SURPRIZA (?)

ARHEOLOGICĂSau: unde sapi ţ i ce... găseşti!

Conform afirmaţiilor d-lui Gheorghe Lazarovici, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, săpăturile de pe strada Matei Corvin nr. 3, începute în luna februarie de către dl. Adrian Rusu, secretar ştiinţific lă-Institutul de Arheologie şi Istoria Ar­tei, au avut ca obiectiv (declarat) cerce!ărl arheologice în subcons trucţii şi pivniţe in vederea unor reparaţii şl remedieri la respec­tivul imobil. Lucrările au fost efcctUate la cpmanda Editurii E.II. SRL , Cluj cu avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice {Transilvania Vest. Muzeul National de Istorie a Transilvaniei nu este implicat în' această cercetare, după cum nu este 'implicat

• nici Oficiul de Patrimoniu. . ; - ' -Potrivit unor surse neoficiale, săpătura â fost de'fapt comandată de beneficiar în vederea-descojperirii-Vechii- fortificaţii a Cluju­

lui tvechea cetate ungurească) pomenită în documentele medievale. Pînă una-alta au fost descoperite ziduri şi materiale ROMANE pe caro arheologii Ie studiază şi le discută. , • . M T

i s u m a r !© Agenda/2

9 Roza vînturiIor/3

® Viaja saiuIui/4

® Vio}a politică/5

® Diverse/6-7

# PybHeitafe/8-9-10-1 1

; • Spor»/12 ANUL VI NR. 1085

Vaîor CHIOREANU

O răscolitoare pledoarie pentru românismul care dispare în ,. Basarabia a rostit joi seara în Senat dl. Adrian Păunescu.

Participant la alegerile din Moldova în calitate de obser­vator al Consiliului Europei, senatorul român a avut parte aco­lo de un tratament umilitor numai din cauza faptului că est o ro­mân — astfel jignirile fiind ailuse întregului popor român. Şo­ferul său a fost ţinut în arest două zile şi o „noapte la Tiraspol, iar senatorul român a fost şicanat la fiecare, pas pe care; îl fă­cea şi la fiecare vorbă pe care o rostea.-Foarte grav este faptul că nici calitatea sa de observator al Consiliului Europei nu I-a ferit pe dl. Păunescu de'asemenea jigniri, la un moment dat .exls- tînd pericolul de a fi arestat.- Senatorii romani, cunoscînd aceste date, dar impresionaţi de relatarea d-lui Păunescu, şi-au exprimat în şedinţa do joi du-

(Continuare tn pag. J5)

L.LJFîIC.T-' W

f J W J 1' < 4 ^ , , ,

Matrioşca lui Boris Eltîn:Drepturile constituţionale — tot mai mici şl mal mici..

SÎMBĂTĂ - L U N I 5-7 MARTIE 1994

j Un important şi aşteptat ev’e- ' niment cultural a avut lo c . ieri,4 martie: inaugurarea oficială

ra Bibliotecii germane şi a Cen-l truiui, DAAD pentru • îrivâţămîn- tul superior clujean. Momentul inaugural a fost onorat de dis-'

; tinete personalităţi clujene ' şi germane. Intr-o ordine inversă,• care’ nu va supăra,' cir.. Anton ROSSBACH, ambasadorul Ger-

: maniei la Bucureşti, dr. > Tho- imas FRUINZ. secretar, dr.i Roenier, traducător, • dr. - Man-

INAUGURAREA BIBLIOTECII 6ERMĂME

12 P A G IN H 0 0 LEI

Vremea, va îi in general în­chisă. Cerul va fi m ai; mult noros, parţial noros. în cursul serii. Vîntul va sufla în ge­neral slab. Temperatura ma­ximă se va situa în jurul va­lorii de 4 grade. Ieri, .la ora 12, la Cluj-Napoca se înregis­trau 5 grade,' iar presiunea a- tmosfericâmăsura 735 mm Hg; (Claudiu Herman, meteo­

r o lo g .de serviciu) . V ; -

BANCA „DACIA-FELIX”PĂTRUNDE ÎN FRANŢA

fred WUST, directorul Institu­tului Goethe de- la Bucureşti, doamna Ruth ' PINNO,. vicecon­sul, Consulatul General de la Sibiu, cei patru directori ai re­centei înfiinţate bibi ioţeci* J-a numit pe dr. Uwe Birkholz, lec­tor DAAD, lector Barbara Birk- loz, conf. dr. Elena- Viorel,' şef al catedrei.de limba şi literatura germană din cadrul, universităţii

-clujene, Facultatea de Litere, ' dr. Dreckner,' Biblioteca; gerrria- ; nă se adaugă Centrului Cultu­ral Francez, Centrului american J. »F.' Kennedy, Bibliotecii bri­tanice, Universitatea încheind „o acţiune majoră pe linia cre­ării de posibilităţi pentru stu­denţi, publicul larg’ şi cercetă­tori de a intra în contact' di­rect cu ştiinţa şi cultura celor mai influente culturi europene şi nu numai". Idee accentuată şi de Excelenţa. Sa, dr. Anton Ross- bach: „Intensificarea; relaţiilor culturale va impulsiona rapor-

. turile germano-române. Dorim să fim eficienţi, să ne orientăm spre proiecte concrete, dorim a-

’ ici mal multe: ' cărţi, studenţi, intelectuali, biblioteca : consti­tuind un loc de îritilnire : cu: spiritualitatea germană în Ro­mânia". Demostene • ŞOFRON

— - Domnule Ioan Sima, / un : preşedinte de bancă umblă mult.

De data aceasta drumul. în Fran- ţa nu este unul de rutină. '

: Consiliul de administraţie- de Ia ‘„Bănque de France" â a-: . nalizat cele 240 de cereri, "băn­cile din .estul Europei solicitind

: deschiderea unor sucursale în Franţa. Au fost agreate 4 ase-'

: menea cereri.: Banca „Dacia; Fe-i lix“ este f prima - bancă * ;. româ­

nească şi, totodată, prima din .fostele ţări socialiste care va a- vea uh frumos sediu la Bijon.

' Clădirea,;' proprietatea ■ .noastră,.; este dotată cu cele mai moderne- ; sisteme de operare bancară exis­tente la această oră. -

— De cc Dijon şi nu Paris, 'spre exemplu? v: ' :

-— Am‘ preferat Dijpn-ul ; pen­tru că fluxurile economice , şi. tranzacţiile financiare sînt i ; po- larizate 'în această zonă- "' Ori- . cum, spre sfîrşitul anului - vom avea sucursală şi în capitala

; Franţei, „— Aveţi şi alte noutăţi? '— Urmează adunarea genera­

lă a acţionarilor pentru reparti-, ,

AMbAS ADA LUMII • 1 ChtŞTINE• g j ^ o T o relaxare sufletească

V-L'V '& 106Â Iu ţi parte la f proc/dr* ocastro religioasa

inJv,ivontwSionaIe., ovar ‘/w ljc Pauî Crlşan ia pw 'ca reiigioasăva fi

cc-foa;; .urmaţla ‘FRAGIL*.10*12 în sala

Am srfof (U^ei Tineretului,■ cart. Gheorgheni. (7827) s

zarea contului de profit şi sta­bilirea- dividendelor;.: Vă pot spune de pe acum că avem un p ro fit. de 16,5 • miliarde de lei; Acţiunile au acoperire in.valută la ; ciirsul ; zilei, fifnd protejata de factorul -inflaţionist. : Ne-ara consolidat şi patrimoniul. ajun- gînd: la i circa 15 miliarde de - lei şi avem • participaţiuni ‘ (6,5 mili- . arde lei)" la ; importante societăţi comerciale şi pe acţiuni,, cum ar fi: Silva Reghin, Ursus Cluj, ,CeiB_—"Bucureşti,, Apullum Al­ba etc , . ' .

—. N*u vreţi să ne'întoarcem -h i- Occident? - Din - tnfurmaţiile noastre sînteţi curtaţi de o fir-

• mă care ar face cinste oricărei bănci. Este adevărat? -- :-i- Da; „Sita Investment A.G." şi Grupul^ financiar din Elveţia „Şuisse Bank" au vărsat 30.. de milioane de franci: elveţieni - pen­tru acţiuni, la Kănca „Dacia Fe- lix ‘V cea -mâi; mare participare de capital străin la a firmă din România, <

Radu VIDA

Lsd

tn ziua da 8 MARTIE, s.c. T S a â T â X l ' srl, va oferă]

SERVI€13 GRATUiîS 1htre orele ] 3; 15 şi va '

" , urează, -cu acest priiel multa sahaîate, fericire şl , 4 '£ £ LA MULŢI ANI I - îdspunderrVliOîlSTDP la tel.:

1 5 2 7 2 7 ; "l 5 S 3 4 4

■ » T € l € X ® « .9 IERUSALIM. Patru cincimi dintre cetăţenii lsrne-

lieni se pronunţă împotriva ,’,noilor concesii** făcute Or- ' ganizaţiel pentru Eliberarea Palestlniei (OEP), ca urma­re a masacrului de la Hebron, relevă un sondaj de opl-

. inie ale cărui rezultate au fost publicate vineri de zia­rul Yediot Aharonot, cifat de agenţia France Presse.

Pe de altă parte, 52 Ia sută dintre persoanele chestio­nate s-au declarat împotriva, evacuării coloniştilor evrei

~ ■ ţi numai 40 la sută sînt favorabili desfiinţării implantă­rilor din teritoriileocupate.

0 ROMA. Partidul „Forza Italia" al Industriaşului ita­lian Silvio Beriusconl a confirmat făptui tă este po prl-

^ )nu î loc în intenţiile de vot pentru alegerile din 27-—281 martie, potrivit unul sondaj difuzat do canalul „Tele Monte Cm Io". „I’orza Italia" îşi menţine popularitate*), acumulînd 27 la sută din intenţiile de vot alo persoane­

lor chestionate, fiind urmat dc Pattidul Democratic al Stingii (fostul partid comunist), cu 21 lă sută. Pe de altă parte, potrivit sondajului, coaliţia, conservatoare for­mată de Oerlusconl cu Liga Nordică (radicalii federuliştl din nord) şi cu extrema dreaptă din sudul ţării ar pu­tea obţine 48 la suiă din voturi îa alegerile generale, relatează agenţia RFE' 0 MOSCOVA. „Tn Rusia ie derulează, într*o formă latentă, un război civil ce va continua atita tîmp cît la putere va rămîne Boris Elţîn" — a estimat fostul preşe-’ dinte al Sovietului Suprem, Ruslan Ilasbulatov, intr-im Interviu acordat ziarului „Pravda'V Keafirmîndu-şl Inten­ţia de «a părăsi pentru moment, arena politică", Has- hulatov a evocat activitatea intensă desfăşurată în în­chisoare. i ■ " : '' : t ! ,

„Am scris sute de pagini, am reflectat-asupra destl-

// - ‘ - ‘■V, \ UVtW.:)

nulul stalulld nostru, asupra celor'întîmplate. Am ana­lizat acţiunile oamenilor poiitici aflaţi la conducerea ţă- »ii. El ţin nu este, probabil, cu adevărat vinOvat de ab­senţa unor transformări fn favoarea poporului rus" — a precizat Ilasbulatov, aflat de iuni în Cecenla, unde s-a născut şl unde locuieşte familia sa, ’ notea/ă AFP.

# VVASH1NGTON.‘ Preşedintele americanTBili Clinton a comunicat Congresului că Statele (Jnlte vor menţine' sancţiunile economice împotriva irakului — transmilo Associated Press. V ' . ■

Sancţiunile americane, caro fac obiectul unei revizuiri din şase fn şase luni; au fost impuse la 2 august 1990, ^lupă invadarea Kuweitului dc călre Irak.- Intre altele«v aceasta, se referă ia îngheţarea tuturOf'bunurilor Irakie­ne din Statele Unite şl. ia interdicţia totală a tranzacţii*' lor comerciale, '

ADEVARUL DE CLUJ SÎMBATA - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 2 .

OMAGIU ZILEI DE 8 MARTIELuni, 7 martie a.c., orele 17,00, la Clubul Casei Universitarilor,

Societatea femeilor Cluj omagiază Ziua de 8 Martie. în pro­gram: prezentarea expoziţiei de artă decorativă pe care artista plastică Manuela Botiş o dedică evenimentului, un moment liric susţinut de actori ai Teatrului Naţional din Cluj-Napoca şi tra­diţionala cupă de şampanie. Sînt invitate membrele Societăţii, precum şi t:ate doamnele care au sprijinit într-un fel sau altul activitatea de profil din municipiu şl judeţ.

Societatca femeilor Cluj

NOTES CULTURAL.O TEATRUL NAŢIONAL, 5

' —11 martie: .sîmbătă, 5 martie,; ora 18: Avram lancu; duminică,6 martie, ora 14,30: Fata din pădurea fermecată; marţi, ■ ’ 8: martie, ora 19: Vizita bătrînei doamne; joi,' 10 martie, ora 19:*'

' Hangiţa; vineri, 11 martie, ora 19: Mînuitorul de cadavre.

OPERA ROMANA — 5—11 ''martie: duminică, 6 martie, ora

18,30: Don, Pasquale; . luni, 7 martie/ora 18,30: Boema; joi, 10 martie, ora 10: Capra cu trei iezi. - . - . w . "■ j 'V

a UNIVERSITATEA POPU­LARA prezintă - luni, ora 15,30: Cercul „Sahaja Yoga", ora 17, expunerea.— Complexul - Babei. Prezintă: Tiberiu I. Graur; ora .

18, expunerea: Peisaje, şi oraşe_ din Europa centrală- Prezintă cu diapozitive: dr; W. Schreiber; miercuri, ora 17, expunerea: Istambul, . Prezintă cu diapozi­tive: prof. univ. dr. George Pe­trescu; ora 18, expunerea: Fu­matul în mediul universitar. Pre­zintă: G Petrescu, Şt. Ţigan, T. Drugan. ■ ’ '

• TEATRUL DE . PĂPUŞI „PUCK“ prezintă duminică, ora 10,30: Uriaşul Periferigerilerimini, (secţia română); ora 12: Muzi­canţii din Brehmen (secţia ma­ghiară)-

: © TEATRUL DE PĂPUŞI „OHO“ anunţă spectacolele „Pun­guţa cu doi bani“ şi „Ursul pă­călit de vulpe",: duminică, Ia o- ra 11,00. (Sala sindicatelor).

REŢETA ZILEI

; OSTROPEL'Alimentele şl cantităţile nece­

sare: i kg carne (pasăre," porc, sau vită)), 100 g untură sau ulei,'

,200 g. ceapă, 1/2 ţelină, 1 morcov,.2 căpăţînă de usturoi, 50. g bu­lion,. 50 g făină, cîteva boabe de piper, oţet, sare. - ■

Mod de pregătire: Carnea cu­răţată se taie în bucăţi care se prăjesc în-untură pînă se ru­menesc. Apoi,- carnea se scoate ţi în untura rămasă se călesc

făina, - ceapa," morcovul şi ţeli- na, toate tăiate îh felii subţiri- După ce s-au rumenit se adau­gă bulionul, 'se stinge l cu apă caldă şi se lasă să mai fiarbă10—20 de minute, apoi se stre­coară sosul format^ peste carne şi se. pune din nou la fiert. Cînd este fiartă carnea, se ada. ugă usturoi pisat, oţet, sare şi piper după gust ’ şi se mai dă un

- clocot. Ostropelul se serveşte cu cartofi natur şi presăraţi- cu pă­trunjel verde, tocat. Vă dorim poftă bună! ' : ,

CRUCEA DE PE CETAŢUIE

Se află într-itn stadiu avan­sat de constructie monumentul „CRUCEA DE PE CETAŢUIE". Costurile ridicate n e . obligă să apelăm Ia societăţi comerciale şi doriaaori particulari, cu ru­gămintea de a- participa finan­ciar la definitivarea „CRUCII DE PE CETÂŢUIE". Sumele o- ferite vor fi virate în contul nr. 41.09.0.17.19.10D4 deschis la Bancă „Dacia > Felix" Cluj-Na­poca, depunerile în numerar pot fi făcute la sediul U.V.R. Cluj- Napoca, B-dul Eroilor nr. 2, te- lefon 11-75-79-

Uniunea „Vatră Românească" Cluj

. _ Comitetul Director .

4 ^ m m s m a m■ FARMACII DE SERVICIU; SÎMBATA. 5 MARTIE: FARMA­CIA nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37. te­lefon 11-10-49, orar. 8-20; FAR­MACIA nr. 31 „BALSAMUM1, Cart. Mărăşti Bl. R 3, telefon11-71-83, orar 8-13; FARMACIA nr. 32 Cart. Mănăştur — Com­plex Flora, telefon 16-18-88. oror8-13; DUMINICA, 6 MARTIE: FARMACIA nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 11-10-49, orar8-20. ; . . ■: ;

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT:1 FARMACIA „CO. RAFARM", str. Ion Meşter nr- 4, tel. 17-51-05. : ' , "

GARDA DE NOAPTE: FAR MACIA -nr.. 1, P-ţa Unirii nr.37. telefon 1,1-10-49, orar 20-8.

u m u s a i s f i

• PREFECTURA, CONSILIUL. JUDEŢ BAN: 11-64-16;• PRIMĂRIA' CLUJ-NAPOCA: 19-60-3q- PRIMĂRIA DEJ: 21-17-9Cţ PRIMĂRIA TURDA: 31-31*6(5: PRIMĂRIA CÎMPIA '

JU R IU : 33-30-01; PRIMĂRIA HUEDIN: \ 25-15-4$ PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 ,® POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 S i11-15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 13-49-76- POLIŢIA DEJ: 21-21-21; ‘ : POLIŢIA TURDA: 31-21-21; • POLITIA CÎMPIA TURZII: >33-82-22;POLIŢIA HU EDINT 25-15-3$ POLIŢIA GHERLA 24-12-24; ,® POMPIERI: 981 ® APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11-24-719 SALVAREA 907. SALVAREA C.F.R.: 11-85-91

INTERNAŢIONAL: 971; z INTERURBAN: 991; - -

INFORMAŢII. 031; ' DERANJAMENTE: 921; - * ' " ORA EXACTĂ 958

. « REGIA: AUTONOMĂ DE TERMOFICARE ■ DISPECERAT: ' 11-87-4$ REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT:11 -G^-OZS.C.'SALPRESr S.A. - DISPECERAT: ' 11-23-08' COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI;11-10-12 interior 132 © GARA - INFORMAŢI!: S5Z' AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R « INFORMAŢII: 11-22-12 (Totem);11 -24-75 (International) ,* AUTOGARA I: 14-26-2®• AUTOGARA II: 13-44-88. ■ -

CURSE INTERJUDEŢENE; din Autogara I - Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; Cluj Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca Baia Mare: 6,3(T (nu circulă duminica),din Autogara II; Cluj-Napoca Abrud: 6,00; Cluj-Napoca - Zalău:' 6.30 (nu circulă duminica); Cluj-Napoca Gîrbâu; - Zalău: 6,40, Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; Cluj-Napoca - Şimleu Silvaniei: 8,30 ■CURSE INTERNAŢIONALE: din Âutogşra II;eCluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de vineri, ora 7,00 şi înapoie re din Budapesta în ziua di sîmbătă, oră 11,00, •Cluj-Napoca - Budapesta, ci plecare din Cluj-Napoca în ziua de luni, ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta In ziua de marţi, ora 17.INFORMAŢII: "Autogara 1:14-24-2$■.Autogara II: 1&44-8&..

-.V6-

OECOlAll DIN CLUJ. NAPOCA ' SPRE BUCUREŞ TI:

9,20 şl 19,40 (do luni pînâ vineri, inclusiv); sîmbăta. 9,30 (o singură cursă).SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA; Bucureşti • Cluj-Napoca , 8,50;19,10 (de luni pînă vineri, inclusiv); sîmbăta : 9 ,00 (o singură cursă).

PROGRAMUL FILMELOR- 4-10 MARTIE

ÎN CLUJ-NAPOCAREPUBLICA — Lambada —

SUA - PREMIERA — Cu: J. EDDIE PECK (din serialul Dal- las). MELORA'HARDIN (9; 11; 13; 15;- 17; 19) « MĂRĂŞTI SA­LA A — Răsărit de soare — SUA — Cu: SEAN CONNERY- VVESLEY SN1PES (11; 13,30; <10;18,30); SALA B - Surf Ninias— SUA — Producţie „NEW LI­NE CINEMA". 1093 (14; 16; 18) ® VICTORIA — La Totale — Spionaj în familie —- Franţa — PREMIERA — Cu: THIERPY: LHERMITTE; - MIOU-MIOU (9; 11; 13; 15; 17; 19) ® ARTA — Maestrul meu, Chuck Norris — SUA — Cu- CHUCK NORRIS (11; 13; 15; 17; 19)®FAVORtT — Lovituri fulgerătoare — SUA — Producţie „TWENTIETH CEN- TURY FOX“, 1992 (11; ‘ 13; 15; 17; 19) ® APOLLO — 4-6 mar­tie — Arma,fatală 1 — SUA (16; 18); 7-8 martie — A doua câria- rş a Constantinopolului Ro­mânia (16; 18); 9-10 marti° — Warlock' — SUA — PREMIERA (16; 58). - ' .IN JUDEŢ TURDA

TINERETULUI — SALA A — A doua cădere a Constantinopo- iului — România; Sommersby — SUA — PREMIERA — Cu: JO- DIE FOSŢER, RICIIARD GERF,; SALA B — Pedeapsă fără jude­cată — SUA - PREMIERA — Cu: LOU 0IAMOND PHrLLIPS, SCOTT GLENN ® FOX - tn bătaia puştii — SUA — PREMI­ERA — Cu: CLINT EASTWOOD JOHN MALKOVICH.DEJ

ARTA — In bătaia puştii — \ SUA — PREMIERA. — Cur CLINT EASTWOOD, JOHN MALKOVICH.GHERLA

PACEA — Dispariţia —• SUA— PREMIERA — Cu- JEFF BRIDGES;, THE H1TMAN —S.U.A»

PROGRAMUL FILMELOR TRADUSE IN DIRECT

. 5 MARTIE 1994

-10,30 — 12,10, Cavalerul ne­g r u — Pro 7 . :

12,10 — 13,40 Bătălia pentru Roma — Pro 7

21.15 — 23,10 Vînătorii de fantome — Pro 7

23.15 — 1,30 Tăcerea mieilor— RTL ' r

; 6 MARTIE 1991

10.00 — 11,00 Viaţa Animale­lor — d s f ;11.00 — 11,30 — Guinnes Book— DSF v ' ; . -■ .' 11,30 .— 12,00 Fără nervi DSF . . " . - '12.00 — 13,00 Desene * animate— Cartoort NetWork. ,

21.15 — 22,55 — Show-ul de100.000 de mărci — RTL w

22,55 — 23,40 Spiegel > T V . - —RTL ... . r .... .

23,35 — 1,15 Blue City — Pro 7 - ' .

‘ .7 MARTIE 1091

'! 15,50 — 18,00 Seriale — Rete- quattro

18.00 — 20,00 Desene animate— Cartoon NetWork: 21,30 — 23,30 Ca un om mare

— Italia. I .23,30 — Cele mai frumoase

filme — Retequattro ._

ORARUL TRENURILOR DE CĂLĂTORI - PLECĂRI DIN >

CLUJ-NAPOCA 5 ACCELERAT, RAPID, EXPRES

BAIA-MARE: 16,15 BOTOŞANI: 21,05 BRAŞOV: 1,39 ' . >BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59;7,52 (nu circulă ; sîmbăta, duminica şi în sărbătorile: legate); 10,21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin Sibiu): 10,55; (prin Simeria): 9,39EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,08; ORADEA: 4,11; 15,44; 21,09 GALAŢI (prin Ploieşti): 9,03 IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 SATU MARE: (prin Dej - Baia Mare): 5.31; 16,15 (cu 6 vagoane prin CĂREI); (prin Oradea): 4,11 SIBIU: 10,55; 15,30 SIGHETU MARMAJIEI: 5,48 TIMIŞOARA (prin ORADEA): 4,11; (prin Simeria): 1,30; 14,10 (circulă cu ordin special); 22 ,50 TÎRGU MUREŞ: 20,51 ZALĂU: 5,31 ' ,

s.c i i r A l ^ LP-ŢA C1PARIU ,

PH90USEALIB9TW MST0P

17732)

TOTUL PENTRU VOI !

S.C. "SOM EŞ TAXI"Vă stă la dispoziţie

NON STOP latei. 191-144 şl 191*145 cu numai 190 lel/km.

(7546)

Stmbăfă, 5 martie. Programul 1:8.00 Bună dimineaţa de la...Iaşi; • â,00 Calendar; 9,10 Ba d a !. Ba nu1; 10,00 Film serial pentru co- ' pii: „Fantomette“ ; 10,30 Gimnas­tica minţii; 11,00 Din lumea a- nimalelor ^documentar ştiinţific)*..11.30 Ecranul; 12,30 — 1001 au- fliţii; 13,30 Curat murdar’ ; 14,'JO . Actualităţi^ 14,10 Turnul Babei:. . Sport rugby Franţa — Anglia,- transmisiune directă de la Paris,în cadrul Turneului celor o na- ■ ţiuni (16,00); '17,40 Film serial; . „Beverly Hills 90210“ ; 18,45 Ma­pamond; 19,15 Teleertddopedia;20.00 Actualităţi; 20,45 Film se­rial: „Dallas” ; 21,45 Săptâmîna

- sportivă; 22,05 Să rîdem cu Be- nny Hill!; 23,00 Film serial: „Hunter"; 23.55 Actualităţi; 0,15 Trei din zece pentru un show;1,05 Flash Top Model. - -

Programul 2: 14,00 Intîlnirea de sîmbătă; 16,30 Film serial: „Tînăra stăpînâ“ ; 17,00 Studioul de literatură; 18,00 Tradiţii; 18,20 Bursa invenţiilor; 19,00 Convieţu­ir i ;-20,00' ZDF; ■ 20,30 Desene i* . nimate; 21,00 TVM. Mesager;21.30 Varietăţi internaţionale)22.00 TV 5 Europe^ 22,30 Tur­nul de fildeş; 23,00 Descoperirea planetei: Italia; 23,30 Pro Ale-" nioria

TVR CLUJ-NAPOCA Progra­mul 2: 10,00 — 13,00-Intîlnirea de sîmbătă; Programul II: 14,00 '— 17,00 Intîlnirea -de sîmbătă: Operă în serial. Documentar. Sport. Ştiri din papirosferă. Stu­denţii între ei. Vocea poetului. , Interpretul de muzică uşoară Ta- mas Ga bor. . -

Duminică, 8 martie. Programul 1: 8,00 Bună dimineaţa!; 9,uO Calendar; 9,10 Emisiune pentru ' copii; Film serial: „Fantomelte'1;-10.30 Lumină'" din lumină;' 11,30 ■ Viaţa satului; 13,20 Reflecţii ru -! tiere; 13,30 Atlas; 14,00 Actuali­tăţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Vi- deo-magazin: Desene animate cu - Bugs Bunny; Placido Domingo la' Bucureşti; Documentar; ştiinţific: . „Enigma pămîntului: există ex- : tratereştri printre noi?“ ; 1H,30 Film serial: „Star Trek'; .19,20 Robingo; 20,00 Actualităţi;,, T0,35 Film artistic: „Palomino“ ; 22,10 . Duminica sportivă; 22,30 Mapş'rii teatrului românesc — actorii E- mil Botta; 23,30 Actualităţi; 23,b0 Pe ultima sută de metri.' Programul 2: 14,00. Est meri­

dian duminical;- 16,00 Film se­rial. „Tînăra stăpînă1*; 17,00 Se­rata TV; 20,00 ZDF; 2Q.25 Diver­tisment internaţional; 21,00TVM. Mesager; 21.30 Timpul Europei. . Magazin de politică internaţiona­lă; 22,00 ŢV 5 Europe; 22,30_Film serial: „Strada Yellowthread‘‘Y—*-23.30 La puterea a doua,

LANSARE DE CAltTEMarţi, 8, martie, ora 13, la

Librăria Universităţii din Cluj- va avea loc lansarea volumului - „Sfirşit de vară pe rîu“ de Tu- r dor Ionescu. Prezintă Ioana Bot.

(M.T-)

r POLICLINICA "INTERSERVISÂN" :

Sţr Pascaly nr.5, cart Gneorghem

- (NTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

-EN DOCRIN OLOGIE -REU M ATOLO G IE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE , . OERMATOLOGIE

- CHIRURGIE r ORTOPEDIE- O .R.L.- OFTALMOLOGIE

• GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE- ' - ACUPUNCTURA

-L A B O R A T O R (B ioeh im ie-B acterio log le

• Im u n olog ie - Parazitologle -T e s t e SIDA) ,

ZILNIC. Inclusiv OUMINICA, orele 7-21

Medic de gardă: orele 21*7^ Rezervare consultaţii '

la tel. 1 9 -3 9 -3 9 .

i i

\ SÎMBĂTĂ - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 3 X ~ : ADEVĂRUL DE C l u j

IN RUS!A L U R I E ' S

MÎTÎIL HORAIORIULUI

" (REUTER, A.P.) Kusiu a anunţat la i martie c^p.urarea primu­lui spion occidental dc ilupă încheierca războiului rece, afirmînd că acesta a lucrat pentru Marea Britanle furnizîndu-i secrete militare şi economice; Anunţul Agenţiei Federale de Contrainformaţii a pus capăt unui moratoriu neoficial asupra „vînătoril de spioni" în vi­goare de. peste doi'ani în urma prăbuşirii URSS. . . ., Preşedintele Boris Elţîn I-a demis la 28 februarie pe şeful agen­ţiei, Nikolai Goluşko, 'ără a oferi vreun motiv. Washingtonul a ares-

• tat în urmă cu o săpiămînă un cuplu despre care a afirmat că sînt „cirtiţe" ale Kremlinului. Potrivit agenţiei de presă Postfactum, | Goluşko ar fi afirmat că daunele provocate de spionul britanic „ar s

• putea fi comparate cu teic provocate de Oleg Penkovsky'*, spionul■' occidental care s-a, bucurat de, cel mal mare succes şi care, a pă­truns profund în cercurile Kremlinului în anii '60. -.

Totuşi, Tatiana Sa'-noiis, purtătoare de cuvînt-a-serviciului de in­formaţii externe, a declarat Ia Televiziunea rusă că Moscova do­reşte în continuare să coopereze cu Occidentul. „Activitatea de spio­naj nu reprezintă un obstacol în calea unor relaţii prieteneşti şl chiar de aliaţi1*, a ară al ea. „Rusia doreşte să continue coopera­rea cu serviciul atncrican de informaţii", a adăugat ea, în special pentru stoparea infracţiunilor internaţionale, a traficului cu droguri şl a terorismului. , ' *

Potrivit datelor obţinute spionul, prins in flagrant delicţ cu cer­neală invizibilă si echipament pentru spionaj furnizate de oficiali­tăţi ale ambasadei britanice, a-mărturisit la 25 ianuarie că a co­mis acte de înallă trădare. Numele agentului — care potrivit agen­ţiei oficiale ITAR-TISS, lucra într-o ramură nespecificată a fos­tului complex sovietic militar-industrial — nu a fost dezvăluit. Agen­ţia Interfax a anuntat că el a transmis Informaţii în ' legătură cu cele mai recente cercelărl ale Rusiei în domeniul armelor noi, pre-

- cum şi în legătură cu perspectivele cooperării străine. la proiectele de apărare. - ' ^ .

„La 25 ianuarie deţinutul a fost acuzat de înaltă trădare pentru spionaj, ceea cc t*l a recunoscut complet*, se arată într-o declara­ţie a Serviciului de contrainformaţii. Persoana a fost arestată la

'1 5 ianuarie. „La solicitarea Serviciului britanic de informaţii şi în schimbul-unor recompense financiare, cetăţeanul rus. a adunat şi transmis Informaţii de natură, militară şi economică".

Oficialităţi au afirmat ră nu există nici o legătură între anunţul din 1 martie şl cel similar de săptămîna t/ecută din Statele Uni­te, potrivit căruia o înaltă oficialitate a 'CIA, Aidrich Ames, şl soţia sa. r.tt fost arestaţi sub acuzaţia că au spionat în favoarea

'Kremlinului. . ' ■Oficialităţile din domeniul informaţiilor de la Moscova şi-au ex-

prnnat uluirea săptămîna trecută în legătură cu furtuna provocată de activităţile lui Ames. La Moscova .s-au făcut multe speculaţii în legătură cu motivele care au determinat Washingtonul să aleagă

■ acest moment pentru a face publicitate în jurul activităţilor . Iul Ames Purtătorul de cuvînt al Agenţiei do contrainformaţii, lurl Kohaladze, a declarat agenţiei Reuter că nimeni nu a crezut nicio­dată că încheierea războiului rece ar însemna sfîrşitul spionajului, Rusia nu a făcut nimic în plus faţă de ceea ce au făcut şi agen-' ţii occidentali. . ' .

Oficialităţi din domeniul informaţiilor au subliniat deosebirea dintre cele două arestări. Washingtonul trebuie încă să. stabilească vinovăţia lui Ames. în timp ce spionul prins înj Rusia a recunos­cut totul. Ofiţerul serviciului rus de contrainformaţii care se 'o cu ­pă cu relaţiile cu presa, Aleksandr Mihailov, a declarat agentW Reuter că nu poate explica de ce ştirile cu privire la arestarea spio­nului britanic au fost publicate la peste o lună după eveniment. Tot ce a p u tu t . spirn» a fost că decizia a fost luată „la cel mai înalt nivel". Oficialităţile Ambasadei britanice de la Moscova nu au făcut comentarii imediate.

Aceste recente demascări sînt nesemnificative ca număr compara­tiv cu expulzările in masă din anii ’80, punctul culminant al răz­boiului rece, - cînd diplomaţii erau trimişi acasă pentru „activităţi incompatibile cu statutul lor". Patru cetăţeni britanici au fugit Ia Moscova în timpul ră’ lviiuliil rece, fiind descoperite, identitătile lor secrcte de spioni ai KGB. Genrge Blake este ultimui supravieţuitor dintr-o serie întreagă de spioni-diplomaţi britanici care du transmis Moscovei secrete, ale Occidentului. , , 1BE-K8 . «bsw* - lEifiat o n ssmm sesa easas

Agreabile convorbiri de pace, isiaeliano-palestiniene: Toato' bune; dar detaliile?,.

STEVEN SPIELBERG - „DOCTOR HONO RIS CAUSA"Cineastul ' american Steven

Spielberg, care a prezentat u i - ■ timul său film „Lista lui' Shin- dler" în Israel, va fi făcut doc­tor honoris causa al Universi-' tăţii Ebraice din Ierusalim "— transmit agenţiile Reuter şi France Presse. Potrivit directo­rului Asociaţiei amicilor Univer­sităţii Ebraice, Pnlias Kaplan, ceremonia' va avea loc în luna :- iunie, in prezenţa tuturor ofi- ţ cialităţilor universităţii, care au. decis miercuri să-l recompense­

ze pe cineast mai ales pentru ultima sa producţie.

Premiera- la Tel Aviv a peli­culei „Lista lui Schindler", : ca­re istoriseşte salvarea a 1.20thde evrei d intr-un lagăr de concen­trare nazist de către unul din­tre şefii lagărului, Oskar Schin­dler, a avut loc în prezenţa ci­neastului, a numeroşi dintre .'cei salvaţi, precurrr şi a unor 'per­sonalităţi politice, între care premierul Yitzhak Rabin. ' ^

VLADIMIR JIRINOVSKI - ACUZAT DE ÎNŞELĂCIUNEDpuă posturi de radio din Ru­

sia l-au dat în judecată pe li­derul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski pentru înşelăciune. După cum relatează cotidianul „Segodnia",. pentru- reclama fă­cută în impui campaniei electo­rale din decembrie. 1993, timp de 4 ore Şi 9 minute de spaţiu de emisie radiofonică; liderul

Partidului Liberal , Democrat, Vladimir- Jirinovski urma sâ a* ’chite - posturilor de, radio „Ga- laktikk" şi „Maiak" suma de 36.719.737 ruble prin banca „Pro-

1 gressbank* Numai că la ; aceas­tă bancă din Rusia nu s-a trans­ferat asemenea sumă de către PLP âl lui Jirinovski, relatează Itar-Tass. ... , s

A FOST DESCOPERIT CRANIUL UNUI „H O M O . ERECTUS"Savanţii consideră că omul • Raportul făcut de 'cercetătorii .

primitiv din China 'ar fi trăit de ia Universitatea Beijing re-ălături de proprii strămoşi, din Ievă că acest craniu • s-ar nu-specia .Homo Erectus, după ce măra printre cele, mai vechi testele au stabilit că un craniu mărturii despre Homo Sapiensdescoperit recent ar avea 200.000 în Chină. Totodată, el . ar fi a-ani vechime, informează Reuţer. proape la fel de vechi ca ultimii -Craniul a fost găsit la Jinniu- ■ supravieţuitori ai speciei. ■ Homo 1shan, In. districtul Yingkou, din • Erectus, ’ fâcînd . astfel posibilănord-estul Chinei, în anul 1984. coexistenţa celor, două specii. ;>

V Din culisele vieţii politice americane

In seara accea lipsea orice undă de dispreţ

„V-am chemat aici să-mi au-s ziţt decizia", a început Preşe­dintele. „Mîine îmi voi prezenta scrisoarea de demisie iui Henry Kissinger, spre a fi efectivă ia amiază. La ora 10, iloamna Ni­xon şi cu mine vom pleca, iar Vicepreşedintele va depune ju- rămîntui la amiază Mai este un discurs pe care trebuie să-l ţin, întreaga afacere. Watergate a apăsat greu asupra voastră, a tuturor In ultimul an ş ir jumă­

tate. înţeleg ce vreţi să spu­neţi; nu simt .nici un resenti­ment. Şi pentru mine a fost greu". Nu la întrerupt, nimeni. „Eu însumi sînt înclinat să lupt",

a continuat Nixon, „Am o fa- familie minunată şi o soţie ex- traordinară“* ' ’

Referirea la doamna Nixon î-a'făcuţ pe unii lideri să schim­be priviri.

„Toţi au vrut să lupt pînă la capăt", a mai adăugat el cu convingere. Era însă obligat sâ ţină seama de impactul pe ca­re l-ar fi avut lupta. Un proces al Senatului ar avea nevoie de patru pînă, la opt luni şi asta.. ar diviza ţara. Chiar dacă ar dura numai'patru luni, ar fi destul de grav. Nu s-ar fi putut rezolva cum trebuie problemele externe şi inflaţia. „N-aş fi cins-

- tit cu ţara. Aş fi Preşedinte doar pe jumătate şi voi aţi fl un

Congres doar pe jumătate. Toţi îmi sînteţi prieteni. Daţi noului Preşedinte deplinul vostru spri­jin . . . Să.,aibă noroc".

Le-a mai spus că poate nu va mai reveni niciodatl la Washing­ton. Ii vor lipsi dejunurile saie cu ’Mansfield şi cu speakerul Albert, jocul de-a da şi de-a lua, dintre el şi opoziţia loială. Le-a mulţumit pentru sprijin, mai a- Ies , în probleme de politică ex­ternă.

„Ei bine, domnule Preşedinte*1, spuse Albert, „pentru mine aţi fost întotdeauna mare".

„Pentru mine veţi fi întotdea­una un , Preşedinte măre"-aspus- apoi senatorul Eastland, "care-.-' ştia câ n-ar fi putut vota nicio­

dată spre a-1 condamna pe Ni- xon. Nixon s-a ridicat fără sâ ; răspundă. Slăbise şi se întreba dacă i se mai potrivea costumul albastru-închis. „Cred câ nu mai e nimic de spus. Asta-i tot“. I ■ se vedea durerea pe chip- „S-aveţi noroc", a repetat el, ,

Preşedintele a dat mîna cu fiecare. Rhodes a fost ultimul.’

„Sâ nu - rupem legătura", a spus Rhodes şi şi-a aşezat cea­laltă mină pe umărul lui ; Nixon.A simţit cum,uri tremur a stră­bătut tot corpul ' Preşedintelui, iar Nixon- s-a întors brusc în altă parte.

Peste 15 minute Nixon era pregătit sâ meargă în sala unde se adunaseră peste 40 din vechii ‘ lui prieteni de la Capitoliu. P ă-' rea mai ln formă. Îşi mişca mîinile uşor ite-o parte şl de ' alta. Bull păşea lingă e i.;, ; ;

„Crezi că fac ce trebuie”, l-a întrebat el pe Bull*

„Nu, domnule** '. 'Nixon s-a oprit Părea tu lbu­

rat. „Mă sprijini?",' a întrebat. el. • •. „Da domnule.'Dar. ar trebui sâ rămineţi aici-.

- • CARACAS.-, Doi traficanţi de droguri columbieni au fost arestaţi miercuri pe aeroportul din Caracas, după ce vameşii au reuşit să ' constate câ aceştia , transportau }; în „ stomacurile . lor nu mai puţin de un: kilogram şi jumătate de cocaină Potrivit AFP, in timp ce se aflau pe, aeroportulK diri, capitală venezue- leană cei doi - traficanţi - au acu­zat- dureri stomacale,' care au dat de bănuit organelor vamale. Transportaţi la spital..ei au re­cunoscut că au recurs la această cale ' pentru transportarea dro­gului spre Amsterdam — una din. cele mai rentabile pieţe ne­gre a stupefiantelor din lume.

~ ÎV ACK ASTA PA U IN A 1• P lIU M C A M M A iE K IA L E

s F U R N IZA T E liS

AGENŢIA MApONALÂ DE PRESĂ

NATIONAL NEWS AGENCY PRECUM şi DIN ALTE SURSE

Homo Erectus estecon siderat strămoşul direct al omului mo­dern, iar . oamenii de ştiinţă au discutat îndelung asupra posi­bilităţii /'coexistenţei celor două

' specii, pentru a putea < • conclu-- ziona dacă omul primitiv a co­lonizat lumea pornind numai din Africa; sau sinjuitan din măi multe- locuri, ale globului...

„Ei bine,' m-am hotărît“, mai spuse, continuînd să ... păşească repede. Dean Burch stătea aş- teptînd, în spatele scaunului Pre­şedintelui., din sala Cabinetului, T oţi! c e i ' inyitaţi , erau acolo, CU excepţia î y senatorului;, ■, Russel Long, care .se afla In'Louisiana. La 8,05, Preşedintele'a intrat în încăpere zimbind Toţi au aplau­dat şi s-avi sculat !n picioare. Unii plîngeau. Preşedintele s-a aşezat şi a ; privit în jur. Era linişte şi, înainte de a tncepe, N ixon-a ezitat îndelung

„Să Încep cu familia mea*. Pe toată, durata acestei nenorociri, familia fusese constantă In a-1 determina să ducă pînă la ca­păt procesul'constituţional. „Nu ne pasă de consecinţe1*, a citat el. „Cum ştiţi; nu sînt un delă­sător şi am să suport orice-ar urma., Hotărîrea' de a demisiona se bazează pe premisă câ preşe­dinţia este mal mare decît orice om . Da, mai mare chiar decît loialitatea ,voastră personală"* (Va urma) • /

Selecţie şl comentariu Dan BRUDAŞCU

ADEVARUL DE CLUJSÎMBATÂ - LUNI, 5 -7 MARTiE, PAG. 4

O BĂTĂLIE NETERM1MATĂ - J M W DE PROPRIETATEDEJ

în municipiul Dej şl satele aparţinătoare. înmînarea titluri­lor- de proprietate, adică finali­zarea ' aplicării Legii fondului funciar se află într-un stadiu avansat. Pînă în prezent, sînt Inmînate peste 400 de titluri, iar la Prefectură mai sint- docu­mentaţiile pentru 3000 de titluri. Şase comisii lucrează la întoc­mirea hărţilor cadastrale." In obiectivul acestei acţiuni finale <e află aproximativ 2000 de par­cele. • . , ■ ; "

Există, totuşi, o excepţie. In «atu l' Piptlc a fost repartizat destul de tîrziu un inginer, iar lucrările de pregătire pentru înr mînârea titlurilor de proprieta­te sînt rămase în urmă. -

In aplicarea Legii fondului . funciar în această zonă a judeţu­

lui există cîteva puncte sensibil* le. Tarlaua Modrag din apro­pierea Dejului cu o suprafaţă de 82 ha a fost folosită în trecui drept grădină de legume de că-' tre S.C. „Romcons" (fosta fabri­că de conserve „11 iunie). După Revoluţie, 60 de cetăţeni din De) şi Cuidrioara au ocupat abuziv suprafeţele care socoteau că li se cuvin. Fireşte, vechile semne de delimitare au dispărut, sra schimbat , şi conformaţia terenu­lui. ..Drept urmare, cei care au putut , şi-au însuşit suprafeţe mai ; mari decît au avut eltidva. Lîti- ţiul are o vechime - considerabi­lă. iar .soluţia solicitată de am­bele părţi se lasă. aşteptată. Cei care au ocupat suprafaţa respec­

tivă nu lasă pe nimeni să intre pentru măsurători. In acelaşi timp, s-au-iscat divergenţe chiar In rîndul ocupanţilor: unii au luat mai mult în detrimentul al­tora. Este clar că, fără o acţiu­ne hotărîtă din partea celor în drept, lucrurile nu se vor limpe-. zi curînd.

Pare ciudat, dar acum cînd aplicarea Legii fondului funciar se află în stadiu de • finalizare se înmulţesc litigiile care ajung la judecătorie, pînă în prezent, s-au înregistrat peste 80 de liti­gii. dar , după,cum merg lucru­rile, se mai conturează Încă vreo sută. Deşi Comisia munî-

• Primăvara aduce titluri, dar, şl nccazuri • Un răiboi incă ne- Inchciat • Ilotărîri judecătoreşti

. ciudate' • Locul inginerilor 11 vor lua juriştii? *

cipală de aplicare a Legii fo n -< dului funciar se întîineşte săp- tâmînal - tocmai în scopul solu­ţionării cazurilor litigioase, nu se reuşeşte . întotdeauna şi şe ajunge la judecă torie„Şi aici e aici; După. cum am fost infor­maţi de la Primărie, aproxima-, tiv; 60 la sută din hotărîrile ju­decătoreşti riu sînt bazate pe si­tuaţia reală din tereni în cor.se-

.cinţă, unele dintre soluţii sîo.t de-a dreptul groteşti. Un raz deosebit. este. cei al lui , Sekeîy D, din Viile Dejului, , care s-a judecat' în instanţă pentru 7 iu- găre şi a fost procopsit cu 7 ha! Şi, din păcate.: cazuri asemănă­toare mai sînt. ’ .

GHERLA

In mai multe sate -aparţină- ■ ioare oraşului • Gherîa-Hăşdote,

Băiţa şi altele,, o operaţiunile de aplicare a Legii - fondului fun­ciar se apropie de sfîrşit. In Hăşdate, de pildă, sub raport cadastral, aplicarea legii amin­tite este realizată în proporţie de .95 , la sută. Există însă v a n de fapt obiective din pricina cărora ne înecăm la mal ca ţi­ganul. Unele lacune ale legii se -amplifică, considerabil după ce ai pus în posesie peste 60 la su­tă din cei îndreptăţiţi. Atunci apar. problemele spinoase pe care inginerul/; tppograf na le mai "poate rezolva. Acestea intră în sfera de activitate a .jurişti­lor | i,în '‘ multe cazuri, ajung să fie soluţionate de judecători. Mai greu vor fi de rezolvat 8 cazuiî de litigii. Atunci cînd există di­vergenţe întrer fraţi, rezolvările tehnice nu sînt-în măsură să le aplaneze. Astfel de cazuri îm­piedică însă punerea în posesie a întregii suprafeţe.

Un rol important în aplicarea legii l-au avut-inginerii afectaţi pentru aceasta. Mulţi dintre aceştia au fost cam uitaţi, mai ales în ce priveşte,- acordarea drepturilor băneşti. Unii au ple­cat în alte părţi din această cau­ză şi au lăsat lucrurile baltă, ceea ce - întîrzie considerabil, în-; mînarea titlurilor. ’ .Aşa s-a în-1 tîmplat la Minţiul Gherlii, unda încurcăturile ; ■ survenite din această pricină au dus la întîr- zieri regretabile. I. RUS

DACĂ EST! BOLNAV DECE BEI 6

SANATATEA...

PRETUniLI PISIItlBEIOR; 9 FUNGICIDE: BENlT UNIVERSAL, - 42.800 lei/kg.; FOLPAN- — 12 272 -fel/kg.;' MERPAN - — 10.561 lei /kg.; / SANDOF AN C— 38,225 Iei/kg.; SANDOFAN S M — 37.510 le i/kg.;. ŞANCOZEB ,— 9791 lei/kg.; MIRAGE— fiole 10 ml. •— 625 lei/bucata;> ©INSECTICIDE: CARBETOX ■ ¥ GE ■

; 3450.< lei/litru; DECIS 2,5 CE,, — ; fiole : 5 ml.— 150 lei/bucata; DIAZOL 60 EC — fiole 10 ml. 335 lei bucata; FASTAC 10 EG — fio­le 2 ml. — 150 let,bucata; FASTAC 10 EC

1 .litru — 62.500 lei; ECAt.UX S — fiole 10 ml. 150 lei-bucata; MIT AC- — 1 . litru — > 28.217 lei; NECROM 500 EC 1 litru — 39.900 lei; PYRINEX 48 EC — 1 litru — 23.432 lei; RELDAN 50 EC — fiole 10 ml. — 300 lei bucata; SINORATOX 5 G — 120 lei,kg. V ... • ERBICIDE: BETANAL — I litru — 7500 lei; -DIIZOGAB 80 CE — 1 litru — 4802 lei; GLYPIÎOGAN 480 SL — 1 litru 16.166 lei;. 1LOXAN- 28 CE — 1 litru — 495' lei; LINU- REX: 50 WP — 22.892/kg.; MECLORAN 1 li­tru — 6871 lei; PIVOT 100 LC — 1 litru — 1380 lei; PROMETREX 50 WP — 15.620 lei/ kg.; RAMROD (SATECID) — 15.532 lei/kg.; TREFLAN 24 EC — .1 litru — 2220 lei. '

In numerele viitoare a!e ziarului, vom a- duce la cunoştinţa producătorilor agricoli' e- yentualele modificări de preţuri care vor sur­veni; pe parcurs. -

Aplicarea Legii fondului funciar, nu o dată, duce la de* haturarea raporturilor familiale, la vrajbe care îi transformă ps fraţi în duşmani. Soluţiile adoptate 'de comisiile comunale sau comisia judeţeană în aplicarea legii nu potolesc spiritele şi, în cele din urmă, se ajunge în instanţe de, judecată. Evident, în- astfel de situaţii,'armonia familială este compromisă, poate pen­tru totdeauna.

Un astfel de caz este ce] al Iul: Vasile Moldovan din Coriifc

7 „Subsemnatul M.V. ^informez onorata instanţă c ă v sîntem 7 fraţi din care 4 sînt băieţi , şi 3; sînt fete. In anii 1848-1949 pă­rinţii noştri s-au hotărît, în d e - , plin acord cu toţi * copiii, ca 3 băieţi să fie şcolarizaţi pentru a se califica într-o meserie, -fără să mai aibă însă pretenţii la pămînt şi casa părintească. S-a stabilit ca eu să rămîn cu; pă- rihţii abasă, şi împreună să su­portăm cheltuielile: de şcolariza­re ale celor plecaţi Şi să ■ pregă­tim zestrea celor 3 surori. Am acceptat să răipîn acasă , deşi eram admis la liceul industrial din - Timişoara.' Renunţînd îâ şcoală, am lucrat din greu în gospodărie şi pentru â putea ,fa­ce rost de bani mi-âm’ satisfăcut serviciul tnilitar lucrînd .în sub­teran, într-o mină de cărbuni. Fraţii mei au absolvit diverse şcoli, " iar .surorile s-au căsătorit cu zestre convenabilă:. Eu, rămî­nînd în gospodărie," ml-am asu­mat obligaţia de. a‘ îngriji părin­ţii' lâbătrîneţe, de .a-i spitali/a, în caz de , boală, şi "de a-1 "tn-" mormînta cortform • datinei din sat..... ■ ' . ■. '.' La 24 iunie 1969 părinţii mei

au întocmit un testament, şi, ' prin notariatul de stat, mi se lasă toată averea mobilă şi imobilă a ambilor părinţi, ’

Mama s-a îmbolnăvit, alun­gind schiloadă timp de* 15 arii din care timp de 5 ani a fost alimentată la pat cu lingurţa şi purtatăvpe braţe. Tatăl meu încâ de tînăr a suferit de dublu ulcer : — gastric şi duodenal — şi pîriă laş urmă â paralizat com­plet 'trăir.d pe pat un an de zile,' alimentat cu linguriţa şi partat pe braţe. ; Timp" de 2 luni '.am fost obligat să stau în spital ca tata. In anul 1972 ambii părinţi erau paralizaţi. Pentru familia. era un adevărat calvar, mai ales pentru soţie care în urma. efar- tiirilor depuse s-a ales c u '6 her­nie de disc. . r

• Din cele' 3 ha de pămînt ciţ aveam în gospodărie Ia înfiin­ţarea C.A.P.-ului, tata mi-a dat

'jnie un hectar ca să mă înscriu, iar'cu 2 ha s-a înscris dinsul. Din 2,03 ha: face parte şi; casa cu grădina.- y

în anul 1983 la succesiunea _ după părinţi, nepotului meu- ing. Moldovan Ovidiu, la înţele­gere, j-am dat suma de 11.000 lei, iar în anul 1973 lui Moldo- van Gheorghe, fratele meu, 7000 lei.

Dacă pretenţiile surorilor şi nepoţilor vor fi acceptate prin

hotărîre judecătorească, aşa cum susnumiţii pretind conform Le-'

' gii fondului ; funciar, în sensul . ca pămintul să fie; împărţit egal

între toţi urmaşii, în cazul ace­sta subsemnatul invoc următoa­rele pretenţii: Să mi se stabi­lească toate cheltuielile pe care familia m ea. lera suportat cp îngrijirea bătrînilor în timp ca erau bOlna'yi( medicamente,. spi-

. talizare şi înmormîntare); cer să. se reconstituie Soţiei ' -mele Moldovan Catiţâ salariul cuve­nit pentru îngrijirea, curăţirea şi alimentarea, la pat pentru pe­rioada de 15 ani a " mamei şi î an a tatei; la fel cer. ca soţiei

. mele să-i fie hotărîtă pensia cu­venită pentru cei 16 ani de în* grijire la pat a mamfei ca ve-

, chime în muncă. Acestea îritru- c ît urmaşii, în timp ce soţia In.- deplineâ munca de "îngrijire â bolnavilor, îşi vedeau de sarvir ciii fiind salarizaţi; cheltuielile de înmormîntare să fie luate în

; considerare; ■ în sensul, ca toţi • urmaşii să le suporte' fri • mod egal; să mi se restituie cheltuie­lile . de şcolarizare a fraţilor şi bunurile acordate surorilor la valoarea zilei de azi, plus do-

1 bînda aferentă". ,înţelegerile vechi, însă, sa

fost uitate. Pentru cele 3,03 na de pămînt (din care cu 1 ha a intrat în C.A.P. Moldovan: Vasi­le)-S-au făcut 4 cereri; urmînd ca pămîntul.să se împartă in mod egal. în; anexe, (care aii fost întocmite pe baza registru­lui agricol 'unde a fost trecută numai suprafaţa ; globală) şlnţ incluşi toţi cei care consideră,. că au' dreptul la pămînt. Dacă

. s-ar fi ţinut cont de cererea de ;■ înscriere în CAP, , lucrurile ar

fi fosţ clare, şi nu se ajungea în instanţa de judecată

Din păcate, astfel d e ." cri7t;ri sînt mai numeroase^ GheoighţF Cornea, actualmente domiciliat, în. Cluj-Napoca, de loc din Co- ruş se află iarăşi într-o situaţie delicată. Soţia dineului â . primit ca zestre o jumătate de hectar de arabil. Cum se obişnuia- pe atunci, cînd cuvîntul avea pu­tere de lege, n-au fost-întocmite; acte deşi tot satul ştie că locul îi aparţine. Un frate de al sn-: ţiei a ocupat pămîntul abuziv şl: nu mai vrea să-I părăsească cu toată evidenţa faptului că . Ghe-- orghe Cornea este .proprietarul: de drept al pămlntului.. Din pă­cate, acest lucru n u este evid^^t pentru comisia comunală da aplicare a Legii fondului funciar.

Ion RUS

Credite pentru ImrărMe ' agricoleAsigurarea finanţării lucrări­

lor agricole din această primă­vară, precum şl îri continuare constituie o problemă 'vitală pentru agricultură.

Plafonul de credite cu dobîn-: dă de 76 la sută pe an pentru finanţarea cheltuielilor de pro­ducţie aferente campaniei agri­cole din' această primăvară pen­tru judeţul nostru este reparti­

zat după cum urmează: plafonul total, de credite este de 2.825 mi­lioane lei. Din acestea, 2.480 mi­lioane sînt repartizate: sectoru­lui privat,, iar 345 milioane sec­torului de stat. ţn luna ianuarie, din 1.325 milioane s-au consu-: mat în total aproape 850 milioa­ne (600 milioane în sectorul pri­vat şi 245 milioane pentru sec­torul de.stat). Pentru luna febr>i-

, arie sînt repartizate- 1.400 mi­lioane pentru sectorul privat ş i - 100 milioane pentru sectorul de

: stat.. Menţionăm că din totalul de 1 500 milioane, 300 milioane sînt destinate culturii sfeclei dî zahăr.

în cazul unor necesităţi justi­ficate. la propunerea , Direcţiei generale pentru' agricultură şi alimentaţie, plafoanele alocate

pot fi - reaşezate între sectoiul privat şi sectorul de -stat cu aprobarea Ministerului Agricul­turii ş i : a Păncii Agricole. Pen­tru perioada următoare, pînă Ia încheierea campaniei agricole de primăvară, plafoanele de credit se vor. comunica lunar, iar dUlJ- zarea lor se va face numai pe măsura constituirii resursslor din.rambursările de credite pen­tru stocuri de produse agroili- mentare acordate în baza H <5. nr. 590/1993 şi a scrisorii , nr. 1323/1993. Creditele pentru sto­

curi de produse ' ngroalimentrira nevalorificate conf irm graficelor stabilite se -vor trece la data scadenţei la credite restante.

într-un număr viitor ai /fa­rului nostru vbm prezenta ex­trase din normele metodologice pentru aplicarea H.G. 25/1994, cu privire la prelungirea perioa­dei de folosire a resurselor apro­bate prin H G. nr. 436/1993 ţi alocarea de resurse pentru cam­pania agricolă din primăvara aceasta

Reporter

Substanţele de combatere îi aşteaptă pe agriciNe mai desparte puţin timp de momentul declanşă­

rii campaniei agricole de primăvară. Unele dintre pre­gătirile necesare sînt încheiate/ altele încep abia acumv Printre , cele mai importante, - un ■ loc aparte îl ocupă procurarea substanţelor de combatere a bolilor şi dău­nătorilor. j.; , ,

— Cum stăm în acest an cu substanţele de com­batere? ■

Adresăm întrebarea k-lui irig. Horea Ghibu, inspec­tor şef al Inspectoratului pentru protecţia plantelor.„ 7*l,In?p.ectoratul pentru • protecţia plantelor are asi- gurată . întreaga cantitate de pesticide. Joi a sosit $1 primul transport de erbicide pentru păioase de la

firma elveţiană ClBA-GElGY cu care avem o bună co­laborare. Dispunem, apoi, de cantităţile necesare de erbicide pentru porumb, .cartofi, legume, vii şl livezi.

• • — Anii trecuţi produse de lâ dumneavdastră ău a- juns să fie valorificate de anumiţi „întreprinzători" in ţările învecinate. Ce măsuri; aţi luat, pentru' a. prein- timpina un asemenea fenomen?

~ Un control riguros este greu de făcut. Pentru ori­ce eventualitate, noi am mlcrodozat şl microasamblat toate produsele pentru, cantitatea de 10 litri de apă, ceea ce ajută şi la evitarea poluării, provocarea intoxi- carilor, supradozării şi folosirii ambalejelor. Apoi. ne cunoaştem consumatorii. Mai facem verificări la ocoa­

lele şi camerele agricolc cînd se solicită cantităţi bătă­toare la ochi. . - ,

— Ne-aţi solicitat şă adresăm un apel producători­lor agricoli pentru a-şi procura cît mai,repede substan­ţele de combatere. De ce?I — Majoritatea produselor sînt aduse de la firme străine, iar preţul acestora este în funcţie de cursul dolarului Se ştieţ valoarea dolarului nu' scade. Dim­potrivă creşte. Pe de altă parte se evită cozile, dacă, aprovizionarea se face din timp.

— Cum sînt preţurile?— Solicitanţii n-au de ce se plînge. Practicăm cele.

mai scăzute preţuri din ţară, fără adaos comercial şi. TVA. •: • ■ - - v ;

— Cum pot fi obţinute, informaţii suplimentare?— La sediul nostru de pe'strada Fagului nr. -17, s;Hr

la telefoanele 1441371 şl 144187, I.B. -

SÎMBATA - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 5 A U t V A K U l u i.,

REVOLTĂ IN SENATUL ROMÂNIEI...(Urmare dl» pa«. 1)

i crea şi revolta faţă de situaţia creată nu numai de rusofonii din cealaltă; republici' românească, dar chiar 'd e românii înşişi,'in­clusiv autorităţile din Moldova. Senatorii loan- Aurel Stoica, Emil Tocaci, Tănase Tăvală, Alexandru Paleoioguşi-Sorin Vornicu au reproşat conducerii României că n-a ştiut să profite de. condiţii­le favorabile unirii tn vara anului 1991), au reproşat (şi întrebat)’ organismele europene dacă. in 'timp ce ■ exigenţele organismelor europene cresc faţă de România, ’ iderii autoproclamatei repu- blici riistrene sînt acceptaţi şi prin această, recunoscuţi. Dacă nu cumva o asemenea atitudine este o expresie’ a instaurării unei noi ordini internaţionale, în care locul României nu se ştie'exact unde este: alături, de Europa democratică, acea Euiopă care tra­tează naţiunile,continentului in mod diferit, sau la marginea unul imperiu pe cale de a renaşte şi a pune îri pericol ţărilo vecine imensităţii salo geografice şi militate. Este cazul Moldovei, în primul rînd, care, se pare, doreşte să reformuleze legea limbii (adică limba română să nu mai fio obligatorie in administraţia de stat) şi să schimbe imnul, stema şi drapelul republicii,-tare amintesc prea mult de România. Ciştigătoril unor astfel de con­cursuri pot fl rusofonii, care, deşi au reprezentat lă alegeri 21 la sută din voturi, vor fi ajutaţi măcar de o jparte a celor 43 la şută români care au votat Partidul'Democrat —■ şl el-rusofon convins Senatorii români au hotărît să alcătuiască. un text, să tragă concluziile ce se impun şi şă le transmită Ministerului Afa­cerilor Externe şi comisiilor de polilică externă ale Parlamentu­lui. Se va încerca; probabil, o . intervenţie la' Consiliul Euroyei In privinţa modului in care observatorii acestuia la-alegerile din Moldova ?i-au manifestat imparţialitatea. ’

NEGOCIERILE P.D.S.R. CU CONVENŢIÂ DEMOCRATICA Şl P.D. (F.S.N.) "

l ’D (FSN) nu poate ajunge la nici un fel de pact cu PDSR fă­ră a conveni mai întli asupra u-

■ nui program de relansare a eco- ; norriiei României, a precizat Bog-

■ dan Niculescu-Duvăz, secretar al Biroului Executiv al acestei for­maţiuni politice, la conferinţa de.

. presă de joi, 3 martie, referin- du-se la obiectivul urmărit de reprezentanţi ai partidului său in cadrul negocierilor cu partidul, de guvernămînt. '

Intre negocierile dintre parti­dele din Convenţia Democratică şi partidul, de guvernămînt tre­buie să existe un pact politic,ca­re să implice un program mini­mal comun, a declarat preşedin­tele Partidului . Alianţei Civice.

Nieolae Manolescu, la întîlnirea săptămînalâ cu ziariştii de joi.

In opinia liderului PAC prin­cipalul scop al negocierilor este stabilirea unui program de refor­mă. - v - - . • -v -V

Cît priveşte susţinerea unui -.guvern monocolor de către par­tidele din opoziţie, Nieolae Ma­nolescu a ; afirmat că nu există nici un mandat explicit din par­tea CDRipentru'.o asemenea ac­ţiune. El a;; adăugat că tratati­vele preliminare cu PDSR nu trebuie să fie prelungite într-a asemenea măsură, încît să Încur­ce „iţele negocierilor". Totodată, PAG = va susţine reactualizarea pactului celor şase partide din-

' Convenţie la . care se alătură şi Partidul" Democrat. •

(ROMPRES)

GHEORGHE FUNAR: Remanierea guvernamentali va avea loc azi sau luni

- înainte de a-ajunge la conclu­zia pe care dl. Gheorghe Funar ; a formulat-o'în cursul unei con­vorbiri purtată ieri, vom încer- ca să stabilim noile coordonate ale colaborării dintre PDSR şi . PUNR. Aşadar.„;; - ■ ; '

— ■ D-le Gheorghe Funar,’. care este la ora actuală pulsul dis­cuţiilor dintre partidul d-voăstră ' şi partidul de guvernămînt? i

— In cursul săptămînii condu­cerea PUNR ă avut întîlniri cu toate partidele care au sprijinit şi sprijină guvernul Văcăroiu. Marţi şi miercuri m-am întîlnit cu liderii PDAR, PRM şi PSM, iar în seara zilei de miercuri am avut un dialog cu PDSR şi p?e- mierul Văcăroiu. Prin aceste dis­cuţii, PUNR a urmărit să cunoas­că poziţia acestor formaţiuni po­litice faţă de apropiata remanie-, re guvernamentală şi faţă de a- cordarea. sau neacordarea spriji­nului pentru cabinetul Văcăroiu.

— La ce concluzii s-a ajuns?— In esenţă, se menţine spri-.

jinul pentru premierul Văcăroiu, cu condiţia ca. guvernul • să fie remaniat în cîteva zile.

— S-au făcut precizări cu pri­vire la ministerele supuse rema­nierii? '

— In iv priveşte ministerele unde se fac schimbări, PUNR .a convenit cu; P,DSR asupra 'nomi­nalizării acestora, considerîndu-se necesar ca în primaT etapă să fie. desemnaţi noii mniştri din

rîndul unor specialişti. S-a con­venit ca remanierea să aibă - loc azi, sau "cel mai tîrziu luni, îna­intea plecării preşedintelui Ilies- cu în străinătate. - ’*•

— Ce'părere aveţi despre dis­cuţiile PDSR cu partidele Sin O- poziţie? ::-— In această perioadă s-au. in­

tensificat contactele politice ale PDSR cu -partidele din Opoziţie, urmărindu-se mal multe scopuri. PDSR caută să obţină sprijinul Opoziţiei pentru noul guvern şi pentru încheierea unui pact po­litic. Partidele de Opoziţie recurg la o'stratagemă care vizează, in final, înlăturarea PDSR de la putere. In primă etapă Opoziţia vrea să producă o ruptură între PDSR şl PUNR • şi diminuarea' sprijinului, parlamentar din par­tea PUNR, PDAR, PSM şi PRM. Iar' în a doua etapă — se doreş­te introducerea’ unei moţiuni de cenzură, care ar avea mari şanse- de reuşită, căutîndu-se să se for- . meze im nou guvern, la care să participe Opoziţia. In acelaşi: timp, Opoziţia încearcă să com­promită PDSR, acredittnd- ideea unei ^apropieri a accfctuia de PD. Nu esţe exclus să asistăm la o încetare a -„războiului artificial" .dintre PDSR şi PD şi la reunifi, carea, acestor partide. . ;* ..— In aceste condiţii relaţiile-

PUNR cu PDSR nu au suferit schimbări? V -

-— PUNR a solicitat PDSR-ului să recurgă rapid lâ o remaniere guvernamentală, lucru care s-n acceptat. Cele două partide au analizat, în. acelaşi timp, modul în care este respectat protocolul încheiat la 1 februarie, stabilind

-un calendar al acţiunilor de ma­terializare a lui.

— Ce concluzii’ s-au'impus în urma convorbirilor' pe care le-a avut conducerea PUNR cu c(>le- lalte partide?• — : Conducerea PUNR a testat opţiunile - celorlalte partide —

.PDSR, PRM, PSM, PDAR — în• privinţa uhor alegeri anticipate..S-a conturat deja o oozitie cla­ră din partea PUNR,.PRM. şi PD AR care se pronunţă pentru ale­geri anticipate în acest ari. PRM . nu vă provoca alegeri anticipa­te, dar le consideră necesare,.

- PDSR nu este pregătit şi nici nu doreşte alegeri anticipate' •

— De ce? ..— Pentru că în mod practic .

; nu. are nici o ; şansă să obţinăprocentajul din 1992. Şi atunci, la cel bun alegerile..'-‘ - v Nici dacă se unifică cu PD?; — îritr-o asemenea eventuali­tate, PDSR pierde'mai mult. Tre­buie spus că aceste încercări de apropiere ale PDSR de partide­le din Opoziţie duc - Ia scăderea popularităţii' sale. ' '■

Vaier CHIOREANU

U.D.M.R. ACUZA M.A.E. DE CALOMNIE

Refuzăm cu toată fermitatea a- cuzaţiile aduse UDMR de către domnul Mircea Geoană, purtăto­rul de cuvînt al MAE, precum şi unor lideri şi personalităţi din cadrul formaţiunii-noastre şi coh-

Isiderăm că această declaraţie ca­lomnioasă şi jignitoare face un deserviciu intereselor ^societăţii româneşti, contribuie la tensiona-

, rea climatului politic şi la ter­giversarea şi :amînarea aplicării .-’Soluţiilor- necesare; integrării: Ro­mâniei în structurile europene — se: arată' într-o declaraţie.-făcută ziarştilor de domnul Marko Be­

ţia, preşedintele: UDMR.i cu prile­jul conferinţei1 de Dresă săptămî- nale. a acestci formaţiuni politii- ce. ; -

In’...-închei» re pit .cdintele UD MR a acuzat 'juvernul că nu şi-a exprimat „în rriod concret voin­ţa politicăjîn aplicarea recoman­dărilor făcute"- (Rompres)

în treg eşicheru! p o li f i c- „Obstinaţia cU care conducerea UDMR ţine să amintească populaţiei româneşti şi opiniei publice

. internaţionale dorinţa ■ de autonomie, fie ea şi . culturală şi mergînd pînă la autonomia teritorială - este considerată de PSM ca un reflex al unor po­ziţii anacronice, care vizează o anumită restaurare- a unor realităţi în contradicţie cu dreptul istoric, * cu realitatea naţională şi demografică, care husa-v jjută la stabilirea unor relaţii: normale între mino­ritatea maghiară şi populaţia majoritară1*, a decla­rat unui redactor al agenţiei Rompres dl. deputat ţTudor Mohora, vicepreşedinte al Partidului Socia­list al Muncii.

■ ■ ; - ’ ***Solicitat de un redactor al Agenţiei Naţionale

de Presă Rompres să-şi exprime opiniile în legă­tură cu ultimele declaraţii ale pastorului Laszlo tTokes potrivit căruia. în România, In sfera rezol­vării drepturilor minorităţilor naţionale, nu s-a fă­cut nimic, fiind chiar mai rău decît în ' perioada ceauşistă, dl. Dinu Patriciu, deputat din partea PL,*93 a declarat:

. „Din . punctul nostru de vedere, al liberalilor, problema drepturilor minorităţilor, se rezolvă oda­tă cu soluţionarea problemei drepturilor individu­ale.. Noi ru admitem conceptul de drepturi colecti­ve, care de altfel nu există definit în nici un do­cument internaţional Drepturile colective nu pot •

'fl decît o rezultantă a drepturilor individuale apă­rate prin libera asociere. -; In România nu există comunităţi. etnice pure,

, cu alte cuvinte comunităţi locale, perfect unitare.: De aceea, problema drepturilor- minorităţilor se poate rezolva, după cum spuneam, doar pe baza

drepturilor individuale şi a autonomiei locale,-în­tr-o structură cît se poate de descentralizată.

Considerăm orice fel de alte puncte de vedere ca fiind generatoare de Încordare nejustificată, iar uneori este pur şi simplu vorba de provocări şi de o parte, şi de cealaltă".

i ' ith it - . ; ,La rîndul său, senatorul-Corneliu Vădim Tudor

(PRM) a declarat: „Am fost primul >care a luat■ atitudine oficial, împotriva lui Laszlo Tokes, în iulie 1990, şi l-am acuzat pe faţă de spionaj în favoarea Ungariei, iar evenimentele, inclusiv pre­zenţa unor ofiţeri ăi serviciilor secrete ungare lîn­gă Laszlo. Tokes, atunci cînd a avut un accident de circulaţie, arată câ ' acesta este adevăruL

In privinţa hotărîrii liderilor UDMR de ă Con­stitui un miniparlament între hotarele României, am.rostit o interpelare pe adresa primului minis­tru Nieolae Văcăroiu, în plenul Senatului, luni, 28 februarie a.c.. Avînd în vedere că menirea primor­dială a oricărui parlament din lUme este să elabo­reze şl să . aprobe legi, se naşte întrebarea: Ce fel de legi o să elaboreze şi o să aprobe parlamentul UDMR-ist şi pentru care ţară sînt ele valabile? Totodată; cum vor reuşi parlamentarii UDMR-işti să se afle, în acelaşi timp, în Parlamentul de la Bucureşti, în cel.din zona Harghita— Covasna şi în cel de la Budapesta, unde se duo să dea rapor­tul? .

închei, prin ‘a-mi exprima totala insatisfacţie fa­ţă de pasivitatea puterii şi complicitatea opoziţiei, care au permis acestei organizaţii-să desfăşoare o politică — a „paşilor mărunţi" şl să slăbească sis­tematic statul unitar naţional român'1, (ROMPRES)

LEGEA AUDIOVIZUALULUI LA CAMERA DEPUTÂTILORIn cadrul programelor de ştiri,

informaţiile trebuie să fie trans­mise în ' mod fidel, iar comenta-^ rea acestora trebuie; făcută ’cu 'o- nestitate, fără_vreo influenţă din partea .autorităţilor publice sau altor -: persoane juridice, de drept public sau privat,: se prevede în art. 12 al proiectului/de lege pri­vind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifu­ziune şi a Societăţii. Române de Televiziune, adoptat joi, de ple­nul Camerei Deputaţilor. Se in­terzice orice atitudine interesată

în tratarea informaţiilor, iar. răs­punderea civilă pentru ■ informa-

- ţia .s’au ’ pentru creaţia adusă :1a- cunoştinţa publică revine, . după ; caz,- în condiţiile legii, realizato-

rului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi celor două

'societăţi, in acelaşi articol se "menţionează că : ştirile difuzate

sau informaţiile care ulterior se .dovedesc â fr inexacte- sau false,

trebuie să fie rectificate într-o formă adecvată, în acord cu nor-- mele obligatorii emise de CNA.’

, : ' . (KOMPUES)

.-.;PUSK, are. declaraţi)f--de susţi ­nere parlamentară a guvernului minoritar din partea tuturor par­tidelor. O'situaţie care acum do­uă luni părea fără ieşire, parti­dul de guvernămînt' a' întors-o. complet în favoarea sa. „In a- cest moment practic nu .mai a- vem opoziţie. Toţi se înjură în­tre ei şi nimeni nu ne mai în­jură pe noi“, afirmă Marius O ros, purtător de cuvînt al PDSR Cluj. . ;

încă o dată s-a dovedit abili; tatea politică a preşedintelui ţâ rii. Prin funcţie, Ion îliescu are nevoie ca ţara să fie guvernaţii Sentimental, dar şi prin legături de interese, el ţine ca la guvern r să fie PDSR. Deocamdată, a rea­lizat ambele deziderate. Măiestria : cu care Ion îliescu şi PDSR ştiu • să cadă mereu în picioare atra­ge tot mai mult atenţia cercuri­lor financiare internaţionale. E - de presupus că . acestea îşi vor împleti interesele cu cele ale par­tidului care pare aşezat pentru - totdeauna la ; guvernare şi care le va facilita-accesul în Româ­nia. Economic, dar şi politic, PD SR are de cîştigat.. In actuala conjunctură cîştigă

şi sateliţii săi, PRM şi PSM, ca­re dobîndesc o relativă indepen­denţă. Pierde Convenţia Demc-,

' -raticâ,. formaţiune care iasă im­presia că nu va putea ajunge niciodată ia putere. Politica in­transigentă a- luiI Corneliu Copo- . su a dat pînă acum roade, dar : în momentul de faţă ihcombdea-^ ză. Ce se urmăreşte prin agresa­rea confinuă a electoratului cu declaraţii- de loialitate, faţă de. fostul'-rege ..Mihai? Convenţia are . platforma necesară pentru a for­ma guvernul Nu are însă o po­litică aplicată acestui scop. -Cor- neliu Coposu a mbştenit vertica­litatea lui Iuliu Maniu şi încear­că . să ; impună ‘ o politcă bazată exclusiv pe principii, .‘Numai ,că într-o ţară cu tradiţie politică balcanică nu este atitudinea cea mai potrivită.’ Nu trebuie uitat că, în anul 1931, ' Iuliu Maniu a preferat să-, renunţe la conduce- reâ'PNŢ pentru a-i asigura aces­tuia guvernare. Oare cîţi- dintre liderii naţiortal-ţărânişti de astăzi

•şi-au pierdut răbdarea şi vor să intre. în guvern? Dacă sînt mai' mulţi,- -atunci declaraţia secreta^ rului de stat,: Octavian Cosmân- că, „vom face guvern cu ţărăniş- tli“ ,-are acoperire în realitate. Va fi un guvern cu ţărăniştii, al­ţii decît cei fideli; preşedintelui Corneliu Soposu. r > .

■ ' Caius CHIOKliAN

VA FI REDISCUTAT M EM ORANDUM UL CU F.MJ,?Plecarea precipitată a domnului Maxwell Watson, reprezentantul

F.M.I., . este un semn de insatisfacţie faţă de acţiunile întreprinse de guvernul român pînă în acest moment, a apreciat Eugen Dijmă- rescu, în cadrul conferinţei de presă a P.D. (F.S.N) de joi, 3 mar­tie. Eugen Dijmărescu a mai opinat că în aceste condiţii Memoran­dumul şi Acordul stand-by cu acest organism vor fi probabil re­discutate. ' _ ?

(ROMPRES)

ADEVARUL DE CLUJ SÎMBĂTĂ - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 6

J D t e A ttm v d e a tt& v d td

fta v e a e tU d t fa d .

TOLOMBELU'

Bunicul tatălui meu, €hiţă Fărăianu, era un. mare povesti­tor şi glumeţ, de-i mersese ves­tea în toată împrejurimea. îh

fiecare seară se adunau în căsu­ţa lui Ion a lui Domi: Indrei, Frecu, Li (a a lui . Simionică, Fisticală şi alţii care, în lurul lămpii de petrol ţi la flacăra focului îi ascultau povestirile,

’ trăgînd din pipele care făceau un fum de-1 tăiai cu cuţitul.

într-o seară, Ion a lui Dbmi aice:. „Auzi, m& Ghiţă, ia mai

' povesteşte-ne tu cum o fost atunci cînd a» venit de la Braşău cu tolombelu. Trebuie să va spun că’ atît Ghiţă Fărăianu cit şi tatăl meu, Ion Fărăianu, erau.. din Tohanul Vechi, la

> aproximativ 30 km de Braţov,: flin aşa-numita Ţară a Bîrsei.

Asta se întîmpla prin anul 1903, cînd tata avea 6 ani ţi asculta poveştile bunicului cu sufletul

. la gură. Bunicul, după ca ţi ase două fumuri bune din pipă şi.6 tuse tabagică de vreo două minute, începu; „— Apoi, ce să vă spun, oameni bu ni... era

- in postul Sînpetrului. Ficiorul : meu, Gheorghe, era cătană în Braşău şi m-am gîndit că n-ar'li tău să mergem cu Firuţa, ne-

■ vastă-mea, pînă Ia el*- să-i_ du­cem ceva merinde de sărbători. Merem, zice Firuţa, da' să me- rem cu trinu, că doar anu' ăsta o făcut neamţu' trin de la Zăr- neşti la Braşău. Io mă, iau după .gura muierii. -• Merem în eară, plătim beleturile şi ne urcăm în trin cu desaga în spinare Io

. m-aşez mai lîngă uşă că, de-o fi ceva bai, să fiu mai aproape Firuţa se pune şi ea taman ltn-

'■ gă mine. După ce ne facem o cruce mare, mima ce să porneş­te trinn. . Mie mi s-o - făcut inima cît. un purice, Firuţa se ţinea legată'de mine ca vaca da iesle -

Ajungem noi pînă Ia cot-'tura d'n Lunca Turcului şi, ce să ve -

-deţi, oameni buni? Cînd. mă nit pă fereastră, văz că trinn" se apleacă spre noi, gata-gata, sâ se îmburde

: — „Săi, Firuţă, — strig — că , să-mburdă t r i n u ,. Deschid uşa şi zdup!, sar din

, trin în şanţ. Firuţa după mine. Cînd am căzut, n-am mai văzut nimic,.. . am crezut că mi s-o dus sufletu în altă lu m e... oii în rai, ori în iad. Că nu-mi dă­deam seama. Da’, ce credeţi că era? Cînd o sărit Firuţa dnpă mine. mi-o sărit drept în cap, iar io bag seama, am intrat cti capu sub fustele ei şi d-aia nu

'vedeam nimica. Mă descotoro­s i io de fuste şi ce văd: trinu, după ce am sărit noi, s-ţ> În­dreptat pe linie şi mergea drept,

v fain-frumos înainte. Noi, zie io lui Firuţa: vez’ , numa’ tu eşti de vină. Te-ai pus lîngă mine în

,loc să te pui în partea ailaltă, ca să se cumpănească triny şi

. sft.nu.se îmburde. Bine c-ara .sărit, că .dară s-mburda/ ne mal punea să-l şi plătim” . ; .

Ne-am sculat noi şi-am. por- nit-.i pe ştrec, printre bolovani. Cinr) «im ajuns la canton, ni-o ieşit In faţă domnu' boctar şi ne-o zis: „Halt, nem slobod pă ştrec!" Da fo zic: „Ba-i slobod, că avem belete pă .' care le-am plătit. Aşa că putem mere pă ştrec, ori cu xtrinu, ori pă jos, câ nu-i nici uri bai.‘‘ . Boctgrn’. cjnd o văzut beletele, n-o mal zis nimira. Aşa că, noi ne-am văzut de drum pă ştrec, printre bolovani. - plnă la Braşău, câ

-ne-am rupt şi opincile.(Va urma)

F.Cornel FAR A ! AN O

Fumatul a intrat serios. Jn atenţia' guvernanţilor. Legi şi măsuri noi împotriva fumaţului apar ca ciupercile după ploaie. Pentru dvs., cele mai serhnifica- . tive; începînd cu Austria: Gu­vernul austriac pregăteşte o se­rie de, noi măsuri care privesc reclama pentru ţigări şi restric­ţii de vînzare a ţigărilor. Din ianuarie 1994, reclamele austrie-; ce poartă următorul avertis­ment. „Fumatul cauzează can­cerul"; Norvegia, un anunţ pre­mergător J.O. de iarnă: pe toa- • tă durata Jocurilor Olimpice ce se desfăşoară la Lillehammer, fumatul este permis, după cum au convenit Comitetul dezorga­nizare a J.O, O.M.S. şi Ministe­rul Sănătăţii din Norvegia. Cu un singur amendament — fieca-: re bilet are înscris pe el un me-. saţ împotriva fumatului, alcoo­lului şi a dezordinii; Olanda: în­cepînd cu 1995, reclamele şi publicitatea făcute tutunului şi fumatului vor:fi retrase din toa-

Legislaţii şi măsuri noi împotriva fumatuluite competiţiile "sportive, de pe toate stadioanele. Începînd cu 1996, .acest tip de reclame vot fr retrase şi - din cinematografele olandeze. Schimbările sînt par­te integrantă dintr-o înţelegere voluntară între Guvernul olan­dez şi industria tutunului din Olanda; Australia: începînd cu anul 1995, în, statul Victoria, vor putea cumpăra ţigări tinerii peste 18 ani; Koreea de Sud: o totală restricţie a fumatului în locurile, publice va intra în vi­goare anul viitor;: Statele Unite: Guvernele Statelor Unite, Cana­dei, Npil Zeelande şi Australiei sînţ -interesate să interzică -total fumatul pe cursele şi rutele ae­riene dintre statele mai sus amintite; Japonia'; bărbaţii, mni puţin, femeile mai mult indică un studiu recent. Faţă de 1992, în 1993 se înregistrează o scăde­re a fumătorilor în rîndul băr-f 5SŞ5B. :'.iugJBW . 883SK8

£ PEŞTERILE ROMÂNIEIAm. învăţat lecţia: RACOVI-

ŢA a ctitorit speologia; româ­nească şi biOspeologia mondială. Day n-a fost riumai asta; Rornâ- ; nia poartă în tolba comorilor ei . naturale şi uri număr de peste12.000 peşteri inventariate într- un cadastru. Clujenii, să na ui­tăm că .parte din acest tezaur : se află la îndemîna noastră, peste deal: Gheţarul de la Scă­rişoara, peşteră cercetată şi car-: tată încă la finele secolului tre­cut de geograful austriac. A. SCWMIDL (Das Biliar Gebirge,

'1863), peştera Cetăţile Ponorului, alcătuită din doline, adînci de peste 150 m şi un rîu subteran de peste 2.000 m lungime, feno­men carstic -care în anii '20 l-s - obligat p e . geomorfologul fran­cez Em. de MARTONNE să-l surclaseze celebrelor , doline de la Skocian din. nordul Sloveniei,:- şi în fine, peşterile din zona •' Răchitele — Ic Ponorul (aflate in drumul spre Padiş) descope­rite după anii '70:, Altarului, Humpleu şi Cerbului. In Cetă­ţile Ponorului întunerecul care- petrece rîul : subteran se r'dică ia peste 100 m spre a-şi atinge bolta. Cea mai mare peşteră a României se cheamă „Vîntuîui" şi se află în comuna Şuncuiuş situată între Ciucea şi Oradea; are o lungime de aproape 50 km, fi-nd -vestită pentru morfologia'

ei din care se desprind celebre­le „meandre subterane". In Mun- ' ţii Rodnei, la 25 km de Năsăud se află peştera de la Tăuşoara vestită1 pentru cristalele ei 'de : gips, osemintele ursului de ca- ; vernă şi dimensiunile ei; o lun­gime de 18 km şi o adîncime de aproape 400 m. Să nu uităm pri­ma peşteră turistică amenajată cu adevărat, „Urşilor", de lîngă Beiuş. Formaţiunile. stalagmiţice sînt de faimă europeană iar

ştiinţific peştera' adăposteşte nna dintre foarte puţinele schelete în conexiune anatomică ale Ur­sului de cavernă, cunoscute pe mapamond. Peşterile verticale se numesc avene. In Munţii Piatra Craiului Avenul din Grind mă­soară adîncimea record de 550 m, iar mai aproape de noi,'în Munţii Pădurea Craiului, Ave-, nul din Stanu Foncii coboară pînă la 365 m. Tot în vecini de noi, pe Valea, Arieşului. se afli peştera Hudâ Iui Papară cunos­cută 'pentru frumuseţile: mode­

late de rîul subteran, Sala Mi­nunilor cu o temperatură record

‘ Celsii

: ' -

de +21 grade Celsius precum şi numeroasele colonii de lilieci

S? GSCT «BŞ* ŞSS» r"*»- ES3S»' ««E3

Ş T IA Ţ I CĂ?

/• (Cea mai veche culegere de versuri din istoria litera-,

, turii universale este „Cartea cântecelor" („Şi. dzin') în limba chineză. '

• Cel mai răspândit nume812 ESS ES IE3 Wl 853 1 5 Ea

INTERMEZZOORIZONTAL 1. Fier de călcâi

(pl) 2. Sînt nişte scursori-Capă- tu] rîndului! 3. Sămînţă care nu leagă fructe (pl)-Ţinut pentrţi tăiere. 4. Agent de asigurare-lln om căzut de p e . . . lună 5. Vine de la Înregistrare-Lovitură în bandă. 0. Ţin de superstiţii 7. Deschid o masă mare 8. In le­gătură cu mătura’-Scbimbă faţa9. Trecute-n revistă. 10. A da bătaie de cap (!).

VERTICAL. 1. ®reu de con- ' damnat, 2. Trimis Înainte la r<y- mani (pl)-Vai de ele! 3. Caz tn care nu se mişcă 4. 'Plini de tă- rie-Numărul unu! 5. Mînâ la fot- bal-Face coadă Ia ceva 6. Da­mele cu peleririăl-Marele cîşti­gător 7. Intră în duet-Şeful im- brobodiţilor-Ape] prins în tele

de familie pe’ glob este Cian, pe care îl poartă în funcţie de • regiuni, între 9,7-12,1 o/o din -populaţia Chinei. Sunt deci cel puţin 75 milioane de Cian. - - -

• Cel mai lung cuvânt din lumea antică-este format din 170 de litere şi a fost utilizat

Jn literatură, respectiv într-os ras as; r a Q t B m

: baţiloi- cu 0,6%, în timp ce nu­mărul femeilor care fumează a crescut în 1993 de la 0j5% în. 1992, la 13,8% în 1993; China: pus pe mari fapte de' purificare,: Guvernul chinez! Un falsificator de ţigări rnarca Hongtashan a fost condamnat la moarte acuzat' fiind de speculă .şi profitari,

■ ilegale, .plus ţigările falsificate. După corupţia politicienilor chi­nezi, cele din rîndul oameniloi simpli nici. nu mai contează . . . ; Hong Kong: Compania aviatică Cathay Pacific Airways va in­terzice fumatul pe toate lini;le aero dintre Hong Kong — Euro­pa, începînd cu luna martie1994. Şi asta-după ce un raport al specialiştilor a indicat faptul că 75% din pasagerii acestor rute sînt nefumători; Franţa: un cetăţean din regiunea Dordogne a fost amendat cu 1.-C0O de Fr.F. (circa 80 de: dolari SUA) pen-

an cssa ' ; ffisgpe care les adăposteşte. 4n Pla­toul carstic Mehedinţi, o luminoa­să firmă speologică este peşteia Topoiniţa. Aici şi-au dat întîlni­re palru ape care au lăsat în urma lor patru etaje care totali­zează o lungime de. peste 20 km. Eminentul speolog prof. dr B. SEZE din Franţa, vizitînd peşte­ra, a spus: „Rar poţi să vezi în lume o asemenea peşteră". Noi adăugăm: rare sînt ţările din lume în care să cunoaştem un inventar preţios de 12.000 peş­teri (Săptămînă viitoare — „Peş­terile. lumii").

dr. I VIEIIMANN Fii. Cluj a Inst. de

Speologie „E. Racoviţă“

N otă:-In articolul „De- cînd speologia" diri cadrul acestei rubrici s-au strecurat cîteva greşeli, motiv pentru care fa­cem cuvintele rectificări: . La Onceasa se mai vorbeşte şi azi despre oroieşii (şi nu oroieţ*.ii)

> ce-au stăpînit pe vremuri peşte­rile — dovadă oasele (şi nu ca­sele) lor. Martel numeşte ştiinţa peşterilor speleologie, iar E. Ra-

: coviţă' introduce termenul de speologie (şi nu invers, cum s-a cules). De asemeni, în articolul

■ „Cu ce se ocupă speologia": Po­doaba peşterilor, adică forma­ţiunile stalagmitice, de la ciuda­tele mineralizări care „plutesc" pe suprafaţa lăculeţelor din peş­teri (şi nu formaţiunile stalagmi­tice care „ p l u t e s c c u m gre-

■ şit â apărut). ■ - '>•* m m :

comedie de Âristofan (448- 380 l.e.n.) pentru a descrie o . tocană în care intra 17 ingre­diente dulci şi sărate.

® Cea dintâi îngheţată din ■ lume a fost preparată pentru - prima dată pe vremea împă­ratului roman Nero (37-68) care îşi trimitea sclavii să-i aducă gheaţă pentru prepira- rea unei „creme de ■ fructe".

• Cel mai vestita consuma­tor în restaurante a fost Fred Magel. din Chicago, care în­tre anii 1928-1971 a luat masa

tru că a fumat într-o cafenea in care fumatul este interzis..' A fost prima amendă aplicată. în Franţa după adoptarea noii’ le­gislaţii împotriva fumatului !n~ locuri publice. - La alţii. da, Ia n o i. ..; Statele Unite: un tri’ou-, nai din California a încredinţat, temporar, o fetiţă în vîrstă de

■ opt ani în grija bunicii din par­tea tatălui. Sentinţa a fost mo­tivată de astmul fetei ş f ; mai . ales de faptul că mama este o fumătoare înveterată!' V-am oferit, credem noi, su­ficiente date şi argumente care să pledeze împotriva fumatului. In ce măsură veţi reuşi, depin­de numai de dvs. Şucces!

Bemostene ŞOFRON(traduceri şi adaptare

din IATH BuRetin, decembrie/1993).

M CAZ DEOSEBITîn anul 1977, în localitatea

Gunung Raja, situată Ia 60 km de oraşul Palembag (Sumatra- Indonezia) s-a produs o inunda­ţie catasrofală. Familia Firdâus,' r

-care avea 5 copii, a improvizat ' o plută cu care s-auîndreptat spre un alt ţărm. înainte^ de a ' ajunge la ţărmul salvator, plu­ta s-a răsturnat. Părinţii ţi doi copii au fost salvaţi, alţi - doi co­pii au fost găsiţi morţi, duşi de valuri' la cîţiva kilometri, dar singura care nu a fost găsită era fiica familiei, Emiyati, în vîrstă de 12 ani. La 6 ani după Intim.- ' plare, cîţiva vînători au pă- v truns în junglă şi au întîlnit un grup de urangutani. Ei au ob­servat că în mijlocul animalelor se afla o făptură c u : înfăţişare omenească, o tînără- Reintorşi la bază, vînătorii au povestit ce­le văzute, iar unui dintre ei, amintindu-şi de întimplarea cu dispariţia fetei, l-a anunţat pe •' tatăl acesteia. Timp de 7 zile, p echipă a cercetat împrejurimi­le. La întîlnirea cu urangutanii, tatăl şi-a recunoscut fiica, dar şi aceasta a dat semne că-1 re­cunoaşte şi s-a lăsat prinsă. A fost dusă acasă şi examinată deo echipă de medici. A rezultat că fetiţa fusese „adoptată" ’ de urangutani pe vremea calamită­ţilor, trăind alături de maimu­ţe şi hrănindu-se eu ierburi,-ră­dăcini şi fructe. La 18 ani arăta r . ca un copil de 12. (I.N.U.) <

. : ’ " - ' M K3in, 36.000 de restaurante, con­sumând ‘ mâncăruri naţionale specifice din peste 60 de ţări.

• Cei mai mari amatbri de inele‘ din lume au fost curte­nii de pe vremea Imperiului Roman. Aceştia purtau câte două inele Ia fiecare- dîget de la mână, atât la dreapta,

’ cât şî la stânga. Seturile de inele se schimbau după ano­timp; cele de vară erau tnai

mici şi mai uşoare, iar cele de iarnă mai mari şi mal grete

Eugen HANG

din urmă. 8. Combinaţie cu ceva haşuri-De unde vine norocul 9.

.Băgat la caplogîrlă’ în Sahara- Tot una e . . .

Dicţionar; ACHENE, LICTOR1.Dan BÂGAUEAN

®CURIOZITĂŢI@CUR!QZITĂŢI®• Căldură mare. Locul fel

mai călduros din lume, polul căldurii, se află în zona .El-Azi- zia .din Libia, unde, cu ani în urmă s-au înregistrat la umbră +58°!

• Cutremur. Ţara cu cele mii multe cutremure de pămînt este Chile. Acolo se înregistrează, anual, circa 1000 de cutremure.

• Broască zburătoare. îri pă­durile tropicale din insulele in­doneziene Jawa şi Sumatra tră­ieşte o specie de broască cu de­gete lungi, unite printr-o mem­

brană. Cu ajutorul acesteia, broasca poate „zbura" (sări) dini copac în copac, la înălţime apre­ciabilă, pentru a-şi căuta hrana.

• Arbore miraculos.. în Bra­zilia, Mexic şi în alte ţări din. zona tropicală poate fi Întîlnit arborele caju, care are un fruct considerat a fi o minune a na­turii. Oamenii care consumă fructul cînd sînt bolnavi, sur­menaţi, au reumatism etc], se refac cu o viteza uimitoare, în - sănătoşindu-se pe deplini

SÎMBĂTĂ - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

7 ohoganul infracţiuniiDoi lîlhari' şi complicii lor:

Dondoş Ludovic are acum 19 ani, de cînd a fost minor, ne spunea domnul maior Ioşif Sîmpălean,; de Ia Biroul cercetări penale ai Poliţiei din Turda, a fost con­damnat pentru tîlhărie. Un alt amic de-aî său, pe nume Corpo- dean Alin Liviu, de meserie tot... tîlhar, au făcui gaşcă cu Mărie’ Gigi Dănuţ (35 ani) şi cu Laka- toş Clara, EJvira (21 ani), reci- divistâ, şi cum ultimii doi n-a­veau ocupaţie, le-au dat., tîlha- rii! ■ '■ ■'>" •

Intr-o zi şi-au dat întîlnire şi cum n-aveau un chior, l-au ata­cat pe Stoica Alexandru şi du­pă te l-au bătut măr, l-au dez­brăcat de o geacă de. piele în valoare de peste 100.000 lei. Ca să-şi facă în grabă cheş, tîlhauîi au vîndut geaca cu 10.000 lei. Că amatori de chilipir s-au gă- sit. ■

Primii trei se "află in arestul preventiv al poliţiei. Pînă ju­

decată.- Fără pedeapsă nu 'vor scăpa nici Mărie ‘ şi nici Lakatoş Clara Elvira. Că doar au .fost complici 'la tîlhărie. Spune-mi cn cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti! .... ' . ■. v

Bunicuţa... hoaţa! La cei 68 de ani ai săi, Ana■ Pop, în loc sâ se ocupe de nepoţei sau, dacă nu-i are,, de sănătate, recurge la tot felul de alte... „îndeletniciri11.

— încă din 1950, susţine in­terlocutorul nostru, dl. maior Sîmpălean, devenise o hoaţă de buzunare şi de alte cele. Deşi poartă pe umeri o grămadă de ani, are părul coliliu (poate asta înşeală buna credinţă a unora) bunicuţa are în schimb o dexte­ritate ce •'uimeşte. Abia s-a îri-; tors de Ia Penitenciarul din A- iud şi trebuie să, facă, în grabă, calea întoarsă....— De ce? •

— De curînd a mai dat două lovituri: a furat’ o sacoşă • cO 11.000 lei şi alţi 10.000 Iei din-

ţr-uri buzunar. ,' Pînă una,, alta, bunicuţa se a- flă în arestul preventiv al poli­ţiei. Nu peste mult timp se va reîntoarce acolo unde s-a o- bişnuit deja: în penitenciar. Că are experienţa a 20 de ani de condamnare tot- pentru astfel de fapte.

Să nu crezi atunci că năravul din fire n-are... lecuire?!

Ceasul, cetera şi băutura: Lui Hoca JJicolae, recidivist, îi plă­cea să cînte la vioară. Mai ales cînd „era sub... presiunea alcoo­lului. Cum n-avea nici. de una, s-a gîndit ce s-a*gîndit şi a dat două... „găuri11, în tot atîtea lo­cuinţe. ' .

Norocul. , hoţului: de pe urma acestora' s-a ales cu un ceas, o vioară şi vin. Ca să nu... scîrţîie vioara. Că doar n-avea... sacîz!

După ce s-a mai... înviorat de vin, Hoca a pus mîna pe arcuş şi a început să cînte de... inimă albastră. Acum nu mai' cîntă. Ascultă* ce-i „cîntă11 .oamenii le-

,gii despre lege!Ion CORDOŞ

FELICITĂRIîn ziua de 28 februarie —

„Ziua Apărării Civile — la Gru­pul Şcolar Agricol din Turda, în prezenţa reprezentanţilor Prefecturii, Consiliului Jude­ţean, Statului major de apăra­re civilă judeţean şi Inspecto* râtului Şcolar s-a desfăşurat o activitate de recunoaştere a m o -, dului corect şi curajos de com- ' portare a elevului Florin Nicoa-

P.S. Reamintim şi cu-acest prilej obligaţiile şi modul de com­portare Ia depistarea unor muniţii sau elemente de muniţii râ­mase neexplodate: sistarea oricăror activităţi în apropiere, anun­ţarea celui mai apropiat post de poliţie sau apărării civile Ia te­lefon 112471, interzicerea atingerii, mişcării, lovirii, aruncării în foc, transportului sau introducerii în încăperi. Neanunţarea des­pre asemenea situaţii se sancţionează cu amendă de pînă Ia 100. 000 lei conform II.G.R. 531/1992 privind unele măsuri de apăra­re civilă. - ■ V / ;

ră din anul II. Reamintim ca prin acest. comportament, Wna- rul a prevenit o catastrofă ce s-ar fi putut produce prin ex­plozia celor 136 bombe de arun­cător găsite în curtea casei din.

„ Sănduleşti. In faţa întregului corp profesoral şi elevilor s-a dat citire faxului Inspectoratu-

-lu r General al Apărării Civile adresat conducerii şcolii pentru evidenţierea educaţiei primite, iar. tînărului Florin i s-au în - mînat o diplomă a aceluiaşi or­ganism, obiecte simbol pentru apărarea civilă, iar din partea Consiliului Judeţean o recom­pensă bănească.

- Lt.. col. loan SAVIN

PROTEST ADRESAT MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII

CAMERA FEDERATIVA A MEDICILOR Cluj protesează vehement împotriva hotărîrii Ministerului Sănătăţii privind noul sistem de compensare a produselor medicamentoase' pentru populaţie, deoarece con­travine flagrant intereselor bolnavului şi obstrucţionează activitatea medicală.

Considerăm că este o acţiu­ne inumană, îndreptată împo­triva omului suferind.

După alimentaţia- raţională continuăm cu medicaţia raţio­nală?

PREŞEDINTE " Dr. Liubomir PETROV

SECRETAR Dr. Smaranda RICOBON

î PRIMĂVARA, HORMONII ŞI■ NELEGIUIRILE

Costin Stelian Şerban a simţit că vine primăvara. Şi cum la 19 ani totul pare mai frumos, a lă­sat să urle bărbăţia în eL Aşa, slobodă! In voia instinctului pri­mar. Iar cînd a întîlnit-o pe T.A. (16 ani) n-a stat prea mult pe gînduri. A violat-o. Nici măcar n-a întrebat-o că, poate, fata se îăsa şi nu ieşea atîta tărăboi.

Oricum, Poliţia a intervenit îri. .stoparea excesivei activităţi hor­monale a flăcăului şi i-a propus îndelungată ■ meditaţie. La rece.

Mihai HOSSU

De la Turda adunate9 Cum se duc banii noştri

pe.» apă? Chiar aşa este. Apa po­tabilă s-a scumpit din nou. Chiar dacă nu o avem atunci cînd es­te nevoie, o plătim. Necazul es­te câ plătim şi ce nu... consu­măm!

Iată despre ce este vorba. Pe strada ce coboară spre Parcul ti­neretului, de cîteva săptămîni bu­ne s-a defectat conducta de apă- potabilă şi apa curge în neştire,

risipindu-se. Cei de la RÂTACFL încă nu s-au sesizat. De ce ar fi făcut-o? Doar şi aşa nu ei. pierd!. Pierdem noi, consumatorii. ;. Că

* din punga noastră ' se plătesc ş i ; ^pierderile. Momentan, nu. Că a- .

pa a îngheţat. Şi ce. trebuie sâ facă RATACFL-ul,' a făcut iar­na!

0 Hoteluri şUhoteluri: La un control efectuat de către Oficiul judeţean; pentru. protecţia consu-

maiorilor. — Filiala Turda, s-au constatat următoarele: 7

Hotelul' „Potâissa", potrivit nor­melor de clasificare,-este prevâ-' zut cu o stea. După serviciile pe care Ie poate efectua, însă, nici atît. De ce? Iri primul rînd, lip­seşte apa caldă. din camere (de­şi hotelul are termocentrală pro­prie), lipsesc veiozele, prosoapele r şi,.în plus, băile de la capăt de coridor nu sînt în stare de func­ţionare. Cît despre tarife, ce sâ mai vorbim*.

La rîndul său, Complexul ho-

' telier Băile Sărate, după .aceleaşi : norme, este prevăzut c u . , două . stele. La parter, după serviciile

pe care le, face, hotelul cores­punde. Cum te urci spre primul nivel şi mai sus, dispar şi... ste- lelej Lipsesc piese de la duşuri, cîte o veioză din-cameră. 3Mai o* menoşi ca cei de la „Potaissa", salariaţii — sau mai bine spus Consiliul de administraţie al SG „Arieşul* SA — Turda. percepe

. tarife la limita minimă. . _"■/" Dacă nu; oferi,' de ce să ceri

mai mult decît da? XC.

Noile tarife pentru ser vicii telefoniceR.A. ROM TELECOM anunţă

modificarea tarifelor de teleco- municaţii începînd cu data de1 martie 1994, urmare a influen­ţelor ce decurg în costuri , din modificarea cursului de schimb al leului faţă de dolar. Tarifele pentru serviciile de telecomu­nicaţii, telefonie, telegrafie şi radioficare sînt modificate în funcţie de categoria de presta­ţii, astfel: \ • ' -

Instalarea unei linii telefoni­ce principale: pentru persoane fizice — 30.000 lei, pentru per­soane juridice — 127.500 Iei; cu acces automat la reţeaua inter­naţională; — persoane ' fizice— 69.100 lei, persoane juridice— 232.000 lei;

Mutări exterioare de linii telefonice principale: : persoane fizice- — 18.890 Iei, persoane ju­ridice — 91.890 lei;

Mutarea interioară a unei li­nii principale: persoane fizice

— 3.685 lei, persoane juridice— 11.600 lei;

Abonamente telefonice în re­ţele manuale: persoane fizice, linie individuală — 1.830, linie comună Ia doi abonaţi — 995 lei; persoane 'juridice, — linie individuală — 6.920 Iei, linie

: comună la doi abonaţi — 3.460 ' Iei. ■

Abaonamente telefonice •- in reţele automate: persoane fizice linie individuală — 1.500 Iei, linie comună Ia doi abonaţi — 900 lei; persoane juridice, linie individuală cu acces automat îa reţeaua telefonică internaţio­nală — 20.255 Iei, linie . indi­viduală cu acces prin ' serviciul- operatoare Ia reţeaua telefonică internaţională — 5.800 lei;

Schimbarea de nume, şi \ res­ponsabilitate asupra instalaţiei - telefonice: — persoane ' fizice— 725 lei;

Modificarea serviciului unui

post telefonic, de pe linie cu- -plată pe linie individuală şi in­vers: persoane fizice — 5.245 lei, persoane juridice- — 11.300

..lei; ' .Schimbarea cuplajului la ce­

rerea abonatului: 1.410 ISi;Repunerea în funcţiune a ţi­

nui post telefonic care a fost întrerupt pentru neplată sau la cererea abonatului de Întreru­pere temporară: 725 lei;.

Majorarea sumelor facturate în cazul neachitării în termen, în funcţie de numărul de . zile lucrătoare de întîrziere, astfel: Pentru persoane fizice: 1-5 zile —- 40 lei; 6-15 zile — 140 lei;16-90 zile calendaristice,"^ din a16-a zi se adaugă pe fiecare grupă de 5 zile, sau fracţiune de grupă pînă în a 00-a zi in­clusiv ■—i 40 leL In a. 91-a zi, îa prima oră de Ia expirarea termenului, de plată, se . emit formele de desfiinţare fără alt

p r e a v i z ; - ' . ._ -.Trafic telefonic, adică corivor-

' biri telefonice automate, ex­primate în- impulsuri, în func-

; ţie de destinaţia - acestora: Per­soane fizice locale — 3 minute convorbire (egal 1 impuls) —12 lei,- Interurbane — impul­surile sînt determinate de dis­tanţă şi durată '(1 impuls — 12 lei T: zona l (pînă la 100 km) —6 «imp/mirtut; zona II (între 101

' —200 km) — 8 imp./minut; zo­na III (peste 200 km) — 9 im p/

• minut. Este asigurată reducerea cu 50 la sută a tarifului pentru convorbiri telefonice interurba­ne în zilele de duminică, săr-

. bătorile : legale şi în peric>ada de luni pînă sîmbătă, între o- rele 18,00—06,00; Pentru , per­soane juridice: local (3 minute convorbire r: 1 impuls) — 24 lei, interurbane — impulsurile sînt determinate de distanţă şl durată — 1 impuls =■ 24 lei;

Tarifele pentru convorbirile telefonice , de la posturile pu­blice automate rămîn nemodifi-

E££9 BEII E S I

LICEUL MILITAR TRADIŢIE SI M IIfflilA ÎÎPrima instituţie şcolară -care avea să se încadreze

mai tîrziu în categoria „licee militare1* a fost,Şcoala fiilor de militari Iaşi, înfiinţată ,în 1872. , '

‘ După Unirea cea Mare şi Sfîntă de la 1 Decembrie' Î918, la Tîrgu-Mureş ia fiinţă Liceul Militar „Mihai Viteazul11 care funcţionează pînă în 1940, cînd îşi mută sediul în Timişoara pînă în 1947. Din 1975 îşi. reia

/activitatea într-un sediu nou, construit expres pentru liceu -militar, în Alba- lulia, oras simbol al Marii

. Uniri. 'Anul acesta, la i Noiembrie, Liceul Militar „Mihai

Viteazul11 sărbătoreşte 75 de ani de la înfiinţare, unde , se prezintă cu un bilanţ care face cinste armatei • şi întregului sistem de învăţămînt din ţara noastră. -■

Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Alba lulia sa bucură de un binemeritat prestigiu între instituţiile de Învăţămînt militar din ţară. Calitatea deosebită a de­mersului didactic a asigurat situarea elevilor liceului, ani la rînd, pe locuri fruntaşe la olimpiadele şi con­cursurile şcolare, graţie activităţii şi muncii corpului

, didactic şi militar, precum şi aptitudinilor deosebite ale elevilor. - ^

Mărturie a renumelui instituţiei stnU şi numeroa­sele manifestări didactico-ştiinţifice şi cultural-patrlo-

, tice găzduite sau desfăşurate cu participarea liceului ^ de-a lungul finilor: consfătuiri ale cadrelor didactice,

f a le specialiştilor din domeniul informaticii, olimpiada(BBE

naţionale, participarea la toate manifestările cultural- patriotice din zona Ardealului — Cărei, Ţcbea,' Soho- dol, Ziua Naţională de la Alba lulia. Blaj etc..

Beneficiind de un învăţămînt militar .'integrat-von»-., cepţiei generale a statului român privind apărarea patriei, modem structurat, bazat pe cele mai noi me­tode 'instructiv-educaţionale, dispunînd de o bază ma­terială în continuă înnoire şi dezvoltare. Liceul Mili­tar „Mihai Viteazul" din Alba lulia îndrumă genera-1 ţiile de tineri Care învaţă în. băncile instituţiei să sus­ţină progresul armatei, să-i dinamizeze evoluţia, - să contribuie hotărît la îndeplinirea misiunii sacre a1 oştirii, dc apărare a graniţelor sfinte ale patriei,, a in­dependenţei şi suveranităţii României,

indeplinlndti-şi menirea do fii ai acestui pămînt,. epl ; mai tineri ostaşi ai ţării, aceşti copii inteligenţi, plini

de vigoarea tinereţii, au conştiinţa că a sluji ţara sub Drapelul Tricolor înseamnă mai întti a deprinde te­meinic şi ferm meseria armelor şl că libertatea patriei noastre iubite este bunul nostrul rel mai scump. Deci, şi Liceul Militar „Mihai Viteazul11, ca singura insti­tuţie de acest fel din zona Ardealului şi Banatului, va continuă să aibă uri r o i ' important în formarea cadre­lor armatei române.

Absolvenţii Liceului Militar .„Mihai Viteazul11 .din Alba lulia s-ati remarcat întotdeauna prin ataşament faţă de armată şi ţară, precum şl dragoste pentru

cariera armelor, li poţi întîlni la comanda marilor uni­tăţi şi'subunităţi, în compartimente de decizie ale orga­nismului militar, confirmînd buna calitate a pregătirii dobîndită pe cea dinlîi treaptă a învăţămîntului militar.

In anul 1994, Liceul Militar „Mihai Viteazul11 din Alba lulia organizează concursul de admitere îri peri­oada 24 -iunie — 12 iulie, în două etape- în etapa' intii intre 24 iunie — 28 iunie, se desfăşoară probele eliminatorii (examinare medicală, examinare psihologi-

'Că, pregătire fizică şi dicţie),- iar etapa, a doua intre05 iulie şi 12 iulie şi constă în examen la Lim ba-ţi literatura românfi (scris) şi la Matematică (scris).

Subiectele' sînt unice pe 'ţară şl se elaborează din materia -• parcursă îri clasele V-VIIT. - .

înscrierea candidaţilor ise poate face la ..comanda­mentele militare judeţene In tre-0 1 .0 5 .1 0 .0 6 . şi la

-'Secretariatul liceului militar: între 0103. — 20.06. ,Se pot înscrie Ia concursul de admitere în liceul

militar absolvenţii claselor a V lîl-a din anul 1994, sâ nu depăşească vîrsta de .15 ani, cu mediile anuale în clasele V—VIII, ia disciplinele de concurs _ de ce l pu­ţin 6,00, iar la purtare media anuală sfi fie de mini­mum 8,00. ; '

Tinere; vrei o profesia sigură7 -V r e i să-ai im viitor asigurat?. ,

Alege cariera militară. v ."COMANDANTUT, LICEULUI MILITAR „MIHAI VITEAZUL1*.

din Alba. lu lia - Colonel,

Vasile CIUHAN

ADEVARUl DE C IU jS/M3ÂTĂ - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 8

&SGŞPAZS AUTOMATĂ ^ M P U T S m A T Â Q£

ISOCIETATE ROMÂNO-SUEDEZĂ

i k i n gVĂ OFERĂ:în col mai scurt timp si (a cele mai mici preturi!IN S C R IP ŢIO N A M P E : « firme luminoase

• autovehicule• vitrine . ‘ . •• panourf publicitare *nî

D e asemenea ••s ta n d u ri expo'zitionale- „ ’ ^O gam ă largă de IMPRIMĂRI PE:

x-autoadeziv: etichetă • autocolante reclamă#.afişe ' ,* carton. tiSrtie: cârti vizită 0 coli cu antet • felicitări • invitatii •plastic, piele: brichete • pixuri • agende • obiecte cilindrice* maierial lextil: tricouri • salopete • şepci * etichete etc...

STH; VASILS LUPU NH 3 7 TBtSFON/FAXt 1 9 7 1 3 9

~V\

fTRANSIMEX* efectuează TRANSPORT DE MARFA,’ Intern şi internaţional, cu camion de 5 to, volum 33 m3

j/microbuse de 1,5 to. Telefoane: 092/426680; 092/426205?/092/415677, (6856) ii

S.C. HAR TRADING S.R.L.Str. Aurel Vlaicu 182, în incinta ATLAS S.A.,

te/. 142758-135 vinde EN-GROS şi EN-DETAIL v

ANVELOPE 155x13; 145x13; 165x13; 165/70-13; 175x14-VICTORIA FLOREŞTI şl

ANVELOPE REŞAPATE după LICENŢA ANGLIA 1000-20; 1100-20; 1200-20; 900-20;

825-20; 825X15 1100X20; 1000X20; 1200X20; 900X20

825X20; 1400-38 TR; 750X20 PRODUCŢIA VICTORIA FLOREŞTI.

. (8 2 9 6 )

TRANSIMEX' efociueazâ TRANSPORT DE PERSOANE în GERMANIA, fn datele de: 2,15 şl 27 MARTIE, 11 fi

25 APRILIE, 7,16 Şl 28 MA11994. Telefoane: :r 092/426680; 092/426205 f f 092/415677. (6856J

înd cu 8 MARTIE se deschide

. (str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni) U rm înd un program originali m odern §>

eficient veţi reuşi să vă menţineţi în form ă indiferent de vîrstă.

; Program: 17-21; SÎMBÂTA 9-13.•• • Informaţii şi înscrieri lâ telefon 1 7 3 3 1 5 '• - - între orele 17-21. (7822)

ANUNŢ IMPORTANTlLă CERCUL MILITAR din Cluj-Napoca îşi desfăşoară activitatea reputatul specialist în

Blo-Pslho-Teraple şl terapie manuală,Dl. dr. CONSTANTIN CEZAR POPA care

efectuează ŞEDINŢE COLECTIVE de însănătoşire la care se rezolvă o GAMĂ LARGĂ DE AFECŢIUNI.

Programul este următorul:ZILNIC între orelo 9-11 şl 17-19

DUMINICA • pauză Intrarea prin holul cinematografului *Victoria1 I

1 ..... --------------------------------!__ i

>PU:BL*ieiTATE

' DIRECŢIA DE TELEGOMUNÎCÂŢII C L U J.a n u n ţ ă CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi: • 3

• M

1. ŞEF CENTRU ZONAL EXPLOATARE -d e j ; • ;2. ŞEF CENTRU ZONAL EXPLOATARE TURI)A; - r- ’3. ŞEF SECTOR EXPLOATARE - HUEDIN. Condiţii: - absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice; - cu experienţă în ■domeaiul conducerii şi organizării. •4. REFERENT CF1; .5. REFERENT SPECIAL ?EN l iii) ĂCilVI* TATEA DE EXPLOATARE; O6. REFERENT SPECIAL PENTRU ACTIVITĂŢI COMERCIALE.Condiţii: r studii superfoâre economice.7. ELECTROMECANICI REŢELE, după cian urmează: - '•-pentruCluj-Napoca; - . •

-' pentru judeţ, localităţile; Bej, Gherîa, Turtla, Cîmpia Turzii, Huedin, Baciu, Nădsşel, Recea Cristur, Mociu,. Răscruci, Floreşli, Căşei, Cîţcăit, Unguraş, Comeştf, Fizeşul Gherîli, Călăraşi, CSpuşu Mare, Poieni. ,Condiţii: - tineri intre 20 şi 30 ani, cu domiciliul stabil în localitatea unde este postul şi stagiul militar satisfăcut, absolvenţi a: ; şcolii profesionale sau liceului de specialitate;

- şcolii profesionale sau liceului de profil mecanic sau electrotehnic cu posibilitatea de atestare în meseria de electromecanic; \* altejspecialităţi pentru calificare prin curs. i Cererile se vor depune1 la DIRECŢIA TELECOMUNICAŢII CLUJ - SERVICIUL RESURSE UMANE - pînă la data de 11.03.1994. Alte informaţii, la Serviciul Resurse Umane, tel. 116267. (119)

. t e l e f o a n e -en-grosMAŞINI DE SCRIS MECANICE î ’

S CALC şi OZALID ! ; a PLASTIC AUTOCOLANT !MILITEC s.r.f.-Tel. 095 -193017,

str. Constanţa nr. 10 (8283)

. 9 ***** ■ ■ * ® ** * *> ■ ■ ■ w ■ ■ « ■ ) ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ m m a M » mg

l TÂ V I-TO U R S R E IS E N , FIRMĂ GERMANĂ § 5 Efectuează TRANSPORT PERSOANE ş/ COLETE { I ; ÎN / DIN GERMANIA. . ®s Informaţii orele 14-20, tel. 095 /114871. (6569} |

Socfetatemixî caută pentru colaborare

sau angajareINGINER CALCULATOARE

cu experienţă în programare şi proiectare hard. Subliniem: CU EXPERIENŢĂ.

Specialist în tehnica serlgrafîei.Cei interesaţi să sune la tel. 170973

Şn zilele de 5 şi 6 martie 1S94..ţ s e a ra d u p ă orele 17. ,^ |f§

(82 92 )

© I I I L / &s.c.

S.R.L.

!

io condiţi i avantajoaseCopiatoare, faxuri C&nOit

Contrate telefonica ~ _____ „•fc /x u r f P o n o s o n i c

M a ş in i d & s c r is & !o e tra n fe a ~ D r. . . A : c u c a r a d o r a r o m & n & s t l v r i im A

I m p r i m a n t a m a t r i c i a l a s l l a s e r B e l k o s l i a -

: Calculatoare porsonalo 0 » » ] compatibila IBM

Calculatoarodo birou sl ^f f lo n o jo r /o /8 u u z e n

C O N S U M A B IL E , S E R V IC ECLUJ-NAPOCA P-ţa Ştefan cel Marc nr.5

' l ’cl./fax:.095-117 879; 118 067

8C r/iIM tvariAN U sa Cluj-Napoca

Anunţă onorata clientelă şi partenerii de afaceri că datorită

'-majorăriipreţurilor de achiziţie a materiilor prime cu începere de la 11.04.1994 vom

modifica corespunzător preţurile de ^ liv ra re şi cu amănuntul la produsete

zaharoase, specialităţi de panificaţie şi prestaţii.

(7562)

Vă mulţumim

entru înţelegere

MNSTiTUT "PROIECT'Cluj S.A.;, . Str. Moţilor 6-8,

ţine în data de 22 MARTIE 1994 licitaţie pentru: ' . : : .

locaţie de gestiune CABANA ^ BĂIŞOARA - la ora 12 •

VÎNZARE MOBILIER la orâ 10. y (8016)

s.c. "A L B U E T COM P” S.N.G. Calea Manaştur 17, tel. 166021

vinde EN-GROS

(i9 -m n n A v m[ « *

- v w m u R i m M /

ORAR: zilnic 8 • 20 § DUMINICA 8 • 20 j

SÎMBATA - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 9 A U t V A K U l U t CLU-f

^ ^ r p U B L I C I T A U

Licenţa de turism categoria "A", vă oferă:Program turistic special la CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL - SUA

- ’94-1 7-27 iunie, LOS ANGELES, 2 meniuri.P re j:1845 US$ * 75.000 lei.

* Săptămînal, excursii cu autocare de confort deosebit, în: ;

a TURCIA * 2 cazări hotel, program turistic .Preţ: 15630 lei + 80 DM;

b POLONIA- Varşovia-Cracovla• 1 cazare hotel' Preţ: 40.000 Iei + 25 DM v

* excursii în EGIPT, CHINA, THAILANDA, CIPRU, ANGLIA. Preţuri speciale.

ySLSfgtf.;,* bilete de odihnă şl tratament în toate- staţiunile din ţară, la cerere !* Mlnivacanţe de 1-2-3 zile, cu transport şl

cazare asigurate- Ia r CABANĂ BĂIŞOARA, BĂILE FELIX, SOVATA, VATRĂ DORNEI * .a .

c « s 2 i ;

Informaţii şi înscrieri, zilnic între orele 9-17,Ianouî sediu din P-ţa Unirii (Libertăţii)

Str. Bihorului nr. 1, cartier Grigorescu, vis-a-vis de complexul Studio. . ' Tel. 180-989, fax: 185294

Ariunjâ onorata clientelă câ începînd cu data de 7 martie 1994, va funcţiona la noua adresS:

str. Mărăşeşti nr. 77 {intrarea de pe str. Bucureşti, zona 'Farmec'). Tel/fax: 136401 şi VINDE EN-GROS:• GAMA KINDER şl FERRERO: Duplo,

Bueno, Tic Tac, Nutella, ouă Kinder Surprise• GAMA MARS, SNICKERS, TWIX,

BOUNTV• GAMA WRIGLErS i. ' 5PEARMINT,

DGMBLEMINT, JUICY FRUIT, ORBIT leme şi pastile, Spearmint mentei şl fruit.

o CIOCOLATĂ NESTIE lapte şl alune, CAPRICCIO, SONINA, SPRENGEL

: SWiSS PRESTIGE, lapte şl alune, CONDOR lapte şi alune şi stafide.

• PASTE FĂINOASE TOMADINI -1 0 sort.• VEGETA 2 5 0 g• AHAHIDE KELLY’S USA 50 g şl 150 g - © VODCĂ - STOUCHNAYA, GORBATSCHOW,

KQNZUMNI.KUTUSOV, MARSAL• COGNAC NAPOLEON - 3 sortimente .

ALEXANDER• PALINKA UNGARIA - 8 sortimente• LICHIORURI DOLCE VITA- 6 sortimente• CHiPS produse în Germania de firma

BÂHLSEN, la 100 g, 150 g şl 250 g.(3324) a

S.C. ROMÂNO-AUSTRIACĂ

SIMTE.

Ciuj-Napoca, str. Republicii nr.'107, tel/fax: 192636

ANGAJEAZĂ CONTABILĂCondijii: • studii de specialitate, autobiografie; înscrieri; zilnic între orele 9-12 la sediul firmei

pînâ la data de 9 martie a.c. i v : . . . , ; ; (7828)

S.C. COMAT CLUJ SA (BJATM)cu sediul in str. Traian Vuia nr.206,

anunîâ practicarea unui adaos comercial de pînă la 30% cu o cotă medic de 18%.

V (8320);

S .C .K A J 0 IMPORT EXPORT S .R I; angajează prin con cu rs:

• ECONOMIST . CONTABIL • vechlm s în •* domeniu minim 3 ani, pentrii contabilitate

generală pînă la bilanţ;• INGINER ELECTRONIST săaTEHNICIAN •

vechim e minim 3 ani, p o se so r permis auto categ.B, dispus să efectueze deplasări în

Iară; .. / ; 1 ^ 1 : 'V ;? ? ' “ V ;.:'vA:• AGENT COMERCIAL * cu experienţă în

dom eniu, aspect fizic plăcut, p osesor permis auto categ.B, d ispus să efectueze deplasări în ţară; " . '

• PANTOFAR - vechim e minim 3 ani;• LUCRĂTORI COMERCIALI {fete) î expe­

rienţă în domeniu, vîrstă tnaxima 26 ani. .

' Cererile se depun la C.P.431 Oficiul Poştal l ; j Cluj-Napoca,

(8311) ; , ; ; ■

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

Anunţă începerea cursurilor de pregătire pentru ADMITEREA ÎN

ÎNVĂŢĂMÎNTUL SUPERIOR V sesiunea septembrie 1994.

Cursurile de pregătiro se' vor desfăşura în fiecare sîmbătă, între orele 9-13,30 în Amfiteatrul 40

- din str. G.Barlţiu nr.26, la disciplinele: ^: ... • algebra şi analiza matematica; ' •

4 geometrie plana, în spaţiu şi trigonometrie) v i V ' ” -' ' , -i .• ■ - . • fizică.‘ Vor putea participa,gratuit, elevii din judeţul Cluj şl din alte judeţe. Pregătirea este specifică admiterii în

învăţămintul tehnic şi eşţs asigurată de cadre didactice- ale Universităţii Tehnice. ;

Relaţii suplimentare se pot oferi la tel. 134565, int. 127 ‘ (Rectorat) sau în timpul desfăşurării pregătirii.

RECTORATUL (122)

PENITENCIARUL ; BISTRIŢA,

cu sediul In str. Tărpiului, nr. 22, în perioada 4 • 15.03.1994 selecţionează ‘

candidaţi pentru ocuparea următoarelor posturi:

I. POSTURI DE MILITARI: -■ medic medicină generală;

■ asistent medical;, - H conducători auto; ;

0 tehnician agronom; 'B operator cinema şl staţie radio amplificare.

II. POSTURI DE SALARIAŢI CTVILI:a 1 medic specialist;

B 1 medic stomatolog;B 2 posturi pentru plan şi normarea muncii.

; Condiţii pentru posturile de la PUNCTUL I: : ; domiciliul în Bistriţa, vîrstă pînă la 35 ani, studii specifice posturilor, vechimea minimă în cîmpul

muncii 5 ani, să nu facă parte din nici un partid sau formaţiune politică, să nu fi fost condamnat, sâ nu

: aibă desfăcut contractul de muncă disciplinar, înălţimea minimă 1,75 tn,7stagiirt militar satisfăcut. Pentru posturile de la PUNCTUL II, sînt aceieaşi ca

şi de Ia punctul I, cu excepţia; vîrstci care poate fi pînă Ia 45 ani. >

Relaţii suplimentare la sediul unităţii ZILNIC între orele 9 - 10. •

■ ; ■ (123) •

aduce la cunoştinţa tuturor societăţilor ; comerciale interesată că, îri: data jde:9 MARTIE 1994,; la ora 10,7h sala de şedinţă de lâ sediul

Camerei de Comerţ, va avea loc: "

B U R S f t ] t > € M Ă R F U R I

I } ^ Prin conectarea la bazele de date d& ia alte ; Camere de Comerţ şi industrie dinţară s-a lărgit substanţial oferta şi cererea de mărfuri şi inlplicit

posibilităţile de rbalizare a unor afaceri profitabile. Cererile şi ofertele de mărfuri se pot depune zilnic'

la societatea comercială "INTERMEDIERI, CONSULTANŢĂ, ASISTENŢĂ NAPOCA? S RL., Cluj-Napoca, Prţa Unirii nr.1; cameră 23. (8319)

flFirma germana GABOR-REISEN, transportă săptămînă! persoane România-Germariia si retur.Telefon: 11-24-08

STAŢIUNEA D? CERCETARE Şl PRODUQŢIE POMICOLA CLUJ ;

VINDE: P O M I,ALTOI (măr, par, prun,- cireş, vişin); ’

TRANDAFIRI TUFEşiTHUYA, începînd cu data de 7 martie a.c. la poarta din

str. Liviu Rebreanu (la capâtul liniei 33, fosta linie 22) între orele 8 - 1 5 .

ORGĂNIZEAZĂ LjCITAŢIE pentru DEPOZIT sau alte, utilităţi la preţul de pornire de 3000 lei/mp. .

Data licitaţiei se va stabili d e comun acord• cu cei interesaţi.

______ Informaţii la tel. 14713 8 . (7829)

R.A.G.C.L. GHERLAscoate la licitaţie următoarele spaţii: .

• una PIVNIŢĂ în str. Ştefan cel Mare nr. 7, în suprafaţă de 68 mp pentru depozite, magazie; ' • 'r '

• un SPAŢIU în suprafaţă de 30,17 mp, pe str. M.Eminescu nr.28 (şoseaua Dej-Cluj) pentru "activităţi de producţie (de preferinţă vulcanizare).

Licitaţia va avea ioc în data de 24,03.1994, Ia ora 10,la sediul unităţii din str. M.Emincscu nr.10, Gherla.Relaţii suplimentare la ţel. 241832 sau 241915, saula sediul unităţii, consilierjuridic Chcrtes Andrei.(7561) ,*• / / - -.A \ ' '

ADEVAR'Jl SfMBATĂ - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 10

Str.Maxim Gorki nr. 35 tel/fax 095/193483

Participă la TIRGUL INTERNAŢIONAL "AGRO EXPO" organizat la S.C. EXPO TRANSILVANIA din Cluj, str. A.VIaicu cu UTILAJE *

AGRICOLE MICI, echipate cu motor BRIGGS & STRATTON (USA).. Pe perioada tîrgului (4-10 martie)

mărfuri din import. 'Informaţii la pavilionul expoziţional sau la sediu! firmei. (8323)

• Vind apartament la demisol amenajat *pentru cabinet, birou, depozit,' diferite activităţi- Tele­fon 18-22-08. (291644) - ^

O Vînd 3 camere confort II ' fn rate, str. Aîehedinţi 13, blocOI, ap. 19, între orele J2—17.

: (291667)• Vînd două garaje prefabri­

cate. Telefon 12-81-40. (291690)• Vînd 4 camere Grigorescu-

18-74-97. (291696)9 Vind, garsonieră confort I

cartier Mănăştur Telefon 14* 64-46, 18—20. (2^1698)

O Vînd apartament confortlî. Informaţii la telefon 17-09-97. (291703) ■'

• Vînd casă cu spaţiu co­mercial In cartierul Gheorgheni. Telefon 15-16-60. (291704)

• Vînd apartament două ca­mere, 61 mp et. 2, str. Doroban­ţilor 93, ap. 77 (291708)

o Vînd grajd 800 mp, sat Să- licea 12 km de Cluj, ora 16—20. Telefon 16-61-96. (291713)

• Vînd apartament în -comu­na Floreşti, str. Gheorghe Doja bl. N, et. 3, ap. 7, gaz, garaj. Pret zece milioane. Informaţii: telefon 12-00-31. (291720)

• Vînd 2 camere decomanda- te, str- .Donath 11; bl. M 4,' sc.4, ap,. 79,, Grigorescu cu telefon. Vizibil duminică între oreie 10

— 13. Informaţii telefon 16-91-93f, (291728)' • Casă de vînzare 4 focuri, gaz. Relaţii str. Valea Seacă nr.6 A. (291732)

• Vînd autoturism Pobeda, an fabricaţie 1950 în stare de func­ţionare. Telefon 17-76-71, după

, ora 18. (291536) ,• Vînd camion Saviern plat­

formă, nou-: Telefon 13-30-66. (291539)- • Vînd talon şi Dacia" 1300

pentru piese. Telefon 17-85-72, după ora 18. (291626)

• Vînd talon şi Mercedes pe motorină îri stare de funcţiona­re. Telefon 17-09-64. (291628)

• Vînd Dacia TX2 1310, 1989. Telefon 16-86-65. (291631) "

© Vînd Alfa Romeo 75 Turbo Diesel, an 1986 şi Renault 20 Diesel, stare foarte bună. Tele­fon 13-69-31, orele 18—21. (291634) '

© Vînd piese Oped Kadett 1,2 model 80. Telefon 18-70-01. (291682) ' • '

• Vind microbuz 18 locuri,3 600.000, Aro 244, 3 ani 4 mlli. oane plus piese sau motor Cim- pulung. Schimb cu autoturisme la înţelegere. Telefon 13-79-50.

• Cumpăr geam ruşă dreapta de VW .leita 2. Informaţii tele­fon 15-28-36. (291724)

• Vînd talon VW Golf. Tele­fon 17-14-05. (291735)

• Vind maşină R 54 Telefon14-64-46- (291697) - .

_ ® Vînd computer 286 cu im­primantă;,Telefon 16-12-05, luni-

. vineri, ora 10—16. (291686)• Vînd congelator Minsk şi

maşină de spălat automată. Te-• lefon 17.87-46. (291709) >

‘ • Vînd plapumă, ’ perne cu pene. Telefon. 17-09-42, după o- ra 18. (291525)

O Vînd pătuţ şi; ţarc copil, cărucior sport Chicco Italy, ca­napea, 2 fotolii, 2 dulapuri, le­xicon Revai voi. 1—14. Telefon 13-97-13. (291550)

• Vînd sau schimb aparta­ment. 4 camere 22 Decembrie

' L3 ap. 2 cu casă particulară. (291740) -■

• Vînd casă cu grădină Tel. 122178 (291746) ■ .• , V ‘

• Cumpăr apartament, cti 3 camere decomandate, exclus Mă­năştur şi Intre Lacuri. Exclus parter şi ultimul etaj. Ofer 20-23 milioane în funcţie de zona şi finisare. Tel 12-1942. (291756)

• Vînd Ford Siera Combi mo- ' del nou 1988 61000 km, 8909 DM.Tel 11-99-92. (291750)

O- Vînd VW Jetta 1984 2201; DM, motoreta cross - Sachs 43 cmc. Tel 16-01-93. (291758)

®-Vînd casă în Baciu nr. 2992 camere, bucătărie, pivniţă, ga­raj', canalizare, int. gazului, gră­dină mare la şosea. Tel 13-58-77, 13-55-57. (266782) .

® Vînd apartament două ca­mere. Clăbucet - nr. 4, sc. f, ap.10, Mănăştur. (266792)- ® Vînd apartament 2 camere confort I, et. I Mănăştur. Tel36-12-69. (266798)

• Vînd piese Renault 18: Tel18-04-69. (266784)

® Vînd canapea cu ladă şl frigider Arctic. Tel 12-97-30 str. Pădurii nr, 14, ap. 20 et. 2 sc. 2 Bl. M l2. (266783); ® De vînzare soba Vesta. Tel18-39-79. (266794)

® Cumpăr pianină. Tel 18-77-21. (266801) ,

• Vînd urgent o canapea, două fotolii,, noi deosebite.’ Telefon:15-32-37. (291666) [.

• Vînd trandafiri altoiţi Ra- coţi 10- (291685)

'© Vînd mobilă Bistrita avan­tajos. Telefon 17-15-63. (291702)

9 Vînd pătuţ pentru copii, str., M. Eminescu nr. 1, orele9—18. (291711)

o Vînd loc de mormînt în cimitirul Central. Telefon 15-61- 33. (266622) .

• Vînd pâmint, sat Pata, co­muna Apahida. Telefon 16-00-51 sau 14-21-89. (266765)

• Vînd apartament 2 camere, str- Gruia cu parchet,' faianţă; mobilă; electrocasnice, telefon: 13-51-04 numai 17—20. (266560)

• 'Vînd în Braşov apartament2 camere mobilate, bloc cărămi­dă, sobe teracote, etaj 2, zonă liniştită. Informaţii Clujr telefon 13-73-98. (266578)';! • Vind casă excepţională. Te* lefon 14-81-59. (2066>4)

s Cumpăr apartament cu două camere în Cluj. Relaţii la tele­fon 63-29-73 Zalău, zilnic între17—22. (266631)

’ • Vînd casă cu. etaj, 3 camere,2 bucătării, 2 garaje, • 2 băi, 2

. holuri pe str. Conductorilor nr.1, zona Gării. (266692)

© Vînd apartament 2 camere, str- Pandurilor nr. 10/32, cart. Plopilor. (266693) .

• Cumpăr apartament 2—3 camere. Ofer 10—15 milioane.. Telefon 17-98-98. (266710)

• Vînd garaj, zona Gării ş l ’ TV „Goldstar" eti telecomandă,350.000 lei. Telefon. 13-04-93, (266724)

• Cumpăr garsonieră, aparta­ment, telefon 14-08-91. Eventual ofer automobil. (266730)

• Vînd apartament 2 camere parter bun privatizare. Telefon19-54-76- (266735) - ..: .

• Vind, închiriez sau schimb apartament 3 camere cărămidă, parchet, Grigorescu. Aştept va­riante. Telefon 18-47-86. (266737 ; • Cumpăr garsonieră confortI sau II ofer 5000. DM respectiv 3000 DM, Telefon 17-76-88. (266761)

• Vînd'urgent 3 camere, cen­tral Floreşti. Zilnic 18—20, tele­fon 18-12.60. (266763)

• Vînd apartament trei ca- _ mere sau schimb cu două came-'

re Str. Donath bl. XIV, etaj VII, ap- 30. (266766) , "

• Vînd apartament 2 camere pe -str. A. Vlaicu, telefon 18-03- 84. (266773)

• Vînd casă cu grădină cu ^posibilitate -de construcţie şi pri­vatizare în zona Gheorgheni. In­formaţii telefon 15-40-07, zilnio după ora 16. (266781) ;

• Vînd VW Santana 1986 cu110.000 km. Telefon 13-47-35 .

' (266582)• Vînd BMW 325 E înmatri­

culat 94 cu extrasuri, model sport. Telefon 16-13-26- (266633)

. • Vînd cuptor panificaţie, au- toizotermă Barkas. Audi 80, 78,' Renault 9, 82 înmatriculate. Te­lefon 16-45-72. (266654) -

a Vînd Trabant 601.- Telefon:13-95-48. (266679) /"

• Vînd Dacia 1400, 4700 km şi Oltcit Club nou vişiniu meta­lizat. Telefon 15-23-40. (266756) ;

© Vînd Dacia 1410, fabricaţie1937, Telefon 0990 -1-25-15, o-

. rele 15—22. (266760)• Vînd Dacia/1310 nouă- Te­

lefon 15-54-02 (266774)• Vind platformă auto, sarci­

na 2,5 t. Telefon 14-34-36.(266775) •

• Vind TV Color Elcrom.. Te­lefon 14-48-22. (266719)

• Vînd orgă electronică por­tabilă nouă, două manuale Ita­lia. Telefon 18-44-25, după ora20. (266749)

• Vînd videoplayer nou.' Te­lefon 11-87-70. (266750)

a Vînd un transformator de sudură . Ia 220 V. Telefon' 18-17- 26 (266770)

O Vind videocameră. Telefon .15-59-63. (266772)

O Vind moară grîu cu .valţuri import China ,cu garanţie 1 an. Telefon 0990 — 2-13-19 (266752)

• Vînd cqlţar , extensibil ele­gant, Telefon .11-40-94. (266651)

' • Cumpăr talon Golf 2 uşi. 11-60-78. (266711)

O Vind medicament Ferrum • Hausmann fiole, Histodil, May- cor. Telefon 14-48-22.; (2fiR7?0)

M i f i i j Q i i p

© Schimb apartament 2 ca­mere confort redus, et. 4, cu garsonieră confort I, plus dife­renţa 4 milioane negociabil. Te­lefon 16-29-83, (266767)

• Schimb apartament 2 came­re. Cer 2 garsoniere confort I. Tel 14-24-70. (266787)

© Schimb apartament patru camere cu două camere- Telefon16-21-43. (291535) „

o Schimb casă (necesită repa­raţii) 2 camere, bucătărie, gră­dină 400 mp cu un apartament2 camere plus o garsonieră. jStr.

. Bciuşului nr. 28-A. (266751)® Schimb garsonieră confort

I în Detunata -cu similar în zo­nele Plopilor, Grădini Mănăştur, Cîmpului. Tel 14-77-13. (291760)

• Schimb apartament două camere parter pentru garsonieră. Telefon 18-92-80. (291669)

închirieri

6 Societate comercială fi­nanciară pe acţiuni oferă po­sibili ia tea persoanelor fizice să -investească pe bază ” de contract în afaceri sigure. Se oferă 20 la sută dobîndă pe lună la Investiţiile în lei,' în valută se oferă 10 Ia sută pe •lună. Investiţie minimă: 5 milioane ; lei .sau "000: USD sau 5000 DM. Relaţii la tele­fon 13-51-13 zilnic între ere­le 10—18- (291518)

« Biroul de cooperare ling­vistică şl educativă al Am ­basadei Franţei caută secreta-, râ bilingvă cu experienţă în tehnoredactare pe calculator. Informaţii zilnic la Centrul Cultural Francez între orele9 -I7 - (266592) ■ . ... -,- .<, ■ © Curs germană preşcolari în grup. 19-14-34 seara, sira- bătă, duminică.

• Dau în chirie spaţiu ul­tracentral pentru firmă, bi­rouri sau locuit compus din3 camere confort, pivniţă, curte 130 mp locuibil. - Plata în valută. Telefon 13-24-751, orele 8—12. (291726)

• Două studente grecoaice, căutăm apartament cu 2—3; camere Telefon, frigider, mo. bilat Telefon 12-49-75. (260620)

© Dau în chirie pe valută a- partament- Telefon 18-83-90. (266639)

• Dau în chirie garsonieră cu telefon. Telefon 15-77-81. (266741)

9 închiriez garsonieră pe str. Pasteur, mobilată cu telefon. In­formaţii între, 18—22 Telefon:12-14-68. (266758)

© Dau în chirie apartament cu3 camere! Plata în ■ valută. Tele­fon 12-11-10. (266779) „ .

_© Caut pentru închiriat apar­tament trei camere cu telefon, Zorilor. Plata în valută- Oferte Zilnic la telefon 12-88-32. (26669)

o închiriez apartament două camere mobilat, telefon, proas­păt renovat. Plata în valută. Telefon 15-44-34. (291624)

• _ închiriez apartament Mă- năştur Telefon 14-90-16. (291655)

© Dau în chirie spaţiu pen­tru depozit. Telefon 14-42-33. (291660) ; ,

© închiriez apartament trei camere Mărăşti, central. Telefon15-17-90 orele 14—19- Are tele­fon, TV cablu. (291712)- « închiriez apartament în vi­lă pe valută. Telefon '18-86-16. (291719)

• Student străin caut pentru închiriat garsonieră sau aparta­ment mobilat, eu telefon. Plita în 16i sau valută. Tel 15-64-36 între orele 8-12 sau 16-20. (266802)

Q Dau în chirie apartament -2 camere. Relaţii tel. 17-79-01, ora 10-21. (291742)

Q Dau în chirie apartament cu 3 camere Mănăştur. Tel.19-26-92. (291748)’ © Primesc în gazdă o stu­

dentă serioasă. Tel. 18-04-15.(291761)

® Dau în chirie garsonieră ultrafinisată in- Mănăştur, com­plex Nora şi mobiliată fără te­lefon, plata anticipat, -minim şase luni. Tel. 16-07-08, 16-68-00.(291762)

• Meditez limba română c l i ­sele V-VHI. Tel 19-26-92,(291749)

© Solicit urgent imprumi' 3 —7 milioane lei (valută) T ■ fon 13-71-57, după 18. (266576)

© Economistă, conduc eviden­ţă contabilă pe calculator. Te­lefon 18-95-09. (266623) r ,

• închideri balcoane- Telefon16-04-86. (266776)

e Elevă, meditez engleza, preţ. convenabil. Telefon 11-60-08. . (266678) -V . . "

• Dau in arendă livadă 2000 pruni şi 2 ha arabil în sat Nireş— Dej. Informaţii 22 Decembrie nr, 59, ap. 1 Cliij sau Alba Iulla093 — 82-51-15, seara. (266736) -' © Fac contabilitate pentru .• firme particulare. Telefon 11-05- ■ 80. (29171)

• Studentă, efectuez contabi­litate. Telefon 11-34-84- (291705)

• Numita Bia Leontina cu do­miciliul necunoscut este citată ; de Judecătoria Turda pe data de 10 martie a.c. cu dosar nr. 3287/93 in proces cu Iuga Maria pentru drept de proprietate. , (291716)

® Cine poate dă; relaţii des­pre o borsetă cu acte pe numele ■ Vuşcan este rugat sâ sune la ..15-28-36. Recompensă. . (291723)

© Telefon 16-23-83. Caz ex­trem. (266768)

O SC RADO IMPORT EX­PORT anunţă majorarea adao­sului comercial de ia 0. Ia 500 la sută începînd cu data de 1 aprilie 1994. (266777)

Pierder., #© Pierdut chitanţa vamală pa

numele Sapi lanos, eliberată la data de 17.07.90 şi intrat la data de 15.07.90 cu nr. G 919176 eli­berată de vama Borş. O decla'r nulă. (291725) v-

© Pierdut legitimaţie de ve­teran nr- CJ-181G45, pe numele Haiduc Iile, O declar, nulă.(291736) .

• Pierdut legitimatie veteran nr 181381; O declar nulă. / (266734)

e Mureşan Alina pierdut legi­timaţie scrvici O declar nulă, (266740)

@ Fodea Alina pierdut car-, net student. îl declar nul. ' (266786)............... — ‘i *

SÎMBĂTĂ - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 11 A . ' . Ufc V.IUJ

MatrimonialeO Intelectuală serioasă 28 ani,

înălţime 1,65 'm , fără obligaţii, doresc cunoştinţă tinăr 29—35 ani, intelectual, serios, fără Vi­cii, fără obligaţii în vederea că­sătoriei. CP 1061, OP 1 Cluj (266517) v : "

iCumpârciri

Cumpăr GARSONIERĂ, APARTAMENT,, sau

TEREN pentru construcţii. Te!.142907 . (1891)

Cumpăr avantajos CONTRACT GARSONIERĂ, APARTAMENT, CASĂ sau

TEREN. Tel. 195715. (880)

t 1 Vînzărl-cumpârărl de ca3e

şi terenuri prin PRIMORDIAL,

• str Braşov nr 44, tel 147897, orele 10.17.

' (8275)

• Cumpăr avantajos certi­ficate proprietate. Telefon 15-14-05. (7571)

o Vînd apartament 1 came­ră confort 38 mp. str. Aurel Vlaicu nr- 10, ap. 35. Vizibil sîmbătă şi luni. (291599)

0 Vîntl apartament 2 ca­mere, pentru pretenţioşi. Te­lefon 15-15-84. (291714)

• Cumpăr autoturism pînă ţn 500,000 lei funcţionabil. Telefon 16-06-61. (291729)

• Vînd bus VW transport1,5 t, 6800 DM. Caut casă,-te­ren iţ i are. Telefon 14-17-34. (291731)

® Vînd parchet fag r uscat, calitate excepţională,- ; 12.000 Iei mp- Telefon 14-34.71, 15- 88-50. (291618)\ © Vînd furnir de • stejar. Telefon 15-68-78,' între :• orele9—15. (291693) / _ ■ ' ~

© Vînd ieftin lemn nuc. Telefon 13-34-13. (291730) _

• Vînd apartament e ca­mere confort I, nou zugrăvit, parchet, telefon individual, bloc cu 4 etaje, vizazi de complex NORA; Mănăştur. JTelefon 16-04-36. (266759)

• Vînd Peugeot 405 GRD, an de fabricaţie-1991. Telefon13-73-53. (266696)

O Vînd 200 chitanţe Cari- tas depunere 15.10 1993 cu 10000 bucata. Ofer cumpă­rătorului cadou 20 chitanţe depunere 16.08. 1933. Telefon13-91-67. (266753)

Vînd vin-roşu. Telefon18-32.87. <263755) V

Str. i.C.Frlmu 26, tel/fax: 095/192216 ~

(colj cu str. Bucureşti)Unic distribuitor în România a'

produselor firmei italiene ALMA, VINDE MOCHETA de diferite tipuri şi culori, pt. amenajarea locuinţelor,

birourilor, magazinelor, băncilor, restaurantelor etc.

CONFECŢIONĂM pentru orice tip do autoturism preşuri, precum şi

seturi de covoare pt. bale.Vinde EN-GROS produse din import: FERMOARE METALICE de diferite lungimi şl culori, BUTONI RAPtZI,, NASTURI şl CATARAME.

■’ roţurile noastro sfidează orice r*- A ' concurenţă. £

^ Vă aşteptăm ZILNIC 8-17. -~j

• Vînd urgent, convenabil a- partament 3 camere decoman­date ultracentral, cartierul Zo­rilor; Telefon 12-47-84, după o- rele 16. (291505)

o Vînd casă , particulară mo­bilată, 4 camere, 2 bucătării, 2 băi, 2 garaje. Telefon 11-77-35, între orele 10—15 şi telefbn 11-09-15, între o r e l e 17—21. (29567)

.© Vînd apartament 2 camere cărămidă confort 2, etaj 2 , 'Ghe­orgheni, parchet, gaz. Relaţii te­lefon 15-85-96, vineri, ora 16, sîm­bătă. şi duminică, toată ziua.

• -Vindem casă. Telefon 14-11-52. (291622)

Decese sassa «Com em orări

p Cumpăr caroserie Talbot. Telefon 13-17-54, orele 9—17.

• Vînd Opel Kadett GS1 pen­tru pretenţioşi, genţi magneziu, geamuri fumurii. Pret informa­tiv 8500 DM, Telefon 18.02-70, orele 16—22,. (7608)

® Cumpăr talon Mercedes du- bă. Telefon ■ 14-57-04. (7128-E)

9 Vînd, la Turda, Gării 1, case. şi teren 1000 mp. Informa­ţii numai la proprietar Cluj, telefon 14-16-19. (8261)_® Cumpăr garaj sau loc pen­

tru garaj în cartierul Zorilor. Telefon 12-77-53, între orele 15 —22, (8293),

e Cumpăr certificate de pro­prietate avantajos. Telefon 17- 88-86. (8116-D)

® SC T&B Rame şi lentile de ochelari la preţuri ce sfidează orice concurenţă. Str.. Cotită nr.6, în spatele magazinului SOIIA- Vă aşteptăm! (6117)

® Vînd 500 mp teren în . Zo­rilor si frigider. Telefon 12-11. .89, zilnic între orele 9—20. (291GG5) .

• Vînd 2 garsoniere confort I Mănăştur et. X. Preţ’ negociabil. Telefon 16-30-53, după ora 17., . (291654) -

• Sîntem alături de Lenu* ţa în marea durere prin care trece la pierderea verişorului nostru VICTOR MANCIU.

Vasile din Cluj, Cruciţa şi Ilie din Ciurila. (291763);

• Sîntem alături de veci­na noastră Ştirbu Maria la pierderea soţului drag. Fam- Miş şi Lăcătuş. (291757) ......

« Sincere condoleanţe d-lui Dorel Julean în marea pier. dere pricinuită de decesul maniei dragi. Cncovean, (291744) ”

s Sîntem alături de cole­gul nostru Roşu Ilie în ma. rea durere pricinuită de pierderea tatălui drag Co­lectivul SC ECCO Cluj SA. (291751) '

• Sîntem alături de colega şi. prietena noastră Cornelia Nagv în încercarea grea prin care trece la încetarea din viaţă a mamei dragi. Marga­reta şi Niculina. (291754)■ Un ultim omagiu celui care a fost verişorul nostru VICTOR MANCIU din Ciuri­la. Sincere condoleanţe soţiei Lenuţa şi fiicei Cruciţa Ru- cărcanu cu familia. Cornelia şi lonuţ Greţa. (291755)

_ © Familia îndurerată, anun­ţă moartea fulgerătoare a scumpei lor. soţii, mame, soa- cre şi bunici prof. EUGENIA- MUNTEAN, la vîrstă de; 78 ani. Chipul ei drag şi bun va rămîne în sufletele noas-. tre, ca o icoană a bunătăţii şi dreptăţii. Inmormîntarea va avea loc în ziua de 5 mar­tie, Ia ora 11, la capela ci­mitirului Central. Dumnezeu să o odihnească! Familia în­durerată- (291753).

© Universitatea Populară; - întristată- de dispariţia profe­sorului ION ALUAŞ, care s-a adresat' tineretului şi prin cursurile susţinute la această instituţie îi păstrează o a- leasă preţuire şi amintire. (266785) ,

• Cu adîncă durere anun­ţăm, după o lungă şi grea suferinţă, trecerea în nefiin­ţă a scumpei noastre soţii, mame, bunici aceea care a

fost DRAGOMIRESCU VILMA; înhumarea va avea Ioc la Cimitirul Central luni,7 martie, ora 11, F’amilia în­durerată. (266791)

« Consiliul de administra­ţie şl salariaţii- SC „GALE­RIILE DACIA FELIX“ sînt alături de d anina director Cornelia Naghl în dureroasa şi . greaua încercare datorată trecerii în nefiinţă a dragei sale mame, exprimîndu-i în­treaga compasiune şi sincere condoleanţe. (266788) ■

• Sîntem alături de cole. ga noastră Rucăreanu Cruciţa în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Co­legele de la TELECOM Cluj- (266789)

O Sîntem alături de cole­gul nostru Virgil în marea durere pricinuită ;de moartea mamei soacre. Colegii de la SC ŞIETA S.A. (266793)

• Cuvintele nu pot expri­ma durerea şl regretul care s-a aşternut îri sufletele noas­tre • cu 6 săptămîni în urmă cînd ne-a .părăsit scumpul nostru. s:t, tată, socru, bunic GROZÂ GHEORGHE. Paras­tasul V are loc 'duminică 6 martie, ora 12 la Biserica de pe str- Horea. Soţia Victoria, copiii Gigi şi Sorin,, nora Su- si, nepotul Marius. (291701)

® Pios omagiu, dureroasă nostalgie la împlinirea unui an de cînd iubitul nostru ing. Z1RBO GHEORGHE ne-a pă­răsit pentru totdeauna. Co­memorarea va - avea Ioc du­minică. 6 martie în comuna Mănăstireni. Odihnă veşnică! Familia. (291721)

© Urr uifim omagiu priete­nului nostru prof- ŞTIRBII ŞTEFAN şi sincere condole­anţe familiei. Fam. dr. Au. rel Bojan. (266744)

® Au trecut 9 ani de la trista despărţire de scumpa noastră mamă şi soţie IRINA ROŞCA, pe care nu o vom uita niciodată. Familia. (7576)

® Au trecut zece ani cu durere în suflet şi lacrimi în ochi de cînd a plecat de lîn­gă noi CSOG ALEXE. Su­fletul Iui buri şi nobil va ră­mîne; veşnic neşters în fni- inile noastre, Familia îndure­rată, (7582) <

o Cu adîncă durere în su. flet anunţăm trecerea în e- ternitate a celui care a fost ŞANDRU IONEL-VASILE, în vîrstă de 68 ani, iubit soţ; tată, socru şi bunic- Inmor-' m în ta rea va' avea ioc în ziua de 5 martie - 1991, ora 12 . la capela notiă în Mănăştur. So­ţia Cotnelia. fiica Olga, gi­nerele Virgil şi nepoţii Cos- min şi Giorgiana. Veşnică po­menire! , (266738)

« Pios omagiu Ia patru ani de Ia deces a dragului nos­tru MELLAS ANDREI. Fa­milia. (7770) V. '

e Cu nemărginită durere a- nuiiţăei încetarea din , viaţă a iubitului nostru soţ, tată,

socru, bunic şi cumnat MANCIU VICTOR, în vîrstă de *57 ani. înmormîntarea va avea loc luni, 7 martie 1994, orele 13 în '1 calitatea Ciu­rila, j'.id. Cluj. Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească! Familia îndurerată. (26S757)" © îndurerată* anunţ că în

ziua .de 3 martie 1994, inima bietului meu tată, prof.

ŞTEFAN ŞTIRBU, a încetat să mai, bată. după o grea su­ferinţă. Cît ai trăit te-am iu­bit, cît voi trăi te voi plînge. Dormi în pace, tată dragă! Alina. (266762)

0 Sîntem cu sufletul îndu­rerat alături de familiile în­doliate Dragomirescu şi Vesa la trecerea în eternitate'/ a soţiei şi mamei iubite. După o grea şi .zbuciumată suferin­ţă, bunul Dumnezeu să-i dea odihna şi pacea. sufletului. Familia Lungu Vasile şi Lu­cia. (266746) ' '

• Împărtăşim durerea ne­poatei noastre Alina Ştirbu cauzată de moartea dragului

ei tată, profesor ŞTIRBU ŞTEFAN.,: Condoleanţe fami­liilor îndurerate. Familia Pi­tica. (266764)

© Sîntenj : alături de cole­gul nostru Mircea Bilaus, în marea durere pricinuită , de moartea mamei sale- Sincere condoleanţe. Colectivul de ca­dre didactice al Liceului „L. Blaga“. (266769)

© Sincere condjleanţe şi întreaga noastră compasiune d-nei 'ing. Stănciulescu' Ana- maria lâ pierderea mamei dragi. Colegii din -RCF — biroul Investiţii. (266771)

® Readucem în memoria celor care ’ l-au cunoscut - şi stimat pe dragul nostru soţ şi tată MUREŞAN IOAN, fost consilier juridic la Agrocom Cluj că azi 5 martie se îm­plineşte un an de cînd a ple­cat dintre noi pe drumul cel fără de întoarcere, lăsîndH^ne cu o mare durere'îns suflet. Parastasul! vâ avea loc dumi. nică 6 martie, ora 12 la bi­serica ortodoxă din cimitirul Mănăştur. Dumnezeu să-i dea eterna linişte şi pace. Soţia Doina şi fiica ^Angela. (26668)

# Cu adîncă durere anunţ încetarea ţlin viaţă, după o scurtă şi grea suferinţă a scumpului meu soţ BADE

PETRE, în vîrstă de 62 ani- înmormîntarea are Ioc du­minică, .6 martie, ora 13, Va­lea Seacă ,nr.*\l, Soţia îndu­rerată Maria. (291707)

© Profund întristată regret treccrca în eternitate a bu­nului meu soţ,: prof. ŞTEFAN ŞTIRB, înmormîntarea va avea loc luni, 7 martie- .1934, în capela cimitirului Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia; (291727)

© Promoţia 1956 a Facul­tăţii de Matematică-Fizică a Universităţii ; Victor Babcş Cluj, regretă dispariţia tim­purie a bunului coleg şi prie­ten prof. AUREL CHEZAN. Sincere condoleanţe familiei- (291576) __v _ _ _ _ _ _ _

© Sîntem alături de fam Rucăreanu Constantin în du­rerea Pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de birou Libertatea SA (291689) ;

© Sincere condol(?an(e fam- Presecan la moartea mamei dragi. Crudn, Hobiş, Lar,. Cornea, Turgyan (291691)

• Sîntem alături de ■ buna noastră colegă . Potra -Clara cu ocazia pierderii tatălui drag. Sincere eond deanţe , în­tregii familii din partea cla. sei a X-a D. (291700) , ;

© Cu durere şi veşnică ne- mîngîiere ne despărţim de iubitul nostru frate, cumnat şi unchi BADE PETRE. loan, Ilie, Vasile, Todor,; Vioriţa, Rozalia cu familiile.. (291796)

© Sîntem alături de co le ­ga noastră Betty la marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de Ia Oficiul Poştal I, Nuţi şi St«-- la. (291715)

© Catedra de limbi miv derne..: a Lic, N- Bălcescu împărtăşeşte, neţărmurita du­rere pricinuită, doamnei prof. Feiicia Vesa de trecerea . în nefiinţă a celei mal scumpe fiinţe, mama. Dumnezeu s-o odihnească în pace! (291733), • Pios omagiu - şl veşnică recunoştinţă iubitei noastre mame MARIA BICA la doi ani de Ia deces. Dumnezeu să o odihnească în pace. Me- lu, Stela, Genu' cu familiile. (291602)

o O pioasă aducere amin­te la 7 ani , de via trccerea în eternitate a celei care a fost CORDOŞ DORINA ERSIL1A. Comemorarea va avea loc sîmbătă, 15 martie, ora 10 la Biserica din cartleruf Mănăş­tur. Familia.. (291817)

0 Sîntem alături de fam. Şandru şi S.lrbu tn marea durere pricinuită de dispari­

ţia dragului lor ŞANDRU IONEL VASILE. Fam. Cons- tantînescu, fam Bălă:,oiu. (231683) ' -

io Sîntem alături de cole­ga noastră Mariana Vâlcaa în marea durere pricinuită de moartea tatălui. Colectivul Lab. Apele Române. (291681)

© Sinceri; condoleanţe- d.nşi jng. Stănciulescu .. Ana, Maria, greu încercată de pierderea, ma­mei sale. Atelierul de proiectare al Regionalei CF- Cluj. (291738)

o Sîntem alături . de colega noastră Simon Luminiţa în 3r ceste clipe de suferinţă. pricinu- uite de pierderea mamei dragi- Atelierul de . Proiectare Regiona­la CF Cluj, (291739! -

:9f Sîntem profund întristaţi de ^moartea mamei colegei noastre Vesa Feiicia, căria îi prezen­tăm sincere condoleanţe. Pro* ftsorii Liceului N. Bălcescu (291743, ; ' ■ .

® Sincere^ condoleanţe cole­gului nostru SArbu Virgil în durerea provocată de decesul socrului său. Colegii de Birou. (291747).. :

. o Se împlinesc în 5 martie .25 arii de la nedreapta trecere' în veşnicie la numai 49 ani a scumpului nostru sot, tată şi bunic BODEA VASILE Familia. (7456) ; ; . .

e Qu adîncă durere anunţăm ' moartea Fratelui riieu PETUE BADEA, fraţej... cumnat,.., unchi. Din partea familiei Badea loan, Ileana şi Jenica cu familia. (268745) : '

© Se împlineşte un an de la trista despărţire . de scumpul nostru soţ, - tată şi bunic KISS LASZLO KAROLY . pensionar, fost tehnician .. TCC,. Amintirea lui va trăi veşnic în inimile noastre /fam ilia îndurerată. (206717) ;

@ S-a scurs im an de la data ' de 7 martie 1993 de lacrimi şi

.durere dt,1 cind a plecat de lîn- '■1 --gâ mine dragul meu soţ- GHEOHGME l.AKGEANU CAROL- Odihnească se în pace. Soţia Olimpia., (266778)

® Mulţumim tuturor celor ca­re au fost alâtiiri '-de noi în ma-

' rea durere pricinuită de moar­tea mamei mele, - POROJAN

ELlSABETA. Familia îndurera­tă, (266739)'. •' ’ 1

ADEVĂRUL' D î CIUJ SÎMBĂTĂ - LUNI, 5 -7 MARTIE, PAG. 12

t»

Prime repere Ia anali-a aciivHâţii sportive a . judeţului Cluj ’ '

AM F! PUTUT REALIZA MAIMUU DACĂ...”

Atît 'd in raportul susţinut de preşedinta OJTS Cluj, prof. Iulia Băluţiu, cit şl din intervenţiile participanţilor la recenta analiză a activităţii sportive a judeţului Cluj desfăşurată in 1993 s-a desprins convingerea că s-ar fr putut realiza mai mult dacă. . .

Dar să vedem mai întîi la ce se raportează ob- ţiuriea ş i . , , condiţionarea.' Considerat judeţ cu mare- potenţial sportiv (structuri ( organizatorice bine statornicite, însemnat număr de specialişti, învăţămînt de profil, bază materială capabilă să acopere necesităţile de pre­gătire şi reprezentare, tradiţie şi emulaţie în do­meniu), Clujul se recomandă drept o zonă unde performanţa trebuie să. fie o constantă iar spor­tul celor mulţi o coordonată de viaţă. Cum s-au concretizat aceste deziderate îh secvenţa de timp supusă analizei (1993)? . . v

■. J n cazul , unor unităţi sportive, sau secţii -ale acestora, precum: C.S.; „U" (baschet, atletism, te­nis,. volei), CSS. Viitorul (gimnastică, judo), C.S.M. Municipal (tenis de masă, scrimă), C.S.S. Atletic, A.S. Clujana (haltere), A.S. Tehnofrig (modelism), Clubul Zanshin. (Karate), Asociaţia română de Taekwondo, realizările âu acoperit,

‘ sau chiar au întrecut obiectivele (altfel nu foarte înalte) formulate in start ' (titluri de campioni,' recorduri .'naţionale, reprezentări internaţionale). Obiective pentru .atingerea cărora s-au' zbătut 'cu' deosebire" sportivii, (ordinea fiind cil totul nepreferenţială): Mihaela Steff, Aurel Sirbu, Kerekes Eva, Simona Pop, Alina Pralea, Ciprian Porumb, Marcel Ţenterj- Aurora Dragoş, Vasile Sărucan, Gergely Tamas, Habala Peter, Adina Navradi, Dănuţ Monea, Marton Melinda, Sanda ;Petru, -Alexandru Jucan. Subliniere reclamă şi unităţile, ce au izbutit promovarea unor elemente sau team-uri in , eşaloanele superioare: Voinţa Cluj, Someşul Dej, Dacia Carbochim, Foresta Hu­

edin, precum şi- tehnicienii care' şi-au pus ştiinţa, voinţa şi uneori chiar sănătatea în slujba re­zultatului şi pe care nu-i mai numim avînd cer­titudinea că au fost deja reperaţi in „spatele" sportivilor lor. Subliniem în schimb . principalele forţe materiale care au făcut posibilă promovarea performanţei: Dacia Felix, S.M. Invest; Anaconda ACSA Cîmpia Turzii; Fimaro, CUG, Rex Conda, Someşul SA Dej, G. lmpex, ca şi implicarea in destinul acestei activităţi a organelor administra­ţiei- locale: Prefectura, Primăria, Consiliul ju­deţean.

Opus părţii luminoase a sportului clujcan, e- xistă .numeroase insule de mediocritate şi incer­titudine: ramuri ce se menţin la iirhita minimei rezistenţe, efective cu compoziţii 7subţUte şi lip­site de ţel, scurtcircuite pe traseul promovării juniorilor în cluburile clujene, conducători ne­angajaţi, lucrători care ; trag chiulul ctc., ctc. Stări pe care raportul le-a criticat; incriminînd în.să numai cazurile de cronică • inerţie profesio­nală sau sustragere de Ia obligaţii. Fiindcă, se sublinia cu tact ş i ; înţelegere, la baza stagnări-1 lor sau insucceselor s-au aflat şi cauze obiective: austeritatea materială, migraţi» sportivilor, de- busolări determinate de inadaptarea la economia de piaţă, tot mai redusa aderenţă a tineretului

,1a rigorile performanţei.-Pentru: ameliorarea acestor stări de lucruri şi,

cu deosebire, fortificarea sportului de perfor­manţă, OJTS Cluj — aplicind orientările MTS — a conceput o adevărată strategie a activităţii sportului clujean pe perioada următorilor 3 ani, strategie asupra căreia vom reveni pe larg ' in următoarele intervenţii. Acum ne rezumăm doar la concluzia acestei acţiuni cu bătaie lungă: fără ' o angajare' totală şi responsabilă a tuturor celor implicaţi în activitatea, sportivă şi sprijinul con­sistent al forţelor care au înţeles rolul acestui important sector al vieţii Sociale, sportul .'clujean; nu va putea ieşi din graniţa de, acum repudiatu­lui amatorism. Altfel spus, trebuie operat mai; mult în adînc astfel ca la finele anului ’94 (sau: *96) expresia optativ-condiţională „s-ar fi putut \ măi mult dacă.. ." să aibă neşansa de-â 'fi in­vocată cît mâi rar. . ■ '. ' . - .

■ '■ N. DEMIAN

ELVEŢIA - PLAY-OFFDupă un tur şi retur, dis­

putat în toamnă, cu participa­rea' a 12 echipe, recent au lu­at startul, în play off, 8 echi­pe. Cele opt, echipe calificate

:au pornit ,1a drum cu o boni­ficaţie de, punctaj, după cum

•urmează: Sforii. (16 puncte, -a- dică jumătate minus 1 - din

•punctajul , acumulat: după pri­mele 22 de etape); Grasshor ppers (16); Young Boys (1Ş); Servette (13); Lugano (11, adi­că jumătate din punctajul to­tal); Aarau (11); Lausanee (12); Lucerna (11, adică jumătate minus 1).

în cele 2 etape disputate pi­u ă acum au fost înregistrate rezultatele: Servette Geneva — Young Boys Berna 1-1, FC Lu­cerna — Sion 2-2, Lugano — Lausanne 2-1, Grasshoppers Zu rich — Aarau. 1-2 (etapa 1). La­usanne ’ — Grasshoppers 2-3, Aarau — Servette .1-1, Young Boys — ' Lucerna 1-1, Sion —

■ Lugano 0-0 (etapa 2).

Clasament:1. Grasshoppers2. Sion3. Young Boys4. Servette5. Lugano6. Aarau7. Lucerna8. Lausanne.

2 1 0 1 4-4 18 2 0 2 0 2-2 18 2 0 2.0 2-2 15 2 0 2 0 2-2 15 fi 1 . 10 2-1 14 2 1 1 0 3-2 14 2 0 2 0 3-3 13 2 0 0 2 3-5 12

In echipa din Lucerna evo­luează ex-dinamovistul ' • Gers- terimayer, iar Lausanne. are în rîndurile ei pe ex-craioveariul Badea.

Eugen HANG

tn întrecere

SPERANŢELE SCHIULUI CLUJEAN

între 25 şi. 28 februarie, i: - Poiana Braşov a avut loc finala campionatului naţional de -schi alpin organizată de Federaţia Română de Schi, întrecere re­zervată . copiilor. La finală âu participat 16 centre de schi din ţară, însumînd peste 80 de con­curenţi. Disputele pentru înlî- ietate s-au desfăşurat în cadrul a trei probe: slalom special; slalom uriaş şi Super G. .

Clubul Sportiv Şcolar „Pio­neer" din Cluj-Napoca a ... fost reprezentat prin Alina Iioani, Simona Mureşan, Petra Majdik, Kovacs Hajnal, Ioana Roman, Rinad Muti, Andreea Pop şi lancu Şerbănescu. Din întreg echipajul clujean — cu: o com­portare meritorie — performeră a fost micuţa Kovacs Hajnal, de numai 9 ani şi jumătate, elevă învclasa a IlI-a, care a

- concurat. la categoria 10-12 ani cucerind medalia de bronz la slalom special. ,

De adăugat încă un aspect semnificativ: probele concursu­lui .naţional au fost cronometra­te cu ajutorul unui aparat con­ceput de profesorul Victor Ur- suţiu de la Palatul copiilor din Cluj-Napoca împreună cu Ni-

/ V\« M p

3-n■V

'j j ,■O uu,

* 'J** *7

H M N M I■ I IA* "w '

* *V s >

' * % ' ' H

V ' ^.. . .io : -

.coine Cornea şi Alexandru Dră- gan. Şi aparatul a dat deplină satisfacţie.

(vie.)

In imagine . micuţa şl talen­tata Hajnal Kovacs,. medaliata cu bronz la slalom special.

AUTOMOBILISM: Cupa „8 Martie"

Duminică, 6 martie,' pe cartodromul din cartierul Gheorgheni se va desfăşura un concurs de viteză-urmărlre cu începere do Ia orele 10.- Concursul este dotat cu Cupa „8 Martie". -

UN PUNCT DE VEDEREIn ultimii 45 de ani, înainta'

de 19S9, s-a minţit sau s-a exa- ■ geraţ .şi în ceea ce priveşte; sportul de performanţă- şi edu­caţia fizică. S-a demonetizat şi devalorizat ideea de ;; sănătate, de creştere a capacităţilor fi­zice, imorale sau de voinţă. 'Cum şi cînd putea tineretul: ihdeplini aceste .deziderate? Cum puteau elevii, - • studenţii să practice sportul sau doar să beneficieze; de darurile educaţiei corporale, ■ ocupaţi fiind de cohorta stu­pidă a muncilor, agricole, acti­vităţilor obşteşti sau gospodă­reşti? Să ne aducem aminte şi de acele aşa zise competiţii d e ; masă la care erau aduşi cu: japca vreo zece-douăzeci; de e- levi sau studenţi pentru ca apoi să se raporteze mii şi mii cte participanţi. Dar acele mons­truoase serbări de pe. cel mai mare. stadion al ţării din Bucu­reşti, care în ultimii ani, îna­inte de Revoluţie era folosit ex­clusiv pentru această farsă , si nistră? Acele mobilizări inu­tile de energii şi forţe la care erau obligaţi să participe^ zeci dc mii de copii, elevi,, studenţi, muncitori şi militari precum şi sute do cadre didactice, care. costau milioane grele. Şi toate acestea pentriî aceeaşi intentie. de fanatică şi artificială idola­trizare a unui singur om. De fapt a doi (ne)-oameni.

Se spunea atunci că avem un sport de masă, că din rindul participanţilor la aceste ' de­monstraţii festiviste se vor ivi sportivi de performanţă. Nimic mai fals. Aveam noi oare o 'masă:'-de sportivi care practicau canotajul, luptele, tirul sau gimnastica? Nfci vorbă. Şi to­

tuşi la aceste discipline ' ' âm f triumfat deseori în marile corn-' petiţii. Erau doar cîţiva antre- -, nori pricepuţi şi fanatici ; -in sensul bun al cuvintului, care . descoperind o mînă de elemente superdotate s-au jertfitr pe sine - şi — uneori — au sacrificat şi sportivii, pentru marea perfor­manţă. Căci medaliile 'olimpice:;- sau mondiale au fost obţinute . prin pregătiri supraomeneşti, in EPRUBETA, cu preţul frustră­rii sportivilor de viaţa lor so- ’ cială şi personală, cu preţul re­nunţării la unele valenţe obli-■' gatorii: cultură, educaţie^ ins­trucţie. Mă închin în faţa u- nor sportivi care prin , trudă au • obţinut mari rezultate ca şi in faţa ambiţiilor — . justificate a -", le unor antrenori. Dar cred cât nu aceasta e calea. Sînt' impo-.’. triva pregătirii interise - la . vir-y ste timpurii, nu accept maniera .i dur-teroristă în antrenamente, nu cred în meoda biciului, în­jurăturilor şi picioarelor, in:^. fund. Sper de asemenea că nu ~ vom mai participa la cornpe- tiţi de juniori cu oameni în toa- ; tă firea, taţi de familie şi nici'; la. „Universiade" c u . .sportivi studenţi la Steaua şi Dinamo., Am convingerea că sportul-,— chiar şi cel de performantă— trebuie să fie MORAL şi în' • acelaşi timp să asigure sănă­tatea fizică; sau îa ori ce caz să nu o submineze. In mod f i - ' resc; prin adeziune, selecţie, de- : cantare, se vor. ivi şi cei pre-V- dispuşi ş,i dispuşi la marea pGrr*-, formanţă.

Acesta este punctul- meu de vedere^ Fireşte mai pot exista şi altele. ' ■ , ......

- Dorin ALMA ŞAN

File din istoria pugilatului românesc

" x i -© 1973. Trei victorii la Balcaniadă prin clujeanul lieraus Coz- -

ma, Gheorghe Ciochină şi Ion Gyorfi. Calistrat Cuţov pierde în faţa iugoslavului Marijan Beneş (cel ce avea să devină campion; - european, trecînd cu succes la profesionism). Se afirmă din ce în ce mai puternic Simion Cuţov, fratele lui Calistrat (lansat în ring de acelaşi împătimit de box maestrul Gh. Bobinaru. ■

© Ediţia europenelor de seniori, de la Belgrad, a adus noi sa -. . tisfacţii boxului românesc, patru dintre tricolori ajungînd în ;x- nală, doi dintre ei, Constantin Gruiescu şi Simion Cuţov, ■■'cucer.Z** rînd medaliile de aur (cu acest prilej, Simion Cuţov a fost , de- ' . clarat cel mai bun boxer al europenelor, printre învinşii săi nu-V mărîndu-se. sovieticul V. Şolomin şi polonezul R. Tomczyk,- cam­pionul. european „en titre"). Medalii de argint au obţinut Mircea ■ Tone şi Alee Năstac (acesta din urmă cu o oarecare nejahsă, ad­versarul din finală fiind puternicul Lemeşev). Au obtinut meda- * Iii de bronz Gabriel Pometcu, Sandu Tîrîlă şi Ion Alexe. Succese- ; le de la Belgrad, motive de optimism pentru prima ediiie a mori- . dialelor rezervate amatorilor, programate pentru anul următor.

@ 1974. Anul mondialelor de amatori, de la Havana (Cuba). România a participat cu o echipă completă. Numai câ optimismul din anul anterior, după Belgrad, s-a cam şifonat, dâar trei boxeri. ; români urcind treptele podiumului de premiere: Constantin Gru­iescu (bronz), Simion Cuţov şi Alee Năstac (Argint). Simion Cu­ţov a pierdut finala în faţa învinsului său de la Belgrad, V. So- lomin iar Alee Năstac a fost declarat învins (decizie foarte dubi- ;v oasă cu 3-2) în faţa sovieticului R. Rîşkiev. Oricum, România s-ă ’ clasat pe locul patru la naţiuni, după Cuba, S.U.A. şi Uniunea So­vietică. La Havana mult prea rapid şi uşor au părăsit întrecerea Gabriel Pometcu, Calistrat Cuţov, Costică Dafinoiu şi Ion Alexe.

O Pe plan intern, 1974 a însemnat şi o schimbare de generaţii; • • printre campionii naţionali numărindu-se Alexandru Turei, Fare- din Ibrahim, Gheorghe Ciochină, Constantin Ştefanovici, Ion. M o- canu, Ion Gyorfi-şi Ilie Dăscălu. -

Coriolan IUGA(va urma) . . v ' - • ' ’

U sju .. . JAutorizată prIn S.C . nr.12 0 /1991,

juflocsîoţia Cluj-Napoca, înmauicuîaîă la Oi!ciul R.v3l^rui'j! Comc-rf'jţui judeţului C luj, siiî> rî. J /1 î* 'W > 8 /lW d ln S2.03 .1S01

C O L E G IU L DE REDACŢIE:ILIECSLIAN (redactor şef); DAN

REBREANU (rcdactor oef adjunct); VALER CMIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar qwioral do rcd ac jle );, NICOLAE

MAIVA SÂNG SCRZAN; RADU VIDA. '

t^F.DACJIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 , redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

1. .74.1 S şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şi contabilitatea2 aiului); Telex: 31444. Fax: 19.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 8 -1 6 , str. Napoca nr.16 (la p< rter). Sîmbata şi duminica închis. Informaţii, reclame

şi publicitate ia telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22