuare Poltava. Aceasta fiind suprapopulata de refu-giatii rusi, autoritatile tariste au indicat orasul Kerson 1), situat lagura Niprului. Al doilea convoi a pornit pe drumuri necunoscutespre inima Rusiei. La Kerson se faceau pregatiri pentru instalareaSuveranilor. Birourile Parlamentului si un insemnat numar de sena-tori, deputati, magistrati, functionari publici si particulari, etc., auluat drumul pribegiei. Avutul tarii nu putea fi parasit. Guvernul aluat masuri si pentru evacuarea lui.

Consiliul de Ministri 2) in urma propunerii d-lui N. Titulescu,ministru de finante, intemeindu-se pe art. 1 al legii din 24 Decemvrie1916, hotaraste prin jurnalul Nr. 275 bis din 18 tulle 1917, stramuta-rea sediului si a avutului Rama Nationale in Rusia. Hotarirea a fostadusa la cunostinta guvernatorului prin scrisoarea Nr. 11.960 din22 Iulie, semnata de d-1 N. Titulescu si regretatul economist I. Ange-lescu. Adresa are urmatorul cuprins 3) :

Am onoare a va inainta in copie jurnalul Consiliului de Ministri,din 18 Iulie a. c., prin care Banca Nationale este autorizata, conformart. 1 al legei publicata in Monitorul Oficial No. 233/916, a-si stramutaaiurea sediul si avutul ei, cat si pe cel pe care it are in pastrare.

In consecinta, va rog, ca dintr'o data, sau in mai multe randuri,A luati masurile necesare pentru ca, fats de imprejurarile eventuale,interesele Bancii A fie aparate.

Bine inteles, va rugam sa tineti seams ea Statul va avea acinevoe mai departe de concursul Bancii si deci va rugam a ingriji sase retina stocul necesar de bilete pentru acest scop, Banca functionandmai departe aci."

In acelasi sens s'a facut o comunicare tuturor institutiunilorbancare mai importante, care au fost invitate sa is grabnice masuripentru 4) ca avutul societatii, consistand in titluri, efecte de orice

1) George Georgeseu, Fapte, tmprefurdrt §1 amintiri, to timpul neutralitatii ftrazboialui 1914-1919, In Romania §i Odessa, pag. 42, Bucure§ti 1933.

2) Consiliul de Ministri era format din : Ion I. C. BrAtianu, M. Pherekide, Takelonescu, Barbu fit. Delavrancea, Emil Costinescu, Dim. Greceanu, Al. Constantinescu,M. G. Cantacuzino, N. Titulescu, I. G. Duca, Gh. Marzescu, Vintill Bratianu gi Const.lancovescu.

3) L G. Bibleeseu, 1. c., pag. 32.4) Const. Conteseu, 1. c., pag. 6.

www.dacoromanica.ro

AL DOILRA TRANSPORT LA MOSCOVA 25

natura, obiecte pretioase, etc., sa poata fi imediat expediate in Rusia,numerarul urmand a fi varsat de urgenta Bancii Nationale". Bancile :Comerciala Romans, Marmorosch Blank, Romaneasca, Comertului

Banca de Scout, au fost invitate sa comunice data 1) in scopde a functiona mai departe (pentru populatiunea neevacuata) voesca fi autorizate sa pastreze 10% Moldova $i Ia$ilor 20% din portofo-Elle for o egala proportie din suma depunerilor, titlurile urmand a fitrimise in intregime aiurea in toate cazurile."

Totodata, noul Guvern de colaborare venit in locul acelui li-beral, se pune in legatura cu plenipotentiarul Rusiei dela Ia$i, pentrua obtine asigurari in privinta transportului, pastrarii restitiiiriinouilor valori ce urmau sa fie expediate. Generalul A. Mossoloffplecase si Poklewsky Koziell se inapoiase la post. Acesta informeazape ministrul de finante roman prin adresa Nr. 1.621 din 24 Iulie1917 2), ca a cerut telegrafic Guvernului sau autorizarea : a) sa semnezepentru dansul protocoalele privitoare la incredintarea valorilot roma-ne$ti autoritatilor ruse ; b) garantia Guvernului rus in privinta sigu-rantei acestor depozite atat in timpul parcursului, cat $i dupa ajun-gerea for la destinatie. Cum situatia impunea evacuarea imediata avalorilor, Poklewsky Koziell propunea sa semneze protocoalele deIncarcare inainte de a primi faspunsuI, ramanand ca ratificarea decatre Guvernul rus sa se faca ulterior. Dupa doua zile frisk el prime$tedin partea Guvernului sau depline puteri pentru a semna protocoaleleprivitoare la evacuarea in Rusia a valorilor care apartineau BanciiNationale institutiunilor publice din Romania. Despre acest lucrua fost in$tiintat ministrul nostru de finante de. catre consulul generalrus, prin adresa Nr. 1.672 din 27 Iulie 1917 8).

In timp ce se duceau tratativele, pregatirile pentru transpor-tarea valorilor in Rusia se faceau cu multa graba. Banca Nationalaluase masuri pentru aducerea tuturor valorilor din sedii. Se pastreazala Ia$i intregul stoc de bilete hartie de imprimat. Restul valorilordupg o amanuntita inventariere au fost impachetate sigilate. Lafel a procedat Casa de Depuneri $i celelalte institutiuni publice $i par-ticulare. Incarcarea trenului inceputa la 23 Iulie, s'a terminat la 27ale aceleia$i luni. Douazeci $i patru de vagoane, dintre care trei con-tineau valorile Band" Nationale, au fost complet incarcate si chiarin seara zilei de 27 Iulie, trenul a luat drumul Moscovei. Cu acest

1) Const. Conteseu, I. c., pag. 6.2) Anexa VIII. Ap. Acte i1i documente etc., pag. 50-1.3) Anexa IX. Ibid., pag. 51.

si

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

26 as, GR. ROMAVJAIRI

prilej s'au semnat doua protocoale : unul 1) de catre Stanislaw Po-klewsky Koziell ministrul Rusiei, d-1 N. Titulescu, ministrul de fi-nante al Romaniei, delegatii Banal Nationale, cenzorii C. Nacugeneralul C. Constantinescu ; altul 2) de catre Stanislaw PoklewskyKoziell, ministrul Rusiei, d-1 N. Titulescu, ministrul de finante alRomaniei, C. Ionescu, directorul Casei de Depuneri, G. Zaharia, casiergeneral si N. Lupu, membru in Consiliul de Administratie al Casei deDepuneri, deputat. Fiecare protocol a fost redactat semnat in eketrei exemplare originale. Banca Nationale a luat un exemplar dinprimul protocol, Casa de Depuneri un exemplar din eel de al doilea,iar reprezentantul Guvernului rus si al acelui roman cate un exemplardin fiecare.

Cele 3 vagoane incarcate cu valorile Bancii Nationale purtaunumerele 142.013, 832.742 si 905.964 si contineau 78, 54 si 56 casete,in total 188 casete, a caror valoare declarata era de 1.594.836.721,09 lei.Din totalul de 1.594.836.721,09 lei, aurul efectiv valora 574.523,57 lei,valoarea arhivei era calculate la 500.000 lei, iar restul de 1.593.762.197,52lei our reprezenta titluri, efecte, depozite alte valori. Usile vagoanelorau fost incuiate. Apoi s'a aplicat pe fiecare sigiliul de catre consululrus reprezentantii Bancii Nationale. In plus, fiecare vagon a fostplombat reprezentantul Guvernului roman a aplicat sigiliul pe treidin usile vagoanelor. Se mentiona in protocolul incheiat, ca cu in-cepere din ziva incarcarii valorilor, Guvernul rus garanteaza }TamilNationale siguranta transportului, a depozitarii reintoarcerii for inRomania. Cu ocazia depozitarii in Rusia, avea sa se face o nouainventariere a casetelor Si sa se incheie un protocol. Deasemeni seprecizase ca cheile dela compartimentul unde vor fi depuse valorile,se vor imparti intre reprezentantii Ranch. Imperiului directorulTh. Capitanoviti, delegatul Rancid Nationale. In lipsa lui Th. Capita-novici din Moscova, cenzorul C. Nacu era desemnat sä pastreze in modprovizoriu cheile.

Incarcarea valorilor Casei de Depuneri s'a facut in zilele de 23,24, 25 si 27 lulie 1917. In prima zi s'au incarcat in vagoanele numero-tate : 198.291, 411.271, 131.911, 832.135 si 403.175, sate : 103, 107, 90,129 si 126 casete. A doua zi s'au incarcat 149, 79, 46, 62, 56, 73 si 58casete, in vagoanele care purtau numerele : 731.410, 792.100, 193.163,325.787, 629.276, 172.880 si 591.805. In cea de a treia zi au fost

1) Anexa X. Ap. Acle §i documente etc., pag. 51-3.2) Anexa XI. Ibid., pag. 53-5.

Si

N-.

si

si

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA 27

Incarcate vagoanele numerotate : 120.870, 599.483, 406.662, 656.036,761.253, 286.196, 179.883 si 455.189, cu : 52, 57, 81, 37, 108, 85, 82si 55 casete. In sfarsit, in ziva plecarii trenului (27 Iulie st. v.), s'a rnaiincarcat un vagon cu 26 casete si care purta numarul 424.629. Casade Depuneri expediase deci in total 1.661 casete in 21 vagoane.Valoarea declarata era de sapte miliarde jumatate lei. Casetele in-tacte, erau toate sigilate. Usile vagoanelor au fost incuiate cu catelacata s'a aplicat pe fiecare ate un sigiliu al reprezentantului Gu-vernului rus si roman. Din ziva indrcarii, valorile erau incredintateGuvernului rus, care garanta transportul, depozitarea repatrierealor. La Moscova urma sa se fats o inventariere a for Si sa se constatestarea in care au ajuns. Operatiunea trebuia consemnata intr'un nouprotocol. Cheile compartirnentului in care erau sa fie depozitate va-lorile, aveau sa fie incredintate delegatului Guvernului rus ri delega-tului Casei noastre de Depuneri.

Trenul a ajuns la Moscova in ziva de 3 August. Transportul s'aefectuat sub directa supraveghere a cenzorilor Bancii Nationale, ge-neralul N. Constantinescu si C. Nacu ; directorul Casei de DepuneriC. Ionescu delegatii institutiunilor bancare din Tara : Em. PantaziBanca de Credit, PaspatiBanta Marmorosch Blank, DupontBanca Comerciala, Creanga Banca Genera% Seitan Tomescu---Banca de Scont. Cativa functionari ai Bancii Nationale au insotittrenul, dat in paza unei garzi de cazaci comandata de un locotenent.

La Moscova s'au semnat doua procese-verbale de depunere avalorilor. Primul 2) de catre reprezentantii Bancii Nationale : Th. Ca-pitanovici, C. Nacu $i N. C. Constantinescu Si delegatii Bancii Impe-riului : W. Kowalnitzky, N. Weniaminoff si W. Jakowleff. Cel deal doilea 3) de catre delegatii Casei de Depuneri i Imprumuturirusa : P. Zaremba si E Levitzky delegatii Casei de Depuneri Si Con-semnatiuni romane : C. Ionescu si Gr. Zaharia. Ambele procese-verbale poarta Si semnatura consulului roman dela Moscova P. Gue-rin, care impreuna cu ceilalti delegati, a asistat la depunerea valorilor.Fiecare proces-verbal s'a redactat in limba rusa franceza In elitepatru exemplare, dintre care s'au predat cite dou5 delegatilor respec-tivi romani rusi.

Valorile Bancii Nationale au fost depozitate in acelaci com-partiment dela Kremlin (Orongeinaia Palatal, unde fusese depus

1) In afarA de aceste casete se mai aflau inc5rcate 48 colete.2) Aneza XII. Ap. Acte documente etc., pag. 55-6,3) Aneza XIII. Ibid., pag. 56-8.

1)

o

si

;i

si

si

si--

si

si

si

www.dacoromanica.ro

28 M. GR. ROMAJOCANU

Inca din Februarie stocul metalic si bij uteriile M. S. Regina Maria.Cele 188 casete sosise intacte. Numai sigiliile catorva suferise din cauzatransportului mici avarii farri importanta. Ele au fost primite pentruvaloarea totals declarata de 1.594.336.721,09 lei. In afara de aceastaalma, arhiva era evaluata la 500.000 lei. Pe poarta interioara a te-zaurului s'au aplicat sigiliile Bancii Nationale a Romaniei, iar pepoarta exterioara, acelea ale Bancii Imperiului. Cheia dela grila siuna dela poarta exterioara, au fost predate lui Th. Capitanovici. Ge-rantul Banal Imperiului din Moscova, W. Kowalnitzky, a luat o sin-gura cheie dela poarta exterioara. 0 garda ruseasca era insarcinatacu paza tezaurului.

In prezenta delegatilor Guvernului rus si roman, s'a descarcatsi tezaurul Casei de Depuneri in noptile de 3-4, 5-6, 8-9, 21-22,22-23 si 25-26 August 1917 si a fost depozitat in localul Casei deImprumuturi si Depozite a Rusiei, din strada Nastasinsky Nr. 3.Cele 1.621 casete 1), a caror valoare declarata era de sapte miliardejumatate lei, contineau titluri, efecte, depozite, o parte din arhiva,registre, diferite valori, etc. si au fost astfel depozitate in trei corn-partimente : a) 366 casete intr'o camera dela parter ce avea o singurausa incombustibila si cinci ferestre dintre care trei dadeau in stradasi doua in ograda ; b) 263 casete la al treilea etaj intr'o camera despan.Ilia printr'un zid subtire de piatra de depozitul Casei de Depuneri siImprumuturi rusa si care avea o -usa si o fereastra interioara ce sedeschidea spre reteaua ce masca ascensorul. Ferestrei i s'a aplicatun dublu sigiliu. Camera mai avea patru ferestre prevazute eu gratiigroase de fier si aparate de cate o grila exterioara tot de fier ; c) 992casete Intr'un compartiment din subsolul cladirii, care avea o usa."groasa de lemn legata in fier, iar ferestrele erau cu gratii si grile defier. In cele trei compartimente neincapand o caseta din cauza marimiisale, aceasta a fost depusa sub chitanta specials in depozitul Caseide Depuneri din Moscova. Mara de cateva casete putin deterioratein timpul transportului, toate celelalte au sosit in perfecta stare.Reprezentantii Guvernului rus nu au verificat nici greutatea si nicicontinutul casetelor. Camerele unde au fost depozitate, s'au pecetluitcu sigiliul Ministerului de Finante roman si acela al Casei de Depuneridin Moscova. Cheile s'au dat toate directorului Casei de Depuneri,C. Ionescu, care avea dreptul sä inspecteze oricand valorile, respectand

1) Casa de Depuneri expediase dela Iasi 48 colete si 1.661 casete. La Moscovathud Impachetate mai multe casete la un loc, numArul for a scrizut la 1.621.

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA 29

bine inteles regulile serviciului de garda prevenind despre acest lucruin fiecare data pe directorul Casei de Depuneri ruse. Garda de cazacia Casei de Depuneri Imprumuturi din Moscova, comandata de unlocotenent, avea in sarcina sa paza valorilor romanesti.

Din cele expuse papa aici, rezulta ca prin cele doua transporturis'au expediat la Moscova sub numele de lezaurul roman, urmatoarelevalori :

Primal transport.

1.738 casete continand stocul metalic de aur al

2

Al doilea

Bancii Nationale a Romaniei, lei aurcontinand bijuteriile M. S. Regina

Maria, lei aur

transport.

continand aur efectiv din stocul me-

314.580.456,84

7.000.000,

talic al Bancii Nationale, lei aurcontinand arhiva Bancii Nationale

574.523,57

188 casete lei aur . .continand titluri, efecte, depozite si

alte valori proprietatea Bancii Na-

500.000,

tionale lei aur 1 593 762 197,521.621 continand numerar, bijuterii, tablouri

si alte diferite depozite facute Caseide Depuneri de particulari, institu-tiuni publice si private, lei aur . 7.500.000.000,- --

3.549 continand valori in sums totala delei aur 9 416 417 177,93

Banca Nationale a Romaniei expediase 1.928 casete in valoarede 1.916.417.177,93 lei aur. Din aceasta sums, 7.000.000 lei erauevaluate bijuteriile M. S. Regina Maria, jar arhiva Bancii 500.000 lei.Valorile trimise de Casa de Depuneri in 1.621 casete, atingeau cifrade 7.500.000.000 lei aur. Aceasta a fost valoarea declarata la Moscova.Realitatea era lima alta. Adevarata valoare a depozitului facut InRusia de Casa de Depuneri reprezinta o cifra cu mult mai mare,deoarece in compunerea lui intrau obiecte unite care nici nu pot fievaluate.

¢i

sisi

www.dacoromanica.ro

30 M. GR. ROMA§CANU

i acum, pentru a termina acest capitol, ar trebui sa dau laiveala inventarul amanuntit al tuturor comorilor -Orli trimise la Mos-cova cu cel de al doilea transport, pentru a fi ferite din calea dusma-nilor. Reamintirea lui ar fi prea dureroasa. De aceia nu-I mai desmor-mantez de sub colbul asternut de vreme. Am credinta nestramutataca ziva cand va trebui sa fie scos la lumina din Intunericul arhivelor,nu este prea indepartata. Nu ma pot totusi opri sä nu reimprospatezin mintea multora dintre noi, cateva dintre podoabele muzeelor sicolecliunilor particulare romanesti, care au intrat in compunerea celuide al doilea transport, in deft' de aurul, arhiva si valorile RamaNationale ; arhiva Creditului Funciar Rural cuprinzand acte de pro-prietate a unui mare nutriar de bunuri funciare ; arhivele multoradintre institutiunile publice si particulare ; etc., etc. Amintesc numai,ca spre Moscova au luat drumul ,,...o parte din arhivele statului siale ministerelor, actele orasenesti ale Brasovului, aduse in Bucurestica sä fie salvate, picturile lui Grigorescu si alte tablouri rare din pi-nacoteca Statului si din muzeul Kalinderu, ...variatele gajuri ale Mun-telui de Pietate, odoarele manastiresti din Moldova si Muntenia, pre-tioasele colectiuni ale Academiei Romane, compuse din numeroasedocumente originale, 300 de pergamente cu peceti dorimesti, 25 devolume-manuscripte romane 5i slavone, cateva tablouri in uleiu, demare valoareprintre ele si portretul lui Avram Iancu, facut dupanatura de pictorul Rosenthal unele raritati Intre care si vestiteleRaspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul cal-vinesc" unicul exemplar cunoscut colectiunile de medalii simonezi vechi moldovenesti si muntenesti, stranse cu osardie de Di-mitrie Sturdza, precum si piesele rareale muzeului nostru de Anti-chitati, cuprinzand si vestita Closed cu puii dc aur, singura urrna detrecere a Gotilor pela noi. Valori incalculabile... Tot ce era mai depret, tot ce alcatuia o bogatie nobila si sfintita de veacuri in durerileneamului nostru, toga auraria si argintaria lucrata cu ciocanultufa in nestimate faima manastirilor si a singuratecelor schituri...acele panaghiare ale lui Stefan cel Mare dela Manastirea Neamtuluisi evangheliile slavonesti ferecate in aur si 'n argint din veacul XV siXVI ; ...odoarele Brancovenesti ale Horezului si cele Cantacuzinestidela Manastirea dintr'un Lemn ; ...urmele pietatii batranilor voievozisi a stramosilor nostricare-si insemnau si in acest chip trecerea for

1) D. D. Patrwanu, In gala nafiunii, pag. 9 §i urm. Edit. H. Steinberg & Fiul,Bucure§ti 1925.

si ba-

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA 31

prin viata §i care s'au pastrat sute de ani prin sfintele lacasuri, caniste moaste scumpe din trecutul sbuciumat al poporului romanesc...

Durerea noastra este insa cu deosebire mare, and ne yin in minteodoarele lui Atanaric. Tezaurul dela Pietroasa era citat, ca o podoabaa Romaniei, in toate manualele straine de arta veche, descris in ama-nuntime si ravnit de cele mai vestite muzee. Iar inscriptia gotica depe veriga, scrisa cu caractere runice, a fost cetita cu emotie si tal-macita in felurite chipuri de marii invatati ai lumii 2)... 0 buns partedin tezaur fiind alcatuita din obiecte fara pret, iar unele din odoarelemanastiresti, cum sunt acele minunate evanghelii dela Neamt, chivo-tele si epitrachilul dela Bisttita si toate darurile lui Vasile Lupu siale sotiei sale, Tudosca, dela biserica Trei-Ierarhi din Iasi, intre care

acea minune de evanghelie scrisa de Isidor din Badauti, apoi mo-nezile si medaliile vechi romanesti ale Academiei si comorile delaPietroasa, fiind unice, nu se pot plat cu tot aurul lumii."

Gaud a venit panica si au inceput sä se stranga, cu infrigurare,toate bogatiile tarii romanesti, spre a fi trimise la Moscova, un singurom n'a voit sa cedeze valorile ce le avea sub privigherea sa : staretulmanastirii Secul, din judetul Neamtului. Asa au fost scapate delapieire odoarele acestei frumoase manastiri, Intre cari si acel vestitaer al lui Nestor Ureche, mare vornic al tarii de jos si al sotiei saleMitrofana, din 1608 in zilele blagoslovitului Voevod, Simion Mo-vila". Numele staretului, care a vazut limpede si nu a avut increderein Rusia tarista, opunandu-se cu hotarire... ca sa predea odoarelemanastirii, este protosinglielul Ilarion 2).

In timp ce la Iasi nu se pierdea nici o clipa incarcandu-se zivasi noaptea comorile tarii pentru a fi transportate la Moscova, dincolode Nistru falfaia steagul rosu. Adesea on s'a sustinut ca garantiilescrise date de Guvernul rus si bubuiul neincetat al tunului vrajmasdela hotarul implantat in trupul tarii noastre sangerande, intunecasejudecata tuturor si mai ales pe aceia a conducatorilor. Mi se pare cala aceasta concluzie se poate usor ajunge, atunci cand cu voie saufara voie, se pierd din vedere fapte fara insemnatate in aparentl,dar extrem de importante in realitate. Cine putea banui oare, tine ?in acele clipe cumplit de dureroase pentru neamul si patria noastra,ca Rusia, temuta si puternica Rusie, care inecase in sange nenuma-

1) Toate piesele cantareau 18 Kg. aur.2) Alex. F. Mihail, Noui complectdri despre tezaurul dela Moscova. D. D. PcIlr4-

canu ne dd interesante arndnunte, Dimineata" din 27 Julie 1933, pag. 12

Si

&MO."

www.dacoromanica.ro

32 M. GR. ROMAt;ICANU

rate razvratiri, se afla la o mare raspantie istorica §i ca pierzareao pande*te ? 1 Prin mintea cui putea sa-i fulgere gandul ca se va naruiImparatia Romanovilor, care veacuri dearandul. Infruntase ca o &Lanade granit in Rasaritul Europei valurile vremii? 1 $i chiar daca Guver-nul roman ar fi prevazut prapastia ce i se deschidea in cale parasindpamantul stramo§esc, putea el sili Intregul popor sa 1ngenunchezein fata du§manilor amenintatori ? 1 Nu a fost oare mai multa demni-tate in atitudinea lui atunci and a luat eroica hotarire de a infruntariscurile §i primejdiile pentru a salva in tam celui mai apropiat aliat,avutul §i fiinta Statului nostru? 1

Nu am pornit cu gandul sä judec. De aceia nici nu apar §i nicinu critic pe nimeni. Altora le las sarcina sa pronunte sentinta pe bazafaptelor in§irate. Eu mi-am indeplinit con§tiincios rolul de cronicaral unor vremuri, in care iuteala evenimentelor intrecea agerimea gan-dului celui mai Intelept dintre oameni.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

REVOLUTIA DIN RUSIA. SITUATIA TEZAURULUIROMAN DELA MOSCOVA

La 21 'Decemvrie st. v. 1916, a sosit la Moscova primul trans-port din tezaurul Bancii Nationale a RomAniei, In valoare de321.580.456,84 lei aur 1). Verificarea lui Inceputa la 9 Ianuarie 1917,a durat pana la 4 Februarie. Protocolul care constata depunereavalorilor [iamb Nationale in Cetatea Kremlinului sub deplina garantiea Guvernului rus, a fost redactat si semnat la 16 Februarie acelasi an.

Cu douasprezece zile mai tarziu, la 28 Februarie 1917, s'a cons-tituit la Petrograd un soviet, Consiliul Lucratorilor, care s'a trans-format In curand In Consiliul Lucratorilor si al Soldatilor 2). Acestaa pregatit in cele mai mici amanunte greva generala, care a isbucnitla 11 Martie 1917 In uzinele si fabricile din Petrograd si imprejurimi.Odata cu isbucnirea grevei, orice activitate a incetat. Nici un vehiculnu mai circula. Nesfarsite coloane de grevisti manifestau pe prin-cipalele strazi ale orasului. Cea mai mare parte din populatie priveacu simpatie miscarea si se alatura cu entuziasm manifestantilor.Discursurile se tineau unul dupa altul In fiecare colt de strada, infiecare plata. Incapacitatea si incorectitudinea administratiei, erauinfierate. Peste tot se cerea pAinea cea de toate zilele", care delise afla din belsug In Rusia, nici nu se zarea la Petrograd. Agentiigermani, urmarind realizarea planului elaborat la Berlin, cumpa-rase si ascunsese toate rezervele de cereale, iar administratia in adins

1) Din suma de 321.580.456,84 Id aur, 7.000.000 lei aur reprezenta valoareaa doua casete care con%ineau bijuteriile M. S. Regina Maria.

2) Jean Leseure, La revolution russe, le holchevisme, communisme el N. E. P.,pag. 40, Paris 1929.

a

www.dacoromanica.ro

34 M. GR. ROMANANU

nu activa aprovizionarea marilor centre pentru a provoca nemul-%umirea populatiei, care sA justifice masurile preventive pe care in-tentiona sA le is Impotriva miscArilor revolutionare prevazute Incadela sfarsitul anului 1916.

A doua zi dupa declararea grevei generale, intensitatea ma-nifestatiunilor a depasit toate asteptarile. Sute de mii de oamenibiciuiti de foame, cutreierau fAid tints strazile Capita lei Imperiului.Multimea devenea din ce in ce mai amenintatoare. 0 mare de oa-meni se adunase pe Perspectiva Newsky. Striate le cutremurau vaz-duhul. Armata a fost chemata in grabA si i s'a dat ordin ss im-prAstie cu forta pe manifestanti. Jandarmii si politistii n'au cunoscutIndurarea. Cazacii erau

Ziva de 13 Martie 1917 a fost decisiva. Pe Perspectiva Newskymultimea manifestand zgomotos, luase drumul spre Palatul de lamaal Tarului. Politistii si jandarmii vegheau. Incercarea lor de a stavilipuhoiul manifestantilor flind zadarnica, au fost chemate noui aju-toare. Trupele sosite, au refuzat sä faca uz de arme, fraternizandcu multimea. Mitralierele instalate din timp pe acoperisurile celormai inalte cladiri si la toate collurile de strada pe unde se bAnuiaca vor trece manifestantii, au intrat cu furie in actiune. Gurile def oc semanau moartea in norod. Revolutia pasnica papa atunci, adevenit violentA. Lupta era deschisa. Case le unde se aflau adapos-titi poli istii si jandarmii si unde erau instalate mitralierele, au fostluate cu asalt. Razbunarea multimii careia i se alaturase soldatiirAzvrAtiti, depasia marginile inchipuirii. Arsenalul, Inchisoarea, For-tareata Petru si Pavel, au fost ocupate, iar delinutilor politici in-chisi acolo, Ii s'a redat libertatea. In scurt timp, prefectura, tribu-nalele si posturile politienesti, s'au prefacut in cenusa. Ofiterii carinu se uneau cu razvratitii erau arestati si cei mai multi ucisi decatre soldatii lor. Toata armata din Petrograd in frunte cu regimen-tele gArzii imperiale, trecuse de partea revolutionarilor, cari la 14Martie 1917 stapaneau Capita la Imperiului. Foamea ,,... care nue nici istorica, nici locals, ci naturalA si universalA, cea mai neim-blanzita, cea mai imperioasa, cea mai de temut din toate teamade foame caci ea nu stie nici sA astepte, nici sA vad5 dincolo deea insasi1)", determinase pe pravoslavnicul rus desbrace hainacivilizatiei, de sub care a aparut omul prim al pamantului, stapand

1) H. Talne, Les origines de la France contemporaine, ed. VII, tome I, 1878, pag.330. Ap. P. Andrei, Sociologia reoolutiei, pag. 30, Ia§i 1921.

blanzi.

,salt

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN RUM. SITUATIA TEZAURULUI ROMAN DELA /dOSCOVA 35

... de sugestiuni violente marginite, cand sangeroase cand gro-testi 1)." Era strigatul pantecelui lihnit de foame din vina unor con-ducatori care -$i uitase menirea. Cauzele revolutiei nu erau deci deordin ideal, ci material.

In timp ce luptele de strada se desfasurau, o delegatie a Con-siliului Lucratorilor Soldatilor s'a prezentat membrilor Dumei Im-periului, cerand ca poporului sa treaca de partea revolutio-narilor. Deputatii, chiar acei ce aveau idei mai inaintate, s'au de-clarat contra revolutiei in timp de razboi. Cu toate acestea, impre-jurarile i-au slit sa accepte propunerea, iar unii dintre dansii auluat conducerea efectiva a miscarii.

Presedintele Dumei Rodzianko, a indeplinit formalitatile su-mare pentru rasturnarea arestarea membrilor Guvernului Stfirmer,dintre cari cei mai multi au fost executati dupa o scurta detentiunein Palatul Dumei mai intai, apoi in Fortareata Petru si Pavel. Ni-meni n'a incercat sa sara in ajutorul Guvernului imperial atotpu-ternic 'Ana atunci. Prabusirea lui fulgeratoare n'a furat nici o clipaatentiunea maselor flamande vrajite de mirajul revolutiei.

Miscarea era condusa de doua comitete. Unul I i avea sediulin Palatul Tauride si era format din membrii Dumei. Cel de al doileaera Consiliul Lucratorilor si al Soldatilor numara 1.500-2.000membri. De comun acord aceste doua comitete au numit la 14 Martie1917 un Guvern provizoriu al apararii nationale. Guvernul provi-zoriu format sub presedintia printului Lvof, avea ca principali co-laboratori barbati din partidele moderate de dreapta. Goutschkoffera minis-tel.' de rAzboi, iar Miliukoff detinea externele. Singur minis-trul de justitie Kerenski, facea parte din Partidul Socialist.

Chiar dela inceputul revolutiei, putini la numar $igrupati in diferite formatiuni politice $i -au manifestat hotarit do-rinta de a li se Incredinta puterea. Nimeni insa nu se putea gandiserios la aceasta propunere.

In ce priveste Sfatul Lucratorilor si al Soldatilor, acesta a co-laborat mai intai cu Guvernul provizoriu, iar in urma s'a transfor-mat incetul cu Incetul intr'un guvern lateral. Toata Rusia a urmatexemplul dat de Consiliul Lucratorilor $i al Soldatilor din Petrograd.Peste tot s'au format comitete asemanatoare, care au fondat Co-mitetul Central Executiv Panrus al Comitetelor de Lucratori $i Sol-dati. Bolsevicii aveau majoritatea in Consiliul dela Petrograd, iar

1) H. Talne, 1. c., pag. 350.

$i

si si

sisi alesii

si

5i

socialistii

www.dacoromanica.ro

36 14. OR. ROMA§CANU

mensevicii in Comitetul Central Executiv. Mai tarziu, la 4(17) Mai1917, Congresul Taranesc Panrus intrunit, alege un alt comitet exe-cutiv, in care majoritatea era formats din socialisti reactionari. Co-mitetul Central Executiv Panrus al Comitetelor de Lucratori si Sol-dati, Impreuna cu Comitetul Executiv ales de tarani, reprezentaforts in fata careia Guvernul provizoriu trebuia sk-si plece capul 1)..

Guvernul provizoriu imediat dupa ce a fost instalat, a de-cretat 0 serie de masuri impuse de cele doua comitete centraledintre care multe nici nu erau cerute de masele revolutionare. Am-nistia generals pentru delictele politice a fost acordata. Greve lot-h s'a recunoscut caracterul oficial. Libertatea deplina a presei aIntrunirilor publice, a luat locul regimului inchizitorial de pank atunci..

nationals a lnlocuit politia, etc. Prin vot universal urmasä fie aleasa o adunare constituant5. In ce priveste politica externA,.Guvernul provizoriu a declarat ca recunoa§te fala de Aliafi toate obit-gafiunile luate de Guvernul farist §i ca va continua razboiul pe bazarconventiunilor incheiate. Impotriva acestei declaratiuni a Guver-nului provizoriu, Comitetul Central Panrus al Comitetelor de Lu-cratori Si Soldati, care land locul Comitetului format din membriiDumei se instalase In Palatul Tauride, a protestat violent. Mani-festatiunile an inceput i generalul Korniloff, guvernatorul militaral Petrogradului, a trebuit sk punk in joc toata energia §i popula-ritatea de care se bucura, pentru a potoli spiritele din nou razvra-tite. Printr'un apel adresat la 17 Martie 1917 popoarelor intregeilumi, Comitetul Central al Lucratorilor si So ldatilor din Capita laRusiei, cerea incheierea urgenta a Oa lark anexiuni despagubiri..

Gaud la Petrograd au isbucnit flacarile mistuitoare ale revo-lutiei, Tarul Nicolae al II-lea, om bun si bland din fire dar saraccu duhul 2)" Si stapanit de Farina Alexandra Feodorovna care nu.iesia din cuvantul mujicului siberian Grigore Efimovici (Rasputin),se afla la Marele Cartier General 3) din Mohilew. Dela inceputulrevolutiei chiar, Tarul a declarat adjutantului sku generalul Ruskyunul dintre cei mai distinsi militari, comandantul armatelor de Nord

1) Jean Leseure, 1. c., pag. 40-1.2) C. Stare, prefa %a la lucrarea d -Iui Maurice Paleologue, Ultima Farina, Alexan

dra Feodorovna, pag. 8, edit. Adevarul".3) Inlocuind pe Marele Duce Nicolac Nicolaevici urma stitruintelor interesate-

ale lui Rasputin, Tarul a luat comandi trupelor la 6 Septeutivrie 1915, instalandu-se-in oralul Mohilew la 80 km. depArtare de Petrograd, unde se afla Marele Cartier General.Vezi M. Paleologue, 1. c., pag. 177.

0t

1i

Militia

si

www.dacoromanica.ro

RHVOLUTIA DIN MIKA. SITUATIA TEZAURULUI ROMAN DELA. B10800VA 37

si care a lost printre primii ofiteri treculi de partea revolutionariloi,ca intentioneaza sä acorde poporului o constitutie liberals, renun-tand la 6 parte din drepturile sale -de autocrat. Generalul Ruskyi-a raspuns ca momentul unei astfel de hotariri a trecut si 1-a sfa-tuit hnpreuna cu alti generali revolutionari sa abdice. Ace lasi slat i-alost dat Tarului si de catre cadetul Goutschkoff, delegatul Comite-tului Executiv al Guvernului provizoriu, care a propus ca abdicareasa se faca in favoarea Tareviciului. Nevoind sa se desparta de copil pecare it iubia itespus de mult, Tarul a abdicat la 15 Martie 1917 infavoarea fratelui salt Mare le Duce Mihail 1), iar Mare le Duce Nico-laevici, Post generalisim al armatei, era desemnat pentru transmi-terea puterilor. Situatia politica din Rusia fiind nelamurita, Mare leDuce Mihail a declarat chiar a doua zi (16 Martie 1917), "ca nu poateprimi sarcina grea si periculoasa ce i se incredintase, rugand pe... toti cetatenii Rusiei sa se supuna guvernului provizoriu... papain momentul eel mai apropiat posibil, cand, pe baza votului uni-versal, direct, egal si secret, Adunarea constituanta va expriMa Vointapoporului in privinta formei de guvernamant" 2).

In timp ce la Mohilew discutiunile se duceau cu multa infri-gurare, la Petrograd razvratitii pecetluiau definitiv soarta tarismului.Mandril cazaci ai escortei, frumoasele regimente ale gariii, politic,curtii, servitorii cei mai intimi ai familiei imparatesti,cu totii searuncau Para sovaire in bra(,ele triumfatoarei revolutii. Semnele im-periale nu. se mai zareau nicaeri, numele Tarului nu se mai pomeneacu respect si evlavie, in locul drapelului de odinioara steagul rosfalfaia biruitor, iar gloatele rasculate tot mai amenintatoare cereau.Guvernului provizorin arestarea si judecarea Romanovilor. Catevazile Guvernul a rezistat. In cele din urma a ingenachiat in fatavointii poporului, hotarind la 20 Martie 1917 arestarea fostei. familiiimperiale 3). A doua zi (21 Martie 1917), o delega %ie alcatuita din re-prezentantii Dumei, 'a plecat la Mohilew pentru a aduce la cunos-tinta Tarului hotarirea Guvernului. In aceiasi zi a lost arestata siFarina in Palatul de lama, unde ingrijea singura ziva si noaptea

1) Din cronologi a evenimentelor politice din Rusia (1917-1923) publicat6 ded-1 Jean Leseure (I. c., pag. 344-5) si pe care o reproduc pentru directa legatur9 ce o

'are cu studiul de fop In anexa XIV, rezultA ca Tarul a abdicat In favoarea Tarevi-' ciului, Marele Duce Mihail fiind numit regent.

2) J. Leseure, 1. c., pag. 341.3) Voleu Niteseu, Doudzed de Zuni in Rusia f i Siberia. Anii 1918-1919. In Capi-

Sovielelor. Credin(ele din Siberia, pag. 94; Bucuresti 1932.

.

iala

www.dacoromanica.ro

88 M. GE. ROMAtICANU

pe cei cinci copii ai sai, bolnavi de un pojar grozav cu complica tiigangl'onare si pneumonice 1).

Supunandu-se dispozitiei Guvernului, Tarul a plecat insotitde delegatii Dumei in frunte cu Rodzianko spre Tarskoe-Selo, undea ajuns abia a doua zi (22 Martie 1917), deoarece trenul imperiala trebiiit sä stationeze in timpul noptii la Pscov, pentru a nu fiexpus atacurilor revolutionarilor. Plecand dela Mohilew, Tarul aadresat armatelor sale un mesaj de adio, care vibreaza de un caldpatriotism si peste care istoria Rusiei nu va putea pasi cu usurinta 2).

La Tarskoe-Selo familia imperials a stat pang la 14 August1917 3). Supravegherea suprema a arestatilor o avea generalul Kor-niloff, comandantul militar al Petrogradului, iar colonelului EugenKobylinski, ii era incredintata in mod special paza Palatului. Ina doua jumatate a lunii Iu lie 1917 revolutia bolsevica devenindamenintatoare pentru vieata Romanovilor, Guvernul s'a gandit sa-ipun's in siguranta in Anglia sau Danemarca. Ministrul afacerilorstraine Miliukoff, intreband pe Buchanan, plenipotentiarul Anglieidela Petrograd, data Guvernul sau ar fi dispus sa acorde ospitali-tate Tarului si familiei sale, acesta a raspuns afirmativ la inceput,dar mai tarziu a revenit, comunicand succesorului lui Miliukoff cafamilia imperials nu poate fi primita in Anglia decal dura incetarearazboiului. In urma acestui raspuns si In virtutea hotaririi luata deGuvern in luna Iu lie, Tarul impreuna cu 'Farina si cei cinci copiiTareviciul Alexe si marile ducese Olga, Tatiana, Maria si Anastasia,au fost indreptati la 14 August 1917 catre Tobolsk. °data cu fa-milia imperials an plecat un numar de servitori si cativa devotatidintre cari amintim pe maresalul curtii printul Vasilie Dolgoruki,generalul adjutant Tatiseff, medicul de nationalitate elvetiana EugenBotkin, domnisoara de onoare contesa Anastasia Hendrikov, etc.Calatoria pans la Tiumen s'a facut cu trenul, iar de acolo pans inoraselul destinat exilului cu vaporul Rus" 4).

1) M. Paleologue, 1. c., pag. 207.2) Mesajul acesta, care poate fi considerat ca un testament patriotic at ulti-

=dui Tar al Rusiei, se aflA tipArit In citata lucrare a d-lui M. Paleologue, pag. 208-9.3) Asi depAsi cadrul lucrarli de rga Incercand s5 expun toate umilintele §i gre-

lele suferinte Indurate de membrli familiei imperiale ruse, din momentul arestArlipanel In clipa cand moartea le-a inchis pleoapele pentru vecie. Nu pot trece tns5 InainteMA a aminti cele mai caracteristice momente ale acestel Infloratoare tragedii. Cititoruldornic sfi cunoasca amanuntele poate cerceta interesanta lucrare a d-lui Voleu NI-teseu pe care am citat-o mai sus (pag. 94-101 pag. 135-143).

4) Voleu Niteseu, 1. pag. 95-6.qt

C.,

www.dacoromanica.ro

EEVOLUTIA DIN RENA. EITUATIA TEEAUEULDI ROMAN DELA MOSCOVA 39

La Tobolsk, primul popas In lungul drum spre Siberia, exilatiiau lost instalati in ziva de 26 August 19171). In acest easel mic

departat de drumul de fier, detinutii si-au depanat firulvietii Indurand cele mai crude mizerii papa la 26 Aprilie 1918, andVasili Jakovliev sosit dela Moscova si dispunand de puteri extra-ordinare, transports pe Tar, Tarina si fiica for cea mai mica MariaNicolaevna 2) In marele oral Ecaterinenburg din central Uralilor,instalandu-i la 30 Aprilie In casa lui Nicolae Ipatie v. La 23 Maiacelasi an, au fost adusi dela Tobolsk si ceilalti detinuti sub con-ducerea marinarului Kokriakov, presedintele Sovietului din Eca-terinenburg si succesorul lui Jakovlie.v. Toti captivii au fost datiin paza Sovietului Regional din Urali, care a pus in libertate oparte dintre

In acest timp a isbucnit conf]ictul dintre Soviete si legionariicehoslovaci. Armatele populare antebolsevice unite cu acelea ale lc-gionarilor cehi, atacau si cucereau rand pe rand orasele de pe Volga,din Siberia si Urali. Ecaterinenburgul era amenintat. Catre dansulse Indreptau multi ochi si mii de inimi bateau pline de nadejde. Acolomai vietuia Inca Nicolae al II-lea, stranepotul lui Mihail Romanov,care In 1613 salvase Rusia din Intunecimile paganismului. Si multiaveau nestramutata credinta ca el, Nicolae al II-lea. intocmai ca sistrabunicul sau, ar fi putut abate din cale blestemul lui Iehova Im-potriva Babiloniei, care se revarsase asupra Rusiei : Voi face dinaceasta tarn o pustietate intinsa, o gramada de ruine pentru ves-nicie." Acest lucru nelinistea pe noun conducatori ai Rusiei. Mem-brii Sovietului din Urali se aflau Intr'o continua framantare. Ce erade facut ? Albii se apropiau de cetatea zidita de Ecaterina a II-a.Orice clips pierduta putea fi fatala pentru dictatorii rosii. Si solutiaa fost gasita. Idolul trebuia sfaramat. Hotartrea s'a luat de catreSovietul din Urali cu aprobarea Comitetului Central Executiv dinKremlin, compus din Lenin, Trotzki, Sverdion, Zinowiew si Djer-zinsky $i cu executarea ei a lost insarcinat evreul ceasornicar IacobJurovsky. In noaptea de 16 spre 17 Iulie 1918, Jurovsky Intovarasitde 12 soldati nemti si unguri Indeplinit misiunea. Tarul, Tarina,'fareviciul, cele patru marl ducese, doctorul Botkin, A. Demidova, ceidoi lachei si bucatarul, au fost executati Fara nici o judecata In subsolulcasei Ipatievt numita In timpul din urma casa cu destinatie specials ".

1) M. Paleologue, 1. C., pag. 212.2) Ibid., pag. 218.

$i linistit,

§i-a

www.dacoromanica.ro

40 M. GR. ROBLOCANII

Apoi torpurile for au fost dizolvate cu acid sulfuric si resturile arsec