efectele disfuncŢiilor cognitive la pacienŢii …bioclima.ro/j332rom.pdf · proprie, folosind...

Balneo-Research Journal Vol.3, Nr.3, 2012

EFECTELE DISFUNCŢIILOR COGNITIVE LA PACIENŢII VÂRSTNICI CU LBP

Dr. Gheorghe Chiriţi, Dr. Dana-Maria Dimulescu U.M.F. „Carol Davila” Bucureşti, Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi

Balneoclimatologie

REZUMAT: Scopul acestui studiu este de a demonstra

importanţa factorului mental în regresul funcţional al vârstnicilor; pentru aprecierea importanţei factorului psihic în regresul funcţional al pacientului vârstnic, pe lângă evaluarea obişnuită a aparatului locomotor (bilanţ articular, testing muscular, bilanţ funcţional) este nevoie şi de un examen psihologic care să permită evaluarea corectă a stării funcţiilor cognitive. Dacă aceste funcţii sunt intacte, putem afirma că regresul funcţional se datorează exclusiv decompensării aparatului locomotor şi tratamentul fizical-kinetic aplicat după metodologia clasică este suficient şi eficient pentru recuperarea funcţională. Dacă, însă, funcţiile cognitive sunt deteriorate, chiar în mică măsură, aceeaşi metodologie de recuperare este ineficientă pentru redarea autonomiei anterioare de care se bucura bolnavul.

Scopul studiului este de a demonstra efectul negativ al disfuncţiilor cognitive, depresiei şi anxietăţii în evoluţia durerii, disfuncţiilor fizice, dizabilităţilor, consumului de medicamente şi al calităţii vieţii pacienţilor.

Eficienţa programului de recuperare la vârstnicii cu LBP în ameliorarea durerii, disfuncţiilor fizice, dizabilităţilor, consumului de medicamente şi al calităţii vieţii depinde de complianţa psiho-senzorială.

INTRODUCERE: Scopul studiului este de a evalua eficienţa

programului de recuperare fizical-kinetic la pacienţii vârstnici cu LBP şi de a demonstra efectele negative ale disfuncţiilor cognitive, depresiei şi anxietăţii în evoluţia durerii, disfuncţiilor fizice, dizabilităţilor, consumului de medicamente şi calităţii vieţii.

La pacienţii cu LBP este necesar din stadiile iniţiale ale evoluţiei, un tratament simultan: medicamentos şi de recuperare. Tratamentul farmacologic şi programul de recuperare trebuie aplicate după stabilirea diagnosticului clinico-funcţional.

Este necesară stabilirea unor obiective clare, urmate de metode terapeutice adecvate: farmacologice, fizical-kinetice, chirurgicale, psihologice, sociale şi educaţionale.

OBIECTIVE: Realizarea unui studiu prospectiv randomizat

privind eficienţa unui program de recuperare fizical-kinetic, la două loturi de vârstnici cu: LBP, radiculopatie, stenoză de canal şi hernie de disc operată, cu şi fără disfuncţii cognitive; utilizarea unor evaluări complexe clinico-funcţionale şi ai unor indici sociali şi ai calităţii vieţii bolnavilor, după modelul cercetărilor bazate pe dovezi.

Identificarea relaţiilor dintre durere, disfuncţiile fizice, disfuncţiile cognitive, dizabilităţi, consumul de medicamente la vârstnicii cu LBP; rolul pe care alterarea complianţei cognitive îl are în declinul funcţiilor fizice, abilităţilor, mersului şi calităţii vieţii acestor pacienţi.

MATERIAL ŞI METODĂ: Având ca model studiile recente ce corespund

exigenţelor „medicinii bazate pe dovezi” am utilizat pentru evaluarea bolnavilor o serie de scale numerice pentru fiecare parametru clinico-funcţional important, care ne-au permis calcularea unor scoruri iniţiale la internare şi finale la externarea bolnavilor. Prin compararea acestor scoruri parţiale şi globale şi a diferenţei dintre ele am putut aprecia cât mai obiectiv posibil rezultatele obţinute după tratamentul efectuat în perioada internării.

71


Parametrii clinico-funcţionali evaluaţi au fost la toţi bolnavii din toate loturile studiate:

Durerea Parametru de bază definitoriu în acest grup

de afecţiuni, au fost evaluate într-o manieră proprie, folosind scala analogă vizuală VAS (0-10): Intensitatea durerilor dominante acuzate de

bolnav în momentul testării, cu acordarea de puncte (0-3): 0 – absenţa durerilor, 1 punct pentru valori 1-3 VAS, 2 puncte pentru valori 4-7 VAS, 3 puncte pentru valori 8-10 VAS. Intensitatea durerilor în repaus, făcând

media între valorile în poziţie aşezat, în clinostatism, cu acelaşi mod de evaluare între 0-3 puncte. Intensitatea durerilor în ortostatism, cu

aceeaşi evaluare între 0-3 puncte. Intensitatea durerilor la mobilizare, făcând o

medie între mobilizarea în flexie a coloanei lombare, în extensie şi în timpul mersului, cu evaluare între 0-3 puncte. Intensitatea durerii nocturne. Intensitatea durerii la mers.

Din cele 6 valori sumate, s-a calculat un scor al durerii, care poate fi: între 0 – 18 puncte.

Disfuncţiile fizice Apreciate pe baza evaluării a 5 parametrii ai

examenului clinic: forţa musculară, evaluată prin testingul

musculaturii din teritoriul afectat, valorile rezultate (0-5) fiind evaluate cu 0-3 puncte (valoarea 5=0 puncte, valoare 4/4 plus = 1 punct, valorile 3/4 minus = 2 puncte, valori sub 3 = 3 puncte); testul Lasségue (sau similare), evaluat cu 0-

2 puncte (0 – negativ, 1 – diminuat între 45-90º, 2 – diminuat sub 45º); modificările de statică ale coloanei lombare,

încluzând scolioze, ştergerea lordozei sau hiperlordoză lombară, evaluate cu 0-1 puncte (0 – absente, 1 – prezente); mobilitatea coloanei lombare la flexie,

evaluată prin indicele degete-sol (IDS), cu 0-3 puncte (0 – sub 5 cm, 1 – între 6-10 cm, 2 – între 11-30 cm, 3 – peste 30 cm); reflexele achilian şi rotulian, apreciate

împreună cu 0-2 puncte (0 –normale, 1 – diminuat sau 2 – absent cel puţin unul dintre ele).

Din sumarea celor 5 parametri evaluaţi s-a calculat la fiecare bolnav scorul disfuncţiilor fizice, care poate fi între 0-11 puncte.

Disfuncţiile cognitive Au fost apreciate pe baza următoarelor teste: Evaluarea funcţionalităţii cognitive prin

MMSE (Mini Mental Status Examination); severitatea disfuncţiilor cognitive este indicată de scorurile: dificultăţi uşoare – peste 21 puncte; dificultăţi moderate – între 10-20 puncte; dificultăţi severe – sub 9 puncte; valorile rezultate au fost evaluate astfel: 0=fără tulburări (24-30 puncte); 1=tulburări uşoare (20-23 puncte); 2=tulburări moderate (10-19 puncte); 3=tulburări severe (<9 puncte). Depresia a fost evaluată prin folosirea scalei

de depresie geriatrică GDS (Geriatric Depression Scale) ( anexa 7). Scala GDS este un instrument de autoapreciere, utilizat pentru evaluarea depresiei la vârstnici, fără demenţă; valorile rezultate au fost evaluate astfel: 0=fără depresie (< 15 puncte); 1=depresie uşoară/moderată (15-22 puncte); 2=depresie severă (peste 22 puncte). Anxietatea a fost evaluată prin Scala de

anxietate Zigmond-Snaith, fiind stabilite scorurile: 0=fără anxietate (< 7 puncte); 1=amxietate uşoară/moderată (8-10 puncte); 2=anxietate severă (peste 11 puncte).

Dizabilităţi Scala Tinetti de mers (anexa 6); scorurile

obţinute au fost evaluate astfel: 0=normal (16 puncte); 1=disfuncţie uşoară (10-15 puncte); 2=disfuncţie medie (5-9 puncte); 3=disfuncţie severă (<4 puncte). ADL a fost evaluată cu ajutorul unei scale

simplificată (ADL24). Pe baza punctajului obţinut s-au evaluat disfuncţiile ADL cu: 0=normal (60 puncte); 1=disfuncţii uşoare (50-59 puncte); 2=disfuncţii medii (35-49 puncte); 3=disfuncţii severe (< 35 puncte).

Consumul de medicamente a fost evaluat cu 0-1 puncte: la internare cu 0 – fără medicamente, 1 – consum obişnuit de medicamente antiinflamatorii, la externare cu 0 – consum redus sau fără medicamente, 1 – consum în continuare.

Indicele calităţii vieţii Considerat unul din cei mai expresivi

indicatori ai rezultatelor obţinute în urma unui program de tratament, a fost utilizat în studiile noastre prospective prin cumularea scorurilor durerii, dizabilităţilor, disfuncţiilor fizice, consumului de medicamente.

Scorul general

72


REZULTATE ŞI CONCLUZII: Care sumează scorurile parţiale ale durerilor, disfuncţiilor fizice, dizabilităţilor, disfuncţiilor cognitive, consumului de medicamente permite, prin compararea valorii sale finale, după tratament, cu cea iniţială, la internare aprecierea rezultatelor (diferenţa de scor general finală).

Cele două loturi (lotul 1 – de studiu şi lotul 2 – martor) cuprind fiecare câte 50 de bolnavi de ambele sexe, din diferite grupe de vârstă şi cu afecţiuni din grupa LBP asemănătoare ca structură.

Structura loturilor după vârsta medie şi sex

Nr. Cazuri (%)

Vârsta medie (ani)

Vârsta minimă

Vârsta maximă

Lot I 50 (100%) 69,38 61 83 Bărbaţi 30 (60%) 69,56 62 83 Femei 20 (40%) 69,10 61 81

Lot II 50 (100%) 69,46 60 82 Bărbaţi 30 (60%) 69,23 60 82 Femei 20 (40%) 69,80 60 80

69,38

69,56

69,1

69,46

69,23

69,8

68,6

68,8

69

69,2

69,4

69,6

69,8

Vârsta medie (ani)

Repartiţia în funcţie de vârsta medie

Lot I Bărbaţi Femei Lot II Bărbaţi Femei

73


50

30

20

50

30

20

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Nr. cazuri (%)

Repartiţia pe sexe

Lot I Bărbaţi Femei Lot II Bărbaţi Femei

Structura loturilor pe grupe de diagnostic

DG\ Tip lot Studiu Nr. - %

Martor Nr. - %

Total Nr. - %

Radiculopatii 13 - 26,0 14 - 28,0 27 - 27,0 L.B.P. 18 - 36,0 18 - 36,0 36 - 36,0 H.D. operat 10 - 20,0 9 - 18,0 19 - 19,0 Stenoza de canal 9 - 18,0 9 - 18,0 18 - 18,0 Total 50 - 100,0 50 - 100,0 100 - 100,0

Structurile loturilor pe grupe de diagnostic

au fost asemănătoare, radiculopatiile au inclus 13 pacienţi în lotul 1, 14 pacienţi în lotul 2; LBP a inclus câte 18 pacienţi în ficare lot; cazurile de HD operată au fost în număr de 10(lotul 1), respectiv 9 (lotul 2), stenoza de canal lombar a inclus câte 9 pacienţi în fiecare lot.

Având în vedere aceste caracteristici privind repartiţia pe grupe de vârstă şi sex, vârstă medie şi grupe de diagnostic în cele 2 loturi, se poate considera că ele îndeplinesc condiţiile unui studiu randomizat, ce permiite compararea rezultatelor ce vor fi obţinute.

În acest studiu prospectiv, diferenţierea dintre cele 2 loturi s-a efectuat în urma unui screening, pe baza testului Folstein: în lotul martor (lotul 2) au fost incluşi pacienţii cu un scor mai mare de 15 puncte, în lotul de studiu (lotul 1), fiind incluşi pacienţii cu un scor mai mic de 15 puncte.

Metodologia de tratament şi recuperare a fost identică la cele 2 loturi, incluzând aplicaţii de

electroterapie de medie şi joasă frecvenţă antialgică şi decontracturantă – mio-relaxantă (stereofrem, c.diadinamici, ultrasunet), kinetoterapie bazată pe tehnica Williams în funcţie de forma clinică şi simptomatologie, masaj şi,în cazurile considerate indicate, medicaţie antiinflamatorie şi analgetică. S-a adăugat şi consilierea psihologică la toţi bolnavii selecţionaţi în funcţie de existenţa unor factori de risc psiho-sociali, educaţia comportamentală individuală cu elemente din “şcoala spatelui” şi consilierea socială la cei cu asemenea probleme.

Pe baza datelor din literatură privind aprecierea obiectivă a evoluţiei afecţiunilor vertebrale de tip LBP şi radiculopatii sciatice (de tipul scalelor Oswestry, Roland – Morris, Waddel, Dallas sau Quebec), în studiul prospectiv efectuat am urmărit evaluarea unui mare număr de parametrii semnificativi din aceste afecţiuni, care să permită calcularea unor indici globali, cumulaţi, ai durerilor, disfuncţiilor fizice şi cognitive, dzabilităţilor, la

74


care am adăugat şi aprecieri incluse astăzi în studiile moderne ale medicinii bazate pe dovezi, privind consumul de medicamente în timpul internării; în final, aprecierea rezultatelor a fost făcută prin calcularea diferenţei de scor global la internare şi

externare, apreciată în procente, precum şi a unor indici ai calităţii vieţii bolnavilor, calculaţi din sumarea scorului durerilor, dizabilităţilor, disfuncţiilor fizice şi consumului de medicamente.

Durerea Evoluţia scorului mediu al durerii pe grupe de diagnostic

Scoruri medii Nr. cazuri Int. Ext.

Diferenţe scor int.-ext.

Semnificaţie statistică

Lot I 50 16,10 9,40 6,70 (41,6%) p<0,001 Radiculopatii 13 16,07 8,87 7,20 (44,7%) p<0,001 LBP 18 16,16 8,52 7,64 (47%) p<0,001 Stenoză de canal 9 16,11 9,60 6,51 (40%) p<0,001 Sechele HD operată 10 16,00 9,94 6,06 (37,7%) p<0,001

Lot II 50 15,92 7,80 8,12 (51%) p<0,001 Radiculopatii 14 15,78 6,90 8,88 (56,2%) p<0,001 LBP 18 15,94 6,42 9,52 (59,7%) p<0,001 Stenoză de canal 9 16,00 8,35 7,65 (47,6%) p<0,001 Sechele HD operată 9 16,00 9,06 6,94 (43,2%) p<0,001

41,60%44,70% 47%

40% 37,70%

51%56,20%

59,70%

47,60%43,20%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


Durere - diferenţe de scor int-ext

Lot I Radiculopatii LBP Stenoză de canal Sechele HD operată Lot II Radiculopatii LBP Stenoză de canal Sechele HD operată O evaluare comparativă a evoluţiei scorului

durerii, arată o ameliorare de 41,6%, la lotul 1, în timp ce la lotul 2 ameliorarea a fost de 51% (diferenţă de 9,4%);

La bolnavii cu radiculopatii, ameliorarea durerii a fost de 44,7%(lotul 1, comparativ cu 56,2%(lotul 2), (diferenţă de 11,5% în favoarea lotului 2);înregistrându-se la ambele loturi o ameliorare mai mare a durerii decât media pe lot. La bolnavii cu LBP, ameliorarea scorului durerii a fost de 47% (lotul 1),faţă de 59,7%

(lotul 2), (diferenţă de 12,7%, în favoarea lotului 2). La pacienţii cu HD operată, procentul de ameliorare a scorului durerii a înregistrat valori mai scăzute fiind de 37,7% (lotul 1), respectiv 43,2% (lotul 2), (diferenţă de 5,5% în favoarea lotului 2). La pacienţii cu stenoză de canal,ameliorarea scorului durerii a fost de 40% (lotul 1), respectiv 47,6% (lotul 2), (diferenţă de 7,6% în favoarea lotului 2). Pe grupe de diagnostic procentele de ameliorare înregistrate au fost, în ordine descrescătoare, la:

75


LBP,radiculopatii, stenoză de canal, HD operată; pe fiecare grupă de diagnostic, ameliorarea a fost mai mare la lotul 2.

Disfuncţiile fizice Forţa musculară Procentul de ameliorare a fost de 18,7%

(lotul 1), comparativ cu 27,7% (lotul 2),(diferenţă de 9%).

La pacienţii cu radiculopatii, ameliorarea forţei musculare a fost de 14,9% lotul 1, faţă de 26,1% lotul 2 (diferenţă de 11,2% în favoarea lotului 2). Pacienţii cu LBP au înregistrat un procent de ameliorare de 31,7% la lotul 1 respectiv 44,1,% la lotul 2 (diferenţă de 12,4% în favoarea lotului 2). La pacienţii cu HD operată ameliorarea a fost de 4,5% lotul 1 şi 9,9% lotul 2, înregistrându-se o diferenţă de 5,4% în favoarea lotului 2. La pacienţii cu stenoză de canal lombar, procentul de ameliorare a fost de 15,3,% la lotul 1 şi 20,3% la lotul 2 (diferenţă de 5% în favoarea lotului 2). Pentru forţa musculară, procentele cele mai mari de ameliorare s-au înregistrat la LBP, urmând, în ordine descrescătoare, radiculopatia, stenoza de canal, HD operată.

Tulburări de statică ale coloanei lombo-sacrate.

Procentul de ameliorare al tulburărilor de statică a fost de 51,2% - lotul 1 şi 62,7% - lotul 2, înregistrându-se o diferenţă de 11,5% în favoarea lotului 2. Pacienţii cu radiculopatii au avut procente de ameliorare de 47% - lotul 1 şi 58% - lotul 2 (diferenţă de 11% în favoarea lotului 2). La pacienţii cu LBP, ameliorarea a fost de 73% lotul 1, respectiv 84% lotul 2. La pacienţii cu HD operată, procentele au fost de

20% - lotul 1, respectiv 33% - lotul 2. La pacienţii cu stenoză de canal, ameliorarea a fost de 28% la lotul 1, 40% la lotul 2 (diferenţă de 12% în favoarea lotului 2).

IDS Procentul de ameliorare înregistrat a fost de

37,3% - lotul 1, comparativ cu 48,2% - lotul 2 (diferenţă de 10,9% în favoarea lotului 2).

Pacienţii cu radiculopatii, au înregistrat o ameliorare de 33,2% la lotul 1 şi 41,6% la lotul 2, diferenţă de 8,4%, în favoarea lotului 2. Pacienţii cu LBP au înregistrat o ameliorare de 55,8% lotul 1 şi 67,5% lotul 2 (diferenţă de 11,7% în favoarea lotului 2). Pacienţii cu HD operat au avut ameliorări de 23% lotul 1 comparativ cu 34,9% lotul 2. Pacienţii cu stenoză de canal lombar au avut o ameliorare de 29,2% la lotul 1 faţă de 40,9% la lotul 2.

Lassegue Procentul de ameliorare a fost de 22,6% lotul

1 comparativ cu 30% lotul 2 (diferenţă de 7,4% în favoarea lotului 2).

Pacienţii cu radiculopatii au înregistrat o ameliorare de 22,4% la lotul 1 faţă de 31,8% la lotul 2 (diferenţă de 9,4% în favoarea lotului 2). Pacienţii cu HD operată au înregistrat o ameliorare de 16,7% lotul 1, comparativ cu 20% lotul 2, iar cei cu stenoză de canal au avut un procent de ameliorare de 28,5% lotul 1, faţă de 33,3% la lotul 2.

ROT Au fost diminuate la 23 de pacienţi din

fiecare lot, rămânând nemodificate în urma tratamentului.

Scorul disfuncţiilor fizice cumulate

Evoluţia scorului disfuncţiilor fizice pe grupe de diagnostic




Lot I 50 6,48 4,66 1,82 (28,1%) p<0,001 Radiculopatii 13 7,98 6,05 1,93 (24,1%) p<0,001 LBP 18 4,99 2,54 2,54 (49%) p<0,001 Stenoză de canal 9 6,17 4,86 1,31 (21,2%) N.S. Sechele HD operată 10 7,30 6,40 0,90 (13,3%) N.S.

Lot II 50 6,30 3,96 2,34 (37,1%) p<0,001 Radiculopatii 14 7,76 5,18 2,58 (33,24%) p<0,001 LBP 18 4,76 1,82 2,94 (61,7%) p<0,001 Stenoză de canal 9 5,97 4,31 1,66 (27,8%) N.S. Sechele HD operată 9 7,31 5,87 1,44 (19,7%) N.S.

76


28,10%24,10%

49%

21,20%

13,30%

37,10%33,24%

61,70%

27,80%

19,70%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


Disfuncţii fizice - diferenţe de scor int-ext

Lot I Radiculopatii LBP Stenoză de canal Sechele HD operată Lot II Radiculopatii LBP Stenoză de canal Sechele HD operată Scorul disfuncţiilor fizice s-a ameliorat cu

28,1%, la lotul 1,comparativ cu 37,1% la lotul 2, după perioada internării de 2 săptămâni (diferenţă de 9% în favoarea lotului 2).

La bolnavii cu radiculopatii, rezultatele au fost de 24,1% la lotul 1, comparativ cu 33,2% la lotul 2, fiind mai mici decât media pe lot. La bolnavii cu LBP, ameliorarea a fost de 49% la lotul 1, comparativ cu 61,7% la lotul 2, valori mult mai mari decât media pe lot. La pacienţii cu HD operată, ameliorarea a fost de 12,3% la lotul 1 faţă de 19,7% la lotul 2, în timp ce la bolnavii cu stenoză de canal lombar, s-au înregistrat ameliorări de 21,2% la lotul 1, faţă de 27,8% la lotul 2.

În ceea ce priveşte rezultatele obţinute în scorul disfuncţiilor fizice, s-au evidenţiat procentele cele mai mari de ameliorare la pacienţii cu LBP, urmaţi în ordine descrescătoare, de cei cu radiculopatii, stenoză de canal lombar şi HD operată. O comparaţie între cele 2 loturi, evidenţiază ameliorări superioare obţinute la lotul 2.

Disfuncţiile cognitive MMSE Pacienţii din lotul 1 au înregistrat o

ameliorare de 35,6%, comparativ cu cei din lotul 2 la care ameliorarea a fost de 46% (diferenţă de 10,4%, în favoarea lotului 2).

Pacienţii cu radiculopatii au înregistrat o ameliorare de 42,5% la lotul 1 şi 52% la lotul 2; la pacienţii cu LBP procentul de ameliorare

a fost de 50,3% la lotul 1 şi 64% la lotul 2 (diferenţă de 13,7% în favoarea lotului 2), aceste valori fiind mai mari decât media pe lot. În cazul pacienţilor cu HD operată, ameliorarea a fost de 12,5% la lotul 1, respectiv de 20% la lotul 2, iar la pacienţii cu stenoză de canal lombar procentele au fost de 28,3% la lotul 1, comparativ cu 36% la lotul 2 (diferenţă de 9,7% în favoarea lotului 2).

Depresia Ameliorările înregistrate au fost de 33,9% la

lotul 1, comparativ cu 39,3% la lotul 2 (diferenţă de 5,4% în favoarea lotului 2).

Pacienţii cu radiculopatii au înregistrat procente de ameliorare de 41,5% la lotul 1 comparativ cu 47,3% la lotul 2 (diferenţă de 5,8% în favoarea lotului 2). Pacienţii cu LBP au prezentat ameliorări de 52% la lotul 1 faţă de 60% la lotul 2. Pacienţii cu HD operată au înregistrat valori de 9,5% la lotul 1, comparativ cu 13% la lotul 2. La pacienţii cu stenoză de canal lombar, procentul de ameliorare a fost de 21,5% la lotul 1, comparativ cu 28% la lotul 2 (diferenţă de 6,5% în favoarea lotului 2).

Anxietatea Procentul de ameliorarea la pacienţii din lotul

1 a fost de 42,4%, comparativ cu 55,9% la lotul 2,(diferenţă de 13,5% în favoarea lotului 2).

Pacienţii cu radiculopatii au înregistrat ameliorări de 46,9% la lotul 1 faţă de 59% la lotul 2 (diferenţă de 12,1% în favoarea lotului 2). La pacienţii cu LBP ameliorările au fost de

77


56,8% la lotul 1 faţă de 72,2% la lotul 2 (diferenţă de 15,4% în favoarea lotului 2). Pacienţii cu HD operată au prezentat un procent de ameliorare de 16,6% la lotul 1, comparativ cu 32% la lotul 2 (diferenţă de

15,4% în favoarea lotului 2). La pacienţii cu stenoză de canal lombar procentele înregistrate au fost de 36,8% la lotul 1, comparativ cu 48% la lotul 2 (diferenţă de 11,2% în favoarea lotului 2).

Scorul disfuncţiilor cognitive

Evoluţia disfuncţiilor cognitive pe grupe de diagnostic Scoruri medii Nr.

cazuri Int. Ext. Diferenţe scor

int.-ext. Semnificaţie statistică

Lot I 50 3,82 2,40 1,42 (37,2%) N.S. Radiculopatii 13 3,76 2,15 1,61 (42,5%) N.S. LBP 18 3,65 1,78 1,87 (51%) N.S. Stenoză de canal 9 3,99 2,89 1,10 (27,3%) N.S. Sechele HD

operată 10 4,00 3,51 0,49 (12%) N.S.

Lot II 50 1,80 0,94 0,86 (47,8%) p<0,01 Radiculopatii 14 1,92 0,89 1,03 (53,5%) p<0,01 LBP 18 1,55 0,52 1,03 (66,3%) p<0,01 Stenoză de canal 9 1,87 1,16 0,71 (37,5%) N.S. Sechele HD

operată 9 1,87 1,48 0,39 (20,8%) N.S.

37,20%42,50%

51%

27,30%

12%

47,80%53,50%

66,30%

37,50%

20,80%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


Disfuncţii cognitive - diferenţe de scor int-ext

Lot I Radiculopatii LBP Stenoză de canal Sechele HD operată Lot II Radiculopatii LBP Stenoză de canal Sechele HD operată Scorul disfuncţiilor cognitive a înregistrat o

ameliorare de 37,2% la lotul 1, comparativ cu 47,8% la lotul 2 (diferenţă de 10,6% în favoarea lotului 2).

Pacienţii cu radiculopatii au prezentat un procent de ameliorare de 42,5% la lotul 1, comparativ cu 53,5% la lotul 2 (diferenţă de 11% ,în favoarea lotului 2). Pacienţii cu LBP au înregistrat valori de 51% la lotul 1 faţă de

66,3% la lotul 2 (diferenţă de 15,3% în favoarea lotului 2). În cazul pacienţilor cu HD operată, ameliorarea a fost de 12% lotul 1, faţă de 20,8% la lotul 2 (diferenţă de 8,8% în favoarea lotului 2).La pacienţii cu stenoză de canal lombar, ameliorarea a fost de 27,3% la lotul 1, respectiv 37,5% la lotul 2 (diferenţă de 10,2%, în favoarea lotului 2).

78


În ceea ce priveşte rezultatele obţinute în scorul disfuncţiilor cognitive cumulate, procentele cele mai mari de ameliorare s-au evidenţiat la pacienţii cu LBP, urmaţi în ordine descrescătoare de cei cu radiculopatii, stenoză de canal lombar, HD operată; s-au înregistrat ameliorări superioare la lotul 2.

Dizabilităţi Tinetti de mers Procentul de ameliorare a fost de 44,1% la

lotul 1, comparativ cu 51,6% la lotul 2 (diferenţă de 7,5% în favoarea lotului 2).

La pacienţii cu radiculopatii, procentul de ameliorare a fost de 58% la lotul 1, faţă de 67,3% la lotul 2 (diferenţă de 9,3% în favoarea lotului 2). În cazul pacienţilor cu LBP ameliorarea a fost de 74,6% la lotul 1, comparativ cu 82,4% la lotul 2, diferenţă de 7,8% în favoarea lotului 2. La pacienţii cu HD operată ameliorarea la lotul 1 a fost de 9% ,comparativ cu lotul 2- 15,7% (diferenţă de 6,7%, în favoarea lotului 2). Pacienţii cu stenoză de canal lombar au înregistrat ameliorări de 22% la lotul 1, faţă de 28% la

lotul 2 (diferenţă de 6%, în favoarea lotului 2). Cele mai mari procente de ameliorare au fost înregistrate la pacienţii cu LBP, iar cele mai mici la pacienţii cu HD operată.

ADL La pacienţii din lotul 1 s-au înregistrat

ameliorări de 53,3%, comparativ cu pacienţii din lotul 2, la care valoarea înregistrată a fost de 63,2% (diferenţă de 9,9%, în favoarea lotului 2).

Pacienţii cu radiculopatii au prezentat un procent de ameliorare de 66,2% la lotul 1, faţă de 75,4% la lotul 2; pacienţii cu LBP au înregistrat ameliorări de 82,7% la lotul 1, faţă de 92,3% la lotul 2( diferenţă de 9,6% , în favoarea lotului 2). Pacienţii cu HD operată, au prezentat o ameliorare de 21,8% la lotul 1, faţă de 31,7% la lotul 2 .La pacienţii cu stenoză de canal lombar ameliorarea a fost de 31,5% la lotul 1, comparativ cu 40,9% la lotul 2 (diferenţă de 9,4% ,în favoarea lotului 2). În ceea ce priveşte scorul ADL, cele mai mari ameliorări au fost obţinute de pacienţii cu LBP, iar cele mai mici de pacienţii cu HD operată.

Scor dizabilităţi Evoluţia scorului dizabilităţilor la cele 2 loturi pe grupe de diagnostic




Lot I 50 3,66 1,88 1,78 (48,6%) p<0,001 Radiculopatii 13 3,92 1,47 2,45 (62,1%) N.S. LBP 18 2,94 0,62 2,32 (78,5%) p<0,001 Stenoză de canal 9 4,00 2,89 1,11 (27%) N.S. Sechele HD operată 10 4,30 3,61 0,69 (15,3%) N.S.

Lot II 50 3,56 1,52 2,04 (57,3%) p<0,001 Radiculopatii 14 3,49 0,99 2,50 (71,6%) p<0,001 LBP 18 2,94 0,38 2,56 (87,1%) p<0,001 Stenoză de canal 9 3,88 2,55 1,33 (34,3%) N.S. Sechele HD operată 9 4,33 3,32 1,01 (23,3%) N.S.

79


48,60%

62,10%

78,50%

27%

15,30%

57,30%

71,60%

87,10%

34,30%

23,30%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


Dizabilităţi - diferenţe de scor int-ext

Lot I Radiculopatii LBP Stenoză de canal Sechele HD operată Lot II Radiculopatii LBP Stenoză de canal Sechele HD operată

Ameliorarea a înregistrat valori de 48,6% la

lotul 1, faţă de 57,3% la lotul 2, (diferenţă de 8,7%, în favoarea lotului 2).

Pacienţii cu radiculopatii au obţinut ameliorări de 62,1% la lotul 1 şi 71,6% la lotul 2; cei cu LBP au obţinut procentele cele mai mari de ameliorare: 78,5% la lotul 1 şi 87,1% la lotul 2. Pacienţii cu HD operată au înregistrat ameliorări de 15,3% la lotul 1 şi 23,3% la lotul 2, iar cei cu stenoză de canal lombar au

înregistrat valori de 27% la lotul 1 şi 34,3% la lotul 2.

În ceea ce priveşte rezultatele obţinute în scorul global al dizabilităţilor, procentele cele mai mari de ameliorare s-au înregistrat la pacienţii cu LBP, urmaţi de cei cu radiculopatie, stenoză de canal, HD operată; la lotul 2 procentul de ameliorare a fost superior celui obţinut la lotul 1.

Consumul de medicamente Evoluţia consumului de medicamente pe grupe de diagnostic




Lot I 50 0,92 0,58 0,34 (37%) p<0,001 Radiculopatii 13 1,00 0,61 0,39 (39%) N.S. LBP 18 0,77 0,22 0,55 (71,4%) p<0,001 Stenoză de canal 9 1,00 0,77 0,23 (23%) N.S. Sechele HD operată 10 1,00 0,90 0,10 (10%) N.S.

Lot II 50 0,92 0,42 0,50 (54,3%) p<0,001 Radiculopatii 14 1,00 0,46 0,54 (54%) p<0,001 LBP 18 0,77 0,08 0,69 (89,7%) p<0,001 Stenoză de canal 9 1,00 0,60 0,40 (40%) N.S. Sechele HD operată 9 1,00 0,72 0,28 (28%) N.S.

80


37% 39%

71,40%

23%

10%

54,30% 54%

89,70%

40%

28%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


Consumul de medicamente - diferenţe de scor int-ext


La pacienţii cu LBP s-au obţinut cele mai

bune rezultate – ameliorări de 71,4% la lotul 1 şi 89,7% la lotul 2; la pacienţii cu radiculopatie rezultatele au fost de 39% la lotul 1, comparativ cu 54% la lotul 2. La cei cu HD operată ameliorarea a fost de 10% la lotul 1 ,faţă de 28% la lotul 2; pacienţii cu stenoză de canal lombar, au prezentat un procent de ameliorare de 23% la lotul 1 şi 40% la lotul 2. Cea mai mică ameliorare privind consumul de

medicamente, a fost obţinută la pacienţii cu HD operată, din lotul 1.

Dat fiind că toţi bolnavii utilizau medicamente AINS şi antialgice înainte de internare, reducerea dozelor utilizate s-au încetarea consumului de medicamente la 37% din bolnavii din lotul 1 şi 54,3% din bolnavii lotului 2, este un indicator semnificativ al ameliorărilor clinico-funcţionale.

81


Indicele calităţii vieţii Evoluţia indicelui calităţii vieţii pe grupe de diagnostic




Lot I 50 27,14 16,52 10,62 (39,1%) p<0,001 Radiculopatii 13 28,97 17,00 11,97 (41,3%) p<0,001 LBP 18 24,86 11,90 12,96 (52,1%) p<0,001 Stenoză de canal 9 27,28 18,12 9,16 (33,5%) p<0,05 Sechele HD operată 10 28,71 20,85 7,86 (27,3%) p<0,05

Lot II 50 26,74 13,84 12,9 (48,2%) p<0,001 Radiculopatii 14 27,90 13,49 14,41 (51,6%) p<0,001 LBP 18 24,41 8,70 15,71 (64,3%) p<0,001 Stenoză de canal 9 26,85 15,81 11,04 (41,1%) p<0,05 Sechele HD operată 9 28,64 18,97 9,67 (33,7%) p<0,05

39,10% 41,30%

52,10%

33,50%27,30%

48,20%51,60%

64,30%

41,10%33,70%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


Indicele calităţii vieţii - diferenţe de scor int-ext


În ambele loturi, acest indice s-a îmbunătăţit consistent, cu 39,1% la lotul 1 şi 48,2% la lotul 2 (diferenţă de 9,1% în favoarea lotului 2).

Ameliorarea cea mai mare a acestui indicator a fost obţinută la pacienţii cu LBP: 52,1% la lotul 1 şi 64,3% la lotul 2 (diferenţă de 12,2% în favoarea lotului 2); au urmat pacienţii cu radiculopatie, la care s-au înregistrat ameliorări de 41,3% la lotul 1 faţă de 51,6% la lotul 2

(diferenţă de 10,3%, în favoarea lotului 2). Pacienţii cu stenoză de canal lombar, au înregistrat ameliorări mai mici: 33,5% la lotul 1 faţă de 41,1% la lotul 2 (diferenţă de 7,6% în favoarea lotului 2). Cele mai mici ameliorări s-au evidenţiat la pacienţii cu HD operată : 27,3% la lotul 1 şi 33,7% la lotul 2 (diferenţă de 6,4% în favoarea lotului 2).

82


Scorul general Evoluţia scorului general pe grupe de afecţiuni




Lot I 50 30,96 18,94 12,02 (38,8%) p<0,001 Radiculopatii 13 32,73 19,15 13,58 (41,4%) p<0,001 LBP 18 28,51 13,68 14,83 (52%) p<0,001 Stenoză de canal 9 31,27 21,01 10,26 (32,8%) p<0,05 Sechele HD operată 10 32,71 24,36 8,35 (25,5%) p<0,05

Lot II 50 28,52 14,78 13,74 (48,2%) p<0,001 Radiculopatii 14 29,82 14,38 15,44 (51,7%) p<0,001 LBP 18 25,96 9,22 16,74 (64,4%) p<0,001 Stenoză de canal 9 28,72 16,97 11,75 (40,9%) p<0,05 Sechele HD operată 9 30,51 20,45 10,06 (32,9%) p<0,05

38,80%41,40%

52%

32,80%

25,50%

48,20%51,70%

64,40%

40,90%

32,90%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

100,00%


Scorul general - diferenţe de scor int-ext


Procentul de ameliorare a fost de 38,8% la lotul 1, comparativ cu 48,2% la lotul 2 (diferenţă de 9,4%, în favoarea lotului 2).

Procentele cele mai mari de ameliorare au fost obţinute de pacienţii cu LBP: 52% la lotul 1 şi 64,4% la lotul 2 (diferenţă de 12,4% în favoarea lotului 2). În ordine descrescătoare au urmat pacienţii cu radiculopatie, care au înregistrat rezultate de 41,4% la lotul 1 şi 51,7% la lotul 2 (diferenţa de 10,3% în favoarea lotului 2). La pacienţii cu stenoză de canal lombar ameliorările obţinute au fost de 32,8% la lotul 1 şi 40,9% la lotul 2 (diferenţa de 8,1% în favoarea lotului 2). Cele mai mici ameliorări au fost înregistrate la pacienţii cu HD operată: 25,5% la lotul 1, comparativ cu 32,9% la lotul 2 (diferenţă de 7,4%, în favoarea lotului 2).

CONCLUZII: Rezultatele obţinute demonstrează

ameliorarea semnificativă a tulburărilor de mers în urma aplicării programului de recuperare la vârstnicii cu LBP, această ameliorare fiind semnificativă doar la vârstnicii fără disfuncţii cognitive. Observarea parametrilor cminico-funcţionali, studiul demonstrează eficacitatea programului de recuperare la pacienţii cu LBP.

Procentajele superioare obţinute la lotul martor (fără disfuncţii cognitive) arată efectele negative ale disfuncţiilor cognitive, depresiei şi anxietăţii asupra parametrilor clinico-funcţionali studiaţi.

Eficienţa programului de recuperare la vârstnicii cu LBP în ameliorarea durerii, disfuncţiilor fizice, dizabilităţilor, consumului de medicamente şi al calităţii vieţii depinde de complianţa psiho-senzorială.

83


BIBLIOGRAFIE: BĂLĂCEANU-STOLNICI C. – Practical

Geriatrics, Publishing house Medicala Amaltea, Bucharest, 1998.

BROCKBHURST J. C. and col. - Text book of Geriatric Medicine and Gerontology, Fourth Edition. Churchill Livingstone, 1992.

CHIRIŢI GH., DIMULESCU D.M. – Prospective randomised study on the elderly patients with low back pain with and without cognitive dysfunctions. Romanian Journal of Physical and Rehabilitation Medicine, No.1/2011, Volume 21.

CHIRIŢI Gh., DIMULESCU D.M.: “ Analiza mersului la vârstnicii cu şi fără antecedente de cădere”, pag. 14-17 din Infomedica Nr.149

CHIRIŢI Gh., DIMULESCU D.M.: „ Tulburări de mers la vârstnici sau mecanisme compensatorii pentru prevenirea căderilor”, pag. 405-409 din Palestrica Mileniului III, Volumul X, Nr. 4 (38),

DIMULESCU D.M. - Terapia posturală în afecţiunile aparatului locomotor, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008.

DRAMMIS C. şi col. – Influence of the mood upon quality of life in LBP patients. 2nd World Congr. of ISPRM, Prague, May 2003, Abstracts, p.30.

FISHER C. and col. - Outcome evaluation of the operative management of lumbar disc herniation causing sciatica. Neurol Med Chir (Tokia), 44(3): 118-22, 2004.

FRISCH S.A. and col. - Radicular LBP: Evaluation of Conservative Multimodal Treatment. Occup Environ Med. 60(10):715-21, 2003.

GOUBERT L. and col. - The reluctance to generalise corrective experiences in chronic low back pain patients; a questionnaire study of dysfunctional cognitions. Behav Res Ther, 48(8): 1055-67, 2005.

HAGGMAN S. and col. – Screening for symptoms of depression by physical therapists managing low back pain. Phys Ther, 84( 12):1157-66, 2004.

JARVIK J. G. and col. - Three - year incidence of low back pain in an initially asympomatic cohort: clinical and imaging risk factors. Spine, 30(13): 1541-8, 2005.

KOLECK M. şi col – Psycho-social factors and coping strategies as predictors of chronic evolution and quality of life in patients with low back pain : A prospective study. Eur J Pain, 10(1):1-11, 2005.

LAMOTH C J. and col. - Effects of experimentally induced pain and fear of pain on trunk coordination and back muscle activity during walking. Clin Biomech, 19(6):551-63, 2004.

McGILL S. – Low Back Disorders. Human Kinetiscs Publishers, 2002.

PENGEL L.H. and col. - Acute low back pain: systematic review of its prognosis. Am J Orthop. 32(8):392-4, 2003.

ROQUES C. şi col. – Chronic LBP patients quality of life, clinical correlations. 2nd World Congr. of ISPRM, Prague, May 2003, Abstracts, p.38.

SEOK H. şi col. – Comparison between the depressed patient with chronic LBP and non-depressed one. 2nd World Congr. of ISPRM, Prague, May 2003, Abstracts, p.182.

TAIMELA S. and col. - Functional rehabilitation of low back disorders. EUR MED PHYS 40:1,29-36, 2004.

TAIMELA S. and col. - Strength, Mobility, their changes and pain reduction in active functional restoration for chronic LB disorders. J. Spinal Disorders 9:306-12, 1996.

TRUCHON M. col - Predictive validity of the Chronic Pain Coping Inventory in subacute low back pain. Pain, 116(3):205-12, 2005.

VAN TULDER M.W. şi col. – Exercise therapy for LBP. Cochrane Database Syst Rev. 2:CD000335, 2000.

VENTANA C. - Caldas y Depresion en Ancianos. Gerontology, 50:303-308, 2004.

ZANNINO C. And col. - Mild cognitive impairment. Geriatria, 1(suppl.2):169, 2002.

84

efectele disfuncŢiilor cognitive la pacienŢii …bioclima.ro/j332rom.pdf · proprie, folosind...

Documents