suport de curs gimnastica de baza (efs) an ii sem iii

SUPORT DE CURS

GIMNASTICA DE BAZĂ

ANUL II

Semestrul 3

Cluj – Napoca2012

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCACentrul de Formare Continuă şi Învăţământ la DistanţăFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Specializarea: Educaţie fizică şi sportivăForma de învăţământ: IFR

3

I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator

a) Informaţii despre curs:

Titlul disciplinei: Gimnastica de bazăCodul: YTC0093Numărul de credite: 6Anul şi semestrul de desfăşurare a cursului: Anul II, semestrul 3Tipul disciplinei: obligatoriuPagina web a cursului: http://sport.ubbcluj.ro/

b) Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator:

Nume, titlu ştiinţific: Paşcan Ioan , prof.univ. doctorInformaţii de contact: - adresa de e-mail: [email protected]: 0741/181455 sau 0264/420709 - vă rog să utilizaţi acest număr de telefon între orele9.00 -15.00

Ore de consultaţii: Conform cu orarul afişat la sala 8, incinta FEFS

c) Descrierea disciplinei:

Obiectivele

Cunoaşterea şi exemplificarea regulilor de descriere a poziţiilor.Cunoaşterea regulilor de descriere a mişcărilorCunoaşterea regulilor de descriere a exerciţiilor şi a complexelor de exerciţiiCunoaşterea prezentării grafice a desenelor - poziţiilorÎnsuşirea bazelor generale ale mişcărilorCunoaşterea exerciţiilor analitice libere, cu partener, obiecte portative, şi la aparate

pregătitoare în vederea influenţării selective a aparatului locomotor, pentru toate segmentelecorpului şi pornind din diferite poziţii iniţiale.

Cunoaşterea strategiei de predare şi conducere a exerciţiilor utilitar-aplicativeCunoaşterea strategiei de predare şi conducere a exerciţiilor pentru capacitatea deorganizare.

Conţinutul disciplinei:

Disciplina se axează pe expunerea următoarelor aspecte

Exerciţii pentru dezvoltarea fizică generală ( caracteristici, funcţii şi clasificarealor)Exerciţii analitice libere, cu partener şi cu obiecte ( mingi , mingi medicinale, corzi,

cercuri, bastoane, gantere, banda elastică ) şi la / şi / cu aparate ( spalier, bancă )Exerciţii acrobatice staticeExerciţii acrobatice dinamiceSărituri cu sprijin la capră şi ladă de gimnastică, însuşirea săriturilor, formarea

4

capacităţii de demonstrant şi a metodologiei de predare a acestora, cuprinse înprograma şcolară pentru clasele de liceu IX – XII.Exerciţii specifice în vederea formării şi dezvoltării aptitudinilor psiho-motricenecesare la sol şi aparate, din gimnastică artistică

Competenţele dobândite prin absolvirea disciplinei:

Formarea capacităţii de a demonstra şi conduce exerciţii analitice libere cu partener învederea influenţării selective a aparatului locomotor, pentru toate segmentele corpului şipornind din diferite poziţii iniţiale.

Formarea capacităţii de a demonstra şi conduce exerciţii analitice cu obiecte portative:baston, coardă, cerc, minge medicinală, gantere, bandă elastică.

Formarea capacităţii de a demonstra şi conduce exerciţii analitice la aparate: spalier,banca de gimnastică, sau cu aparate

Formarea capacităţii de a demonstra elemente acrobatice statice ( combinaţii şi legăride elemente) şi dinamice ( rulări, rostogoliri, îndreptări, răsturnări şi salturi) din programaşcolară.

Formarea capacităţii de a demonstra săriturile cu sprijin la aparate: capră, ladă,trambulină elastică ( din programa şcolară).

Formarea capacităţii de a demonstra elemente din deprinderile motrice de bază (mers,alergare, săritură, aruncare - prindere) , şi aplicativ – utilitare (escaladare, tarare, căţărare,transport de greutăţi, tracţiune – împingere )

d) Organizarea temelor în cadrul cursului (Studiu individual)

Disciplina este structurată pe următoarele capitole (module): Gimnastica, ramuri, caracteristici şi sarcini; Terminologia gimnasticii; Exerciţii de dezvoltare fizică generală; Exerciţii libere si cu partener; Exerciţii cu obiecte portative; Exerciţii la pe si cu aparate pregătitoare; Exerciţii pentru capacitatea de organizare Exerciţii utilitar- aplicative

e) Formatul şi tipul activităţilor implicate de cursParcurgerea acestei discipline va presupune muncă individuală.

Studentul are libertatea de a-şi gestiona singur, fără constrângeri, modalitatea şi timpul deparcurgere a cursului. Este însă recomandată parcurgerea succesivă a modulelor prezentate în cadrulsuportului de curs, în ordinea indicată şi rezolvarea sarcinilor sugerate la finalul fiecărui modul.

f) Materiale bibliografice obligatorii

1. Băiaşu,N.Gh.,(1984), Gimnastica,Ed. Sport-Turism, Bucureşti2. Cucu, B., (2004), Suport de curs pentru anul I, Cluj-Napoca3. Fekete,I.,(1996), Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. Librăriile Crican,

Oradea4. Grosu, E.F. ( 1999) – Complexe de exerciţii pentru influenţarea selectivă a aparatului

locomotor, Editura G.M.I., Cluj –Napoca.5. Mărcuţ, P., Cucu, B., 2005, Gimnastica în kinetoterapie – noţiuni de bază, Ed. GMI, Cluj-

Napoca,

5

6. Negru, I.., Nuţ, A., (2006), Săriturile din gimnastica şcolară, Caiet de lucrări practice,multiplicat la U.B.B., Cluj-Napoca

7. Paşcan, I.,(1999), Exerciţii pentru capacitatea de organizare; Caiet de lucrări practice8. Paşcan ,I., (2003) Gimnastica acrobatică în ciclul gimnazial, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj-Napoca9. Paşcan I. ( 2006),(2007, 2009) – Gimnastica în şcoală, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca10. Paşcan I., (2008) – Gimnastika az iskolaban, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca11. Paşcan I., (2008 – Metodica predării gimnasticii in şcoală, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj-Napoca12. Rusu, I., Paşcan, I., Grosu, E.,(1988), Gimnastica, Ed. G.M.I., Cluj-Napoca

f) Materiale şi instrumente necesare pentru curs

În vederea parcurgerii la un nivel optim a cursului, este recomandat ca studenţii să aibă accesla următoarele resurse:

- calculator conectat la internet (pentru a putea accesa conţinutul cursului şi pentru aputea participa interactiv pe parcursul derulării acestuia)

- imprimantă (pentru printarea materialelor suport, a temelor redactate- acces la resursele bibliografice (abonament la Biblioteca Centrală Universitară şi

biblioteca facultăţii)- acces la echipamente de fotocopiere

g) Politica de evaluare şi notareEvaluarea studenţilor se va efectua conform detalierii de mai jos:- Examen scris în sesiunea de examene – 65 % din nota finală;- Teste pe parcursul semestrului ( evaluarea pregătirii prin probe de control) – 25% din notafinală;- Teme de control - 10% din nota finală;

h) Elemente de deontologie academicăSe vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:

- Prezenţa la ore de lucrări practice este obligatorie pentru toţi studenţii;- Lucrările elaborate de către studenţi pe parcursul activităţilor vor avea în mod

obligatoriu caracter de originalitate. Studenţii ale căror lucrări se dovedesc a fi plagiatenu vor fi primiţi în sesiunea de examene planificată;

- Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată cu anularea sesiunii deexamene pentru studentul în cauză;

- Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studenţilor prin afisarea notelor în sediulfacultăţi şi on-line, prin utilizarea site-ului facultăţii;

- Contestaţiile se vor soluţiona în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor;

i) Strategii de studiu recomandateSe recomandă parcurgerea sistematică a modulelor cuprinse în cadrul cursului, punându-seaccent pe pregătirea individuală continuă a studentilor şi pe evaluările formative pe parcursulsemestrului. Se recomandă cursanţilor alocarea unui număr de cel puţin 48 de ore pentruparcurgerea şi însuşirea cunoştinţelor necesare promovării cu succes a acestei discipline. Suntnecesare, de asemenea, aproximativ 12 de ore în vederea documentării şi elaborării temelor decontrol ce vor fi prezentate de către fiecare student.

6

Observaţii:Prezentul material nu este suficient pentru promovarea examenului. Trebuie parcursă

întreaga programă cu bibliografia corespunzătoare.

II. Suportul de curs (Studiu individual)

Modul 1: Conceptul de gimnastică

a) Scopul şi obiectivele modulului

Scopul acestui modul este familiarizarea cursantului cu conceptul de gimnastica.Se vor atinge următoarele obiective:

Definirea gimnasticii Prezentarea ramurilor si mijloacelor gimnasticii; Prezentarea caracteristicilor specifice gimnasticii; Prezentarea sarcinilor gimnasticii

b) Schema logică a modulului

Acest modul este compus din patru subcapitole: primul subcapitol are ca scopevidenţierea conceptului de gimnastică – ce înseamnă, cum este interpretată aceasta de cătremai mulţi autori.

Al doilea subcapitol are ca scop evidenţierea ramurilor si principalelor grupe demijloace apartinand gimnasticii, al treilea subcapitol are ca scop prezentarea caracteisticilorgimnasticii, în timp ce în al patrulea subcapitol sunt evidenţiate sarcinile gimnasticii.

c) Conţinutul informaţional detaliat

1.1. Definirea conceptului de gimnastica

Gimnastica constă din exerciţii metodice, conduse după un plan sistematic şi dupăreguli anumite în vederea conservării sănătăţii şi a sporirii capacităţilor fiziologice alecorpului omenesc, implicit a celor psihice, voinţă, curaj, etc.” (Kiriţescu, C., Palestrica, 1964,p.17)

,,Sistem de exerciţii aplicat analitic sau global care influenţează selectiv şi cumulativaparatul locomotor, în vederea perfecţionării mişcărilor corpului omenesc, a formării ţinuteicorecte”. (Srotescu, A., Podlaha, R., Terminologia gimnasticii, 1974, p. 21)

,, Gimnastica reprezintă un sistem special de exerciţii fizice naturale şi create careurmăresc întărirea sănătăţii, influenţarea selectivă şi precisă a aparatului locomotor,dezvoltarea fizică armonioasă, dezvoltarea calităţilor motrice, formarea şi perfecţionareacapacităţii de mişcare a omului” (Fekete, J. Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri, 1996,p.11).

7

1.2. Ramurile si mijloacele gimnasticii

1.3. Caracteristicele gimnasticii

1. Gimnastica constituie unul din cele mai importante mijloace ale educaţiei fizice.Ea dispune de o teorie proprie, de mijloace şi forme specifice de organizare şi de o metodicăproprie a procesului de predare.2. Are un conţinut extrem de bogat şi adaptabil tuturorcategoriilor de executanţi, indiferent de vârstă, sex sau grad de pregătire.

3. Datorită caracterului analitic a multor mişcări, gimnastica exercită o influenţăprecisă şi selectivă asupra organismului. Exerciţiile se pot selecţiona analitic cu localizareaexactă la:

- un anumit segment corporal (braţ, picior etc. );- o articulaţie (genunchi, coloană etc. );- la o grupă sau mai multe grupe musculare.

4. Gimnastica presupune executarea mişcărilor cu maximum de corectitudine,precizie, localizare, amplitudine.

5. Practicarea gimnasticii determină:a. o stăpânire elementară şi multilaterală a aparatului locomotor în condiţii

obişnuite şi neobişnuite;b. dezvoltă aptitudini psiho-comportamentale generale, cum sunt:

- inteligenţa motrică- capacitatea de învăţare şi de execuţie- capacitatea de mobilizare a energiei- capacitatea de refacere fizică şi psihică.

c. dezvoltă cele mai importante aptitudini psiho-motrice, cum sunt:coordonarea, lateralitatea, echilibrul, percepţia kinestezică şi spaţio-temporală.

6. Prin conţinutul specific, gimnastica contribuie şi la dezvoltarea unor calităţipsihice volitive ca: dârzenia, perseverenţa, rezistenţa la oboseală şi durere, etc.

7. Prin ajutorul acordat partenerului în procesul de învăţare se dezvoltă:- spiritul de colaborare;

GIMNASTICARamuri şi mijloace

Gimnastica de bază

Ex. de frontşi ordine

Acţiuni pe loc

legate de formaţieFormaţii de adunareFormaţii de lucru

Acţiuni din deplasareFormaţii de marşÎntoarceri din deplasareDeplas

ş

ări în figuriSchimbări în cadrulcoloanei de mar

Ex. de dezvoltare fiziă

Ex. libere simple

ţ

şi complexeEx. cu caracterde forăEx. cu caracterde mobilitateEx. cu caracterderelaxareEx. cu obircteBastonMingeGantereMăciuciExtensorObiecteimprovizate

Ex. cu

a

şi laaparateScara fixăBanca cucăruciorScripeţHelcometruBenzi de cauciucAparatecomplexe

Ex. cu partener

Ex. aplicative

Nespecifice:MersAlegareS

ţiTracţiuni

ărituriAruncări

TîrîreTransportde greută

şiprinderiSpecifice:EchilibruC

şiîmpingeriParcursuride obstacole

Însuşirea bazelor generale ale mişcării, parametrispaţio-temporali (ritm, tempo, grad de încordare)

Gimnastica de performanţă

Acrobatică

Individual: static

În grup: perechi piramideLa aparatespeciale: plas

ă dinamică

ă roată trambulină basculă

Ritmicăsportivă

Individual:liber

cu obiecteAnsamblu: liber cu obiecte

Gimnasticrtistic

ăăa

Masc.: Sol Cal Inele Sărit Paral BaraFem.: Sărit Paral

Gimnasticăaerobică

Tradiţional

Competiţională Individual Perechi mixte Trio

Gimnasticaaplicată

Fig, 1,1, Ramurileşi mijloacele gimnasticii (Rusu, I., Paşcan, I., Grosu, E., Cucu, V., 1998)

Ăărareţ

BîrnăSol

G.

pt.

igienicţie

G. Medical

ăG. în produc

ăG. alte ranurisportive

Formaţia ţiunişi no

8

- solidaritatea;- capacitatea de autoapreciere;- simţul răspunderii colective;- spiritul de observaţie şi altele.

8. Foloseşte pe o scară largă acompaniamentul muzical, dezvoltă simţul ritmului şiexpresivitatea mişcării.

9. Gimnastica cere o ţinută corectă estetică – se referă la atitudinea fizică a corpuluiîn diferite poziţii şi mişcări.

10. Obligativitatea formei de execuţie. În gimnastică, valoarea şi efortul execuţieisunt determinate atât de conţinutul ( dificultatea, complexitatea) exerciţiului, cât şi de formasub care el a fost executat.

Forma de execuţie trebuie să fie:- precisă;- corectă;- estetică;- expresivă;- stabilă.

1.4. Sarcinile gimnasticii

Cele mai importante sarcini sunt :

o Asigurarea condiţiilor optime pentru: întărirea sănătăţii dezvoltarea corectă şi armonioasă a organismului.

o Să contribuie la dezvoltarea capacităţilor motrice condiţionale, coordinative şiintermediare.

o Prin mijloacele specifice de care dispune, formează capacitatea individului dea-şi relaxa diferite grupe musculare sau întregul corp, relaxare necesară dupădiferite activităţi cotidiene.

o Să dezvolte principalele funcţii ale organismului care să asigure baza sănătăţiişi capacităţii de muncă.

o Formarea şi dezvoltarea ţinutei corecte şi expresive a mişcărilor, contribuindastfel la educarea estetică a executanţilor.

o Corectarea unor atitudini deficiente şi combaterea influenţei negative asupraorganismului, datorate unor activităţi profesionale unilaterale.

o Corectarea unor deficienţe motorii rezultate ca urmare a unor traumatisme.o Menţinerea şi dezvoltarea capacităţii fizice la vârstă înaintată.o Asigurarea unui suport fizic corespunzător altor discipline sportive.o Prin mijloacele sale, gimnastica determină însuşirea tehnicii de bază a oricăror

mişcări.

d) Sumar

În cadrul acestui modul s-au realizat obiectivelor menţionate anterior.

e) Întrebări recapitulative şi teme de control

1. Precizaţi ramurile gimnasticii.2. Enumeraţi principalele grupe de mijloace aparţinând gimnasticii de bază.3. Dati exemple de mijloace din fiecare ramură a gimnasticii

9

4. Faceti o comparatie intre caracteristicile gimnasticii şi ale unei alte ramuri sportivecunoscute, la alegere

f) Bibliografie modul

Pascan,I., 2006, Gimnastica în şcoală, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, pag. 7-9.Fekete, J., 1996 Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. Librăriile Crican, Oradea

Pag. 11- 19

Modul 2: Terminologia gimnasticii


Scopul acestui modul este prezentarea principalelor termeni folosiţi în gimnasticăpentru denumirea poziţiilor, mişcărilor şi exerciţiilor.

Ca obiective, se vor atinge următoarele: Prezentarea cerinţelor terminologiei; Prezentarea planurilor şi axelor în care se execută mişcările; Determinarea poziţiei şi locului executantului faă de aparat; Prezentarea poziţiilor fundamentale ale corpului uman; Însuşirea poziţiilor şi mişcărilor segmentelor corpului; Prezentarea regulilor de descriere a poziţiilor, mişcărilor, exerciţiilor şi

de alcătuire a complexelor de exerciţii; Prezentaea grafică (desenarea) a poziţiilor; Prezentarea semnelor folosite şi a semnificaţiei lor în desenarea şi

descifrarea exerciţiilor

b) Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anteriorÎn cadrul primului modul au fost prezentate conceptul de gimnastică, ramurile si mijloacelegimnasticii, caracteristicile şi sarcinile gimnasticii.


Terminologia gimnasticii cuprinde totalitatea termenilor folosiţi pentru:a. denumirea poziţiilor;b. denumirea mişcărilor;c. denumirea exerciţiilor;d. modalitatea de reprezentare şi descriere a poziţiilor, mişcărilor şi exerciţiilor.

Cerinţele terminologieiPentru îndeplinirea funcţiei de comunicare, terminologia gimnasticii trebuie să

respecte anumite cerinţe de bază, cum sunt:1. Să respecte particularităţile de limbă. În denumirea unei poziţii sau mişcări, să

utilizeze cuvinte din fondul lexical principal.2. Să fie ştiinţifică, dar în acelaşi timp şi accesibilă.3. Să fie unitară – să aibă acelaşi înţeles în toate domeniile activităţilor corporale.4. Să fie precisă, pentru a evita interpretări diferite ale unor termeni.

10

5. Să fie clară, să oglindească cât mai real imaginea mişcării.6. Să fie concisă. Descrierea terminologică să fie scurtă, să nu conţină elemente

suplimentare sau să îngreuneze înţelegerea termenului.- Mişcarea de ridicare ( sau balansarea ) a braţelor, a piciorului de obicei se

execută cu membrele întinse.- Pentru a respecta cerinţa conciziei se pot folosi anumiţi termeni convenţionali,

cum sunt: ,, podul” ,, sfoara „ ,, roata” ,, sărituri ca mingea”- Se pot utiliza termeni sugestivi, cum sunt: mersul piticului, mersul ursului,

mersul păianjenului, tăvălugul, şenila etc.7. Să servească drept mijloc de comunicare internaţională -- termenii care poartă

numele sportivilor (gimnaştilor ) care au executat prima dată , într-un concurs oficial,elementele respective, cum sunt; Danilova, Ginger, Comăneci, Kovács, Drăgulescu,Diamidov, Endo, Tsukahara, Stalder, etc.

Planurile şi axele în care se execută mişcările Planul frontal – împarte corpul într-o parte anterioară şi una posterioară. Mişcări

posibile: pas lateral spre stânga sau spre dreapta, îndoirea trunchiului lateral spre stânga sauspre dreapta, ridicarea braţelor lateral, etc.

Planul sagital – este perpendicular pe planul frontal şi împarte corpul într-o partestângă şi una dreaptă. Mişcări posibile: pas înainte sau înapoi, îndoirea trunchiului înainte sauînapoi, balansări de braţe înainte şi înapoi, etc.

Planul orizontal – este perpendicular pe cele două planuri prezentate şi împartecorpul într-o parte superioară şi una inferioară. Mişcări posibile sunt: rotări de trunchi,răsucirea trunchiului, întoarceri de diferite grade, etc.

Axul longitudinal este linia imaginară care străbate corpul de la creştet la călcâie.Exemple de mişcări: întoarceri spre stânga sau dreapta, piruete, etc.

Axul transversal este linia imaginară care uneşte cele două puncte acromiale alearticulaţiei scapulo-humerale. Exemple de mişcări: rostogolire înainte sau înapoi, salt înaintesau înapoi, etc.

Axul sagital sau antero-posterior este linia imaginară care străpunge corpul dinpartea anterioară spre cea posterioară. Exemple de mişcări pot fi: roata laterală, salt lateral,etc.

Poziţia şi locul executantului faţă de aparatSe iau în considerare:

axul principal al aparatului; axul transversal al executantului; orientarea corpului faţă de aparat – facial, dorsal sau costal; locul faţă de aparat – la capăt, la mijloc, interior, exterior.

Pornind de la aceste considerente, ne întâlnim cu două situaţii principale: situaţii longitudinale; situaţii transversale.

Poziţia longitudinală. Vorbim despre această situaţie atunci când axul principal alaparatului şi axul transversal al executantului se găsesc în poziţii paralele. În acest caz înfuncţie de orientarea corpului avem:

a. facial longitudinal;b. dorsal longitudinal;c. costal dreapta longitudinal;d. costal stânga longitudinal.

11

Poziţia transversală. Ne aflăm în această situaţie atunci când axul principal alaparatului şi axul transversal al executantului se găsesc în poziţii perpendiculare. În funcţie deorientarea corpului putem avea:

a. facial transversal;b. dorsal transversal;c. costal dreapta transversal;d. costal stânga transversal.

Poziţiile corpului

A. Poziţii fundamentale- stând;- pe genunchi;- aşezat;- culcat;- atârnat;- sprijinit.

I. Stând

Caracteristici:- Este o poziţie bipedă, ortostatică;- Greutatea corpului este repartizată în mod egal pe ambele picioare;- Picioarele sunt apropiate şi întinse, călcâiele lipite, vârfurile depărtate la

aproximativ o lăţime de talpă;- Trunchiul este menţinut drept, abdomenul supt, toracele uşor ridicat, umerii pe

aceeaşi linie;- Capul se ţine drept, bărbia uşor ridicată, privirea înainte;- Braţele sunt întinse, lipite de corp, palmele de asemenea, întinse, degetele

apropiate şi în contact cu partea lateral-externă a coapselor; - Poziţia „ stând” din gimnasticăeste estetică şi fiziologică. Exersată sistematic, are influenţă pozitivă asupra formării ţinuteicorecte şi efecte corective asupra atitudinilor vicioase ale corpului.

Poziţii derivate din „stând”a. Stând pe vârfuri;b. Stând pe călcâie;c. Stând cu genunchii uşor îndoiţi;

12

d. Stând cu genunchii mult îndoiţi – ghemuit;e. Stând cu picioarele depărtate lateral;f. Stând depărtat în plan antero-posterior cu piciorul stâng înainte;

g. Stând fandat înainte;h. Stând fandat lateral;i. Stând fandat înapoi (poziţia de apărare);j. Stând cu picioarele încrucişate, stângul peste dreptul;k. Stând pe un picior, celălalt (pe vârf) sprijinit înainte;

l. Stând pe un picior, celălalt ridicat înainte;m. Stând pe un picior, celălalt ridicat înapoi;n. Stând pe un picior uşor îndoit, celălalt îndoit ridicat înapoi;o. Stând pe un picior, celălalt vârf sprijinit pe banca de gimnastică.

II. Pe genunchi

l m n o

g h i j k

d e f

a b c

13

Caracteristici:- Picioarele sunt îndoite din articulaţia genunchilor în unghi drept;- Contactul pe suprafaţa de reazem se realizează cu genunchii, cu partea anterioară

a gambelor şi cu regiunea superioară a labelor;- Picioarele sunt apropiate, călcâiele lipite, vârfurile întinse;- Segmentul vertical ( de la cap la gambe ) are o ţinută dreaptă, similară cu cea a

poziţiei „ stând”.Poziţii derivate din „ pe genunchi”

a. Stând pe genunchi cu genunchii depărtaţi;b. Stând pe genunchi cu călcâiele depărtate;c. Stând pe genunchi cu picioarele depărtate;d. Stând pe un genunchi, celălalt sprijinit înainte;

e. Stând pe un genunchi, celălalt ridicat lateral;f. Stând pe un genunchi, celălalt ridicat înapoi;g. Stând pe genunchi, aşezat pe călcâie;h. Stând pe genunchi, aşezat pe călcâie cu genunchii depărtaţi.

III. Aşezat

Caracteristici:- În această poziţie corpul formează două segmente, unul vertical de la creştet la

şezut, şi altul orizontal de la şezută la călcâie;- Sprijinul corpului are loc pe bazin şi regiunea posterioară a picioarelor;- Capul, trunchiul, spatele, umerii păstrează aceeaşi atitudine ca în poziţia „stând”;- Braţele sunt situate lângă corp şi uşor îndoite din coate;- Palmele, având degetele apropiate şi întinse, sunt aşezate pe suprafaţa de reazem,

alături de şezută.Poziţii derivate din „aşezat”

e f g h

a b c d

14

a. Aşezat sprijinit înapoi;b. Aşezat depărtat;c. Aşezat cu picioarele încrucişate, dreptul peste stângul;d. Aşezat cu picioarele îndoite

e. Aşezat cu picioarele îndoite şi depărtate;f. Aşezat ghemuit;g. Aşezat „turceşte” cu picioarele încrucişate;

h. Aşezat echer;i. Aşezat echer depărtat;j. Aşezat sprijinit costal dreapta

IV. Culcat

Caracteristici:- În gimnastică şcolară poziţia de culcat este clinostatică, cu faţa în sus;- Corpul este întins, cu partea sa dorsală în contact aproape total cu suprafaţa

de reazem;- Picioarele sunt apropiate şi întinse cu vârfurile unite;- Braţele sunt întinse, lipite de corp, degetele apropiate.

În funcţie de orientarea corpului spre suprafaţa de reazem deosebim:- culcat dorsal;- culcat facial;- culcat costal.

Poziţii derivate din „culcat”a. Culcat dorsal cu picioarele depărtate;b. Culcat dorsal cu picioarele îndoite;

h i j

e f g

a b c d

15

c. Culcat dorsal cu picioarele ridicate înainte la 45º;

d. Culcat dorsal cu corpul răsturnat îndoit;e. Culcat facial cu picioarele depărtate;f. Culcat facial cu un picior ridicat înapoi;

g. Culcat costal stânga;h. Culcat costal stânga cu piciorul drept ridicat lateral;i. Culcat costal cu picioarele depărtate în plan antero-posterior.

V. Atârnat

Caracteristici:- Este o poziţie suspendată a corpului, susţinută de un aparat sau o instalaţie în

majoritatea cazurilor cu ajutorul prizei mâinilor;- Centrul general de greutate al corpului se găseşte sub punctul de apucare (sau de

agăţare) ;- În această postură corpul se găseşte într-o poziţie de echilibru stabil;- Umerii se găsesc sub nivelul apucării;- Braţele, trunchiul şi picioarele apropiate sunt complet întinse;

g h i

d e f

a b c

16

- În funcţie de poziţia corpului în spaţiu deosebim: atârnat pe verticală, atârnat peorizontală şi atârnat răsturnat.

Poziţii derivate din „atârnat”a. Atârnat cu braţele îndoite;b. Atârnat cu genunchii îndoiţi;c. Atârnat dorsal;

d. Atârnat răsturnat îndoit;e. Atârnat răsturnat;f. Planşă facială (atârnat cu corpul la orizontală);

g. Planşa dorsală;h. Atârnat agăţat la genunchi;i. Atârnat şi agăţat cu vârfurile picioarelor (cuib).

VI. Sprijin

g h i

d e f

a b c

17

Caracteristici:- Executantul se găseşte cu toată greutatea corpului susţinută numai în braţe;- Centrul general de greutate al corpului se găseşte de obicei deasupra

punctelor de sprijin;- Umerii se află, de asemenea, deasupra punctelor de reazem;- Braţele sunt întinse pe lângă corp, spatele drept şi umerii împinşi în jos;- Picioarele sunt întinse şi apropiate;- Corpul este drept, capul uşor ridicat;- În această poziţie corpul executantului se găseşte în echilibru instabil.

Poziţii derivate din „sprijin”a. Sprijin dorsal la bara fixă;b. Sprijin transversal, între bare, la paralele;c. Sprijin longitudinal, în afară, la paralele.

d. Sprijin echer la paralele;e. Sprijin transversal cu braţele îndoite la paralele;f. Sprijin plutitor la paralele;

g. Sprijin lateral la inele ( cruce );h. Sprijin lateral sagital la inele;i. Sprijin lateral răsturnat la inele:

B. Poziţii mixte:- sprijin ghemuit;- sprijin pe genunchi;- sprijin culcat;

g h i

d e f

a b c

18

- atârnat stând;- atârnat sprijinit;- atârnat culcat.

I. Sprijin ghemuit

Poziţii derivate din „ sprijin ghemuit”a. Sprijin ghemuit cu picioarele depărtate;b. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins înainte;c. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins înapoi;d. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt întins lateral;

e. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înainte;f. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înapoi;g. Sprijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat lateral.

II. Sprijin pe genunchi ( pe genunchi sprijin pe palme )

Derivate din poziţia „ sprijin pe genunchi”a. Sprijin pe genunchi cu genunchii depărtaţi;b. Sprijin pe genunchi, aşezat pe călcâie;c. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit înainte;d. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit înapoi;

e f g

a b c d

19

e. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins sprijinit lateral;f. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat înainte;g. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat înapoi;h. Sprijin pe un genunchi celălalt picior întins şi ridicat lateral.

III. Sprijin culcat

Derivate din „sprijin culcat”a. Sprijin culcat facial;b. Sprijin culcat dorsal;c. Sprijin culcat costal dreapta;

d. Sprijin culcat costal stânga;e. Spijin culcat facial cu picioarele depărtate;f. Sprijin culcat dorsal cu un picior ridicat;

g. Sprijin culcat costal cu un picior ridicat lateral;h. Sprijin culcat facial înalt;i. Sprijin culcat facial adânc;

g h i

d e f

a b c

e f g h

a b c d

20

j. Sprijin culcat dorsal înalt;k. Sprijin culcat costal înalt.l. Sprijin culcat costal adânc.

IV. Atârnat stând

Exemple de atârnat stând:a. Atârnat stând facial la bara fixă;b. Atârnat stând dorsal la bara fixă;c. Atârnat stând costal - stânga la inele;

d. Atârnat stând costal – dreapta la scara fixă, piciorul stâng ridicat lateral, mânastânga pe

şold;e. Atârnat stând facial, cu corpul îndoit la scara fixă.

V. Atârnat sprijinitExemple:

d e

a b c

j k l

21

a. Atârnat pe bara înaltă, sprijinit pe bara joasă la paralele inegale;b. Atârnat sprijinit la scara fixă cu corpul pe orizontală.

VI. Atârnat culcatExemple:

a. Atârnat pe bara înaltă, la paralele inegale, culcat facial pe bara joasă;b. Atârnat pe bara înaltă, la paralele inegale, culcat dorsal pe bara joasă;c. Atârnat la scara fixă, culcat dorsal pe lada de gimnastică

Poziţiile şi segmentele corpului

I. Poziţiile şi mişcările capuluiPoziţiile capului:

- aplecat înainte;- aplecat înapoi ( extensie );- aplecat lateral spre stânga;- aplecat lateral spre dreapta;- răsucit spre stânga;- răsucit spre dreapta;- aplecat şi răsucit;- răsucit şi aplecat.

Mişcările capului:- aplecare înainte;- aplecare înapoi;- aplecare spre stânga;- aplecare spre dreapta;- răsucire spre stânga;- răsucire spre dreapta;- rotare spre stânga;- rotare spre dreapta;- balansare laterală.

a b c

a b

22

II. Poziţiile şi mişcările braţelorPoziţiile braţelor întinse pe direcţii principale:

a. braţele jos;b. braţele înainte;c. braţele lateral;d. braţele sus.

Poziţiile braţelor întinse pe direcţii intermediare:a. braţele lateral-jos;b. braţele lateral-sus;c. braţele înainte-jos;d. braţele înainte-sus;

e. braţele înapoi-jos;f. braţele înapoi-sus;g. braţele pe diagonală.

Poziţiile braţelor întinse pe direcţii oblice:a. oblic-înainte-lateral-jos;b. oblic-înainte-lateral-sus;c. oblic-înapoi-lateral-jos;d. oblic-înapoi-lateral-sus.

e f g

a b c d

a b c d

23

e. braţele înapoi-jos;f. braţele înapoi-sus;g. braţele pe diagonală.

Poziţiile braţelor întinse pe direcţii oblice:a. oblic-înainte-lateral-jos;b. oblic-înainte-lateral-sus;c. oblic-înapoi-lateral-jos;d. oblic-înapoi-lateral-sus.

Poziţiile braţelor îndoite la 90º:a. braţele lateral, antebraţele înainte;b. braţele lateral, antebraţele sus;

c. braţele înainte, antebraţele sus;d braţele jos, antebraţele înainte.e. braţele lateral, antebraţele jos.

c d e

a b

a b c d

e f g

a b c d

24

Poziţiile braţelor îndoite complet:a. mâini pe coapse;b. mâini pe şold;c. mâini pe umeri;d. mâini la piept;

e. mâini pe creştet;f. mâini la ceafă;g. mâini la spate.

Poziţiile braţelor combinate sau mixte:a. poziţia braţelor în „ S”;b. braţele încrucişate înainte-jos;

c. mâna stânga la piept, braţul drept lateral;d. braţul drept lateral, braţul stâng sus;e. mâna stângă pe şold, braţul drept coroană sus.

Mişcările braţelorMişcările specifice braţelor au loc în următoarele articulaţii: articulaţiile degetelor,

pumnilor, coatelor şi a celor scapulo-humerale. Mişcările pot fi executate în diferite planuri şi

c d e

a b

e f g

a b c d

25

în jurul unor axe. Cele mai cunoscute mişcări sunt de: îndoire şi întindere; ridicare şicoborâre; depărtare-apropiere; balansare în diferite direcţii; rotare; răsucire; ducere;încrucişare; fluturare.

III. Poziţiile şi mişcările trunchiului

Poziţiile trunchiului:a. drept;b. aplecat la 45º;

c. aplecat la 90º;

d. îndoit înainte;e. îndoit lateral spre stânga;f. îndoit lateral spre dreapta;g. îndoit înapoi ( în extensie );

h. răsucit spre stânga;i. răsucit spre dreapta;j. aplecat – răsucit;

k. răsucit – aplecat;l. îndoit – răsucit;

m. răsucit – îndoit.

k l m

h i j

d e f g

a b c

26

Mişcările trunchiului:- aplecare (numai înainte);- îndoire: înainte, lateral spre stânga, lateral spre dreapta şi înapoi (extensie );- răsucire: spre dreapta şi spre stânga;- ridicare;- coborâre;- rotare;- aplecare cu răsucire;- îndoire cu răsucire;- răsucire cu aplecare;- răsucire cu îndoire;- val;- balansare.

Mişcările membrelor inferioare:Membrele inferioare pot executa un număr mare de mişcări, în planuri diferite. Cele

mai cunoscute mişcări sunt de:- îndoire – întindere;- ridicare – coborâre;- balansare;- depărtare – apropiere;- răsucire;- păşire;- încrucişare;- ducere;- fandare;- forfecare;- pedalare.

IV. Reguli de descriere a poziţiilor

Pentru descrierea poziţiilor, succesiunea cuvintelor folosite este următoarea:a. Primul cuvânt exprimă denumirea poziţiei fundamentale (sunt în număr de

şase);b. Al doilea cuvânt şi următoarele denumesc poziţiile segmentelor care nu se

găsesc în situaţiile obişnuite a poziţiei fundamentale, numite poziţii derivate, în succesiunealor, începând de la punctul (suprafaţa) de sprijin – adică de la picioare şi se continuă cutrunchiul, braţele şi capul – pentru primele patru poziţii fundamentale (stând, pe genunchi,aşezat şi culcat).

Pentru ultimele două poziţii fundamentale, atunci când corpul se găseşte înpoziţia sprijin sau atârnat, descrierea începe de la priză spre extremitatea opusă (de obicei sprepicioare).

Exemple:- Stând poziţia fundamentală ), depărtat, braţele lateral (poziţii derivate).

27

- Culcat dorsal ( poziţia fundamentală ), picioarele depărtate, braţele sus ( poziţiiderivate).

- Aşezat, picioarele îndoite şi depărtate, braţul stâng înainte, mâna dreapta pe şold.

- Atârnat, cu braţele îndoite, la bara fixă, picioarele depărtate.

V. Reguli de descriere a mişcărilor

Pentru descrierea mişcărilor, ordinea în care se folosesc cuvintele este următoarea:a. denumirea mişcării – primul cuvânt ( îndoire, aplecare, ridicare, etc);b. segmentul (partea corpului sau a corpul întreg) care va efectua mişcarea

(braţul, capul, trunchiul, etc.);c. direcţia de deplasare a segmentului (sau a corpului întreg );d. poziţia finală.

Exemple:- Ridicarea (a) braţelor (b) prin înainte (c) sus (d).- Balansarea piciorului înainte până la orizontală.- Îndoirea trunchiului spre stânga.

În cazul mişcărilor compuse şi complexe – mai multe segmente participă deodată laefectuarea unei acţiuni – se descriu, conform regulii de mai sus, mişcările efectuate de fiecaresegment în parte, începând cu picioarele şi continuând cu trunchiul, braţele şi capul - dacă

28

mişcările sunt efectuate din primele patru poziţii fundamentale – şi de la priză spreextremităţi, pentru ultimele două.

Exemple:- Pas lateral stânga cu aplecarea trunchiului înainte şi ridicarea braţelor lateral;

- Îndoirea uşoară a piciorului drept, balansarea stângului înainte cu ridicarea braţuluidrept sus şi mâna stânga pe şold.

VI. Reguli de descriere a exerciţiilor

Acestea presupun folosirea următoarelor succesiuni de cuvinte:a. se descrie poziţia iniţială din care începe exerciţiul, începând cu literă mare, iar

la sfârşit se pun două puncte; b. se descrie fiecare timp din care este format exerciţiul,folosind regulile de descriere a mişcărilor. Timpii se scriu cu cifre arabe,iar descriereamişcărilor cu litere mici. La sfârşitul fiecărui timp descris se pune punct şi virgulă ( ca semnde punctuaţie ); c. ultimul timp al fiecărui exerciţiu reprezintă poziţia finală, care poatecoincide cu poziţia iniţială a exerciţiului. La sfârşitul descrierii ultimului timp se pune punct.Dacă exerciţiul se efectuează şi pe partea opusă sau cu celălalt segment acest lucru trebuiespecificat – idem pe partea opusă.

Exemple pentru descrierea exerciţiilor:

- Stând:1. ridicarea braţelor înainte;2. pas lateral stânga cu ducerea braţelor lateral;3. îndoirea trunchiului lateral stânga, cu mâinile pe şolduri;4. revenire în poziţia iniţială;5 – 8 idem 1 – 4 spre partea opusă (se repetă ex. spre dreapta).

- Stând, depărtat, braţele lateral:- 1,2 îndoirea trunchiului spre stânga, cu arcuire de 2x, mâini pe şolduri;

4 1 +2 3

29

- 3,4 idem 1,2 pe partea opusă (spre dreapta ).

VII. Reguli de descriere şi de alcătuire a complexelor de exerciţii

a. Se numerotează exerciţiile, în ordine, cu cifre romane;b. Se descrie fiecare exerciţiu conform regulilor de descriere a exerciţiilor;c. Exerciţiile se ordonează în funcţie de scopul urmărit şi se eşalonează într-o ordine

prestabilită, şi anume:- exerciţii uşoare pentru cap şi braţe ;- exerciţii pentru trunchi (abdomen, spate, părţile laterale);- exerciţii pentru picioare.

Precizări:Trebuie să fie un raport optim între exerciţiile cu caracter de mobilitate şi întindere,

exerciţiile cu caracter de forţă şi de relaxare, executate din diferite poziţii iniţiale. La începutse introduc exerciţiile simple. În continuare se folosesc mişcări compuse şi complexe, care seadresează la mai multe segmente (părţi ale corpului) în acelaşi timp. Complexele se terminăcu exerciţii efectuate (de obicei) din poziţia stând, ale căror mişcări de bază sunt săriturile. Uncomplex este alcătuit din 8 -10 sau 12 exerciţii în funcţie de vârsta, nivelul de pregătiremotrică a executanţilor, obiectivele operaţionale stabilite pentru lecţie, etc.

Exemple:

Exerciţiul IStând:

1. ridicarea braţelor înainte;2. rotarea braţelor înainte;3. rotarea braţelor înapoi;4. coborârea braţelor jos.

Exerciţiul IIStând, depărtat, braţele sus:

1. extensia trunchiului;

4 1 2 3

2X +(2X)

30

2. îndoirea trunchiului cu aşezarea palmelor pe sol;3. îndoirea trunchiului spre stânga, mâini pe şolduri;4. idem 3 spre dreapta.

Prezentarea grafică a poziţiilor

La alcătuirea desenelor trebuie respectate anumite reguli:a. Imaginea desenată se raportează faţă de linia orizontală care reprezintă solul.b. Imaginea poate fi desenată în întregime pe linia solului, în întregime deasupra

liniei sau cu o parte deasupra şi cealaltă parte dedesubtul liniei.c. În desen trebuie să se păstreze proporţiile corpului. Aceste proporţii sunt

următoarele:- capul reprezintă a şaptea parte a înălţimii corpului;- membrele inferioare jumătate din corp (3,5 părţi);- trunchiul reprezintă 2,5 părţi;- membrele superioare reprezintă 3 părţi din lungimea corpului.

d. Corpul executantului se reprezintă prin desen liniar privit din faţă, din profil saudin spate, în funcţie de cum este mai sugestiv. Aceeaşi poziţie reprezentată din faţă sau lateralnu înseamnă că s-a efectuat o întoarcere acest lucru se materializează prin semne specialedistincte;

e. Capul văzut din faţă este reprezentat printr-un cerc, din spate cercul esteumplut, iar din profil direcţia de orientare este reprezentată printr-o linioară în mijloculcircumferinţei cercului.

Exemple pentru desenarea corpului privit din faţă:

Exemple pentru desenarea corpului privit din lateral:

76543

21

1 2 3 +(4)

31

Exemple pentru desenarea corpului privit din spate:

Semne folosite şi semnificaţia lor în desenarea exerciţiilor

Semnele utilizate se împart în trei grupe:I. semne folosite deasupra liniei solului;

II. semne folosite dedesuptul liniei solului;III. semne folosite la capătul liniei ( în prelungirea liniei orizontale ).

I. Semnele folosite deasupra liniei solului:1. Linia dreaptă, cu săgeată la capăt, reprezintă direcţia de efectuare a mişcării. Se

desenează lângă partea corpului care efectuează mişcarea.

Exemple: a. Stând: - pas lateral cu piciorul stâng în stând depărtat;b. Stând: - pas înainte cu piciorul stâng în stând depărtat sagital;c. Stând: - balansarea braţelor prin înainte sus;d. Stând: - pas lateral şi îndoirea piciorul stâng în stând fandat cu

balansarea braţelor lateral

2. Arcul de cerc cu săgeată la capăt se utilizează la reprezentarea mişcărilorcirculare, efectuate cu diferite segmente ale corpului. Săgeta indică sensul de rotaţie, iaramplitudinea mişcării se exprimă în mărimea arcului de cerc, care se termină cu săgeata.

Exemple:a. Stând, braţele sus: - rotarea braţelor înainte;b. Stând, braţele sus: - rotarea braţelor înapoi;

a b c d

32

c. Stând, braţele sus: - rotarea braţelor spre interior în plan frontal;d. Stând, braţele sus: - rotarea braţelor spre exterior şi în jos, în plan frontal;e. Stând, depărtat, trunchiul aplecat înainte, mâini pe şolduri: - rotarea trunchiului

sprestânga.

3. Reprezintă schimbarea direcţiei prin întoarcere. Se scrie lângă imagine (desen)cifra care exprimă gradul întoarcerii, folosind unele din semnele prezentate.

Exemple:a. Stând: - întoarcere 180 de grade spre stânga;b. Stând: - întoarcere 90 de grade spre stânga şi trecere în sprijin ghemuit;c. Stând, genunchii uşor îndoiţi, braţele înapoi jos: - săritură dreaptă cu balansarea

braţelor prin înainte sus şi întoarcere 360 de grade în poziţia iniţială.

4. Linia frântă pe orizontală se foloseşte pentru reprezentarea arcuiriloratunci când din desen nu reiese acest lucru. Se desenează lângă articulaţia în care serealizează arcuirea.

Exemple:a. Stând, depărtat, mâini pe şolduri: - fandare laterală spre stânga, cu arcuire;b. Stând , braţele sus: - îndoirea picioarelor,cu arcuire şi rotarea braţelor înainte;c. Atârnat stând facial la scara fixă: - îndoirea cu arcuire a corpului din

articulaţiile coxo- femurale.

180o

90o

360o

a b c

O18090o

½

33

5. Semnul liniei frânte pe verticală se foloseşte pentru indicarea bătăilor din palmesau picioare (glezne ).

Exemple: a. Stând, depărtat, braţele sus: - bătaia palmelor sus;b. Sprijin culcat facial: - impuls din braţe şi bătaia palmelor;c. Aşezat, sprijin înapoi, picioarele ridicate la 30°: bătaia gleznelor.

6. Linia orizontală arată priza apropiată sau membrele inferioare cu vârfurileapropiate.

Exemple:a. Stând cu vârfurile apropiate;b. Atârnat dorsal, la scara fixă, cu priză apropiată;c. Atârnat, stând facial cu corpul îndoit, la scara fixă, cu priză apropiată.

7. Semiluna ( sau semicercul deschis spre partea de sus ) indică priza de jos.

Exemplu: Atârnat dorsal, la scara fixă, cu priză de jos.

a b c

a b c

a b c

34

8. Semnul ,, +” deasupra liniei solului se scrie atunci când mişcarea se executănumai cu segmentul drept sau întoarcerea se realizează spre dreapta.

Exemple:a. Stând: - ridicarea piciorului drept înainte până la orizontală cu îndoirea

braţelor, mâini pe şold;b. Stând, depărtat, braţele lateral: - întoarcere de 90° spre dreapta în stând.

II. Semnele folosite dedesuptul liniei solului:

1. Cifrele scrise sub linia solului exprimă timpii în care sunt realizate mişcările.

Exemple:a. Stând:

1. trecere în sprijin ghemuit;2. prin săritură înapoi trecere în sprijin culcat facial cu picioarele depărtate;3. săritura înainte în sprijin ghemuit;4. ridicare în stând.

4 1,3 2

1,3 21, 2

+

+90o

a b

35

b. Stând:1. aplecarea trunchiului înainte cu îndoirea braţelor, mâini pe şolduri;2. îndoirea trunchiului cu întinderea braţelor, mâinile pe sol;3. trecere în sprijin ghemuit;4. întinderea picioarelor cu revenire la T2;5. revenire la T1;6. revenire în poziţia iniţială.

2. Reprezintă o mişcare executată în tempo lent şi durează mai mult de un timp.

Exemple:a. Aşezat, braţele sus:

1 - 2 trecere în culcat dorsal, braţele sus;3 – 4 ridicarea trunchiului şi revenire în P.I.

b. Culcat facial, braţele sus:1 – 3. ridicarea trunchiului înapoi sus, în extensie şi coborârea braţelor lateral;4. coborârea trunchiului în culcat facial cu ridicarea braţelor sus.

3. Semnul „x” semnifică repetarea mişcării (ex: arcuiri, bătăi din palme etc.)

Exemple:a. Stând, braţele sus:

3X2X

4 1-3

3-4 1-2

1-31-2

6 1,5 2,4 3

36

1,2 îndoirea trunchiului înainte de 2x;3. trecere în sprijin ghemuit;4. ridicare în stând.

b. Aşezat, sprijin înapoi:1. ridicarea bazinului şi întinderea corpului în sprijin culcat

dorsal;2,3 îndoirea şi arcuirea genunchilor de 2x;4. revenire în P.I.

4. Semnul reprezintă pauză în mişcare. Menţinerea unei poziţii în timpulexerciţiului este reprezentată prin încercuirea timpului (timpilor) respectiv.

Exemple:a. Culcat dorsal, braţele lateral:

1. ridicare în aşezat echer;2-3. menţinerea poziţiei (pauză de mişcare );4. revenire în poziţia iniţială.

b. Stând:1-2. ridicarea piciorului stâng înainte şi a braţelor sus;3. menţinerea poziţiei;4. revenire în P.I.

4 1, 2-3

1-22-3

4 1 2x

2 x 3

37

5. Două sau mai multe acţiuni efectuate în acelaşi timp se reprezintă printr-oacoladă şi leagă imaginile sub care se scrie timpul respectiv.

Exemple:a. Stând, braţele sus:

1,2,3. aplecarea trunchiului înainte, cu arcuire de 3x şicoborârea braţelor lateral;

4. îndoirea trunchiului, palmele pe sol şi întindereacorpului în stând cu braţele sus.

b. Stând:1. balansarea piciorului stâng şi a braţelor lateral cu trecere în stând fandat pe

piciorul stâng, mâini pe şold;2. revenire în stând.

6. Semnul se foloseşte pentru reprezentarea mişcărilor efectuate în direcţia opusăsau cu segmentul celălalt. Se scrie un “+” înaintea timpului mişcării.

Exemple:a. Sprijin ghemuit:

1. ridicare în stând pe piciorul drept cu balansarea piciorului stâng înainte şibătaia

+(3)

2 1

3x 4

4 1-2, 3

38

palmelor sub genunchi;2. coborârea piciorului stâng şi ridicarea braţelor în stând cu braţele sus;3. idem T1 dar cu piciorul drept;4 . revenire la P.I.

b. Aşezat, sprijin înapoi:1. ridicarea bazinului în sprijin culcat dorsal cu balansarea

piciorului stâng înainte;2. coborârea piciorului stâng în sprijin culcat dorsal;3 idem T1 cu piciorul opus;4. revenire în P.I.

III. Semnele folosite în prelungirea liniei orizontale :

1. Acest semn reprezintă repetarea întregului exerciţiu pe parteasau direcţia opusă.

Exemple:a. Stând:

1. pas lateral cu piciorul stâng, ridicarea braţelor lateral;2. aplecarea trunchiului înainte;3. idem T1;4. revenire în P.I.

5- 8. idem 1- 4 pe partea opusă (cu piciorul drept).

b. Stând:1. balansarea piciorului stâng şi a braţelor lateral;2. trecere în stând fandat pe piciorul stâng, îndoirea braţelor,

4 1 ,3 2+

+

4 1, +(3) 2

4 1 , + (3 ) 2

39

mâini pe şold;3. idem T1;4. revenire în P.I.5-8. idem T 1-4 pornind cu piciorul drept.

2. Repetarea întregului exerciţiu conform cifrei scrise după linia solului.

Exemple:a. Stând:

1. aplecarea trunchiului înainte, ridicarea braţelorlateral;

2. îndoirea trunchiului coborârea palmelor pe sol;3. idem T1;4. revenire în P.I.

b. Culcat dorsal, braţele sus:1-2. ridicarea trunchiului în aşezat, coborârea braţelor lateral;3-4. revenire în P.I.;5-6. ridicarea picioarelor la 90°;7-8. coborârea picioarelor cu revenire în P.I.

5x

4 1,3 24x

3-4, 7-8 1-2 5-65X

4X2X

4 1,3 2+

40

3. Întregul exerciţiu se execută şi pe partea opusă şi se repetă conform cifrei.

Exemple:a. Sprijin culcat facial:

1. întoarcere 180° spre stânga în sprijin culcat dorsal;2. întoarcere 180° tot spre stânga în sprijin culcat facial;3. îndoirea braţelor;4. întinderea braţelor;5-8. idem T1-4 cu întoarcere în direcţia opusă.

4x

b. Stând pe genunchi:1. întinderea piciorului stâng lateral, ridicarea braţelor sus;2. îndoirea şi răsucirea trunchiului spre stânga, mâinile ating

vârful piciorului3. idem T1;4. revenire în PI.5-8. idem T1-4 pe partea opusă pornind cu piciorul drept. 4x

d) SumarÎn cadrul acestui modul au fost prezentate:

Cernţele terminologiei gimnasticii; Planurile şi axele în care se execută mişcările; Poziţiile corpului; Poziţiile şi mişcările segmentelor corpului; Reguli de descriere a poziţiilor, mişcărilor şi exerciţiilor; Desenarea poziţiilor; Semne folosite şi semnificaţia lor în desenarea şi citirea (descifrarea)

exerciţiilor.

e) Sarcini şi teme ce vor fi notate

1. Care sunt cerinţele de bază ale terminologiei gimnasticii?2. Care sunt planurile şi axele în care se execută mişcările corpului şi segmentelor

sale? Dati exemple!3. În ce constă diferenţa dintre poziţia longitudinală şi cea transversală a

executantului faţă de aparat? Prezentaţi situaţii concrete!4. Enumeraţi poziţiile fundamentale ale corpului.

4 1, 3 2+ 4x

2, 4 1 3+ 4x

180 1800 0

+4X

41

5. Care este diferenţa dintre poziţia fundamentală ,,sprijin” şi cea de ,,atârnat”?6. Care sunt principalele grupe de poziţii mixte?7. Daţi exemple de poziţii mixte la diferite aparate de gimnastică.8. Care sunt poziţiile braţelor întinse pe direcţii principale?9. Precizaţi poziţiile braţelor întinse pe direcţii intermediare.10. Enumeraţi cele mai importante mişcări ale trunchiului.11. Care sunt regulile de descriere a exerciţiilor?12. Precizaţi regulile care trebuie respectate la alcătuirea desenelor.13. Care sunt semnele folosite deasupra liniei solului şi precizaţi semnificaţia lor.14. Care este diferenţa dintre semnul ,,+” utilizat deasupra liniei solului şi cel

utilizat dedesubtul liniei?15. Explicaţi în ce constă diferenţa dintre semnele folosite: ,,1,2” şi ,,1-2” sau ,,2x”

şi„1-2”.

16. Precizaţi semnificaţia semnului utilizat ---------+5x..Daţi exemple concrete!

f) Bibliografie modul nr 2

1. Paşcan, I., 2006, Gimnastica în şcoală, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, pag. 10-46.

2. Fekete, J.,1996, Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. Librăriile Crican, Oradea, pag.20 - 67

Modul 3: Exerciţii de dezvoltare fizică generală;

a) Scopul şi obiectivele modululuiScopul acestui modul constă în prezentarea conceptului de exerciţii de dezvoltare

fizică generală, a caracteristicilor şi importanţei lor precum şi a celor mai importante criteriidupă care fot fi grupate, în scop didactic.

Ca obiective, se vor atinge următoarele: Caracteristicile exerciţiilor de dezvoltare fizică generală; Funcţiile exerciţiilor de dezvoltare fizică generală; Clasificarea exerciţiilor de dezvoltare fizică generală.

b) Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anteriorÎn cadrul primului modul au fost prezentate, în primul rând, obiectivele privind ramurile şimijloacele gimnasticii, pentru ca apoi, în modulul 2, să fie precizată terminologia ştiinţifică agimnasticii pentru denumirea poziţiilor, mişcărilor şi exerciţiilor, valabilă pentru orce ramurăsportivă


Exerciţiile de dezvoltare fizică generală „constituie unul din mijloacele gimnasticiide bază şi sunt formate dintr-o mare varietate de mişcări create de oameni în scopul

42

dezvoltării armonioase a organismului din punct de vedere morfologic şi funcţional, şi pentruperfecţionarea posibilităţilor lui de mişcare” (Mărcuţ, P., Cucu, B., 2005, p. 46).

Datorită diversităţii foarte mari, de-a lungul anilor, aceste exerciţii au fost cunoscutesub denumiri diferite, ca: exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă, exerciţii de pregătirefizică, exerciţii pentru prelucrarea analitică şi selectivă a aparatului locomotor, exerciţiianalitice etc.

Toate aceste denumiri ne demonstrează caracterul larg şi aplicabilitatea foartevariată a acestor exerciţii.

Noţiunea de dezvoltare fizică cuprinde atât procesul de creştere, cât şi de dezvoltare.Creşterea reprezintă un proces de amplificare şi acumulare cantitativă, de sporire în

greutate, volum, diametru, lungime etc.Dezvoltarea presupune adaptarea şi perfecţionarea calitativă a tuturor sistemelor şi

organelor, de îmbunătăţire a indicilor funcţionali ai acestora.

1. Caracteristicile exerciţiilor de dezvoltare fizică generală: Sunt mişcări construite, de o foarte mare varietate, atât din punct de vedere alinfluenţei, cât şi din punct de vedere al formei de execuţie. Fiind exerciţii create, posibilitatea de a modifica structura mişcărilor şi aparticularităţilor efortului solicitat sunt nelimitate. Exerciţiile de dezvoltare fizică sunt analitice, executate cu diferite segmenteale corpului, liber şi cu îngreunări. Fiind mişcări analitice, influenţează selectiv capacitatea de contracţie şirelaxare a fiecărui lanţ muscular în parte, măresc mobilitatea articulaţiilor, supleţea şielasticitatea musculaturii segmentelor. Ele dezvoltă o serie de aptitudini psiho-motrice, cum sunt: viteza de reacţie,coordonarea, orientarea spaţială şi de timp, etc. Solicitând concentrarea atenţiei, spiritul de observaţie, memoria motrică, simţuldisciplinei şi ordinii, influenţează în mod favorabil latura psihică a executantului. Permit gradarea precisă a efortului, atât din punct de vedere al volumului, cât şi alcomplexităţii.

2. Funcţiile exerciţiilor de dezvoltare fizică generalăExerciţiile de dezvoltare fizică contribuie la:

- formarea bazelor generale ale mişcărilor (direcţia, ritmul, tempoul, durata,amplitudinea, traiectoria, etc.)

- asigurarea dezvoltării fizice armonioase;- pregătirea organismului în vederea efectuării unor eforturi;- dezvoltarea calităţilor motrice de bază;- formarea şi menţinerea reflexului de postură (ţinută corectă a corpului );- prevenirea efectelor negative ale inactivităţii;- corectarea deficienţelor fizice;- recuperare în kinetoterapie;- învăţarea deprinderilor motrice (funcţia metodică ).

3. Clasificarea exerciţiilor de dezvoltare fizicăLiteratura de specialitate prezintă mai multe criterii, în scop didactic. Cele mai

cunoscute criterii sunt:3.1. Criteriul formei de practicare

- exerciţii libere;- exerciţii cu partener (în perechi şi grup);

43

- exerciţii cu obiecte;- exerciţii cu şi la aparate speciale.

3.2. Criteriul influenţei asupra organismului- exerciţii care stimulează tonicitatea şi troficitatea musculaturii;- exerciţii pentru dezvoltarea analitică a musculaturii segmentelor;- exerciţii pentru îmbunătăţirea funcţiei vitale;- exerciţii care formează ţinuta corectă prin întărirea reflexului de postură.

3.3. După complexitatea mişcărilor efectuate- exerciţii simple;- exerciţii compuse;- exerciţii complexe.

3.4. Criteriul anatomic- exerciţii pentru cap şi gât;- exerciţii pentru braţe şi centura scapulo- humerală;- exerciţii pentru trunchi ( abdomen, spate, părţi laterale );- exerciţii pentru membrele inferioare.

3.5. Criteriul activităţii musculare- exerciţii pentru dezvoltarea forţei musculare;- exerciţii pentru dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii

articulare;- exerciţii cu caracter de relaxare.

4. Caracteristicile activităţii musculare

4.1. Exerciţii cu caracter de forţăUna din proprietăţile principale ale musculaturii este capacitatea sa de a se

contracta. Această activitate se manifestă sub trei forme:- dinamică (izotonică );- statică (izometrică );- combinată (auxotonică ).

a. Contracţia dinamică – izotonică; caracteristici:- scurtarea fibrelor musculare;- apropierea şi depărtarea segmentelor osoase între origine şi inserţie;- reprezintă forma cea mai naturală pentru dezvoltarea forţei;- presupune o alternare înlănţuită a contracţiei cu relaxarea;- se asigură cele mai bune condiţii de nutriţie a muşchilor activi;- se creează posibilităţi de odihnă în timpul activităţii – datorită alternării

contracţiei cu relaxarea.Modalităţi de acţionare a forţei dinamice:

- forţa de învingere (contracţie concentrică );- forţa de cedare (concentraţia excentrică ).

Exerciţiile de dezvoltarea forţei cu caracter dinamic cuprind:- exerciţii care utilizează greutatea propriului corp sau a segmentelor sale ( ex.:

flotări, genoflexiuni, ridicarea picioarelor din aşezat etc. );- exerciţii cu partener;- exerciţii cu îngreuieri ( gantere, mingi medicinale, etc. );- exerciţii cu şi la aparate.

b. Contracţiile statice – izometrice; caracteristici:- creşterea tensiunii interne fără modificarea lungimii fibrei musculare;- în articulaţie nu se produce mişcare;

44

- localizarea precisă a efortului;- nu se educă motricitatea.

c. Contracţiile combinate – auxotonice ( intermediare ):- Cuprind o formă de activitate des întâlnită în gimnastică, care combină

ambele forme de manifestare. Exemple: (a) Ridicare în stând pe mâini din forţă, la diferiteaparate şi pornind din diferite poziţii iniţiale; (b) din sprijin echer, la inele, trecere princoborârea corpului în sprijin lateral (echer sau cu corpul întins).

Exerciţiile de dezvoltarea fizică generală, folosind cele trei modalităţi de contracţie,contribuie la dezvoltarea celor trei forme de manifestare a forţei specifice gimnasticii:

- forţa maximală;- forţa explozivă;- forţa în regim de rezistenţă.

Forţa maximală se dezvoltă:- prin mişcări dinamice executate în tempo lent;- prin exerciţii statice menţinute.

Forţa explozivă se dezvoltă prin:- mişcări dinamice executate în tempo rapid.

Forţa în regim de rezistenţă se realizează prin:- mărirea numărului de repetări în cadrul seriilor.

Factorii care determină valoarea forţei:1. Numărul fibrelor musculare angrenate în contracţie . Valoarea forţei este

direct proporţională cu numărul fibrelor angrenate.2. Grosimea muşchiului – suprafaţa de secţiune transversală. Cu cât suprafaţa

de secţiune transversală a unui muşchi este mai mare, cu atât şi forţa pe care o dezvoltă estemai mare.

3. Calitatea proceselor metabolice şi a substanţelor energetice existente lanivelul muşchilor.

4. Nivelul de dezvoltare a celorlalte calităţi motrice implicate în efectuareaacţiunii de forţă – viteză, rezistenţă, supleţe.

5. Profilul psihic al individului, puterea lui de concentrare, atenţie etc. (Fekete,J., 1996, p.93 – 94 ).

Cerinţe metodologice necesare pentru dezvoltarea forţei:

a. Greutatea utilizată (încărcătura externă) în dezvoltarea forţei să fie aleasăcorespunzător particularităţilor individuale.

b. Exerciţiile pentru dezvoltarea forţei să fie executate în mod sistematic.c. Exerciţiile folosite să depăşească cu mult activitatea obişnuită a muşchilor.d. Mărirea volumului, intensităţii şi complexităţii efortului să se realizeze prin:

- modificarea poziţiilor iniţiale;- mărirea duratei de exersare;- schimbarea tempoului de execuţie;- mărirea sarcinii externe ( încărcăturii ).

e. Structura exerciţiilor destinate dezvoltării forţei să corespundă parţial sau totalstructurii procedeului tehnic propus pentru învăţare.

f. Ritmul, dinamica activităţii musculare să corespundă caracteristicilor şi dinamiciiactivităţii muşchilor din timpul executării elementului tehnic.

45

Exemple de exerciţii cu caracter de forţă

Exerciţii cu caracter de forţă pentru gât:- menţinerea unor poziţii statice a capului;- mişcări lente, în diferite direcţii, cu sau fără opunerea rezistenţei din partea

executantului sau partenerului;- mişcări lente sau menţinerea unor poziţii ale capului folosind obiecte

portative (mingea medicinală, bastonul etc.)Exerciţii pentru braţe:

- ridicări şi coborâri de braţe executate în diferite direcţii şi planuri;- rotări mici ale braţelor cu şi fără obiecte;- tracţiuni cu prize diferite;- flotări din diferite poziţii iniţiale. Exemple: (a) sprijin pe genunchi, (b) sprijin

culcat înalt, (c) sprijin culcat facial, (d) sprijin culcat adânc, (e) sprijin culcat dorsal înalt;

- exerciţii cu obiecte portative;- exerciţii la aparate;- exerciţii cu partener.

Exerciţii pentru trunchi (abdomen, spate, părţi laterale):- îndoiri şi extensii de trunchi în diferite direcţii;- ridicarea şi coborârea trunchiului, din diferite poziţii iniţiale;- ridicarea şi coborârea picioarelor, din diferite poziţii iniţiale;- menţinerea unor poziţii statice, ca de exemplu: sprijin culcat facial, dorsal sau

costal (eventual şi adânc sau înalt).

Exerciţii pentru membrele inferioare:- îndoirea şi întinderea picioarelor, cu şi fără sprijin;- urcări şi coborâri pe aparate, fără şi cu îngreuiere;- sărituri pe loc în diferite poziţii;- sărituri pe obstacole, sărituri în adâncime, sărituri peste obstacole în diferite

poziţii etc.

4.2. Exerciţii cu caracter de întindere (elasticitate musculară şi mobilitatearticulară)

Amplitudinea este una dintre componentele de bază ale mişcării, care exprimădrumul parcurs de corp sau segmentele sale între două repere.

Realizarea amplitudinii maxime este asigurată de capacitatea de relaxare şi întinderemusculară, cât şi de gradul de mobilitate articulară.

Între elasticitate musculară şi mobilitate articulară există o legătură strânsă, în carerolul elasticităţii este determinant.

a b c d e

46

Dezvoltarea acestor capacităţi, la un nivel optim, influenţează pozitiv însuşirea şiexecutarea în condiţii eficiente a unui număr însemnat de procedee tehnice din gimnastică (podul, sfoara, răsturnări lente,etc. )

Formele de manifestare a mobilităţii- mobilitate generală – cuprinde toate articulaţiile;- mobilitate segmentară – care asigură o amplitudine optimă doar în

articulaţiile solicitate de execuţia unor elemente specifice;- mobilitate uniarticulară.

Criterii de clasificare

1. După felul realizării:a. Mobilitate activă – realizată exclusiv prin activitatea musculară proprie şi

poate fi: dinamică sau statică;b. Mobilitate pasivă – realizată cu sprijinul partenerului sau altei forţe

externe, de asemenea, poate fi: dinamică sau statică.2. În funcţie de planurile în care se realizează mişcarea:

- mobilitate în plan frontal;- mobilitate în plan sagital;- mobilitate în plan orizontal.

3. În funcţie de regimul de lucru a agoniştilor:- izotonic;- izometric.

4. În funcţie de genul de mişcare permis de articulaţie:- în flexie;- în extensie;- în răsucire;- în rotare;- în anteducţie sau retroducţie, etc.

Factorii care determină gradul de elasticitate musculară şi mobilitatearticulară:

- forma suprafeţei articulare;- capacitatea de relaxare musculară;- capacitatea de întindere a muşchilor, ligamentelor şi tendoanelor;- capacitatea de coordonare a contracţiei şi relaxării musculare a muşchilor

agonişti şi antagonişti;- temperatura muşchilor;- mediul ambiant, starea psihică momentană;- programul diurn.

Mijloace utilizate:- balansări cu arcuiri;- arcuiri cu menţinere;- întinderi şi menţineri pasive;- rotări;- îndoiri, răsuciri, extensii;- stretching prelungit, etc.

47

4.3. Exerciţii cu caracter de relaxare

Relaxarea constituie un moment important în activitatea musculară. Alternareacorectă a contracţiei cu relaxarea asigură o bună coordonare neuro-musculară şi permiteexecutarea mişcărilor cu un randament crescut.

Relaxarea este un proces reflex dirijat de centrii subcorticali, care influenţeazăcomportarea motrică în ansamblu.

Tehnica corectă de execuţie a diferitelor mişcări presupune coexistenţacontracţiei şi relaxării – agoniştii se contractă antagoniştii se relaxează.

Exerciţiile de relaxare pot fi clasificate:- după segmentele cărora se adresează – braţe, trunchi, picioare;- după complexitatea lor:

a. forme simple - căderea pasivă a unor segmente dintr-o poziţie înaltăîntr-una mai joasă; scuturări ale segmentelor.

b. forme mai complexe – balansările segmentelorrealizate în plan frontal sau căderea corpului întreg dintr-o poziţie

mai înaltă într- una mai înaltă.c. cu concentrarea atenţiei asupra relaxării anumitor segmente sau a

corpului întreg din culcat dorsal sau facial.

Indicaţii metodice

- Exerciţiile de forţă să se adreseze armonios întregului corp;- Exerciţiile de forţă să se utilizeze paralel cu cele de întindere;- Exerciţiile statice de forţă să fie urmate neapărat de cele de relaxare;- După utilizarea exerciţiilor de mobilitate statică să urmeze, de asemenea,

exerciţii de relaxare;- Exerciţiile de mobilitate să fie utilizate până la obţinerea parametrilor

anatomici optimi ai articulaţiei;- Pentru prevenirea accidentărilor să se acorde o atenţie deosebită în timpul

efectuării exerciţiilor de mobilitate pasivă.

d) Sumar

În cadrul acestui modul au fost prezentate următoarele: definirea conceptului de exerciţii dedezvoltare fizică generală, caracteristicile, funcţiile şi cele mai cunoscute criterii de clasificarea acestora.


1. Care sunt cele mai cunoscute criterii de clasificare a exerciţiilor de dezvoltare fizică?Prezentaţi exemple pentru fiecare criteriu

2. Precizaţi diferenţa dintre contracţia dinamică şi cea statică. Căutaţi exemple concretepentru ambele contracţii.

3. Prezentaţi criteriile de clasificare a mobilităţii cu exemplificări concrete.4. Care sunt factorii care determină gradul de elasticitate musculară şi mobilitate

articulară?5. Precizaţi cele mai importante indicaţii metodice pentru utilizarea exerciţiilor de

dezvoltare fizică generală.

48


1. Fekete, J. 1996, Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. Librăriile Crican, Oradea, pag.89 – 106

2. Mărcuţ, P., Cucu, B., 2005, Gimnastica în kinetoterapie – noţiuni de bază, ed. GMI, Cluj-Napoca,pag. 46 – 52.

3. Pascan, I., 2009, Gimnastica în şcoală (ediţia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, pag. 47 – 54.

Modul 4: Exerciţii libere şi cu partener

a) Scopul şi obiectivele modululuiScopul acestui modul constă în explicarea conceptelor – a) exerciţiu liber, b)exerciţiu

cu partener şi prezentarea celor mai reprezentative mijloace executate cu diferite segmente alecorpului sau cu întregul corp, liber şi cu partener, în vederea influenţării selective a aparatuluilocomotor.

Ca obiective, se vor atinge următoarele: Prezentarea unor exerciţii libere şi cu partener, cu caracter de întindere şi de forţă,

separat pentru: cap şi gât; braţe; trunchi; membre inferioare; mai multe segmente şi grupe musculare

Prezentarea clasificării exerciţiilor cu partener cu exemplificări concrete pentru fiecaresubgrupă;

Evidenţierea celor mai importante indicaţii metodice pentru utilizarea acestorexerciţii, în cadrul activităţilor motrice, în cnformitate cu particularităţile de vârstă şinivelul de pregătire al executanţilor.

b) Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anteriorÎn cadrul modulului nr 3 au fost prezentate caracteristicile, funcţiile şi clasificarea exerciţiilorde dezvoltare fizică generală.Familiarizînd cu aceste obiective putem trece, în continuare, la prezentarea şi crearea unorexerciţii libere dar şi cu partener.


Exerciţii libere

Constituie cele mai reprezentative mijloace executate cu diferite segmente alecorpului sau cu întregul corp, fără obiecte portative sau aparate speciale.

1. Exerciţii pentru cap şi gâtMişcări specifice:

- flexie înainte ;- extensie înapoi;

49

- răsucire spre stânga şi dreapta;- rotare spre stânga şi dreapta;- flexie cu răsucire;- extensie cu răsucire;- înclinarea capului spre stânga şi dreapta etc.

Exemple de exerciţii:P.I. Stând depărtat, mâini pe şolduri:

1. îndoirea gâtului înainte;2. extensia capului;3. răsucirea capului spre stânga;4. răsucirea capului spre dreapta.

P.I. Stând depărtat:1,2. răsucirea capului spre stânga, cu arcuire de 2x;3,4. răsucirea capului spre dreapta, cu arcuire de 2x.

2. Exerciţii pentru braţeLa acest segment mişcările au loc în articulaţiile: degetelor, încheietura pumnului,

cotului şi scapulo- humerale.Scopul exerciţiilor constă în dezvoltarea grupelor musculare aferente, creşterea

mobilităţii articulare şi elasticităţii musculare.Cele mai cunoscute mişcări posibile sunt:

- îndoiri şi întinderi de braţe;- ridicări şi coborâri;- balansări în diferite direcţii;- extensii;- răsuciri;- rotări;- apropieri şi depărtări etc.

Exemple de exerciţii cu caracter de întindere:

a. P.I. Stând depărtat, braţele lateral, palmele sus:1,2. extensii de braţe înapoi pe orizontală cu arcuire de 2x;3,4 ridicarea braţelor sus şi extensia lor înapoi cu arcuire de 2x.

2 x+

1 2 3 +(4)

50

b. P.I. Stând depărtat, braţele sus:1,2. rotarea braţelor spre stânga, în plan frontal, de 2x;3,4. depărtarea şi extensia braţelor înapoi cu arcuire de 2x.

Exemple de exerciţii pentru braţe cu caracter de forţă:

a. P.I. Sprijin culcat facial:1-2. îndoirea braţelor;3-4. întinderea braţelor.

b. P.I. Sprijin culcat dorsal:1. îndoirea braţelor;

2-3. menţinerea poziţiei;4. întinderea braţelor şi revenire în P.I.

c. P.I. Sprijin culcat facial:1,2. săltări din braţe de 2x;

3. săltare cu bătaie din palme;4. revenire în sprijin culcat facial;5. îndoirea braţelor;

6-7. menţinerea poziţiei;8. întinderea braţelor.

4 1, 2-3

3-4 1-2

2x 2x

2x 2x

51

d. P.I. Sprijin culcat facial:1. îndoirea braţelor;2. rulare laterală spre stânga în culcat dorsal;3. ridicare în sprijin culcat dorsal;4. îndoirea braţelor;5. rulare laterală spre dreapta;

6. întinderea braţelor cu revenire în P.I.

3. Exerciţii pentru trunchi

Mişcările au loc în articulaţiile coloanei vertebrale şi coxo- femurale. Scopulexerciţiilor constă în dezvoltarea armonioasă a forţei la toate grupele musculare aletrunchiului, precum şi îmbunătăţirea mobilităţii articulaţiilor aferente. Pot fi împărţite în :

- exerciţii pentru abdomen;- exerciţii pentru spate,- exerciţii pentru părţile laterale.

Exerciţii pentru abdomen

Cele mai utilizate forme de mişcări sunt:- extensia trunchiului înapoi;- răsucirea şi extensia trunchiului înapoi;- din aşezat sau culcat dorsal ridicarea picioarelor;- din aşezat, cu picioarele ridicate, forfecări sau rotări de picioare;- din culcat dorsal ridicarea şi coborârea trunchiului;- sprijin culcat facial – menţinerea poziţiei, etc.


a. P.I. Stând depărtat, braţele sus:1-3. răsucirea trunchiului spre stânga şi extensie înapoi, cu coborârea

braţelor lateral;4. revenire în P.I.;

5-8. idem 1-4 pe partea opusă.

6 1, 5 2 3 4

180o

180o

4, 8 2x 3 5, 6-7

52

b. P.I. Stând pe genunchi cu picioarele depărtate, mâini pe şold:1-2. îndoirea trunchiului înapoi cu ridicarea braţelor sus;

3. menţinerea poziţiei;4. revenire în P.I.

Exemple de exerciţii pentru abdomen cu caracter de forţă:

a. Aşezat:1. ridicarea picioarelor la 45 de grade şi depărtarea lor, braţele lateral;2-3. menţinerea poziţiei;

4. revenire în P.I.

b. Aşezat, sprijin înapoi:1. ridicarea picioarelor la 45 de grade;2. depărtarea picioarelor;3. apropierea picioarelor;4. coborârea picioarelor în P.I.

c. Culcat dorsal, braţele sus:1-2. ridicarea trunchiului în aşezat, coborârea braţelor lateral;3-4. revenire în P.I.;5-6. ridicarea picioarelor la 90 de grade;

4 1, 3 2

4 1, 2-3

4 1-2, 3

4 1-3+

53

7-8. revenire în P.I.

d. Culcat dorsal:1. ridicarea picioarelor la 90 de grade;2. ridicarea bazinului şi trecerea picioarelor peste cap, vârfurile ating solul;3-4. ridicarea şi coborârea picioarelor în P.I.

Exerciţii pentru spate

Mişcări specifice:- îndoirea trunchiului înainte;- răsucire cu îndoirea trunchiului înainte;- aplecarea trunchiului înainte;- din culcat facial ridicarea picioarelor înapoi;- exerciţii specifice din sprijin culcat dorsal.


a. Stând depărtat, braţele lateral:1,2. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de 2x şi îndoirea braţelor,

mâini pe şold;3. îndoirea trunchiului, mâini pe sol;4. revenire în P.I.

b. Stând depărtat, braţele sus;1,2,3. răsucirea şi îndoirea trunchiului spre stânga de 3x,

coborârea braţelor, mâinile la vârful piciorului stâng;4. revenire în poziţia iniţială;


4 2x 3

3-4 1 2

3-4, 7-8 1-2 5-6

54

c. Aşezat depărtat, braţele sus:1. îndoirea trunchiului la piciorul stâng;2. îndoirea trunchiului înainte;3. îndoirea trunchiului la piciorul drept;4. revenire în P.I.;

5- 8. idem 1-4 cu începând spre dreapta.

b. Culcat facial, braţele sus:1. ridicarea trunchiului înapoi, coborârea braţelor lateral;

2-3. menţinerea poziţiei;

c. Culcat facial, braţele sus:1-2. ridicarea trunchiului, coborârea braţelor lateral;3-4. revenire în P.I.;5-6. ridicarea picioarelor înapoi sus;7-8. revenire în P.I.

d. Aşezat, sprijin înapoi:1-2. ridicare în sprijin culcat dorsal;3-4. menţinerea poziţiei;5-6. revenire în poziţia iniţială.

5-6 1-2, 3-4

3-4, 7-8 5-61-2

4 1, 2-3

4 1, +(3) 2+

4 3 x+

55

Exerciţii pentru părţile laterale ale trunchiului

Sunt de fapt exerciţii specifice pentru abdomen şi spate, deoarece acţionează grupelemusculare laterale ale acestora.

Scopul lor constă în creşterea mobilităţii laterale a coloanei vertebrale, întărireaforţei musculaturii şi îmbunătăţirea elasticităţii, precum şi dezvoltarea simţului echilibrului,estetica şi ţinuta corpului. Aceste exerciţii, în vederea dezvoltării fizice armonioase, seexecută obligatoriu în ambele direcţii.

Mişcări specifice:- îndoirea trunchiului lateral spre stânga şi dreapta;- răsucirea trunchiului spre stânga şi dreapta;- din culcat costal îndoirea trunchiului lateral;- sprijin culcat costal menţinere sau îndoiri laterale, etc.


a. Stând depărtat, braţele sus:1,2. îndoirea trunchiului lateral spre stânga cu arcuire de 2x;

3. îndoirea trunchiului lateral spre dreapta;4. revenire în P.I.;


b. Stând pe genunchi, mâini pe şold:1,2,3. întinderea piciorului stâng lateral şi îndoirea trunchiului spre stânga,

cu arcuire de 3x, ridicarea braţului drept sus;4. revenire în P.I.;

5-8. idem pe partea cealaltă.

c. Aşezat, braţele lateral:1. îndoirea piciorului drept, sprijin pe talpă, cu răsucirea trunchiului spre

dreapta şi balansarea braţelor lateral dreapta;2. revenire în P.I.;3-4. idem pe partea opusă.

4 3x+

4 2 x , + (3 )+

56

Exemple de exerciţii cu caracter de forţă:

a. Culcat facial, cu picioarele depărtate, braţele îndoite, sprijin pe palme:1. răsucirea trunchiului spre dreapta cu întinderea braţului stâng şi

ridicarea braţului drept lateral sus;2. revenire în P.I.;

3-4. idem 1-2 pe partea opusă

b. Sprijin culcat costal stânga:1-2. îndoirea corpului şi coborârea bazinului spre sol;3-4. întinderea corpului cu revenire în P.I. Exerciţiul se repetă şi pe partea

opusă.

c. Sprijin culcat costal stânga:1-2. ridicarea piciorului stâng lateral şi a braţului drept sus;3-4. revenire în P.I.

Exerciţiul se repetă şi pe partea opusă.

d. Sprijin culcat costal stânga, mâna dreaptă pe şold:1-8. păşire cu picioarele sub formă de cerc, cu deplasare înainte.

Exerciţiul se repetă pornind şi din sprijin culcat costal dreapta.

1-8

3-4 1-2

3-4 1-2

2 1+

2 1+

57

4. Exerciţii pentru picioareMişcările au loc în articulaţiile:

- coxo-femurale;- articulaţiile genunchilor;- articulaţiile gleznelor;- articulaţiile degetelor.

Formele de bază ale exerciţiilor:- exerciţii specifice pentru degete, bolta plantară;- exerciţii speciale pentru gleznă;- săltări pe unul sau două picioare în diferite direcţii;- sărituri pe unul sau două picioare în diferite direcţii şi poziţii de aterizare;- îndoiri şi întinderi de picioare;- balansări în diferite direcţii;- ridicări şi coborâri de picioare;- răsuciri, forfecări, rotări;- tracţiuni de picioare, etc.

Exemple de exerciţii pentru picioare cu caracter de întindere:- mers cu balansări de picioare în diferite direcţii;- mers fandat;- mers cu picioarele întinse - mersul ursului, mersul piticului, etc.

a. Stând, mâini pe şold:1. ridicarea genunchiului stâng înainte, la 90°;2. balansarea piciorului stâng înapoi;3. balansarea piciorului stâng înainte;4. coborârea piciorului în P.I.;5-8. idem 1-4 cu piciorul drept.

b. Culcat facial, braţele lateral sus:1,2,3. balansarea piciorului stâng înapoi de 3x;

4. revenire în P.I.;5-8. idem 1-4 cu piciorul drept.

c. Culcat dorsal, braţele sus:1,2,3. ridicarea şi tragerea piciorului stâng spre piept, de 3x, apucat de

gambă;4. revenire în P.I.;

4 3x+

4 1 2 3+

58

5-8. idem 1-4 cu piciorul drept.

Exemple de exerciţii, pentru picioare, cu caracter de forţă:a. Stând:

1-4. trecere în sprijin ghemuit;5-8. ridicare în P.I.

b. Stând:1,2,3. pas şi fandare înainte cu piciorul stâng, arcuire de 3x

4. pas înapoi cu piciorul stâng şi revenire în P.I.;5-8. idem 1-4 cu piciorul drept.

c. Stând, cu braţele îndoite lângă corp:1,2,3. săltări pe loc de 3x;

4. săritură cu genunchii la piept;5. aterizare cu picioarele îndoite;

6-7. menţinerea poziţiei;8. revenire în poziţia iniţială.

5. Exerciţii combinate

Cuprind mişcările efectuate cu două sau mai multe segmente, simultan sau succesiv,în direcţii şi planuri asemenea sau diferite. Posibilităţile de combinare a acestora suntnelimitate, iar efectele lor asupra organismului sunt mult sporite faţă de cele simple şi permiteconomisire de timp.

8 3x 4 5, 6-7

4+

5 -8 1 -4

4 3x+

59

La complexitatea şi dificultatea combinării exerciţiilor trebuie să ţinem cont depregătirea motrică şi psihică a elevilor. Sunt recomandate la clasele mai mari.

Se pot combina:- exerciţiile de braţe cu cele de trunchi;- exerciţiile de braţe cu cele de picioare;- exerciţiile de trunchi cu cele de picioare;- exerciţiile de braţe, trunchi şi picioare, etc.

Exemple de exerciţii combinate:a. Stând, braţele sus:

1,2. rotarea braţelor înainte de 2x;3,4. îndoirea trunchiului înainte, cu arcuire, de 2x, mâinile ating solul;5,6. ridicarea trunchiului şi rotarea braţelor înapoi de 2x;7,8. extensia trunchiului înapoi, cu arcuire de 2x, şi coborârea braţelor

lateral.

b. Stând depărtat, braţele lateral:1. trecere în sprijin ghemuit;2. săritură înapoi în sprijin culcat facial;3. îndoirea braţelor cu ridicarea piciorului stâng înapoi;4. întinderea braţelor şi coborârea piciorului stâng în sprijin culcat

facial;5. idem 3. cu ridicarea piciorului drept;6. idem 4.;7. săritură înainte în sprijin ghemuit;8. ridicare în P.I.

c. Stând:1. depărtarea piciorului stâng în stând depărtat cu aplecarea trunchiului

înainte şi îndoirea braţelor, mâini pe şold;2. îndoirea trunchiului înainte, întinderea braţelor, mâini pe sol;3. ridicarea şi extensia trunchiului înapoi, braţele sus;4. revenire în P.I.;5-8. idem 1-4 pe partea opusă.

8 1, 7 2, 4, 6 3 +(5)

2x 2x 2x 2x

60

d. Aşezat, sprijin înapoi1. ridicarea picioarelor la 45°;2. revenire în poziţia iniţială;3. ridicarea bazinului şi trecere în sprijin culcat dorsal;4. îndoirea genunchilor;5. întinderea genunchilor;6. îndoirea braţelor;7. întinderea braţelor;8. revenire în P.I.

e. Stând, braţele sus:1. trecere în stând cu genunchii mult îndoiţi, balansarea braţelor prin

înainte jos înapoi;2. întinderea picioarelor şi aplecarea trunchiului înainte cu ridicarea

braţelor lateral;3. extensia trunchiului înapoi cu ridicarea braţelor lateral sus;4. revenire în P.I

Exerciţii cu partener

1. Caracteristici- Aceste exerciţii au un caracter educativ – formativ, orientat spre: colaborare, ajutor

reciproc, întrecere directă.- În funcţie de scopul urmărit rolul partenerului poate fi:

- ajutor direct;- punct de sprijin;- element de îngreuiere;- element de uşurare a mişcării;- element de dozare a efortului;- adversar;- obstacol;- element de întrecere.

4 1 2 3

2, 8 1 3, 5, 7 4 6

4 1 2 3+

61

- Exerciţiile cu partener pot fi executate:- de pe loc;- din deplasare;- simultan – partenerii având aceleaşi sarcini;- alternativ – fiecare având sarcini diferite.

- Participarea partenerilor în realizarea exerciţiilor presupune:- cunoaşterea bazelor generale ale mişcărilor formate cu exerciţii

libere;- un nivel superior de coordonare a acţiunilor;- conştientizarea activă a efectelor exerciţiilor.

- Pentru realizarea acestor exerciţii este necesară cunoaşterea:- celor mai eficiente poziţii iniţiale;- poziţia unuia faţă de celălalt;- prizele posibile realizate la nivelul mâinilor, antebraţelor, braţelor,

umerilor, coatelor, şoldurilor,gleznelor.

- Exerciţiile cu partener se vor folosi în lecţie numai cu colectivele de elevi aiclaselor mai mari.

2. Clasificarea exerciţiilor cu partenerÎn funcţie de numărul participanţilor aceste exerciţii se pot clasifica:

- exerciţii în perechi;- exerciţii în trei;- exerciţii în grup.

Exerciţii în perechi

Sistematizarea exerciţiilor în perechi:

1. Exerciţii executate de pe loc cu caracter de influenţare selectivă a aparatuluilocomotor şi pentru dezvoltarea calităţilor motrice;

2. Exerciţii de bază şi utilitar - aplicative şi anume:a. exerciţii din mers;b. exerciţii din alergare;c. săltări şi sărituri;d. ridicări şi transporturi de persoane;e. tracţiuni şi împingeri.

3. Exerciţii speciale pentru îmbunătăţirea mobilităţii articulare şi elasticităţiimusculare;

4. Exerciţii acrobatice cu partener;5. Exerciţii de îndemânare şi jocuri în doi.

1. Exemple de exerciţii pentru I.S.A.L.a. Stând depărtat, faţă-n faţă, braţele înainte, mâini pe umeri:

1,2. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de 2x;3,4. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de 2x şi îndoirea

piciorului stâng;5-8. idem 1-4 cu piciorul opus.

62

b. Stând spate-n spate, braţele înapoi jos, apucat de mâini:1. pas înainte cu piciorul stâng;2. extensia trunchiului cu ridicarea braţelor lateral sus;3. coborârea braţelor prin lateral jos;4. revenire în poziţie iniţială;5-8. idem 1-4 cu celălalt picior.

c. „ A” aşezat, mâini la ceafă iar „ B” în ghemuit şi ţine gleznele lui „ A”:1-4. „ A” coboară trunchiul în culcat dorsal;5-8- ridicare în P.I.

5xSe schimbă rolurile.

d. Culcat facial faţă în faţă, braţele lateral sus:1-2. extensia trunchiului cu ridicarea braţelor sus;3-4. revenire în P.I.

2. Exemple de exerciţii de bază şi utilitar- aplicative:a. Exerciţii din mers - procedee de deplasare, poziţii iniţiale şi prize diferite;b. Exerciţii din alergare - la fel ca şi din mers cu multiple posibilităţii;c. Săltări şi sărituri – variante: faţă-n faţă, spate-n spate, umăr lângă umăr, cu

poziţii de braţe, prize, procedee de deplasare diferite.d. Ridicări şi transporturi:

- în cârcă;- pe umeri călare;- în braţe;- culcat pe umăr sau umeri.

3-4 1-2

5-8 1-45X

4 1, 3 2+

2 x 2 x

63

- „roaba” din sprijin culcat facial;- „roaba” din sprijin culcat dorsal;- „A” în poziţia sprijin pe genunchi, „B” aşezat pe omoplaţii lui „A” şi cu

mâinile pe umerii acestuia cu spatele spre direcţie de deplasare. „ A” se deplasează înainte.

Exerciţiile se efectuează obligatoriu şi cu schimbarea rolurilor.

e. Tracţiuni şi împingeri – de întrecere sub formă de joc - din diferite poziţii şi prizeiniţiale:

- Stând faţă-n faţă, mâini pe umeri: Cine poate împinge partenerul dincolo de olinie trasată pe sol ?;

- Stând faţă-n faţă, de mâini reciproc apucat: Cine poate trage partenerul peste liniatrasată pe sol între ei ?;

- Stând costal, apucat de mâna din interior: Acelaşi exerciţiu;- Stând spate-n spate: Acelaşi exerciţiu;- Stând pe un picior celălalt ridicat şi sau apucat: Sarcini asemănătoare ca şi la

exerciţiile anterioare;- Aşezat cu spatele lipit: Cine poate împinge colegul de pe loc?;- Aşezat, talpă-n talpă: Acelaşi exerciţiu.

3. Exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii şi îmbunătăţirea elasticităţii musculare:Sunt considerate de literatura de specialitate cele mai eficiente mijloace pentru acest

scop.Exerciţiile sunt executate cu foarte mare grijă, cu mici opriri, combinând acţiunile

dinamice cu cele statice.Exemple:a. „ A” aşezat depărtat, braţele sus, „B” în spatele lui „ A” în poziţia stând

cu genunchii îndoiţi şi sprijiniţi de omoplaţii lui „ A”, iar cu mâinileprinde încheieturile mâinilor lui „ A”„ B” trage încet spre el braţele lui „ A”, iar cu genunchii împinge uşorînainte spatele acestuia.

64

b. „ A” execută cumpăna pe un picior cu priza adâncă la scara fixă, „ B”înapoia lui, uşor lateral în stând depărtat ţine cu mâinile piciorul ridicat alui „ A” şi cu multă grijă îl ridică sus.

c.„ A” execută podul de jos, „ B” în faţa lui, lângă sprijinul mâinilor, în stânddepărtat cu picioarele îndoite şi cu mâinile pe omoplaţii partenerului. „ B” trage umerii lui„A” înainte.

4. Exerciţii acrobatice cu partener:a. „A” în culcat dorsal cu picioarele depărtate şi îndoite, braţele înainte, „B” stând

depărtat sagital, mâinile sprijinite cu priza de jos pe genunchii lui „ A”. Din această poziţie„B” cu elan se ridică în stând pe umeri sau poate executa răsturnare lentă înainte.

b. „A” şi „B” stând spate-n spate, braţele sus, „B” ţine încheietura lui „A”.„B” îl ridică pe „A” în atârnat culcat pe spatele lui şi în continuare îlrăstoarnă, iar „A” execută răsturnare lentă înapoi.

65

a. „A”şi „B” stând spate-n spate,braţele înainte:1-4. trecere în ghemuit,cu spatele lipit;5-8. ridicare în P.I.

Exerciţiul necesită sincronizare, conlucrare şi simţul echilibrului.

b. Stând faţă-n faţă, braţele înainte, apucat de mâini:1-2. trecere în sprijin ghemuit pe piciorul stâng, dreptul ridicat lateral;3-4. revenire în P.I.;5-8. idem 1-4 cu piciorul opus.

Indicaţii metodice

Exerciţiile în perechi se vor preda după însuşirea exerciţiilor libere; Exerciţiile să fie create, selecţionate, şi adaptate în conformitate cu

particularităţile de vârstă şi nivelul de pregătire al executanţilor; În alcătuirea perechilor se va ţine cont de talia, greutatea, pregătirea motrică, forţa

şi chiar de unele caracteristici psihice ale executanţilor; Descrierea exerciţiilor să fie clară şi concisă. În ea să fie inclusă poziţia iniţială a

fiecărui executant, prizele, denumirea mişcării, direcţia şi dacă este cazul timpiiexerciţiului;

Ţinând cont de faptul că, în cazul poziţiilor stând faţă-n faţă sau spate-n spate,direcţia este diferită, se recomandă codificarea executanţilor în „A”şi „B” sau nr.1şi nr.2 şi precizarea direcţiei de execuţie orientată faţă de anumite repere din sală(vestiar, magazie, scara fixă, etc.)

Alcătuirea perechilor se poate face din mers, la comanda „ Câte doi sau câte patrumarş! (începeţi!), sau de pe loc din linie pe un rând, prin procedeele cunoscute dinexerciţiile de front şi formaţii;

În cazuri excepţionale (perechi nepotrivite) se schimbă partenerii; Cel rămas fără pereche va fi obligatoriu angrenat în lucru sub forme diferite:

partenerul profesorului în demonstrarea exerciţiilor, repartizat la unele perechiunde se lucrează alternativ sau execută aceleaşi sarcini individual;

Începerea şi terminarea exerciţiilor, precum şi sarcinile celor doi parteneri se vorstabili precis prin comenzi şi indicaţii adecvate;

Să se stimuleze spiritul de întrecere în cadrul perechilor sau inter-perechi, spiritulde colaborare, ajutorul reciproc, corectarea mişcărilor proprii şi ale partenerului;

Obiectivul întrecerii să fie în egală măsură rapiditatea, precizia dar şi menţinereaanumitor poziţii specifice.

3-4 1 -2+

5 - 8 1 - 4

66

Exemple de exerciţii în trei

Exemple de exerciţii în grup

d) SumarÎn cadrul acestui modul au fost prezentate un număr important de exerciţii libere şi cu

partener, ţinând cont de cele mai semnificative criterii de clasificare precizate în modulul nr.3


1. Ce înţelegeţi prin exerciţii libere?2. Precizaţi criteriile utilizate în prezentarea exerciţiilor libere!

d e f

a b c

a b c d +

67

3. Alcătuiţi exerciţii libere, pentru diferite segmente ale corpului, pornind din poziţiiiniţiale diversificate.

4. Care sunt principalele caracteristici ale exerciţiilor cu partener?5. Precizaţi sistematizarea exerciţiilor în perechi.6. Creaţi exerciţii în perechi pentru fiecare subgrupă prezentată7. Daţi exemple ale exerciţiilor în trei şi în grup utilizabile în lecţia de educaţie fizică.8. Care sunt cele mai importante indicaţii metodice necesare în cadrul utilizării

exerciţiilor în perechi?

Notă:Exerciţiile selectate şi create vor fi adunate într-un dosar şi evaluate in vederea

acceptării intrării studentului la examen.


1. Fekete, J. 1996, Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. Librăriile Crican,Oradea, pag.106 - 116

2. Paşcan, I., 2009, Gimnastica în şcoală (ediţia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca,pag. 53 - 74.

3. Paşcan, I., 2008, Gimnasztika az iskolában, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,pag. 114 – 171.

Modul 5: Exerciţii cu obiecte portative

a) Scopul şi obiectivele modululuiScopul acestui modul constă în prezentarea exerciţiilor specifice, în vederea

prelucrării aparatului locomotor, combinând mişcările corporale cu mănuirea obiectelorportative.

Ca obiective, se vor atinge următoarele: Prezentarea caracteristicilor, a sistematizării, cu exemplificări, şi indicaţiilor metodice

ale exerciţiilor cu bastonul de gimnastică; Prezentarea caracteristicilor, a sistematizării, cu exemplificări, şi indicaţiilor metodice

ale exerciţiilor cu mingea medicinală.

b) Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anteriorÎn cadrul modulului 4 au fost prezentate următoarele obiective:

Prezentarea unor exerciţii libere, cu caracter de întindere şi de forţă, separat pentrucele mai importante grupe musculare;

Prezentarea clasificării exerciţiilor cu partener cu exemplificări concrete pentru fiecaresubgrupă;

Evidenţierea celor mai importante indicaţii metodice pentru utilizarea acestorexerciţii, în cadrul activităţilor motrice, în cnformitate cu particularităţile de vârstă şinivelul de pregătire al executanţilor.

68

Aprofundarea obiectivelor şi a conţinutului detaliat al modulului 5 presupune studiereaşi cunoaşterea prealabilă a conceptelor şi obiectivelor prezentate la modulul nr 4.


Exerciţii cu obiecte portative

Această grupă are un caracter complex datorită combinării mişcărilor corporale cumânuirea obiectelor respective, în scopul prelucrării aparatului locomotor.

În funcţie de obiectul folosit, exerciţiile pot avea caracter de forţă sau de întindere.Ele contribuie, de asemenea, şi la dezvoltarea coordonării neuromusculare şi permitlocalizarea precisă a mişcărilor la nivelul articulaţiilor. Exerciţiile se pot executa de pe loc,pornind din diferite poziţii iniţiale şi din deplasare, cum sunt: din mers, alergare, sărituri,etc.Marea majoritate a exerciţiilor cu obiecte se execută individual, dar sunt unele care se potefectua şi în perechi sau în grup (mingea medicinală, bastonul, benzi elastice, etc).Obiectelecare se pot folosi în gimnastică sunt foarte variate ca structură, dimensiuni şi greutate. Celemai cunoscute sunt:

- bastonul de gimnastică;- mingea medicinală;- ganterele;- coarda mică pentru sărituri;- banda elastică;- cercul;- steguleţe etc.1. Exerciţii cu bastonul de gimnastică

Caracteristici:- Bastoanele sunt confecţionate din lemn, fier sau material plastic, având

dimensiunile de la 100 cm la 120 cm, cu un diametru de 3 cm;- Exerciţiile sunt considerate relativ uşoare, dar foarte eficiente mai ales la formarea

ţinutei;- Utilizarea bastonului favorizează localizarea precisă a efectului la nivelul

segmentelor şi articulaţiilor;- Exerciţiile pot fi executate de pe loc, din toate poziţiile fundamentale şi derivatele

acestora, sau din deplasare (mers, alergare,sărituri );- Manevrarea corectă a bastonului presupune cunoaşterea poziţiilor acestuia faţă de

corp şi a prizelor.Poziţiile bastonului:

- bastonul pe orizontală;- bastonul pe verticală ;- bastonul în poziţia înclinată (oblică ).

Apucări:- cu două mâini;- cu o mână;- de capete;- de un capăt;- de mijloc;- cu o mână de un capăt cu cealaltă de mijloc

69

Prize:- de sus;- de jos;- priză mixtă;- priză largă;- priză obişnuită;- priză îngustă;- priză răsucită, etc.

Sistematizarea exerciţiilor cu bastonul1.Exerciţii executate din deplasare:- din mers;- din alergare;- săltări ,sărituri.2. Exerciţii executate de pe loc:- exerciţii cu caracter de I.S.A.L. ( analitice );- exerciţii cu partener;- exerciţii în grup.3. Jocuri cu bastonul.

1. Exemple de exerciţii executate din deplasare:a. - Mers pe vârfuri braţele sus, bastonul apucat la lăţimea umerilor: extensia braţelor

înapoi la fiecare pas;b. - Mers, bastonul înainte, apucat de capete, cu balansarea picioarelor alternativ la

baston;c. - Mers înainte, bastonul sus, apucat de capete, la fiecare pas îndoirea trunchiului

înainte, bastonul cât mai aproape de sol;

d. - Alergare cu genunchii sus, bastonul înainte, apucat la lăţimea umerilor;e. – Alergare înainte peste bastoanele aşezate transversal pe direcţia de alergare;f. - Săltări înainte, bastonul sus, apucat de capete;g. – Săltări laterale peste bastoanele aşezate transversal pe direcţia de deplasare.

Exemple de exerciţii executate de pe loc:a. Stând depărtat, bastonul jos, apucat la lăţimea umerilor:

1. ridicarea bastonului înainte;

d e f g

a b c

70

2. ridicarea bastonului sus;3. îndoirea braţelor şi coborârea bastonului la ceafă;4. întinderea braţelor cu ridicarea bastonului sus;5. coborârea bastonului înainte;6. revenire în poziţia iniţială.

b. Stând depărtat, bastonul sus, apucat la lăţimea umerilor:1. îndoirea piciorului drept şi a trunchiului lateral spre stânga;2. revenire în P.I.;3-4. idem pe partea opusă.

c. Culcat dorsal, bastonul sus,apucat la lăţimea umerilor:1. ridicarea picioarelor şi a trunchiului în aşezat echer;2-3. menţinerea poziţiei;4. revenire în P.I.

d. Stând faţă-n faţă, bastonul înainte jos, apucat de un baston:1. trecere în ghemuit cu ridicarea bastonului înainte;2. ridicare în poziţia iniţială.

e. Stând spate-n spate, bastonul înapoi jos, apucat de un baston:1. pas şi fandare înainte cu piciorul stâng;2. revenire în P.I.;3-4. idem 1-2. cu piciorul opus.

2 1

4 1, 2-3

+2 1

6 1, 5 2, 4 3

71

Exemple de jocuri cu bastoane:a. Executanţii se găsesc în cerc, în stând depărtat. Fiecare ţine în faţa lui un baston ,

în poziţie verticală, cu capătul de jos sprijinit de sol. La semnal sonor stabilit se deplaseazăspre stânga lăsând bastonul propriu şi încearcă să prindă bastonul colegului apropiat, înainteca acesta să cadă. La semnal vizual deplasarea se va face spre dreapta.

Jocul dezvoltă viteza de reacţie şi concentrarea atenţiei.

b. Executanţii sunt aşezaţi pe două ( trei sau patru ) şiruri. Primul din fiecare şir, lasemnal, aleargă cu bastonul în mână, până la locul stabilit şi aşează bastonul în conformitatecu figura pe care trebuie să alcătuiască aşezarea tuturor bastoanelor din şir. Aleargă înapoi,atinge braţul întins lateral al colegului, iar cel atins îndeplineşte aceeaşi sarcină. Câştiga şirulcare termină primul. Jocul dezvoltă viteza de deplasare, concentrare şi atenţie.

c. Schimbă macazul!

Indicaţii metodice

În timpul deplasării poziţia bastonului să fie identică pentru toţi executanţii; Exerciţiile să se desfăşoare în formaţii de lucru bine precizate, având distanţe şi

intervale corespunzătoare între executanţi; Pentru a utiliza o terminologie corectă poziţia bastonului şi priza folosită trebuie

neapărat precizată; La început să se însuşească exerciţiile în care poziţia bastonului este orizontală,

urmate de cele în care bastonul este în poziţia verticală şi la urmă cele în carebastonul este în poziţia oblică;

2 1+

72

Exerciţiile cu bastonul să se folosească în mai multe verigi ale lecţiei fie cu scopulpregătirii organismului pentru efort (veriga nr. 2), a influenţării selective aaparatului locomotor (veriga nr. 3), fie cu scopul formării anumitor deprinderi saupentru dezvoltarea unor calităţi motrice ca: detentă, viteza de reacţie, îndemânare,coordonare, şi nu în ultimul rând cu scopul prevenirii şi corectării unor deficienţefizice funcţionale.

2. Exerciţii cu mingea medicinală

Caracteristici:- În educaţia fizică şcolară exerciţiile cu mingea medicinală sunt folosite în mai

multe verigi ale lecţiei, cum sunt:- pregătirea organismului pentru efort ( nr.2);- influenţarea selectivă a aparatului locomotor (nr.3);- dezvoltarea vitezei şi îndemânării prin jocuri, ştafete, exerciţii în doi, etc.

(nr. 4);- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea unor deprinderi motrice de bază şi

utilitar - aplicative (aruncări, sărituri, transport de obiecte) în veriga nr. 5;- dezvoltare calităţilor motrice (veriga nr. 6);

- Sunt utilizate mingi de la 1- 5kg;- Exerciţiile cu mingea medicinală pot angrena în acţiune întregul sistem muscular şi

articular al executantului;- Ele contribuie, de asemenea, la dezvoltarea îndemânării, a coordonării

neuromusculare etc.;- Mingile sunt uşor de manevrat, pot fi utilizate din cele mai diversificate poziţii

iniţiale;- Mişcări specifice: ridicări şi coborâri, rulări, aruncări şi prinderi, sărituri peste, etc.

Sistematizarea exerciţiilor- Exerciţii efectuate din deplasare;- Exerciţii efectuate de pe loc;- Exerciţii executate în perechi;- Exerciţii în grup.

Exemple de exerciţii efectuate din deplasare:- Pas pe vârfuri braţele sus, mingea ţinută în palme;- Mers fandat cu răsucirea trunchiului şi balansarea mingii lateral;- Mers cu ridicarea alternativă a genunchilor, braţele înainte, mingea ţinută în

mâini;- Mers cu aruncarea şi prinderea mingii cu două mâini;- Mersul racului, păianjenului, mingea rostogolită cu picioarele pe sol;- Alergare cu genunchi sus, braţele înainte, mingea ţinută în palme;- Alergare, aruncarea mingii înainte sus, bătaie din palme şi prinderea mingii;- Alergare, aruncare, întoarcere de diferite grade (90, 180, 360°) prinderea mingii

(cu mare atenţie);- Sărituri înainte, înapoi, lateral, mingea ţinută în mâini cu braţele în diferite poziţii

(înainte, sus, la piept, la ceafă, etc.);- Sărituri înainte, înapoi, lateral cu mingea ţinută între coapse sau gambe;- Sărituri pe două picioare cu aruncarea şi prinderea mingii,

73

- Sărituri cu deplasare peste mingile aşezate pe sol.

Exemple de exerciţii efectuate de pe loc:a. Stând cu mingea înainte-jos:

1. ridicarea mingii înainte;2. îndoirea braţelor, mingea la piept;3. întinderea braţelor sus;4. revenire în P.I.

b. Stând cu mingea înainte-jos:1. ridicarea mingii sus;2. rotarea braţelor spre stânga în plan frontal;3. fandare laterală spre dreapta cu îndoirea trunchiului spre stânga;4. revenire în P.I.;5-8. idem 1-4 pe partea opusă.

c. Aşezat, sprijin înapoi, mingea ţinută între glezne:1-2. ridicarea mingii la 45 de grade;3-4. îndoirea genunchilor la piept;5-6. întinderea picioarelor;7-8. coborârea picioarelor în P.I.

d. Ghemuit, mâinile sprijinite pe mingea medicinală:1. săritură înapoi în sprijin culcat facial înalt;2. îndoirea braţelor;3. întinderea braţelor;4 săritură înainte în P.I.

7-8 1-2, 5-6 3-4

4 1, 2 3+

4 1 2 3

74

Exemple de exerciţii executate cu partener:Exerciţiile se execută din diferite poziţii iniţiale şi anume:

- stând sau aşezat faţă-n faţă;- stând sau aşezat spate-n spate;- stând sau aşezat costal, etc.

a. „ A” şi „ B” stând depărtat, spate-n spate, „ A” ţine mingea înainte jos:1. îndoirea trunchiului înainte, „ A” predă mingea, între picioare, lui „ B”;2. ridicarea şi extensia trunchiului „B” predă mingea sus, deasupra capului, lui

„A”

b. Culcat facial, faţă-n faţă, braţele îndoite, mâinile apucă lateral mingea:1. ridicarea trunchiului în extensie cu întinderea braţelor sus;2-3. menţinerea poziţiei;4. revenire în poziţia iniţială:

c. „A” culcat dorsal, braţele sus, mingea între glezne, „B” în stând depărtat,lângă capul lui „A”:1. „A” ridică picioarele şi predă mingea lui „B”;2. „A” coboară picioarele în culcat dorsal;3. „A” ridică picioarele „B” aşează mingea înapoi între gleznele lui „A”;4. „A” coboară picioarele, cu mingea între glezne, în P.I.

Exemple de exerciţii executate în grup:Aceste exerciţii se desfăşoară sub formă de joc, cu caracter de întrecere, ele

influenţează intens starea emoţională. Formaţia de lucru cea mai utilizată este şirul. Poziţiile

4 1 2 3

4 1, 2-3

1 2

7-8 1-2, 5-6 3-4

75

iniţiale sunt diversificate, cele mai des întâlnite sunt: stând depărtat, aşezat, aşezat depărtat,culcat dorsal etc.

Exemple:Executanţii se găsesc în şir în stând depărtat:- Trecerea mingii deasupra capului din mână-n mână;- Trecerea mingii între picioare din mână-n mână;- Trecerea mingii din mână-n mână, lateral prin răsucirea trunchiului spre

stânga sau dreapta etc.Executanţii se găsesc în şir, în culcat dorsal, ultimul are mingea în mâini,cu braţele

sus. El începe jocul.Se ridică în aşezat, execută îndoirea trunchiului înainte şi predă mingea următorului,

care la rândul lui execută aceeaşi sarcină. Jocul se termină când ultimul se ridică în aşezat cumingea sus.

Indicaţii metodice

Pentru buna desfăşurare a activităţii este nevoie de pregătirea unui numărcorespunzător de mingi;

Pentru prevenirea accidentelor exerciţiile se vor începe şi încheia la comandă; În timpul explicaţiilor mingile se vor aşeza pe sol; Greutatea mingilor, dificultatea şi dozarea exerciţiilor se vor adapta în funcţie de

vârsta, sexul şi pregătirea colectivului; La prezentarea exerciţiilor poziţia şi priza mingii să fie precizată cu claritate; În timpul exersării să ţinem cont de spaţiile corespunzătoare între executanţi.

d) SumarÎn cadrul acestui modul au fost prezentate cele mai semnificative exerciţii, utilizând

bastonul de gimnastică şi mingea medicinală, în scopul prelucrării apratului locomotor.

e) Sarcini şi teme ce vor fi notate1. Prezentaţi cele mai cunoscute obiecte portative folosite cu elevii, în lecţia de educaţie

fizică?2. Precizaţi sistematizarea exerciţiilor cu bastonul de gimnastică. Daţi exemple din

fiecare subgrupă!3. Precizaţi taxonomia exerciţiilor cu mingea medicinală. Prezentaţi exemple concrete

selectând şi creând exerciţii după criteriul anatomic.4. Alcătuiţi exerciţii, după modelul de la punctul 3, folosind alte oiecte portative cum

sunt: gantere, coarda mică pentru sărituri, banda elastică.

Notă:Exerciţiile selectate şi create vor completa dosarul cu exerciţiile libere şi cu partener

în vederea acceptării intrării studentului la examen.

76

f) Bibliografie modul1. Fekete, J. 1996, Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. Librăriile Crican,

Oradea, pag. 117 – 121; 124 – 129.2. Paşcan, I., 2009, Gimnastica în şcoală (ediţia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-

Napoca, pag.74 - 83.3. Paşcan, I., 2008, Gimnasztika az iskolában, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

Napoca, pag. 177 - 214.

Modul 6: Exerciţi la, pe şi cu aparate pregătitoare

a) Scopul şi obiectivele modululuiScopul acestui modul este explicarea şi exemplificarea importanţei utilizării aparatelor

pregătitoare în cadrul activităţilor motrice ale elevilor.Ca obiective, se vor atinge următoarele:

Prezentarea caracteristicilor, a importanţei şi taxonomiei exerciţiilor la, pe şi cu bancade gimnastică.

Prezentarea unor exemple concrete, din fiecare subgrupă, utilizând banca degimnastică.

Prezentarea caracteristicilor, a importanţei şi taxonomiei exerciţiilor la scara fixă. Prezentarea unor exemple concrete, din fiecare subgrupă, utilizând scara fixă. Prezentarea indicaţiilor metodice necesare utilizării acestor aparate în educaţie fizică

şcolară.

b) Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

În cadrul modulului au fost prezentate obiectivele amintite anterior.c) Conţinutul informaţional detaliat

Exerciţii la, pe şi cu banca de gimnastică

I. Caracteristici- Este un aparat de origine suedeză, confecţionat din lemn de diferite esenţe: frasin,

paltin, ulm;- Are dimensiuni variate: lungimea între 3 m şi 4,5 m, înălţimea între 30 – 33 cm, iar

lăţimea între 23 -27 cm;- Partea inferioară este formată dintr-o bârnă, numită şi stinghie de legătură, cu o

lăţime de 10 – 12 cm;- Banca de gimnastică este un aparat multifuncţional, care permite executarea atât a

mişcărilor cu caracter de forţă, cât şi a celor cu caracter de întindere musculară;- Exerciţiile utilizând banca de gimnastică pot fi efectuate din diferite poziţii: stând –

facial, dorsal, costal – (longitudinal sau transversal), aşezat, culcat, sprijin culcat – dorsal saufacial (înalt sau adânc) etc.;

- Exerciţiile executate la acest aparat au o mare diversitate, sunt accesibile, dacăsunt conduse ştiinţific şi metodic, tuturor colectivelor, de la preşcolari la sportivi deperformanţă;

77

- Banca de gimnastică poate fi utilizată pe tot parcursul lecţiei (mai puţin în prima şiultima verigă), fie pentru dezvoltarea fizică generală, fie cu scopul învăţării unor deprinderisau pentru dezvoltarea calităţilor motrice.

II. Clasificarea exerciţiilor cu banca de gimnastică1. Exerciţii imitative şi pentru formarea deprinderilor motrice de bază şi

utilitar - aplicative;2. Exerciţii pentru I.S.A.L.;3. Exerciţii din gimnastică ritmică sportivă;4. Exerciţii acrobatice simple;5. Exerciţii efectuate pe bancă înclinată;6. Exerciţii cu banca de gimnastică;7. Exerciţii la şi pe bănci aşezate paralel,8. Jocuri folosind banca de gimnastică.

1. Exemple de exerciţii imitative şi pentru formarea deprinderilor motrice de bază şiutilitar-aplicativ:

- mers în diferite direcţii pe bancă;- alergare pe bancă în diferite direcţii;- săltări pe bancă;- sărituri călare peste bancă;- sărituri pe şi de pe bancă;- săritura iepuraşului pe bancă;- mersul păianjenului, racului pe bancă;- culcat facial sau dorsal şi deplasare cu alunecare prin tracţiune pe bancă;- trecere peste şi dedesubtul obstacolelor aşezate pe sau peste bancă;- aruncarea şi prinderea mingii cu deplasare pe bancă;- exerciţii de echilibru pe banca răsturnată – exerciţii executate de pe loc, cu

deplasare în diferite direcţii, exerciţii în perechi sau în grup.

2. Exemple de exerciţii pentru I.S.A.L.:

Exerciţii pentru braţe:a. Aşezat longitudinal pe bancă, mâinile apucă marginea apropiată a băncii:

1-2. îndoirea braţelor şi trecere în aşezat ghemuit pe sol;3-4. revenire în P.I.

b. Sprijin culcat facial, vârful picioarelor pe bancă:1-2. îndoirea braţelor;3-4. întinderea braţelor.

3 -4 1 -2

78

Exerciţii pentru abdomen:a. Culcat dorsal, braţele sus, picioarele sprijinite pe bancă.

1-2. ridicare în aşezat cu coborârea braţelor lateral;3-4. revenire în P.I.

b. Aşezat longitudinal pe bancă, apucat de marginea depărtată a băncii:1-2. coborârea trunchiului şi ridicarea picioarelor în culcat dorsal;3-4. revenire în poziţia iniţială.

Exerciţii pentru spate:a. Culcat facial, braţele sus, picioarele sprijinite pe bancă:

1. ridicarea trunchiului, coborârea braţelor lateral;2-3. menţinerea poziţiei;4. revenire în P.I.

b. Aşezat longitudinal, sprijin înapoi, picioarele pe bancă:1-2. ridicarea bazinului cu trecere în sprijin culcat dorsal;3-4. revenire în P.I.

Exerciţii pentru părţile laterale:a. Stând costal stânga, la distanţă de 50 cm de bancă:

1,2,3. ridicarea piciorului stâng pe bancă şi îndoirea trunchiuluispre stânga de 3x cu ridicarea braţului drept sus şi celui stângpe şold;

4. revenire în poziţia iniţială.

3-4 1-2

4 1, 2-3

3 - 4 1 - 2

3-4 1-2

3-4 1-2

79

b. Stând depărtat călare peste bancă, braţele lateral:1. îndoirea trunchiului spre stânga , mâna stânga atinge glezna piciorului

stâng;2. revenire în P.I.;3-4. idem 1-2. pe partea opusă.

Exerciţii pentru picioare:a. Stând costal stânga lângă bancă, mâini pe şold:

1,2. sărituri pe două picioare de 2x;3. săritură pe bancă cu balansarea braţelor lateral;4. săritură jos pe partea opusă în stând costal dreapta cu îndoirea

braţelor, mâini pe şold;5-8. idem 1-4. pe partea opusă.

b. Stând facial longitudinal la bancă, braţele îndoite:1,2,3. sărituri pe loc pe ambele picioare;

4. săritură peste bancă în stând dorsal longitudinal.

Exerciţiul compusSprijin culcat facial, mâini pe bancă:1. îndoirea braţelor cu balansarea piciorului stâng înapoi;2. revenire în poziţia iniţială;

3 x 4

2x 3 4+

2 1+

4 3x

80

3. ridicarea bazinul;4. revenire în P.I.;5-8 idem cu piciorul opus.

3. Exemple de exerciţii din gimnastică ritmică:- mers cu balansări de braţe şi picioare;- mers cu pas schimbat;- piruete cu diferite grade:- săritură închisă, deschisă, pisicii pe bancă;- mers cu paşi de dans;- deplasare pe bancă cu mânuire de obiecte specifice.

4. Exemple de exerciţii acrobatice :Exerciţiile pot fi executate atât pe partea lată cât şi pe cea îngustă. Constituie un

foarte bun aparat pregătitor pentru unele procedee tehnice de la sol şi bârnă, cum sunt:- rostogolire înainte grupat;- rostogolire înapoi grupat;- rostogolire înainte sau înapoi cu picioarele depărtate;- cumpăna facială;- sfoara laterală sau sagitală (antero - posterioară);- roata laterală;- răsturnare lentă înainte sau înapoi;- roată întoarsă (rondad);- stând pe omoplaţi;- stând pe mâini,etc.

5. Exemple de exerciţii efectuate pe banca înclinată:Construcţia specială a băncii, prevăzută cu agăţătoare, permite aşezarea acesteia

în diferite grade de înclinare. Gradul de înclinare se face în funcţie de tematica abordată,vârsta şi pregătirea elevilor. Se acordă o atenţie mărită procedeelor de asigurare (saltele degimnastică, elevi scutiţi etc.)

- mers sau alergare, în sus pe bancă;- mersul racului în sus sau jos;- mersul păianjenului, în sus sau jos;- săritura iepuraşului în sus;- rostogolire înainte grupat;- căţărare cu tracţiune din braţe;- alunecare în jos, din culcat sau aşezat.

2, 4 1 3+

81

6. Exemple de exerciţii cu banca de gimnastică:a. Stând depărtat, costal stânga, cu trunchiul îndoit şi răsucit spre stânga, mâna

stânga priza de jos pe marginea apropiată, mâna dreapta priza de sus pe marginea depărtată:1. ridicarea băncii sus;2. aşezarea băncii pe sol pe partea dreaptă;3-4. idem 1-2. pe partea opusă.

b. Stând îndoit înainte, banca apucată de jos:1. ridicarea trunchiului cu ridicarea băncii înainte, braţele îndoite;2. întinderea braţelor înainte sus;3. îndoirea braţelor cu banca înainte;4. coborârea băncii şi îndoirea trunchiului înainte în poziţie iniţială.

7. Exemple de exerciţii pe şi la două bănci aşezate paralel:- mersul berzei ( ridicarea alternativă a genunchilor );- mersul uriaşului, piticului, păianjenului, racului;- sărituri cu deplasare înainte pe bănci;- sărituri de pe bănci pe sol şi înapoi pe bănci;- sărituri de pe o bancă pe cealaltă cu deplasare, etc.

8. Exemple de jocuri folosind banca de gimnastică:„Barza”: În timpul jocului băncile sunt aşezate pe mijlocul sălii. Elevii aleargă

în jurul sălii. La enunţarea cuvântului „ barza”, executanţii se urcă pe bancă în stând pe unpicior, menţinând poziţia. La semnalul stabilit (bătaie din palme, fluier etc.) se va continuaalergarea. Cel care răspunde ultimul la semnal, cade de pe bancă sau atinge şi cu al doileapicior acest aparat este eliminat din joc. Câştigă cel care rămâne ultimul în joc.

Jocul dezvoltă simţul echilibrului şi viteza de reacţie.

„ Foc, apă, avion” Băncile sunt aşezate pe marginea sălii, aproximativ la 2 mdistanţă de perete. Elevii aleargă în sală şi la cuvântul foc se urcă pe bănci în sprijinghemuit, la apă se urcă pe bănci şi iau poziţia stând pe vârfuri, braţele sus, iar la auzulcuvântului avion trec în culcat facial transversal, peste bănci,braţele lateral. Corpul se

4 1, 3 2

1 2+

82

menţine uşor în extensie – să nu cadă avionul. Cine greşeşte sau răspunde ultimul lacomenzi este eliminat din joc.

Jocul dezvoltă: atenţia, viteza de reacţie, viteza de execuţie, memoria motrică,etc.

Alte jocuri:

Executanţii se găsesc pe şiruri în stând călare peste bancă, trunchiul îndoit, mâinileprind banca de o parte şi de alta a părţii late. La semnal, executanţii ridică banca de pesol şi aleargă cu ea până la o distanţa stabilită. Câştigă echipa care ajunge prima.

Aceeaşi poziţie iniţială, iar concursul poate consta din: care şir (echipă) execută mairepede o întoarcere de 180–360 de grade cu banca ridicată ?

Indicaţii metodice

- Aşezarea băncilor în sală se stabileşte în funcţie de: tema şi scopul urmărit,situaţia de instruire în care ne aflăm, spaţiul avut la dispoziţie, numărul executanţilor, numărulbăncilor, etc.;

- La o bancă pot lucra în acelaşi timp, în funcţie de vârstă, lungimea băncii,tematică abordată, 4-6-8 elevi;

- Aşezarea băncilor să se facă organizat, cu contribuţia întregii clase;- Ridicarea şi transportul băncilor trebuie învăţat în mod special. Se va insista în

mod deosebit asupra aşezării elevilor faţă de bancă, priza necesară, modul de deplasare,punerea băncii la locul stabilit;

- Pentru a împiedica alunecarea băncii în timpul lucrului, se recomandă punereaexecutanţilor pe ambele părţi ale băncii la distanţe şi intervale egale pe toată lungimea ei;

- Demonstraţia exerciţiilor să se facă într-un loc cât mai vizibil şi anume – în faţacolectivului sau pe o bancă din mijloc;

- Exerciţiile care alcătuiesc complexul I.S.A.L. trebuie astfel selecţionate,concepute, create şi organizate, încât să angreneze în efort, în mod gradat, diferitele grupemusculare;

- În cazul băncilor aşezate sub formă de plan înclinat, la partea ridicată aplanului, neapărat să fie pus cineva pentru asigurare;

- În efectuarea exerciţiilor la, pe şi cu banca de gimnastică trebuie să seurmărească execuţia corectă, respectând parametrii mişcărilor în vederea formării şi a ţinuteicorecte.

Exerciţii la scara fixă

I Caracteristici

- Este un aparat ca şi banca de gimnastică tot de origine suedeză;- Scara fixă are înălţimea de 2,5 m, lăţimea de 90 cm, iar distanţa dintre şipci este de

15 cm;- Asigură condiţii optime pentru dezvoltarea tuturor grupelor musculare, în mod

special a celor care realizează poziţia din atârnat şi variantele sale;- Acest aparat ajută, în mare măsură, la formarea şi păstrarea ţinutei corecte şi

corectarea unor deficienţe fizice funcţionale ale coloanei;- Majoritatea exerciţiilor executate sunt cele individuale, dar pot fi realizate şi cu

partener, atât cu caracter de forţă, cât şi de întindere;

83

- Exerciţiile la scara fixă pot fi combinate cu banca de gimnastică, lada pentru săriturisau cu utilizarea unor obiecte portative cum sunt: mingea medicinală, bastonul de gimnastică,gantere, etc.;

- Scara fixă este utilizată şi în metodologia de învăţare a unor elemente acrobatice, cade exemplu: podul de jos, podul de sus, cumpăna facială, stând pe cap, stând pe mâini,îndreptare de pe cap, răsturnare lentă înapoi, răsturnare înainte etc.

II. Clasificarea exerciţiilor la scara fixă

1. Exerciţii utilitar-aplicative;2. Exerciţii analitice pentru I.S.A.L.;3. Exerciţii combinate cu banca de gimnastică;4. Exerciţii combinate cu obiecte portative.

1. Exemple de exerciţii utilitar aplicative:- căţărare cu ajutorul braţelor şi picioarelor;- căţărare numai cu ajutorul braţelor cu deplasare în: lateral,

jos, sus;- sărituri de pe o şipcă pe cealaltă;- sărituri în adâncime;- căţărare cu transportul mingii medicinale.

2.Exemple de exerciţii pentru I.S.A.L.

Exerciţii pentru braţea. Stând facial pe a 3-a şipcă, apucat cu braţele la nivelul pieptului:

1-2. întinderea braţelor cu lăsare înapoi;3-4. îndoirea braţelor şi revenire în poziţia iniţială.

b. Sprijin culcat facial adânc, picioarele sprijinite pe şipca a 3-a:1. îndoirea braţelor;2. menţinerea poziţiei;

3-4. întinderea braţelor.

3 -4 1 , 2

3-4 1-2

84

Exerciţii pentru abdomena. Stând facial pe prima şipcă, apucat la nivelul şoldurilor:

1-2. extensia trunchiului cu întinderea braţelor;3-4. revenire în poziţia iniţială.

b. Atârnat dorsal:1. ridicarea genunchilor la piept;2-3. menţinerea poziţiei;4. întinderea picioarelor în P.I.

c. Atârnat dorsal:1. ridicarea picioarelor înainte;2. depărtarea picioarelor;3. apropierea picioarelor;4-5. menţinerea poziţiei;6. îndoirea genunchilor la piept;7. întinderea picioarelor;8. coborârea picioarelor în poziţie iniţială.

Exerciţii pentru spatea. Culcat facial, braţele sus, picioarele agăţate între şipca a 2-a şi a 3-a:

1, 3, 4-5, 78 2 6

4 1, 2-3

3-4 1-2

85

1-2. ridicarea trunchiului înapoi şi coborârea braţelor lateral;3-4. revenire în poziţie iniţială.

b. Aşezat, sprijin înapoi, picioarele agăţate între şipca a 3-a şi a 4-a:1-2. ridicarea bazinului în sprijin culcat dorsal adânc;3-4. revenire în P.I.

c. Atârnat facial:1-2. ridicarea picioarelor înapoi;3-4. coborârea picioarelor în P.I.

Exerciţii pentru părţile lateralea. Stând costal stânga pe piciorul drept, stângul sprijinit pe scara fixă la nivelul

şoldului, mâini pe şold:1,2,3. îndoirea trunchiului lateral spre stânga de 3x cu arcuire, şi

balansarea braţelor sus;4. revenire în P.I.

Exerciţiul se repetă şi pe partea opusă.

4 3x

3-4 1-2

3 -4 1 -2

3-4 1-2

86

b. Sprijin culcat costal stânga înalt, mâna stângă sprijinită pe şipca a 6-a, cea dreaptăpe şold:

1-2. îndoirea corpului din şolduri şi coborârea bazinului cât maiaproape de sol;

3-4. revenire în poziţia iniţială.Exerciţiul se repetă şi pe partea opusă.

Exerciţii pentru picioarea. Stând facial pe prima şipcă, apucat la nivelul şoldurilor:

1. ridicare pe vârfuri;2. trecere în atârnat ghemuit stând;3. întinderea picioarelor şi ridicare pe vârfuri;4. revenire în P.I.

b. Stând facial la distanţa de 1 m de scara fixă, mâini pe şold:1. ridicarea piciorului stâng şi sprijinirea lui pe scară la nivelul

şoldurilor;2. îndoirea piciorului drept şi ridicarea braţelor lateral;3. întinderea piciorului drept şi îndoirea braţelor, mâini pe şold;4. revenire în P.I.;5-8. idem 1-4. cu piciorul opus.

4 1, 3 2+

4 1, 3 2

3-4 1-2

87

c. Stând facial, braţele înainte, apucat la nivelul umerilor:Sărituri succesive pe două picioare, cu sprijinul mâinilor pe şipcă, cât mai

sus, de 10x.

3. Exemple de exerciţii combinate cu banca de gimnastică:a. Aşezat, braţele sus, vârfurile picioarelor sprijinite între şipca a 2-a şi a 3-a:

1-2. îndoirea trunchiului înainte, mâinile ating vârfurile picioarelor;3-4. ridicarea trunchiului şi revenire în P.I.;5-6. coborârea trunchiului până la orizontală cu îndoirea braţelor, mâini pe

şold7-8 ridicarea trunchiului şi întinderea braţelor sus în P.I.

b. Sprijin culcat facial pe bancă, picioarele sprijinite între şipca a 3-a şi a 4-a:1-2. îndoirea braţelor, pieptul atinge banca;3-4. întinderea braţelor în P.I.;5-6. ridicarea bazinului;7-8. revenire în P.I.

4. Exemple de exerciţii combinate cu mingea medicinală:a. Culcat dorsal, picioarele sprijinite între şipca 1 şi 2, braţele sus, mingea ţinută în

mâini:1-2. ridicarea trunchiului în aşezat, îndoirea braţelor şi coborârea

mingii la ceafă;3-4 coborârea trunchiului şi întinderea braţelor în P.I.

3 -4 , 7 -8 1 -2 5 -6

3 -4 , 7 -8 1 -2 5 -6

1 0 x

88

b. Culcat facial, picioarele sprijinite sub prima şipcă, braţele sus, mingea ţinută înmâini;

1-2 ridicarea mingii înapoi sus;3-4 coborârea mingii în P.I.

c. Atârnat dorsal la scara fixă, mingea ţinută între glezne:1. ridicarea genunchilor înainte;2-3. menţinerea poziţiei;4. întinderea picioarelor în P.I.

Indicaţii metodice

- În alcătuirea exerciţiilor să se ţină cont de alternarea efortului din poziţia atârnat cucele de atârnat stând şi sprijin;

- Exerciţiile la scara fixă să se alterneze obligatoriu cu cele libere de relaxare şirespiraţie deoarece toracele lucrează blocat;

- Organizarea exersării să se facă în funcţie de numărul elevilor din clasă (numărulexecutanţilor) şi numărul scărilor fixe existente;

- Dacă numărul elevilor este mai mare, atunci clasa poate fi organizată în formaţiade lucru pe două sau trei linii;

- Grupa (grupele) care aşteaptă să primească sarcini suplimentare;- Demonstraţia exerciţiilor să fie simultană cu explicaţia, executanţii urmărind de la

o distanţă de 2,5- 3 m de scară;- Să se acorde o atenţie deosebită coborârilor de pe scara fixă, care pot fi efectuate

prin: coborâre din şipcă-n şipcă sau prin săritură de la înălţimi mici;- La prezentarea exerciţiilor se precizează: poziţia executantului faţă de aparat,

sprijinul şi prizele;

4 1 , 2 -3

3 -4 1 -2

3 - 4 1 - 2

89

- În cazul poziţiilor atârnat stând se descriu obligatoriu atât locul aşezării picioarelorcât şi prizele mâinilor – Ex. Stând pe a 3-a şipcă, apucat deasupra umerilor;

- Începerea şi încetarea exersării, precum si schimbarea grupelor, să se execute lacomandă;

- Locul în care se află cadrul didactic în timpul exersării trebuie să-i permită acestuiasupravegherea simultană a tuturor elevilor, în vederea corectărilor şi indicaţiilor metodicenecesare.

d) SumarÎn cadrul acestui modul au fost prezentate: caracteristicile, clasidicarea exerciţiilor la,

pe, cu banca de gimnastică, precum şi la şi pe scara fixă, cu exemple din fiecare subgrupă. Aufost precizate, de asemenea, şi indicaţiile metodice necesare utilizării lor.


1. Prezentaţi caracteristicile băncii de gimnastică?2. Prezentaţi clasificarea exerciţiilor utilizând banca de gimnastică.3. Daţi exemple de exerciţii din fiecare subgrupă şi de jocuri folosind banca de

gimnastică.4. Care sunt cele mai importante indicaţii metodice de care trebuie să ţină cont cadrul

didactic în utilizareai băncilor de gimnastică?5. Prezentaţi caracteristicile şi importanţa exerciţiilor la scara fixă, în pregătirea motrică

a elevilor.6. Care sunt principalele grupe de exerciţii folosite la scara fixă?7. Alcătuiţi un complex de influenţare selectivă a aparatului locomotor folosind scara

fixă8. Precizaţi indicaţiile metodice, cele mai semnificative, în cazul utilizării, în lecţia de

educaţie fizică, a exerciţiilor la scara fixă.

Notă:Exerciţiile selectate şi create vor completa dosarul în vederea acceptării intrării

studentului la examen.


4. Fekete, J. 1996, Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. Librăriile Crican,Oradea, pag.129 - 141.

5. Paşcan, I., 2009, Gimnastica în şcoală (ediţia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 83 - 96.

6. Paşcan, I., 2008, Gimnasztika az iskolában, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, pag. 215 - 252.

90

Modul 7: Exerciţi pentru capaitatea de organizare


Scopul acestui modul este explicarea şi exemplificarea importanţei utilizăriiexerciţiilor pentru capacitatea de organizare în cadrul activităţilor motrice ale elevilor.

Ca obiective, se vor atinge următoarele: Definirea conceptului de exerciţii pentru capacitatea de organizare Prezentarea sarcinilor acestor exerciţii Prezentarea sistematizării, cu exemplificări concrete din fiecare grupă de mijloace Cunoaşterea de către studenţi a celor mai semnificative modele de alcătuire (de

obţinere) a formaţiilor de lucru pornind din linie sau şir (comenzi, execuţii tehnice,desen)

b) Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anteriorÎn cadrul modulului nr 6 au fost prezentate următoarele obiective mai importante:

Prezentarea caracteristicilor, a importanţei şi taxonomiei exerciţiilor banca degimnastică şi scara fixă.

Prezentarea unor exemple concrete, din fiecare subgrupă, utilizând cele două aparatepregătitoare.

Prezentarea indicaţiilor metodice necesare utilizării acestor aparate în educaţie fizicăşcolară..


Exerciţii pentru capacitatea de organizare

În literatura de specialitate se utilizează mai des denumirea de exerciţii de front şiformaţii.

Ele constituie principală grupă de mijloace folosite pentru:- educarea disciplinei şi ordinei;- de control al ţinutei;- de control al mişcărilor, în general.

Exerciţiile pentru capacitatea de organizare sunt folosite, cu precădere, în primeletrei verigi şi în ultima verigă a lecţiei, dar sunt prezente, dacă este nevoie, şi în celelalte verigi( situaţie de instruire ) ori de câte ori se simte nevoia.

1. Sarcinile exerciţiilor pentru capacitatea de organizare- Educă disciplina, punctualitatea, ordinea, etc.;- Educă atenţia, siguranţa, spiritul de observaţie, prezenţa de spirit, memoria

motrică, etc.;- Asigură organizarea colectivului pe tot parcursul lecţiei;- Asigură manevrarea ordonată a colectivului în lecţie;- Asigură crearea unei omogenităţi a colectivului în mişcare, a răspunsului la

comandă, imprimând un ritm vioi, unitar şi simultan;- Dezvoltă coordonarea, orientarea în spaţiu şi timp, etc.

2. Conducerea formaţiilorConducerea unei formaţii pentru executarea unor acţiuni se realizează prin:

91

- comandă;- ordine şi dispoziţii verbale;- semnale sonore, vizuale şi tactile;- acţiuni personale.

În lecţia de educaţie fizică se utilizează mai mult comanda verbală.Comanda este o dispoziţie verbală care trebuie să aibă următoarele calităţi:

- să fie energică;- să fie scurtă;- să fie precisă;- să fie mobilizatoare,- tonalitatea să se adapteze condiţiilor de lucru şi numărului de executanţi, iar

modalităţiile tonalităţii să imprime ritmul de execuţie caracteristic mişcării respective.Comanda are două părţi distincte:

- comanda prevestitoare ;- comanda executivă (săvârşitoare).

Comanda prevestitoare are ca scop indicarea acţiunii ce urmează a fi executată. Sedă cu voce tare, prelung şi clar, pentru ca executanţii să înţeleagă şi să poată memoraacţiunile care urmează a fi executate.

Comanda săvârşitoare ( executivă ) se dă pe un ton înalt, scurt şi energic.Exemplu: Clasă ( grupă ) înainte – MARŞ! „Clasă înainte” – constituie comanda

prevestitoare, iar „MARŞ!” – comanda săvârşitoare.Când scriem, comanda prevestitoare se trece cu litere mici, iar cea executivă cu

litere mari şi se pune semnul exclamării la sfârşit.Exemple: Grupă pe loc – REPAUS!

Clasă la stân –GA!Grupă, pas alergător – MARŞ!

Pentru a anula sau a înceta o acţiune, se comandă: „ la loc comanda”, la care se reiapoziţia iniţială din care a început mişcarea sau se reia mişcarea din care s-a dat comanda.

3. Sistematizarea exerciţiilor pentru capacitatea de organizare- acţiuni pe loc;

- acţiuni din deplasare;- acţiuni complexe;- formaţii, alcătuiri şi schimbări de formaţii;- deplasări în figuri.

Formaţia este dispunerea executanţilor în vederea efectuării acţiunilor în comun încadrul lecţiei sau altor activităţi corporale.

În activitatea de educaţie fizică folosim trei categorii de formaţii:- formaţii de adunare ;- formaţii de deplasare;- formaţii de lucru.

Formaţia de adunare indică forma de organizare a colectivului pentru raport, pentrudemonstrarea sau explicarea exerciţiilor în diferite momente ale lecţiei. Cele mai des utilizateformaţii de adunare sunt:

- în linie pe un rând;- în linie pe două sau trei rânduri;- în unghi drept;- în careu;- în semicerc;- în cerc.

92

Comanda, la care se execută aceste formaţii trebuie să cuprindă:- indicarea executantului fixat ca bază ;- stabilirea locului în care acesta se va aşeza;- precizarea formaţiei de adunare;- direcţia frontului formaţiei;- comanda executivă – ADUNAREA !

Exemplu: Clasă ( grupă ), baza elevul ( studentul )........ , în faţa mea, în linie pe unrând – ADUNAREA !

Formaţia de deplasare este denumirea ce indică forma de organizare a colectivuluipentru diferite acţiuni de deplasare.

Ea poate fi alcătuită din unul sau mai multe şiruri, în funcţie de numărulexecutanţilor, spaţiul de care dispunem etc.

Trecerea sau adunarea în formaţie de deplasare se execută la comanda; Grupă ( clasă), în coloană câte 2 ( 3,4, 5, ) – ADUNAREA!

Formaţia de lucru este forma de organizare a colectivului pentru executareaexerciţiilor de dezvoltare fizică generală. Ea se alege în funcţie de:

- numărul elevilor;- mărimea spaţiului de lucru;- caracteristicile mişcărilor ce se execută.

Cele mai folosite formaţii sunt:- semicercul;- cercul;- coloana de gimnastică pe 3, 4 sau mai multe şiruri;- coloana de gimnastică în trepte câte 3 sau 4 rânduri;- coloana de gimnastică în şah;- în cocor;- în grup.

93

4. Alcătuiri de formaţiiA. Desfăşurări din linieTrecerea din linie pe un rând în linie pe două rânduri.Prima comandă: Clasă ( grupă ), câte doi în continuare – NUMĂRĂ ! Colectivul

numără câte doi, începând din flancul drept.A doua comandă: Clasă pe două rânduri – MARŞ! Numerele doi execută doi paşi

înainte şi un pas lateral dreapta, în patru timpi, pornind cu piciorul drept.

Trecere din linie pe un rând în linie pe trei rânduri

Prima comandă: Clasă ( grupă ), câte trei în continuare – NUMĂRĂ ! Clasa începenumărătoarea câte trei din flancul drept. A doua comandă: Clasă pe trei rânduri – MARŞ !Numerele unu execută doi paşi înapoi şi un pas lateral spre stânga, în patru timpi, pornind cupiciorul stâng. Numerele doi stau pe loc, iar numerele trei execută doi paşi înainte şi un paslateral spre dreapta, tot în patru timpi, începând cu piciorul drept.

Trecere din linie pe un rând în formaţie câte trei în trepte.Prima comandă: Clasă, pe loc, trei, şase – NUMĂRĂ ! Se efectuează numărătoarea

începând din flancul drept, după care se dă a doua comandă: Clasă în formaţie pe trei rânduriîn trepte – MARŞ ! Fiecare executant se deplasează înainte cu un număr de paşicorespunzători cifrei rostite sau stă pe loc.

3 1

1

2

1 2 2 3

1

2

3 3

1 2 1 2 1 2 1 2

1 1 1 1

2 2 2 2

94

Trecere din linie pe un rând în formaţie câte patru în trepte.Prima comandă: Clasă, pe loc, trei, şase, nouă – NUMĂRĂ !.În continuare se face identic ca la exemplul mai sus !

Trecere din linie pe un rând în „cocor” – varianta „a” şi „ b”.

B. Desfăşurări din şirDesfăşurare dintr-un şir în coloană câte trei în trepte.Prima comandă: Clasă ( grupă ), în adâncime câte trei – NUMĂRĂ ! Se execută

numărătoarea în adâncime câte trei. Comanda a doua: Clasă, în coloană câte trei în trepte –PĂŞIŢI !

(MARŞ!) Numerele unu execută doi paşi laterali spre dreapta, numerele doi rămânpe loc, iar numerele trei execută doi paşi spre stânga.

6 - 3 93- 9

3 3

6

6 6

99

6 3 6 33- -

3 3 3

- 6

6 6 6

3

1

1 2 3 4

4

2

5

5 4

43

3 2 1

21

4

4

3

3

2

2 1

1

-1

1

2

2

3

3 4

4

95

Desfăşurare dintr-un şir în formaţie câte patru în trepte.Prima comandă: Clasă, în adâncime câte patru – NUMĂRĂ ! Se numără în

adâncime câte patru, după care se dă a doua comandă: Clasă, în formaţie câte patru în trepte –MARŞ ! Numerele unu execută trei paşi laterali spre dreapta, numerele doi un pas lateral spredreapta, numerele trei un pas lateral spre stânga, iar numerele patru trei paşi laterali sprestânga

Desfăşurare dintr-un şir în formaţie câte cinci în trepte.Prima comandă: Clasă ( grupă ), în adâncime câte cinci – NUMĂRĂ ! Se

efectuează numărătoarea în adâncime câte cinci, după care se dă a doua comandă: Clasă, înformaţie câte cinci în trepte MARŞ ! Numerele unu execută patru paşi spre dreapta, numereledoi fac doi paşi spre dreapta, numerele trei rămân pe loc, numerele patru execută doi paşi sprestânga, iar numerele cinci, patru paşi spre stânga.

3

2

2

3

1

1 1

1

2

44

4

2

4

5 5

55

3

2

2

3

3

1

1 1

1

3

2

44

4

2

4

3

2

2

3

3

1

1 1

1

3

96

Desfăşurări din două şiruri în formaţie câte patru în „şah”Prima comandă: Clasă, în adâncime câte doi – NUMĂRĂ ! Se numără în adâncime

câte doi la ambele şiruri, după care se dă comanda a doua: Clasă, în formaţie de şah câtepatru – MARŞ ! Ambele şiruri execută doi paşi spre exterior, după care numerele unu dinfiecare şir, fac un pas lateral spre dreapta, iar numerele doi, un pas lateral spre stânga.

d) SumarÎn cadrul acestui modul au fost prezentate: caracteristicile, clasificarea şi modele de

alcatuire a formaţiilor de lucru pornind din linie şi din şir.


1. Prin ce se realizează conducerea unei formaţii pentru executarea unor acţiuni?2. Ce calităţi trebuie să aibă o comandă?3. Prezentaţi sistematizarea exerciţiilor pentru capacitatea de organizare cu

exemplificare din fiecare grupă de mijloace4. Prezentaţi variante de obţinere a unor formaţii de lucru pornind din linie.5. Prezentaţi variante de desfăşurare din şir (comandă, desen, execuţie).

e) Bibliografie modul

1. Fekete, J. 1996, Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. LibrăriileCrican, Oradea, pag.69 – 87.

2. Mărcuţ, P., Cucu, B., 2005, Gimnastica în kinetoterapie – noţiuni de bază, ed. GMI,Cluj-Napoca, pag. 9 – 45.

3. Paşcan, I., 2009, Gimnastica în şcoală (ediţia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 97 – 104.

2

2

1 1

1

2

2

1

11

1

1

1

1

1

1

11

11

11

22

22 2 2

2 2

2

22

2

22

97

Modulul 8: Exerciţii utilitar-aplicative


Scopul acestui modul este prezentarea şi exemplificarea locului şi importanţeiexerciţiilor utilitar-aplicative în cadrul formării motricităţii generale ale elevilor.

Ca obiective, se vor atinge următoarele: Definirea conceptului de exerciţii utilitar-aplicative Prezentarea caracteristicilor şi sarcinilor acestor exerciţii Prezentarea sistematizării, cu exemplificări concrete din fiecare grupă de mijloace Cunoaşterea de către studenţi a procedeelor metodice folosite pentru îmbunătăţirea

echilibrului Cunoaşterea tehnologiei de organizarea şi desfăşurare a parcursurilor aplicative în

funcţie de locul, baza didactică şi vârsta participanţilor.

b) Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anteriorÎn cadrul modulului nr 7 au fost prezentate următoarele obiective mai importante:

Definirea conceptului de exerciţii pentru capacitatea de organizare Prezentarea sarcinilor acestor exerciţii Prezentarea sistematizării, cu exemplificări concrete din fiecare grupă de mijloace Cunoaşterea de către studenţi a celor mai semnificative modele de alcătuire (de

obţinere) a formaţiilor de lucru pornind din linie sau şir (comenzi, execuţii tehnice,desen)


Exerciţii utilitar-aplicative

„Prin exerciţiile aplicative sau exerciţiile pentru formarea deprinderilor motrice debază şi utilitar-aplicative, înţelegem acele categorii de exerciţii, cu caracter natural şi utilitar,care au o largă întrebuinţare în activitatea de toate zilele” ( Băiaşu, N., Gh., 1984, p. 89 ).

1. Caracteristici- Sunt mişcări naturale ale omului şi apariţia lor se confundă cu însăşi apariţia

speciei umane;- Încă din primele luni copilul execută diferite mişcări naturale cum sunt: rularea

laterală, târârea, se dedică prin căţărare, aruncă obiectele din mână, îşi exprimă bucuria prinsărituri de pe loc, etc.;

- Aceste mişcări, de regulă, angrenează în efort un număr mare de grupe muscularecontribuind la dezvoltarea fizică generală şi multilaterală;

- Contribuie, de asemenea, la dezvoltarea capacităţilor de mişcare necesare în viaţăşi adaptarea lor la condiţii schimbătoare;

- Ele constituie premiza de bază a mişcărilor mai complicate din diferite ramurisportive;

- Dezvoltă calităţile motrice de bază, dar în acelaşi timp dezvoltă şi o serie de calităţipsihice cum sunt: curajul, atenţia, spiritul de întrecere, sentimente colective, creativitatea, etc.;

- Toate aceste exerciţii pot fi aplicate sub formă de întrecere ( sub formă distractivă), în sală, aer liber în timpul programului şcolar sau cu ocazia unor activităţi extracurriculare(excursii, drumeţii, turism etc.);

- În lecţie de educaţie fizică cu aceste exerciţii ne vom întâlni în toate verigile lecţiei.

98

2. Clasificarea exerciţiilorNespecifice gimnasticii sau de bază:

- mersul;- alergarea;- săritura;- aruncarea şi prinderea.

Specifice gimnasticii:- căţărarea şi escaladarea;- târârea;- ridicarea şi transportarea de obiecte şi persoane;- tracţiuni şi împingeri;- echilibrul.

2.1. Mersul Este o mişcare ciclică, care angrenează în efort în special trenul inferior;

Crează condiţii favorabile pentru stimularea activităţii sistemului cardio-vascular,respirator şi proceselor metabolice;

În timpul mersului greutatea corpului alternează de pe un picior pe celălalt, contactulpiciorului cu solul păstrându-se permanent;

Însuşirea mersului estetic şi economic trebuie să constituie un obiectiv important aleducaţiei fizice şcolare;

În primele două verigi a lecţiei, variantele de mers se folosesc în scopul încălzirii, înpenultima verigă se utilizează pentru liniştirea organismului, iar în celelalte verigi cuprecădere pentru dezvoltarea calităţilor motrice;

Mersul se poate executa de pe loc sau din deplasare.

Variante de mers:- Mers obişnuit;- Mersul gimnastic,- Mers cu schimbarea pasului;- Mers pe vârfuri, pe călcâie, pe partea internă sau externă a labei piciorului,- Mers fandat cu diferite mişcări de braţe;- Mers cu paşi încrucişaţi;- Mers lateral cu paşi adăugaţi;- Mers cu genunchii ridicaţi;- Mers cu balansarea picioarelor înainte, lateral sau înapoi;- Mers cu întoarceri succesive spre stânga sau spre dreapta,- Mers cu păşire peste sau pe obstacole, pe plan înclinat;- Mers pentru dezvoltarea simţului ritmului .

Exemple: 1-4. mers pe vârfuri, braţele sus;5-8. mers ghemuit, braţele lateral sau1-4. mers pe călcâie, mâini la ceafă;5-8. mers cu paşi foarte mari.

2.2. Alergarea- Constituie un mijloc de deplasare mai rapid decât mersul;

99

- Este un mijloc important de antrenare ( angrenare ) a aparatelor respirator şicirculator;

- Alergarea constituie cel mai important mijloc pentru dezvoltarea vitezei şirezistenţei;

- Ea este prezentă în fiecare verigă a lecţiei;- Efortul poate fi dozat prin: modificarea procedeului de deplasare; schimbarea

vitezei de deplasare, modificarea distanţei de parcurs, etc.

Variante de alergare:- Alergare pe loc cu tempouri diferite;- Alergare pe loc cu genunchii sus;- Alergare pe loc cu pendularea gambei înapoi;- Alergare obişnuită;- Alergare cu genunchii sus;- Alergare laterală cu paşi adăugaţi;- Alergare laterală cu paşi încrucişaţi;- Alergare cu pendularea picioarelor întinse înainte, înapoi;- Alergare cu spatele spre direcţie;- Alergare cu întoarcere de 360° spre stânga şi spre dreapta;- Alergare pe plan înclinat;

- Alergare printre obstacole;- Alergare cu păşire pe obstacole;- Alergare pentru dezvoltarea simţului ritmului.

Exemple:1-8. alergare cu genunchii sus;9-16. alergare cu pendularea gambelor înapoi

1-8. alergare cu picioarele întinse înainte;9-16. alergare cu picioarele întinse înapoi.

1-8. alergare cu deplasare înainte;9-16. alergare cu spatele spre direcţie.

2.3. Săriturile- Sunt deprinderi motrice de bază caracterizate prin deplasarea întregului corp printr-

o fază de zbor;- Ele angrenează în efort un număr mare de grupe musculare având o influenţă

deosebită asupra aparatelor locomotor, respirator şi circulator;- Prin aceste exerciţii se educă: curajul, hotărârea, şi încrederea în forţele proprii;- Săriturile dezvoltă şi o serie de aptitudini psihomotrice, cum sunt: echilibrul static

şi dinamic, orientare în spaţiu, coordonarea generală şi segmentară.Sistematizarea săriturilora. După origine: - sărituri naturale;

- sărituri create;b. După modul de execuţie:

- sărituri cu elan;- sărituri fără elan;

c. După deplasarea corpului în spaţiu:- sărituri în lungime;

100

- sărituri în înălţime;- sărituri în adâncime;

d. Din punct de vedere didactic:1. Sărituri executate pe sol în direcţii diferite – înainte, înapoi, lateral şi

oblic,2. Sărituri pe aparate sau obstacole;3. Sărituri în adâncime;4. Sărituri peste obstacole;5. Sărituri combinate.

1. Sărituri executate pe solDesprinderea şi aterizarea se execută la acelaşi nivel. Ele pot fi executate: de pe loc,

cu elan, de pe un picior sau două picioare. Aterizarea, de asemenea, poate fi executată pe unpicior sau două picioare.

Exemple:- Sărituri pe un picior pe loc;- Sărituri pe un picior cu deplasare în diferite direcţii;- Sărituri ca mingea pe loc şi cu deplasare;- Sărituri cu diferite grade de întoarcere;- Sărituri spre înainte, înapoi, lateral cu ridicarea genunchilor;- Sărituri de pe un picior pe celălalt.

2. Sărituri pe aparate sau obstacoleÎn cazul acestor sărituri desprinderea (bătaia) are loc de pe un nivel mai jos (solul),

iar aterizarea se face pe un nivel mai ridicat.Impulsul se poate executa de pe loc sau din elan, pe un picior sau două picioare, cu

aterizare, de asemenea, pe două sau pe un picior.

Exemple:- Săritură de pe un picior pe bancă de gimnastică şi aterizare pe două picioare

îndoite;- Săritură cu bătaie pe două picioare şi aterizare pe două picioare pe capacul

lăzii de gimnastică;- Alergare 3-4 paşi, bătaie pe două picioare şi aterizare pe o suprafaţă

ridicată.3. Sărituri în adâncimeDesprinderea se execută de pe un nivel mai înalt decât aterizarea. Atât bătaia cât şi

aterizarea se pot efectua pe două sau pe un picior.

Exemple:- Săritură în adâncime de pe bancă în sprijin ghemuit;- Din mers pe bancă săritură în adâncime şi aterizare în stînd cu picioarele uşor

îndoite;- Săritură de pe bancă în adâncime cu întoarcere de 180 grade spre stânga;- Săritură în adâncime de pe ladă cu diferite sarcini motrice – ghemuire,

depărtarea picioarelor, întoarceri de diferite grade în jurul axului longitudinal.

4. Sărituri combinateReprezintă legarea a cel puţin două procedee de sărituri amintite mai sus.

Exemple:- Săritură de pe doua picioare pe bancă, desprindere şi săritură în adâncime;

101

- Alergare şi săritură peste bancă de gimnastică, desprindere de pe un picior şisăritură pe bancă de gimnastică urmată de o altă săritură în adâncime.

Indicaţii metodice pentru utilizarea mersului, alergării şi săriturilor în lecţie

- Variantele să corespundă gradului de pregătire a colectivului cu care se lucrează;- În timpul deplasărilor, profesorul să insiste asupra disciplinei şi asupra ţinutei

corecte a elevilor;- În veriga pregătirii organismului pentru efort se recomandă alternarea permanentă

a mersului cu alergarea şi cu săriturile;- Dificultatea şi complexitatea variantelor să asigure creşterea treptată a efortului;- În cazul săriturilor mai întâi să se efectueze cele pe un picior apoi cele pe două

picioare;- Să se acorde o atenţie deosebită creşterii treptate a înălţimii obstacolelor;- Aterizările la începători să se facă în ghemuit sau sprijin ghemuit şi treptat să se

treacă la aterizările corecte din punct de vedere tehnic.

2.4. Aruncarea şi prinderea Aruncarea constă în transmiterea (propulsarea) unui obiect la o anumită distanţă sau

ţintă şi spre o oarecare direcţie. Prinderea înseamnă recepţionarea unui obiect venit de la o distanţă şi dintr-o direcţie. Aruncările din punct de vedere tehnic se împart în:

- Aruncări lansate ( rostogolirea obiectelor pe sol );- Aruncări azvârlite ( mişcare de biciuire a braţului );- Aruncări împinse.Obiecte folosite :

- mingi de diferite mărimi şi greutăţi;- cercuri;- bastoane;- măciuci,- bulgăre de zăpadă, etc.

Sistematizarea aruncărilor- aruncări la distanţă;- aruncări la ţintă, care poate fi: fixă, mişcătoare, cu apariţie spontană;- aruncări şi prinderi individuale, în perechi şi în grup.

102

Indicaţii metodice- Începerea şi încetarea aruncărilor să se facă la indicaţia cadrului didactic;- Felul şi greutatea obiectului aruncat trebuie ales în funcţie de vârsta, sexul, gradul

de pregătire şi caracterul activităţii musculare;- Formaţiile de lucru, distanţele între executanţi, formele de exersare să fie adaptate

obiectivelor operaţionale stabilite pentru fiecare situaţie de instruire în care se găseşte grupade lucru;

- Să se utilizeze ambele mâini la aruncări în vederea dezvoltării fizice armonioase şia ambidextriei;

- Pentru formarea unui simţ muscular complex se recomandă utilizarea pentruaruncări a unor obiecte cu greutăţi şi forme diferite.

3. Exerciţii aplicative specifice gimnasticii

3.1 Căţărarea şi escaladareaCăţărarea este modalitatea de deplasare a corpului în diferite direcţii, sus jos,

lateral, executat în poziţia de atârnat simplu sau atârnat cu sprijin.Aparate la care se execută:

- Scara fixă;- Frânghia verticală;- Frânghia orizontală;- Scara marinărească;- Bârna suedeză;- Prăjina verticală;- Banca de gimnastică.

Clasificarea exerciţiilor de căţărare:- Căţărări în atârnat mixt – cu ajutorul braţelor şi picioarelor;- Căţărări în atârnat simplu – numai cu ajutorul braţelor;- Căţărări cu transport de obiecte sau persoane.

103

Escaladarea este modalitatea de trecere peste obstacole naturale sau diferite aparatede gimnastică cu o tehnică cât mai simplă dar eficientă.

Sprijinul pe obstacole poate fi cu braţele şi picioarele, cu braţele şi abdomenul, saubraţele şi bazinul. De obicei, fiecare executant poate să îşi aleagă singur procedeul dorit, ceeace cultivă personalitatea şi creativitatea.

Exersarea escaladărilor solicită şi contribuie la dezvoltarea globală a calităţilormotrice în situaţii variabile, neobişnuite.

Indicaţii metodice

- Căţărările să se înceapă cu formele mai simple şi accesibile tuturor copiilor, cum suntcele în atârnat combinat cu sprijin;

- După coborârea de pe aparat să se introducă, obligatoriu, exerciţii de relaxare şirespiraţie;

- În cazul exerciţiilor din atârnat simplu se începe cu deplasările laterale, urmate dedeplasările în jos şi la urmă cele care se execută în sus ( ca şi direcţie );

- În timpul demonstraţiilor, explicaţiilor şi exersărilor elevii vor fi aşezaţi ( încolonaţi )în linie pe două sau trei rânduri în funcţie de numărul elevilor şi numărul scărilorfixe;

- Elevii care sunt în aşteptare să primească sarcini suplimentare;- În timpul prezentării exerciţiilor terminologia trebuie să cuprindă: poziţia

executantului faţă de aparat, tehnica prizelor şi sprijinul picioarelor;

104

- Coborârile de pe aparate să fie întotdeauna precizate şi să se facă cu mare atenţie.

3.2. TârâreaTârârea este un mijloc specific de deplasare care se face cu centrul de greutate

foarte aproape de suprafaţa de sprijin. Aceste exerciţii contribuie la dezvoltarea fizicămultilaterală şi la corectarea unor deficienţe fizice, de atitudine, privind coloana vertebrală.(Atenţie la condiţiile igienice!)

Exemple de târâre

105

3.3. Exerciţii de ridicare şi transportSe împart în:

- Exerciţii de ridicare şi transport de greutăţi;- Exerciţii de ridicare şi transport de persoane;

Exerciţii de ridicare şi transportul de persoaneTransportul poate fi executat:

- de către o persoană – pe perechi;- transportul unuia de către doi;- transportul unuia de către trei;- transportul în grup.

Exemple de transporturi pe perechi: ( atenţie la exerciţii în perechi )- roaba;- în cârcă;- călare pe umeri;- transport pe umeri;- transport în braţe etc.

Exerciţii de ridicare şi transportul de persoaneTransportul poate fi executat:

- de către o persoană – pe perechi;- transportul unuia de către doi;- transportul unuia de către trei;- transportul în grup.

Exemple de transporturi pe perechi (atenţie la exerciţii în perechi ) :- roaba;- în cârcă;- călare pe umeri;- transport pe umeri;- transport în braţe, etc.

Exemple de trasporturi a unuia de către doi:- alergare în cinci picioare;- coşuleţul;

a b c

d e f

g h i

j k l

106

- şezând pe braţe;- scăunelul;- targa;- culcat pe braţe.

Exemple de transporturi în grup:- „ Carul roman”;- roaba lungă.

Indicaţii metodice - Să se acorde o atenţie deosebită prizelor; - Partenerii să fie aproximativ egali în greutate, înălţime, forţă şi

pregătire motrică; - Procedeele de ridicare şi transport să fie adaptate în funcţie de vârsta şi

sexul executanţilor.

3.4. Tracţiuni şi împingeri- Aceste exerciţii au caracter de forţă cu efect asupra întregului organism;- În lecţie de educaţie fizică cel mai des sunt folosite cele cu partener;- Se recomandă ca exerciţiile de tracţiune să alterneze cu cele de împingere;- Se va acorda o atenţie deosebită prizelor utilizate. Contactul poate fi direct între

parteneri, sau indirect, folosind bastonul, mingea, frânghia, etc.;- Să se acorde o atenţie mărită în alcătuirea echilibrată a echipelor când se lucrează

în grup.

107

3.5. Exerciţii de echilibruCaracteristici

- Orice activitate fizică, fie ea statică sau dinamică, se realizează în sfera deatracţie a forţei gravitaţionale din acest motiv trebuie păstrat în permanenţă echilibrulcorporal;

- Literatura de specialitate precizează faptul că echilibrul se dezvoltă în moddeosebit în timpul copilăriei şi al adolescenţei, de la 3 la 19 ani;

- Capacitatea de echilibrare progresează mai accentuat între 9 – 12 ani;- Simţul echilibrului este dat de un ansamblu de impresii şi senzaţii furnizate de

analizatorii vestibulari, optici şi motor;- Condiţia necesară menţinerii echilibrului este ca C.G.G. să fie deasupra ( sau

aproape deasupra ) suprafeţei de sprijin ( baza de susţinere );- Dacă luăm în considerare poziţia C.G.G. faţă de suprafaţa de sprijin putem avea

trei situaţii şi anume: echilibrul stabil, instabil şi indiferent;- Programa şcolară cuprinde o serie de elemente acrobatice specifice de echilibru (

cumpenele, stând pe cap, stând pe mâini, etc. )- Gradul de stabilitate este determinat de următorii factori:

- mărimea poligonului de susţinere ( baza de susţinere şi suprafaţa de sprijin;- poziţia centrului de greutate faţă de baza de susţinere;- distanţa dintre centrul de greutate al corpului şi suprafaţa de sprijin;- timpul menţinerii poziţiei.

Clasificarea exerciţiilor de echilibru

(Fekete, I. 1996)

EXERCITII DE ECHILIBRU

DE PE LOC DIN DEPLASARE

MERS SI ALERGARE IN ECHILIBRU

MERS SI ALERGARE CU MISCARISUPLIMENTARE A SEGMENTELOR

MERS SI ALERGARE CUTRANSPORT DE GREUTATI

MERS SI ALERGARE CUTRECERE PESTE OBSTACOLE

EXERCITII DE ECHILIBRUSUB FORMA DISTRACTIVA

IN STAND

IN SPRIJIN

PE AMBELE PICIOARE

PE UN PICIOR

CU CELELALTE SEGMENTEIN DIFERITE POZITII

TRECERE DRINTR-O POZITIE IN ALTA

CU CORPUL PE ORIZONTALA

CU SEGMENTE IN DIFERITEPOZITII

CU CORPUL RASTURNAT

108

Aparate utilizate- banca de gimnastică aşezată orizontal sau oblic, cu partea lată sau îngustă;- bârna joasă, medie, de concurs;- scara de frânghie ( marinărească );- podul mobil;- sârma sau frânghia întinsă orizontal;- diferite obiecte naturale, improvizate sau confecţionate, etc.

Gradarea exerciţiilor de echilibru ( procedee metodice de mărire a dificultăţii)Se realizează prin:

1. Reducerea bazei de susţinere;2. Schimbarea poziţiei braţelor în timpul deplasării;3. Schimbarea poziţiei iniţiale şi finale;4. Modificarea procedeelor de deplasare – mers, alergare, sărituri, întoarceri;5. Modificarea direcţiei de deplasare – înainte, înapoi, lateral;6. Modificarea tempoului de execuţie;7. Modificarea înălţimii aparatelor;8. Treceri peste sau pe sub obstacole în timpul deplasării;9. Executarea unor sarcini suplimentare în timpul deplasării (aruncarea şi

prinderea mingii, conducerea mingii, etc.);10. Executarea exerciţiilor în perechi şi în grup;11. Eliminarea simţului auzului sau a văzului în timpul execuţiei unor poziţii

sau mişcări de echilibru.

Parcursuri sau trasee aplicativeSunt combinaţii de mai multe deprinderi motrice de bază, utilitare, şi din gimnastică

acrobatică (eventual şi sărituri ), în vederea realizării etapelor de consolidare şi perfecţionare,în care fiecare acţiune motrică este considerată ca obstacol într-o înlănţuire de mai multeprobe.

Exersarea parcursurilor are loc ,de regulă, sub formă de întrecere.• Întrecere individuală – se ia în considerare timpul parcurs de fiecare şi

corectitudinea execuţiei tehnice;• Întrecere pe echipe.

Având caracterul de întrecere, de concurs, parcursurile mobilizează întreagapersonalitate a participanţilor, atât din punct de vedere motric cât şi psihic.

d) Sumar

În cadrul acestui modul au fost prezentate: Definirea conceptului şi a carcteristicilor exerciţiilor utilitar-aplicative Taxonomia acestor exerciţii, cu exemplificări concrete pentru fiecare grupă de

mijloace Cunoaşterea de către studenţi a procedeelor metodice folosite pentru îmbunătăţirea

echilibrului static şi dinamic Cunoaşterea tehnologiei de organizarea şi desfăşurare a parcursurilor aplicative, în

funcţie de locul, baza didactică şi vârsta participanţilor.

109


1. Care sunt cele mai cunoscute caracteristici ale exerciţiilor utilitar-aplicative?2. Cum se clasifică exerciţiile utilitar-aplicative?3. Cum se clasifică săriturile aplicative?4. Prezentaţi clasificarea exerciţiilor de căţărare. Daţi exemple concrete la aparate

diderite5. Care sunt procedeele metodice de mărire a dificultăţii în cazul exerciţiilor de

echilibru? Daţi exemple concrete pentru fiecare procedeu!6. Alcătuiţi trasee aplicative utilizând o gamă cât mai diversificată de aparate, instalaţii şi

mijloace, accesibile elevilor de diferite vârste.


1. Fekete, J. 1996, Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri; Ed. LibrăriileCrican, Oradea, pag.149 - 179.

2. Mărcuţ, P., Cucu, B., 2005, Gimnastica în kinetoterapie – noţiuni de bază, ed. GMI,Cluj-Napoca, pag. 97 – 104.

3. Paşcan, I., 2009, Gimnastica în şcoală (ediţia a II-a), Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, pag.105 - 118.

III. Anexe

a) Bibliografia completă a cursului

1. BĂIAŞU, GH. N., şi colab., 1984, - Gimnastica, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.2. BĂNĂŢAN, O., 1983, - Banca de gimnastică, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.3. CÂRSTEA, GH., 2000, - Teoria şi metodica educaţiei fizice şi a sportului, Ed. AN-DA,Bucureşti.4. COVACI, N., 1976, - Săriturile în gimnastică, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.5. CUCU, B., 2004, - Gimnastica de bază ( suport de curs pentru anul I ), Cluj-Napoca.6. CULDA, C., DUNGACIU, P., CULDA, P., 1998, - Manual de gimnastică, Ed. Fundaţia „România de Mâine”, Bucureşti.7. ERDŐS, I., SZIJJ, Z., 1997, - Gimnasztika, Tankönyvkiadó, Budapest.8. FARKAS, GY., 1998, - Sporttorna, Papir Press Egyesűlés, Budapest.9. FEKETE, J., 1996, - Gimnastica de bază, acrobatică şi sărituri, Ed. Librăriile Crican,Oradea.10. FEŞNIC, I., ŞANTA, I., şi colab., - Gimnastica de bază, Universitatea „ Avram Iancu”,Cluj-Napoca.11. GROSU, EMILIA, FLORINA, 1999, Complexe de exerciţii pentru înfluenţareaselectivă a aparatului locomotor, Ed. G.M.I., Cluj-Napoca.12. GROSU, EMILIA, FLORINA, 2002, - Elemente acrobatice şi gimnice la sol şi bârnă,Ed. G.M.I., Cluj-Napoca.13. IONESCU, M., 2000, Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed. Presa UniversitarăClujeană, Cluj-Napoca.14. KEREZSI, E., 1968, - Gimnasztika, Sport, Budapest.15. KIRIŢESCU, C., 1964, - Palestrica, Ed. Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti.16. LUCA, ALICE, 1998, - Gimnastica în şcoală, Ed. Universităţii „ Al. I. Cuza”, Iaşi.17. MĂRCUŢ, P., CUCU, B., 2005, - Gimnastica în kinetoterapie ( noţiuni de bază ), Ed.G.M.I., Cluj-Napoca.18. NUŢ, ANCUŢA, NEGRU, N., I., 2006, Săriturile cu sprijin în şcoală (caiet de lucrăripractice), multiplicat la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

110

19. PAPPNÉ-GAZDAG, ZSUZSÁNNA, 2001, - A tornapad, ( banca de gimnastică ), Ed.Flaccus, Budapest.20. PAŞCAN, I., 2003, - Gimnastica acrobatică în ciclul gimnazial, Ed. Casa Cărţii deŞtiinţă, Cluj-Napoca21. PAŞCAN, I., 2003, - Dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice în cadrul gimnasticiiacrobatice, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.22. PAŞCAN, I., 1999, - Exerciţii de front şi formaţii, (caiet de lucrări practice), multiplicatla Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.23. PAŞCAN, I., 2005, - Gimnasztika, multiplicat la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.24. POPA, GH., 1975, - Piramide, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.25. RUSU, ILEANA, PAŞCAN, I., GROSU, EMILIA, CUCU, B., 1998, - Gimnstica, Ed.G.M.I., Cluj-Napoca.26. SLEMIN, A.M., 1976 – Pregătirea tinerilor gimnaşti, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.27. STROESCU, ADINA, şi colab., 1968, - Gimnastică, Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti.28. STROESCU, ADINA, PODLAHA, R., 1974, - Terminologia gimnasticii, Ed. Stadion,Bucureşti.29. TUDUŞCIUC, I., 1977, - Gimnastica acrobatică, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.30. TUDUŞCIUC, I., 1984, - Gimnastica sportivă, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.31. TUDUŞCIUC, I., BÎRLIDA,V., 1973, - Parcursuri de obstacole, Ed. Stadion, Bucureşti.32. VIERU, N., 1997, - Manual de gimnastică, Ed. Driada, Bucureşti.

b) Scurtă biografie a titularului de curs

Prof. univ. dr. Paşcan Ioan este absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport,Bucureşti, (denumire actuală: Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport), doctor înştiinţe ale educaţiei la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Domenii de competenţă: bazele gimnasticii, gimnastica formativă, gimnastica de bază,gimnastica în şcoală, măiestrie în gimnastică artistică, dezvoltarea potenţialului creativ laelevi prin mijloacele activităţilor motrice.

Competenţele de cercetare ştiinţifică sunt demonstrate prin publicarea a peste 70 delucrări ştiinţifice în publicaţii recunoscute şi participarea la un granturi naţional, dar şirealizarea a 10 cărţi legate de domeniile de competenţă.

ŞEF CATEDRĂ TITULAR DE DISCIPLINĂ

111

CUPRINS

I. Informaţii generale despre curs......................................................3

II. Suport de curs ..................................................................................6

Modul nr. 1............................................................................................6

Modul nr. 2............................................................................................9

Modul nr. 3..........................................................................................41

Modul nr. 4..........................................................................................48

Modul nr. 5......................................................................................... 67

Modul nr. 6..........................................................................................76

Modul nr. 7..........................................................................................90

Modul nr. 8..........................................................................................97

Anexe .................................................................................................109

suport de curs gimnastica de baza (efs) an ii sem iii

Documents