suport de curs designer pagini web

CONSTANA Ion Lahovari 158

Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:

[email protected] web: www.ciid.ro

1 GMB Computers

SUPORT DE CURS

DESIGNER PAGINI WEB

I. COMUNICAREA SI DEZVOLTAREA PROFESIONALA

1. Dezvoltarea profesional 2. Comunicarea interactiv la locul de munc 3. Lucrul n echip

II. NORME GENERALE CU PRIVIRE LA NPM, PSI SI CALITATE IN UTILIZAREA

ECHIPAMENTELOR SI DISPOZITIVELOR 1. Aplicarea procedurilor de calitate 2. Aplicarea normelor de tehnic a securitii muncii i a

prevederilor pentru stingerea incendiilor

3. Introducerea informaiilor i datelor n formate electronice 4. Procesarea informaiilor i documentelor din formatele brute 5. Validarea datelor 6. Asigurarea securitii datelor 7. Utilizarea echipamentelor periferice-specifice

III. PROGRAMA DE PREGATIRE 1. Analizarea scopului paginii web

1.1. Notiuni introductive. Termeni cheie

1.2. Definirea termenului World Wide Web (Web), Internet. Identificarea particularitilor de baz. nelegerea c Web este un serviciu al internetului. ntelegerea c Web-ul este setul complet de interlegturi (link-uri) de documente text (hypertext) de pe internet.

1.3. Definirea i nelegerea termenilor de browser, server Web. nelegerea c un browser este folosit pentru a accesa informaie stocat pe un server Web.

1.4. Definirea i nelegerea termenului de URL.

1.5. Definirea i nelegerea sistemului de funcionare al protocoalelor. Diferenierea protocoalele primare i modalitile de folosire: TCP/IP, HTTP, HTTPS, FTP.

1.6. Informaia de pe Web


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


2 GMB Computers

1.7. Identificarea avantajelor de a publica informaii pe Web: beneficiile materiale, accesul la informaie a unui public larg, uurina n actualizare, interactivitatea cu publicul.

1.8. Definirea i nelegerea termenului de hyperlink.

1.9. Fundamentele HTML-ului

1.10. Definirea i nelegerea termenului de HTML nelegerea c HTML este un limbaj independent de un anumit soft i este scris n format text.

1.11. nelegerea c site-urile realizate n HTML sunt realizate pe o structur ierarhic.

1.12. nelegerea rolului recomandat de HTML pentru consoriul W3C. nelegerea beneficiilor recomandate ofer: interoperabilitatea site-urilor Web fa de browsere, accesibilitatea fa de persoanele cu dizabiliti.

2. Proiectarea structurii sit-ului 6.1. Notiuni generale despre structura unui site 6.2. Construirea unei pagini simple 6.3. Procesarea imaginilor, crearea de animaii i flash-uri 6.4. Folosirea tag-urilor de comand simple pentru o pagin Web: 6.5. Aplicarea de stiluri paragrafelor. 6.6. Setarea stilurilor bold, italic. 6.7. Setarea culorii, aspectului i mrimii folosind tag-ul font. 6.8. Vizualizarea codului surs a unei pagini Web ntr-un browser. 6.9. Folosirea aplicaiei 6.10. Introducerea i formatarea textului 6.11. Paragrafe i formatarea paginilor 6.12. Legturi (Hyperlinks) 6.13. Tabele.Inserarea, tergerea unui tabel. 6.14. Cadre (frames) 6.15. Formulare simple 6.16. Formatul i dimensiunea imaginilor

3. Elaborarea de prototipuri.Exercitii practice. 4. Realizarea sit-ului 5. Testarea sit-ului 6. Publicarea sit-ului

6.1. nelegerea conceptului de ncrcare a unui Web site pe un server 6.2. Publicarea Website-ului pe server

7. ntreinerea sit-ului


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


3 GMB Computers

INFORMATIE / MESAJ Scopul/rolul comunicarii

Obiectul comunicarii

Canalul de comunicare

Modalitatea de transmitere a informatiei

Factorii perturbatori

RECEPTOR EMITENT

RASPUNS

Suportul de curs nu exclude i nici nu substituie instruirea asistat de ctre lectorul de specialitate. Acesta este conceput n scopul aprofundrii cunotinelor i abilitilor dobndite la curs. Deasemeni, suportul pentru studiu individual poate conine elemente suplimentare care pot fi utile cursantului, chiar dac nu sunt cuprinse n programa analitic.

Comunicarea si dezvoltarea profesionala

Definire

Comunicarea - schimbul de informaii, idei - a fost definit ca un proces interpersonal de transmitere i recepie de simboluri care au ataate nelesuri. Comunicarea este acel fenomen care permite crearea de legturi ntre oameni, ntre instituii i ntre instituii i oameni. Componentele procesului de comunicare sunt reprezentate de: emitor, mesaj, canal, receptor. Comunicarea face posibila coexistenta oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalti. Comunicarea directa intre oameni este realizata prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita informatiile la distanta: acestea sunt mijloacele de comunicare in masa sau mass-media.

A comunica si a informa Comunicarea, informarea si mijloacele de comunicare depind unele de altele. Acesti termeni au sensuri diferite in functie de domeniile care au drept scop comunicarea informatiei. Pentru ziarist, informatia este expunerea unor fapte la care a asistat sau pe care le-a putut verifica. Pentru el, o informatie buna trebuie sa fie adevarata, noua, inedita si surprinzatoare. Mijloacele de comunicare sunt diferitele suporturi pe care ziaristii le folosesc ca sa transmita informatia (ziare, radio, televiziune etc.). Pentru inginerul din domeniul telecomunicatiilor, informatia este un semnal transmis unui destinatar prin mijloace tehnice. Inginerul numeste comunicare totalitatea operatiilor de prelucrare, de transmitere si receptionare a mesajului.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


4 GMB Computers

Pentru cei din domeniul publicitatii, comunicarea are drept scop cucerirea si influentarea consumatorului prin mesaje atragatoare. In functie de clientul care trebuie convins, sunt folosite diferite mijloace de comunicare. Pentru specialistii din stiintele umane, comunicarea este un mijloc folosit de oameni pentru a stabili contacte intre ei, pentru a crea si intretine legaturi intre membrii unui grup. Mass-media extind aceste legaturi la intreaga societate, iar telecomunicatiile sunt un mijloc de coexistenta la distanta.

Prelucrarea si difuzarea informatiei Este greu sa comunicam marelui public anumite evenimente, de exemplu descoperirea unei noi molecule chimice. De aceea, este nevoie ca anumite persoane sa se ocupe de prelucrarea acestor informatii, astfel incat un numar cat mai mare de oameni sa poata afla. Acesta este rolul profesorilor si al ziaristilor: ei prezinta informatiile si le structureaza dand prioritate celor mai importante si mai interesante, in functie de publicul caruia I se adreseaza. Odata informatia prelucrata, aceasta trebuie sa fie difuzata publicului interesat. Distanta franeaza considerabil comunicarea. De aceea, de-a lungul secolelor, oamenii au inventat diferite moduri de a transmite informatiile. Astfel, pentru a comunica, ei pot vorbi (fata in fata, la telefon, la radio), scrie carti sau articole in ziar, pot face fotografii, pot filma, trimite scrisori prin posta, prin fax, prin reteaua Internet etc. diversitatea mijloacelor de comunicare face posibila exprimarea unor puncte de vedere diferite despre acelasi eveniment.

Comunicarea astazi Astazi, putem transmite si primi informatii imediat, oriunde in lume. Datorita acestei rapiditati, verificarea informatiilor devine din ce in ce mai dificila, atat pentru ziaristi, cat si pentru public. Comunicarea este indispensabila, dar trebuie sa comparam si sa privim cu un ochi critic toate informatiile care ne parvin.

Etapele procesului de comunicare

EMITENT/INFORMATIE TRANSMISA RECEPTOR/INFORMATIE PRIMITA

I. Pregatirea si analiza informatiei

Se analizeaza:

Disponibilitatea documentului suport care poarta informatia de comunicat pentru alegerea modalitatii adecvate de comunicare

Disponibilitatea resurselor / mijloacelor de comunicare necesare: semnarea de primire pe documentele originale a copiilor, curieri pentru comunicarea scrisa, telefon, fax, spatii disponibile (centrala telefonica)

Definirea informatiei:

Definirea obiectului comunicarii (tipul informatiei)

Identificarea receptorului / receptorilor

Stabilirea frecventei de comunicare si a momentului transmiterii informatiei

Anticiparea factorilor perturbatori:

Stabilirea gradului de detaliere a continutului si/sau a limbajului (informatiile trebuie redactate intr-un limbaj adecvat gradului de intelegere al receptorului

Anticiparea impactului informatiei asupra receptorului si a altor factori perturbatori potentiali

Identificarea datelor de intrare:

Identificarea scopului comunicarii

Stabilirea responsabilitatilor rezultate din mesajul primit

Stabilirea actiunilor ce trebuie intreprinse, adecvate informatiei primite


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


5 GMB Computers

Resp. : Emitentul

II. Transmiterea informatiei :

Informatia trebuie sa ajunga in timp util catre toti receptorii carora informatiile le sunt necesare si utile si/sau pentru care informatia este relevanta pentru eficacitatea sistemului de management.

Confirmarea de primire a informatiei (daca este cazul)

Transmiterea raspunsului catre emitent, respectand cerintele de relevanta si adecvanta impuse oricarui tip de informatie.

Daca nu au fost asigurate de catre emitent, cerintele minime necesare efectuarii analizei, se atentioneaza emitentul si se solicita revizuirea transmiterii informatiei, precizand explicit cerintele.

Resp.: emitentul

III. Receptia, analiza si acceptarea raspunsului:

Analiza raspuns aferent informatiei communicate, pentru a evalua: - masura in care informatia a fost corect receptionata, inteleasa, si/sau utilizata. - identificarea necesitatii de revizie a informatiei si retransmitere, daca este cazul

Respectarea indicatorului de raspuns (nivelul de acceptare pentru raspuns) numar de raspunsuri raportat la numarul de receptori, valoarea admisibila fiind stabilita in functie de tipul informatiei si modalitatea de comunicare utilizata.

In caz de neacceptare raspuns se stabilesc Actiuni corective/ Actiuni preventive

Resp.: Emitentul

IV. Analiza si imbunatatirea procesului de comunicare:

Identificarea necesitatilor de initiere Actiuni corective/ Actiuni preventive, daca raspunsul impune acest lucru (completari de continut al informatiei, schimbarea modalitatii de comunicare, extinderea transmiterii ei catre alti receptori, etc)

Finalizarea comunicarii prin transmiterea catre receptor a acceptului.

Identificarea necesitatilor de imbunatatire a procesului de comunicare, pe baza experientei acumulate in timpul derularii procesului si initierea de actiuni de imbunatatire.

Identificarea necesitatilor de initiere Actiuni corective/ Actiuni preventive, daca acceptul raspunsului impune acest lucru receptorului (completari de continut al raspunsului, schimbarea modalitatii de comunicare, etc.)

Resp.: Emitentul Resp.: Receptorul

Au fost identificate funciile comunicrii: - Funcia de informare; - Funcia de comand i instruire; - Funcia de influenare i convingere, ndrumare i sftuire; - Funcia de integrare i meninere.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


6 GMB Computers

Modaliti de comunicare

Exist urmtoarele tipuri de comunicare: A. Comunicare oral; B. Comunicare scris; C. Comunicare non-verbal.

Comunicarea oral

mbrac o serie de situaii specifice:

Comunicarea fa n fa cu o persoan are avantajul c este direct i c permite folosirea tuturor mijloacelor verbale i non-verbale de comunicare. De asemenea, poate fi interactiv, permind ajustarea mesajelor pe parcurs, pe baza feed-back-ului verbal i non-verbal.

Comunicarea interpersonal este important n situaii de evaluare a performanei i motivare, de dare de instruciuni, de rezolvare de conflicte, de negociere etc. Comunicarea interpersonal focalizat pe construirea de relaii interpersonale este necesar n procesul de ndrumare i sftuire da angajailor

Comunicarea managerial n grup are o serie de funcii caracteristice cum ar fi: ajut la definirea grupului, sprijin procesul de implementare a deciziilor i schimbrii. O form a comunicrii n grup este comunicarea n faa unui auditoriu.

Adresarea oral ara ca forme specifice mai importante:

Prezentarea, care poate avea loc fie n interiorul organizaiei, fie n exteriorul ei. n cazul prezentrilor n interiorul organizaiei se presupune, n general, c auditoriul are caracteristici comune.

n legtur cu prezentrile n faa unui auditoriu extern organizaiei, pot aprea dou probleme importante:

dificultatea adaptrii prezentrii i a vorbitorului la auditoriul i cadrul extern, mai puin cunoscute;

faza dificil a ntrebrilor i rspunsurilor. Alte probleme care pot s apar att n cazul prezentrilor interne, ct i a celor externe, sunt: - prezentrile sunt confuze; - prezentrile sunt prea lungi; - prezentrile sunt neconvingtoare; - stilul de prezentare a informaiilor este deficitar.

Briefingul este o prezentare mai scurt, cu scop de rezumare a unor informaii sau cu scop de informare la zi privind activiti de afaceri, proiecte n desfurare, programe sau proceduri. Ca format, briefingul este, de obicei, o comunicare ntr-un singur sens, de la vorbitor spre auditoriu (procesul de informare poate implica i auditoriul).

Raportul are ca scop analiza situaiei unei activiti sau a unui proiect i const n prezentarea de informaii relevante pentru o anumit faz a acestora sau pentru finalizarea lor. Exist dou tipuri:


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


7 GMB Computers

a) Raportul de situaie - se face printr-o prezentare de 30-40 minute. Scopul acestuia este de a familiariza auditoriul cu starea la zi a proiectului sau activitii i, uneori, s fac referiri la viitorul proiectului; b) Raportul final - este o prezentare formal major de 40-60 minute, destinat analizei muncii la ntregul proiect, de la nceput pn la sfrit. Are ca scop recomandarea pentru luarea unor decizii sau rezolvarea unei probleme, prezentarea unui rezultat final al muncii n cadrul unui proiect. Alte tipuri de comunicare oral:

Filtrarea - reprezint tendina de a dilua sau de a opri un mesaj n curs de transmitere. Politica uilor deschise concretizat prin posibilitatea oferit de manager angajailor de

a comunica direct, fr a parcurge circuitul ierarhic. Avantajul acestui tip de comunicare este nediluarea informaiei care ajunge n mod direct de la angajat la manager, fr alte persoane interpuse. Totodat, exist i dezavantaje, cum ar fi perioada mare de timp necesar unui manager pentru a-i asculta pe toi angajaii care au de fcut propuneri sau probleme de adus la cunotina sa.

Efectul de cocoloire, adic tendina de a evita comunicarea tirilor proaste celorlali, are avantajul c evit o eventual panic creat de o veste proast, dar i dezavantajul c i mpiedic pe angajaii care ar putea avea soluii sau idei de rezolvare a crizei s i aduc aportul la clarificarea situaiei.

Zvonul - reprezint comunicarea neverificat, aflat n circulaie. Aduce multe deservicii organizaiei, crend stri conflictuale sau oferind motive de bucurie care mai apoi nu pot fi concretizate.

Jargonul este limbajul specializat folosit de deintorii unui anumit loc de munc. Comunicarea prin telefon. Aspectul distinctiv al acestei comunicri este lipsa din mesaj

a elementelor de natur non-verbal. Aceasta genereaz o distan psihologic fa de interlocutor care duce n mod firesc la un coninut depersonalizat al mesajului.

Comunicarea cu mass-media poate mbrca mai multe forme: - interviuri n exclusivitate sau spontane; - comunicate de pres; - conferine de pres. Pentru o comunicare oral eficient, managerul sau funcionarul public trebuie s aib n vedere urmtoarele elemente: a) crearea condiiilor: - se va rezerva timpul necesar; - se vor evita ntreruperile i deranjul din partea altor persoane; - se va crea o ambian plcut. b) nceputul ntrevederii: - managerul va cuta s fac n aa fel nct cel cu care comunic s se simt bine; - managerul va conduce convorbirea astfel nct solicitantul s treac repede la subiect. c) modul de desfureare a convorbirii: - se va preciza problema care se discut; - se va avea n vedere scopul care trebuie atins; - interlocutorul va fi ncurajat s spun tot ceea ce l preocup; - discuia va fi condus i controlat; - se vor evita contrazicerile directe i cearta; - managerul va rmne calm, politicos i stpn pe sine n orice moment, fiind mereu obiectiv; - se vor da rspunsuri clare i precise pentru a elimina orice nenelegere;


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


8 GMB Computers

d) sfritul convorbirii: - se vor rezuma punctele comune la care s-a ajuns; - se va urmri s se obin acordul interlocutorului; - chiar dac nu se ajunge la nici o nelegere, managerul se va despri n termeni cordiali de interlocutor; Dintre regulile care trebuie respectate n timpul unei conversaii, menionm: -sigurana n expunere; -discutarea doar a aspectelor bine fondate; -se va vorbi calm, cu convingere i fr exagerri; -se va ine cont de scopul expunerii; -se va folosi o exprimare clar, precis, sugestiv; -se va practiva stilul concret, cu fapte precise i exemple; -se va pstra contactul vizual n timpul comunicrii; -se va controla mimica, evitnd exagerrile, gesticulrile i ticurile. Literatura de specialitate evideniaz faptul c viteza de gndire este de 400 de Cuvinte pe minut, iar cea de vorbire de 275 de cuvinte pe minut. De aici apare dificultatea de concentrare asupra mesajului, existnd tendina de a ne gndi simultan la mai multe lucruri n timp ce ascultm un mesaj. De asemenea, s-a observat faptul c faptele sau cifrele sunt ascultate cu mai mult atenie. O alt problem este faptul c receptorul nu ncearc s citeasc printre rnduri, s neleag mesajul ascuns dincolo de cuvintele, tonul i gesturile interlocutorului.

Comunicarea scris

Caracteristicile pe care trebuie s le ntruneasc un mesaj scris pentru a fi eficient sunt urmtoarele: -s fie uor de citit; -s fie corect; -s fie adecvat direciei de transmitere; -s fie bine gndit. nainte de a comunica ceva trebuie stabilit scopul pentru care se dorete transmiterea mesajului, adic dac este oportun transmiterea mesajului, dac reacia de rspuns este favorabil i dac mesajul transmis are anse de a-i atinge scopul. Urmtorul pas n procesul de scriere este clarificarea i sistematizarea gndurilor n legrur cu materialul asupra cruia s-a decis c e oportun scrierea lui. Acest proces cuprinde urmtoarele faze: -generarea; -sistematizarea; -organizarea materialului. Ultimul pas l reprezint scrierea propriu-zis a mesajului, ncepnd cu redactarea lui i continund cu editarea i punerea lui n forma adecvat. Este foarte important de menionat faptul c a gndi i a scrie reprezint dou procese diferite. Astfel, etapa de gndire reprezint aproximativ 40% din timpul necesar ntocmirii mesajului scris, aa cum se poate vedea din graficul de mai jos:

Comunicarea non-verbal

reprezint tipul de comunicare concretizat n transmiterea de mesaje prin intermediul expresiilor faciale, modulaiilor vocii, gesturilor i posturii corpului, care are loc n cadrul comunicrii orale, directe, fa n fa. n cadrul comunicrii non-verbale se poate analiza i mediul n care are loc comunicarea. Ambientul contribuie la o bun desfurare a edinelor sau a ntrevederilor de orice fel.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


9 GMB Computers

Comunicare prin mijloace moderne In principiu exista 2 mari domenii in care acesta este folosita reteaua Internet: 1. Comunicare a) Posta electronica (e-mail) prin care se pot transmite si primi mesaje

Avantaje: 1. Transmitere rapida catre orice loc din lume; 2. Un mijloc ieftin si eficient de comunicare; 3. Permite folosirea de liste de distribuire a mesajelor; 4. Foloseste instrumente de gestiune a mesajelor. Dezavantaje:

1. Un fisier atasat poate contine un virus de computer; 2. Poate avea loc o supraincarcare a cutiei postale; 3. Se pot produce erori si neglijente in folosirea E-mail-ului; 4. Se obtin foarte multe mesaje nefolositoare (Junk Mail).

b) Liste de discutii (discussion lists) care permit participarea la discutii si schimburi de informatii in grupuri profesionale c) Grupuri de stiri (Newsgroups) care permit consultarea sau participarea in grupuri de stiri publice Grupurile de stiri ( grupuri de discutii sau forum-uri de discutii ) reprezinta largi sisteme de comunicare prin care persoane avand diverse preocupari si pasiuni schimba informatii, discuta pe baza unor teme de interes general sau particular sau pun diferite intrebari. d) Chat-ul care permite comunicarea on-line a 2 sau mai multi utilizatori Una din utilizarile cele mai practice si directe ale comunicarii prin Internet este chat-ul (a discuta in traducere din engleza). Formele pe care le imbraca acest tip de comunicare sunt diverse. De la simple programe care includ linii de text pina la transmisii de sunet si video in timp real cu posibilitatea de video conferinta. Pe langa comunicarea in timp real a unor mesaje scrise prin serviciul chat sau comunicarea prin mesaje asigurata de serviciul de posta electronica, in reteaua Internet au fost dezvoltate si alte servicii pentru comunicarea in timp real: serviciile audio si video. Aceste servicii permit oamenilor dintr-o organizatie sa lucreze si sa colaboreze intr-o noua maniera. Ele asigura: - transmiterea vocii catre o alta persoana sau catre un grup de oameni; - transmiterea unei imagini televizate in direct catre o singura persoana sau catre mai multe persoane; - transmiterea prin Internet a informaliilor din emisiunile de radio si televiziune; - posibilitatea ca un grup de oameni sa citeasca si sa editeze un document. 2. Informare prin accesul la distanta si la surse de informatii a) World Wide Web ( WWW - sau mai pe scurt web-ul ) prin care se poate accesa si naviga prin paginile web care contin informatii de larga circulatie si la resurse cu ajutorul instrumentelor de cautare si a hyper legaturilor ( hyperlinks ) inserate in documente b) FTP ( File Transfer Protocol) care permite transmiterea si primirea de informatii la si de la distanta. Lucrand la distanta prin retea, apare necesitatea de a transfera fisiere intre statia locala si un server. Exista mai multe metode pentru aceasta; in orice caz avem nevoie de un program, rulat pe statia locala, care sa se conecteze la server si sa solicite transferul fisierelor, cerut de utilizator. c) Telnet care ofera posibilitatea de accesare a unor calculatoare situate la distanta.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


10 GMB Computers

Dezvoltarea profesional

Pregatirea profesionala

urmata de o dezvoltare profesionala continua trebuie sa constituie o prioritate att pentru organizatie, ct si pentru salariat, din dorinta comuna de a face performanta.

Pregatirea profesionala urmata de o dezvoltare profesionala continua trebuie sa constituie o prioritate att pentru organizatie, ct si pentru salariat, din dorinta comuna de a face performanta. Pregatirea profesionala este un proces de instruire pe parcursul caruia participantii dobndesc cunostinte teoretice si practice necesare desfasurarii activitatii lor prezente. Spre deosebire de pregatire, dezvoltarea profesionala este un proces mai complex, avnd drept obiectiv insusirea cunostintelor utile, att in raport cu pozitia actuala, ct si cu cea viitoare. Existenta unor angajati care nu mai reusesc sa tina pasul, pe plan profesional, cu mutatiile care au loc in modul de desfasurare a activitatilor din economia moderna reprezinta o problema care preocupa tot mai multe firme. Tot mai frecvente sunt cazurile in care salariati considerati ani la rnd ca eficienti pe posturile lor isi indeplinesc cu tot mai mare dificultate responsabilitatile, iar performantele lor sunt tot mai reduse. In toate domeniile de activitate, formarea si perfectionarea salariatilor au devenit o cerinta a perioadei in care traim. Daca in trecut tinerii care dobndeau o profesie reuseau, pe baza cunostintelor obtinute in timpul scolii, sa o exercite pe toata durata vietii, astazi cunostintele se perimeaza foarte rapid. In Romnia, perfectionarea este perceputa ca o necesitate, dar nu constituie inca o prioritate. Un program de pregatire profesionala va da rezultate numai daca se bazeaza pe o analiza atenta a necesitatilor unei organizatii. Succesul programului va depinde de masura in care se stie ce trebuie predat, de ce, pentru cine si in ce mod. Obiectivele unui astfel de program rezulta din nevoile interne ale organizatiei si sunt in concordanta cu obiectivele sale generale. Numai in acest mod formarea si perfectionarea profesionala pot fi cu adevarat eficiente, rezolvnd problemele viitorului odata cu cele ale prezentului. Specialistii considera ca orice organizatie trebuie sa mentina o stare de presiune continua asupra salariatilor sai pentru ca acestia sa fie motivati pentru autoperfectionare, evitndu-se astfel uzura cunostintelor. In acest scop, trebuie intreprinse urmatoarele actiuni: - cunoasterea ct mai exacta a cererii de pregatire profesionala si a evolutiei sale; - informarea celor interesati asupra posibilitatilor de pregatire profesionala; - organizarea unei evidente clare privind pregatirea profesionala a salariatilor in fiecare organizatie; - motivarea salariatilor si sprijinirea celor care doresc sa-si imbunatateasca pregatirea profesionala; - identificarea preocuparilor pentru aplicarea celor invatate; - realizarea unui control al actiunilor de pregatire profesionala; - coordonarea actiunilor de pregatire profesionala continua, fara a frna initiativele.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


11 GMB Computers

Pregatirea profesionala se poate organiza sub diverse forme in cadrul firmelor, in unitati specializate sau in institute de invatamnt superior. Realizatorul programului va incerca sa determine schimbarea in atitudinea cursantilor prin utilizarea metodelor de simulare, prin interpretarea de catre cursanti a unor roluri, prin studii de caz sau jocuri de intreprindere. La elaborarea proiectului programului de pregatire profesionala este necesar sa participe diferite compartimente, in functie de specificul activitatii lor. Se vor stabili metodele de invatare, mijloacele de predare, continutul, locul de predare si alte aspecte necesare. Orice combinatie a acestor elemente poate constitui un model de perfectionare profesionala. Fiecare model are o serie de avantaje si de dezavantaje de care se va tine seama in alegerea finala. Capacitatea de invatare este influentata de o serie de calitati (cunostinte, nivel general de inteligenta, aptitudini specifice, sanatate, vrsta, oboseala, motivatie) ale celor care se instruiesc. Oamenii invata in diferite moduri. Instructorul va tine seama de conditiile concrete in care se face instruirea. Sunt cazuri in care ritmul de asimilare este mai mare la inceput si apoi incetineste. Daca se asimileaza cunostinte noi, ritmul va fi mai lent la inceput si mai rapid dupa acumularea unui anumit nivel de cunostinte. In elaborarea unui program de pregatire profesionala se va tine seama de numarul orelor si de lungimea cursului, de nivelul de pornire si de sistemul de apreciere a rezultatelor. Diversitatea cerintelor de pregatire profesionala a salariatilor duce la existenta unui mare numar de metode de pregatire profesionala:a) Pregatirea profesionala la locul de munca, realizata prin instruire, ucenicie sau prin pregatirea de laborator. Instruirea la locul de munca permite formarea dexteritatilor practice specifice fiecarui post si se realizeaza prin instructaje efectuate de anumite persoane. Pregatirea prin ucenicie la locul de munca permite combinarea pregatirii teoretice cu cea practica, fiind utilizata, in mod frecvent, in cazul persoanelor care desfasoara activitati mestesugaresti. Pregatirea de laborator - unele activitati de pregatire pun accentul pe instructia emotionala si pe formarea unui anumit comportament. Prin aceasta metoda se studiaza evolutia comportamentului in cursul procesului de invatare, rezultatele obtinute la un moment dat fiind considerate drept punct de plecare pentru pregatirea ulterioara. b) Pregatirea profesionala in scopul indeplinirii responsabilitatilor functiei. Pentru angajatii care lucreaza in cadrul unor compartimente si chiar pentru manageri se pot folosi o serie de metode care constau in participarea angajatilor la rezolvarea unor probleme profesionale importante. Participarea, in grup, la elaborarea de proiecte, lucrari si studii are drept scop confruntarea cursantilor cu probleme reale, nemaiintlnite de ei pna atunci. In felul acesta, au posibilitatea sa propuna solutii, sa elaboreze variante, sa aleaga solutia optima si sa o aplice in practica. In acest caz, unul dintre obiectivele urmarite este de a invata cum s-ar putea aborda, in viitor, problemele similare. Delegarea sarcinilor. Primind de la seful ierarhic unele responsabilitati, un salariat isi poate insusi noi deprinderi si cunostinte profesionale. Cel care deleaga trebuie sa-i explice si sa-i demonstreze subalternului diferitele situatii cu care s-ar putea confrunta. In cazul folosirii acestei metode, sefii ierarhici trebuie sa constituie exemple de urmat att in ceea ce priveste metodele si stilul de munca, ct si personalitatea. Inlocuirea temporara a sefului ierarhic se foloseste pentru pregatirea profesionala a managerilor. Un manager poate fi inlocuit de un subaltern pe o anumita perioada, in mod voit sau fortuit. In acest caz, subordonatul ramne singur. Nemaiavnd pe cine sa intrebe, el va fi obligat sa ia singur decizii, sa studieze acte normative, lucrari de specialitate, experienta altor manageri de pe posturi similare. Avantajul consta in puternica implicare a cursantului (subordonatului) si in cunoasterea reactiilor proprii.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


12 GMB Computers

c) Rotatia pe posturi presupune trecerea unei persoane pe un alt post, din acelasi compartiment sau din compartimente diferite. Aceasta rotatie permite stabilirea evolutiei posibile a salariatului si identificarea postului in care performantele sale ar putea fi maxime. Metoda este utila si pentru pregatirea managerilor. d) Participarea la grupe eterogene de munca ofera posibilitatea celor care doresc sa-si imbunatateasca pregatirea profesionala sa invete de la ceilalti participanti, prin cunoasterea opiniilor si solutiilor lor. In acelasi timp, ei pot sa-si puna in valoare propriile competente. e) Participarea ca instructor la programe de pregatire. Alaturi de cadrele didactice, care au sarcini bine precizate in procesul de perfectionare profesionala, la aceasta activitate pot participa si alti specialisti, in calitate de instructori. Acestia, orict de bine ar fi pregatiti, au nevoie sa-si actualizeze pregatirea si sa-si insuseasca noi cunostinte. In felul acesta instructorii pot sa-si autodetermine cerintele de perfectionare. f) Participarea la sedinte, considernd sedinta ca o activitate in echipa, in cadrul careia au loc schimburi de informatii, de idei si opinii asupra modului de solutionare a problemelor. Participantii au astfel posibilitatea sa cunoasca si alte domenii dect cele cu care se confrunta in mod curent. Ei isi pot forma o imagine mai completa despre firma si despre problemele cu care aceasta se confrunta. La o regie autonoma locala exista o multitudine de programe de dezvoltare a personalului, dintre care unul, foarte bine pus la punct si cu o eficienta ridicata, are ca scop final introducerea unui sistem de management al resurselor umane bazat pe gestiunea competentelor. Ideea conceperii unui astfel de program a venit chiar de la psihologul regiei, care are o imagine de ansamblu a asteptarilor si aptitudinilor salariatilor, furniznd o informatie de calitate de care se tine seama in managementul resurselor umane. Obiectivele acestui program constau in: - crearea unor modele standard de competente pentru diferite familii de posturi; - introducerea unui sistem informatizat de gestiune a competentelor; - dezvoltarea competentelor manageriale.

Comunicarea interactiv la locul de munc

Comunicare reprezint ntiinare, tire, veste, raport, relaie, legatur. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. Dei pare simplu nelesul comunicarii este mult mai complex i plin de substrat. Comunicarea are o mulime de nelesuri, o mulime de scopuri i cam tot attea metode de exprimare i manifestare. Nu exist o definiie concret a comunicrii ns se poate spune cel puin c, comunicarea nseamn transmiterea intenionat a datelor, a informaiei.

Ce se nelege prin comunicare: o provocare constant pentru psihologia social; o activitate; satisfacerea nevoile personale; legtura ntre oameni, etc. Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa

spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine - o intelegere comuna - "acelai spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispoziii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la ateptri i cerine.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


13 GMB Computers

Niveluri de comunicare

1. Logic 2. Paraverbal 3. Nonverbal Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul

actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).

Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa intre niveluri exista contradicii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

Tipuri de comunicare

Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea n i catre sine. Comunicarea interpersonala. Este comunicarea ntre oameni. Comunicarea de grup. Este comunicarea ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre

oamenii din grupuri cu ali oamenii. Comunicarea de masa. Este comunicarea primit de sau folosita de un numar mare de

oameni.

Scopul comunicrii:

sa atenionam pe alii. sa informam pe alii. sa explicam ceva. sa distram. sa descriem. sa convingem, etc.

Pentru a descrie numeroasele nelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni:

a. Forma comunicarii Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul. Aceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, nct au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. Astfel, cnd semnele sunt facute pe foaia de hrtie potrivit anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream cuvinte si "forma" scrierii.

b. Mediul comunicarii Este un mijloc al comunicarii care combina mai multe forme. Un mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. Spre exemplu, o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si desenele.

c. Media Sunt acele mijloace de comunicare n masa care s-au constituit ntr-un grup propriu. Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele si revistele. Toate acestea sunt distincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare. Spre exemplu, televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica. Adesea termenul mass-media identifica acele mijloace ale comunicarii bazate pe tehnologie care fac o punte ntre cel care comunica si cel care recepteaza.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


14 GMB Computers

Limbajul

este codul cu care este transmis informatia, reprezint unealta comunicrii. n prima categorie intr limbajul. Limbajul reprezint codul comunicrii,este liantul ntre cel ce transmite informaia ,emintor, i cel ce primete informaia, receptor. Limbajul determina forma comunicarii. El este de trei feluri:

Limbaj scris.

Limbaj verbal.

Limbaj nonverbal Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune

personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii.

Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane i o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare influen asupra personalitaii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilali iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interaiune atrage concomitent comunicare. Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea este cheia individului spre societate i integrarea n aceasta. Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup, echipa, societate, etc. Daca luam n discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care facem parte este un grup. Grupul nseamna reguli, reputaie, el, munca n echip, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna comunicare exist i un randament maxim, ns dac aceasta lipsete se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai ru.

Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Blumer ar putea chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in care sunt chemate sa actioneze"

Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem. Noi nvatam sa comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce nvatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient. Orice comunicare implica creatie si schimb de ntelesuri. Aceste ntelesuri sunt reprezentate prin "semne" si "coduri". Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa "citeasca" ntelesul tuturor actiunilor umane. Observarea si ntelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se ntmpla cnd comunicam. Este o alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale legata de data aceasta de procese sociale de adancime, cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare a unui humus psihologic comun. In nici una dintre ipostazele sale majore, societatea (comunitatea umana) nu poate exista fara comuni-care: nici in cea de dobandire a unei experiente comune (care presupune dialog), nici in cea de transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor-dului asupra unor probleme si dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decat schimbul si raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea societatea.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


15 GMB Computers

Lucrul n echip

Lucrul in echipa este mijlocul prin care oamenii obisnuiti obtin rezultate neobisnuite.

Ce este munca in echipa?

Munca in echipa este o componenta care se regaseste in specificatiile fiecarui post disponibil intr-o companie si specialistul in recrutare analizeaza aceasta componenta pe parcursul procesului de selectie, utilizand diferite mijloace de utilizare: intrebari specifice care evalueaza capacitatea de interrelationare personala si de intelegere a nevoilor persoanei cu care interactioneaza. Prezenta calitatilor necesare pentru a putea fi un bun membru de echipa sau din contra,lipsa lor, pot fi factori decisivi in angajarea unei persoane ori in mentinerea ei intr-o organizatie. Necesitatea muncii in echipa a devenit tot mai evident ape masura ce companiile au inceput sa tina cont de nevoia de comunicare si contact uman a propriilor angajati, constientizand valoarea motivationala superioara a dialogului si sustinerii reciproce, intr-o echipa.

Cateva tehnici de baza pentru lucrul in echipa

Lucrul in echipa reprezinta structura fundamentala de interactiune pentru indivizii din orice organizatie, mare sau mica. Lucrul intr-o echipa poate insemna sa lucrezi cu un grup de oameni care stau in aceeasi incapere cu tine, sa lucrezi cu un grup de oameni dintr-un birou diferit sau chiar dintr-o tara diferita. Daca un grup de oameni lucreaza impreuna pentru un obiectiv comun si daca lucreaza impreuna la aceeasi sarcina, atunci acestia sunt o echipa indiferent de pozitia lor geografica. Asa ca de ce este important pentru organizatii sa incurajeze munca eficienta in echipa? Cel mai usor mod de a raspunde la aceasta intrebare este sa folosim o analogie cu lumea sporturilor. Lucrand eficient impreuna o echipa sportiva poate reusi lucruri pe care altii nu le pot realiza. De ce? Nu pentru ca au cei mai buni performeri individuali, ci pentru ca lucreaza eficient impreuna pentru acelasi scop. Ramanand la analogia din sport, o echipa sportiva este alcatuita dintr-un grup de indivizi cu competente complementare. Repetam, echipa poate lucra eficient numai daca toti membri recunosc punctele forte si competentele celorlalti pentru a maximiza potentialul echipei. Exemplu : Lucrezi pentru o firma care livreaza pizza la domiciliu. Sunteti recunoscuti pe plan local pentru cea mai buna pizza din oras, care este livrata intotdeauna cu cele mai bune servicii pentruclienti. Secretul succesului vostru este ca aveti un bucatar creativ care vine intotdeauna cu idei noi de topping-uri pentru aluatul sau preparat pe baza unei retete secrete, un manager care este foarte bun la negocierea reducerilor din partea furnizorilor, o persoana care face livrari si care cunoaste toate scurtaturile din oras (astfel ca pizza este livrata intotdeauna repede) si pe tine impreuna cu inca un coleg, care raspundeti la telefoane si intretineti o relatie foarte buna cu clientii. Firma are un program de servicii potrivit pentru toata lumea: Cea mai buna alegere, cel mai bun pret si cele mai bune servicii din oras! si cu totii lucrati pentru atingerea acestui obiectiv. In multe cazuri, echipa in care lucrati va fi recrutata si preselectata de un manager sau sef de echipa. Este posibil ca acestia sa fie si cei care stabilesc obiectivele generale ale unei activitati. Cu toate acestea, pentru a fi siguri ca toata lumea lucreaza pentru acelasi scop, este important ca toti membri echipei sa aiba ocazia sa isi impartaseasca ideile si sa planifice cum va fi atins scopul respectiv. In acest fel se vor simti proprietarii activitatii si vor fi mai dornici ca aceasta sa fie dusa la capat cu succes. Desi recunoasterea capacitatilor si punctelor forte ale celorlalti este importanta, o echipa eficienta va oferi posibilitatea si ca indivizii sa isi dezvolte competente noi. Intr-adevar, un indicator important al unei echipe puternice este reprezentat de situatia in care membriiechipei se


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


16 GMB Computers

instruiesc reciproc pentru a dezvolta competente in domenii noi, permitandu-le prinurmare sa fie mai flexibili in modul in care isi impart sarcinile intre ei. Este dificil sa imbunatatesti eficienta unei echipe daca nu este toata lumea implicata in trecerea in revista periodica a progresului lor, identificarea aspectelor pozitive si a celor care ar putea fi realizate diferit sau mai bine. Atat procesele, cat si relatiile dintr-o echipa pot avea un impact semnificativ asupra succesului acesteia. Tratarea relatiilor in special poate fi o problema delicata si trebuie efectuata intr-un mod corespunzator, astfel incat feedbackul sa fie obiectiv, constructiv si sa se adreseze comportamentului fiecarui individ, care de fapt este schimbator. In concluzie, lucrul intr-o echipa nu inseamna ca relatiile vor fi intotdeauna armonioase. Dupa cum am spus, rareori se va intampla sa detineti controlul absolut asupra celor care sunt in echipa voastra si pe parcurs pot interveni conflicte intre personalitati. Conflictul in cadrul unei echipe este privit de experti ca o etapa naturala in progresul catre construirea unei echipe cu adevarat performante. Conflictele apar atunci cand indivizii dintr-o echipa se simt in stare sa isi exprime adevaratele ganduri si sentimente si prin urmare sunt date la iveala diferente de opinie si principii. Recunoasterea si tratarea acestei situatii este esentiala pentru progresul echipei si de multe ori in aceasta etapa se manifesta adevaratele zone de dezvoltare a indivizilor, iar membri echipei pot vorbi deschis si liber intre ei.

Recomandari Asigurati-va ca toata lumea intelege clar sarcina de la inceput si ca urmareste acelasi obiectiv. Valorificati ideile intregii echipe referitoare la modul in care veti atinge obiectivul. Justificati-va propriile idei si respectati opinia celorlalti. Ajungeti la un consens referitor la modul in care va fi organizata munca pentru atingerea obiectivului. Oferiti asistenta celorlalti si solicitati ajutor daca aveti nevoie. Indepliniti sarcina si pastrati-va reciproc la curent cu progresul acesteia. Comportamentele care demonstreaza aceasta competenta - Manifesti interes pentru stabilirea contactelor cu colegii. - Interactionezi in mod eficient cu angajatii in diferite situatii - Intelegi rolul fiecarei persoane in grup - Te focalizezi pe atingerea obiectivelor - Respecti drepturile si convingerile altora - Asculti si intelegi nevoile si sentimentele celor din jur - Apreciezi si recunosti participarea activa la realizarea unei actiuni, incurajezi discutiile deschise, impartasesti idei si sugestii cu colegii Cum dezvolti lucrul in echipa in timpul facultatii ?

Invata din proiecte

Participa la scoli de vara, evenimente, conferinte organizate de facultate, asociatii studentesti. Cauta sa inveti din fiecare experienta de grup. Analizeaza si evalueaza impreuna cu coordonatorul de echipa/profesorul gradului tau de implicare in echipa, reflecteaza asupra a ceea ce ai facut, cum ai facut si de ce ai facut.

Dezvolta-te progresiv

Constientizeaza ce ai dobandit, accepta noi provocari si responsabilizari ca sa-ti permita sa-ti imbunatatesti activitatiile prin forte proprii daca ai inceput ca un simplu membru intr-o echipa de proiect, incearca sa tintesti ca la urmatoarea oportunitate sa detii un rol care sa includa si coordonarea altora din jurul tau. Proiectele pot fi de la cele foarte simple legate de scoala pana la a organiza evenimente in universitate sau pentru cercul tau de prieteni.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


17 GMB Computers

Experienta de lucru in echipa se construieste mai ales prin experiente in care oferi mai mult sprijin celor din echipa decat astepti ca ei sa-ti acorde tie. Cum dezvolti lucrul in echipa dupa angajare ?

Implica-te !

Participa activ in cadrul echipei, schimba informatii, asculta si intelege punctele de vedere ale celorlati membrii ai echipei. Incearca sa dezvolti idei noi pe baza celor spuse de ceilalti. Evita-l pe nu asa, stiu eu o alta metoda

Solicita feedback permanent !

Incearca sa te raportezi la parerea celor din jur. Asta nu inseamna ca trebuie sa te faci placut cu orice pret dar este important sa afli ce gandesc colegii tai despre actiunile tale. Impartaseste sugestiile si ideile celorlalti, manifesta flexibilitate in exprimarea punctelor de vedere diferite ale membrilor echipei.

Evalueaza-te

Analizeaza activitatea desfasurata in cadrul echipei :cum te-ai simtit, care a fost contributia in cadrul echipei? Daca ai avut parte de rezultate foarte bune, care au fost factorii de succes. Daca ai esuat in alte aspecte, care a fost cauza. Cu lectiile invatate intra in urmatoarea interactiune cu cei din jur mai pregatit sa contribui si sa-i ajuti sa obtina rezulate si mai bune. Surprinzator, si rezultatele tale vor creste pe masura.

Avantajele muncii in echipa

- primele, si cele mai evidente, sunt cele legate de climatul afectiv pozitiv care se presupune a se constitui in echipa.Membrii unei echipe ajung sa se cunoasca foarte bine, conlucrand la depasirea dificultatilor curente. - lucrul in echipa poate fi extreme de motivant deoarece fiecare proiect adduce cu sine experienta contactului cu ceilalti si bucuria de a beneficia de sprijinul acestora. Astfel daca legaturile intre angajati ajung sa fie puternice, confortul afectiv paote suplini si compensa alte lipsuri, inclusive salarizarea. Iata de ce, lucrul in echipa este adesea folosit ca mijloc de combatere si diminuare a rutinei zilnice. Nu salariul se constituie cel mai important factor de motivare, ci continutul muncii, natura sarcinilor curente si modul in care aceasta activitate, prestata 8-10 ore in fiecare zi, corespunde cel mai bine necesitatilor intrene de crestere si dezvoltare. Ce inseamna o munca rutinata: este o munca ce nu aduce nimic nou in planul solicitarilor cognitive. Oamenii simt ca se pot detasa si ca pot aplica acelasi tipar in fiecare zi. La un moment dat chiar, anumite activitati pot fi effectuate cu jumatate de atentie, ceea ce lasa timp pentru meditatie si pentru intarirea convingerii ca nu mai este nimic de invatat si deci, ca este timpul unei schimbari. Capacitatea de lucru in echipa A fi eficient intr-o echipa inseamna a fi capabil de a lucra si contribui la atingerea unui set de scopuri si obiective ale echipei.

Recunoaste cum competentele si punctele forte ale celorlalti contribuie la cladirea unei echipe eficiente.

Demonstreaza initiativa si contribui la obtinerea rezultatelor.

Manifesta promptitudine in ajutarea celorlalti membri ai echipei sa gaseasca solutii si sa obtina rezultate.

Accepta si ofera feedback intr-un mod constructiv si sensibil.

ntelege rolul greselilor si al conflictelor in promovarea dezvoltarii echipei.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


18 GMB Computers

Norme generale cu privire la NPM, PSI si calitate in utilizarea echipamentelor si dispozitivelor

Aplicarea procedurilor de calitate

1. Aplic procedurile de calitate 1.1. Activitile sunt desfurate cu respectarea riguroas a cerinelor de calitate. 1.2. Realizarea exigenelor de calitate se face cu aplicarea tipurilor de aciuni preventive i corective adecvate. 2. Verific rezultatele i remediaz neconformitile 2.1. Deficienele de calitate sunt constatate prin comparaie cu cerinele de calitate. 2.2. Deficienele de calitate identificate sunt raportate persoanelor n msur s stabileasc modul de remediere a acestora. 2.3. Eventualele deficiene constatate sunt remediate cu operativitate, n conformitate cu procedurile interne.

Aplicarea normelor de tehnic a securitii muncii i a prevederilor pentru stingerea incendiilor

Scop

Prezentele instructiuni cuprind un set de prevederi minime si obligatorii privind securitatea si sanatatea in munca a vizitatorilor. Prin aplicarea si respectarea prevederilor din continut, se urmareste eliminarea riscurilor de accidentare a vizitatorilor pe parcursul vizitei efectuate.

Domeniu de aplicare

Instructiunile de lucru se aplica persoanelor care viziteaza societatea, inclusiv persoanelor care efectueaza cursuri in cadrul firmei, la Centrul de Instrire in Informatica Dobrogea.

Definitii si prescurtari

Pentru scopurile acestor instructiuni se aplica termenii si definitiile conform art. 5 din Legea 319/2006. Lucrator: persoana angajata de catre angajator, care isi desfasoara activitatea intr-un loc de munca si care duce la indeplinire o sarcina de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice. Loc de munca: locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile sau sectiile societatii, inclusiv orice alt loc din aria societatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii. Echipament individual de protectie (EIP): orice echipament destinat sa fie purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa-i puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru indeplinirea acestui obiectiv. Alte definitii:


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


19 GMB Computers

Cursant: persoana care efectueaza un stagiu de pregatire la CIID Constanta. Formator: persoana care desfasoara activitatea de predare a cursului.

Documente de referinta

4.1 Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca. 4.2 Norme Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca. 4.3 Legislatia de circulatie pe drumurile publice in domeniu si Codul Rutier actual. 4.4 Regulamentul de ordine interioara al S.C GMB COMPUTERS S.R.L.

Instructiuni pentru vizitatorii punctelor de lucru

a. Itinerariul pentru vizitatori este caracterizat prin conditii de lucru normale, mai putin pentru vizitele la locurile de munca unde pot aparea variatii de temperatura sau intemperii. b. Vizitatorii au obligatia sa respecte regulamentul intern al societatii. c. Vizitele efectuate de persoanele straine unitatii se executa astfel: la/in sediul unitatii se executa pe baza de ecuson (nu prezinta riscuri majore); in spatiile si la instalatiile tehnologice - se executa cu insotitor din personalul societatii; in punctele de lucru - se executa instructajul privind securitatea si sanatatea muncii si apararea impotriva incendiilor de catre conducatorul locului de munca, iar vizitatorii vor fi insotiti pe parcusul deplasarii de o persoana competenta. d. Se vor asigura indicatoare de securitate. e. Echipamentele electrice in zona vizitata vor fi in perfecta stare de functionare, fara improvizatii. f. Zona de lucru vizitata va fi in perfecta ordine si curatenie, pentru a evita alunecarile, lovirile sau caderile. g.Vizitatorul de deplaseaza numai pe caile de circulatie indicate de catre insotitor. h. Este interzis fumatul in spatiile societatii pe tot parcursul vizitei, in afara locurilor de fumat special amenajate si dotate cu scrumirere si stingatoare. i.Vizitatorul va respecta ordinea si disciplina impuse, in caz contrar va parasi societatea. j.Vizitatorul este obligat sa ia la cunostinta prevederile prezentei instructiuni si sa semneze de luare la cunostinta in Procesul Verbal de instruire.

Masuri de prevenire in caz de incendii

Fumatul este interzis in incinta societatii. Nu se vor depozita substante inflamabile sau combustibile langa surse de caldura. Este interzisa utilizarea mijloacelor de stingere a incendiilor in alte scopuri. Nu se va suprasolicita instalatia electrica prin introducerea in priza a mai multi consumatori decat poate suporta aceasta.Pericol de scurtcircuit.

Masuri de supravietuire in caz de incendiu

Filtrati aerul respirat printr-o batista sau articol de vestimentatie. Daca sunteti obligat sa treceti printr-o perdea de foc, acoperiti-va fata si parul cu un articol de vestimentatie, eventual umezit si parcurgeti zona in viteza.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


20 GMB Computers

Daca va iau foc hainele, nu alergati si nu va dezbrati, asezati-va pe sol si va rostogoliti. Evacuarea se face in ordine, fara a crea panica. Este indicat ca persoanele aflate la parter sa paraseasca incaperea pe fereastra, lasandu-i pe cei de la etajele superioare sa parareasca cladirea pe iesirea principala. In cazul existentei fumului toxic, deplasarea se va face cat mai aproape de de sol (aplecat,in genunchi sau pe coate). In partea de jos este mai rece,este aer respirabil si exista vizibilitate. Nu va intoarceti in cladire dupa lucruri personale. Acordati primul ajutor atat cat este rational posibil persoanelor accidentate sau panicate fara sa va expuneti unui pericol prea mare.

Masuri de interventie in caz de incendiu

Prioritar in caz unei situatii de urgenta este salvarea persoanei proprii precum si a celorlalte persoane aflate in cladire. Alarmati personalul angajat precum si pe cel al imobilelor din vecinatate. Daca incendiul ia amploare si nu poate fi stins cu mijloace proprii, anuntati Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta la tel.112. Apelul ete gratuit, numarul in orice retea de telefonie si in intreaga Uniune Europeana,telefonul mobil functioneaza cu tastele blocate,in zone fara acoperire si fara credit. Decuplati alimentarea cu energie electrica si alte fluide energetice ( gaz metan, oxigen). Interveniti cu mijloace de stingere din dotare hidranti,stingatoare pentru incendiu,nisip,apa.

Masuri de securitate la utilizarea echipamentelor de calcul

Cursantii care desfoar activiti de utilizare a echipamentelor de calcul vor respecta urmtoarele:

Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul s intervin la tablouri electrice, prize, techere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare sau la orice alte instalaii auxiliare specifice.

Se interzice efectuarea oricrei intervenii n timpul funcionarii echipamentului de calcul.

Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fr legtura la pmnt.

Se interzice fumatul n ncperile cu volum mare de documente. Utilizatorii echipamentelor de calcul prevzute cu ecran de vizualizare trebuie s

cunoasc necesitatea i posibilitile de reglare a mobilierului de lucru. Reglrile se vor efectua n raport cu cerinele sarcinii de munca, condiiilor de mediu i cu caracteristicile antropofuncionale i psihofiziologice individuale. Se vor regla n principal:

luminana ecranului, contrastul intre caractere i font, poziia ecranului (nlime, orientare, nclinare );

nlimea i nclinarea suportului pentru documente; nlimea mesei de lucru ( daca este reglabila); nlimea suprafeei de edere a scaunului, nclinarea i nlimea sptarului scaunului. n cazul n care, la controlul oftalmologic, se constat c nu pot fi utilizai ochelari de

corecie obinuii, lucratorii vor fi dotai cu mijloace de corecie speciale. n timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorai.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


21 GMB Computers

Este obligatorie instruirea n utilizarea echipamentului de calcul nainte de nceperea activitii i ori de cte ori se modifica organizarea sau dotarea locului de munc. Se interzice utilizarea echipamentului de calcul pentru care nu s-a fcut instruirea necesar. Utilizatorul trebuie s cunoasc componentele i echipamentele periferice ale echipamentului la care i va desfura activitatea, precum i modul de deconectare al echipamentelor n cazul apariiei unor avarii.

Punerea n funciune a unui echipament dup revizii sau reparaii se va face numai dup ce personalul autorizat s efectueze revizia sau reparaia confirma n scris c echipamentul respectiv este n bun stare de funcionare.

Conductorul locului de munc va planifica i organiza activitile de prelucrare automat a datelor astfel nct activitatea zilnic n faa ecranului s alterneze cu alte activiti.

n cazul n care alternarea activitilor nu este posibil, iar sarcina de munc impune utilizarea ecranelor n cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare fa de cele obinuite.

Durata i periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instruciuni proprii, cu consultarea unor instituii specializate sau specialiti, n funcie de modul de organizare a activitii i de caracteristicile sarcinii de munc (complexitate, ritm, durat, repetitivitate etc.) i vor fi incluse n timpul de lucru.

Timpul de ateptare a rspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauz n activitatea lucrtorilor.

Amenajarea locului de munc trebuie astfel realizat nct s ofere utilizatorilor confort i libertate de micare i s diminueze n msur maxim posibil riscurile de natur vizual, mental i postural.

Posturile de munc trebuie concepute i amenajate astfel nct s permit unor persoane diferite s realizeze o gam divers de sarcini de munc, ntr-un mod confortabil i eficace, la nivelul de performane cerut.

Amenajarea posturilor de munc trebuie s permit adaptarea acestora la schimbri de cerine i situaii.

Locul de munc trebuie s permit o bun corelare ntre caracteristicile antropofuncionale ale utilizatorilor i munca lor prin asigurarea posibilitilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia, (fig. l)

Fig. 1 - Posibiliti de reglare a diferitelor elemente ale postului de munc la

videoterminal

Utilizatorii trebuie s aib posibiliti de modificare a poziiei de lucru, n timpul activitii.

Dac utilizatorii se deplaseaz de ia un punct de lucru ia altul, este indicat s se prevad elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a uura micarea (de ex. o canelur sub birou cu adncime suficient pentru prindere).


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


22 GMB Computers

Distanele i unghiurile de vedere trebuie s fie in raport cu cerinele sarcinii de munc i n conformitate cu poziia de lucru standard, (fig.2).

Fig 2.-Poziie de lucru standard a- aezat b- ortostatism

Pentru a pstra o poziie de lucru confortabil i pentru a evita reflexiile i efectul de orbire, utilizatorul trebuie s ncline, s basculeze sau s roteasc ecranul, oricare ar fi nlimea ochilor deasupra planului de lucru.

Inlimea optim a centrului ecranului trebuie s corespund unei direcii de privire nclinate ntre 10 i 20 sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.

nlimea tastaturii trebuie s asigure n timpul utilizrii mi unghi ntre bra i antebra de minimum 90.

n poziie aezat, distana dintre planul de lucru i suprafaa de edere trebuie s fie cuprins ntre 200 i 260 mm.

Ecranul, suportul de documente i tastatura trebuie amplasate la distane aproximativ egale fa de ochii utilizatorului, respectiv 600 150 mm.

Videoterminalele vor fi astfel amplasate nct direcia de privire s fie paralel cu sursele de lumin (natural i artificial).

Posturile de munc la videoterminale vor fi amplasate ntre irurile de corpuri de iluminat din ncperea de lucru.

Videoterminalele vor fi amplasate la distan fa de ferestre. n cazul n care videoterminalele sunt amplasate n ncperi n care se desfoar i

alte activiti, n apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de luciu ce nu necesit activitate la ecran.

Suprafeele vitrate nu trebuie s fie situate n faa sau n spatele utilizatorului. Se va evita, pe ct posibil, amplasarea videoterminalelor n ncperi cu suprafee

vitrate de mari dimensiuni. Dac acest lucru nu este posibil, n cazul ncperilor mari, cu suprafee vitrate importante, dispuse pe mai muli perei, se vor lua msuri adecvate pentru mascarea zonelor cu luminan ridicat (perei mobili, storuri cu lamele orizontale sau verticale la ferestre etc).

Pentru asigurarea cerinelor de securitate i stabilitate, la locul de munc trebuie: S se reduc la minimum vibraiile inerente sau transmise; S se elimine posibilitatea basculrii planului de lucru; S fie posibil reglarea nlimii mesei fr risc de coborre brusc i deci, de rnire; S nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul. Amenajarea posturilor de munc ntr-o ncpere trebuie realizat astfel nct s se

asigure:

Accesul uor i rapid al utilizatorilor la locul lor de munc; Accesul uor i rapid al personalului de ntreinere la toate prile echipamentului, la

poziiile cablurilor i la prizele electrice, fr ntreruperea activitii n desfurare sau cu o ntrerupere minim;


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


23 GMB Computers

Un spaiu de lucru care s rspund nevoilor de spaiu personal, de comunicare ntre indivizi i de intimitate.

Conductorii electrici i cablurile trebuie s respecte urmtoarele condiii: S nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol; S aib o lungime suficient pentru a se adapta la nevoile reale i previzibile ale

utilizatorilor, inclusiv n cazul unei reamenajri a ncperii; S asigure accesul uor iar ntreinerea s se efectueze fr ntreruperea activitii; Cablajul trebuie s corespund ntregului domeniu de reglare a planurilor de lucru. Conductorii electrici nu vor traversa cile de acces fr a fi protejai mpotriva

deteriorrilor mecanice.

Reguli de ergonomie in utilizarea calculatorui

In aceasta categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sanatos de lucru, si anume:

Pastrarea unei distante optime fata de monitor, pentru a evita afectarea ochilor, utilizarea ecranelor de protectie;

Pozitionarea adecvata a monitorului, mouse-ului si tastaturii;

Utilizarea unor scaune reglabile;

Distanta adecvata pentru genunchi si coapse de la birou sau terminal;

Tastatura ergonomica cu un design ce permite o pozitionare corecta a mainilor;

Luminozitate si aerisire buna a incaperii;

Pauze de 10 minute dupa fiecare 50 de minute in fata calculatorului.

Probleme de sanatate

Folosirea calculatorului necesita realizarea unor miscari stereotipe (miscari dese ale gatului, coatelor), ce pot duce la anumite afectiuni ale gatului, umerilor, coloanei vertebrale, etc. Aceste afectiuni se datoreaza miscarilor repetate, concept ce se numeste RSI (Repetitive Strain Injury - Accidentare cauzata de miscari repetate). Se pot enumera cateva dintre problemele de sanatate cauzate de lucrul cu calculatorul:

Raniri ale ochilor si slabirea vederii; Oboseala; Problema cu spatele; Dureri de umeri; Dureri de cap.

Cteva norme de protectie, care ajuta la crearea unui mediu de lucru sanatos pentru utilizatorii de computere sunt:

Folosirea unei tastaturii detasabile pentru a evita durerile in maini si brate; Scaunul utilizat sa fie reglabil, confortabil, cu un spatar comod; Folosirea unui suport pentru cabluri; Cablurile de alimentare,sa fie bine legate si protejate; Genunchii trebuie sa fie la o inaltime de max. 70cm de sol; Asezarea monitorului la distanta potrivita, pentru a impiedica afectiuni ale ochilor; Asigurarea existentei unei surse de lumina pentru a evita oboseala ochilor; Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile pentru a evita stralucirea sau reflexia luminii; intreruperi frecvente ale lucrului, la computer.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


24 GMB Computers

Masuri de securitate privind semnalizarea locurilor de munca din GMB

Vizitatorii vor respecta urmatoarele panouri de semnalizare existente la locurile de munca.

Fumatul interzis

Interzis focul deschis si interzis fumatul

Intrarea interzisa persoanelor neautorizate

Pericol electric

Impiedicare

Cadere cu denivelare

Obligatii generale

Trecere obligatorie pentru pietoni

Brancarda

Cale (iesire) de salvare








Telefon

Stingator

Cale de iesire de salvare

Prim ajutor 220V Semnalizare prize


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


25 GMB Computers

Introducerea informaiilor i datelor n formate electronice

Utilizarea noiunilor de baz ale tehnologiei informaiei

Prile principale ale calculatorului personal i funciile lor sunt corect nsuite, difereniat n funcie de tipul de calculator.

Funciile principale ale unui sistem de operare i aplicaiile soft sunt utilizate corect.

Noiunile privind reelele de calculatoare sunt aplicate n activitate conform manualelor de utilizare.

Securitatea informaiei i aspectele legate de viruii calculatoarelor sunt nelese i aplicate cu corectitudine.

Utilizarea funciilor de baz ale unui calculator personal i lucreaz cu directoare i fiiere

Pictogramele de baz de pe desktop sunt interpretate i folosite corect. Prile unei ferestre desktop sunt recunoscute cu promptitudine. Organizarea fiierelor i directoarelor, copierea, tergerea, arhivarea /

dezactivarea fiierelor este realizat cu uurin. Facilitile de tiprire disponibile n cadrul sistemului de operare sunt

folosite adecvat n activitatea curent.

Utilizeaz o aplicaie de procesare texte

Setrile, operaiile de baz, formatarea sunt executate corect i cu uurin. Tabelele, imaginile sau graficele sunt inserate ntr-un document conform

precizrilordin manualele programelor de procesare. Folosete foile de calcul tabelar Operaiile de baz asociate cu dezvoltarea, formatarea i folosirea foilor de

calcul sunt nelese corect i ndeplinite eficient. Graficele i diagramele sunt create i formatate conform opiunilor disponibile. Operaiile matematice i logice sunt realizate cu ajutorul formulelor de baz i

funciilor corespunztoare.

Folosete o baz de date

Tabelele, interogrile, formularele i rapoartele sunt create i modificate conform cerinelor de lucru.

Informaiile dintr-o baz de date sunt obinute utiliznd interogrile i instrumentele existente.

Realizeaz prezentri

Crearea, formatarea i finalizarea unei prezentri noi se face utiliznd operaiile de baz permise.

Aplicaia este utilizat adecvat, prin operaii specifice.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


26 GMB Computers

Securitatea datelor

Este uor s spui c toi ne protejm sistemele i informaiile, dar nu este uor s spui de cine trebuie s ne protejm i nici cine reprezint cea mai mare ameninare la adresa afacerii noastre. Desigur, cea mai mare scurgere de date informaii furate cu privire la 45 de milioane de cri de credit de la distribuitorul TJX - a fost provocat de ctre infractori. ns cea de-a doua pierdere de anul trecut, de peste 25 de milioane de nregistrri de la HMRC, a fost cauzat de angajaii din sectorul public, prin rularea n reea a dou CD-uri necriptate. Acest lucru evideniaz problema real. Oricine poate provoca o scurgere de date fie c o face n cunotiin de cauz sau nu. Acum, cnd folosirea calculatorului devine omniprezent, datele putnd fi accesate, prelucrate, salvate i trimise din aproape orice locaie, nu trebuie s ne protejm doar mpotriva "bieilor ri", ci i mpotriva oamenilor obinuii. Cu toii greim. Credem c nu are importan dac nclcm regulile o singur dat. Din pcate, un astfel de incident este tot ce trebuie pentru ca o afacere s fie pus n pericolul de a pierde date. S privim mai atent cteva dintre tipurile de oameni i circumstanele de zi cu zi care pot cauza acest risc la adresa securitii.

Pot s iau asta cu mine?

Marea majoritate a pierderilor de date raportate n Regatul Unit, n ultimii ani, s-au ntmplat pentru c angajaii obinuii au copiat datele pe discuri sau dispozitive pe care nu ar fi trebuit s le aib. Este uor de fcut, i, n cele mai multe dintre cazuri, se face incontient. Este primul pas spre o scurgere de date. n noiembrie 2007, Check Point a efectuat o cercetare n rndul a 140 de manageri i administratori IT din companii britanice, din sectorul public i cel privat. 73 % dintre respondeni au afirmat c regulile de securitate IT publicate au acoperit problemele legate de protecia datelor, cum ar fi utilizarea USB-urilor. Din pcate, mai puin de jumtate dintre acetia nu aveau nicio soluie instalat (cum ar fi criptarea datelor sau controlul portului), care ar putea consolida acele reguli. Nu este nicio surpriz faptul c oamenii vor continua s copieze informaiile. Ei doar ncearc s lucreze ct mai eficient posibil, nu-i aa? Scurgerile de informaii nu vor nceta ns dect n cazul n care regulile sunt ntrite prin utilizarea soluiilor IT.

Obiceiuri locale

Luna trecut, Departmentul Securitii Naionale al SUA a confirmat ceea ce unii cltori epuizai tiu deja: agenilor de frontier le este permis s caute prin fiierele laptopului, n Blackberry, n telefonul inteligent sau n orice aparat digital, atunci cnd intrai n ar, chiar i atunci cnd nu exist o "cauz justificat". Funcionarii pot pstra informaiile sau ntregul calculator, s copieze ceea ce vor i s divulge aceste date i altor ageni. Chiar dac datele sunt criptate, chiar avei de gnd s refuzai s le dai parola? Desigur, n cazul n care datele nu sunt suspecte, recomandrile spun ca acestea s fie distruse. Dar putem fi siguri de asta? Avnd n vedere pierderile masive recente din baza de date a Guvernului, ai dori ca datele dumneavoastr s ajung n minile lor?

Cazul terminalului

Chiocurile de Internet i terminalele din aeroporturi sunt o ispit pentru muli oameni de afaceri. Este o ultim ans de a verifica e-mailuri nainte de zboruri lungi sau s fac ultimele schimbri pentru o prezentare important. Pn la urm, este doar cel mai bun mod de a folosi timpul mort.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


27 GMB Computers

Ce se ntmpl ns cu informaiile sensibile, dup ce persoana a terminat de lucrat pe calculator? Datele sunt terse definitiv din memorie? Au lsat un stick USB n urm? Care sunt implicaiile pentru regulile de securitate ale companiei, dac astfel de date sunt procesate de pe un calculator neprotejat? Uneori, managerii sunt cei care provoac cele mai mari riscuri n ceea ce privete informaiile.

Privire distanta

Nu uitai c oamenii v pot fura informaii doar privind sau citind, chiar i atunci cnd v-ai blocat cile electronice de furt al datelor. Iat cazul unui senior executiv care, n timp ce zbura spre Marea Britanie, a fost nevoit s i spun persoanei de lang el c i putea citi prezentarea confidenial i c cele dou companii la care lucrau erau de fapt rivale de moarte. Acest lucru a strnit o discuie aprins. i, n timp ce ansele ca acest lucru s se ntmple sunt destul de mici, se dovedete c nu poi fi sigur niciodat cine se uit peste umrul tu.

Marea reparaie

Ce ai face n cazul n care calculatorul dumneavoastr de acas sau laptopul merg prost? Ei bine, asta depinde de tipul de reparaie. Dac hardware-ul este cel care trebuie s fie reparat, atunci luai n considerare pstrarea hard disk-ului i trimitei laptopul fr el, pentru a evita copierea intenionat sau maliioas a datelor personale sau de afaceri. Dac unitatea n sine este defect, fii foarte ateni pe cine alegei s vi-l repare este posibil ca datele s poat fi salvate. Poate fi mai sigur s distrugei driverul i s luai unul nou de aceea back-up-urile obinuite nu numai c v permit accesul la informaii dac PC-ul este defect, ci sunt de asemenea importante pentru securitate.

Ai ncredere, dar verific

Aceste exemple subliniaz faptul c informaiile dumneavostr sunt doar la civa pai de a fi folosite n mod greit i c inteniile din spatele acelei utilizri greite nu conteaz. Desigur, trebuie s avei ncredere n personalul dumneavoastr, ns ar trebui s fii mai selectivi n ceea ce privete informaiile pe care le ncredinai, i, de asemenea, s verificai dac securitatea este meninut. Securitatea trebuie s fie automat pentru a o proteja mpotriva pierderilor i a scurgerilor de informaie. De asemenea, trebuie setat astfel nct angajaii dumneavoastr s nu poat modifica procesul. Nu lsai la ndemna personalului dumneavoastr deciziile cu privire la ceea ce trebuie securizat i cnd. n primul rnd, nu este treaba lor s decid acest lucru, i, n al doilea rnd, nu este ceva pentru care ei ar trebui s-i fac griji. Acest lucru nseamn c trebuie s v gndii la ce informaii le permii angajailor de la toate nivelurile s transporte cu ei. Iar aceasta presupune criptare automat a discurilor pe laptop i pentru orice informaie care este copiat pe dispozitive portabile de stocare. Scond din calcul potenialul erorii umane, facem un progres uria n ceea ce privete securitatea.

Fie ca este vorba de securitatea personala, de securitatea bunurilor sau chiar de cea a datelor, aceasta este privita ca fiind o prioritate. Una dintre cele mai la moda si mai periculoase actiuni ce va poate compromite securitatea este atacul asupra datelor aflate pe computerul dv. Iata in continuare cativa pasi ce trebuie urmati pentru a va asigura ca sunteti protejati impotriva amenintarilor din retea sau de pe Internet, fie ca este vorba de virusi, programe de tip spyware sau spam.


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


28 GMB Computers

1. un patch automat Pentru aceasta trebuie sa va asigurati ca sistemul de

operare este setat sa isi faca singur update. n XP, pornirea acestuia se face din Start/Control Panel/Security Settings/Automatic Updates, iar pentru Windows 2000 calea este asemanatoare - se apasa Start, Settings, Control Panel, Automatic Updates. In ambele versiuni, verificati daca setarea "Automatic" este selectata, dar tot aici se mai poate seta si ca Windows sa va anunte daca face un update sau daca acesta va fi instalat manual.

2. nu asteptati dupa windows Daca PC-ul vostru a fost oprit pentru o perioada de cateva zile, nu asteptati sa

porneasca update-ul automat de Windows, ci faceti din pagina de Web a Microsoft Windows Update prima dv. oprire. De asemenea, poate exista o intarziere intre momentul in care un patch este disponibil si momentul in care Windows Update il trimite catre dv. In general, Microsoft "scoate" patch-uri in a doua saptamana a fiecarei luni, deci, pentru a fi sigur, cautati manual update-ul la un interval de cateva saptamani. De asemenea, un alt lucru important pentru o securitate sporita este sa va faceti regulat un update al antivirusului sau al programului anti-spyware. Cel mai bine este sa le setati si pe acestea astfel incat procesul de update sa se desfasoare automat sau, chiar mai bine, sa faceti dv. personal acest lucru in fiecare saptamana.

3. folositi monitorul de securitate oferit de XP Cea mai bine venita componenta de securitate din Windows XP SP2 este Windows

Security Center. Acest utilitar oferit de Microsoft monitorizeaza sistemul si va atrage atentia atunci cand antivirusul sau firewall-ul sistemului este dezactivat sau are o baza de date veche. Cu toate acestea, firewall-ul oferit de Windows nu poate asigura decat o protectie limitata. Pentru o securitate sporita recomandata ar fi dezactivarea firewall-ului din Windows si folosirea unui utilitar precum ZoneAlarm.

4. faceti vizibile extensiile fisierelor Mai multe tipuri de virusi se deghizeza sub forma unor fisiere inofensive, prin

adaugarea la numele lor a unei extensii false (ex.: funnycartoon.jpg.exe), cu speranta ca sistemul vostru este setat sa ascunda astfel de extensii. n loc sa vedeti si extensia ".exe", sistemul va afisa doar ".jpg". Pentru a face acest tip de fisiere mai usor de depistat, deschideti Windows Explorer selectati meniul Tools/Folder Options/View si asigurati-va ca optiunea "Hide file extension for known file types" este debifata.

Asigurarea securitatii solutiilor informatice a devenit o necesitate a

administratiei publice


Tel.: + 40 241 516.848 + 40 722 344 480

Fax: + 40 341 814.416 E-mail:


29 GMB Computers

In ultimii ani, tot mai multe institutii din administratia publica centrala si locala au facut eforturi financiare considerabile pentru a-si moderniza sistemele informatice, lucru benefic atat din punct de vedere al cresterii eficientei angajatilor, cat si al rapiditatii cu care sunt solutionate problemele cetatenilor. La fel de importanta ca modernizarea si mentinerea functionalitatii acestor sisteme informatice este insa si asigurarea securitatii lor in fata tot mai numeroaselor amenintari cu care intreaga comunitate cibernetica se confrunta in ziua de astazi.

Gradul inalt de securitate al unei retele informatice este dat tocmai de faptul ca fiecare componenta a sa este protejata

Este deja un truism faptul ca securitatea datelor este importanta pentru

oricine, functionar public sau angajat al unei companii, fie ca vrea sa protejeze date personale, fie ca exista interesul de a proteja date cu caracter public. Pericolele care pot aparea cel mai des in cazul unei retele ce functioneaza intr-o institutie publice sunt de tip virus, hacker, spam, spyware, bots, phishing si rootkits.

Ovidiu Berdila, Senior Sales Specialist in cadrul companiei BitDefender, ne

spune cum pot penetra aceste pericole o retea informatica. "Primul punct critic, indiferent de solutiile abordate, este utilizatorul. Asta deoarece un user ne-instruit poate crea probeleme de securitate indiferente de restrictiile impuse. Al doilea punct critic este reprezentat de solutiile software / hardware implementate. Nu intotdeauna cele mai scumpe solutii sunt cele mai eficiente si de aceea trebuie facuta o analiza competenta a posibilitatilor oferite de piata IT. Principalul pericol e alegerea unei solutii numai dupa diverse 'recomandari', fara a efectua un test prealabil al solutiei in discutie", spune Ovidiu Berdila.

Cele mai cunoscute "porti" de intrare pentru pericolele care pandesc retelele

informatice sunt Internetul, care e folosit ca o platforma de comunicare prin intermediul careia se echimba content, online bankinkg, jocuri, e-mailul (spam, virusi, scams) si instant messaging-ul. Cele mai expuse pericolelor amintite mai sus sunt serverele de fisiere, bazele de date, dar si mediile de stocare a datelor: flash-uri, CD/DVD-uri etc.

"Gradul inalt de securitate al unei retele informatice este dat tocmai de faptul ca

fiecare componenta a sa este protejata. Daca un singur calculator din retea, in aparenta lipsit

suport de curs designer pagini web

Documents