zau – iclod – suplac (cctlnzis) sau cultura zau...
TRANSCRIPT
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 404
e) Complexul Cluj – Cheile Turzii – Lumea Nou\ – Zau – Iclod –
Suplac (CCTLNZIS) sau Cultura Zau ?
Denumirea
Mult\ vreme, ca urmare a unei confuzii generale create de termenul Turda[ — Vin…a,
n\scut din sistemul cronologic al lui M. Garašanin (vezi mai sus cultura Vin…a) [i acceptat
f\r\ critic\ de o parte a arheologilor români, în timpul dezvolt\ri cercet\rilor pentru
orizonturile cu ceramic\ pictat\ [i materiale vin…iene s-au folosit o serie de termeni (Roska
1941, harta VII; 1943) care nu acopereau realit\]ile stratigrafice sau culturale [i nu însemnau
acela[i lucru. Termenii folosi]i erau ceramica pictat\ vest transilv\nean\, Tisa II, Turda[ —
Vin…a, Vin…a — Turda[; Petre[ti, Petre[ti — Turda[, cultura Lumea Nou\ — Cheile Turzii,
apectul T\ula[, complexul Lumea Nou\ (Berciu D., grupul Lumea Nou\, grupul Turda[,
aspectul Turda[, [. a.). Uneori se afirma c\ materialele apar]ineau culturii Cri[, alteori c\ ele
ar reprezenta o faz\ timpurie a culturii Petre[ti (diferite opinii citeaz\ I. Paul 1968, 42, 45-46;
1981, 209; Dumitrecu Vl. 1968a, 10; Vlassa 1976, 132; noi date despre grupul Foeni [i rolul
lui în Transilvania la Mihai Gligor 2006 m.s.).
O analiz\ a acestor termeni s-a f\cut în timp (Lazarovici Gh. 1977b; 1981; 1987a),
definindu-se un complex cultural cu ceramic\ pictat\ format din mai multe grupe, Cluj - Cheile
Turzii - Lumea Nou\ — Iclod - Zau — Suplac, prescurtat CCTLNI sau CCTLNZIS, în ultima
prescurtare am inclus Zau [i Suplac (Lazarovici Gh. 1986; 1987a; 2000; Lazarovici Gh. et alii
1991: voci în Cultura Vin…a în România..; Lazarovici Gh. et alii 2000a; Maxim 1999).
Aceste termen complicat este poate înc\ necesar, din cauza st\rii actuale a cercet\rilor
arheologice, a datelor stratigrafice [i cronologice, a materialelor [i a public\rii lor. Lipsa unor
date stratigrafice clare [i a public\rii materialelor pe complexe, num\rul mic de studii
analitice [i statistice (Lazarovici Gh. et alii 1995) face ca problema originii s\ fie incert\, iar
momentul apari]iei, elementele [i cumplexele din prima faz\ s\ fie doar sporadic cunoscute.
O singur\ sta]iune ofer\ prin stratigrafia ei cele mai multe informa]ii cuprinse în termenii
de mai sus. Este vorba de Zau, dar nici aceasta nu acoper\ cu materialele sale datele
stratigrafice (atât cât a fost pân\ acum cercetat din sta]iune) sau toate fenomenele care se
manifest\ în spa]iul din centrul [i vestul Transilvaniei. S-a sperat în posibilitatea unor
s\p\turi mari la Cluj [i a unor sondaje noi în Cheile Turzii în diferite pe[teri. Cum acestea nu
s-au realizat suntem nevoi]i a men]ine grupele. Termenul de cultura Zau ar acoperi
perioada de maxim\ dezvoltare a acestei civiliza]ii [i ar oferi ni[te jaloane de stratigrafie, de
cronologie, date statistice, dar nu acoper\ întreaga evolu]ie, mai ales în privin]a genezei nu
explic\ întreg procesul, iar datele C14 nu le confirm\ pe cele de stratigrafie comparat\. Fiind
situat\ la marginea de est a arealului cultural Vin…a, mai demult credeam c\ nu acoper\ [i
realit\]ile din vest. Raportat la descoperirile învecinate, dar [i la apari]ia unor materiale
asem\n\toare în vest, la Pericei, Suplac I, nu putem da un r\spuns ferm nici dup\ analiza
grupelor pe care mai jos le preciz\m (Ignat 2000). Termenul de grupe ar putea avea sens
cronologic, de exemplu Lumea Nou\, dar multe cercet\ri sunt inedite.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 405
Fig. IIIe.1. Harta descoperirilor CCTLNZIS I-III
Mai exist\ un motiv care ne determin\ s\ propunem termenul de cultura Zau pentru
fenomenele pe care le prezent\m mai jos. Este vorba de existen]a unor materiale de tip
Turda[ (ceramic\ incizat\) înc\ din nivelele inferioare de la Zau care se men]in pân\ la apari]ia grupului Foeni, când cap\t\ un alt aspect. Intre cele din nivelul inferior [i cel superior
se poate constata o evolu]ie. Mult\ vreme credeam c\ elementele Turda[ coboar\ datarea
spre Vin…a B2 a tuturor materialelor de la Zau. Datele C14 de la Zau (Maxim 1999, 133) ne
impiedicau s\ accept\m o asemenea datare. Între timp, Sabin A. Luca a descoperit mai
multe orizonturi Vin…a (Miercurea Sibiului, inf. S. Luca, vas de import pictat cu bitum
caracteristic descoperirilor din Cri[ana) [i Turda[ la Turda[, Or\[tie (ambele în orizontul timpuriu, ceramic\ Turda[ pictat\ cu bitum), Pe[tera Cauce (pictur\ cu bitum: Luca et alii
2004), acoperite de orizonturi Turda[ — Foeni, analizate recent prin publicarea celor din
Pe[tera Cauce (Luca et alii 2004, 104-105). Aceste orizonturi confirm\ opiniile lui Fl.
Dra[ovean privind migra]ia Foeni (termenul nostru). Ceea ce nu am putut explica este
prezen]a materialelor Tuda[ din Banat, la orizont Vin…a B2/C (Gh. Lazarovici), C1 la Schier.
Prin prelucrarea descoperirilor de la Vršac — At (Gh. Lazarovici, Fl. Dra[ovean) se constat\
anterioritatea orizontului Vin…a C cu materiale Turda[ fa]\ de cele Foeni, dar [i o perioad\
scurt\ de timp între ele. Datele C14 de la Zau ar ar\ta o evolu]ie mai îndelungat\. De altfel,
Fl. Dra[ovean a demonstrat momentul apari]iei materialelor Foeni în Banat (Dra[ovean
1997), iar S. Luca în bazinul Mure[ului (Luca 2005, 108). Exist\ ceramic\ decorat\ în stil Turda[ mai veche [i contemporan\ cu cea Foeni, deci anterioritatea Turda[ - Foeni este
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 406
clar\, dar exist\ [i orizonturi sau complexe Foeni f\r\ materiale Turda[, ca [i ceramic\
decorat\ în stil Turda[ [i post Foeni, sau asociat\ cu un Foeni evoluat.
St\ruim aici asupra migra]iei Foeni, deoarece în Banat, parte în Transilvania [i în alte
zone este de presupus. În zona Timi[ — Cerna ar fi descoperiri de tip Foeni la Sadova —
Podul Ilovei. În bazinul Cri[urilor exist\ o migra]ie Foeni (acel Buckelkeramik). În
Transilvania, la Zau, acest grup modific\ caracteristicile fazei târzii ale grupului Zau, dup\
care ia na[tere cultura Petre[ti. Atunci când s-a definit „[ocul” Vin…a C în Banat s-au amintit
materiale Turda[ târzii, dar [i Vin…a C1 — Petre[ti la Corne[ti - Ferma Reiter (Lazarovici Gh.
1994, 98, fig. 23-24 [i altele), dar multe din ele apar]ineau grupului Foeni, cum a demonstrat-
o Fl. Dra[ovean.
Din punct de vedere al ceramicii pictate, complexul pare unitar, dar analizat în parte
observ\m deosebiri evidente, fiecare zon\ geografic\ con]ine alte elemente de baz\: la
Lumea Nou\ în s\p\turile vechi predomina ceramica vin…ian\, ca [i la T\rt\ria II. Din p\cate
sunt prea pu]ine materiale publicate, iar publicarea lor nu s-a f\cut pe nivele de s\p\tur\
sau complexe.
În principalele sta]iuni situa]ia se prezint\ astfel:
• la Cluj exist\ ceramic\ pictat\, u[or diferit\ fa]\ de cea de la Lumea Nou\ [i Zau,
dar sunt elemente turd\[ene [i exist\ mai multe elemente Iclod;
• la Pericei nu au fost publicate materiale timpurii, dar este singura sta]iune unde
materialele sunt publicate pe complexe (B\cue]-Cri[an et alii 2001);
• la Zau exist\ foarte multe materiale, dar cele mai timpurii provin din sondaje; apar
motive incizate, tipic turd\[ene, în propor]ie de 2-3% în fiecare nivel;
• la Cheile Turzii nu exist\ nici elemente turd\[ene, nici vin…iene. Din p\cate în
s\p\turile vechi de la Cheile Turzii - Pe[tera Ungureasc\ s-a constatat un mare amestec de
materiale; erau doar dou\ carouri de 2 x 2 m nederanjate pe o grosime de 15 — 18 cm, cu
pu]ine materiale. În s\p\turile noi, o bun\ parte din strat a fost deranjat de un atelier din
epoca cuprului (Bodrogkeresztúr — Toarte pastilate, indice Petre[tii de Jos: Lazarovici Gh. et
alii 2004a; 2006) [i doar o mic\ suprafa]\ pare nederanjat\, ce urmeaz\ a fi cercetat\.
R\spândirea
Spa]iul cuprinde Transilvania [i estul Cri[anei, în mod special Câmpia Transilvaniei, Fig.
IIIe.1. Sunt diferen]e semnificative între etapele timpurii [i cele târzii, grupul Iclod [i sinteza
Iclod — Petre[ti a largit mult harta descoperirilor în zona Iclod — }aga (descoperiri datorate
colectivului de cercetare de la }aga [i Iclod). Exist\ alte numeroase puncte, dar multe din ele
nu au fost verificate. Totu[i se poate vedea în sud grupul Lumea Nou\, în centru grupul Zau
[i Cheile Turzii — Cluj, iar în Câmpia Transilvaniei o câmpie înalt\, v\lurit\, plin\ de lacuri [i
hele[tee, grupul Iclod [i sinteza Iclod — Petre[ti.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 407
Originea [i evolu]ia
Este un complex neolitic cu ceramic\ pictat\, situat în întreg arcul carpatic transilv\nean
(câmpia, podi[ul, dealurile [i mun]ii Transilvaniei).
Fig. IIIe.2. Proiectul parcului arheologic pentru centrul Clujului, în spate statuia lui Matei Corvin
La baz\ are evolu]ia comunit\]ilor neoliticului timpuriu, orizonturile cu pictur\ policrom\,
dar [i o evolu]ie local\ influen]at\ de fazele B ale culturii Vin…a, în zonele centrale [i de sud.
Deoarece date mai bogate privind arhitectura provin de la Zau vom analiza acestea ca studii
de caz, în timp ce pentru celelalte grupe vom prezenta doar scurte informa]ii, preluate din
publica]iile existente.
Majoritatea descoperirilor sunt rezultatul unor cercet\ri întâmpl\toare. Singura [ans\ de
a s\pa în centrul Clujului o suprafa]\ mare, dup\ ce a fost luat\ hot\rârea c\ vestigiile
romane nu se p\streaz\ ca parc arheologic, a fost irosit\ de neîn]elegerea problemei de
c\tre ministrul culturii de atunci (M. Musc\) [i a celor din Comisia Arheologic\, care nu au
avut r\bdarea [i în]elegerea de a permite o s\p\tur\ sistematic\ atât de important\, înainte
de astuparea zonei.
Nu e cazul s\ pomenim [i al]i vinova]i, de[i aceia erau speciali[ti, numele lor [i situa]ia
s\p\turilor din Cluj-Napoca au fost publicate pentru posteritate (Tripon 2005). Trebuie s\
cit\m o vorb\ a lui Lászlo Tökes, dar cu alt obiectiv „... trebuie s\ lupt\m pentru p\strarea
acestor valori pe locul originar... Statuia lui Mathias Rex este piatra de încercare a
democra]iei din România” (Tripon 2005, 51). Niciodat\ nu s-a pus problema mut\rii statuii, a
fost o minciun\ gogonat\... era un pretext contra s\p\turilor, dar cizma politicului (de care
nu este str\in nici actualul primar al Clujului, E. Boc) a decis astuparea vestigiilor [i valorilor
neolitice, romane originale, iar „democra]ia din România”, cum se intitula atunci, a trecut
peste aceste valori [i a cedat, ar\tând interesul [I respectul pe care `l are pentru vestigiile
trecutului. Într-un parc arheologic, care ar fi ar\tat ca în Fig. IIIe.2, [i-ar fi g\sit locul [i cei
patru metri de arhitectur\ neolitic\, care demonstrau existen]a unei puternice locuiri neolitice,
cu complexe deosebite.
Civiliza]ia CCTLNZIS cunoa[te trei etape de evolu]ie, cu mai multe grupe [i aspecte,
chiar dac\ unele grupe pot fi decelate cronologic, iar altele doar cultural.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 408
Faza I-a
Lucrurile sunt greu de în]eles f\r\ câteva ilustra]ii, mai ales c\ majoritatea materialelor sunt inedite sau pu]in publicate, a[teptând s\p\turi de verificare, cum au fost cele din Cheile Turzii.
Etapa de formare este contemporan\ cu Vin…a A3/B1 [i par]ial cu SC IV. Materialele vin…iene reprezint\ 60-80% din total, mai ales în sud în grupul Lumea Nou\, sector A (Berciu D., Berciu I. 1958); în sector B nu [tim care este exact situa]ia, nu am v\zut materialele din s\p\turi, dar din publica]ii este sigur\ prezen]a elementelor Vin…a C [i Foeni (Gligor 2006). La Vlaha, în urma unor descoperiri întâmpl\toare au fost identificate dou\ sta]iuni, una timpurie probabil din faza I (un vas cu angob\ alb\) [i alta cu materiale Iclod — Petre[ti.
La Limba se pare c\ materialele CCTLNZIS apar doar la nivel Vin…a B, ceramica [i informa]iile publicate sunt din p\cate prea pu]ine (# Dumbrava, încorporat mun. Alba Iulia: Paul et alii 1999; 2000; 2001; 2002; 2004 [. a.).
Fig. IIIe.3. Cluj - Pia]a Unirii, grupul Cluj - Iclod I
Se afirm\ c\ este un Vin…a A3, care ar putea juca rol genetic. Cele mai timpurii materiale sunt cele de la Limba — Bordane, zon\ cu mai multe puncte, care ar fi putut juca un rol genetic, unde apar materiale din Policromie [i forme specifice fazei SC IIIB.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 409
In nord sunt doar câteva materiale la Gura Baciului IV [i Cluj - St\vilar (Lazarovici Gh. 1983a, 14; RepCj 1992, 118-154; Maxim 1999, 293), care evolueaz\ spre CCTLNZIS (prin pasta cenu[ie cu pleav\, angoba alb\ [i vasele lobate, globulare), f\r\ a putea preciza exact momentul. Ar fi de presupus o participare a Policromiei, dar lipsa barbotinei din primele etape arat\ c\ aceasta nu se petrece în sta]iunile cunoscute. Cheia problemei ar putea fi tot în sud, în zona Mure[ului mijlociu. Din acea etap\ timpurie acum credem c\ face parte fragmentul pictat de la Z\uan - Dâmbul Cimitirului decorat cu benzi sub]iri în arcade (Lazarovici Gh., Lakó 1981, 26; B\cue]-Cri[an et alii 2001, 50; Maxim 1999, pl. VII).
Fig. IIIe.4. ▲ a) Mediul geologic, CCTLNZIS; ▲b) Cheile Turzii, Pe[tera Ungureasc\
Dintre cele mai valoroase descoperiri de la Cluj, semnalate de N. Vlassa este un fund de vas ce are redat prin canelur\ un model de barc\ cu pânze [i vâsle, poate cea mai timpurie redare a mitului Arca lui Noe, g\sit la 5 m adâncime, în nivelele I, Fig. IIIe.3. Tot de acolo, poate de ceva mai sus, provine [i o t\bli]\, o plachet\ cu semne solare Fig. IIIe.3 (Vlassa 1970; 1971; 1971a) [i o frumoas\ ceramic\ pictat\. Materialele din primul nivel publicat de N. Vlassa (Fig. IIIe.3) nu reprezint\ etapa I-a, ele fac parte din etapa a II-a.
◄ , ▲ Cheile Turzii, Pe[tera Ungureasc\
Fig. IIIe.5. CCTLNZIS, faza II, grupul Cheile Turzii
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 410
Materialele din Cheile Turzii, cel pu]in cele din s\p\turile noastre unde avem pu]ine
materiale neamestecate, pot fi sincronizate cu cele de la Lumea Nou\. Nu avem îns\
dovada unei etape timpurii. La T\rt\ria materialele CCTLNZIS sunt în propor]ie restrâns\,
poate importuri, în jur de 2-3% din ceea ce s-a publicat. Ele nu apar în orizontul Vin…a A, dar
sunt prezente în nivelul al doilea, în cel Vin…a B1.
Prezen]a unor descoperiri Pi[colt II, anterioare nivelului Suplac I în zona cercet\rilor noastre, atest\ prezen]a acestor comunit\]i aici în cursul fazei dezvoltate, Zau II.
Deci, pentru momentul de formare avem elementele din care iau na[tere, dar nu [i date
stratigrafice sigure, iar cele C14 sunt insuficiente.
Faza a II-a
Faza a II a este cunoscut\ în întreg arealul (Fig. IIIe.1), la Cheile Turzii (Fig. IIIe.4b, 5)
(RepCj 1992, 101-105, Paul 1992, 139; Lazarovici Gh. 1987a; Lazarovici Gh. et alii 1995; Maxim 1999, cat. 241), Zau de Câmpie (Lazarovici Gh. 1991; 2000), Vadu Cri[ului (vest,
Roska 1942, 237; RepBh 1974, 81-82; Ignat 1979; 2000; Ierco[an 1997, 54; Maxim 1999,
cat. 1081), Pericei (în NV, Lakó 1981, 61; 1986, 50; Ierco[an 1997, 39; Maxim 1999, cat.
731; B\cuie]-Cri[an et alii 2001 [. a.), Limba (Paul 1992, 140; Paul, Ciut\ 1998, 41-42; RepAb 1995, 92-93; Paul et alii 2004) [i altele. În aceast\ vreme evolueaz\ [i se separ\
unele grupuri culturale.
Grupul Cluj – Pericei – Suplac - Iclod (Fig. IIIe.3)
Reprezint\ un grup cu ceramic\ pictat\ [i incizat\, diferit de cel de la Lumea Nou\, unde
lipsesc materialele vin…iene (Lazarovici Gh., Lakó 1981, 40, n. 95-95 bibl.; Lazarovici Gh., Kalmar 1982; 1986, 39 sqq; Lazarovici Gh. 1986; 1991). Se deosebe[te [i de ceramica de la Zau, unde apare o pictur\ timpurie, care lipse[te la Cluj, dar materialele de la Cluj par mai apropiate de cele de la Iclod. Pentru descoperirile timpurii sunt pu]ine materiale cu date stratigrafice clare. Evolu]ia descoperirilor de la Cluj spre grupul Iclod este evident\ la Cluj (-Pia]a Victoriei, - {t. Cel Mare - Bd. Eroilor [. a.; Maxim 1999, IX/1,4-10) [i la Iclod I. Trebuie s\ preciz\m c\ [i la Zau este aceea[i situa]ie, dar evolu]ia este întrerupt\ de migra]ia Foeni, în sta]iune constatându-se evolu]ia spre Petre[ti, iar la cca. 2 km rezultatul evolu]iei este o sta]iune a grupului Iclod.
La Cluj - Monumentul Memorandi[tilor au fost descoperite cca. 2200 fragmente cera-mice, reprezentând 23,4% din materialul acestui grup cultural aflat în baza noastr\ de date, dar sunt necesare noi observa]ii stratigrafice. Analiza materialului faunistic indic\ un mod de via]\ sedentar; bovinele reprezint\ 58%, suinele 17%, iar dac\ ad\ug\m oaia [i câinele ob]inem 80% (Bindea 2005, cap. IV, tabel 8, fig. 13).
Credem necesar\ [i introducerea no]iunii Pericei - Suplac. Ini]ial materialele au fost considerate a fi Suplac I, dar deoarece drumul spre Cluj — Cheile Turzii este marcat de
descoperirile de la Pericei, este necesar\ [i men]ionarea lor. Pe de alt\ parte migra]ia Vin…a
C1 (B2/C la noi, vezi mai sus Vin…a) ce d\ na[tere fazei a II a CCTLNZIS nu este semnalat\ în Cri[ana, iar colegii maghiari nu au fost interesa]i a defini anumite
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 411
fenomene legate de orizontul Vin…a C (exemplu cu Bicske, în afar\ de Eva Peters 1954; ceilal]i le-au legat de fenomenele Lengyel care sunt ceva mai târzii). Alte descoperiri sunt Giurtelec, Pe[ti[, Vadu Cri[ului, pe[tera Deven] (Paul 1969, 300; Maxim 1999 cat. 465; 739; 1081 [i bibl. veche), Suplacu de Barc\u I (Ignat 1998 [i bibl.; Maxim 1999, pl. XVIII) [i altele mult spre nord pe Tisa superioar\. Descoperirile de la Zau se leag\ de nivelele IIC — III de la Suplac [i prin plastic\ (Ignat 1973; 1977; 1979; 1998; 2000, pl. XI-XIII; iar recent B\cue]-Cri[an 2004; 2004a: 2005; 2005a [.a.). Ceramica pictat\ de la Cluj — M. Memorandi[tilor din nivelul locuin]ei, are analogii la Zau în nivelurile IIC [i în motivele turd\[ene de aici, înainte
de apari]ia elementelor Foeni [i Vin…a C1.
Ceramica neagr\ [i cea incizat\ au tradi]ii Vin…a B2 [i turd\[ene timpurii. Asemenea ceramic\ pictat\ apare [i la Or\[tie, Pe[tera Cauce [i Turda[, în nivelurile inferioare (Luca et alii 2003, fig. 25-26). Motivele pictate de la Zau apar la Cluj aproape în toate punctele în mai toate nivelurile, doar câteva lipsesc (vezi Maxim 1999, pl. XIV). Acest grup nu a avut o durat\ prea mare de timp, dar a cunoscut evolu]ii dinamice în timp [i spa]iu. Uneori credeam c\ este o extindere a grupului Iclod I, dar sunt fenomenele din care se na[te [i acest grup.
Cluj – Monumentul Memorandi[tilor. Date statistice
Baza noastr\ de date pentru complexul CCTLNI con]ine peste 9300 de fragmente ceramice, iar 2192 din acestea provin de la Cluj - M. Memorandi[tilor, dintr-o suprafa]\ de 10 x 10 m. Num\rul mare de materiale arat\ existen]a a cel pu]in trei nivele de locuire în acea parte, de[i la cca. 30 m spre vest situa]ia era diferit\, acolo fiind patru nivele (al patrulea este Iclod). Arhitectura de aici nu a putut fi studiat\ din cauza lipsei unor s\p\turi sistematice. Descoperirile sunt la adâncime mare, între -4 [i -5,2/6,2 m, motiv pentru care sporadic s-a ajuns la complexe [i doar în gropile de grinzi betonate de cel mult 1,5 x 1,5 m. Toate sondajele de salvare au dat multe materiale ceramice, dar suprafe]ele cercetate au fost mici, iar informa]iile extrem de disparate (Lazarovici Gh. et alii 1984). Cu toate acestea, cercet\rile de aici au oferit [i cele mai multe observa]ii stratigrafice privind complexele arheologice. Au fost sesizate trei mari orizonturi de locuire.
Fig. IIIe.6a-b. Cluj - Monumentul Memorandi[tilor, ceramica de la - 5 m
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 412
Primul orizont era la baza stratului de cultur\ [i consta din gropi de bordeie, adâncite în solul galben pietros, aflate între - 5,4-5,6 m [i - 6,2-6,4 m. Din p\cate, complexele fiind în col]ul s\p\turii nu am putut stabili dimensiunile exacte ale acestora. Urma un alt orizont de locuin]e CCTLNZIS [i apoi un strat de cultur\ f\r\ complexe în suprafa]a cercetat\. În orizontul al doilea a fost cercetat col]ul unei locuin]e cu peretele p\strat pe 40 cm în\l]ime, în care au ap\rut urmele unor stâlpi de la structura de baz\ (parte ridicat\ de Z. Maxim in situ
[i aflat\ la MNIT). {an]ul de funda]ie al pere]ilor ajungea la 50 — 60 cm adâncime; în Fig. IIIe.7c-d se poate vedea structura [i adâncimea parilor. Pere]ii din bârne erau acoperi]i cu lut lipit, dar impresiunile nu s-au p\strat prea bine (lutul fiind amestecat cu p\mânt, la ardere nu r\mâne o structur\ foarte clar\).
a
b
Fig. IIIe.7.Cluj - M. Memorandi[tilor: a)▲funda]ie de perete [i I nivel de c\lcare; b) structur\ de perete▲; c-d) perete▼
Din celelalte s\p\turi de salvare nu se cunosc alte informa]ii, s-au cules practic doar materialele.
Ceramica incizat\, din orizonturile publicate de N. Vlassa din Cluj Pia]a Libert\]ii I, dintr-
un strat gros de 70 cm (ast\zi Pia]a Unirii) (Vlassa 1976, 128, 161; Vlassa, Daicoviciu 1974,
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 413
13-14), prin formele de vase patrulatere, prin decorul în tehnica « crusted » se poate lega de
descoperirile de tip Stakálhát (târziu), dar mai mult de descoperirile de tip Turda[, deoarece
la Cluj- pe Bd. Revolu]iei (fost Lenin) exist\ ceramic\ de factur\ Turda[ asociat\ cu
ceramica pictat\ (Lazarovici Gh. 1983a, 14; RepCj 1992, 118-154; Maxim 1999, cat. nr.
293). În s\p\turile din Pia]a Unirii (Gh. Lazarovici), aflate la cca. 50 m vest, pe o caset\ de 3
x 5 m stratigrafia este similar\ (s-au descoperit aici mai multe materiale din nivelul superior,
aflate probabil în vecin\tatea unui complex). Al doilea nivel din Pia]a Unirii, gros de 30 cm,
N. Vlassa îl leag\ de cultura Herpály (Vlassa 1976, 161; Vlassa, Daicoviciu 1974, 14 ; pentru
descoperirile din Pia]a {tefan cel Mare vezi mai jos grupul Iclod).
În Pia]a Unirii nu s-a putut continua s\p\tura în adâncime deoarece în acel an apa
freatic\ era cu 2 m mai ridicat\. Ceramica descoperit\ de noi la -5,4 m apar]ine nivelelor III
de la Zau, ap\rând [i materiale de tip Foeni (Fig. IIIe.9a/1, 5), dar [i CCTLNZIS III (Fig
.IIIe.9a/ 2-3, 6, 8). În orizontul superior exist\ marf\ Turda[ târzie (Fig. IIIe.9b/1-12). Din
datele de care dispunem pân\ acum putem preciza c\ a[ezarea de la Cluj reprezint\ cea
mai mare sta]iune neolitic\ din Transilvania, cu o lungime de 1 km [i o l\]ime între 400 — 700
m, deci cu o suprafa]\ de cca. 30-70 ha, cu un strat gros de depuneri între 1 - 3,5 m.
La Pericei exist\ dou\ orizonturi de complexe neolitice cu bordeie
[i locuin]e (acestea mai târzii). Arheologii care au cercetat a[ezarea au
considerat la început c\ materialul arheologic de aici are analogii în
descoperirile de la Suplacu de Barc\u. Noi credem c\ materialele de la
Pericei nu apar]in grupului Suplac I, ci acestui grup Cluj-Pericei-
Suplac-Iclod, din care se nasc grupele Suplac [i Iclod din neoliticul
târziu. Participarea grupului cu ceramic\ pictat\ de la Cheile Turzii
(100% pictur\) [i de la Zau (97% pictat\, inciziile sunt sub 3%) este
evident\. La Suplac — Cor\u III (# Por]), anterior descoperirilor de tip
Lumea Nou\ sunt cele de tip Pi[colt (cercet\ri Gh. Lazarovici ; Matei
et alii 2002; B\cue]-Cri[an 2004; 2004a; 2005).
În zona pe care am cercetat-o la Suplac în sectorul învecinat
(Gh. Lazarovici), s-au descoperit dou\ locuin]e de suprafa]\, dou\
platforme de pietre, ce ]in de neoliticul târziu (vezi mai jos Suplac), un
bordei, par]ial prins în s\p\tur\, mai multe gropi [i probabil un [an]
de ap\rare (r\mas neprelucrat, s\p\turile fiind sistate de conducerea
MNIT). S-au g\sit [an]uri de funda]ie în vecin\tatea unei locuin]e
Suplac III, dar nu [tim dac\ sunt din aceast\ vreme sau din neolitic târziu. În acest orizont, în
nivel II (nivel I — Pi[colt) sunt pomenite câteva locuin]e pe t\lpici, un mormânt [i ceramic\
pictat\. Foarte probabil descoperirile de la Pericei arat\ drumul dinspre zona Clujului sau
Cheile Turzii — H\[date — Huedin — Zal\u — Z\uan — Pericei — Suplac, fie cel de la Cluj —
Sutor — Zal\u [i mai departe prin Pericei spre Suplac. Înaintea cercet\rilor mai noi de la
Suplac, consideram (Gh. Lazarovici) componenta CCTLNI ca venind dinspre Oradea, de pe
valea Cri[ului Repede.
Tab. IIIe.8 Suma
Baza CCTLNI
9347 total
Procent
8.709
550 81 81 540 13 13 520 179 179 510 294 500 456 456 490 334 334 480 105 105 475 113 113 470 82 82 465 38 38 460 206 206 455 148 148 450 64 64 440 32 32 430 82 82
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 414
Fig. IIIe.9. Cluj – Pia]a Unirii: a) ▲ ceramic\ pictat\; b) ceramic\ încizat\ de tip Turda[▲
a
b
Fig. IIIe.10. CCTLNZIS, grupul Cluj – Pericei: a) Locuin]a 3; b) Suplac I, dup\ D. Ignat
Drumul peste culmea Mese[ului [i chiar din Huedin este posibil [i descoperirile sunt
numeroase (Fig.IIIe.1). Motivele apar în Cluj, în nivelul I al lui N. Vlassa (B\cue]-Cri[an et alii
2001 [. a.). Pe baza picturii, a formelor, a lipsei motivelor din nivelele IIA de la Zau, ele
apar]in etapei mijlocii [i târzii IIB [i IIC de la Zau. Desigur, acolo pot fi [i materiale mai
timpurii. Sincronismele cu nivelul I al lui N. Vlassa din Cluj - Pia]a Libert\]ii (#Unirii) indic\ tot
etapa mijlocie [i târzie (aceasta mai bine reliefat\ dup\ ornamentele existente). Cercet\rile
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 415
în zona de munte sunt aproape inexistente, cel mai adesea fiind doar descoperiri întâm-
pl\toare, din aceste motive nu sunt leg\turi între zone.
Fig. IIIe.11. Sta]iuni neolitice în zon\, 1a, 1b, 4-7, CheileTurzii;
surse de silex # 2 [i sare # 3
Grupul Cheile Turzii (Fig. IIIc.4, 8-9)
No]iunea de grupul Cheile Turzii a fost lansat\ în 1991 (Lazarovici Gh. 1977b; 1991,
109-110; Lazarovici Gh. et alii 1995, 546-552). Termenul era subîn]eles la N. Vlassa (1970,
3, 11-13, 14 [i bibl.; 1976, 161-172). În s\p\turile autorului men]ionat au ap\rut numeroase
materiale arheologice, care nu au fost publicate, dar exist\ o bun\ ilustra]ie color a lor; din
p\cate nu se cunosc exact pe[terile [i nivelurile în care au fost descoperite. Locuirile din
Cheile Turzii fiind în pe[teri, nu avem prea multe informa]ii despre modul de via]\. Din
experien]a îndelungat\ în cercetarea zonei, putem afirma c\ în majoritatea pe[terilor nu era
posibil un mod de via]\ neolitic stabil pe tot parcursul anului, cu familii [i copii. Este foarte
posibil s\ fi existat doar un mod de via]\ sezonier, legat de pescuit [i cules în timpul
prim\verii - verii. Pentru unele pe[teri sunt pomenite doar vetre de foc [i informa]ii cu
caracter general despre materialele ceramice (le-am studiat, dar nu au fost publicate),
necesitând verific\ri stratigrafice. Cele mai multe vetre de foc nu au fost amenajate. A[a-
zisul „bordei” (Lazarovici Gh. et alii 1995, 543-544, fig. 3.1) s-a dovedit ulterior a fi o s\p\tur\
arheologic\. Din cercet\rile lui N. Vlassa rezult\ c\ sunt multe etape stilistice [i culturale, în
majoritatea cazurilor predomin\ ceramica pictat\, iar cea excizat\ apare sporadic, nefiind
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 416
caracteristic\. Pe parcursul unui secol au fost numeroase cercet\ri în diferite pe[teri, din
p\cate cele mai multe soldate doar cu simple referiri, altele fiind inedite. Cele mai importante
sunt cele ale lui N. Vlassa, dar asemenea investiga]ii a f\cut [i D. Berciu (Paul 1969a, 325).
Fig. IIIe.12. Cheile Turzii: a) ▲coborârea spre Chei; b▲ s\p\tura lui V. Fene[an, Milea, oase pe fundul s\p\turii
I. Paul sincronizeaz\ descoperirile din Cheile Turzii cu nivelul IIa de la Lumea Nou\
(Paul 1981, 203). În Pe[tera Binder nu apar materiale de tip Turda[ (Vlassa, Daicoviciu
1974; Roman 1969, 18). Condi]iile din pe[teri sunt excelelente doar pentru sezonul cald, de
aceea credem c\ este vorba doar de locuiri sezoniere sau specializate în ol\rit sau prelucrat
aur (Pe[tera Ungureasc\, în nivelele cu Toarte pastilate).
În vreme de iarn\ locuitorii din Pe[tera Ungureasc\ probabil se retr\geau la cap\tul
dinspre Petre[ti a Cheilor, unde este o întins\ sta]iune, din p\cate necercetat\. La un col] de
grajd au fost despistate platforme de chirpici groase de 20-30 cm, ceea ce arat\ o
arhitectur\ caracteristic\ neoliticului mijlociu.
Zona Cheilor Turzii a fost foarte intens locuit\. N. Vlassa a continuat cartarea început\
de Nyaradi [i a localizat peste 42 pe[teri, grote [i ad\posturi sub stânc\. Noi am continuat
cercet\rile în zona Cheilor Turzii [i pe versan]i, în hotarul comunei Petre[ti, S\ndule[ti,
Cheia [i Tureni, ocazii cu care am marcat noi descoperiri arheologice [i etno-arheologice,
surse de silex, argil\ etc. (m\n\stiri, tumuli, morminte megalitice, [. a.) ajungând la 75-80
puncte (Lazarovici Gh., Kalmar/Maxim 1987-1988; 1987-1988a).
Avem în proiect studiul unei alte pe[teri apropiate de Pe[tera Ungureasc\, este vorba de
Pe[tera lui Binder unde stratigrafia pare identic\ sau apropiat\ [i nu a fost deranjat\
(materiale din s\p\turile din 1963 ale lui D. Berciu şi I. Al. Aldea).
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 417
Fig. IIIe.13. a)▲ Planul Cheilor cu pe[terile; b) stratigrafia neo-eneolitic\ din P. Ungureasc\▼
Pe[tera Ungureasc\. Stratul neolitic în centrul pe[terii are cca. 40 cm grosime, iar spre
margini atunci când nu este deranjat, doar 15-20 cm. Un atelier pentru confec]ionat bijuterii
de aur a distrus straturile neo-eneolitice, Fig. IIIe.13 stânga (Lazarovici Gh. et alii 2004a;
2006). Materialul ceramic al acestui complex cultural din pe[ter\ const\ din 814 fragmente,
ce reprezint\ 8,7 % din totalul de 9.300 fragmente din baza noastr\ de date.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 418
Fig. IIIe.14. Cheile Turzii, Pe[tera lui Binder, Muzeul din Alba
Grosimea stratului de cultur\ neolitic mijlociu este de cca. 30-35 cm, de[i pe alocuri în func]ie de patul pe[terii variaz\ de la un carou la altul. Pentru complexul cultural în discu]ie au fost identificate dou\ orizonturi de cultur\, unul mai t=rziu cu ceramic\ mai mult nisipoas\ (marcaj verde) [i altul cu pleav\ [i angob\ alb\ (marcaj ro[u), ce apar în amestec în pozi]ii secundare (marcaj galben), tabel IIIe.16.
Fig. IIIe.15. CCTLNZIS ▲ a) Vadul Cri[ului; b) Pe[ti[ ▲
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 419
La Vadu Cri[ului [i în zona castrului din Piatra Craiului sunt mai multe pe[teri cu descoperiri ale
grupului Cheile Turzii. În toate aceste locuri nu au fost semnalate ornamente incizate [i nici
materiale vin…iene sau turd\[ene. Formele de vase sunt diferite, cum sunt cele de la Pe[ti[.
La Vadul Cri[ului formele sunt identice cu cele ale complexului CCTLNZIS.
De altfel, asemenea importuri apar în sudul Câmpiei Transilvaniei, în mediu vin…ian la
Miercurea Sibiului (inf. S. Luca). Acestea sunt rezultatul unor schimburi culturale, sare contra
bitum, drumurile spre sursele de bitum din Cri[ana sunt fie Cheile Turzii — Huedin — Ale[d —
Derna -T\t\ru[ dup\ afirma]iile lui N. Vlassa (1971, 12; 1976, 169), fie prin Cluj — Mese[ —
Pericei — Suplac, unde se exploateaz\ [i acum [isturi, asfalturi, bitumuri, de fapt lignit
îmbibat cu 4-6% bitum.
Ceramica din pe[teri, de calitate deosebit\, bine p\strat\, cu o
motivistic\ deosebit\, este în cantitate mare în compara]ie cu cea
uzual\, semifin\ (de folosin]\ cotidian\), fapt ce ne determin\ o dat\
în plus s\ subliniem utilizarea pe[terilor pentru activit\]i specializate,
ateliere de ceramic\, sau de prelucrarea aurului sau cuprului, cum
am sezizat la Cheile Turzii în Pe[tera Ungureasc\. Spre o inter-
pretare asem\n\toare tinde [i S. A. Luca pentru locuirile din Pe[tera
Cauce [i altele din zona Mun]ilor Poiana Rusc\, unele legate de
exploatarea silexului (Luca et alii 2004, 24-42, 147-180) [i probabil
înv\]area unor tehnologii de prelucare, altele legate de via]a
c
n
p
a
p
n
p
1
M
V
s
P
c
c
C
i
Tabel IIIe.16. Cheile Turzii Pe[tera
Ungureasc\ raportat la baza de date
CCTLNZIS
Suma 814 buc. 0-30 25 -40 82 -50 261 -60 161 -70 130 -80 106 -90 49
spiritual\ (Luca et alii 2005), situa]ie întâlnit\ [i în alte areale
ulturale (Ucelli Gnesutta 1998). În acele pe[teri sunt numeroase materiale pictate înc\ din
eoliticul timpuriu (Luca et alii 2004, 24 [i urm. [i o bogat\ bibliografie). Din p\cate [tim
rea pu]in despre locuirea în pe[teri [i despre activit\]ile celor care au locuit aici. Simplele
nalize osteologice nu rezolv\ problema, ci doar o pun. În pe[terile mari sunt multiple
osibilit\]i de cercetare, dar de cele mai multe ori acestea au fost f\cute de amatori.
Grupul Lumea Nou\
Este un grup cultural apar]inând culturii Vin…a [i celei cu ceramic\ pictat\ care a dat
umele complexului cultural. În spa]iul din Cartierul Lumea Nou\, ce cuprinde mai multe
uncte sau sta]iuni din diferite epoci, din s\p\turile lui Dumitru [i Ion Berciu (1944-1947,
961-1963) [i ale altora (Al. Aldea 1967; I. Paul 1976, 1995-1996, apoi din 2004 [. a.; Gligor
. 2006), se distingeau dou\ zone: una unde predomin\ ceramica vin…ian\ (peste 80 %
in…a B1, B1/B2), al\turi de ceramica pictat\ pe fond alb cu diferite motive; o alt\ zon\,
ector I, unde apar materiale Vin…a C1, ca [i altele specifice grupului Turda[ [i culturii
etre[ti (Berciu I., Berciu D. 1958; Berciu I. 1968; Gligor 2006).
În s\p\turile noi de la Lumea Nou\, în diferite zone au fost depistate numeroase
omplexe aflate la marginea sta]iunii, atât a celei vin…iene, cât [i a celei Petre[ti; autorii
onsider\ c\ ini]ial au fost gropi de lut, utilizate apoi ca gropi pentru resturi menajere.
oncluziile lui Ion [i Dumitru Berciu r\mân deocamdat\ cele mai exacte, dar s\race în
nforma]ii privind complexele [i nivelele în care apar (Berciu I. 1968, 55-56). Ion Berciu
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 420
consider\ c\ erau dou\ orizonturi de bordeie, locuin]ele de suprafa]\ apar doar la trecerea
spre cultura Petre[ti (nivelul III al s\u), iar în nivelul IV se încheie evolu]ia grupului Lumea
Nou\ [i apare cultura Petre[ti. Autorul men]ioneaz\ dou\ sectoare, I [i II. Lumea Nou\ I
este localizat pe botul de teras\ dinspre sud, unde este un strat de 1,3 m cu cinci niveluri
(Berciu I.1968, 53, 55; s\p\turi în 1944-1945, 1947, 1961). D. Berciu imparte stratigrafia în
trei etape I-III. Iuliu Paul, pe baza observa]iilor lui I. Berciu, împarte etapa I-a în Ia [i Ib.
Nivelele cu bordeiele le leag\ de Vin…a — Turda[; nivelele IIA-IIB de Lumea Nou\ [i III de
Petre[ti (Paul 1965; 1981, 203). I. Paul revine apoi [i afirm\ c\ în Ib exist\ pictur\ Lumea
Nou\ cu ceramic\ ro[ie [i brun\, pe care o sincronizeaz\ pe baza ceramicii vin…iene cu
Vin…a B1/B2 (Paul 1981, 208). Sunt [i alte sincronisme cu Sátoralyauihely Tisa, Bükk,
Lengyel, Oborin, Michalove Hrádok [. a., unele contestate atunci, altele ]in deja de istoricul
cercet\rilor (Paul 1965, 20).
Fig. IIIe.17. T\rt\ria nivel IIa [i IIb, materiale CCTLNZIS
Cercet\rile noi de la Lumea Nou\, efectuate sub îndrumarea lui Iuliu Paul au dus la
descoperirea a noi zone, unele cu descoperiri Petre[ti clasice, altele cu descoperiri Petre[ti
timpurii (grup Foeni: Gligor 2006). Dar din toate aceste cercet\ri nu sunt nici un fel de
informa]ii clare despre complexe, dimensiunile lor, orientare, încadrare cultural\. De grupul
Lumea Nou\ (opiniile noastre privind grupul, Lazarovici Gh. 1977e, 224; 1986, 18) se pare
c\ se leag\ [i descoperirile de la Limba, unde sunt trei puncte V\rarea, Bordane [i {esul
Orzii. Este posibil ca ele s\ apar]in\ aceleea[i a[ez\ri cu o stratigrafie orizontal\. La {esul
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 421
Orzii (nivelul Vin…a B) apare ceramic\ pictat\. Fiind s\p\turi de salvare, autorii nu au avut
r\gazul a studia [i publica rapoarte detaliate, a[a încât informa]iile privind încadrarea
cultural\ rezultate din noile cercet\ri sunt vagi.
Fig. IIIe.18. Orizontul Vin…a – Lumea Nou\ de la T\rt\ria (MNIT)
La T\rt\ria, în s\p\turile lui K. Horedt erau fragmente ceramice cu angob\ alb\ (caseta
C [i D), ca [i în cele ale lui N. Vlassa (1962; 1964; 1976, 128; Paul 1969), iar în s\p\turile lui
Iuliu Paul a ap\rut ceramic\ pictat\. Exist\ un procent de ceramic\ pictat\, probabil al\turi
de alte categorii, dar nu sunt studii analitice pentru preciz\ri mai fine. Acestea sunt
contemporane cu etapele IIB-IIC de la Zau, fiind anterioare orizontului Petre[ti — Turda[, deci
la nivel Vin…a B2.
În una din sec]iunile de la Limba au fost descoperite [i publicate trei fragmente ceramice
pictate atribuite complexului CCTLNZIS (sondaje 1944, 1947, Berciu D., Berciu I. 1958; D.
Berciu 1961, 23-24, 27; Paul et alii 1999; 2000; 2001; 2002; 2003) care î[i g\sesc
corespondent în nivelul inferior de la Zau, doar c\ acolo componenta principal\ nu era
grupul Turda[, ci cultura Vin…a.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 422
Extr\gând din baza de date (Lazarovici Gh., Maxim 1996) materialele pe cate-goriile ceramice (care reflect\ rolul func]io-nal al ceramicii) din s\p\tura lui Marton Roska de la Turda[ (1910) [i f\când un studiu pe nivelele inferioare din diferitele sec]iuni ale acestuia, ob]inem tabelul al\-turat. Din serierea lui aproape uniform\, cu varia]ii doar pentru sec]iunea 1, unde nivelul inferior [i mijlociu au aceea[i structur\ (probabil materialele apar]in aceleia[i faze)
vedem c\ în sec]iunea 4 stratigrafia este liniar\, materialul resprezentând cca. 40% din ceea ce am selectat (1243 fragmente ceramice). Din cercet\rile lui Sabin Luca de la Turda[ [tim c\ nivelele mijlocii con]in materiale Foeni [i Turda[, iar cele superioare Petre[ti. La Turda[ nu este ceramic\ pictat\, decât cea de tip T\uala[ (sau T\ula[: Dumitrescu H., Lazarovici Gh. 1984-1986, pl. I-II), prezent\ în partea inferioar\ a nivelului II în s\p\turile lui S. A. Luca (Luca 2001, 70, în locuin]a 1/1992 [i B4/1995, pl. 25/1, 28/4-5), specie care apare [i la Cauce (Luca et alii 2004, pl. 31-34). Aceste categorii nu le avem decât în mediu Turda[ [i Tisa I, nu [i în cele de tip CCTLNZIS. Aceasta ne permite s\ consider\m c\ originea com-plexului cu ceramic\ pictat\ nu deriv\ din migra]ia care a dat na[tere grupului Turda[, dar grupul Turda[ a contribuit la geneza etapelor II. Dac\ vor fi s\pate bine [i publicate corect datele de la Lumea Nou\ [i Limba am putea avea un r\spuns clar privind prima etap\ a complexului CCTLNZIS. Pe baza celor dou\ sta]iuni avem dovada anteriorit\]ii grupului cu ceramic\ pictat\ fa]\ de cel de tip Turda[.
Tab
.III
e.19
Gro
sier
a
Sem
ifina
Fin
a
Sum
a
Pro
cent
03;INF 24 15 39 3 01;MIJ 193 109 6 308 24.8 01;INF 144 91 6 241 19.4 04;INF 132 92 23 247 19.9 04;MIJ 131 103 44 278 22.4 04;SUP 39 49 42 130 10.4 Suma 663 459 121 1243 Procent 53.3 36.9 9.7 100
Din tabelul de mai jos (de[i datele sunt din urm\ cu zece ani) se poate observa seria mai lung\ pe care o ofer\ Zau. În serie Lumea Nou\ apare mai timpurie, dar deoarece sunt pu]ine materiale publicate, avem rezerve. Unele elemente comune cu Vadu Cri[ului le coreleaz\, dar oricum Vadul Cri[ului ni se pare mai timpurie, dar con]ine [i un amestec cu elemente mai târzii. Descoperirile de la Pe[ti[ sunt slab corelate, au [i elemente mai târzii (Ignat 2000, incizii tab. 21, p. 19). Între Zau [i Lumea Nou\ nu sunt corela]ii directe, iar lipsa lor reflect\ [i modul de publicare al materialelor.
Fig. IIIe.20. Sincronisme între diferite sta]iuni CCTLNZIS, pe baza ornamentelor
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 423
Ne intereseaz\ acestea deoarece prezen]a constant\ a unor fragmente cu ornamente
Turda[ în toate nivelurile de la Zau ar împinge înapoi datarea grupului Turda[, în vremea
fazei Vin…a B1, ceea ce nu este confirmat de datele stratigrafice de la Lumea Nou\.
Mai mult, nu este vorba doar de ornamente, dar [i factura ceramicii turd\[ene este
diferit\ de a celorlalte. Lipsa materialelor de factur\ Vin…a B1 la Zau, cu care este
contemporan\ în alte p\r]i (T\rt\ria, Limba, Lumea Nou\ sector A) ne face s\ privim cu
rezerv\ începutul sta]iunii de la Zau [i s\ men]inem vechea terminologie mai complicat\
CCTLNZIS. Datele de la Zau arat\ doar o contemporaneitate cu Vin…a B2, poate mai mult cu
Vin…a B2/C, sau C1 la Schier. Acestea se coreleaz\ cu cele de la Uivar [i Or\[tie, deci cu
Vin…a C1 (Schier, Dra[ovean et alii 2004). Unele materiale de la Limba sunt de faz\ B1, altele
de B2/C (se ridic\ un semn de întrebare cu privire la rela]ia dintre cele mai timpurii materiale
turd\[ene din Banat de la Vršac — At, unde sunt materiale Vin…a C1 (dup\ Schier; B2/C, Gh.
Lazarovici; B2 la Miloj…iƒ), dar [i Vin…a B2 (la Miloj…iƒ), considerate de noi mai târzii. Studiind
din nou descoperirile de la Vin…a dintre -6 [i -7 m, am constat c\ la Vršac — At exist\ sigur
materiale de faz\ Vin…a B2 (la Miloj…iƒ). Cu prilejul public\rii monografiei despre Vršac — At
(Gh. Lazarovici, Fl. Dra[ovean) urmeaz\ s\ se studieeze acestea [i rela]iile cu grupul Foeni,
care migreaz\ mai târziu.
In tabelul de mai sus observ\m c\ faza a III-a este în neoliticul târziu, are mai multe
etape, în grupe sunt aspecte [i evolu]ii diferite, fiecare cu specificul ei. La Zau sub influen]e
ale grupului Foeni (este un orizont cu cca. dou\ nivele de locuin]e), ceramica pictat\ are mai
mult nisip în past\, evoluând spre Petre[ti [i grupul Iclod. Comunit\]ile Lumea Nou\ - Iclod
se mut\ în punctul La Bufet, la cca. 1 km spre est. În centrul sta]iunii, dup\ o scurt\ perioad\
în care ceramica are nisip în past\ se constat\ evolu]ia spre Petre[ti A (Laz\r 1995, 283-
284; Maxim 1999, cat. 1145; Lazarovici Gh. 2000). La Cluj [i Iclod se formeaz\ un grup
aparte pe baze turd\[ene târzii (Roska 1942, 133; Lazarovici Gh. 1983a, 14; 1991, s.v. Cluj;
RepCj 1992, 118-154; Maxim 1999 cat. 293), în nord-vest spre Suplac [i în vest la Vadu
Cri[ului sunt elemente ale grupului Cluj, dar [i elemente Tisa, Herpály (Ignat 1998; 2000).
Descoperirile de la Pericei se aseam\n\ cu cele de la Cluj [i de la Zal\u — Valea Mi]ii
(acestea aflate în proces de retardare; nepublicate), (Lakó 1981, 77-79; 1986, 51; Lazarovici
Gh. 1984, 89; 1986, 15; Maxim 1999, cat. 1142). La Z\uan - Dâmbul Cimitirului exist\ un
orizont timpuriu legat de etapa I-a (Lazarovici Gh. 1983a, 18; 1985a, 69-79; Maxim 1999,
cat. 1148; pl. VII).
Pe baza ceramicii prelucrate statistic, materialele de la Zau reprezint\ 67% din cele
aflate în baza nostr\ de date, iar cele din Pe[tera Ungureasc\ din Cheile Turzii doar 8,7%.
Fig. III e.21 ZAU 3352 CT PU CJ-Memor Suma Procent CCTLNZIS, Suma 6341 814 2192 9347 100% Procent 67.84 8.709 23.451 100
Preciz\rile de sus erau necesare deoarece în cea mai mare parte materialele ceramice
nu au fost publicate sau se folosesc terminologii care nu au fost explicate.
În concluzie, originea grupului r\mâne deocamdat\ discutabil\ deoarece exist\ pu]ine
materiale din complexe. Evolu]ia etapei IIA este determinat\ de migra]ia Turda[, deci ]ine de
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 424
neoloticul tîrziu, dar sunt [i materiale din neoliticul dezvoltat. Începutul ar fi geneza, etapa IA;
etapa IB ar fi la Lumea Nou\, T\rt\ria [. a.; etapa IIA ar fi în neoliticul târziu paralel cu o
parte din Vin…a B2 (B2/C, Gh. Lazarovici; C1 la Schier); etapa IIB poate fi determinat\ de
migra]ia Vin…a C1; în etapa IIC apar deja elementele migra]iei Foeni, care determin\
aspectele CCTLNZIS III ce încheie evolu]ia în spa]iul sudic [i central — estic, zon\ în care se
formeaz\ cultura Petre[ti; în zona de nord se formeraz\ grupul Iclod, iar în zona de vest
grupul Suplac. Acestea din urm\ le trat\m la neoliticul tîrziu, ca [i grupul Turda[, geneza lui
în Transilvania nefiind legat\ de fondul Vin…a B.
A[ez\ri [i fortifica]ii
Informa]iile privind arhitectura acestui complex cultural sunt foarte s\race datorit\
metodelor de s\pare în sec]iuni de 1 sau 2 m l\]ime, ce nu permit delimitarea exact\ a unui
complex [i nici identificarea elementelor arhitecturale. De altfel nici s\p\turile nu au fost de
mare tehnicitate, cu excep]ia celor de la Por] — Cor\u III ale colegilor de la Zal\u [i a celor
de la Zau, Iclod [i }aga (Gh. Lazarovici). Sunt zeci de rapoarte în care nu sunt date
dimensiunile elementare ale unui complex, lungime, l\]ime, adâncime (la bordeie, semibor-
deie sau gropi, nu este sc\parea noastr\).
Nu exist\ nici studii privind a[ez\rile acestei perioade din centrul, vestul Transilvaniei [i
din Mun]ii Apuseni, iar referirile sunt sporadice.
La Lumea Nou\ a[ezarea este situat\ pe o teras\ mare ce str\juie[te drumul spre
Apuseni [i domin\ Valea Mure[ului.
Fig. IIIe.22. Sta]iunea de la Lumea Nou\, localizare
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 425
Nu se cunosc dimensiunile ei exacte, mereu apar noi descoperiri, dar apreciem c\
a[ezarea are peste 10 ha. Cercet\rile noi de la Lumea Nou\, efectuate sub îndrumarea lui
Iuliu Paul au dus la descoperirea a noi zone, unele cu descoperiri Petre[ti clasice, altele cu
descoperiri Petre[ti timpurii (grup Foeni: Gligor 2006). Cea de la Limba a fost distrus\ de
Mure[. La Cheile Turzii, în amonte de Chei, la marginea satului Petre[ti, pe un promontoriu
care se ridic\ cu cca. 80 m deasupra v\ii, pe panta de sud-sud est a acestuia, sunt urmele
unei a[ez\ri întinse pe circa 3 ha, aceasta f\când parte din a[ez\rile mici ale acestui
complex; cele mijlocii au 7-10 ha, iar cele mari peste 30 ha. Nu s-au descoperit îns\
materiale decât din faza târzie, de trecere spre grupul Iclod, Iclod I, sau Iclod — Petre[ti, cum
apar în zon\; nu exist\ s\p\turi, ci doar lucr\ri edilitare nesupravegheate.
A[ezarea de la Pericei,
de[i nu sunt publicate date
clare, are o suprafa]\ de
peste 3 ha, iar cea de la
Z\uan este mai mic\, poate
sub 1 ha, nu s-au f\cut son-
daje. Cea de Suplac I pare a
avea între 3 [i 10 ha. A[e-
z\rile sunt pe terasa a doua.
Suplac Cor\u II este în lunca
inundabil\ a Barc\ului.
Orizontul CCTLNZIS de
la Suplacul de Barc\u -
Cor\u III (# Por]) era fortificat
cu un [an] [i o palisad\. Din
p\cate cercet\rile noastre
(Gh. Lazarovici) nu au mai
fost finan]ate [i am fost
nevoi]i a întrerupe s\p\turile
f\r\ a încheia investiga]iile la
sistemul de fortificare. O
locuin]\ din orizont Suplac III
suprapunea palisada [i
[an]ul. {an]ul avea o des-
chidere la gur\ de 2,5 m.
Anterior locuirii CCTLNZIS în
perimetrul cercetat de noi am
descoperit un orizont Pi[colt
[i urme sporadice de locuire Star…evo-Cri[ IV. Locuirea Pi[colt era sporadic\, de[i în
perimetrul colegilor de la Zal\u s-au g\sit bordeie [i morminte din aceast\ vreme.
Fig. IIIe.23. Limba-Bordane, dup\ Paul et alii: a) plan▲; b) V\rar, materiale▼
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 426
Sta]iunea din neoliticul mijlociu de la Limba credem c\ are cca. 4-7 hectare; informa]iile
nu sunt tocmai clare, iar pe planurile topografice existente nu pot fi identificate sec]iunile [i
trasate marginile diferitelor culturi sau etape, Fig.IIIe.23. Probabil publica]iile viitoare vor
aduce noi date cu privire la întinderea a[ez\rii. Sta]iunea se afl\ în apropiere de cursul
Mure[ului care rupe din maluri [i a distrus deja o parte din a[ezare. Ceramica pictat\ (Fig. III
e.23.1) are analogii la T\rt\ria. Cea prezentat\ de M. Ciut\ [i I. Paul are analogii la Zau (Fig.
IIIe.40). Deoarece la Suplac, în zona cercetat\ de D. Ignat sunt mai multe complexe din nivel
Suplac I este posibil s\ fie vorba de un întreg sistem de fortifica]ii. De altfel colegii de la
Zal\u au g\sit [i ei un sistem de fortificare r\mas inedit (Matei et alii 2002). Nu [tim care
este situa]ia la Suplac deoarece o lentil\ de lut, groas\ de 25 cm, a separat nivelul Suplac III
de I, iar mai în adâncime urmau descoperiri de tip Pi[colt. De altfel, într-o zon\ învecinat\ la
circa 20 m est, în perimetrul unde s\pau colegii de la Zal\u, groapa unui mormânt Suplac
suprapunea complexe CCTLNZIS [i un bordei Pi[colt.
A[ezarea de la Pericei are dou\ orizonturi de locuire (B3 suprapune B4), cu bordeie sau
semibordeie, dar sunt [i locuin]e de suprafa]\ (inf. amabile Sanda B\cue]-Cri[an). Stratul de
cultur\ este foarte s\rac, dovad\ c\ cele mai multe gropi au pu]ine materiale arheologice în
con]inut.
La Zau de Câmpie se afl\ o a doua mare sta]iune de circa 24 ha (600 x 400 m), cu un
strat de cultur\ cu depuneri neolitice gros de peste 2 m. A[ezarea este situat\ pe cursul unui
râu pe care se afl\ actualmente o salb\ de lacuri. În vecin\tatea sitului principal graviteaz\
alte trei a[ez\ri cu unul sau dou\ straturi de cultur\ fiecare, toate de peste 1 ha.
Locuin]ele [i gropile
În multe sta]iuni locuirea începe cu bordeie sau gropi, ca de altfel [i în Banat, la Hodoni
sau Zorlen], dup\ ce anterior erau complexe mari cu arhitectur\ deosebit\ (vezi capitol
Vin…a).
Prin bun\voin]a colegilor avem [i câteva date metrice despre complexele de locuire de
la Pericei. Bordeiul 1 (B1) de form\ neregulat\, avea fundul realizat în trepte (autorii dau trei
dimensiuni pentru adâncimea fundului 0,5 m, 0,6 m [i 0,8 m; maximum ar fi cca. 30-60 cm,
ceea ce ar corepunde unui semibordei cu dou\ gropi de stâlp în interior, adâncite cu 20 cm
de la podea); L1 a fost surprins\ pe toat\ lungimea de 3,70 m, iar l\]imea cunoscut\ este 2
m; B2, de form\ oval alungit\ a fost surprins doar par]ial, adâncime 0,45 m; L2 = 2,80 X 1
m; B3, de form\ neregulat\, surprins par]ial, adâncime de 0,46 m; L3 = 1,70 X 2 m; B4,
probabil de form\ rectangular\ era suprapus par]ial de B3 [i a fost surprins doar par]ial în
sec]iune. Avea o adâncime de -0,2-0,25 m. L4 avea 1,60 X 1,76 m (B\cue]-Cri[an et alii
2001; B\cue]-Cri[an S. 2004; 2004a: 2005; 2005a).
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 427
a
b
c
Fig. IIIe.24. CCTLNZIS, a) Limba; b-c) complexe de la Pericei, dup\ Sanda B\cue]-Cri[an
A[ezarea de la Pericei este amplasat\ pe un teren în pant\, motiv pentru care lucr\rile
agricole au distrus partea superioar\ a stratului de cultur\, mai toate complexele fiind
surprinse de la -0,20 cm adâncime. Din aceste motive bordeiele nu sunt prea adânci. Colegii
considerau c\ materialul neolitic, în special ceramica pictat\ descoperit\ în complexe, î[i
g\se[te analogii între materialele nivelului I de la Suplacu de Barc\u — Cor\u III [i I. Astfel
aceast\ a[ezare ar putea s\ apar]in\ grupului cultural Suplacu de Barc\u sau unui grup
înrudit cu acesta (B\cue]-Cri[an et alii 2001); opinia noastr\ am exprimat-o mai sus.
Gropile de form\ oval\ G1, G5, G6 [i G7 s-au conturat la adâncimea de -0,2 m,
adâncindu-se în sterilul arheologic cu 0,2/0,3 m. Ele con]ineau foarte pu]in material
arheologic (dou\-trei fragmente ceramice foarte mici). Unele sunt pu]in adânci, de 0,20 —
0,30 m (G2, G6, G7, G8, G9), iar altele au pân\ la 40 cm (G1, G4). Dup\ form\, sunt ovale
(G2, G3, G4, G7) [i oval-alungite (G1, G8, G9). Din p\cate nu se dau alte descrieri,
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 428
dimensiuni sau diametru, a[a c\ nu putem [ti func]ionalitatea lor. G14 con]inea foarte pu]ine
materiale ceramice neolitice [i o râ[ni]\.
Complexele de la Lumea Nou\
I. Berciu a semnalat prezen]a unor bordeie la Lumea Nou\ în primele dou\ orizonturi, în
sec]iunile I-III/1961 (Berciu I. 1968, 55-56), iar locuin]e apar în perioada de trecere la cultura
Petre[ti.
I. Paul f\cea unele referiri la evolu]ia etapei a II-a pe care o subîmparte în trei etape IIa-
IIc. În ceea ce prive[te originea, autorul men]ionat accept\ leg\tura cu complexul cultural
mai larg vin…ian (Paul 1981, 208-209), dar în nivelele IIa [i IIb el pomene[te ornamente din
benzi punctate [i pictur\ din puncte în benzi; în nivelul IIa apar importuri Precucuteni. În
nivelul IIb sunt benzi în arcade, motive ro[ii pe fond de angob\ alb\ sau alb-g\lbuie, iar în
nivelul IIc pomenen[te o ceramic\ fin\, neornamentat\ care se men]ine apoi în cultura
Petre[ti. Credem c\ este vorba de ceramica grupului Foeni.
S\p\turile noi (Gligor 2006) au adus informa]ii importante despre complexele de locuit,
de[i lipsesc date tehnice [i rapoarte de s\p\tur\ privind dimensiunile [i forma complexelor,
sau încadrarea lor cultural\ mai precis\. Autorii enumer\ unele complexe care au apar]inut
epocii neolitice (G1, C2, G4 [i G19 — 20), altele se leag\ de cultura Petre[ti. Complexul
adâncit C2 a oferit un bogat material Vin…a [i Petre[ti, ca [i fragmente de pere]i din chirpici.
Groapa 4, de form\ rotund\, în umplutur\ cu o vatr\ fragmentar\ [i material ceramic
extrem de fragmentar, considerat\ groap\ menajer\, dup\ jaloanele din imagini are
dimensiunile de 1,8 -2 m [i adâncimea de circa 40 cm.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 429
Fig. IIIe.25. Complexe de la Lumea Nou\, dup\ Paul et alii
Groapa 16 a fost interpretat\ ca groap\ menajer\ sau posibil bordei, datorit\
fragmentelor de chirpici ars (surprinse în special în p\r]ile marginale) [i materialul ceramic [i
osteologic destul de bogat. Dup\ scara publicat\ sunt dou\ categorii de gropi, unele mici
între 0,9 - 1,4 m (G1, G2, G19, G20) [i probabil partea central\ a unor bordeie cu diametrul
de cca. 2 m. Sunt [i întret\ieri de gropi, cazul C2 unde sunt amestecate materiale Vin…a [i
Petre[ti (Paul et alii 2001, fig. 18; Gligor 2006). Este e o s\p\tur\ curat\, dar din p\cate, f\r\
detalii tehnice. La Limba sunt pomenite zece bordeie, unul la Berciu [i nou\ la Paul [i şase
locuin]e. Deoarece datele publicate sunt insuficiente [i disparate, nu se pot trage nici un fel
de concluzii. Judecând dup\ monumentalitatea sta]iunii neolitice din zona central\ de la
Cluj-Napoca (r\mas\ necercetat\ [i prin grija Comisiei Arheologice) locuirile acestui
complex cultural sunt dinamice, am putea spune chiar c\ multe din complexele de locuire
rivalizeaz\ ca monumentalitate cu cele de la Par]a sau Vin…a; r\mâne genera]iilor viitoarea
cercetarea arhitecturii.
Descoperirile de la Zau de Câmpie. Studii de caz
Pentru Zau de Câmpie au fost publicate doar câteva scurte rapoarte din s\p\turile lui
Valer Laz\r (Laz\r 1995; 1998; Bindea 2005, cap. IV, CCTLNI s. v. Zau), iar din cercet\rile
noastre sunt observa]ii stratigrafice f\r\ ample comentarii [i f\r\ analogii, deoarece am
a[teptat cercet\rile din Cheile Turzii pentru a l\muri corela]iile (Lazarovici Gh. 2000;
Lazarovici Gh. et alii 2004a; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M. 2003). Datele statistice de care
dispunem ne permit unele concluzii care pot s\ anticipeze studiul monografic. Suprafa]a
cercetat\ de noi aici a fost de 10 x 8 x 3,60/4 m.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 430
Atmospheric data from Stuiver et al. (1998); OxCal v3.5 Bronk Ramsey (2000); cub r:4 sd:12 prob usp[chron]
Grupul Zau si legaturile sale
6000CalBC 5500CalBC 5000CalBC 4500CalBC
Calibrated date
Tartaria Lady A3B1 R 1630 6310±65BP
Satchinez Vinca A 2 Deb 2579 6270±40BP
Parta CB I Lv 2142 6240±80BP
Zau CCTLNNI Ly.8934 6230±55BP
Tartaria BrdH17_18 A3B1 6215±65BP
Zau CCTLNNI Ly.8932 6185±55BP
Liubcova Vinca B2 Bln 2133 6175±85BP
Zau CCTLNNI Ly.8933 6104±55BP
Orastie Turdas I B Deb 5765 6070±70BP
Zau CCTLNNI Ly.8931 6050±55BP
Uivar I 112_Hd-22737 6036±22BP
Uivar I 106_Hd-22735 6022±28BP
Uivar II 115_Hd-22688 5947±41BP
Hodoni Vinca C1 deb 1963 5880±60BP
Hodoni Vinca C1 Deb 2018 5870±60BP
Uivar IV 052_Hd-22759 5862±32BP
Foeni Gr. Foeni Deb 5771 5855±85BP
Foeni Gr. Foeni Deb 5725 5835±40BP
Orastie Turdas I B Deb 5762 5825±60BP
Orastie Turdas I B Deb 5775 5790±55BP
Fig. IIIe.26. Zaul de Câmpie, datele C14 în context zonal
A[ezarea reprezint\ o locuire sub form\ de tell. De[i nu am identificat un sistem de
fortificare, dup\ intensitatea de locuire [i refacerea locuin]elor pe acela[i loc b\nuim c\ el
exist\. Observa]iile stratigrafice au fost foarte clare, deoarece numeroasele complexe, în
special podine de locuin]e, au permis separ\ri. Exist\ [i un amestec determinat de
numeroasele gropi, dar el a fost separat pe complexele respective.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 431
Stratigrafia
Fig. IIIe.27. Zau de Câmpie, profil stratigrafic
Succesiunea straturilor, cultural\, cronologic\ [i adâncimile se pot observa pe profil (Fig.
IIIe.27). Stratigrafia este asigurat\ de un num\r impresionant de locui]e, cu platforme de lut
groase de 10- 35 cm. Amestecul nu era prea mare, deoarece majoritatea gropilor au fost
sesizate, ele t\ind podelele de locuin]e. Din nivelele inferioare [i mijlocii au fost prevalate
câteva probe pentru datare C14 (Maxim 1999, 129 [i urm.).
Cronologia absolut\
În tabelul din Fig. IIIe.26 datele C14 de la Zau sunt raportate la cele vin…ienie, turd\[ene
[i grupele înrudite din Banat [i Oltenia, respectiv ceramica liniar\ cu note muzicale.
Probele de la Zau provin din nivelele: Ia, locuin]a 11, Ly-8934, sincrone cu Vin…a
B2/C1; I/II, groapa 32, Ly-8932, contemporan cu Vin…a C1; II, groapa 8 din locuin]a 8A,
Ly-8931, corespunde cu Vin…a C1; [i din locuin]a 8A, Ly-8933, din vremea fazei Vin…a C1
(Maxim 1999, 133; Lazarovici C-M. 2006, fig. 5). Ele se întind pe durata ultimei p\r]i a etapei
Vin…a B2, ceea ce confirm\ datele de la Lumea Nou\ [i Limba. Pentru cea mai timpurie dat\
de la Zau se pot observa dou\ curbe în statistica probelor, una care probeaz\ pentru leg\turi
cu etape timpurii, alta pentru cele târzii.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 432
Fig. IIIe.28. Zau de Câmpie, CCTLNZIS- grupul Zau, complexele din niv. II-III [i grup Foeni
Aceasta este o situa]ie adesea întâlnit\, când datele C14 au o accentuat\ curb\
orizontal\ (comunicare H. Quitta, Xanti 1980), observabil\ [i în datele de la Vin…a. Oricum ar
fi îns\, ele sunt mai timpurii decât cele de la Turda[; la Turda[ nu s-a s\pat în zonele unde
sunt materialele cele mai vechi (opiniile noastre, pe baza s\p\turilor lui M. Roska: Lazarovici
Gh., Maxim 1996). De altfel [i la analiza datelor de la Vin…a BB se poate observa o ase-
menea curb\ ce tinde spre orizontal\, indiferent de datele stratigrafice (Schier 1995, 149).
În suprafa]a mai mare cercetat\ la Zau de Câmpie (Fig.IIIe.28) s-a surprins o stratigrafie
de peste 4 m, din care 2 m de depuneri neo-eneolitice, ceea ce dovede[te o intens\
activitate arhitectonic\, dinamic\, fiind descoperite numerose complexe suprapuse.
Unele complexe, locuin]ele 1 [i 2, mormîntul 1 (M1) au fost par]ial afectate de unul din
sondajele lui Valer Laz\r (1998). Nu am separat complexele pe etape de locuire, deoarece
sunt opt etape constructive. Orientarea locuin]elor este diferit\ de la o etap\ la alta.
Numerotarea este în ordinea descoperirii.
Fig. IIIe.29. Zau de Câmpie, nivelul IIC, gropi [i funda]ii de pere]i - 2,80 m
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 433
Locuin]ele din etapa Zau IIA aveau dimensiunile: L11 = 2 x 2,2 m; L10 = cca. 3 x 2 m;
L9 = 3,5 x 2,5 m; L8a deranjat; în etapa Zau IIB, L8 = 3 x 2 m, dar în zon\ era un complex
mai vechi; L7 complet deranjat de gropile 5 [i 6; din etapa Zau IIC, L3 = 3,5 x 2,4 m [i L2 =
cca. 3,5 x 4 m; L1 este cea mai de sus, din etapa Zau III ,cu dimensiunile de cca. 4 x 3,5 m.
Nici una dintre locuin]e nu a fost ars\. S-au g\sit urme de chirpici sau p\mânt ars mai
ales în gropi, dar nu d\râm\turi de la pere]i. Locuin]ele aveau o structur\ masiv\ de stâlpi cu
groap\ adânc\; dup\ aspectul conic al gropii am dedus c\ stâlpii au fost par]ial înfip]i în
p\mânt. Podeaua era din p\mânt galben nisipos, amestecat cu lut [i cu p\mânt negru. La
locuin]ele din fazele vechi podeaua era mai sub]ire [i mai bine lucrat\. Podelele aveau urme
de refaceri, mai ales cele vechi, arse. Pere]ii aveau un [an] de funda]ie adânc de cca. 50-60
cm, ceea ce explic\ posibilitatea înfigerii stâlpilor de la structura de baz\ la o distanţ\ de
peste 1 m (Fig. IIIe.29). La locuin]a P1, sub podea au fost depuse ca ofrand\ de fundare,
picioarele unei c\prioare.
Fig. IIIe.30. Zau de Câmpie, nivel IIB-IIC, adâncimea de – 3,05 m
Unele locuin]e au func]ionat ca ateliere de confec]ionare a ceramicii, deoarece lâng\
unul din pere]i [i uneori în podeaua lor s-au g\sit gropi în care erau urmele unui sac de piele
de bou sau o c\ptu[eal\ de lemn, constatate pe tot conturul gropii, în care se p\stra lutul. Pe
fund erau unul sau dou\ straturi de lut pentru pictat sau pentru modelarea ceramicii foarte
fine, negre (s-a f\cut un experiment cu acest lut, Gh. Lazarovici, Z. Kalmar/Maxim). Suntem
tenta]i s\ consider\m c\ P11 era un cuptor de ars oale într-un atelier ceramic, dar avem
rezerve din cauz\ c\ era situat prea aproape de un complex de locuit. În vecin\tatea
locuin]elor erau urme de p\mânt galben nisipos asem\n\tor celui din podele, nears, ce ar fi
putut proveni de la pere]i near[i.
Unele locuin]e (P11A) din nivelul Zau IIA aveau în loc de [an] de funda]ie gropi
dreptunghiulare, similare celor în trepte descoperite în nivel Vin…a B1 [i C1 la Gomolava [i la
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 434
Par]a - tell 2 (vezi mai jos planul cu palisada). La alte locuin]e au fost g\site chiar gropi în
trepte.
Cea mai veche [i mai mic\ locuin]\, L11 avea podeaua din argil\ b\tut\, de aspectul
unei vetre de foc, cu dou\ refaceri [i a fost ars\ inten]ionat înainte de construirea pere]ilor;
arderea fiind puternic\ [i de durat\, o vreme am considerat-o drept cuptor. Dimensiunile
foarte mari fac pu]in probabil un asemenea cuptor de 2 x 2,2 m, mai ales c\ nu s-au g\sit
urme de pere]i.
Aproape în fiecare locuin]\ din partea de apus a fost descoperit un schelet de copil mic
sau sugar (gropi în podea s-au observat la M5 [i M6). Nu credem c\ este vorba de un ritual
de fundare, sau de jertfire, ci poate un obicei de înmormântare pentru copii foarte mici, dar
nu excludem nici primele dou\ variante, având în vedere pu]inele informa]ii pe care le avem
despre acele vremuri.
Consider\m c\ au decedat probabil înainte de ini]iere [i apar]ineu familiei, iar nu
comunit\]ii care trebuie sa fi avut mormintele în alt\ parte, cum este cazul la Iclod (vezi mai
jos). Pentru sugari sau avorta]i nu am g\sit groapa de s\pare, probabil prea mic\ pentru a
se observa în podeaua de p\mânt galben amestecat\ cu negru.
Din p\cate nu am suprins
nici un complex întreg în supra-
fa]a cercetat\, iar suprafa]a nu a
putut fi extins\.
Palisada
Pe diagonala sec]iunii, pe
direc]ia E-V, a ap\rut un san],
probabil de palisad\, dup\
dimensiuni, urmele de stâlpi [i
aspect. La acest nivel au fost
surprinse unele gropi dreptun-
ghiulare cu col]urile rotunjite, de
mari dimensiuni, cu o gaur\ de
stâlp la unul din capete. Palisada
taie la rîndul ei gropile lunguie]e
ale locuin]ei 11A. Acest tip de gropi, cum am mai ar\tat este identic cu cele din tellul 2 de la
Par]a din nivel Vin…a C sau cu cele de la Foeni. În suprafa]\, la adâncimea de 3,2 m, în
urm\torul nivel de locuire sunt mai multe gropi de la alte construc]ii, mai târzii, multe t\ind
palisada. Deocamdat\ nu putem preciza cu exactitate când a fost construit\ palisada, dar
sigur este abandonat\ în nivelul III, deoarece peste ea am g\sit groapa cu schelete de tauri.
Una din gropile mari ar putea s\ îi apar]in\, noi am surprins doar fundul ei [i nu gura, a[a c\
nu putem preciza c\rui complex [i orizont îi apar]ine exact.
Fig. IIIe.31. Zau, Loc. 11a - 3,20 m [i funda]ia palisadei din nivel IIB
Activitatea constructiv\ este foarte dinamic\, de[i durata de func]ionare a unui orizont de
locuin]e nu este prea mare, întregul sit neavând mai mult de 150-200 de ani, de[i stratigrafia
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 435
dep\[e[te 2 m. De altfel, o asemenea activitate constructiv\ dinamic\ este caracteristic\
vremii, ea se întâlne[te în a[ez\rile Vin…a C de la Gomolava (straturile ajung la 3-4 m), la
Par]a, tellul 2 sau Uivar, toate de faz\ Vin…a C; stratul de cultur\ la Cluj are 2-3 m [i tot
acela[i gen de locuin]e ca la Zau.
Locuin]ele
Pe un nivel de c\lcare locuin]ele sunt situate la cca. 5-6 m distan]\ una de alta. În fazele
mai recente podeaua nu mai este la fel de bine amenajat\ ca în primele dou\ etape de
locuire, fiind din lut amestecat cu p\mânt negru.
Fig. IIIe.32. Zau, planul [i reconstituirea locuin]ei 1A, Zau nivel III, Foeni - Petre[ti
Locuin]a 1, reconstituit\ mai sus, avea dou\ etape de locuire, fiind ref\cut\ pe acela[i
spa]iu. Podeaua primei locuin]e era mai sub]ire [i mai deschis\ la culoare.
Am urm\rit cantitatea de fragmente ceramice descoperite în cele dou\ nivele deoarece
acest complex marcheaz\ trecerea de la materialele Foeni la cele Petre[ti A. Au fost
descoperite circa 170 fragmente; 50% din acestea provin de la -1,85 m, vreme în care [i în
strat sunt materiale caracteristice etapei Petre[ti A.
Fig. IIIe.33. Zau, podeaua locuin]ei 1, palisada [i câteva gropi
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 436
În nivelul inferior sunt înc\ forme carac-
teristice grupului Foeni, dar predomin\ cera-
mica brun\, c\r\mizie [i brun\, cu flecuri.
Mai exist\ [i ceramic\ CCTLNZIS III, dar
aceasta reprezint\ doar 6,5% (past\
amestecat\ cu nisip la toate categoriile).
Tehnica de nete-zire, arderea, formele [i
pictura o deosebesc, dar elementele de baz\
care se transmit sunt cele Foeni [i nu cele de
tip CCTLNZIS. Opiniile colegului Fl. Dra[ovean privind gene-za culturii Petre[ti din grupul
Foeni este clar\ în mai tot arealul petre[tean.
Fig
. III
e.34
Z
au
Fin
\
Gro
sier
\
Sem
ifin\
Sum
a
Pro
cent
Suma 35 71 63 169 Procent 20.7 42 37,3 100 185 21 27 38 86 50.8 190 7 8 18 10 200 10 16 14 40 23.7 205 4 17 3 24 14.3
In arhitectura de la Zau se constat\ dou\ modele de construc]ie. In cel mai timpuriu
orizont se folosesc gropi alungite, s\pate în trepte, Fig.IIIe.30, ca cele de la Gomolava, Uivar
sau din grupul Foeni de la Foeni, Par]a — tell 2 (mai sus); foarte probabil este vorba de
arhitectura care vine o dat\ cu cele mai timpurii migra]ii Vin…a C.
Fig. IIIe.35 Zau
;190
;200
A5;
215
B4;
205
C4;
205
C5;
185
C5;
190
C5;
200
C5;
205
Sum
a
Pro
cent
Suma 13 22 1 12 3 86 5 18 9 169 Procent 7.7 13 0.6 7.1 1.7 50.9 3 10.6 5.3 100 H brun deschis 1 5 2 12 2 6 1 29 17.1 B caramiziu 3 2 1 14 1 21 12.4 Q brun cu flecuri 6 2 2 7 1 1 1 20 11.8 E brun inchis 1 4 9 3 17 10 R caramiziu flac 2 3 10 1 1 17 10 N cenusiul albicios 11 11 6.5 Restul pîn\ la 100% sub 5% nu au mai fost incluse în tabel.
S\parea gropilor în trepte era necesar\ deoarece adâncimea foarte mare a acestora
(1,20 — 1,4 m) necesita o astfel de amenajare.
Al doilea model este cel cu gropi circulare (Fig. IIIc.29, 31) [i acestea de mari
dimensiuni, ceea ce presupune o arhitectur\ evoluat\ în lemn. Acest tip a fost reconstituit de
noi dup\ planul cercetat (Fig. IIIe.32).
Pere]ii erau din bârne de mari dimensiuni, cr\p\turile erau lipite cu p\mânt, nu cu argil\,
astfel locuin]ele nu au ars [i doar sporadic sunt urme de chirpici. Din aceste motive structura
unui perete este dificil de reconstituit.
Bordeiul 5
Bordeiul sau Groapa 5 avea dimensiunile de 2,8/3 x cca. 2,2 m, iar adîncimea de 0,40-
0,65 cm. Bordeiul descoperit în suprafa]a cercetat\ de noi (Gh. Lazarovici; au mai fost [i
altele amintite de V. Laz\r, dar f\r\ detalii) avea în centrul s\u o vatr\ neamenajat\, cu dou\
etape de func]ionare. Vatra era mai ridicat\ cu circa 15 cm fa]\ de fundul bordeiului. În
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 437
bordei [i într-o groap\ învecinat\, probabil a doua înc\pere, s-au g\sit numeroase materiale
de os [i corn, ca [i de[euri. Dup\ materialul osteologic descoperit (dar mai ales dup\
numeroasele fragmente de corn) presupunem c\ bordeiul a apar]inut unui vân\tor sau unui
me[ter specializat în prelucrarea coarnelor de cerb. În partea superioar\ a acestui bordei [i
a gropii învecinate, G6, au fost descoperite alte numeroase oase [i coarne. Le-am pus [i pe
acestea tot în leg\tur\ cu banchetul [i cu oasele de la cei [ase tauri [i un cerb (Fig. IIIe.36-
37).
Alte gropi
Unele gropi de m\rimea unui bordei,
precum G5 [i G6 (cca. 3 x 2,2 m) aveau
în interior urme de vatr\ sau cenu[\. B4.
(G), de 2,8 x 2,2 m, nu avea vatr\, dar
con]inea credem noi depuneri rituale
(vezi mai jos).
Fig. IIIe.36. Zau, profil bordeiul 5
Câteva gropi de mari dimensiuni, ce
pornesc uneori de la baza stratului,
alteori de mai sus, cu materiale timpurii,
sunt extrem de interesante, chiar dac\
nu am g\sit explica]ii pentru
func]ionalitatea lor. Ele sunt late de peste
1 m [i par m\r-ginite de stâlpi sau pari de
la construc]ie. Ar putea fi vorba de o
palisad\ cu dou\ rânduri de pari, ce a
avut între ele p\-mânt b\tut, cum sunt
cele din epoca tim-purie a bronzului, dar
nu intrau în sec-]iune, fiind suprinse doar
în profil.
La adâncimea de 2,70 m a fost surprins fundul unei groapi ovale, adânc\ de maxim 40 cm.
Via]a spiritual\ [i ritualuri
La Suplacul de Barc\u - Cor\u I [i III (#Por]) apare al\turi de inhumare [i incinerarea
(Ignat 1977, 16; B\cue]-Cri[an 2004; 2004a; 2005). Aceasta nu presupune doar îngroparea
în groap\ sau vas, ci [i locul de ardere. D. Ignat [i ulterior noi am sesizat în s\p\turi
complexe cu podeaua din pietre. Au mai fost descoperite unele gropi arse a c\ror
func]ionalitate nu este clar\ (vezi mai jos Grupul Iclod — Suplac). Este posibil ca acestea s\
fie locuri unde erau ar[i mor]ii, iar cenu[a [i oasele au fost ulterior adunate [i îngropate.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 438
Ritualuri de fundare pentru sit [i locuin]\
Groapa 4 de la Zau con]inea o depunere neobi[nuit\ pentru epoca neolitic\,
semnificând resturile unui banchet de fundare a unui sit (Fig. IIIe.37). Este vorba de orizontul
de locuire Foeni, al culturii Petre[ti de la Zau. În groap\ au fost depuse aproape cinci-[ase
schelete de vite [i un schelet de cerb. {ira spin\rii [i o parte din coaste, de la greab\n la
dorsale [i uneori picioarele din spate de la patru din schelete au fost descoperite în pozi]ie
anatomic\, ceea ce presupune depunerea lor dup\ descarnare. Urmele de ardere de pe
unele oase, marea cantitate de cenu[\, resturi de la alte oase depuse cu cenu[\ [i c\rbune,
arat\ c\ este vorba de resturile unui banchet de fundare, un adev\rat ritual, fiind vorba de
sacrificarea [i depunerea, în aceea[i vreme, a celor patru-[ase resturi de schelete (Fig.
IIIe.37). Socotim banchet, deoarece de obicei nu se sacrific\ atâtea animale deodat\. În
groap\ s-au g\sit [i alte resturi. Groapa nu avea mai mult de 40-50 cm adâncime, iar oasele
au fost puse unele peste altele, f\r\ resturi de p\mânt între ele, în afar\ de cenu[a [i
c\rbunele adunate [i depuse o dat\ cu acestea. Resturile de la banchet difereau de cele din
bordeiul 5, care avea straturi sub]iri de cenu[\, ce proveneau de la o vatr\ situat\ spre
centrul bordeiului.
Depuneri de schelete de animale
întregi s-au descoperit [i în Cheile Tureni-
lor, capetele fiind îngropate separat, în alt\
groap\ (Bindea 2005, Capitol IV, tabel 7b).
La Zau s-au constatat cele mai numeroase
ritualuri de fundare. Au fost descoperite în
special cranii de taur s\lbatec (o groap\
sub podeaua locuin]ei 8), picioare de
c\prioar\ (sub P1) [i un alt craniu în afar\
la circa un metru, apar]inând poate etapei
mai vechi sau a fost îngropat cu alt prilej.
În stratul de cultur\ de la Zau de
Câmpie erau foarte numeroase fragmente
ceramice sparte (ceramica pictat\ dep\-
[e[te 60%, dac\ nu mai mult) [i foarte pu]ine vase întregi.
Fig. IIIe.37. Zau, Groapa 4, cu cele 7 schelete depuse
În imediata vecin\tate a locuin]elor au fost descoperite gropi cu lut pentru modelarea
ceramicii fine, negre, acela[i lut fiind folosit la pictare pentru ob]inerea culorilor ro[ii. Gropile
aveau urmele a două-trei nivele de lut fin, decantat, de culoare cenu[iu închis.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 439
A[a cum am men]ionat, unele
gropi erau special amenajate,
c\ptu[ite cu coji de tei sau lutul se
afla într-un sac de piele de vit\, pe
peretele gropii fiind un strat sub]ire
(2-3 mm) de materiale organice
brune (coaj\ sau piele). Acestea
arat\ interesul deosebit pentru
modelarea ceramicii, preg\tirea din
timp a materialului de modelat [i
pictat, astfel c\ este posibil s\ fi
existat [i cuptoare de ars ceramica
în apropiere.
Mormintele
Despre arhitectura religioas\
[tim foarte pu]in, exist\ pu]ine
informa]ii, cele mai multe disparate.
C\ mortul era considerat membru al
familiei sau al comunit\]ii, avem
numeroase exemple din neoliticul
timpuriu, când decedatul era îngropat în vecin\tatea casei, cei mai mul]i autori legau acest
aspect de cultul mor]ilor [i str\mo[ilor (vezi neoliticul timpuriu; Lazarovici Gh., Maxim 1995,
176 sqq; 395 sqq.).
Fig. IIIe.38. Zau, niv. IIA, bucraniu [i schelet de feti]\
ngroparea unor copii mici sau sugari în
podeaua locuin]ei ar putea fi pus\ [i în
leg\tur\ cu sacrificii, mai ales din cauza
prezen]ei în fiecare cas\ a unei asemenea
situa]ii. Mai avem [i alte argumente pentru
asemenea practici, sintetizate de noi în
leg\tur\ cu unele descoperiri Cucuteni (La-
zarovici C. -M. et alii 2003).
La Lumea Nou\ în 1968 a fost descoperit
un mormânt chircit (Berciu I.1968, 58), iar la
Alba Iulia a fost descoperit\ o groap\ cu
numeroase fragmente osteologice umane,
provenind de la zeci de indivizii, dispuse pe
mai multe nivele (informa]ii amabile I. Paul).
Cele mai multe nu sunt în pozi]ii
anatomice. Este vorba deci de osuarii, a[a cum au fost sezizate [i la Vin…a BB, ossuarium
sau kosturnica, uneori legate de construc]ii (Garašanin M. 1958, fig. 3; 1979, 159). Unele
Fig. IIIe.39. Alba Iulia-Lumea Nou\, schelete în
ossuarium , dup\ Paul et alii
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 440
sunt puse în leg\tur\ cu urme de canibalism sau cultul craniului, asemenea situa]ii fiind
semnalate în civiliza]iile liniare (Schlette 1976, 45, n. 16).
Incinerarea, a[a cum am mai ar\tat, este semnalat\ în aceast\ civiliza]ie chiar dac\
acele morminte sunt din neoliticul târziu (vezi mai jos grupul Suplac). Nu este exclus ca dup\
incinerare, o parte din oase s\ fi fost îngropate în urn\ sau în groap\, iar altele au fost
turnate în apa unui râu sau v\rsate în vânt, de pe stânc\ sau la un sanctuar natural, caz în
care dovezile sunt [i mai s\race.
Incinerarea este cunoscut\ [i în cultura Vin…a, la Potporanj [i la Vin…a BB (Milleker 1939,
118; combate Koro�ec 1950, 167-169; privind modalit\]i [i locuri de incinerare vezi mai jos
grupul Suplac). În neoliticul târziu incinerarea este frecvent întâlnit\ la Suplac, Panic, T\[ad,
Aszod [. a. (Ignat 1985; 1998, 56 [i urm.).
Unele situa]ii sunt determi-
nate de anumite ritualuri, care de
cele mai multe ori ne scap\, fiind
diferen]e între diver[i membrii ai
comunit\]ii. De multe ori ultimul
membru al unei familii era în-
gropat în locuin]\, iar în ea sunt
aruncate resturi menajere pentru
a nu fi vizitat\ sau locuit\.
Ceramica pictat\ de la Zau
(Fig.IIIe.40) are leg\turi cu
grupul Lumea Nou\, dar ofer\
date [i privind evolu]ia grupelor
mai târzii. Termenul de cultura
Zau, cum am precizat nu
acoper\ datele pentru întreaga
perioad\ de evolu]ie. Dup\ cât
se pare, din cercet\rile de la
Alba Iulia [i T\rt\ria, ar fi
descoperiri mai vechi cu
ceramic\ pictat\ la nivel Vin…a B,
în vreme ce la Zau acestea
încep [i sunt contem-porane cu
materiale de tip Tur-da[, ceea ce
indic\ un orizont mai târziu. Chiar dac\ datele C14 ar oferi posibilitatea unei dat\ri mai
timpurii, nu trebuie abuzat de acestea, ele nefiind confirmate de stratigrafia vertical\ [i
orizontal\ de aici sau [i din alte sta]iuni.
Fig. IIIe.40. Zau de Câmpie, faza IIA
Cercet\rile viitoare, publicarea datelor [i materialelor de la Lumea Nou\ [i T\rt\ria ar
oferi, poate, r\spunsuri mai exacte.