Nr. 40.

ABONAMENTUL.:

F#van aa . . . 24 (3«r. Pe q jatn. de aa 12 „ Pe trei luai. . . 6 B

Pentru România fi străinătate:

7« ua an . . . 40 ie*.Pe e jam. de an 20 „

C i \

'. y

T' > * i- î •** O

i ■t

Braşov, Miereuri 1b 20 Februarie (5 Martie)! 1918. .'w.* Anul IiXXYl.

ţ-

RE DA CŢ I A Şi ADMINISTRAŢI r Târfal inului Nr. SD-

•e prhnsfc le MMfikil* tra0e. Prefel Dr0 m M

şi toT<ftfH.

VSLBF9H Kf. 2fi6. Z IA R P O L IT IC N A Ţ IO N A L Mm w m M i wm. se te­

rn

Sus inim ile.— Doi articoli. —

I.

1 Mulţi secoli de durere * şi su­ferinţe s-au strecurat fără ca unele popoare pline de vieaţă şi demne de o soartă mai bună să fi putut simţi adierea unui vânt| priincios

ţ desrobirei lor, fără sâ şi fi auzit f sunând oara m&ntuirei.

Sub greutatea loviturilor duş­mane se părea, că îndoiala in schim­barea sorţii lor în spre bine cuce­reşte tot mai mnlt teren. Tot mai multe suflete cad jertfăjTeluritelor ispite ale adversarului. Şi acesta neîntâmpinând nici o reacţiune vi guroasă din partea celui atacat şi încrezut în vremelnica putere, cu care fatalitatea l-a învestit. în dia­bolicul său plan de desfiinţare a jertfei sale, n-a mai cunoscut nici umanitate, nici dreptate, nici chiar legea menită a da celui atacat scut în sânul bisericei sale.

Acest dureros fenomen istoric l-am văzut ivindu-se la unele po­poare pornite spre povârnişul de­cadenţei. Ele trebuiau să se rosto­golească cu iuţală vertiginoasă în abizul nirnicirei, fiind-că nimic nn le mai putea opri din calea lor. Nu mai aveau nici. principii etice, nici demnitate de om şi preste lumea

\ credinţelor 'lor'păgâne volnicia şi lOi&rhia şi-au aşternut inconştienta stăpânire.

Flagelul de care au fost lovite popoarele încă ezistente ale unei lumi dispărute, cu durere îl vedem astăzi pus în acţiune'sub alte forme şi cu alte rezonuri de stat. v Este lupta de esterminare ce

o poartă popoarele dominante con­tra celor mai slabe în numele fal şei concepţii de întărire, de conso­lidare a statului. Pentru rezonul de a fi al statelor, s-a adoptat, din ne­fericire, de unii guvernanţi, teoria lui Darwin, că peştii mari sunt în­dreptăţiţi a atacaJşi devora pe cei mai mici.

Este deci lupta pentru esis tenţâ, care pentru peşti ca fiinţe neasociabile, nerezonabile şi incon-

i ştii de misiunea lor, poate să aibă ceva rost, nu însă şi pentru po­poare şi state cu pretenţii civiliza- torice, cuţdevizeMe libertate, ega­litate şi frăţietate.

Şi dacă cei puternici ne ţinând seamă dedreptul celor mici de a

trăi şi de a se desvolta şi ei con­form individualităţii lor, caută a-i desfiinţa, aceştia mai mici tot atâta drept au şi însăşi *legea conservării le impune datorinţa, de a se apăra contra lor cu toate mijloacele şi pe toate căile.

Naţiunea polonă conştie de tre­cutul ei, astăzi mai mult ca ori când setoasă după libertatea ei de odinioară, numai cu stingerea ulti­mului polon va înceta lupta de re­zistenţă contra îngâmfatulni ger­man, volnicului rus şi nesincerului austriac. Ea sperează îucă tare a şi recâştiga moşia de odinioară.

Francezii încă îşi au fraţi în Elsaţia şi Lotaringia, cari — ase­menea fraţilor noştri din Basarabia — smulşi deia sânul mamei lor, de 43 ani încearcă bruscarea ger mană. Deşi supuşi celui mai puter­nic imperiu, ei îşi apără cu ener­gie fiinţa naţională şi în inimele lor viază neîncetat speranţa de a se reuni într-o zi cu dulcea lor mamă.

A ceste şi alte naţiuni suferind pe pămftntul lor jugul amaralstrăi nului, n-au abzis de idealul lor, ci luptă din răsputeri îu aşteptarea fericitei zile de mâne.

Dar o dovadă mai convingă­toare ne-o dan micile popoare din Balcani, care până de curând pan- tru Europa păreau că nici nu ezistă. Era numai puternica şi marea Ter- cie, la al cărei car de triumf erau înjugaţi fala nobiiimei europene şi mândrii principi creştini şi sub al cărei iatagan sângerau şi gemeau de-o potrivă Bulgarii, Sârbii, A lba­nezii, Grecii şi Muntenegrinii. Şi ju­gul a fost de secoli, şi cei înjugaţi, striviţi de greutatea lui, cădeau şi acopereau drumurile ca toamna frunzele îngălbinite.

Şi vedeţi, cum destinul, după aţâţa secoli de urgie, schimbă soarta acelor popoare, cari conştii de ele, chiar şi în mărginea mor­mântului, nu cedează, ci cu cre­dinţa în Dumnezeu şi în drepta­tea cauzei lor, luptă cu bărbăţie.

Da, destinul nu se lasă pro­vocat, nu se lasă înfrânt decât num ii de acel popor, care prin puterea lui de viaţă, prin gigan­tice sforţări este în stare sâ în ­frângă moartea.

Şi ca un pendant al puterei de viaţă ce rezidă în unele po­poare opr imate, este tot-odată te­merea, este groaza ce-şi poartă necontenit scheletul ei de moarte

prin faţa opresorului persecutat de conştiinţa-i îngreunată de fapte rele.

Ca o ilustraţiune a celor afir­mate vă prezentez spectrii lamei slave, cari în urm*»y mărirei şi în- tărirei statelor tfâ&anîce, zilnic apar în lumea de fericite visuri şi idei a compatrioţilor noştri, răpin- du-le liniştea şi producându-le in- digestiune.

După spectrul român, de & cărui groază compatrioţii noştri cer pentru Ardeal legi escepţionale, pe tot întinsul Ungariei nord-ostice se iveşte şi îngrozitorul spectru rusesc.

Cum ştim în comitatele Mara­mureşului, Ugocei şi Beregului din­spre frontierele Galiţiei ruseşti, lo- cuesc sărmanii Ruteni în număr de-o jumătate milion. Ei sunt de confesia gr. cat. şi limba lor ri­tuală este cea slavă.

Dintre toate naţiunile oprimate ale statului nostru, nici un popor nn este mai înapoiat în cultură, mai lipsit şi mai părăsit de toată lumea.

Cârmuirea noastră nu şi-a bă­tut capul de loc cu ei. Acum sunt trei ani, de-odată se aude un vaet, un sinistru sunet de alarmă venind din partea lor.

Boala, lipsa şi foamea şi pe deasupra jaful şi despoiarea din partea lipitorilor satului— a Evrei­lor, i-a istovit de tot. Guvernul în­cepe acţiunea de salvare. Trimite la faţa locului juzi de investigaţie ca să descopere jafurile uzurarilor Evrei şi apoi constatând relele de cari sufer nefericiţii Ruteni, să le saneze şi să ie tindă mână de ajutor.

Precum am arătat la timpul său In coloanele acestui ziar, gu­vernul sub aparenţele exersării ac­telor de umanitate, i-a predat pe Ruteni în grija expozitnrei minis­teriale din acele părţi care, — în loc de hrană, de spitale pentru numeroşii tuberculoşi, şi !n loc de a institui medici şi alte mijloace prin care se ajută un popor adus la ruină — le a înfiinţat şcoli de stat, azile de copii şi totodată a deschis un câmp liber tendinţelor prozetitistice ale preoţilor romano- catoliciv

Tendinţele acestor din urmă de a-i abate dela vechea lor lege, i-a sguduit în toată fiinţa lor. Ga cât încercările de convertire la ca­tolicizai se înteţiaa cu atât mai

tare Rutenii se afirmau ca greco- catolici.

Pe urma încercărilor prozeli- tistice a început să li-se deştepte şi [conştiinţa naţională aproape amorţită.

Abia a început procesul de deşteptare naţională şi preoţimea romano-catolică, precum şi unii preoţi de ai lor maghiarizaţi au început să strige în lumea mare, că agenţii panslavi împart sute de mii ruble printre Ruteni, că aceş­tia fac pelerinaje religioase prin Rusia,'că ideia statului maghiar la periferie este periclitată şi că pan- slavizmul voeşte^să-şi deschiză prin sufletul|Rutenilor drum spre inima Europei.

Aceste aiurări nu denotă oare groaza de spectrul panslav P Şi dacă cât de cât este adevărat stri­gătul după ajutorul procurorilor, solgăbirăilor şi a tribunalelor, nu ne dovedeşte el, că prin astfel de mijloace se caută a se teroriza aceia, cari deşteaptă conştiinţa na­ţională adormită a Rutenilor?!

Puterea materială îosă va ră­mânea neputincioasă faţă de nonl suflu de viaţă ce pătrunde în con­ştiinţa Rutenilor.

Camera. In şedinţa de eri a ca­merei s’a discutat proiectul despre re­fularea salariilor învăţătoreştl. In jurul parlamentului circulau patrule de jan­darmi şi poliţişti, şi grupe de detec­tivi, cari opreau ori ce aglomeraţie de oameni. In beciurile parlamentului se afla ca rezervă un mare număr de po­liţişti. Se vedea, că sunt în pregătire unele lucruri extraordinare. Toate a- ceste măsuri s’au luat la ordinul lui Tisza.

Şedinţa e slab cercetată, ceea-ce îi face năcaz lui Tisza. Când s’a des­chis, la orele 10•/„ abia erau prezenţi 90 de deputaţi, toţi din partidul muncii.

La ordinea zilei flind proiectul pentru întregirea salarelor învăţăto- reşti, referentul Siegescu face cunoscut cuprinsul proiectului şi îl recomandă spre primire. Vorbeşte apoi ministrul Balogh şi alţii. Balegii accentuiază, că învăţătorii n’au motive de-a se plânge. Discuţia asupra proiectului se crede, că va dura 2—3 zile.

Pentru armată. Spesele mobiliză­rii la noi, după cum se svonise s-au urcat la 460 milioane ;eor. Faţă de a- cest svon, *N, W. Tgbl.t pe baza unei

informaţii autentice anunţă, c& suma aceasta e exagerată. Spesele, a căror votare se va cere 'dela delegaţiile viitoare vor fi numai de 300 milioane cor.

Numai !Referitor la sporirea armatei, din

Viena să scrie, că ministrul de război va supune delegaţiuniior dinjprimăvară un proiect de lege prin care cere o nouă sporire a contingentului armatei.

Congresul albanez dinTriest şi-a continuat Duminecă lucrările. In şe­dinţa de dimineaţă delegatul Tan-Noii a recomandat congresului să solicite ajutorul Italiei şi Austro-Ungariei pen­tru obţinerea independenţei Albaniei. In şedinţa de după ameazi reprezen­tantul coloniei albaneze din Dobrogea M. Lahova a pledat pentru delăturarea contrastelor naţionale şi religioase în­tre popoarele Albaniei, iar preşedintele Hili Moşi a declarat că numai dacă se vor încorpora Albaniei cele patru vechi vilaete turceşti, Albania va putea pro­gresa.

Lupta în cameră.— Discursul dlui dep. Ştefan G.

Pop, rostit fri şedinţa de Vineri, 28 ffebr. n. c. a camerei ungare

Unura.

Cu toate aceste legislatura dela 1870 încoace nu mult îşi bate capul cu cauza urbarialiştilor, iar tribunalele manifestă cea mai revoltătoare indolen­ţă şi astăzi în anul 42-lea dela intra­rea în vigoare a legii din 71. Cu ru­şine suntem necesitat! a constata că sunt procese urbariale în decurgere chiar în părţile locuite de eei mai să­raci oameni unde conform legilor tre­buiau mai prompt finalizate segregări­le. Aceste procese fără de sfârşit sunt cauza celor mai revoltătoare abuzuri din partea domnilor de pământ, cari în temeiul legilor mai noui şi menajaţi de organele administrative răpesc a- proape toate drepturile ţăranilor ga­rantate prin legi. In Ardeal şi părţile deloase ale comitatului Arad aproape flecare comună îşi are încă procesele sale. Intre astfel de împrejurări ne am convins noi aceia cari ne ocupăm cu daraverile ţărănimei şi cari vedem şi actele proceselor am ajuns la convin­gerea că izvorul tuturor relelor este neorganizarea comunităţilor urbariale. Curia regească vorbeşte despre univer­sitatea urbarialiştilor şi a jelerilor, dar în direcţia aceia nu se declară că cine ar fi chemat să reprezinte aceste co­munităţi şi aşa se întâmplă că urba- rialiştii intentează proces- Aceste cu mult chiu şi vai ajung până la curie de unde apoi ne trezim câte cu o sen­tinţă care nimiceşte toată procedura pe temeiul că aceste comunităţi nu sunt legal reprezintate.

Sariere comemorativă cu prilejul cente•nariului naşterii 1811—1911.

De N . Bănescu şi V. Mihailescu.

Dintre fruntaşii generaţiunii noas­tre dela 1830 până la 1860, nici unul n’a avut o minte mai cumpănită şi un caracter mai leal şi mai nobil, şi toc­mai din această cauză nici unul n’a avut mai multe năcazuri şi nedreptă- ţiri chiar din partea conaţionalilor şi une-ori a prietinilor săi, ca Ioan Maio- rescu; şi până acum nici unul n’a fost mai puţin cunoscut decât dânsul. Ca şi N. Bălcescu, G. Bariţ, Bărnuţ, Papiu, Ilari an şi alţii, dânsul a muncit mult pşntru luminarea şi ridicarea poporu­lui român din robia întnnerecului şi a despotizmului, a lucrat cu cuvântul ca profesor, cu condeiul ca scriitor şi cu fapta ea om politic. Insă, pe când dela alţii avurăm norocul de a moşteni ideile şi simţămintele lor în opere scrise, co­moara sufletească a lui Ioan Maiorescu a rămas împrăştiată în articole de ziare, în memorii politice, în manus­crise istorice şi filologice, şi în o bo­gată corespondenţă cu Golescu, Hur-

I muzachi ş. a. şi mai alei cu statorni­

cul şi intimul său prietin G. Bariţ. Au trebuit să vină tineri din generaţiunea mai nouă, iubitori de adevăr şi drep­tate şi adoratori ai caracterelor mari, ea să le adune şi să. ni-le facă cu­noscute.

Dintre toţi Românii, Craiovenii erau datori mai multă recunoştinţă lui I. M., care a fost timp de 10 ani cel mai mare învăţător al lor şi unul din capii mişcării dătătoare de vieaţă dela 1848, care de aci şi din Romanaţi şi-a luat începutul. Această datorie şi-a îm­plinit o azi Craiova, cel puţin în parte, prin ridicarea unui bust ilustrului său profesor, inaugurarea căruia s’a făcut în ziua de Sft. Ioan, 6 Ianuarie a. e. în parcul Bibescu. cu o frumoasă so­lemnitate, în prezenţa d-lui Disescu, mi­nistru al instrucţiunii publice, a d-lui A. Marghiloman, colegul şi reprezen­tantul d-lui T. Maiorescu, reţinut de afaeerile politice ale zilei în eapitaiă, a autorităţilor loeale, a tinerimei dela şcoalele secundare, şi a unui număr os public.

Acest bust se datoreşte iniţiativei tînărului profesor, d-1 V. Mihailescu, care împreună cu fostul său coleg la liceul de aici, dl N. Bănescu, acum pro­fesor în capitală, constituiră, sunt acum vre-o trei ani, un comitet şi deschi­

seră o listă de subseripţiune pentru ridicarea unui bust lui 1. Maiorescu. Ideia s’a născut în societatea elevilor cursului superior al liceului, înfiinţată sub conducerea d-lui V. Mihailescu, şi căreia dânsul i-a dat numele de »Ioan Maiorescu«. Cu un zel şi cu o stă­ruinţă de admirat, dl Mihailescu a strâns, şi din Craiova şi din alte oraşe, mai bine de şeapte mii de lei, cu cari a achitat pe sculptorul Iordănescu, au­torul statuei.

Cu acest prilegiu, d-nii Mihailescu şi Bănescu au publicat şi interesanta scriere comemorativă, într’un frumos volum de 552 de pagini, însoţită de număroase anexe şi portrete, şi de o parte a corespondenţei lui I. M. cu G. Bariţ, intimul său prietin până la moarte, copiată de d-1 Bănescu dela Academia română, unde d-1 T. Maiorescu a depus toate manuscriptele rămase dela venerabilul său părinte',

Cartea se împarte îu 2 părţi. în­tâia, făcută de d-1 N. Bănescu, cuprinde datele biografice şi activitatea didac­tică şi culturală a lui I. M, Partea a doua, datorită dlui V. Mihailescu, care a făcut şi Introducerea, cuprinde acti­vitatea politică şi anexele. Foarte im­portante sunt cunoştinţele despre 1. M. ca profesor la şcoala centrală din Cra­

iova, devenită azi liceul Carol 1. şi ca inspector al şcoaleior din Oltenia. El nu se mărginea, ca |cei mai mulţi pro­fesori, numai la cursul făcut în clasă cu elevii, ci caută să deştepte conşti­inţa naţională şi spiritul vieţii sociale între co’legii şi între toţi concetăţenii săi. Prin abonamentele ce făcea în fle­care an la »Gazeta Transilvaniei«, şi foaia pentru literatură, singurele ziare româneşti pe atunci, în Transilvania şi prin asidua sa colaborare la aceste foi, căuta să introducă comunitatea de idei şi siinţeminte între fraţii despăr­ţiţi de veacuri prin puternice bariere politice El începuse şi voia să înteme­ieze în Craiova o vieaţă intelectuală ea cea datorită societăţii Junimea dela Iaşi, de pe la 1867, sub conducerea unui alt Maiorescu.

Aceste date, cum şi cele relative la nedreptele sale prigoniri, la princi­piile şi activitatea sa politică în Craio­va, la .Bucureşti, în Transilvania, la Frankfurt şi la - Viena, sunt cu atât mai importante, cu cât au fost până acum mai puţin cunoscute. Idealul său naţional de a uni pe toţi Românii într’un singur regat, sub conducerea unui princi­pe habsburgic şi sub protecţiunea Ger­maniei, ar fi dat naştere unui idealism austro-român, care ar fi prevenit pe

eel anstro-ungar, introdus la 1866, şi ar fi dat o direcţiune binecuvântată acestor ţări şi popoarelor din ele şi in special Românilor. Era acelaş plan po­litic, care şi-l făcuse Miha u Viteazul şi care-1 şi înfăptuise pe un scurt timp. Acest plan, arătat în memoriile adre­sate adunării naţionale din Frankfurt şi ministerului austriac din Viena, au rămas un vis. Insă din această concep- ţiune politică există şi azi încă ceva în politica externă a României, există înclinarea cătră Germania, de care Românii n-au nimic a se teme, ci, din contră, pot spera un puternic sprijin. Această directivă a politicei externe a României datează mai ales de când actualul prim-ministru al regatului ro­mân a publicat un articol în » Deutsche Runds hmi, care atunci a fost mult criticat de-o part'3* a presei române, care înclina mai mult spre Rusia.

Lela Frankfurt, unde fusese tri­mis ca agent politic de guvernul revo­luţionar român, s-a reîntos în 49 la Viena, unde sprijini împreună cu Lauria- nu cererile Românilor ardeleni; şi după ce făcu o călătorie prin munţii apuseni ai Transilvaniei, unde a cules cunoştin­ţe despre luptele Românilor cu Ungu­rii şi a redactat rapoartele lui lancu, Balint şi Axe o te, I. M. s-a stabilit în

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr, 40,-HUtt*._Lu__xi____—— —ir iii 'r-'

Spre pace!Buna şi înţeleaptă curie nu spune îns& niciodată că oare cum ar trebui să fie reprezentate. Stările aceste triste ne-a înduplecat pe noi care suntem în cameră la desbaterea taţilor VII, XXXIX, X L III; 1908 să urgităm rezol- virea chestiunei a urbarialiştilor prin aceea că legea investeşte comunităţile urbariale cu caracterul persoanelor ju­ridice. Natural că guvernul coaliţionisf, deşi era convins de necesitatea acestei investiri, fiindcă propunerea a fost fă­cută din partea deputaţilor naţionalişti întotdeauna a fost respinsă. Mare ne a fost bucuria, când Ex. Sa domnul mi nistru de agricultură a declarat că îmi primeşte propunerea conform căreia parlamentul l’a şi deobligat să prezen- teze în cel mai scurt timp proiectul de lege despre organizarea comunităţi­lor urbariale şi a composesoratelor şi a căruia proiect de lege principiul fun­damental să fie declararea comunităţi­lor urbariale de persoană juridică. Mo­ţiunea mea era şi foarte naturală de­oarece chiar şi 6 simplă societate eco­nomică ori institut de credit c&nd lic­hidează îşi are organele sale, cari o reprezintă înaintea autorităţilor: numai 10 mii şi jumătate comunităţi urbariale au fost de legislatură lăsate în grija Domnului 65 de ani.

Spre marea mea mirare trebuie să constat însă că acest proiect de lege ne-a procurat multe decepţiuni şi cu­prinde unele dispoziţii, cari mă cuprind de cele mai adânci îngrijorări. Chiar şi caracterul proiectului de lege este de exeepţionat fiindcă se ocupa numai cu izlazurile neîmpărţite a comunităţilor şi desconsideră cu desăvârşire pădurile acestor comunităţi cari au aceiaş ca­racter ca şi izlazurile şl cu toate a- eeste legea aceasta nu s’ar extinde şi asupra lor. După părerea mea o orga­nizare sistematică numai atunci poate ayeâ loc dacă aceea este unitară, de­oarece cum contemplaţi D-Voastră, se ▼or înmulţi legile şi ordinaţiunile mi­nisteriale şi aceste vor confunda şi mai tare capetele destul de slabe în aprecierea legilor şi drepturilor tără nimei. Părerea mea e deci să se înfăptu­iască o lege unitară, care să cuprindă toate drepturile de Izlaze, corapetinţele de pădure, şi altele a comunităţilor ur­bariale şi a composesoratelor.

Cred că nu trebuie să vă explic on. cameră, că islazurile şi pădurile cad sub aceeaş categorie de drept şi aparţin aceloraş persoane. E ştiut doar că cine are competinţă la islaz, aceiaş are drept şi la pădure. Chiar în urma dispoziţiei ministrului de agricultură obvine foarte adeseori că pădurea tre­buie schimbată în islaz şi viceversa, ba do multe ori trebuie vândută pădurea ca să poată oamenii cumpăra islazuri. Toate aceste nu se vor întâmpla, de­oarece islazele organizate în sorietăţi ca persoane juridice vor avea mână li­bert să vândă şi să cumpere, pădurile heorganizate vor fi veşnică piedecâ pe temeiul acestui proiect de lege.

Pote’mi veţi replica dvoastră, că schimburi se pot face şi în puterea legilor existente, la ce însă eu răspund cu § 30art. X IX : 1898, conform căruia niei chiar adunarea generală a urbarialiş­tilor nu este îndreptăţită a vinde, a eumpăra ori a hipoteca teritoriile nu­mite păduri. Că ce urmări funeste are această lege o ştim toţi din pracsă. Dacă după o urgitare de 7 ani de zile s’a născut acest proiect de lege. nu era oare cu mult mai bine şi mai înţelept să fie unitar, să se estindă puterea legii şi asupra pădurilor.

On. cameră, acest proiect de lege euprinde în sine două formaţiuni foarte esenţiale. O formaţiune este conform § lui 20, când foştii urbarialişti, a că­rora competinţă este indusă în cartea funduară, rămân şi mai departe pro­prietarii competenţelor lot, iar cealaltă formaţiune este cea provăzută în §

23, toţi aceştia îşi pierd dreptul de proprietate a tuturor competenţelor, iar foştii urbarialişti şi composeşori sunt numai usufructuari. Numărul acestor comunităţi face 2026 şi sub această categorie cad toţi acela, a căror com­petinţă individuală nu este indicată în cartea funduară, toţi aceştia îşi pierd dreptul de proprietate, averea lor de­vine mobilă şi să nu înfrumseţăm lu­crurilor domnilor, cu toate că dreptul usufractuar va fi intabulat în cartea funduară, devenind proprietară socie­tatea, dreptul urbarialistului şi-aperdut baza \cea sigură şi soliditatea dreptu­rilor sale. Am foarte mari nedumeriri faţă* de acest paragraf şi dacă minis­trul de agricultură voieşte să ap^re drepturile comunităţilor, atunci mai bine procede dacă şi în privinţa asta procede unitar şi abandonează acest paragraf, rămânând în vigoare numai § 20, care după părerea mea întru toate mulţumeşte ţinta ce o are acest proiect şi chiar dacă ar voi d. minis­tru să garanteze ipotecarea acestor a- veri să poate foarte uşor garanta prin dispoziţiuni, cari se vor cuprinde în statutele organizătoare. Scopul acela dară, ca să poată fi averile hipotecate nu numai că îl poate ajunge după pă­rerea mea şi cu § 20, dar cred de necesar ca să se declare că şi comu­nităţile organizate în senzul §-lui 20 să poată ridica ipoteca, în cazuri de necesitate pentru ajungerea unor sco­puri mai mari.

Am mari nedumeriri faţă de §§ 29—32 cari se refer Ia înstrăinarea competenţelor. Nu e vorbă, pot fi unele restricţîuni admise chiar în\interesul comunităţilor, nici când însă nu i per­mis să pierdem dinaintea ochilor sfin­ţenia dreptului do proprietate, Ce-i sfânt din punctul de vedere al marelui proprietar, a fîdei comiselor, a averilor catolice, şi altor averi legate, trebue să fie sfânt şi din punct de vedere a mi­cului proprietar şi nu este nici decât justificat a priva pe micul proprietar de dreptul liberii dispoziţiuni. In con- ferenţa dnilor codificatori mi s’a spus că şi în privinţa aceasta s’au făcut modificări, regret că dl raportor nu le-a prezentat aceste, iar nici decum n’aş fi dispus să fie stânjenit dreptul urbariaristului de a dispune după plac despre competinţă sa,, pentrucă, deşi recunosc marele’ folos ce rezultă din dispoziţia proiectului, ca competenţele urbari le să nu poată fi nici decum cumulate într’o mână, cu toate aceste şi dreptul eminent al proprietarului trebuie respectat.

On. cameră! § 74 este acela care mă umple de cele mai mari îngrijorări şi nu-mi ştiu da seama ce scopuri as­cunse au putut îndemna guvernul să vâească acest paragraf în acest pro­iect de lege. Paragraful acesta ominos sună în modul următor: Din interese obşteşti de a prăşi vite islazurile ne­împărţite a foştilor urbarialişti, precum şi acele islaze a composesoratelor, cari în temeiul legilor nu se pot împărţi între singuratici, să pot expropria în interesul comunei politice.

Poftiţi cumpeniţi toate cuvin­tele exprimate în acest § şi vă veţi con­vinge că cuprinde o absurditate juri­dică. Pentrucă să mă iertaţi, legea de expropriere indică taxativ cazurile când din interese de utilitate publică se poate admite exproprierea. Şi legea de ex- propriare scoate în mod evident în re­lief sfinţenia dreptului de proprietate şi numai în cazuri excepţionale adu­nate expropiarea. Nicăiri în lege nu veţi afla d-voastră principiul absurd, ca comuna politică să se ridice contra uni­versităţii locuitorilor sale, ca individu­alitate, şi să aibă drept de-a răpi ave­rile unora numai şi numai ca să le dea altora. Aceasta este nu numai absur­ditate dar şi imoralitate. Când zice ci­neva, răpesc izlazul proprietarului ade-

vărat ca să-1 dau tot de izlaz unui străin, aceasta nu este interes obştesc, interes public, ci este jaf. Dacă cineva zice: expropriez islazul comun ca să des­chid o cale nouă şi fac un tren, ori să ridic edificii de utilitate publică, înţeleg, dar să mi zică cineva: îţi răpesc haina de pe tine ca să îmbrac pe altul, prin­cipiul acesta ca să-l îmbrac în haină de drept înseamnă; absurditate. Dacă gu vernul de agricultură are scopul bine determinat să apere şi scutească pe mi­cii proprietari, chiar cu vătămarea prin­cipiului dreptului privat, dar declară că aceasta o face numai şi rumai pentru ai păstra averea intactă şi că nimenea să nu i-o poată răpi din mânile lui de­bita, acest principiu îl primesc, la aceasta mă închin.

încă chiar paragraful 78 e acela, care trage dungă peste tot principiul acesta şi poate că doară d-1 ministru Serény nu va face, dar posibil că vine alt ministru, să zic un socialist, care nu se mai opreşte numai la islazurile I micilor proprietari, bi caută locuri cu mult mai potrivite pentru creiarea is­lazurilor şi-şi arunci privirile la ave­rile aşa numite din mâna moartl cari, durere, în patria noastră sunt enorme.

Altcum cu acest paragraf minis­trul vine în contrazicere cu sine însuş, pentrucă dela cine am putea noi expro- pia islazuri, ca acele să le dăm altora, — sigur numai dela aceia cari au is­laze în prisosinţă. De altă parte însă, tot ministrul zice că: partea aceea a comunităţilor urbariale şi acele compo- sesorate, cari îşi au încă neîmpârţite islazurile şi la care se refere acest pro­iect de lege dispun de aşa puţin islaz încât nu-s în stare să-şi acopere lipsu­rile şi trebuie chiar statul să le vină în ajutor. Şi legea aceasta are menirea de a păstra pentru proprietari islazu rile. Islazurile însă, cari sunt cuprinse în paragrafuriie 1 şi 5 sunt chiar micile competenţe a micilor urbarialişti, a că­ror împărţire arţ XII din 1894 anume pentru aceea o interzice, ca poporul cel mai- sărac să nu rămână fără de islaze Bogaţi *n decursul segregărilor şi a comasărilor şi-au scos competenţa s’au folosit de legile cele relegau spart toate islazurile şi ta au pus sub plug.

Ce a rămas este aproape tot a micilor proprietari. Vă rog să vă gân­diţi, să poate gândi o absurditate mai mare decât aceea, decât să daţi drept discreţionar unui guvern, ca să răpească şi aceste averi comune păstrate de ţă­rănime veacuri de arândul cu cele mai mari jertfe ! Eu sunt de părerea aceea, că acela care şi a scos competinţă sa din islaze, fie jeler sau gazdă mare să n’aibă ni,ci un drept la averea acelora, cari şi-au păstrat în comun talazurita. Ar fi şi o imoralitate şi ar duce la multe abuzuri pentrucă ar îndemna pe cei bogaţi să-şi spargă islazurile, să le cultive ca apoi să se arunce chiar cu ajutorul statului asupra micilor pro­prietari. Simţul meu de dreptate se re­voltă contra acestei dispoziţiuni.

(V» urma.)

A c t u a l e .— Demobilizarea. — Iroiectul electoral şi greva. — Lukd s despre grevă. —

Spania şi tripla alianţă.

Demobilizarea anunţată de mai na- inte, se face de fapt zilele acestea. Din Petersburg se depejează, că Joi, când începe iubileul dinastiei domnitoare Ro manovr, Ţarul va face o declaraţie de pace, apoi comanda militară rusească va concedia numai decât pe cei 380 de mii de rezervişti, cari deşi le expirase în Ianuarie terminul de serviciu au fost reţinuţi până acum.

Demobilizarea în Austro-Ungaria

s’a şi îneeput. Ziarele din Lemberg sunt informate, că demobilizarea rezervişti­lor şi rezerviştilor-suplinitori, * chemaţi la arme, la corpul de armată din Lem­berg, s’a început eri] dimineaţă, tn 3 Martie n. c. şi se va continua zilele acestea.

La frontiera rusească sunt puţini rezervişti de la noi din Ungaria. Ai noştri, cei mai ..'mulţi, sunt la graniţa sudică. De aici încă se vorjface unele concedieri, dar demobilizarea totală va urma^numai la câteva săptămâni,când se va încheia pacea; între .[statele Bal­canice şi|Turcia.

*Pe terenul politicei interne în pla­

nul prim este proiectul electoral al gu­vernului,, şi greva. Toată lumea să în­treabă, când se va începe discuţia asu­pra proiectului, căci dela aceasta atârnă proclamarea isbucnirii grevei. Discuţia era să se înceapă Luni, dar mai este la ordinea zilei proiectul pentru sala­riile învăţătoreşti, care se discută acum

La proiect sunt înştiinţaţi la cu­vânt mai|mulţi oratori. Astfel discuţiile pot ţinea încă 2—3 zile. Totul atârnă dela voinţa şi tactica guvernului, care poate să lungească sau să reducă dis­cuţia.

Unii cred, că guvernul Rămână cu intenţie de azi pe mâne punerea la or­dinea zilei a proiectului, ca să obo- sească?pe grevişti, să le reducă entu­ziasmul şi să-i facă ;a-şi perde răb­darea.

Şi * guvernul v nu ? "calculează greşit cu apucăturile lui. Dovadă e, că în ta­băra socialistă domneşte o mare agi­taţie şi neastâmpăr, aşa o depeşă din Budapesta sosită aici aseară anunţă că greva se proclamă azi la oarele 12 din zi, fără considerare, că se va discuta ori ba proiectul.

Şt rea însă trebue să o primim cu rezervă, căci totul e nesigur. Numai una se pareja‘4fi mai sigură, că ciocni­rea intre guvern şi mişcarea grevistă e iminentă.

Intre aceste pregătirile pentru grevă continuă febril. Conducătorii fac totul, ca greva să aibă succes deplin.

*Zilele acestea s’a răspândit ştirea,

că greva nu va isbucnî, deoarece în privinţa aceasta.;s’au iniţiat tratative între guvern jşi conducerea partidului socialist. S’a spus? apoi, că tratativele au eşuat. Azi se desmint total trata­tivele, atât din partea socialiştilor, cât şi din partea guvernului.

Lukács întrebat "Duminecă în clu­bul partidului muncii, s’a declarat ast­fel asupra grevei:

N’am tratat cu nimenea. Dar aud, că sunt încurcăli în tabăra ’contrară şi se poate,'.ca,greva trimbiţată cu atâta egomot să. nu se ţie.

In momentul acesta nu ştiu, dacă va fi grevă sau nu, dar şi dacă va fi, pe noi nu ne va afla nepregătiţi.

*i

Din Parisáé anunţă că în timpul din urmă a circulat zvonul că Spania va intra în tripla alianţă.

Din Madrid se scrie acum, că şti­rea aceasta este neadevărată, de oarece Spania voeşte să rămână neutră şi în viitor.

Tratativele pentru încheierea păcii între Turcia şi statele aliate stau.în planul prim al preocupă­rilor Puterilor mari. După ştiri din Viena Poarta n’a luat încă o hotă­râre definitivă în ce pliveşte ce­darea Adrianopolulai, deoarece re­gimul Turcilor tineri se teme de isbucnirea unei rovolte în interio­rul imperiului.

PretenzîuniJe aliaţilor dealtă- parte sunt foarte mari. Pe lângă cedarea Adrianopolului Bulgaria cere însemnate despăgubiri de răz­boia, Sârbia un complex mai maie de teritorii, iarMontenegro nu vrea să renunţe în nici un caz la ora­şul Scutari.

Sunt prin urmare de dolătorat numeroase greutăţi şi cu toată dorinţa Turciei, de-a merge pănă Ja extremul posibil, tratativele vor fi trăgănate încă timp mai înde­lungat.

Mai nou se anunţă:Sofia 3 Martie. Puterile mari vor

face zilele aceste un nou demers la gu­vernul bulgar, pentru a stabili‘ mini­mum ul pretenziunilor statelor aliate. Aceasta în vederea reluării tratativelor de pace.

Getinge 3 Martie. Regele Niehita a declarat în timpul unei conversaţii, că Muntenegru doreşte să se pună capăt vărsărilor de sânge şi să se în­ceapă tratativele de pace cu Turcia, cu condiţie insă ca Poarta să satisfacă dorinţele aliaţilor. Muntenegru cere oraşul Scutari şi războiul nu se va putea sfârşi fără cedarea acestui oraş. E posibil că se va încheia un nou ar­mistiţiu, pe care unul dintre aliaţi nud va accepta şi acest aliat va fi de data aceasta Muntenegru. Toată populaţia Muntenegrului cere continuarea răz­boiului până la cucerirea oraşului Scu­tari şi aci nu e vorba de ambiţie mi­litară, ci de un interes vital al Munte­negrului.

Berlin s Martie. „Deutsche Tagesseitung“ află din Contanţi- nopol că în împrejurimile dela Ciorlu se va da în curând o bă­tălie decisivă. Avautposturile gare sunt atât de aproape de cele turce, în cât ciocnirea va trebui să se producă.

Constantinopol 3 Martie. Im Se- lamllcul ultimul a asistat şi patriarhul eu o suită de 15 preot!, cee^ce a pro dus mare senzaţie. Prez?aţa patriar­hului la Selamlic e mult cimentată ; i cercurile politico. Sultanul încredinţa pe primnl şambelan să sa ut« pe pa­triarh şi sfi-i exprime satisfacţia sa pentru această vizită. Avându-se In r - der*, că acum de curând mii rc ţi fruntaşi tineri turei au vizita p* pa­triarh, prezenţa acestuia ta Stârni c so pune în legătură on apropiere lutre Tureia şi Grecia.

Belgrad 3 Martie. Comandant al trupelor sârbeşti din faţa oraşului Scu­tari a fost numit generata- ; : *O parte d{n rezerviştii s»â<*N au fost concediaţi pe timp de 3 s-m .V %rsi tn vederea lucr&rilor câmpului.

Constantinopol 3 Mart e. Se *o~ neşte, că marele vizir e în ajun să dimlsioneae, deoarece nu vrea să la răspunderea pentru situaţi» actuală

Viena ca funcţionar în ministerul de justiţie, însărcinat cu traducerea legilor în limba română. Aci şi-a adus în 1851 şi familia dela Braşov, şi a putut aşe­za pe fiul său, Titu, ca bursier In in­stitutul Terezian. Dar el nu încetează nici aici a scrie în ziarele germane pentru drepturile Principatelor Dună­rene şi despre politica de cucerire a Rusiei, ca anonim, fireşte, căci funcţio­narii n-aveau voie a face politică şi a série în jurnale. In urma unor de­nunţări, din cari una era chiar din partea prietinului său, Aron Florian, căruia i-a făcut bine în mai multe rânduri, ia 1856 a fost demisionat, dân- du-i-se salariul (1200 fl.) pe un an îna­inte. In 1857, bucurându-se de timpul liber, făcu o călătorie la Românii din Istria, unde adună material pentru studiul şi un dicţionar al dialectului istrian, material publicat mai târziu de dl T. Maiorescu, sub titlul «Itinerar în Istria«.

In 1858 se înapoie la Bucureşti, însă atunci, în urma abdicării lui Barbu Stirbey, fiind caimacan Al. Ghica, fostul domn, care la 1842 îl scosese pe un motiv fals din profesoratul dela Cra- iova, acesta l-a expulzat de nou din ţară, ca părtaş al mişcării dela 1848.

In 1859 însă, anul marelui eveniment al unirii celor două ţări române, pen­tru care mult a lucrat şi I. M , el a fost primit, întâiu ca înalt funcţionar al statului, apoi ca profesor de istorie la S- Sava şi ca director al Eforii şcoalelor.

In această calitate, a desvoltat o activitate de uriaş pentru organizarea şi înfiinţarea şcoalelor de toate cate- j goriile, cari lipseau. In cei doi ani, cât a stat în fruntea Eforiei, s’au înfiinţat şcoale rurale, şcoale urbane cu câte 6 clase, din cari ultimele trei erau menite, 1 ca şcoli reale, pentru pregătirea tine­rilor la meserii şi negoţ, apoi gimna­ziile G. Lazar şi Mateiu Basarab, as­tăzi licee, şcoala de meserii dela Ma- vrogheni, şi de agricultură dela Pante- lemon, astăzi la Herestrău ; două şcoli comerciale, la Brăila şi Bucureşti ; se proiectaseră cele dintâiu şcoli normale pentru pregătirea învăţătorilor, o şcoală de artele frumoase şi o şcoală de teh­nică, menită a desvolta cursul de ştiinţe şi inginerie început la S. Sava.

Din nenorocire, I. M., prin carac­terul său conştienţios şi corect, veni ei aici în conflict cu colegii săi dela Eforie cari, pentru hatâr personal şi în paguba Eforiei, nu voiau să ţină samă de re-

gulamentul acesteia, şi pentru a nu pricinui, încurcături şi piedeci în mersul trebilor« îşi dete demisiunea, la 17 Iuniu 1861, şi în tacul lui fu numit Papiu llarian.

Rămas profesor, I. M. se ocupa cu desvoltarea studilor istorice şi filologice şi cu adunarea de >nou material pentru istoria Dacilor şi Românilor în epocele cele mai obscure«. Pentru că dânsul a nutrit toată vieaţa ideia, cu care a eşit de pe băncile universităţii şi cu care a trecut în România, de a scrie odată

1 istoria Românilor, convins că o ase­menea carte numai într’o ţară liberă se poate perie. Insă două piedeci mari îi făcură imposibilă înfăptuirea acestei dorinţe, întâiu lipsa de documente, la adunarea cărora s’a oprit şi E. Hurmu- zacbi şi Papiu llarian ş. a. şi terminul fatal al vieţii, sosit înainte de vreme, încă fiind în puterea vârstei, la 53 de ani.

In 1863 A. Odobescu, ca ministru al instrucţiunii, înfiinţează »şcoala su­perioară de litere«, astăzi facultatea de litere şi filosofie, ia care I. M. a fost numit între primii profesori. Dar în scurt timp după aceea, mistuit de muncă şi de o boală de ficat, contrac­tată după spusa medicilor din multele

peripeţii şi supărări, la 24 August (5 SepW 1864, a|părăsit această vieaţă ca să între în lumea nemuririi.

»Dacă banii sunt avere, apoi Ma­iorescu, sărac cum ? întrat în această ţară, tot astfel se găsi şi în momentul extrem al vieţii sale», zise Papiu llarian în discursul funebru, ţinut la înmor­mântarea lui. »Căci el, asemenea com­patrioţilor săi în general, nu venise aici, ca să adune comori lumeşti, ci ca sâ răspândească ştiinţa aducătoare de vieaţă şi ideile neperitoare de naţiona­litate. Adevărata lui avere era alta, mai mare. mai nobilă mai nepreţuită: avere de idei* aver« de învăţătură, de virtuţi, avere ce creştea pe toată ziua în el şi va creşte neîncetat în toţi a- ceia ce au eşit de sub direcţiunea mâ- nilor sale. Astă avere mare o moşte­nesc astăzi trei ţări române, Înscrie­rile şi faptele lui, şi ale elevilor lui, a generaţi unii ce urmează. Şi asta este ereditatea cea mare şi frumoasă, ce a lăsat-o el patriei şi naţiunii sale«.

Lui, mai mult decât ori cui, i se pot aplica frumoasele cuvinte, zise de dânsul într’o cuvântare ţinută în primul j an al profesurei sale la Craiova: »Pietri nepreţuite pune pe altariul patriei acela, I care-i dă prunci bine crescuţi«. 1

Pe lângă importanţi !» anexe, ev - tea adusă ca un evlavios» prinos m moriei nemuritorului dascăl şi patriot, este ilustrată cu 15 gravuri, înu cari sunt trei portrete alo lui I. W., unu! dela 1864, luat în Iaşi, altul dinainte de 48, făcut la Craiova de C. Lecoa, şi al treilea într’un medalion, afiat în sala universităţii din Iaşi, apoi, portre­tul dlui I. Maiorescu din 1909, a dnei Humpel n. I. Maiorescu, ale fruntaşilor revoluţiunii din 1848, al lui A. Golescu (Arăpilă) general G. Magheru, arderea arhondologiei şi regulamentului organic în 6 Sept. 1848, bustul lui I. M. din Giurgiu, unde gimnaziul poartă numele său ş. a

Recomandăm cu căldură această scriere publicului român de pretutin­deni şi în special, tinerime! sudioase, i pentru care mai ales aste făcută. Ceti-, toriul va vedea întrînsa ca într’o og­lindă vieaţa plină de învăţături a Iul I. M şi evenimentele epocei, la cari el a luat parte, cum şi multe din persoa­nele istorice ale acelei epoce, ale căror relaţiuni cu dânsul pun însă în o mai

I vie lumină caracterul ideal al lui loan Maiorescu.

V

N*. 40—1913. G A Z 15 TA T R A N S I L V A N I E I . , Pagina 3

Ş T I R I— 19 Februarie 1913

Dala «Fundiţlunea pentru aju- torarea ziariştilor români >- in de­cursă! lunilor Ianuarie şi Februa- rie din a. o., fandaţiunea s-a spo­rit cu următoarele contribuiri: 1) din răscumpărările de felicitări 1646 50 ©or. 2) din adaose la a- bonamenteio „Gazetei Transilva­niei“ şi alte contribuiri 601*90 cor. 3) dela redacţia „Românului“ (con­tribuiri diverse din Dec. 1912) 43010 cor. 4) dela redacţia „Dra­pelului“ (deasemenea contribuiri din Dec. 1912) 60 cor. 5) contri- buirile protopopiatului gr. cat. rom. al Sibiiului. 262 79 cor. 6) sume evitate în „Solia Satelor' şi „Te­legraful român“ 115 cor. 7) con- tnbuiri diferite prin „Ardeleana“ 29 cor. 8) dela d-nul I * Vătăşau, dir. pens. Braşov 100 cor. 9) dela d-l advocat Dr. G. Gârda, Făget 80 cor. 10) dela balul tinerimii din Arad 411*40 cor. 11) dela pe-

' trecerea din Sebeşul săsesc 30 cor. j Total 3766 69 cor.

Cu 28 Februarie a. c. starea fundaţ unii, care la fîuea anului 1912 a fost de 40388 25, cor. a- cum este deci de 44154*94 cor-

Sibiiu, la 2 Martie 1913. —Epitropia fundaţională.

— Pentri forului zlaristllar s-au mai făcut prin administraţia ziarului nostru următoarele contribuiri: d nul Mateiu Folea not. cerc. Mândra 5 cor., d-nul Iuliu Bardossy (Sibiiu) 2 cor.

Societatea «Petra Maior» învită la serata muzicală- împreunată cu dans, oe o va aranja sub patronajul Ilustri- t&ţilor Lor: G. Pop de B&seşti, Ioan Mezel, Dr. Ioan Ciordaş, Oct. Goga, Dr. Iuliu Maniu, Dr. Teodor Mihali. Dr. Alei. Vaida Voevod, Dr. Aurel Vlad, cu concursul domnişoarelor: Delia Plopu şi Gheorghîna Roşiu, Sâmbătă în 8 Martie n. (23 Faur v.) a. c. la e- rele 8 seara în sala de dans dela Ho­tel «Royal» (VIL ker, Erzsdbet-kOriit 45—49.) din Budapesta. Venitul curat e destinat pentru sporirea bibliotecii

I şi pentru pornirea sportului nostru. v : Programul: I ) A. Popovici: «Doi nitorii români». Cor bărbătesc cu solo de tenor: d. Augustin Filip, şi bariton: d 1 Gheorghe Comşa. 2) a) G. B. Per- golese : «Se ta m’ami». b) L Massenet: «Gavotte» din opera «Manon». c) T. Brediceanu : «Doine». Cântate de dom­nişoara Delia Plopu, acompaniată de d Eugftn Hossu. 3) 1. Mureşianu: «Putpu- riu românesc III». Executat de orches­tra societăţii, 4) M. Bruch: Pribegia Normanilor». Cor bărbătesc cu solo de bariton : d. Gheorge Comşa şi acompa­niament la pian: d. Eugen Hossu 5) a) L Tosti: «Non t’amo piu», b) G. Dima: «Mugur mugurel». Cântate de d 1 C. Olariu, acompaniat de d şoara Gheorghina Roşiu. 6) a) G. Dima: «Hai în horă», b) C, Porumbescu: «Marşul cântăreţilor». Coruri bărbăteşti. Orches­tra o instruată de d-nii Octavian Beu şi Emil Cheţian, corurile de d. Vaiile Petraşcu.

On preot harnic. Ni se scrie: Pă­rintele Vasile Tătar, din Chebelea (cum. Murăş Turda) incorporată la eparhia de Hajdu-Dorogh, la examenul ce l-a dat cu cursul de analfabeţi în 23 Feb. 1913, — a dat dovadă de o adâncă în­ţelegere a chemării ce o are ca preot. A trebuit să îndelăture multe piedeci până şi a putut începe cursurile într’o casă modestă a unui ţăran, şi a trebuit să se trudească mult până a putut să-i înveţe pe cei 12 adulţi a ceti, a scrie a socot. şi să înfiripe un cor, — dar truda nu i-a fost zadarnică. Sporul ară tăt la examen a fost peste aşteptare Cei 12 (adulţi au dat un examen iru- mos, au cântat cântări bisericeşti şi lumeşti, iar doi dintre ei au deciu-mat două poezii potrivite.

Ne pare bine, când putem înregis- * tra şi veşti bune din părţile OşorheiU' lui şi ne-ar părea şi mai bine, dacă exemplul dat în acest an de părintele Tă­tar, iar în anul trecut de părintele Victor Tufan şi de înv. Emil Drăgan, din Niraştău, ar fl urmat şi de alţii

Gonvocător Comitetul societăţii de lectură română din Cluj, prin aceasta

! - ixxnvoacă adunarea generală semestrală, ce va ţinea Duminecă în 9 Martie

i 1913 st. n. la 4 oare p. m. în localită- I ţile societăţii, cu următoarea ordine de

z i : 1) Deschiderea adunării generale 2) Raportul a) comitetului, b) cassariului şi darea absolutoriului. 3) Subscrierea de membrii noi. 4) Alegerea comitetu­lui. 5) Închiderea adunării generale. In­vităm pe toţi membrii binevoitorii şi sprijinitorii acestei instituţiuni să ia parte — Pentru comitet: Dr. Ştefan Morariu. prezident.

Ş t i r i ' d in R o m â n ia . D-l mi­nistru N. Xenopol a remis d-Iui E. Cos- tinescu medalia, în aur veritabil, , a »Meritului comercial şi * industrial. D l Costinescu, foarte emoţionat a mulţu­mit d-lui Xenopoi pentru onoarea ce i s’a făcut, declarând că această decora­ţie îl măguleşte mai mult ca ori care alta.

— In Iaşi a avut loc alaltăeri o consfătuire intimă a unui numeros grup de profesori universitari/ discutându -se asupra candidaturilor ce urmează a se fixa pentru rectoratul universitar. Gru­pul de profesori s’a înţeles asupra a trei nume: 0 d oii C. Stere, Răşcanu şi Mănescu. S’a mai făcut o propunere, ca d*nii Răşcanu^şi^Măneseu,/'dacă minis­trul va numi pe unul dintre ei, să de­cline această onoare pentru a lăsa ca rectoratul să fie încredinţat d-lui C. Stere.

— Din Moreni se anunţă : Alalta- seară, începând dela oarele 6, sonda Nr. 9 a societăţii »Româno Americană« a făcut o puternică erupţiune. svârlind ţiţeiu şi nisip/; producând/;un zgomot îngrozitor. întreaga schelă este în mare pericol deoarece toată atmosfera este încărcată de gaze, astfel că o scânteie e suficientă pentru a produce un de­zastru. Pentru orice eventualitate, s’a oprit lucrul pe tot şantierul, luându-se cele mai mari măsuri de pază. Sonda în erupţie zvârle până la 200 vagoane zilnic, aruncând ţiţeiul la înălţimi foarte mari.

»Nu veţi 3Y83 războia«! D lDiini-trie Apostol, deputat al Brăilei, care s a întors dela Monte-Cario, a povestit într-un cerc de deputaţi din Camera României următoarea scenă petrecută la casinoul de acolo: Marele duce Nico- iae, care se află acum acolo, auzind pe mai mulţi români vorbind că diferen­dul cu Bulgaria nu se va termina de­cât prin războiu, s-a adresat d-lui Apos­tol, cu care stătea în acelaş hotel, spu- nându-i:

>N-aveţ> nici o grijă I Staţi liniş­tiţi aici, sub aceşl splendid soare 1 Nu veţi avea râebom*,

Fireşte, că aceste cuvinte ale ma­relui duce rus, care a fost deunăzi la Curtea României şi care e zilnic în cu­rent cu tot ce.se petrece la Petersburg, au fost viu comentate în colonia ro­mână dela Nissa.

D l Mânu h patriarhul! eccmonicDin Constantinopol (se anunţă: Minis­trul României ,din Constantinopol, d-l Mânu, însoţit de primul dragoman ai legaţiei, a vizitat po patriarhul ecume­nic, «are l-a primit cu mari onoruri. D-sa a spus patriarhului, că vine să-i aducă omagii din partea regelui, a fa­miliei regale şi a sinodului român. Pa­triarhul i-a mulţumit. Conversaţia, care a urmat, a avut un caracter cordial. Intre altele, patriarhul a amintit, că se afla ca arhidiacon la Paciarca când în 1867 (?) regele Carol, pe atunci principe a vizitat patriarhatul. In urmă d-l Mânu a vizitat biserica patriarhiei.

Groaznică nenorocire. Ni se scrie : Miercuri, a fost înmormântată preoteasa Teodora Oprea născ Hodoş din Bând. Luni noaptea li s-a aprins un grajd şi dânsa a intrat în grajd ca să scape vitele, dar n-a mai putut eşi căci că­zuse înaintea uşii nişte grinzi şi o parte de coperiş, ce ardea. Părintele Oprea, auzind ştrigătele desperate ale soţiei sale, i-a sărit într’ajutor cu o fe­tiţă. Toate silinţele i-au fost zadarnice; s’a ars şi el la cap şi la faţă şi a tre­buit să asiste la cea mai cumplită moarte a soţiei sale, fără să o poată scăpa.

Răposata a fost o româncă şi o mamă bună, dând celor 7 copii ai săi o creştere aleasă. Cel mai în etate e administratorul protopopiatului Timi­şoarei. A crescut rudenii orfane A aju­tat poporeniî în năcazuri, având şi faţă de ei o purtare de mamă. La înmor­mântare s-a văzut cât era de iubită de toţi. râu petrecut-o la mormânt peste 2000 de poporeni de ai săi, ţărani ve niţi din satele apropiate şi cunoscuţi veniţi di.-! depărtare. Serviciul divin a fost celebrat de protopopul Ştefan Russu şi 6 preoţi. Dumnezeu să o o- dihnească, iar pe părintele Oprea şi pe orfanii rămaşn să-i mângăe. — b

Post de modic — vacant. Ni sescrie: In comuna Teici (comitatul Bis

triţa-Năsăud) s-a deschis concurs pen­tru postul de medic cercual. Salarul *: 1600 cor. dela stat, 800 cor. dela co­mună şi cvartir în natură sau; 300 cor. bani de cvartir. In comunele aparţină­toare cercului sunt mai multe fabrici, de unde medicul poate primi cu tim­pul, 300 cor. la an. Farmacie în loc. Pe lângă emolumentele amintite, comunele aparţinătoare «ercului — 4 la număr — vor mai contribui cu sume corăs- punzătoare la mărirea salarului.

Dorinţa generală este ca postul amintit să fie ocupat de un modic ro­mân. in ce priveşte reuşita alegerii poate fi sigur.

Balul suboficeriior din Bistriţa. Nise scrie: Sâmbătă seara în 8 Martie va avea loc balul suboficeriior dela regi­mentul 63 de linie şi 22 de honvezi cu sediul în Bistriţă. Cu această oca- ziune suboficerii români vor da’şi o re- prezentaţiune teatrală şi. vor juca dife­rite jocuri naţionale. Ar fi de dorit ca dela această petrecere să nu lipsească nici un fruntaş şi intelectual român. Aceasta cu atât mai mult, cu cât sub­oficerii români sunt în majoritate co­vârşitoare. Se va juca piesa teatrală » piatra din casă« de Vasile Alexandri.

Ştiri mărunte- Alaltaeri se lăţise svonul în Roma, că s-ar fl comis un atentat contra trenului cu care călă torea regele. Ancheta a stabilit însă că totul se reduce la un simplu accident.

— Hoţi necunoscuţi au pătruns eri noapte în prăvălia fraţilor Ulmann din Pesta, do unde au furat diferite bijuterii în valoare de 40 000 cor. Hoţii n au putut fi încă descoperiţi.

— După cum se anunţă din Pe- tersburg, jubileul de 300 de ani al di­nastiei Romanov se va începe Joi.

— In Macău^a murit cerşitorul Sipen István, 'care — crezându-se că n are nici o avere — a fost înmormân­tat pe spesele oraşului. După înmor­mântare însă, la locuinţa defunctului au fost găsiţi bani şi bilete de depu­neri în valoare de 70 000 cor.

— O fată din Hamburg, care mersese Ia o cărturăreasă, a fost a:ât de im­presionată de »profeţiile« acesteia, în­cât, în vreme ce asculta pe cărturărea- sa, s-a răsturnat moartă la pământ.

A v i3 Cu începere dela 1 Martie 1913 caut un candidat de advocat ro­mân, cu practică, pe lângă condiţiuni favorabile.— Dr Ilariu Hoadrea, advocat, Cerneşti 7—8

Avis. Aduc la cunoştinţa on. pu­blic că începând de Duminecă 2 Martie st. n. va debuta în Cafeneaua mea Iosif/Solomon Tury cunoscut şi foarte apreciat şi în străinătate, acompaniat de orhestra sa de primul rang din Re­ţinui săsesc, în^flecare sară cu program ales şi variat Cu toată stima. Venţel Cbadoba, proprietarul cafenelii Drexler.

3 - 4.

Din Braşov si fara-Bârsei.Apel! Domnii preşedinţi ai agen­

turilor «Asociaţiunei pentru liter. rom. şi cultura popor, rom.» de pe teritorul Despărţământului I (Braşov) sunt ru­gaţi cu inzisfcenţă a trimite până la 13 M artie *\ raport detaiat despre conferenţele, prelegerile şi orice miş­care culturală aranjată în comuna dăn- şilor în cadrul «Asociaţiunei».

Braşov în 18 Faur. v. 1913. — N. Bogdan prof. dir. Deps.

Greva în Braşov. Din cercurile poliţiei ni se comunică, că în ajunul isbucnirei grevei s’au luat toate măsu­rile de lipsă pentru susţinerea ordinei şi siguranţei publice, astfel că par es- chise orice demonstraţiuni în stil mai mare. Numai în cazul unor escese ne­aşteptate se vor lua măsuri ca să se închidă seara localurile publice şi sa se contramandeze eventuale petreceri sau reprezentaţiuni publice.

Furt. Locuitorul Nicolae Gal de pe CacOva de sus a anunţat poliţia, că alaltaeri pe când era dus de acasă, i s a furat de la locuinţă, o salbă constătătoare din 15 galbeni şi o pe­reche de cercei de aur, cari reprezentă o valoare de 200 cor.

La biblioteca spitalului militarau donat următorii domni: Dr. Horea P. Petrescu 40 cărţi, Uie Hociotă 20 cărţi, Dr. Vecerdea 29 cărţi, şi «Foaia ilustrată» 52 numeri din «Die Woche» Nr. 1, Z. Panţu 3 cărţi, G I Nica 12 numeri din revista «Transilvania», d-na Aneta Groza 7 cărţi şi «Foaia Intere­santă» legată, d-na M. N. 6 cărţi şi 109 numeri din «Foaia iluztrată» din

«das'Buch ffir alle» şi 1 Atlas mare, d-şoara Iiasierici 16 cărţi. Numărul cărţilor donate până azi este 196.

Primească marinimoşii donatori şi donatoare călduroase mulţămite. — Bibliotecarul.

Concertul filarmonic. Joi în 6Martie n. va avea loc concertul socie­tăţii filarmonice cu binevoitorul con­curs al virtuoasei în violină d-na Dr. Lânyi Ilona de Regdczy din Budapesta. Dirigent: Max Krause. Programul este următorul: 1. A. Dvorak Symphonia Nr. 5 E-moll. a) Adagio allegro; b) Adagio ; c) Scherzo ; d) Finale allegro. 2. Christian Sinding: Concert A-dur pentru vioară d-na Dr. Lânyi v . , Re- gdczy. 3. Massenet: Ouvertura la oper «Phădra».

Apollo-Bloscop. Marţi şi Mercuri în 4 şi 5 Martie. Expoziţie de câini, (vedere). Racul, (instructiv). O noutate a fabricei americane de filmuri Lubin. Mortul care s’a întors, (umor filmul 1. 600 metri). Sluga neagră, (umor filmul I. 400 metri). Nu minţiţi damelor, (u- mor) O noutate a fabricei «Nordisk Film Compagnie». «Trecutul», (dramă socială în 2 acte filmul lung 1500 metri). Afara din program. «Drumul sorţii» (dramă în 2 acte filmul lung 1600 metri).

Joi şi Vineri program nou.

Convenirea, socialăa »Asociaţlunll pentru sprijinirea în­văţăceilor şi sodalllor meseriaşi ro­

mâni din Braşov.«

Ca în fiecare an, aşa şi de astă- dată convenirea socială a »Asociaţiunii« meseriaşilor noştri de aici, ţinută Sâm­bătă seara în 1 Martie s-a petrecut şi terminat cu succes. învăluită în nimbul feeric al melodiilor şi jocurilor româ­neşti, convenirea a mulţumit pe toţi participanţii, atât cu producţiunile ei, cat şi cu dansul, observându-se un vă­dit progres faţa de anii trecuţi,

După 8 ore, când sala redutei era tixită de public, s-a început executarea programului publicat.

Convenirea a fost deschisă de prezidentul »Asociaţiunii« dl jude în p. Petru Pop, prin un discurs, în care di Pop a accentuat însemnătatea aces­tor conveniri, în special pentru mese­riaşi.

A urmat corul de bărbaţi al »A - sociaţiunii«, cu mai multe piese, exe­cutate cu preciziune sub abila condu­cere a dlui învăţ. Romulus Ardelean. Intre coruri trei ucenici au declamat poezii de Coşbuc şi Speranţă, stârnind mult haz.

Punctul al patrălea a fost cea mai preţioasă prestaţiune a convenirii, care a stârnit valuri 'de plăcere şi de însufleţire în public. D-ra Elena Aldea şi cu fratele dânsei dl Ioan Aldea (Braşovechiu) au jucat, îmbrăcaţi în cos- tumnaţional, dansul Banul Mărdcină Dansul în sine frumos, dansat pe lângă o melodie poporală de-a noastră, a fost executat de cei doi fraţi cu atâta pre­ciziune şi delicateţă, am putea zice cu artă, încât a stors admiraţiunea publi­cului. încântat publicul, a aplaudat fur­tunos şi a bisat dansul. Când s-a ter­minat şi a doua oră dansul, aud pe un bătrân meseriaş dela spatele meu ex­clamând cu faţa radioasă:

— Avem şi noi ceva, cu care ne putem mândri!..

Punctul din urmă al producţiunii a fost teatru. S’a jucat pieza * Pribegii* din vieaţa meseriaşilor, în 2 acte. Pieza are multe momente hazlii şi e instructivă. Diletanţii s’au achitat foarte bine de rolurile lor. Ei au fost urmă­torii :

Tănase Clei, calfă de măsar: d-l ioniţă Aldea, Niţă Talpoş, calfă de pan­tofar: Romulus Ardelean, Proeopie F i r : Ioan Bratu, cancelist, Birtaşul: Nicolae Arsu, zugrav, Nuţa, fata birtaşului: d-şoara Elena Aldea, Trandafir, sluga unui boier: Ioan Muntean, calfă de croi­tor, Un jidan, colportor: Constantin Sârbu, Zina norocului: d şoara Elena Rusu, Spiridon Horoiu, măsar cu stare bună: d-l Constantin Voicu, Florica, nepoata acestuia : d-şoara Maria Aldea, Nastasia, fata acestuia : Marina Bum- bea, Georghina, nepoată acestuia: Elena Rus.

După producţiune a urmat dan­sul, cu multă animaţie şi veselie, până înspre dimineaţă. Cadrilele şi „Romana« s’au jucat în câte două coloane.

La convenire, înafară de meseria­şii cu familiile lor, au luat parte şi mulţi intelectuali, din cari mi-am în­semnat pe următorii:

Dr. Iulius Mureşianu medic-colo- neî, Vasile Literat maior cu doamna, Vasile Popa, maior, Nicolae Chintoan maior cu doamna, loan Longer advocat, Brediceanu dirigentul filialei »Albina«, loan Panţu prof. Hociota, preot milit. Dr. Aurel Dobrescu, Dr. Alexandru Do- brescu medici, Dr. Emil Dan advocat, Dr. Traian Pop advocat, Silvestru Mol­dovan de la »Gazetă«, Dr. Alexandru Suru cu doamna, Pricu profesor cu doamna, Vasile Neguţ Iprof. I. Peteu fabricant, Nic. Furnică înv. Ionel Le- menyi. etc. Iar oaspeţi din România au fost domnii Folescu şl Munteanu.

De încheiere amintesc, că după cum m-am informat, pentru reuşita convenirii au desvoltat o zeloasă acti­vitate, afară de prezidentul, vicepre- zidentul dl llie Savu şi secretarul di Nicola• Furnică.

Laudă lor, laudă meseriaşilor noş­tri, grupaţi în »Asociaţiune«.

am.

Dela „Asociaţiune*— Concurs —

Comitetul central al »Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura po­porului român« publică din nou concurs, cu^terminul de 1 Iunie n. a.[ c. pentru o lucrare contra emigrării poporului nostru în America, pe lângă următoa­rele eondiţiuni:

1., Lucrarea va avea să fie scrisă în stil poporal, arătându-se în ea toate primejdiile la cari sunt espuşi emigran­ţii, şi pagubele materiale şi morale ale celor rămaşi acasă.

2, SăLse arăte/mai „departe, cum cei siliţi de împrejurări a emigra s’ar putea feri de primejdiile,|ce-i ameninţă şi şi-ar putea* păstra/sănătatea/trupea- scă şi sufletească, folosindu-şi în acelaş timp munca lor în modul lor cel mai avantagios şî păstrându-şi legăturile cu cei de acasă.

3., Să se arăte căile şi mijloacele de-ari îmbunătăţi oamenii noştri starea lor materială şi a-şi desvolta puterea morală aici, fără/de/afinai emigra.

Cea mai bună lucrare, cuprinsând material pentru 4 coaie de tipar .(for­matul Bibliotecii poporale a »Asocia­ţiunii«) va fi premiată cu premiul de Cor. 100, — pus la dispoziţie din partea dlui Ioan Pop, preot greco-cat. român ;n Aurora 111. (Statele-Unite) şi se va publica în această .bibliotecă.

Autorii să* şi dea numele Sntr’un plic închis, provăzut cu motto, trimiţând, îu chipul acesta, lucrările lor anonim.

Fiimd lucrarea aeeasta de o de­osebită importanţă pentru viitorul po­porului nostru, rugăm cu toată insis­tenţa pe domnii preoţi, reintorşi din America, şi pe cei cetrăesc acum acolo, să-şi ia sarcina de a da !n mâna ţăra­nului nostru o lucrare în adevăr bună şi folositoare.

Sibiiu, în 28 Februarie 1913.

Prezidentul »Asociaţiunii«Andreiu Bârseanu.

Budapesta, 4 Martie. Opoziţia aliată s-a prezentat azi în corpore în cameră. Apponyi a cetit un protest contra proiectului electoral, apoi întreagă opoziţia a părăsit sala.

Greva nu s-a început azît cum se vestise din partea — gu­vernului. Conducătorii nu se pro­nunţă. Se aşieaptă isbucnirea gre­vei pe astă seară sau pe *mdne di­mineaţă.

Proprietar:Tip, A Mureşianu: Braniscs ét Comp

Redactor responsabil: loan Brotea.M. NEUMANN Fondatla 1845-

T A I L L E U H . Furnteorul cărţii Imp. regale ţi eameriael.

Vestminte pentru domni, băeţ

şi fete, gata şi la comanda

'h

OÁZIST A TRANSI LVANI E I . f f r 40 g - K i »„Albina“,i n s t i t u t d e « r e di t ş i e c o n o m ii î n S i b i i u .

6747.

Demnii acţionari ai Iaatitatalaî 4a credit şi de economii „ A L B IN A “, sunt invitaţi prin aceasta îa virtut ja §-Iui 20 din statutele so­cietăţii la

a XL-a adunare generală ordinară,care ce va ţinea în Sibiiu, Sâmbăta m 22 Martie 1913 st, n. I* tarele 10 a>» m. în sala festivă a Muzeului „Asociaţiunii“ en următoarea

Ordine de zi:1. Bilanţul anulai de gestiune pe anal 1912 şi raportai comtteta-

lai de aupraveghiare.2. Distribuirea profitului net realizat conform bilanţului.3. Distribuirea sumei destinat© pentru i«opuri culturale şi de

binefacere.

4. Fixarea preţului marcelor de prezenţă pentru anul curent.5. Alegerea a 3 membrii în consiliul de administraţiune.

6. Autorizarea direoţiauei pentru a face eventualele schimbări reclamate de tribunal*

Domnii acţionari, cari roiesc a participa la adunarea generală. în persoană, sau pi in plenipotenţiari, în conformitate c i §§-ii 21, 24 şi 26 din statutele societăţii, sunt rugaţi a-şi depune acţiile şi eventual dovezile de plenipotenţă cel mait pănâ Mercuri la 19 Martie a. c. st. n. la 6 eare p. m. la oassa centralei noastre în iribiiu, a filialelor din Braşov, Elisshetopele. Lugoj Marosvásárhely şi Mediaş, sau a agenta* rilor din D.-Sânmărtin. Orşova, Sânmiclăuşul mare şi Şeica-mare.

Depunerea acţiilor, respective a plenipotenţeior spre scopul indicat se poate faoe şi la tnstitutele i „Ardeleana“ în Orftştie ; „Auraria“ în Abrud : „Bihoreana“ în Oradea-mare ; „Bocşana“ îs Bocşa-montană: „Doina“ în Câmpeni; „Furnica" în Făgăraş; „Lipovana“ în Lipova; „Mureşana“ în Reghinul* săsesc . „Orari ci ana“ in Oraviţa; „Patria“ în Blaj; „Sebeşana“ în Sebeşul-săsesc ; „Silvama“ în $imleu ; „Timişana“ în Timişaora : „Victoria“ în A rad şi „Cassa de păstrare“ în Mercurea şi In Silişte, în acest caa însă cel mult până Sâmbătă kt l i Martie a. c. st. n.

S i b i i u 24 Februarie 1913.

Direcţiunea.

A X L -a încheiere a Conturilor cu 3i Decemvrie 1932.A C T I V E C o l t u l ! B i l a P A S I V E

Cassa în numărarM e n e t e ...................................Cambii de bancă . . . . .Credite camb. cu acop. hip. . lmpr. hip. în scrisuri funciare Impr hipeteoare în numărar

18.981.164*67 9 097 754*82

12.885.209 98 489,929*42

Credite de oont-cureot ........................................ ..... .Credite p e r s o n a l e .................... .....Avansuri pe efecte p u b l i c e .............................................Casele inst tutalu, realităţi dela gara Braşov şi diverse

realităţi de vânzare ............................................. .....Efecte publice ....................................................... .... . .Acţii dela diverse bănci . ........................................ .....Efectele fondului de garanţie al scrisurilor fonciare Efectele fondului de penziune ai funcţionarilor institu­

tului ............................................. .............................Interese după efecte .......................................................Capital din emisiunea V n e v ă rsa t ...................................Mobiliar amortizat. ............................................................Interese tramitoare restante şi deb itori.........................

K f

149,126 92 1,743*9

23 078.919*39

16.375.139*40 7.152.139*23 1.372.321*80

41.967 50

676.599*56 3 929.013*78

619.000 — 564.390*—

242.365 — 42.886*70

1.337.518*34

47.145*47

Capital societar:30.000 acţii à K 200 ..................................................

Fondul de rezervă al acţionarilor . . . 870.000*—Eonchfi de gsuanţie al scrisorilor fonciare 560.000*— Feudul special de r e z e r v ă .................... 24.451*54Fondul de penziune al funcţionarilor . . 815.480 —Depozite spre fructificare ..................................................Fondul „Parteniu Coama“ .............................................Scrisuri fonciare cu 5 # in florini în cir­

culaţie ........................................- . 516.000.—Scrisuri fonciare cu btf în coroane în

c ircu la ţ iu n e ........................................ 8.368,000*—Scrisuri fonc. cu 4l/2°/o în circulaţiune . 2.S52.000*—Scrisuri fonoiare eşite la soiţi în circulaţiune . . . .Cambii de bancă reerooctate . . . . . . . . .Diverse conturi c r e d i t o a r e .............................................Dividende neridicateInterese anticipate pro 1913 ........................................Interese transitoare de scrisuri fonciare.........................Profit n e t ............................................................ ..... . .

K f

6 000. 000* —

2.269.931 54 23.174.800*09

45.606*—

11.236,000*— 292.500*—

7.178.840*83 6.161.673*16

1,540 — 311.464 07 156,886 25 500.546.84

57.329.278*78 67.329.27878

D E B I T C oas-tio l 3?r© ±it ş i 3?ex<a.er©_ C R E D I T

Interese :pentru depoz. spre fructificare . , . 1.150,715*22pentru scrisuri fonciare . . . . . . 483.760*64pentru împr, luate pe efecte . . . . 107.266*12pentru capital soc. emis. V. . . . 33.161*28

Spese :Salare . . . . . . . . . . . . 285.123 91Bani de cvartir .................... . . . 56.140 —Imprim., registre, porto, div. . . , . 39.980 60Maree de prezenţă . . . 9.810 —

Contribuţiune :directă . . . . .................... . . . 74.186*8910°/, delà interese de dep . . . . . 115.071*52

Profit n e t .............................. ....

S i b i i u , la 31 Decemvrie 1912.

K f

Interese:

E f

dela cambii de bancă . . . . . . 950.995*94dela credite camb, cu acop. hip. , . 646.832 88dela împrum. hipotec^re . . . . . 685.647*86

1.774,873 21 dela efecte p u b l i c e .................... . . 173.051*25dela credite personale . . . . . . 149.837*22dela credite de cont-curent . . . . 303.443*69dela avansuri pe efecte . . . . . . 3678-96 2,818.487-80

Proviziuni ............................................. . . . . . . 23 590 02390.454-41 C h i r i i ......................................................

189.258*41 500,546 84

Profit la m o n e t e ................................... ......................... 2.109*01

3.855,132-8T 8.855.132-87

Direcţiunea iCosma m ‘ P. director executiv. IOSÎf Lissai m. P* şef-contabil

Br- E. Roşea m. p. St. Stroia m- p * a . Lebu m. p. Dr- Beu w. p. Oct Goga m. p.Subsemnatul comitet am examinat conturile prezente şi le-am aflat lu depliaă regulă şi în consonanţă cu registrele institutului.

Matei Voiieanu m. p.

Comitetul de supraveghiare.Di*. 7 - Bologa m. p. loan Henteş m. p. V ictor Fincu m. p.

Constantin Herţâ m. p. revizor expert »1 „Solidarităţii“ .E- Ternar p.

Raportul comitetului de supraveghiare.Onorată adunare generală!

Subsemnatul comitet de supraveghiare examinând conturile „Bi­lanţ“ şi „Profit şi Perderi* pi o 1912 ale institutului de credit şi de economii „Albina“, am aflat singuraticele poziţii îa consonanţă nu­merică cu .cărţile principale şi extrasele din cărţile auxiliare.

La» finea anului am scontrat cassa, efectele şi alte valori şi le-a ci aflat Ia consonanţă cu registrele institutului purtate exact.

Referitor la împărţirea profitului net de Cor. 500,54^*84 ne alătu­răm propunerii direcţiunii şi o recomandăm spre primire,.

V ă rugăm în fine, ca aprobând bilanţul pe 19i2 f să daţi atât direcţiunii, cât şi comitetului subscris absolutorul pentru gestiunea lorpe anul 1912. j>

*S i b i i u , 27 Februarie 1913.

Comitetul da suprarvwgh\t*r'%! *Matei Voiieanu m. p - prezid. EmiirVerzariui^. p m / v *. :,.e Bologa m. p.

V . Fincu m- p. Io3u Henteş -m. p.

TIPARUL T V M M n i A IMJRWAH», BRNIŞTE & GOMP: BRAŞ(-)V.

Un econom (< ■'

care se pricepe la grădinărit, po- mărit, precum şi la etupărit, ca­pătă aplicare la Dr. Demetriu Ciuta, advocat în Bistriţa (Besz- tereze). cu care reflectanţii să se pună în legătură directă.

Resturi de mărfuride spălat colorate, care cumpă­rate din întreg costă preţul în­doit se vinde cu,

36 bani metr».Moştre stau la dispoziţie

franco.Ce nu convină să schimbă

cu alte loco Dornbir.Gebr, Reichart, fabricanţi.

Dmrabira, Vor»ib«rg ‘

Atenţiune.In urma demolarei ca-

isi din strada castelmlui Nr. 19 se vând ieftin: Cără­m izi, ţig le uşi şi fe r e s tr i:

Amănunte tot acolo stra­da castelului 19.

LPsntm m i fle Ioana ţi iarnăroaomandăm produsele noastre renu­mite ca cele mat bune şt anume:

Stofe de haine pentrn domniCheviot şi Kamgarn.

Stofe do costnme pentrn dameunicolor şdesen.

Cfnfn nnnhlp paltoane, Ula-OlUIU UUUDIB tar şi mantale de dame

Velonrs şi Palmerstonsne de earnft şi palete

Cheviot şi Kamgarn negrupentru costume salon, frac şi smoking.

Stofe Loden impenetrabilepentru sport şi costume de vânat.

Stofe ie rniforme S T S iS ÎPledarl pentru voiai, cergi pentru voiaj, ăsnri, eal,

covoare- ete- etcFabrici de postav, mărfuri de

modă şi tricotaj.

U L M S C » Cie.D ep o sit de v â n z a re IF a b r ic a t e e la s a prim dnl

*a■1*

u

*9ft5

0 a no nnf g cu preţ şi oondiţii con- Du uA jlâ lu venabile, pe lângă

plătire şi în rate, maşini de cusut, fabricat de ran ­gul prim, mobile de leilin şi fer, tablouri, oglinzi, ciasornice de pă­rete şi buzunar, tacâmuri de argint de china, garnituri de salon, saltele de divan, pâozături de tot felul, covoare, plapome, rochi, haine de rărbaţi şi baeţi şi după măsura. Mare asortiment în stindarde naţionale

Szdlldsy Zs.Braşov, strada Porţii 89.

Societatea acţionară „Hebe“ dinOlăhszentgyftrgy (Sângecrgiul- român) comiţatul Bistriţă-Năsăud, caută

un conducătorpentru manipularea, valorizarea şi lăţirea apei minerale „Hebe“. Com­petentul trebue sa poşadă ounoştinţă

f specifică în acea privinţă şi tot odată trebne să aibă esperienţâ practică referitor la regnlarea în­tocmire! or de scaldă.

Reflectanţii să bine voiască a se adresa la domnul Dr. Deme­triu Ciuta advocat în Bistriţă (B ew - tereze), prezidentul societăţii ac­ţionare „Hebe“.

De vânzare: yO grădină şi casele de pe Valea Morilor c. Nr. 45, eon stătătoare din 5 odăi, cămară şi pivniţă. Doritorii de a-le cumpăra sunt rugaţi a se adresa i a :

v&duva Elena Y. Ardelean.Valea Morilor a. Nr. 49.