ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI Coresponden]\

de la BerlinIulia Blaga

O s\ ̀ ncerc s\ uit c\ revista apa-re sâmb\t\, când se anun]\ pre-miile, [i o s\ vorbesc despre cea fost mai interesant din ce amv\zut pân\ acum. Nu e o edi]ierea, dar fa]\ de anul trecut, cândcompeti]ia a fost compact\, acumea num\r\ filme foarte buneal\ turi de filme mediocre.

» pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de Alina Purcaru [i cronica semnat\ de Eli B\dic\ `n » paginile 8-10

Poeta Ana Dragu a scris Mâini cumin]i. Copilul meu autist (Editura Polirom), o carte inclasabil\, care porne[te de la experien]a de a cre[te un b\ie]el afectatde o tulburare din spectrul autist. Mâini cumin]i eman\ tandre]e, duio[ie [i umor`n aceea[i m\sur\ `n care pune pe mas\ chestiuni dure [i concrete cu care familiile celor afecta]i de o astfel de tulburare se confrunt\ zilnic.

INTERVIU CU SCRIITOAREA ANA DRAGU

„M\ afecteaz\ de fiecare dat\când `ntâlnesc un p\rintecare a renun]at s\ maicread\ `n propriii lui copii“

Poveste scris\ cu un deget

Florin L\z\rescu

Stau la barul de lâng\ recep]ia ho-telului, undeva `n Berlin, mi-amluat o cafea [i vreau s\ ̀ ncerc cevace n-am mai f\cut `n via]a mea: s\scriu un articol pe mobil, contra-cronometru. (...) De trei zile suntla Festivalul de Film de la Berlin,cu o bun\ parte din echipa care arealizat filmul Aferim!, acceptat ̀ ncompeti]ia oficial\ de aici.

» pag. 4

Gigi C\ciuleanu:„Când `ncep unspectacol parc\m\ descop\r din nou“

Interviu realizat de Ioan Stoleru

Gigi C\ciuleanu spune despre Ima -gine all the people dup\ John Len-non, ultimul s\u spectacol de tea-tru coregrafic, care va avea pre-miera pe 14 februarie, la OperaNa]ional\ Român\ Ia[i, c\ pleac\de la ideea c\ societatea este for-mat\ din indivizi, grupuri maimici sau mai mari [i cupluri.

» pag. 14

~ntâmpl\ri [ipersonaje

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

2 » actualitate

Festivalul de la Berlin —Aferim! [i a[a mai departe…

Iulia Blaga

Dac\ pot `n]elege logica selec]io-nerului Dieter Kosslick (al c\ruimandat a fost prelungit pân\ `n2019) de a aduce `n competi]ie fil-me mai modeste ale unor autoricelebri (Werner Herzog, PatricioGuzman) sau ale unor regizorigermani care s\ fac\ m\car act deprezen]\ (Andreas Dresen), nu pot`n]elege ideea de a-i interzice pre-sei s\ publice cronici la filmele `npremier\ mondial\ pân\ `n mo-mentul `nceperii proiec]iei degal\. Cele mai dezavantajate aufost filmele din ultimele zile, prin-tre care [i Aferim!, care a avutproiec]ia de pres\ [i pe cea de gal\`n 11 februarie. Deja din 11 februa-rie, liderele de opinie cu apari]iezilnic\ `n timpul festivalului [i pecare toat\ lumea le cite[te – „Va-riety“, „Screen International“ [i„The Hollywood Reporter“ – nici

nu au mai ap\rut pe print, `ncondi]iile `n care, a[a cum mi-aspus Ada Solomon, produc\torullui Aferim!, distribuitorii suntfoarte sensibili la ce scrie presa.Aceast\ regul\ exist\ [i la alte fes-tivaluri (Cannes, Vene]ia sau To-ronto), dar ce ap\rea undeva cu li-tere mici a fost acum tip\rit pe foispeciale [i dat jurnali[tilor `m -preun\ cu lista celor 162 de pre-miere mondiale din festival. Prin -tr-o logic\ misterioas\, De ce eu?de Tudor Giurgiu a avut premierade gal\ `n 11 februarie, proiec]iade pres\ `n 10 februarie, dar pri-ma proiec]ie din festival a fost `n 6februarie [i a fost urmat\ [i de unQ&A cu Tudor Giurgiu [i cu OanaGiurgiu (produc\torul filmului).„The Hollywood Reporter“ a pu-blicat online o cronic\ `nainte depremier\ pe care a scos-o pe print`n 10 februarie, iar dac\ cineva os\ zic\ ceva, va spune probabil c\a crezut c\ premiera a fost `n 6 fe-bruarie.

Altfel, festivalul e neschimbat.Acela[i staff `n acelea[i costumevi[inii cu negru, acelea[i cozi hao-tice la filme, dar parc\ sunt [i maimul]i jurnali[ti care se bag\ `nfa]\ chiar [i când `n spatele lorsunt patru oameni. La fel ca anultrecut, nu prea se mai dau caietede pres\ tip\rite (totul e online),iar cele care exist\ sunt de celemai multe ori ̀ n german\. Nu [i laAferim!, care a fost filmul cel maiatent cu jurnali[tii [i printre foar-te pu]inele care au distribuit caie-te de pres\ pentru ei.

Filmul lui Radu Jude, care in-tr\ la noi `n 13 martie, e foartemustos. Abia a[tept s\ ̀ l mai v\d odat\ pentru c\ filmele sale, am ob-servat, sunt prea dense ca s\ seepuizeze la prima vizionare. Cutrimiteri ironice la westernul degen, Aferim! trateaz\ nu doar de -spre intoleran]a rasial\, cum aspus regizorul la conferin]a depres\, ci [i despre mentalit\]ile`nceputului de secol al XIX-lea a[acum le vedem noi azi [i, prin ele,despre mentalit\]ile de azi. Filtrule subiectiv. „Noi nu avem contactdirect cu trecutul, ci doar cu ur-mele lui“, a spus Jude. Nara]iuneafilmului `i urm\re[te pe zapciul

Costandin (Teodor Corban) [i fiuls\u Ioni]\ (Mihai Com\noiu), ca-re pleac\ prin Valahia ̀ n c\utarearobului ]igan Carfin (Cuzin To-ma). Drumul e un prilej pentrutat\ de a-[i educa odrasla mai alesprin pilde [i zic\tori despre „ciori-le“ (]iganii) care trebuie ]inute larespect pentru c\ a[a trebuie („Nuse poate [i lupul s\tul, [i mielul`ntreg“, va spune mai târziu). Dar,odat\ prins Carfin [i dus la culaboierului, Costandin se `mblân-ze[te [i ̀ ncearc\ s\ negocieze o pe-deaps\ mai blând\. Imaginea su-perb\ `n alb-negru a lui MariusPanduru, cu cadre largi traversa-te adesea de la stânga la dreaptade cei doi c\l\re]i, face ca toate de-taliile de scenografie [i costumes\ par\ [i mai credibile decât ar fifost `n culori. Eu, una, v\d filmul`n palmares [i sper ca juriul con-dus de Darren Aronofsky s\ apre-cieze originalitatea acestei pelicu-le atât de moderne, de[i plasat\`ntr-o epoc\ `ndep\rtat\, [i atât dedocumentat\ tocmai pentru a de-monstra c\ e un construct. Pân\ [ireplicile sunt luate din texte dinepoc\ [i, oricât de mult pierd printraducere, publicul str\in `[i d\seama c\ vorbirea e arhaic\ – ojurnalist\ din Macedonia a remar-cat asta la conferin]a de pres\.

De ce eu?

Al treilea lungmetraj regizat deTudor Giurgiu e un film curajoscare iese pe ecranele române[ti

(`n 27 februarie) `ntr-o perioad\delicat\ – vorbe[te [i despre impli-carea serviciilor secrete `n poli-tic\ [i afaceri. Au trecut 12 ani [ilumea a cam uitat de Cristian Pa-nait, procurorul care s-a sinucis`n 2002 dup\ ce refuzase s\-l pun\sub acuzare pe colegul AlexandruLele de la Oradea. Acesta dispuse-se arestarea lui Adrian T\r\u, fiulprefectului PDSR de Bihor (impli-cat `n mafia petrolului), iar [efiilui Panait `l trimiseser\ pe pro -mi]\torul procuror s\ le fac\ trea-ba, ne[tiind c\ acesta avea o co-loan\ vertebral\ mult prea dur\.Povestea acestui incoruptibil afost citit\ de Tudor Giurgiu – a[a adeclarat dup\ prima proiec]ie laBerlin – ca istoria unui individ`ngenuncheat de sistem. A recu-noscut [i c\ a empatizat cu poves-tea pentru c\ [i el a `ncercat s\ seia la trânt\ cu un sistem când a ac-ceptat s\ fie directorul general alteleviziunii publice `n 2005, dân-du-[i demisia doi ani mai târziu,când a v\zut – a spus tot la Berlin– c\ luptele politice erau mult preaputernice. De ce eu? e un filmf\cut cu corectitudine [i bune in-ten]ii, dar e destul de conven]io-nal ca abordare. E important pen-tru publicul din România [i poatefi mai pu]in relevant pentru str\i -nii care nu vor vedea decât liniilemari ale conflictului procuroru-lui, nu [i implica]iile politice alegestului s\u. Emilian Oprea efoarte potrivit `n rolul principal,la fel [i cei din rolurile secundare,

O s\ `ncerc s\ uit c\revista apare sâmb\t\,când se anun]\ premiile,[i o s\ vorbesc mai josdespre ce a fost maiinteresant din ce amv\zut pân\ acum. Nu e o edi]ie rea, dar fa]\ deanul trecut, cândcompeti]ia a fostcompact\, acum eanum\r\ filme foarte buneal\turi de filme mediocre.

Aferim!, de Radu Jude

De ce eu?, de Tudor Giurgiu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

actualitate « 3

de[i cei care `i joac\ pe [efii lui –Mihai Constantin, Dan Condura-che [i Virgil Og\[anu – sunt cu ooctav\-dou\ mai sus.

El Club

Unul dintre filmele cu mari [ansela Ursul de Aur este chilianul ElClub, de Pablo Larrain (autorullui No), un film politic `n adev\ra-tul sens al cuvântului pentru c\atac\ frontal Biserica Catolic\ [iimpunitatea de care beneficiaz\preo]ii vinova]i de pedofilie saude vânzarea unor copii – [i cazuri-le sunt tot mai dese, nu `n toat\America de Sud, ci [i ̀ n Belgia sauIrlanda. Povestea din film, carepleac\ de la cazuri reale, e plasat\`ntr-un or\[el de pe coasta Pacifi-cului unde exist\ o cas\ secret\ad\postind preo]i pe care biseri-ca, pentru a evita ca presa s\ afle,`i trimite s\ „isp\[easc\“. N-au vo-ie s\ vorbeasc\ cu str\inii, n-auvoie `n ora[ decât `n anumite in-tervale, nu au voie s\ posede banisau telefoane mobile, nu au voies\ se autoflageleze sau s\ se mas-turbeze. Nimeni nu [tie c\ ei `[iocup\ timpul mai pu]in intonândcântece [i mai mult antrenând uncâine de curse [i f\când bani de peurma lui. Nici nu arat\ a preo]i.Când un nou locatar e adus, `n ur-ma lui apare un vagabond care`ncepe s\ strige `n fa]a por]ii c\preotul l-a sodomizat de mic. Tri-mis cu un pistol s\-l sperie, preo-tul `[i trage un glonte-n cap. Unpreot din aripa tân\r\ a bisericii,cu carte de credit [i studii de psi-hologie, vine s\ investigheze [i s\`nchid\, eventual, casa. El `ncepes\-i interogheze pe preo]i. Filmatcu filtre speciale ca s\ par\ mai`ntunecat [i cu ni[te lentile pe ca-re [i Tarkovski le folosea, El Clubse transform\ dintr-un cap deacuzare `ntr-un tablou al condi -]iei umane, incapabil\ s\ tr\iasc\f\r\ pat\. Decizia pe care ancheta-torul psiholog o ia `nchide cercul,izolând Biserica Catolic\ de res-tul lumii (ea e clubul), dar o faceobligându-i pe preo]i s\ isp\ [eas -c\ pe bune pentru p\catul lor. An-chetatorul trendy se transform\

sub ochii no[tri `ntr-un om al luiDumnezeu care pedepse[te crunt`nainte de a mângâia. M\ ̀ ndoiescc\ regizorul a avut [i varianta as-ta `n minte, dar finalul ofer\ [iaceast\ interpretare.

Taxi

Pe locul doi `n preferin]ele meleeste Taxi, un nou film f\cut pe as-cuns de Jafar Panahi `n Iran, un-de i s-a interzis `n 2010 s\ mai fac\film, s\ scrie scenarii sau s\ deainterviuri timp de 20 de ani. E pri-mul film al lui Panahi la care râzi[i e extraordinar c\ acest om arenu doar curajul s\-[i ri[te liberta-tea, ci relaxarea de a produce ooper\ uman\ [i lipsit\ de resenti-mente. Taxi e [i o lec]ie de cinema,ar\tându-]i c\ dac\ ai talent, po]iface film [i pe genunchi. Panahi afolosit dou\ mini-camere digitalemontate pe bordul unei ma[initransformate `n taxi [i a filmatchiar [i cu telefonul mobil. El in-terpreteaz\ propriul rol `n acestfals documentar despre Jafar Pa-nahi, devenit taximetrist pentruc\ nu mai are voie s\ fac\ film.Aceast\ conven]ie e sabotat\ per-manent `n primele minute cândefectiv nu [tii dac\ ai de-a face cuun documentar sau cu un mocku-mentary. Devenit aici un fel de

frate al lui Elia Suleiman (amân-doi au ceva din Charlot, de[i Pa-nahi seam\n\ mai bine cu IonDol\nescu), iranianul domne[tecalm asupra unei echipe de actoricare urc\ pe rând `n ma[in\ [i in-terpretând fie un accidentat carevrea repede s\ lase un testamentvideo pentru ca averea s\-i fiel\sat\ so]iei (`n Iran, se pare c\so]iile nu `[i mo[tenesc b\rba]ii),fie un traficant de filme la negrucare `l recunoa[te pe Panahi [i `ipropune s\ se asocieze, fie proprianepoat\ a cineastului care are unfilm de f\cut pentru [coal\ [i `iaminte[te regulile cerute de statpentru un film „distribuibil“, prin -tre altele c\ eroii buni nu trebuies\ poarte cravat\ [i c\ nu trebuiear\tat\ „realitatea sordid\“ (sun\cunoscut).

45 Years

~n 45 Years, de Andrew Haigh, cu-plul interpretat de Charlotte Ram-pling [i sir Tom Courtenay e con-fruntat cu o problem\ major\ cudoar o s\pt\mân\ `nainte de ani-versarea a 45 de ani de c\snicie:so]ul e `n[tiin]at c\ o iubit\ din ti-nere]e a fost g\sit\ `n Alpii elve -]ieni. C\ era conservat\ dup\ 50de ani de la accident e o metafor\,dar pentru so]ia care habar n-aveade poveste e un [oc. ~n toiul pre -g\tirilor pentru petrecere, ea `n -cearc\ s\ ]in\ situa]ia sub control,luptându-se [i s\ ]in\ ancorat so -]ul a c\rui minte circul\ cu 50 deani `n urm\, c\tre accidentul alc\rui martor a fost.

Andrew Haigh, care [i-a `nce-put cariera `n echipa de montaj alui Black Hawk Down sau Gladia-tor `nainte de a trece la regie, aplecat de la o povestire de 15 pa-gini. Presupun c\ era destul de mi -nimalist. Scriind scenariul, Haigha imaginat multe situa]ii noi, cumar fi impresionanta sce n\ final\,petrecerea, cu speech-ul so]ului

emo]ionat [i cu dansul cuplului pemelodia pe care a dansat primaoar\, Smoke Gets in Your Eyes(The Platters), când e rândul so -]iei s\ lupte cu lacrimile.

Aceast\ dram\ intimist\ carest\ pe umerii celor doi eroi, urm\ -rindu-i `n activit\]ile lor cotidie-ne, are plusuri [i minusuri, darinterpret\rile celor doi actori suntatuul principal.

Charlotte Rampling, cu gra]ia eitot mai adolescentin\ la 69 de ani(`n realitate nu mai arat\ a co-pili]\), poate fi filmat\ nef\când ni-mic. Ocup\ ecranul doar stând.Are treceri foarte bune de la o starela alta – vezi dansul de la final, cândsugereaz\ furia neputincioas\ cuminim de efort –, dar alteori e pu]inforta]\ `n lejeritatea ei.

Sir Tom Courtenay e `ns\ f\r\cusur. Interpretarea sa un pic ju -c\u[\, un pic tragic\, de om ̀ n vârs -t\ confruntat poate [i cu un `nce-put de demen]\, e ca un aisberg.Aparent, Courtenay joac\ fluent,dar pentru cineva care dup\ ce adevenit celebru `n cinema (Sin-gur\tatea alerg\torului de curs\lung\, Doctor Jivago) s-a dus `nteatru ca s\ devin\ un actor maibun, efortul presupune o zon\ ca-re r\mâne pentru noi nev\zut\.

Knight of Cups

Cel mai a[teptat film din festival,Knight of Cups, de Terrence Ma-lick, a fost o dezam\gire. Misterio-sul regizor a r\mas ̀ n universul sti-listic din The Tree of Life, dar acumdevine caustic la adresa showbiz-ului american de care ̀ n via]a real\se fere[te ca de foc. Eroul s\u (Chri-stian Bale) e un scenarist de succesla Hollywood care se treze[te str\in`n propria via]\, c\utând sensul ca-re-i scap\ ̀ n rela]ia cu tat\l sever [imai ales ̀ ntr-o sumedenie de rela]iicu femei frumoase (interpretate deCate Blanchett, Natalie Portmansau Freida Pinto), perindându-sepe la petreceri luxoase, [edin]e fotocu manechine, pe malul oceanului,`n propria vil\ sau `n zona s\rac\ aora[ului unde se doarme direct petrotuar. Cu un montaj alert [i cuaceea[i litanie rostit\ din off maiales de protagonist, Knight of Cupse la fel de g\unos ca lumea pe careo stigmatizeaz\. Ba chiar mai ener-vant pentru c\ pretinde o spiritua-litate pe care nu o are.

Despre palmares [i despre altefilme v\zute la cea de-a 65-a edi]ie aBerlinalei voi scrie [i `n nu m\rulurm\tor. Oricum am senza]ia c\am scris azi [i pu]in, [i prost.

El Club, de Pablo Larrain

Taxi, de Jafar Panahi

45 Years, de Andrew Haigh

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

Stau la barul de lâng\ recep]ia ho-telului, undeva `n Berlin, mi-amluat o cafea [i vreau s\ ̀ ncerc cevace n-am mai f\cut `n via]a mea: s\scriu un articol pe mobil, contra-cronometru. Nici nu [tiu cum s\num\r semnele ca s\-mi ias\, daram calculat b\be[te, am m\suratcu degetele [i-am ajuns la conclu-zia c\ trebuie s\ m\ ̀ ntind pe vreo[ase lungimi de ecran. V\d c\ nicinu pot gândi ca lumea din acestmotiv, simt c\ sculptez fiecare li-ter\ `n parte, ca o maimu]\ sc\ -pat\ la mobil. Cumva m\ atrag

lumina ecranului, bulinu]ele ne-gre care rezult\ `n urma ap\s\riicu degetul, dar nu pricep prea bi-ne ce r\mâne `n urm\.

(Tocmai a coborât AlexandruDabija, marele regizor de teatru,mare [i deja foarte apreciat actor`n Aferim!. Ne-am spus la revede -re, el pleac\ acum la Ia[i, cu tre-nul, neavând prea mare pl\cere s\zboare cu avionul.)

{i toate acestea se `ntâmpl\pentru c\ de trei zile sunt la Festi-valul de Film de la Berlin, cu o bu -n\ parte din echipa care a realizat

filmul Aferim!, acceptat `n com-peti]ia oficial\ de aici.

De cum am pus piciorul `n ora[,ne afl\m, m\ aflu `ntr-o goa n\ con-tinu\: ̀ ntâlniri de lucru, interviuri,instructaje, [edin]e foto, teste deproiec]ie, discu]ii interminabiledespre viitoare proiecte. La fel catoat\ lumea care a venit cu treab\aici, n-am apucat s\ v\d nimic dinora[ [i – lucru ce poate p\rea bizar,dar cei cu care vorbesc, fie român,fie str\in, o spun cu sinceritate [iregret – n-am apucat s\ v\d nici unfilm, `n afar\ de al nostru.

(Tocmai a coborât actorul Teo -dor Corban, rolul principal ̀ n Afe -rim!. I-am povestit cum m\ chinuis\ scriu un articol pe mobil, iar elmi-a urat succes [i s-a dus.)

Ieri, la premiera mondial\ a fil -mului, am trecut printr-una dintre

cele mai stresante [i, `n acela[itimp, pl\cute experien]e din via]\.Stresant\ din cauza ritualuluipresupus aici de o premier\, prac-tic o zi ̀ ntreag\ ̀ ]i este calculat\ laminut: când [i cum te urci `n ma -[in\, cât a[tep]i s\ cobori, unde [icu cine stai la poz\, al câtelea sem-nezi cartea de onoare a festivalu-lui sau intri la conferin]a de pres\,cât stai pe covorul ro[u, când fugide pe locul t\u din sal\ `n culise,ca s\ apari pe scen\...

(Tocmai a ap\rut [i Ada Solo-mon, curioas\ ce me[teresc la te-lefon a[a concentrat. {i-a luat o ca-fea [i s-a dus s\ butoneze la mobilproblemele [i treburile ei.)

Apoi ziua de ieri a fost o expe-rien]\ extrem de pl\cut\ pentru c\Aferim! pare superapreciat aici. Laconferin]\, mult mai mul]i jurnali[ti

decât `mi puteam `nchipui, multe`ntreb\ri, aplauze din partea lor, [ila urcarea, [i la coborârea noastr\de pe podium. Pe covorul ro[u, pelâng\ presa interna]ional\, am re-marcat [i trei canale TV din Ro -mânia. ~n fine, proiec]ia a avut loc`ntr-o sal\ de 1.600 de locuri, toateocupate. I-am sim]it pe privitori vi-brând cu povestea de pe ecran, amcitit recenzii elogioase dup\, `n re-viste dintre cele mai faimoase dinlume. Dincolo de acestea, mi-a r\ -mas `n cap comentariul unei ro-mânce care tr\ie[te acum la Berlin:„Filmul mi se pare genial, am râs [im-a emo]ionat pân\ la lacrimi, darm-a [i `ntristat pentru c\ mi-a adusaminte de ce am plecat definitiv deacas\, din România“.

(Tocmai a ap\rut [i Radu Jude,mi-a expirat timpul, trebuie s\plec\m.)

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Glorie Marusiei!

Dac\ vre]i s\ afla]i adev\rul,adev\rul este c\ am iubit carteaFemeile lui Laz\r `nc\ dinainte s\`i citesc prima pagin\. Am auzitnumele ei – ca recomandare delectur\ – de la omul pe care `l con-sider cel mai `ndrept\]it s\ fac\recomand\ri de lectur\ `n ]aranoastr\, fiindc\ este nu doar celmai bun scriitor din ]ara noastr\,ci [i cel mai bun cititor. Nici nu arputea fi altfel. Nu conteaz\ nume-le s\u. Cine [tie s\ scrie sau s\ ci-teasc\ `l va recunoa[te [i dac\r\mâne nenumit.

Am deschis-o cu emo]ie, a[tep-tând s\ fiu vr\jit, exact a[a cum[tiam c\ se va `ntâmpla. Am fost.{i unde ai fost tu, pân\ acum, Ma-rina Stepnova? Tu, cu stilul t\uvenind din Nabokov, tu ducândaceast\ incredibil\ nabokoviad\,tu cu romanul t\u care cuprindeun secol [i `nc\ nu e destul, tu, cuaten]ia ta des\vâr[it\, atât de fe-minin\, la felul `n care personaje-le se `mbrac\, m\nânc\ [i se de-dic\ unul altuia pân\ la uitarea desine, pân\ la des\vâr[ire?

Unde ai fost, tu, Marina Stepno-va? Tu nu [tii cât te-am a[teptat?Nu [tii. Tu studiai la Moscova laInstitutul de Literatur\ „MaximGorki“, tu `l traduceai pe MihailSebastian `n limba rus\, tu erai [iziarist\!, tu f\ceai atâtea [i atâteamiracole!

Când ai `mplinit patruzeci [ipatru de ani, f\r\ ca eu s\ `]i fi au-zit, fie [i o singur\ dat\, pân\ acumnumele? C\ci tu, Marina Stepnova,

e[ti o scriitoare cum nu am mai ci-tit `nainte. {i te iubesc, MarinaStepnova, `]i iubesc cuvintele, ]ile-am iubit dinainte s\ le citesc, ]ile-am iubit `n timp ce le citeam [icel mai mult ]i le iubesc acum,dup\ ultimul paragraf, `n acestpost-ludiu al lecturii.

Marina Stepnova, m-ai cucerit!{i nu cu povestea lui Laz\r Lindt,acest geniu `n matematici, carepare centrul c\r]ii tale, dar nu este,

deloc nu este, pentru c\ aceast\carte este, `nc\ din titlu, a femei-lor, a femeilor pe care Laz\r le aresau nu le are, le cunoa[te sau nu lecunoa[te. {i dintre toate aceste fe-mei, Marina Stepnova, ai mai n\s -cut-o [i pe Marusia! Am citit mul t\literatur\ ruseasc\ pân\ acum, Ma-rina Stepnova, dar eu nu am mai`ntâlnit pe cineva care s\ se apropiem\car de frumuse ]ea pe care tu ail\sat-o s\ cad\ asupra Marusiei!

Am avut momente, [i nu aufost deloc pu]ine, `n care `n gândm\ `nchinam acestui personaj fe-minin, ca unei icoane, nu neap\ -rat f\c\toare de minuni. {i nu,Marina Stepnova, nu sunt nebun.Sunt `nnebunit de ritmul pro-pozi]iilor tale, nici prea lungi, niciprea scurte, pur [i simplu perfec-te. Ele `mi inund\ fiin]a, porninddin inim\, ca un sânge cu sens.

Marina Stepnova, tu scrii de-spre evrei [i despre inteligen]\,despre via]a domestic\, desprer\zboi [i despre pace, f\r\ s\ fiimai prejos de Isaac Babel! Tu nue[ti mai prejos nici de Lev Tolstoi,tu nu e[ti mai prejos nici de An-drei Platonov, tu nu e[ti mai pre-jos nici de Cehov `nsu[i!

{i eu sunt fericit, citindu-te,Ma rina Stepnova! Sunt fericit pecât de fericit poate fi un b\rbat detreizeci [i unu de ani f\r\ nici unrost nici `n via]\, nici `n litera-tur\, un poet minor, un publicistmarginal, un prozator pe cale s\rateze, un romancier imaginat.

Sunt fericit pentru c\ fac partedin secta celor care s-au apropiat,cu totul, de scrisul t\u. Suntemfoarte pu]ini `n ]ara noastr\ [i as-ta e cumva bine. Fiind atât depu]ini, [tim s\ te iubim `nc\ maimult, Marina Stepnova!

{i las aici acest imn de slav\ decare nu ai cum s\ afli vreodat\. {iscriu a[a, ca un alt Laz\r `ndr\ -gostit: Glorie, Marusiei!, MarinaStepnova, gloriei Marusiei!, acum[i pururea.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Femeile lui Laz\r deMarina Stepnova (EdituraCurtea Veche) este ocarte care m-a cople[it.Nu speram ca secolulnostru s\ mai fie vrednicde o asemenea literatur\ruseasc\!

Poveste scris\ cu un deget

~n aceast\ s\pt\mân\ s-a atinsapogeul. De ce a plecat de la DNAcu c\tu[e [i a ajuns dezlegat\ lamâini `n curtea arestului Poli]iei?E protejat\, au s\ltat-o doar deochii lumii, dar va sc\pa repede,au strigat unii. Cum se explic\faptul c\ trei zile a purtat acelea[ihaine? N-a avut cine s\-i aduc\haine de schimb sau a fost ostrategie? ~ns\ cea mai dezb\tut\chestiune a fost episodul (repetatde Udrea la coborârea din dub\ la~nalta Curte) cu degetul la nas. S-au emis tot felul de supozi]ii. C\ar fi mesaj mafiot, c\ a transmiscuiva faptul c\ la rându-i va tur-na, c\ ar fi ceva legat de droguri.

Bârfa TV de diminea]a pân\ seara. F\r\ `ndoial\ c\ procurorii au

avut probe suficiente când au pro-pus arestarea Elenei Udrea. La felde adev\rat e c\ Udrea ajunseseun personaj detestabil [i c\ popo -rul a[tepta de mult timp s-o vad\`n c\tu[e. ~ns\ e prea mult, via]aromânilor merge mai departe [if\r\ bârfele iscate `n jurul unuipersonaj precum Udrea. Una e po -melnicul acuza]iilor (de fapt, aces-ta e subiectul!), altceva e chibi]\ -reala ieftin\.

Cert este c\ umflarea EleneiUdrea de c\tre DNA a amu]it cla -sa politic\. Pu]ini `[i `nchi pu iauc\ DNA-ul, tocmai institu]ia ce a

decolat `n timpul mandatului luiTraian B\sescu, o va lua la `n tre -b\ri pe Udrea. Iat\ c\ s-a `ntâm-plat, iar DNA arat\ `n momentulde fa]\ ca un buldozer c\ruia nu-imai st\ nimeni `n cale. Probabilc\ mul]i politicieni sau oameni deafaceri care gravitau `n jurul eistau `n momentul de fa]\ cu frica`n sân [i caut\ deja strategia pen-tru ap\rare. Pe cine va turna Ele-na Udrea ̀ n spatele gratiilor? Caresunt personajele implicate `n do -sarele `n care aceasta este cer -cetat\? Vor ajunge firele [i la Tra-ian B\sescu? Sunt doar trei dintre`ntreb\rile care `[i vor afla r\s -punsul ̀ n urm\toarele s\pt\ mâni.

Scena politic\ de `nceput de aneste dat\ peste cap. Elena Udrea afost ministru ̀ n timpul guvern\riiPDL. {tie multe, probabil tot. Bamai mult, afl\m c\ avea [i cevarela]ii `n PSD. L-a vizitat inclusivpe Victor Ponta de vreo câteva ori,aspect care l-a determinat pe C\ -t\lin Ivan s\ spun\ c\ pu]ini frun-ta[i PSD [tiau locul unde se afl\biroul premierului Ponta.

Elena Udrea nu va sc\pa u[or,iar t\v\lugul dezv\luirilor e abia

la `nceput. Vom afla probabil in-clusiv detalii picante din via]a sa,spre deliciul românilor care vorcre[te spectaculos audien]ele pos-turilor TV.

Am uitat ̀ ns\ cu to]ii de su biec -tele importante ale momentului.Am s\ enum\r patru dintre aces-tea, care fie au fost evitate, fie aufost dezb\tute `n treac\t:

1. Zilele trecute, comisia parla-mentar\ de cod electoral, domi-nat\ de PSD, a stabilit c\ primariivor fi ale[i dintr-un singur tur laalegerile din 2016. O decizie capi-tal\ pentru soarta localelor de pes -te un an, decizie care arat\ fricaPSD c\ va pierde bun\ parte dincei 1.500 de primari ro[ii, vreo 400dintre ei lua]i cu japca toamna tre-cut\ prin celebra ordonan]\ 55. {idac\ tot am pomenit de celebra or-donan]\, declarat\ neconstitu]io -nal\ de CCR, este jenant\ ati-tudinea majorit\]ii PSD din Parla-ment de a amâna momentul dis-cu]iei asupra legii respective.

2. Se discut\ intens (dar numai`n culise!) despre modul `n care sevor ]ine alegerile parlamentaredin toamna anului viitor. Va fi vot

uninominal sau vot pe liste? Am-bele variante s-au dovedit proaste.Nici revenirea la votul pe liste nue o solu]ie s\n\toas\, `ntrucât `iva `nt\ri pe [efii de filiale. Dac\ teai bine cu liderul de organiza]iee[ti pus pe loc eligibil, dac\ facimofturi n-ai nici o [ans\. Disparcolegiile actuale de senatori saudeputa]i, iar primarii r\mân f\r\sprijin direct, mai ales dac\ parla-mentarul zonal face parte din par-tidul la putere.

3. Nu se discut\ deloc despreguvernare. {tie cineva despre vreunplan economic al guvernului Pontapentru anul \sta? Se ocup\ cinevade mediul de afaceri? M\ tem c\ nu-mele a jum\tate din mini[tri suntnecunoscute româ ni lor.

4. ~n fine, subiectul fierbinte almomentului e criza din Ucraina [icomportamentul tot mai agresival Rusiei. Chiar la ora la carescriu aceste rânduri e pe cale s\ se`ncheie summitul de la Minsk, darsunt pu]ine speran]e ca Putin s\cedeze, iar Rusia s\ nu-[i mai bagecoada `n estul Ucrainei. Este Ro -mânia un actor important `nzon\? Par]ial da, ̀ ns\ am putea ju-ca mult mai bine cartea extern\având `n vedere pozi]ia noastr\geografic\.

P.S.: O tem\ de medita]ie pentrucei preocupa]i de subiectul Udrea.Cât de vioi mai era DNA azi dac\Victor Ponta era pre[edinte? Armai fi fost arestat\ Elena Udrea?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Dac\ r\sfoie[ti acest nou regula-ment, care e, `n mare, cam tot celvechi, vezi imediat cât de rupt derealitate a r\mas Ministerul Edu-ca]iei. ~nc\ de la articolul 4 afl\mc\ „unit\]ile de `nv\]\mânt func -]ioneaz\... independent de orice in-gerin]e politice sau religioase“ [i`n incinta lor sunt interzise „des -f\[urarea activit\]ilor de natur\politic\ [i prozelitism religios“. Ospune ministerul – ba chiar o impu-ne. {i atunci cum r\mâne cu orelede religie, incluse `n program\,chiar dac\ nu mai sunt obligato-rii? Nu mai exist\ profesori de re-ligie `n [coli? Or fi to]i laici? Bun,s\ presupunem c\ nici unul dintreei nu face prozelitism religios, c\to]i `i `nva]\ pe copii cum se

`mpac\ budismul cu ortodoxia sauc\ sunt, `n cel mai r\u caz, parti-zani ai ecumenismului, de[i `mivine greu s\ cred. Chiar [i a[a, nusunt ei valida]i obligatoriu de cul-tele c\rora le apar]in? C\ci f\r\avizul – adic\ ingerin]a – unui`nalt ierarh al bisericii nu ai cums\ predai religia `n [coal\. Deci einterzis, dar e obligatoriu. Altfelcum?

O alt\ prevedere ̀ i ̀ mpiedic\ pep\rin]i s\ intre `n [coal\ a[a, pur[i simplu, dac\ nu au fost chema]ioficial, nu particip\ la ac]iuni [co-lare sau nu au f\cut o cerere prea-labil\. Aici nu e nimic contradicto-riu, e doar stupid. Cum s\ nu la[i`n [coal\ un p\rinte care vine s\ seintereseze de copilul lui dac\ omul

n-are o cerere oficial\ – eventual`nregistrat\ cu num\r [i dat\? Iat\un articol inutil, pe care nu creds\-l respecte vreun om cu capul peumeri [i pentru care s-au consu-mat degeaba energie [i hârtie. Lafel e [i articolul care le interziceelevilor s\ ias\ din [coal\ f\r\aprobarea profesorului de servi-ciu, a dirigintelui sau a `nv\]\to-rului. ~mi [i imaginez vreo sut\ deelevi care fac coad\ la profesorulde serviciu, ca s\-[i cear\ voie s\mearg\ la chio[cul de peste drum.~n]eleg logica din dosul respectiveiprevederi, dar e o logic\ sp\imoas\,de satrap slab, care simte c\ numai poate controla situa]ia [iatunci lanseaz\ ̀ n stânga [i ̀ n dreap -ta interdic]ii absurde, f\r\ s\-[i

dea seama c\ astfel ̀ [i submineaz\[i mai mult autoritatea.

Un alt articol ̀ i oblig\ pe p\ rin]iiai c\ror copii chiulesc sau nu mergdeloc la [coal\ s\ pl\ teasc\ oamend\ (`ntre 100 [i 1.000 de lei) oris\ munceasc\ `n folosul comuni -t\]ii. Din nou, inten]ia ini]ial\ parea fi una generoas\ – s\-i educ\m peto]i copiii ]\rii –, dar punerea ei `npractic\ denot\ aceea[i gândiresimplist\, de mili]ian al educa]iei:interdic]ii, obliga]ii, amenzi. {coalan-ar trebui s\ fie o corvoad\, o ca-zarm\ ̀ n care copiii sunt du[i cu ar-canul, iar dac\ fug, sunt pedepsi]i –ei sau p\rin]ii lor. ~n realitate nicinu e; doar cei care ̀ i concep legile defunc]ionare o v\d a[a. Poate c\ deacolo, din vârf, pleac\ [i marile pro-bleme ale educa]iei.

~n fine, profesorii se pot bucura[i ei de câteva noi greut\]i care lise pun `n cârc\. Cea mai comen-tat\ a fost dreptul elevului saup\rintelui de a contesta o not\ pri-mit\ `n clas\ – sau mai multe, saupe toate – [i sunt curios s\ v\d câthaos va provoca o asemenea idee.Presupun totu[i c\ sistemul se vaautoregla, a[a cum a f\cut-o `ntot-deauna, atât cât a putut, adaptândla realitate ni[te articole de legescrise `ntr-o lume paralel\.

Fiindc\ [coala o fac profesorii[i elevii. Ministerul Educa]iei artrebui s\ vin\ ̀ ns\ cu o viziune co-erent\. Deocamdat\ vin legi [i re-gulamente `nnoite, ce schimb\schimbarea f\r\ s\ schimbe nimic.Ministerul e acolo unde e. Doareduca]ia e `n alt\ parte.

S\pt\mâna trecut\ am comentat tendin]a general\ de a n\uci sistemul de`nv\]\mânt românesc prin reforme [i r\s-reforme f\r\ cap [i coad\. Ca exempluutil, de[i m\runt fa]\ de gogom\niile din ultimul sfert de veac, merit\ comentatpu]in recentul regulament [colar, intrat `n vigoare `n ianuarie 2015.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Bârfa TV [i temeleimportante ale României

Educa]ie la minimum (II)

Ce s-a discutat luni la prânz pe televiziunile de [tiri?Cazul Elena Udrea. Dar mar]i diminea]\? Miercurisear\ care a fost tema dezbaterilor televizate? Udrea,fire[te. De mai bine de dou\ s\pt\mâni s-a declan[atisteria udrist\ [i nu sunt semne c\ s-ar calma.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

6 » muzic\

Grammy ClassicalAwards 2015 [i eroii lor

Nu este singurul server ce disparedup\ razia poli]ieneasc\ devasta-toare din 2012, organizat\ pe inter-net sub presiunea marilor compa-nii de discuri pentru a se punecap\t pirat\rii muzicii clasice,prezentat\ drept cauz\ principal\a dec\derii industriei discului, `nrealitate `ns\ a marilor profituride pe urma lui. De bine, de r\u,discul compact supravie]uie[te`ns\ [i ceea ce este la fel de impor-tant, gra]ie lui, [i editori [i case dediscuri independente, cu o poli-tic\ editorial\ infinit mai plin\ deprospe]ime [i inventivitate decâtmultina]ionalele [i echipele lorrestrânse de staruri.

C\ discul clasic nu este mortau demonstrat-o la sfâr[itul s\p -t\mânii trecute premiile Grammy,acordate `n Statele Unite unor`nregistr\ri, anul acesta dac\ nuexcep]ionale, ̀ n orice caz de marecalitate [i care merit\ ascultate.Amatorii de muzic\ baroc\ sevor bucura cu siguran]\ de noua`nregistrare a lucr\rii lui Char-pentier, datat\ ̀ n 1686, La Descen-te d’Orphée aux Enfers, o oper\de camer\ p\strat\ `n dou\ acte[i r\mas\ aparent ne`ncheiat\.~nregistrarea a fost f\cut\ de Ra-dio Bremen, `n Germania, [i apa-re pe un disc al casei independenteCPO. O interpretare luminoa s\,plin\ de ritm [i antren, amintindde cele mai bune ale dirijorilorWilliam Christie [i Marc Min-kovski, datorat\ `n acest caz An-samblelor de Muzic\ Vocal\ [i deCamer\ ale Festivalului „Boston

Early Music“, conduse de PaulO’Dette [i Stephen Stubbs, cu oechip\ de patru excelen]i soli[ti.Un disc de ascultat pe care str\lu-ce[te soprana Amanda Forsythe!

O alt\ cas\ independent\,fran cez\ de data aceasta, Naïve,[i mezzo-soprana Anne Sofie vonOtter au ob]inut un Grammy pen-tru cel mai bun album de muzic\vocal\ solo, un set de dou\ dis-curi purtând titlul unui cântec deCharles Trenet, Douce France.Gândit ca un soi de compediu almuzicii vocale moderne franceze,primul disc al setului include me-lodii de Saint-Saens, Ravel, De-bussy, Fauré, Hahn [i Loeffler, `ntimp ce al doilea este dedicat [an-sonetei de cea mai bun\ calitate,cu piese semnate, `ntre al]ii, deCharles Trenet, Vladimir Cosma,Leo Ferré, Moustaki, Barbara.

O cas\ independent\, ameri-can\, mai pu]in cunoscut\ `n Eu-ropa, Azica Records, [i solistul eide ani de zile, chitaristul JasonVieaux, au fost recompensa]i lacategoria celei mai bune `nre-gistr\ri instrument solo pentruun disc intitulat Play, ce reune[tepiese de chitar\ din lumea spa-niol\ [i sud-american\, cu autori,`ntre al]ii, ca Francisco Tarreda,Andres Segovia sau Manuel Pon-ce. Chitaristul este excep]ional detalentat, iar cei interesa]i s\-l cu-noasc\ merit\ s\ caute [i un altCD Azica, din 2009, cu piese deJ.S. Bach pentru l\ut\, `n trans-punere pentru chitar\ (SuiteleBWV 995-996, Partita BWV 997 [iPreludiu, Fug\ [i Allegro `n mi

bemol major, BWV 998, fac obiec-tul volumului 1).

M\rturisesc c\ am avut o pri -m\ re]inere, de judecat\ superfi-cial\, citind cele dintâi anun]uride pres\ c\ excep]ionala violo-nist\ Hilary Hahn a fost premiat\cu un alt Grammy pentru un discDeutsche Grammophon de... bi-suri. ~nc\ unul, mi-am zis, de ex-hibare a virtuozit\]ii `n c\utareaprofitului. Am avut surpriza pl\ -cut\, atunci când l-am ascultat, s\descop\r nu numai un album pa-sionant, dar [i c\ violonista – de -spre care ̀ n anii ’90 se scria c\ esteunul din acei interpre]i ce se nascodat\ la o sut\ de ani – [i-a reali-zat un proiect ini]iat cu un dece-niu ̀ n urm\. Proiectul, cu valen]eeducative importante, a pornit dela ideea de a extinde repertoriulviolonistic, reunind `n premier\o colec]ie de piese scurte, repre-zentative pentru muzica timpu-lui nostru, comandate de ea unuinum\r de 26 de compozitori, pen-tru cel de-al 27-lea fiind deschisun concurs online, câ[tigat deJeff Myers, un compozitor apre-ciat `n Statele Unite.

Discul se intituleaz\, de altfel,~n 27 de piese: Bisurile lui HilaryHahn. Trebuie s\ spun c\, perso-nal, am auzit de pu]ini dintrecom pozitori [i nu pot decât s\-ienum\r aici `n ordine alfabetic\:Antón García Abril, FranghizAli-Zadeh, Lera Auerbach, Ri-chard Barrett, Mason Bates, TinaDavidson, David Del Tredici, Av-ner Dorman, Du Yun, Søren NilsEichberg, Christos Hatzis, Jen-nifer Higdon, James NewtonHoward, Bun-Ching Lam, DavidLang, Jeff Myers, Paul Moravec,Nico Muhly, Michiru Oshima,Kala Ramnath, Einojuhani Rau -ta vaara, Max Richter, SomeiSatoh, Elliott Sharp, Valentin Sil-vestrov, Mark-Anthony Turnage,Gillian Whiteheadi. Edi]ii digi-tale ale tuturor acestor piese vorfi puse la dispozi]ia violoni[tilorpe site-ul editurii muzicale Mu-sicnotes.com. Bravo, Hilary Hahn!

Ultima [tire pe care ocitesc preg\tind aceast\„scrisoare“ este c\ Rapid-share, serverul cel maiprizat cu câ]iva ani `nurm\ de melomani, `[i d\`n cele din urm\ duhul. O moarte anun ]at\,prezis\ de mult\ vreme,dup\ ce pre]urile deabonament dep\[iser\orice decen]\. Cei care austocate acolo muzic\, in-forma]ii, baze de datesunt invita]i s\ [i le „sal -veze“ pân\ la 31 martie.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Muzicienii au deseori idei tr\zni-te, pe care le transform\ `n eveni-mente remarcabile. E talentul [ifarmecul lor; dar, nu de pu]ine ori,e ciud\]enia pe care se `nc\p\]â -neaz\ s-o promoveze drept geniali-tate. Pentru bucuria pe care ne-od\ruiesc, li se pot ierta destuleprostii, mai pu]in cele dezonoran-te, de nu chiar criminale, cum arfi pedofilia (cazuri se [tiu). Duete-le sunt o modalitate prin careace[ti oameni minuna]i `[i po-ten]eaz\ reciproc resursele creati-ve [i dau alt\ str\lucire artei voca-le. Nu-i nevoie s\ `n[ir exemplec\rora li s-a dus buhul, ca TinaTurner & Bryan Adams, Lita Ford& Ozzy Osbourne ori Santana &Mahavishnu Orchestra, ca s\ in-tru pe terenul discului de azi.

Discul se cheam\ Sco-Mule, esemnat Gov’t Mule featuring JohnScofield, [i a ap\rut sub licen]\Evil Teen Records, © 1999-2015,Gov’t Mule. Povestea care a gene-rat materialul este, pe cât de ba-nal\, pe atât de emo]ionant\. ~nurm\ cu vreun sfert de secol, War-ren Haynes s-a dus la clubul SweetBrasil, din New York, s\-l ascultepe John Scofield, un jazzman vir-tuoz al chitarei, considerat peatunci „urma[ul“ lui John Mc -Lau ghlin. La sfâr[itul spectacolu-lui, Warren l-a abordat pe Johnspunându-i de-a dreptul c\ vrea s\cânte `ntr-o zi `mpreun\. Scofieldnu prea avea habar de rock, ne-cum de faptul c\ Haynes estepar]ial „vinovat“ pentru reveni-rea `n for]\ a celebrului ansambluAllman Brothers Band. Aflând lu-cruri bune despre cel care „sem\ -na cu actorul Dennis Hopper ̀ n fil-mul Easy Rider“, jazzmanul ap\strat leg\tura cu rockerul. War-ren ̀ [i construia o carier\ ̀ n afaratrupei ̀ n care se nenorociser\ des-tui componen]i (devenit\ em-blem\ pentru stilul american devia]\) [i `nfiin]ase un power-trio,

numit Gov’t Mule, ce amintea delegendara Cream. „Catârul“ luaseoarecare avânt, cucerind lent unpublic divers, nu neap\rat pe roc-kerii rebeli ai deceniilor prece-dente, ajun[i acum p\rin]i blaza]icu responsabilit\]i sâcâitoare `nsocietatea tot mai dinamic\ a noi-lor tehnologii [i apuc\turi futuris-te. Warren Haynes nu e omul cares\ consume pân\ la epuizare un fi-lon artistic, g\sit dup\ destule`ncerc\ri. El caut\ mereu. ~n fond,dup\ o jum\tate de secol, rockul`nc\ este un curent ale c\rui posi-bilit\]i n-au fost explorate com-plet. Când pare `n agonie, atuncise revitalizeaz\. O terapie const\`n recombinarea cu jazzul [i blue-sul, `n propor]ii niciodat\ identi-ce. Asta a f\cut Haynes, când l-ainvitat `n Georgia pe Scofield, s\cânte `mpreun\ câteva seri. Nuera primul s\u invitat, nici ulti-mul. O list\ impresionant\ se afl\pe alte albume Gov’t Mule, deatunci `ncoace. A[ spune, f\r\ s\fiu coroziv, c\ Warren Haynes nupoate cânta f\r\ s\ aib\ al\turi pecineva cel pu]in la fel de cunoscut!E drept, nici el n-a refuzat, dintot-deauna, s\-i ajute pe al]ii, tinerisau b\trâni, total diferi]i ca stil deexprimare.

Dou\ seri pline, `n Atlanta [iAthena, dup\ câteva repeti]ii, augenerat materialul Sco-Mule,`mp\r]it pe dou\ discuri ([i LP, [iCD) din motive de spa]iu. TrioulGov’t Mule, alc\tuit din Haynes,chitar\, Allen Woody, bass, [iMatt Abts, baterie, are al\turi,aparte de John Scofield, pe DanMatrazzo, la clape. Compozi]iilenu sunt toate originale, nici n\s -cute ad-hoc de `ntâlnirea chita -ri[tilor. Dar interpretarea lor me-rit\ elogiat\ f\r\ pic de re]inere.Foarte mul]i muzicieni contempo-rani, `n ocazii asem\n\toare, facexerci]ii pirotehnice, aruncândpetarde cu explozie fâsâit\. R\mâ-ne amintirea clipei sturlubatice,memorat\ eventual pe suport au-dio-video.

Haynes [i Scofield au ̀ ns\ pute-rea [i pl\cerea s\ cânte pur [i sim-plu, l\sând altora farafastâcurile.Ansamblul sun\ consistent, f\r\ afi impun\tor. Benzile concertelorau z\cut 15 ani neuitate. Disculputea s\ apar\ `nainte de moartealui Allen Woody, c\ruia `i este de-dicat...

Sco-Mule

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

teatru « 7

Un program dens [i variat, deru-lat `n incinte amenajate, uneletemporar, ca spa]ii teatrale, cutoa te dot\rile tehnice aferente, `nor\[elul din apropiere de Mulhou-se [i `n `mprejurimi, a f\cut s\lipline. Perfect explicabil analizândselec]ia intergenera]ional\ – pro-duc]ii tout public, urm\rind o di-versitate artistic\ surprinz\toare –[i organizarea, stilul de lucru pro-iectiv, c\ci agenda a fost definiti-vat\ [i biletele puse `n vânzare`nc\ din luna noiembrie. Adic\ or-ganizatorii [tiau clar, ferm, cumult timp ̀ n avans, a[a cum e nor-mal, ce buget au la dispozi]ie!

Peisajul teatral occidental estepreponderent privat, cu puzderiede companii care se `ntrec `n du-eluri ale creativit\]ii. Cu cât e[timai original, cu atât vei atragemai mult aten]ia asupra ta [i aprodusului t\u, vei ob]ine finan -]are de la stat, pentru c\ nic\ieri

`n lume cultura nu e neglijat\, ci,dimpotriv\, i se aloc\ stipendiisubstan]iale, [tiind c\ asemeneapolitici publice echivaleaz\ cu in-vesti]ie ̀ n om, ̀ n viitor. Doar c\ fi-nan]area e punctual\, pe proiect,pe ceva concret, palpabil [i perfecttransparent\. Sunt frecvente, aufost [i la Momix, prezent\rile deproduc]ii `nc\ `n lucru, pentrupreachats, `n vederea g\sirii cofi-nan]\rilor. Forma ac]ioneaz\ asu-pra con]inutului, iar faptul c\ toa-te aceste companii trebuie s\-[ig\seasc\ loc [i s\ se impun\ `ntr-opia]\ cultural\ abundent\, darvie, dinamic\, ofertant\, le oblig\s\ fie inventive. „Mai pu]ini bani,mai multe idei“, titra „Le Figaro“,coinciden]\, chiar `n suplimentulcultural din timpul prezen]ei me-le acolo (gra]ie Institutului Fran-cez). Nu austeritate prost `n]elea -s\, ca `n România, unde banii pu-blici se risipesc `n vânt de 25 de

ani, iar pentru cultur\ r\mânedoar praful de pe tob\. Investi]ia`n spiritualitate este una cu b\taielung\, `nseamn\ gândire strate-gic\, privire de perspectiv\.

Mijloace de expresie dintre celemai felurite (marionete, teatru deactorie, cine-spectacole, multime-dia, arte vizuale, dans, muzic\,noul circ etc.) s-au reg\sit cu toate,`n combina]ii [i propor]ii diverse,`n crea]iile reunite la Momix. Dinpunct de vedere tematic, pu]inepove[ti clasice, [i ele tratate `nchei contemporane, arti[tii pre -ferând s\ abordeze teme actuale,pentru c\ teatrul trebuie s\ aib\ [iacest côté de interven]ie social\,de preg\tire pentru via]a real\prin educa]ie nonformal\. Subiec-te precum abandonul, moartea,violen]a, abuzurile de tot felul, lanoi ocolite pentru a-i proteja pe ceimici, sunt focusul spectacolelordin Fran]a zilei, care li se adre-seaz\ pu[tilor. Nu exist\ subiectetabu, doar c\ felul `n care sunt fil-trate scenic e `n acord cu particu-larit\]ile vârstei, f\r\ [ocuri per-ceptive. Traseele artistice propu-se publicului tân\r rezoneaz\ curealit\]ile sociale [i istorice pe ca-re le tr\im. O produc]ie editorial\foarte bogat\ de dramaturgie la zi,care se vinde, se cite[te, se pune ̀ nscen\, atrage public, are efecte for-matoare. ~ncurajat\ de CentreNa]ionale de Dramaturgie, de ne-num\rate reziden]e scriitorice[ti,de comision\ri care `ntre]in leg\ -turile fire[ti ale textului dramaticcu scena, demonstreaz\ o ̀ n]elege-re adânc\ a rolului educa]iei artis-tice `n modelarea cet\]enilor demâine.

Am constatat [i acum cu pl\ce-re, pe de o parte, cu p\rere de r\upentru noi, pe de alt\ parte, ce pu-blic stilat exist\ `n Vestul Euro-pei! E un public care dovede[te c\are deprinderea consumului cul-tural, a mersului la teatru: e poli-ticos, are reac]ii discrete, nu-i de-ranjeaz\ pe ceilal]i, nu are telefoa-ne mobile care s\ sune când nutrebuie, `ntreb\rile sunt adresatetatei sau mamei `n [oapt\, educa-tori [i p\rin]i care discut\ cu ceimici despre ce au v\zut la teatru.Construc]ia publicului e un pro-ces de durat\, sinuos, dificil, dar

mai mult decât necesar, pentru caarta teatral\ s\-[i ̀ mplineasc\ me -nirea. Exist\ ̀ ntotdeauna un avantle spectacle, când `n discu]ii scur-te li se explic\ copiilor cam ce ur-meaz\ s\ vad\. {i mai exist\ [i unaprès le spectacle, când se schim -b\ impresii, se pun `ntre b\ri, seanalizeaz\. E un „antrenament“ alspectatorilor care `i va forma cabuni receptori, ca viitori adul]i ca-re vor resim]i nevoia s\ pun\ mâ-na pe-o carte, s\ vizioneze un spec-tacol. Privitorul e considerat partecomponent\ a procesului artistic,nu doar recipient al unui con]inutcu care trebuie `ndopat. E un re-ceptor activ, decodor al con]inutu-rilor artistice care-i vin dinsprescen\. Mizanscenele las\ mult locimagina]iei, nu dau totul mur\-ngur\, `i stimuleaz\ privitoruluicreativitatea, `ntr-un parcurs despectator care interpreteaz\ ceeace vede `n mod personalizat.

Arta actorului care joac\ pen-tru publicul tân\r e una foarte

complex\ [i `nseamn\ deopotriv\actorie, manipulare de p\pu[i,obiecte, interpretare la un instru-ment muzical ori vocal\, dans,acroba]ii, jonglerii, alte elementede circ nou, multimedia. Am v\ -zut interpre]i pluricalifica]i, care[tiu s\ fac\ de toate, adesea [i ad-ministra]ie [i PR, dar [i s\ spun\impecabil un text, s\ anime, s\ sedea peste cap, s\ cânte. Muzica li-ve e prezent\ aproape obligatoriu,muzicianul are rol nu doar deilustrator sonor, ci e performerimplicat `n spectacol. La nivelulconven]iei teatrale, aceasta e de-nun ]at\ frecvent prin „teatrul `nteatru“, deconstruind iluzia tea-tral\, `n formate care prezint\ câ-te pu]in [i din culisele acestei ar-te, pentru a o cunoa[te mai bine.Tratarea spectatorului e `n spiri-tul ideii c\ le jeune public e adul-tul `n devenire, nu o fiin]\ caretrebuie domesticit\. Iar mersul lateatru e parte a procesului de ma-turizare.

Teatrul jeune publicDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

La Kingersheim, `n Alsacia, Festivalul Momix a ajuns, la sfâr[it de ianuarie, `nceputde februarie 2015, la cea de-a 24-a edi]ie. Companii preponderent din Fran]a, dar[i din alte perimetre francofone ale mapamondului (Canada [i Belgia) au oferitpublicului de toate `n\l]imile [i profesioni[tilor o platform\ de expresie artistic\extrem de divers\. {i, `n acela[i timp, un portret puzzle a ceea ce `nseamn\ `nHexagon [i ailleurs arta teatrului jeune public.

8 » interviu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

INTERVIU CU SCRIITOAREA ANA DRAGU

„M\ afecteaz\ de fiecare dat\ când`ntâlnesc un p\rinte care a renun]ats\ mai cread\ `n propriii lui copii“

Interviu realizat de Alina Purcaru

~n ce moment ]i-ai dat seamac\ vrei s\ scrii o carte desprecopilul t\u autist [i despre`ncerc\rile pe care le presu -pune un astfel de diagnostic?

Eu sper c\ am scris o carte carepoate fi despre orice copil autist,pornind de la experien]a mea per-sonal\. Am ̀ ncercat s\ ̀ nglobez ̀ nea multe dintre tr\irile celorlal]ip\rin]i pe care ̀ i cunosc, care mi-aufost ̀ ntr-un fel sau altul aproape [ic\rora m-am str\duit s\ le fiu [ieu la fel de aproape. Cred c\exist\, `n mare m\sur\, un frontcomun. P\rin]ii reac]ioneaz\ dife-rit la aflarea unui astfel de diag-nostic, dar exist\ etape comune,prin care trecem cu to]ii, de la ne-gare [i acceptare pân\ la resemna-re sau mobilizare. ~n ce prive[tescrisul efectiv, eu mi-am f\cut me-reu mici nota]ii despre evolu]iafiului meu. Nu pot spune c\ am]inut efectiv un jurnal, dar am no-tat tot ce mi s-a p\rut relevant,amuzant, trist, important pentruvia]a mea interioar\ care, cel pu -]in vreme de câ]iva ani, nu s-a di-feren]iat prin nimic de via]a lui.~ns\ foarte mult timp mi-a fostfric\ s\ scriu. {i acum mi-e fric\.Exist\ c\r]i fanion pornite de la„O experien]\ personal\“ cum ecea cu exact acest titlu scris\ deKenzaburo Oe, cum e Portretul luiM, la care fac referire pentru c\ m-au marcat, sau cum e Undemer gem tati a lui Jean Luis Four-nier. E extrem de greu s\ fii atâtde aproape de un fenomen care temarcheaz\ profund [i s\ `]ip\strezi oarecum obiectivitatea,s\ nu cazi `n patetic. Nu-mi dauseama `nc\ dac\ am reu[it.

Ai sim]it c\ te-ar fi putut aju-ta ceva, `n momentul `n careai aflat diagnosticul? Ai avutparte de ajutor, institu]ionalsau de alt\ natur\ `n primafaz\, `n care practic nu [tiaifoarte multe despre ce ̀ n seam -n\ autismul?

Prima faz\ a fost indescripti-bil\. Aveam o cu totul alt\ via]\,alt set de cuno[tin]e, alt\ „plat-form\ program“, dac\ vrei. Iaraju torul a fost, practic, inexistent.Acum opt ani se [tiau mult maipu]ine lucruri despre autism,exista un singur forum `n limbaromân\ pe internet, care mi-a fostde folos, ̀ ns\ care con]inea, ca ori-ce forum, [i balast. De asemenea,existau prea pu]ini, spre zero, spe-ciali[ti `n autism. Mult mai pu]inifa]\ de prezent. Singurul lucru care m-a ajutat a fost lectura. Amc\utat solu]ii `n ceva ce `mi era

familiar. {i am trecut de la lecturaliterar\ la lectura de specialitate,din ce `n ce mai ni[at\, pân\ amajuns s\ descop\r terapiile funda-mentate [tiin]ific care s-au dove-dit eficiente `n cazul nostru, [i `nmajoritatea cazurilor, f\r\ s\ ofe-re `ns\ garan]ii universale. M-auajutat enorm prietenii mei Dan,Marin, John, prin umorul [i c\l -dura lor. O s\ sune patetic, darpân\ [i prin faptul c\ nu au clintitun mu[chi atunci când fiul meuavea un comportament disruptiv.Nu s-au repezit s\ dea sfaturide[tepte, s\ propun\ modele de in-terven]ie. Pur [i simplu au ridicatla grad de firesc tot ceea ce altorale s\rea `n ochi ca disturbant.Ceea ce pân\ [i mie mi se p\rea bi-zar. La fel de mult m-a ajutat cu informa]ii prietena mea, Milena,mama unei domni[oare excep]io-nale cu aceea[i tulburare. Este

esen]ial s\ ai `n apropiere (fizic\sau psihic\) persoane care trecprin aceea[i experien]\.

~n ce m\sur\ interesul per-soanelor care se confrunt\ cuaceast\ situa]ie poate influ-en]a `naintarea cercet\rilordedicate acestei afec]iuni?Tu ai inclus `n carte un inter-viu cu un specialist românstabilit `n SUA, Sergiu Pa[ca,un cercet\tor care a f\cutni[te descoperiri foarte im-portante `n ce prive[te afec -]iunile din spectrul autist.P\stra]i leg\tura? E[ti la cu -rent cu modul `n care evolu -ea z\ cercetarea, la nivel detop, `n leg\tur\ cu aceast\afec]iune?

Am fost mereu la curent, pentruc\ am avut [ansa s\ ̀ l [i cunosc pe

cercet\torul român Sergiu Pa[ca,iar el mi-a expllicat ce a[tept\ripot s\ am de la cercetarea [tiin -]ific\. De asemenea, a fost la unmail distan]\ mereu. Asta mi-a datcuraj. Exist\ oameni foarte serio[i[i foarte dedica]i care fac – acummai mult ca oricând – cercetare ̀ nautism. De obicei ne gândim la eica la ni[te tipi deta[a]i ̀ n halate al-be, `nchi[i printre eprubete, [i a[a[i sunt la o privire superficial\.~ns\ nu trebuie s\ ui t\m c\ ei alegs\ `[i petreac\ via]a cu ochii `nmicroscoape pentru cauze nobile.Ce poate fi mai admirabil, ca mi-siune de via]\, decât s\ tr\ie[timânat de dorin]a de a descopericauza [i remediul unei tulbur\ricare afecteaz\ sute de mii, milioa-ne de fiin]e? Cu atât mai mult cucât nu te afecteaz\ pe tine. Acumm\ simt obligat\ s\ spun aici c\eu nu am urm\rit niciodat\ eradi-carea, exterminarea componenteiautiste `n ce `l prive[te pe fiulmeu. Mi-e foarte clar c\ el func]io-neaz\ dup\ principii diferite, au-tismul/autismele reprezint\ prac-tic un fenotip diferit. Mi-am dorit`ns\ ca el s\ `[i poat\ comunicanevoile chiar [i `n aceste condi]ii[i s\ devin\ cât de independentposibil.

Ai `nfiin]at Centrul de Re surse[i Referin]\ `n Autism „Mi -cul Prin]“ [i „2 elefan]i. Re-vista despre autism“, primapublica]ie de acest tip dinRomânia. Care sunt cele maimari nevoi ale centrului `nacest moment [i cele mai `n curajatoare reu[ite ale speciali[tilor implica]i `naceste dou\ proiecte?

Am `nfiin]at Centrul pentru c\`n Bistri]a nu existau speciali[tiforma]i `n terapiile specifice de re-cuperare `n autism. {i pentru c\

Poeta Ana Dragu a scris Mâini cumin]i. Copilulmeu autist (Editura Polirom), o carteinclasabil\, care porne[te de la experien]a de acre[te un b\ie]el afectat de o tulburare dinspectrul autist. Mâini cumin]i eman\ tandre]e,duio[ie [i umor `n aceea[i m\sur\ `n care punepe mas\ chestiuni dure [i concrete cu carefamiliile celor afecta]i de o astfel de tulburare

se confrunt\ zilnic. Mâini cumin]i te introduce`ntr-un univers `n care lipsa de speran]\ setransform\ `n bucuria de a `n]elege o fiin]\diferit\, special\, care are atât de multe detransmis, `ncât `ntâlnirea cu ea te cople[e[te.Este vorba de Sa[a, un b\ie]el care, practic,redeseneaz\ lumea: pentru mama luiscriitoare, pentru sora lui `n]eleapt\ [i pentru

tine, cititorule, care ai norocul s\-i cuno[ti peto]i trei. Ana Dragu a povestit, `n interviul demai jos, cum a dezlipit aceast\ carte din via]aei de fiecare zi [i cum i s-a transformat via]a,`mpreun\ cu scrisul, tr\ind `ntre copii afecta]ide aceast\ tulburare. Mâini cumin]i e desprelini[te, despre speran]\ [i mai ales desprebucuria de a `n]elege.

interviu « 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

am avut [ansa sau ne[ansa de a`ntâlni o m\mic\ ̀ nst\rit\ de copilautist care avea bani [i contracta-se terapeu]i pentru copilul ei, `ns\mi-a cerut bani pentru a scoate laimprimant\ o foaie cu descriereaunui program. Foaie care era la li-ber pe internet `n limba englez\.Am fost [ocat\. Dar l-am `nfiin]atceva mai târziu, nu imediat dup\diagnostic, [i doar pentru c\ amfost abordat\ de mai mul]i p\rin]i[i am realizat c\ nici ei nu aveau`ncotro s\ se `ndrepte pentru a be-neficia de terapie. Terapia compor-tamental\ ABA (Ana liza compor-tamental\ aplicat\), PECS (Pictu-res Exchange CommunicationSystem) sau TEACH (Treatmentand Education of Autistic and Re-lated Communication Handicap-ped Children), de prim\ elec]ie `ntulbur\rile din spectrul autist pentruc\ efectele lor au fost demon strate[tiin]ific, au ni[te rigori deo sebite.Pentru a fi eficient\ interven]iatrebuie s\ fie timpurie, intensiv\[i extensiv\. Asta presupune chiar[i opt ore de terapie pe zi, vreme decâ]iva ani. O or\-dou\ pe s\pt\ -mân\ de terapie de calitate discu-tabil\ (cât ofer\ Direc]iile pentruProtec]ia Copilului pentru copiiicu dizabilit\]i) sunt ap\ de ploaie,ca s\ nu zic frec]ie la picior de lemn.~ns\ procesul terapeutic efectiv nuse opre[te aici. Uneori e nevoie demult mai mult, copiii au nevoie detutori care s\-i ajute s\ se integre-ze `n gr\dini]e [i [coli sau, dup\caz, de suport pe tot parcursul vie -]ii. Toate aceste servicii esen]ialenu sunt nici azi decontate de statulromân. Din acest motiv, nevoileCentrului meu sunt `n mare m\ -sur\ financiare. Dar acest lucru nueste valabil doar pentru centrul dela Bistri]a, ci [i pentru toate cele-lalte centre de autism `nfiin]ate dep\rin]i `n toat\ ]ara. Azi sunt des-tul de multe. Ignora]i de stat [i co-co[a]i de dificult\]i financiare,pentru c\ la a[a grad de intensivi-tate terapia nu poate fi ieftin\,p\rin]ii au luat problema pe umeriilor, au `nfiin]at centre de recupe-rare, au format [i angajat specia -li[ti. Ceea ce mi se pare minunat.A[adar, cu cât aceste centre bene-ficiaz\ de mai multe fonduri, cuatât pot oferi mai multe serviciigratuite. {i, crede-m\, ele sunt vi-tale pentru familii. Cunosc p\rin]ide copii auti[ti din mediul rural,dar nu numai, care nu au bani nicide tren ca s\ ajung\ la un centrude recuperare. Ca s\ nu mai vor-besc de bani de terapie. Ei trebuies\ fie ajuta]i.

Marginalizarea [i prejudec\ -]ile sunt probleme greu dedep\[it, cu care familiile ce -lor care sufer\ de autism se

confrunt\. Ce e de f\cut? Ce aiobservat c\ func]io neaz\?

Exist\ foarte multe mituri lega-te de autism, nu o s\ le enum\raici, `ns\ efectul de marginalizareapare ̀ n special din cauza compor-tamentelor disruptive [i bizarerii-lor prezente `n special `nainte de`nceperea terapiei. Copilul autistpare un extraterestru `n ochii ce-lor nefamiliariza]i [i oamenilor lee team\ de necunoscut. Nu cred c\pot avea loc schimb\ri majore dementalitate de pe o zi pe alta, `ns\`n cazul nostru a func]ionat abor-darea din aproape `n aproape. Amconvins un om (care azi mi-e co-leg. Salut, Liu!) apoi o oam\ careazi mi-e coleg\ (Salut, Maria!),apoi un cadru didactic, dou\ ca-dre didactice (Salut, Carmen [iAna Maria! Mul]umim!). Apoi unfactor de decizie [i apoi altul. ~nce-tul cu `ncetul, autismul a `ncetats\ fie un bau-bau, sau continu\ s\fie, `ns\ unul mai mititel, cu carete po]i lua la trânt\. Ce e impor-tant de transmis, [i asta am `ncer-cat [i eu prin carte, e faptul c\ per-soanele cu autism sunt diferite,`ns\ la fel de sensibile, de admira-bile, de talentate, de suferinde [i –cel mai important – pot fi ajutates\ se adapteze. Depinde exclusivde noi s\ nu le expediem `ntr-o de-bara social\. E important s\ nuaccep]i ca o fiin]\ drag\ ]ie s\ fierespins\ [i izolat\ `n orice fel dedebara. Ca p\rinte trebuie s\ fiiprimul care nu o `nchide acolo.Primul care refuz\ s\ acceptemar ginalizarea.

Replicile lui Sa[a par des -prinse din c\r]i de fic]iunesau din poeme care scutur\ceea ce noi percepem ca fiindnatura familiar\, cunoscut\a limbajului. Cum te atingepe tine, care e[ti scriitoare,acest tip de limbaj pe care `l`mp\rt\[e[ti cu copilul t\u?

Limbajul meu, dup\ cum ai pu-tut, cred, constata, s-a redus consi-derabil. A câ[tigat `n claritate [iconcizie (`n rela]ia cu el) [i a pier-dut ̀ n coeren]\ ̀ n rela]iile sociale.E greu de crezut, dar fiul meu vor-be[te exact ca Sa[a. Nu mereu,pentru c\ eu am selectat cele maipoetice exprim\ri `n carte, `ns\ `ncea mai mare parte a timpului.Mie mi-a dat restart, lucru nu ne-ap\rat negativ. Practic, mi-am`nsu[it un nou tip de limbaj. Sau,dac\ vrei, am dobândit o nou\ di-mensiune a limbajului. Mi-e des-tul de greu s\ le mai apreciez cumse cuvine pe celelalte care `mi parbanale [i plate. Practic, de celemai multe ori, când am con ver -sa]ii normale m\ plictisesc.

Spui undeva c\ ai plâns [i airâs scriind aceast\ carte. ~nce ritm ai dus-o la cap\t [icare au fost cele mai solici-tante p\r]i? Te-ai gândit vreo-dat\ s\ o abandonezi?

M-am gândit `n cea mai mareparte a timpului c\ nu voi fi ̀ n sta-re s\ o scriu. Am `nceput prin no-ta]ii pentru c\ m\ fascinau dialo-gurile cu copiii cu autism pe care`i cunosc, pe m\sur\ ce li se dez-volta limbajul, umorul lor invo-luntar, sentin]ele de o claritate [ide o intui]ie dureroase. Ideea uneic\r]i s-a conturat acum câ]iva ani,`ns\ hot\rârea de a o scrie a venitmai greu. Practic, eu vorbesc foar-te mult despre autism. Aproape`ncontinuu. E singurul subiect pecare `l mai abordez cu pl\cere.Prietenii mei sunt pur [i simplus\tui de mine. Indiferent de la ce`ncepe conversa]ia, eu ajung ire-versibil la autism. Nu sunt pu]inicei care se feresc s\ deschid\ o dis-cu]ie, dar nu au fost pu]ini nici ceicare, cu scopul de a m\ redirec]io-na, mi-au spus: dar de ce nu scrii tua[a cum poveste[ti? ~n luna iulie aanului trecut m-am decis s\ ̀ ncerc.{i m-am angajat fa]\ de oameni pecare nu suport s\ `i dezam\gesc ca`n august s\ `mi iau concediu [i s\scriu cartea. A[a am f\cut. ~n 1 au-gust mi-am luat concediu [i amscris pân\ am terminat.

Cum ai ajuns la formula asta,`n care incluzi biograficul [ifoarte mult\ emo]ie, dar [ire ferin]ele exacte la neuro -[tiin]e sau la problemele con-crete, care vizeaz\, de exem-plu, medica]ia sau metodelede `nv\]are recomandate `nafec]iunile din spectrul au tist?

Cred c\ o minim\ cultur\ [tiin -]ific\ e esen]ial\ pentru p\rin]i `ngeneral, [i pentru p\rin]ii copiilorcu tulbur\ri de dezvoltare sau boligenetice `n special. Tr\im `ntr-o]ar\ agrar\, unde `nc\ mai suntoameni care cred c\ autismul sedatoreaz\ unui blestem divin sautelevizorului. Sau tensiunilor dinfamilie. De asemenea, mai sunt [iunii profesioni[ti de rang secundnefamiliariza]i cu ultimele cerce -t\ri [tiin]ifice. Lipsa de informa]ii[i ignoran]a sunt cele care aduccele mai mari deservicii persoane-lor cu autism [i, implicit, familii-lor. Tot ele reteaz\ speran]a de lar\d\cin\ sau duc la ata[area ero-nat\ de semnifica]ii pe baza unorprejudec\]i. Ce este autismul? Ca-re sunt cauzele lui? Ce metode deinterven]ie sunt potrivite? De cedepind [ansele unei persoane cuautism de a se integra? Care suntcele mai eficiente metode de inter-ven]ie? Singurele r\spunsuri va-labile sunt cele care vin de la

comunitatea [tiin]ific\. F\r\ acestbagaj minim de cuno[tin]e, p\ -rin]ii ajung victimele blogurilornaturiste care vindec\ orice, inclu-siv moartea, cu turmenic [i bicar-bonat, cu diverse suplimente ali-mentare care au maxim efectul pla-cebo, victimele vracilor [arlatanicare roiesc ca [acalii profitând dedurerea [i confuzia p\ rin ]ilor [iabia a[teapt\ s\ ia 500 de lei pentruo [edin]\ de m\surat aura garan-tând o vindecare total\ despre carenu poate fi vorba. Asta m-a motivat.Am vrut ca aceast\ carte s\ aib\ [iun pronun]at caracter utilitar. Re-vista are acela[i scop [i este scris\`n `ntregime de voluntari, spe-ciali[ti competen]i. Con]ine artico-le [tiin]ifice preluate cu acord de pecel mai important blog [tiin]ific decercetare `n autism: sfari.org. Ar fiminunat dac\ ar exista mai multeexemplare [i `n varianta print, dariar\[i ajungem la bani.

Fiica ta a citit din carte pem\sur\ ce ai scris-o? Ea esteun personaj cu totul special.Cum se raporteaz\ ea la c\r -]ile tale, mai ales la asta, careo include `n mod explicit?

Nu a citit-o `nc\. Cred c\ explo-deaz\ de curiozitate. Fiica mea m\admir\ mai mult decât e cazul [ieste, [i `n realitate, la fel ca perso-najul analog, cu totul [i cu totulspecial\. Am `ntrebat-o ce nume i-ar pl\cea s\ aib\ [i cam atât. E ofiin]\ delicat\, devotat\ [i extremde intuitiv\. Cred c\ simte c\ e im-portant pentru mine s\ scriu pen-tru c\ nu `mi amintesc nici o sin-gur\ dat\ `n care s\ `i fi spus c\am treab\ la calculator [i `n cares\ vin\ s\ m\ `ntrerup\. Cred c\nici c\r]ile de poezie nu le-a citit, i-am spus c\ o s\ i le dau eu cândva fi cazul.

Ce a schimbat, `n modul derela]ionare cu ceilal]i, expe-rien]a ta cu autismul?

Totul.

Spui, `n finalul c\r]ii, c\ teemo]ioneaz\ grija. Ce formede neglijen]\ din jurul t\u teafecteaz\ cel mai tare?

M\ enerveaz\ la culme igno-ran]a, lipsa de toleran]\ [i atot[ti-in]a. Evident, m\ deranjeaz\ mo-dul `n care guvernan]ii se rapor-teaz\ la persoanele cu dizabilit\]ica la ni[te rebuturi sociale, pole -ind acest mod de raportare cu oaparen]\ `n[el\toare. Tuturor lepas\ la nivel declarativ. M\ afec-teaz\ alocarea defectuoas\ de re-surse educa]ionale [i sociale c\trecopiii cu autism [i alte dizabilit\]i.{i tupeul incredibil al unora, su-bliniez, unora, nu to]i f\c\torii de

programe guvernamentale pe ge-nunchi care pretind c\ [tiu ce emai bine pentru persoanele cu di-zabilit\]i, ajungând pân\ la a pre-da la universit\]i cu titlu de ade -v\r absolut despre lipsa de moti-va]ie intrinsec\ a copiilor cu defi-cien]e care, chipurile, sufer\ `nurma `ncerc\rilor noastre de a-iintegra. Tuturor acestor iste]i ledoresc s\ tr\iasc\ „dezintegra]i“m\car un an [i apoi s\ declare pu-blic dac\ excluziunea i-a f\cut fe-rici]i. ~ntotdeauna m\ face s\ urlucând cineva care are la activ ma-xim un curs despre tulbur\rile psi-hice sau a v\zut Rain Man pretindec\ [tie ce e mai bine pentru copilulmeu sau pentru al]ii. Competen]a`n orice domeniu vine cu expe-rien]a, nu la pachet cu o diplom\.Din fericire, `ncepem s\ avem pro-fesioni[ti cu experien]\. M\ afec-teaz\ de fiecare dat\ când ̀ ntâlnescun p\rinte care a renun]at s\ maicread\ `n propriii lui copii.

Ai scris [i altceva `n timp ceai lucrat la Mâini cumin]i?

Nu. Cartea nu a fost tocmai u[orde scris, datorit\ celor dou\ mize lafel de importante pentru mine: unasocial\ [i utilitar\ [i cealalt\ lite-rar\. Mi-am dorit mai multe lu-cruri de la aceea[i carte. Am re-curs pe alocuri [i la fic]iune, nece-sar\ pentru fluen]a na ra ]iunii.

De ce fel de c\r]i ai nevoie, cecau]i `n literatura care te in-tereseaz\ acum (folosesc ter-menul `n sensul lui cel mailarg, inclusiv cu referire lac\r]i de specialitate)?

De câ]iva ani nu mai pot citidecât poezie [i studii [tiin]ifice pecare m\ c\znesc s\ le descifrezdup\ puterile mele reduse. M\ li -ni[tesc ̀ ntr-o oarecare m\sur\. ~n -cep viteje[te s\ citesc câte un ro-man fascinant, dup\ care primescun mail de la Molecular Cells saude la Cell Press [i m\ fur\. ~n gene-ral, mai pot procesa poezie ex cep -]ional\, care apare destul de rar,a[a c\ m\ `ntorc la favori]ii mei:Virgil Mazilescu, Mircea Iv\nes-cu, Gellu Naum, Cristi Popescu,Angela Marinescu, la poe]i con-temporani, ca s\ m\ refer doar lapoezia româneasc\. Caut de fieca-re dat\ emo]ie.

Te gânde[ti acum la o alt\carte, p\strezi `n calcul pro -za, dup\ volumele de poeme?

Acum nu m\ gândesc decât la operioad\ `n care s\ m\ pot ocupamai mult de copiii mei. Amândoiau test\ri na]ionale anul acesta [iamândoi sunt surmena]i din cau-za minunatului sistem educa]io-nal românesc. La scris, sper s\ m\`ntorc mereu ca la ultimul refugiu.

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

10 » carte

Eli B\dic\

Mâini cumin]i. Copilul meu autisteste o carte care `l are `n centruls\u pe Sa[a, un copil care, la vârs-ta de doi ani, a fost diagnosticat cuautism. Evolu]ia lui Sa[a (atât degeneral [i distant spus!), tr\irilelui, spaimele, realiz\rile, zilele luibune [i cele mai pu]in bune, glu -mele sale, atitudinea sa prindvia]\ ̀ n paginile scrise de Ana Dra -gu. Lâng\ Sa[a stau alte „perso -naje“ cel pu]in la fel de importan -te: mama sa, Ana, sora mai mare,Aria, Maria, cea care are grij\ deel, Iosif, bunicul s\u, Peter, unmedic neurolog de origine româ -n\, care locuie[te `n America, darvine periodic `n Ardeal, ca volun-tar, Tony, un analist comporta-mental englez de origine maghia -r\ etc. Se cade s\ men]ionez, de labun `nceput, c\, dac\ ave]i nevoiede o `ncadrare clar\, Mâini cu -min]i este un volum de nonfic -]iune narativ\, care porne[te de lao poveste adev\rat\, povestea fiu-lui Anei Dragu [i, implicit, po -vestea ei [i a familiei sale, dar carefolose[te autofic]iunea ca mijlocnarativ. Altfel spus, punctele deplecare, microistoriile din cartesunt reale, personajele sunt per-soane, sunt oameni `n carne [ioase, numai c\ numele le-au fostschimbate, iar autobiografiile aufost fic]ionalizate, literaturizate.O combina]ie fericit\, a[ spune.

Pentru cei care au citit Pove[ticu scriitoare [i copii (EdituraPolirom, colec]ia „Ego-grafii“,2014), un volum coordonat de Ali-na Purcaru, cartea aceasta a AneiDragu nu este chiar o surpriz\.Aceasta este una dintre cele opt-sprezece autoare care semneaz\texte `n Pove[ti cu scriitoare [icopii [i care m\rturise[te acolo,printre altele, c\ vrea s\ scrie ocarte despre fiul ei autist, o cartepe care o [i `ncepuse `n momentul

respectiv. Mai mult decât atât, `ntextul acela, numit „copii“, in-tr\m pu]in, aproape indiscret, `nuniversul scriitoarei [i al copiilors\i, `i descoperim, ne familia -riz\m cu ei. Cred eu c\ [i (m\car)cele câteva pagini din volumulamintit merit\ aten]ia voastr\,`nainte sau dup\ Mâini cumin]i,dup\ preferin]\.

Mâini cumin]i, care se deschi -de cu o prefa]\ profesionist\ sem-nat\ de Bogdan-Alexandru St\ -nescu – te „preg\te[te“, de altfel,pentru ceea ce vei citi –, este unadintre acele c\r]i care v\ va schim -ba `ntr-un fel sau altul – dac\ nu ova face, s\ [ti]i c\ n-a]i citit ace -ea[i carte pe care am citit-o eu.Cele 168 de pagini sunt `mp\r]ite`n dou\zeci de capitole cu titluripoetice (sau poate nu poezia se as-cunde `n spatele lor?), frumoase,tulbur\toare – cum ar fi „}ine-m\`n bra]e, nu m\ v\rsa pe jos!“,„Mama, `mi curg dege]elele“,„Uit\-l pe mama!“, „Glum\-te, ma-ma!“, „Sunt nimeni, de ce tremuri`n fa]a mea?“ –, care oglindesc, dinpunctul meu de vedere, la scar\mic\, cuprinsul. Intr\m `n cartebrusc, dur, cu o sentin]\ rostit\ deun cineva dintr-o pozi]ie de au-toritate: „Stimat\ doamn\, putems\ filozof\m oricât cu privire lacauze, `ns\, cel pu]in `n cazuldumneavoastr\, acest demers nueste numai inutil, ci chiar d\u n\ -tor, pentru c\ ia timp. Timp pecare ar trebui s\-l dedica]i `n ex-clusivitate copilului dumneavoas-tr\. ~mi dau seama c\ sunte]i `nc\utarea unor explica]ii, `ns\ elenu v\ vor folosi la nimic“ (p. 9).Mai apoi, `n acela[i paragraf,avem una dintre primele m\rturi -siri, „o declara]ie de credin]\“,cum o nume[te Bogdan-Alexan-dru St\nescu, care divulg\, toto-dat\, componenta [tiin]ific\ dinvolum: „Trebuie s\ mai [ti]i,`nainte de orice, c\ dintr-o femeie

permanent obsedat\ de latura ma -gic\ a existen]ei am ajuns, gra]ieautismului, cel mai ̀ nd\ r\tnic fanal neuro[tiin]elor. Azi sunt un science-freak“ (p. 9).

Ei bine, nu dureaz\ mult pân\când partea aceasta [tiin]ific\ iesela suprafa]\, c\ci Ana Dragu reia,`n fragmente bine dozate, selec-tate, transcrise, pres\rate pe ici,pe colo, ̀ ntotdeauna cu un scop pre -cis, un articol de revist\ (O per-spectiv\ evolu]ionist\ asupraautismului: vân\tori-culeg\torisolitari, Andreea Beciu, `n „2 Ele-fan]i. Revist\ despre autism“, nr.2, 2 aprilie 2014), o re]et\, un certi-ficat de `ncadrare `ntr-o categoriede persoane cu handicap care ne -cesit\ protec]ie special\ (asu prac\ruia spune c\ [i-a canalizat toa -t\ ura câ]iva ani), o carte de c\ -p\tâi („...Biblia noastr\ vreme decinci ani“, p. 32) – Behavioral In-tervention for Young Childrenwith Autism: A Manual for Par-ents and Professionals, CatherineMaurice, Gina Green, Stephen C.Luce, Pro-Ed, 1996 –, e-mailuri saudiscu]ii pe Yahoo Messenger cuPeter, neurolog, sau Tony, analistcomportamental, un interviu cuSergiu Pa[ca („Dilema Veche“, 8-14 decembrie 2011), un articol depe HotNews.ro (Trei români, unLogan [i o vr\jitoare ̀ n ora[ul No-bel, de Dan Tapalag\, 4 iulie 2007)[i atât de multe altele. Partea in-teresant\ e c\ nu obose[te citito -rul, nu-l agaseaz\, nu-l face s\ sar\peste pagini, ci, dimpotriv\, `l in-formeaz\, `i ofer\ atât cât trebuiepentru a `n]elege, mai apoi, bu -c\]ile de via]\, comportamentullui Sa[a, momentele de disperaresau de fericire ale mamei sale. Iardac\ cel care cite[te este un p\ rin -te care are un copil cu tul bur\ridin spectrul autist, un profesio -nist sau un profesor care lucreaz\,zi de zi, cu copii auti[ti, atuncisunt convins\ c\ fragmentele

respective sunt mai mult decâtbinevenite, ba chiar foarte utile.

Mâini cumin]i este constituit\,`n mare, din mici pove[ti sau frag-mente de pove[ti care ni-l arat\ peSa[a `n toat\ splendoarea sa, `ntoat\ frumuse]ea de copil autist care,prin intermediul eforturilor colo -sale ale mamei sale, prin grija su -rorii sale mai mari (Aria este for -]at\ s\ se maturizeze, s\ aib\ grij\de fratele ei, iar scena ̀ n care aceas-ta `i cere lui Mo[ Cr\ciun, la 6 ani,printr-o scrisoare, s\ `i aduc\ au -tism, pentru c\ „Mama mea `l iu -be[ te mai mult pe Sa[a“, p. 119, estesfâ[ietoare), a prietenilor, apro -pia]ilor, speciali[tilor, terapiilorcon tinue, `ncearc\ s\ `n]eleag\ lu -mea care `l `nconjoa r\, s\ se adap -teze acesteia, s\-i deprind\ obi-ceiurile. Ana Dragu nu se victi -mizeaz\, rândurile ei nu cap\t\ nicio clip\ vreo urm\ de patetism, cirelev\ o iubire necondi]ionat\, a[acum afirmam [i la `nceput, o (au-to)ironie gra]ioas\, cu episoade deun umor sau de un tragism nebun.

Spuneam, `n alt\ parte, c\ suntpasaje din volum pe care le ador,chiar dac\ unele nu sunt tocmailuminoase, pagini pe care le-amcitit pe strad\, pe ninsoare sau peviscol, ne`ndurându-m\ s\ m\opresc din citit, fragmente pe carele-am povestit prietenilor mei, ru -gându-i s\ citeasc\ aceas t\ cartecât mai curând. Au r\mas cu mi -ne multe dintre acestea, imaginidelicate, naive, dureroase, dure,amuzante, haioase, pline de spe -ran]\ [i mândrie sau de dezn\de-jde. Enum\r, `n cele ce urmeaz\,câteva dintre acestea. {i v\ las cuele, care vorbesc de la sine despreMâini cumin]i, o carte atipic\, mi-nunat\, necesar\.

Instantanee: Sa[a scuturându-[imâinile pentru c\ nu [i le sim ]ea;Sa[a cu gura cusut\ cu o sârm\,din gre[eal\; Sa[a cântând la piandin nou [i din nou pentru c\ a

gre[it o not\ sau mergând pe ba -lustrada balconului, „`n apa rentechilibru, dar f\r\ a p\rea c\ ve -de“, aliniind obiecte, cu aten]ie [icu o logic\ numai de el cunoscute;Sa[a desenând de 37 de ori Cate-drala Evanghelic\ pentru c\ „nu-iies perfect contrafor]ii“, chinuin-du-se s\ `n]eleag\ textele de la[coal\, pline de metafore [i alte fi -guri de stil care „`l enerveaz\ sau`i stârnesc hohote colosale de râs“;„La mul]i ani“ cântat pe mu]e[tepentru c\ Sa[a are auz absolut;Sa[a alergând dup\ balonul invi -zibil uitat la gr\dini]\, insomniisevere [i plimbat toat\ noaptea, ̀ npas alert, cu mama de mân\; Sa[amâncând p\mântul de la flori saupreg\tindu-i cafeaua mamei sale –...`n fiecare diminea]\ `mi facecafea [i m\ oblig\ s\ o beau, de[i egroaznic\. {i toarn\ un litru delapte ca s\ nu-mi creasc\ „pre-siunea“ [i toarn\ o ton\ de zah\r[i st\ lâng\ mine pân\ beau ulti-ma gur\ [i se laud\: „Eu pentrumama mea fac cea mai bun\cafea“ (p. 15) –; Sa[a [tergându-sela gur\ cu pisica; Sa[a urlând dinto]i r\runchii; Sa[a cerându-i ma -mei s\-i spun\ glume etc., etc. {iun epilog: „Nu. Sentimentele nusunt fenomene de oboseal\, ca s\-ir\spund bietului Faber al luiFrisch. Am [i eu un copil autist, a[ac\-mi d\ mâna s\ spun orice,oricui. Chiar [i o poveste“ (p. 159).

Ana Dragu, Mâini cumin]i. Copilul meuautist, prefa]\ de Bogdan-AlexandruSt\nescu, colec]ia „Ego-grafii“, Editura Polirom, 2015

O poveste minunat\care te n\uce[teSe pot spune multe, extrem de multe lucruri desprecea mai recent\ carte a Anei Dragu, Mâini cumin]i.Copilul meu autist, atât din punct de vedere[tiin]ific, cât [i literar, stilistic [.a.m.d. ~ns\ emo]iile,clipele de lectur\ petrecute cu aceast\ carte, râzând,entuziasmându-te, `ntristându-te, ba chiar plângând,nu pot fi spuse, ci sim]ite. E un volum care face din

tine cam ce vrea el, de[i scurt, de[i se `nvârte `n zonepe care nu le prea cuno[ti, despre care doar ai auzit,despre care ai o imagine mult prea general\. Teizbe[te, te dezarmeaz\ [i te r\scole[te, te face s\empatizezi la cel mai `nalt nivel [i s\ `nve]i lec]iile la care, poate, ai cam lipsit: cele de dragostenecondi]ionat\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

fast-food « 11

Portretul idolilor la b\trâne]e

ULUITOR: `nc\ exist\

Pe ecran, decorul este unul detoamn\. O p\dure ruginit\, frunzecare fo[nesc sub adida[i. ~i v\d perând: Nick [i Kevin, din spate,printre copaci. Apoi Brian coco]atpe o stânc\, pentru a face o foto-grafie de grup. Apare [i Howiearuncând câteva cuvinte de `ncu-rajare cuiva din spatele lui, iar lasfâr[it ̀ l v\d A.J., gâfâind din greu`n urm\ – poate de la vârst\, poatede la cele dou\ opera]ii pe care le-aavut la genunchi. Ei sunt Back -street Boys, cea mai bine vândut\„trup\ de b\ie]i“ din istorie, de]i -n\tori a numeroase discuri de pla-tin\, regii topurilor `ntre 1997 [i2002. Cel mai tân\r dintre ei areacum 35 de ani, cel mai b\trân 43.

Iat\ [tirea senza]ional\: Back -street Boys `nc\ exist\. Scena demai sus deschide filmul documen-tar oficial al trupei, lansat `n ulti-ma zi a lui ianuarie: Show EmWhat You’re Made Of (2015; regi-zor: Stephen Kijak).

Ca fan al lor, aveam un princi -piu solid: nu m\ uitam la nici unreportaj despre Backstreet Boys.~mi pl\cea s\ `i aud cum cânt\,num\ram minutele pân\ la apa -ri]ia unui nou video clip, st\teamcu ochii lipi]i de televizor s\a[tept emisiunea `n care erau in-vita]i, dar refuzam s\ urm\rescorice fel de film\ri din spatele sce -nei. Aveam un motiv bun: a[a cumnu `mi pl\cea s\ `i v\d pe actoriidin serialele mele preferate ie[i]idin rol, cu cine [tie ce coafur\ ciu-dat\ [i ochelari, la fel nu supor-tam s\ ̀ i v\d nici pe ei ie[i]i ̀ n afa-ra imaginii mele despre BackstreetBoys.

„La `nceput, eram cu siguran]\fabrica]i“, poveste[te Howie `nfilm. „Eram un fel de Pinochio.Dar, la fel ca Pinochio, la un mo-ment dat am devenit adev\ra]i.“

Documentarul acesta e cea maibun\ dovad\. Inclusiv spre sur-prinderea mea, nu e o dulceg\rieplin\ de pove[ti emo]ionante de -spre succesul unei trupe care a

ajuns `n vârf dup\ ce a dep\[it nu-meroase obstacole. Filmul are doza minim\ de nostalgie, are la-crimi de neputin]\, maturitatenea[teptat\, `njur\turi [i certuridureroase. Este crud ca o t\ietur\pe bra]ul unui fotomodel. Este au-tentic.

Adev\rul [i cel\lalt adev\r

Obi[nuiam s\ colec]ionez celemai insignifiante informa]ii de -spre ei din reviste. Pe atunci nuexista internet, a[a c\ `mi cheltu-iam to]i banii pe reviste lucioasede adolescen]i. ~n loc de butoanede „Like“, d\deam telefoane laposturile de radio ca s\ `i votez `ntop. Pân\ s-au inventat mesajeledirecte pe Twitter, am petrecutore `n [ir scriind [i desenând scri-sori pe care le trimiteam la stu-diourile TV. La orice decernare depremii muzicale – MTV, VMA,Billboards, Grammys – m\ trezeamnoaptea, l\sam televizorul pe so-nor sc\zut [i m\ uitam la toat\ ce-remonia rugându-m\ s\ câ[tigepremiul cel mare.

M\ pricep la Backstreet Boysmai bine decât m\ pricep la Istorie,Geografie sau Biologie. De exem-plu: Brian a cântat `n corul biseri-cii când era mic; lui A.J. ̀ i pl\ceaufetele cu unghiile lungi; numelemijlociu al lui Howie este Dwaine,de unde vine [i porecla Howie D;Kevin avea o pisic\ pe numeQuincy; Nick a ap\rut pentru o se-cund\ sau mai pu]in `n filmul Ed-ward Scissor Hands, motiv pentrucare am v\zut filmul de trei ori.

~n acela[i timp, nu [tiam aproa -pe nimic despre Backstreet Boys.Nu [tiam, de exemplu, c\ pentru aputea face concerte, interviuri [i[edin]e foto unele dup\ altele, dor-meau doar câteva ore pe noapte,de multe ori `n aeroport sau `n au-tobuz. Atunci când unul dintre eia avut ope ra]ie pe cord deschis, nuam `n]eles cât de inuman a fost s\nu i se anuleze apari]iile publice.Auzisem de certuri `ntre trup\ [i

managerul lor – Lou Pearlman –,dar abia acum am aflat c\ mem-brii trupei au primit o bun\ bu-cat\ de vreme doar o diurn\ de 75de dolari pe zi [i câteva resturi dela câ[tigurile enorme din vânz\ri-le de discuri. Articolele poleite dereviste erau impermeabile la ori-ce problem\.

{oc: au existat `n tot acest timp

Nu mai am postere cu BackstreetBoys pe to]i pere]ii. Trupa nu adisp\rut totu[i niciodat\ din via]amea. Prin micile coinciden]e alesor]ii, a continuat s\ apar\ `n mo-mente-cheie: a fost cu mine `n pri-mul dans cu primul meu iubit; se`ntâmpla s\ o aud la radio chiarcând ie[eam din cas\, `nainteaexamenelor importante; a luat cumine taxiul `ntr-o sear\ când ar fitrebuit s\ r\mân acas\; a lansat omelodie, dup\ o t\cere de trei anide zile, exact `n perioada `n caream tr\it cea mai mare catastrof\`n dragoste.

Backstreet Boys au continuats\ fie inclu[i `n via]a mea [i dato-rit\ unui motiv care constituiecea de-a doua [tire senza]ional\din acest articol: trupa nu a `nce-tat niciodat\ s\ existe. Din 1993pân\ `n prezent, forma]ia a scosalbume, a fost `n turnee, a dat in-terviuri [i autografe. A continuats\ existe `n formul\ de patru dup\ce unul dintre membri, Kevin, i-ap\r\sit ̀ n 2006. A f\cut scurte pau-ze, `n care membrii trupei au dusacea lupt\ regulamentar\ a vede-telor cu drogurile, alcoolul [i ne-bunia general\ a vie]ii lor. A su-pravie]uit tuturor proiectelor soloale fiec\rui membru. Din 2013,trupa este din nou `n formulacomplet\.

Pu]ini ar fi crezut, `n anii desucces ai Backstreet Boys, c\ vorrezista atât de mult. Dincolo de gus-turi sau orice comentariu pe submusta]\, 22 de ani `n lumea muzi-cii merit\ respect. Faptul c\ toatecele nou\ albume ale lor au ajuns

`n Top 10 Billboard este o reu[it\greu de contestat [i de egalat.

Declara]ia siropoas\

M-am ̀ ntrebat mereu de ce, dintremiile de trupe din lume, am ajunsfan\ Backstreet Boys. R\spunsul,varianta scurt\, este c\ nu [tiu.Au existat mereu lucruri care m\deranjau: c\m\[ile descheiate ab-solut nenecesar; felul prea lasciv`n care dansau uneori pe scen\;comportamentele „prea rock“ adoi dintre membri. Pe Nick Carterl-am v\zut odat\ `ntr-un film peProTV – m\rturisesc, cu mâna peinim\, c\ am fost martora celuimai prost rol de actor din istorie.Dar de fiecare dat\, `n loc s\tr\iesc un sentiment de respinge-re, am sim]it doar duio[ie. Amcontinuat s\ le fiu loial\ `n ciudaacestor lucruri, sau poate tocmaidatorit\ lor. Pentru c\ r\spunsul,mai complex, este unul pe care `l`n]elege oricine a fost vreodat\ ad-mirator cu norm\ `ntreag\ al cu-iva. S\ devii fan seam\n\ cu a te`ndr\gosti, ̀ ntr-un aspect esen]ial:nu alegi fa]\ de cine. Este completira]ional, se `ntâmpl\ rapid [i tecuprinde complet, `nainte s\ tedezmetice[ti bine.

V\zând documentarul am `n]e -les totu[i mai bine de ce lucrurilestau a[a [i nu altfel. Una din sce-nele mele preferate din film estecând Nick, `mpreun\ cu restul b\ -ie]ilor din trup\, se ̀ ntoarce la [coa -la lui general\. Pe un panou, `nfa]a [colii, scrie „Bine a]i revenit,domnule Carter!“ [i mie `mi vine

s\ zâmbesc de la acel „domnule“.La [coal\ `l a[teapt\ fosta lui pro-fesoar\ de arte, care i-a preg\tit oproiec]ie surpriz\, cu imaginidintr-o pies\ de teatru `n care ju-case când era mic. La final `i ofer\cadou un CD cu toate film\rile dinarhiv\. Nick Carter, b\rbat la 33de ani, trecut prin toate topurile,toate continentele [i dou\ progra-me de dezintoxicare, mul]ume[tecu jum\tate de glas, se a[az\ pescaun [i plânge. „Nu [tiu de ceplâng“, spune. Dar eu [tiu instantde ce. Este acela[i motiv pentrucare eu sunt fanul lor.

~ntr-o zi, acum câ]iva ani, amauzit o voce la radio. Pentru câte-va secunde, ̀ nainte s\ procesez in-forma]ia, am avut sentimentul c\este vocea unui prieten drag, pecare nu-l mai auzisem demult. As-cultam de fapt o melodie BackstreetBoys.

Acesta e sentimentul pe care `lam acum când `i aud: vocile `misunt la fel de familiare [i conforta-bile ca perechea cea prea purtat\de adida[i. Ascultând BackstreetBoys, simt acela[i lucru pentru ca-re Nick cel adult plânge `n docu-mentar pe un scaun: faptul c\ suntcontinu\ cu mine `ns\mi. Exist\`n mine o parte intact\, o lumin\secret\ care m-a c\l\uzit prin`ntâmpl\ri [i decizii, care uneorim-a `mpins din spate, iar alteorim-a protejat. E o parte din minecare a avut, are [i va avea coloan\sonor\ semnat\ Backstreet Boys.Iar asta este, cred, nici mai mult,nici mai pu]in decât dragoste.

Acest num\r apare de Ziua ~ndr\gosti]ilor. Nu m\ pot preface c\ nu, chiar dac\[tiu c\ acum este mult mai de bon-ton s\ ignori evenimentul [i s\ sus]ii c\iubirea trebuie s\rb\torit\ `n fiecare zi. Am `ncercat s\ p\c\lesc ocazia cu ni[teconsidera]ii [tiin]ifice despre rolul telefonului mobil sau al nanopeptidelor sau algastronomiei `n dragoste. Dar a[ fi tr\dat spiritul s\rb\torii. Concluzia mea estec\ Sfântul Valentin `nseamn\ dragoste doar 10%; restul de 90% `nseamn\ s\ ri[tis\ faci gestul acela siropos, poate s\ te faci [i de râs un pic. S\ `]i la[i la o partestraturile de hipstereal\ [i de ironie de[teapt\ [i s\ fii, pentru 24 de ore, unsentimental ne`nfricat. A[a c\ aleg Op]iunea B. Este un pic stânjenitor, este cusiguran]\ demodat [i 100% ridicol, dar iat\ adev\rul: de 20 de ani `i iubesc peBackstreet Boys.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Backstreet Boys, 2015: Brian Litrell, Howie Dorough, Nick Carter, Kevin Richardson, A.J. McLean (de la stânga la dreapta)

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

12 » carte

Bárður,b\iatul [i marea

Alina Purcaru

~ntre cer [i p\mânt este povesteaunei prietenii [i a unei pierderi, opoveste a c\rei ancor\, coborât\ lamare adâncime, este o carte, con-solatoare [i uciga[\, exact `n ace-la[i timp: Paradisul pierdut al luiMilton. Prietenia este `ntre doipescari, dintre care unul mai ex-perimentat, Bárður, [i unul cevamai tân\r, c\ruia i se va spune,de-a lungul `ntregii c\r]i, „b\ia-tul“. Camaraderia dintre cei doi ecimentat\ de pl\cerea cititului,iar Paradisul pierdut (cu versul-obsesie „doar tu e[ti pl\cere `n lu-me“) e un liant interior care `i

apropie [i `i fortific\. Cititul ruperutina ap\s\toare a zilelor negu-roase din mica localitate islan-dez\ [i tot cititul le p\streaz\ viiproiec]iile despre un viitor din ca-re asprimea m\rii [i a crestelorcare ̀ i ̀ nconjoar\ din toate p\r]ilear putea fi l\sate ̀ n urm\. Cititul e– lucru foarte important – [i cevarar `n acel peisaj, iar o carte arealt pre] `n acel ]inut aspru, `n carese munce[te din greu [i se poatemuri la fiecare ie[ire cu barca.

Paradisul pierdut e o carte `m -prumutat\, un volum pe care unc\pitan orb, Kolbein, i l-a `ncre-din]at lui Bárður ca semn al uneicomplicit\]i [i al unei apropieri

`ntre min]i afine. Nu era un `m -prumut ca oricare altul, ci un gestcare are mai mult `n comun cu`ncredin]area unui sâmbure pre -]ios de lumin\, `ntr-un regat alghe]urilor. Dar un astfel de gestnu e niciodat\ lipsit de riscuri,pentru c\ el presupune, de fapt, oalegere de via]\, un `ntreg ethostradus prin modul `n care un om`n]elege s\ se apropie de o carte:„Unele poezii ne poart\ `n locuri`n care nici cuvintele, nici gându-rile n-ajung niciodat\, v\ arat\drumul spre miezul tuturor lucru-rilor, via]a `ncremene[te pre] de oclip\ [i se face frumoas\, lucindde p\reri de r\u ori de fericire.Sunt poezii care v\ transform\ zi-ua, noaptea, via]a. Sunt poezii ca-re v\ duc `nspre uitare, ui]i de tris -te]e, de disperare, ̀ ]i ui]i pufoaica,frigul se apropie: te-am prins! `]izice [i dup\ asta e[ti mort“.

Dup\ ce Bárður moare, ca ur-mare direct\ a felului `n care`n]elege s\ integreze aceast\ carte`n via]a lui, b\iatul simte c\ aredatoria s\ `nchid\ un soi de ritualal recuper\rii, ritual care, la su-prafa]\, are de-a face cu `napoie-rea acestei c\r]i. Dar `napoiereapresupune ie[irea dintr-o vale aplângerii [i o c\l\torie cu multe`ncerc\ri, care culmineaz\ cu`nfruntarea propriei fragilit\]i.~napoierea presupune travaliul dea p\stra urme ale prezen]ei pe ca-re moartea o afund\ `n tenebre,dar [i lupta cu sentimentele coro-zive ale celui r\mas `n via]\: im-postur\, neputin]\, vinov\]ia de atr\da prin uitare. „Cel ce moare sepreface `ntr-o clip\ `n trecut. Numai conteaz\ cât a fost el de im-portant ori de bun, cât de mult

[i-ar fi dorit s\ tr\iasc\ [i câ]i oa-meni nu-[i `nchipuiau via]a f\r\el: te-am prins! `i zice moartea, [i-atunci via]a se scurge `ntr-oclip\ [i omul se transform\ `n tre-cut. Tot ce `nsemna el se trans-form\ `ntr-o amintire pe care techinui s-o p\strezi, e[ti un tr\ -d\tor dac\ ui]i. S\ ui]i cum ar\tacând `[i bea cafeaua. S\ ui]i cumrâdea. Cum `[i ridica privirea. {icu toate astea, cu toate astea, ui]i.Via]a te `mpinge s\ ui]i. {i vei ui-ta, `ncet, dar sigur, [i durerea ares\-]i sfâ[ie inima `n buc\]i.“

Circuitul Paradisului pierdut`ntre dou\ comunit\]i de oameniai m\rii se suprapune cu o traiec-torie ritualic\, prin care tân\rul,b\iatul, `[i smulge prietenul dinuitare [i rea[az\, `n acela[i timp,cartea `ntr-un regim al viului, re-cuperând-o din h\ul fatal al esca-pismelor minate de fel de fel deiluzii, inclusiv fatale. C\l\toriab\iatului, `nso]it\, din fundal, devocile mor]ilor care populeaz\acest ]inut crepuscular, un adev\ -rat purgatoriu localizat pe coastaIslandei, este [i o c\l\torie printr-unpeisaj care contamineaz\ fiecaregest [i care coloreaz\ fiecare sta-re. Este un peisaj aspru [i ostil, deo r\ceal\ coroziv\, cu care indivi-dul care `l str\bate se lupt\, prac -tic, la fiecare pas. {i, `n acela[i

timp, este [i exteriorizarea p\r]iide umbr\ cu care acela[i individduce o lupt\ `n\untrul propriuluisine: „Vântul de miaz\noapte `i[uier\ din când `n când `n spate,noaptea e neagr\ de jur `mprejur,`ntunericul curge din miezul vis-colului, din inima fulgilor albi. N-a urcat niciodat\ atât de sus, n-afost niciodat\ atât de aproape decer, dar nici atât de aproape de el,`n acela[i timp. ~nainteaz\ cu greu,p\r\sit de to]i, numai de Dumne-zeu nu, atâta doar c\ Dumnezeunu exist\. E a[a de frig. I-a `n ghe -]at capul [i creierul i s-a f\cut ca omla[tin\ ̀ ncremenit\ sub un stratde ghea]\ [i de promoroac\, ̀ ntinscât vezi cu ochii [i f\r\ vreunsemn de via]\, numai dedesubt semai mi[c\ firav câteva ceva,amin tiri, chipuri, cuvinte, doar tu`mi e[ti pl\cere `n lume“.

~ntre cer [i p\mânt este o cartea coresponden]elor dintre un exte-rior agresiv [i interiorit\]i retrac-tile, dar [i o medita]ie, `ntr-o tona-litate obsesiv\, despre desp\r]ireade himere [i de tenebre – des p\r -]ire f\r\ de care nu exist\ nici in-dividua]ie, desp\r]ire f\r\ de carenu exist\ nici o poveste.

Jón Kalman Stefánsson, ~ntre cer [i p\mânt, colec]ia „Biblioteca Polirom.Seria Actual“, Editura Polirom, 2014

Doi prieteni pescari, un sat din care pornesc `n fiecare diminea]\ `n larg, Paradisul pierdut al lui Milton [i vocile unor disp\ru]i plutind `n amurgulperpetuu pe care cerul islandez `l `ntinde peste un peisaj, tot numai neguri [i pâcl\; acestea sunt „materiile `ntunecate“ din care islandezul Jón KalmanStefánsson leag\ un roman `n care totul se joac\ pe muchia dintre cea mai adânc\ disperare [i solaritatea cu care totul poate re`ncepe.

Editura Polirom v\ invit\ joi,19 februarie, de la ora 19.00,la Libr\ria HumanitasKretzulescu din Bucure[ti(Calea Victoriei, nr. 45), laprezentarea volumului dedebut Felii de l\mâie,semnat de Anca Vieru [iap\rut la Editura Polirom, `ncolec]ia „Ego. Proz\“,disponibil `n curând [i `nedi]ie digital\. Vor vorbi,al\turi de autoare: FlorinIaru [i Marius Chivu.

Felii de l\mâie este o colec]ie de po -ves tiri ca ni[te sentimenta lisme ur-bane, când ironice, când triste, une-ori cu accente grote[ti, `n care sereg\sesc tineri c\s\ tori]i [i cupluriblazate, adolescente confuze [i veci necurioase, oameni ai str\zii, corpo-rati[ti, un sculptor ̀ n ghea]\, o fat\ cup\rul de culoarea coniacului v\ zut ̀ nsoare, o clas\ de elevi care a pierdutun ochi de iepure, un po[ta[ pensio -nar care vrea s\-[i schimbe numele.

„Am scris volumul `n decurs dedoi ani, la ̀ nceput lucram ̀ n paralel [i

la un roman, pe care l-am l\sat deopartepentru o perioad\. Povestirile s-aua[ezat mai bine, multe dintre ele s-aun\scut dintr-o idee venit\ ̀ n timp ce m\`nghesuiam la metrou sau din repliciauzite pe strad\, care apoi nu-mi d\ -deau pace pân\ nu se transformau `n`ntâmpl\ri [i personaje.“ (Anca Vieru)

Din cuprins:Ochiul de iepure • Zâni [i Iubi • A

zecea parte • Din Vene]ia cu drag • Fe-lii de l\mâie • Ca la [ah • Num\rulapelat este nealocat • Frunze pe talp\• Pa[aportul de pe pian • Nimic despreOlimpia • Cheia [i foarfeca • Zi liber\

• Recens\mânt • Centura de sigu-ran]\ • Tan]a recit\ Luceaf\rul • Din-colo de u[\ • Chilipir • Tradi]ie `n fa -milie • Numele • Intersec]ia

Anca Vieru este absolvent\ de po-litehnic\ [i a unui master ̀ n comuni-care. Dup\ o perioad\ de lucru `ncercetare a schimbat ingineria cu [ti-in]ele umaniste. A ̀ nceput s\ scrie decâ]iva ani [i a publicat `n mediul on-line [i `n vo lumele colective Mo[Cr\ciun & co. (Editura Art, 2013) [iFic]iuni reale (Editura Humanitas,2013), proiect colectiv ini]iat de FlorinPiersic jr.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Despre `ntâmpl\ri [i personaje cu Anca Vieru, la Bucure[ti

Dac\ ̀ n descrierea raiului pierdutAdrian Oprescu este `ns\ prea di-rec]ionat-didactic, destul de previ-zibil, de la un punct ̀ ncolo, ̀ n ceeace-[i aminte[te, C\derea `n infern`i prilejuie[te numeroase paginiremarcabile, `ntre]esute strâns cuepisoadele dramatice l\sate `nurm\. Spa]iul deschis [i gospo -d\re[te amenajat, precum [i inte-riorul plin de surprize, dar securi-zant al casei bunicilor fac acumloc unui spa]iu comprimat, pusparc\ `n menghin\, odat\ cu vie -]ile cobailor disponibili. Senti-mentul c\ nimic r\u nu se poate`ntâmpla pe `ntinderea [i `n at-mosfera patriarhal\ a Cezienilor e`nlocuit de spaima (`ntâi visce-ral\, apoi ra]ional\) c\ absolutorice se poate face, `n penitenciarsau la Canal, cu cei `ntemni]a]idin motive politice, cu motiva]iicontextuale [i pretexte absurde,

pe o aceea[i platform\ de supune-re, `nfrico[are [i batjocorire aomului.

Tân\rul student, s\ltat de lacursurile Academiei Comerciale`n diminea]a lui 15 octombrie1949, ̀ [i va pierde, gradual, ino cen -]a. Procesul `n sine merit\ ur m\ -rit `n carte. Autorul implicat vaadmite la un moment dat, `ntr-unfel de aparté cu lectorul, c\ „`i`njurasem tare [i f\r\ rezerve“,primind pentru aceasta de la ei doiani de `nchisoare. Numai c\ tot el,compar=ndu-[i pedeapsa cu ale al-tora, care realmente nu f\cuser\[i nu spuseser\ nimic „du[m\ -nos“ la adresa regimului, va con-sidera c\ a sc\pat ieftin. Intrândastfel `n logica strâns\ de sistemdeviat a socialismului de stat, pro-tagonistul va avea strania sen -za]ie de alteritate a propriei „vi-nov\]ii“ [i a propriei persoane.

Privindu-se din afar\, cu obiecti-vitate, [i raportând cuantumulpersonal de suferin]\ la cel pe ca-re-l `nregistreaz\ `n dreptul unorcolegi de deten]ie, el nu mai poateavea acea neagr\ jubila]ie a scu-fund\rii fostei victime `n vecheaei durere.

Pe nici un segment al evoc\riiexperien]ei lui carcerale, autorul-personaj nu se plânge live [i nu-[iplânge de mil\, retrospectiv; nu sevait\ [i nu-[i blesteam\ zilele,soarta, ]ara. Memorialistul are oabordare „tehnic\“ [i o accesaremetodic\ a infernului prin care atrecut. Iar de]inutul din 1949-1951,studiat atent [i translat, cu tot cucomportamentul lui de atunci, `nfilele „pove[tilor adev\rate“ pu-blicate dup\ [aizeci de ani, nuurm\re[te supravie]uirea cu ori-ce condi]ie, ci rezisten]a cu oricepre].

Nuan]a este foarte important\,`n spectrul extrem al zilelor [inop]ilor de arest, [i apoi `n ano-timpurile petrecute printre politi-cii scheletici [i greii de drept co-mun. Scenele pe care Adrian Opres -cu le contureaz\ prin reconectarela `ntâmpl\rile tr\ite sunt pe câtde bogate `n detalii, pe atât de im-pregnate de semnifica]ia pe care,`nc\ din momentul ini]ial, o iau.Studentul aruncat `n `nchisoarevede bine lucrurile [i faptele [icaut\ s\ le priceap\ cât mai rapid,`n conexiunile [i – mai important –`n r\d\cina lor. Nu se las\ orbit desuferin]a fizic\ [i nu poate fi depo-sedat de sim]urile lui (inclusiv celmoral), de care continu\ s\ se folo-seasc\ pentru a `nregistra `nchi-soarea, adic\ infernul, [i a o `n -]elege ca atare.

Inocen]a, echivalând cu `ncre-derea deplin\ `n institu]ii [i `n oa-meni, `n valori [i `n principii, [i-opierde `n trepte; numai c\ trepteleacestea sunt dese [i coborâtoare.Cu cât este pus ̀ n situa]ii mai umi -litoare, tratat ca un animal, ca unnum\r oarecare dintr-un [ir, caun zero, cu cât prime[te pedepse

mai crude [i e torturat mai primi-tiv-rafinat, cu atât subiectul nos-tru [i obiectul lor va cuprinde maibine, pe toate axele [i dimensiuni-le sale, democra]ia popular\ ̀ n ca-re se `nc\p\]âneaz\ s\ supra vie -]uiasc\.

Ca [i Tortura pe `n]elesul tutu-ror de Florin Constantin Pavlo-vici, V\rul Alexandru [i alte po-ve[ti adev\rate de Adrian Opres-cu recupereaz\ [i reproiecteaz\cvasi-cinematografic istoria ex ter -min\rii de]inu]ilor no[tri politici[i, ca un apendice miraculos alacesteia, cazuri de rezisten]\ izo-lat\ la oroarea cu program.

Departe de inten]ia mea s\ facun profil caricatural al tinerilordin anii 2000. Unii dintre ei [tiudeja, cu o uimitoare maturitate,tot ce trebuie [i nu trebuie s\ [tie.Dar oricât de inocen]i sau de igno-ran]i, de opaci sau de insensibiliar fi al]ii dintre ei la lec]iile de is-torie recent\ [i la dramele gene-ra]iilor precedente, citind cartealui Adrian Oprescu despre doi anide `nchisoare [i Canal, 1949-1951,Republica Popular\ Român\, vor`n]elege.

Senza]ia de tr\inicie a lucrurilor, a a[ez\rii [i a casei o poate avea numaimemorialistul de azi, nu [i copilul din trecut. Str\b\tând un acela[i drum, la vârste diferite, el poate compara cele dou\ realit\]i (interbelic\ [ipostcomunist\), constatând fotografic dezastrul istoriei.

Suplimentul lui Jup

La Canal (II)

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

14 » actualitate

Interviu realizat de Ioan Stoleru

Ce a]i descoperit prin dansc\ se afl\ `n corpul uman, darnu se vede din exterior?

Am descoperit c\ totul, tot ceeace vede omul pe scen\, `n fond nuexist\, se recreeaz\ – a[a cum deexemplu m\ uit la un ecran de te-levizor sau de calculator [i v\d ce-va foarte lucios [i foarte neted, darcând m\ uit pe dedesubt [i des-chid ordinatorul v\d `n\untru totfelul de m\]\r\i [i de ma]e, [i de fi-re, [i de lucruri care nici nu [tiuce sunt. Asta se `ntâmpl\ [i `n cor-pul uman – nu vorbesc numai deorganele pe care acum le [tim,pentru c\ anatomie face toa t\ lu-mea, ci de toat\ tr\irea emo -]ional\, toat\ tr\irea dinamic\ aunui corp, care umbl\, alearg\,gâfâie, face amor, se su p\r\, `n -toarce spatele, are tot felul deac]iuni ce r\mân pe undeva `ncorpul omului, `n mintea omului,`n inima omului, `n sufletul omu-lui, iar un dansator inteligent lescoate la iveal\ `n timpul specta-colului. Asta am descoperit, c\niciodat\ n-ai s\ descoperi tot.Am descoperit c\ de fiecare dat\

spui „Dumnezeule mare, parc\mai e [i asta [i nu [tiam despreea“.

„Toate putin]ele eman\ dinneputin]a de a spune ceva“,spunea]i `ntr-un interviu. V\exprima]i prin dans, dar `nacela[i timp o face]i [i prinpoezie. Ce mai r\mâne a[a -dar neexprimat `nc\ de c\treGigi C\ciuleanu?

Aproape totul. Am impresia c\de fiecare dat\ când ̀ ncep un spec-tacol sau când scriu o buc\]ic\ detext, parc\ m\ descop\r din nou,parc\ n-am zis nimic pân\ atunci[i parc\ a[ mai avea atâtea despus. Deci, pe undeva, consider c\orice spectacol sau orice momentartistic reprezint\ ni[te acte deamor `n primul rând fa]\ de tine`nsu]i, fa]\ de ceilal]i, dar `n ace-la[i timp o etap\, iar când ai ter-minat-o zici: „Aoleu, a[ mai fi pu-tut s\ spun atâtea!“.

Cum lega]i dansul de poezie?

Pentru mine dansul este poe -zie, pentru c\ lucreaz\ `n primulrând cu metafora. Ceea ce vedeomul sunt metafore, gestul devi-ne metafor\, mi[carea este pur\

metafor\, pentru c\ leag\ abstrac-tul de concret. Nimic nu leag\ maimult aceste dou\ concepte, ab -stractul unei mi[c\ri de concretula ceea ce vrea ea s\ spun\. Chiardac\ nu vrei s\ spun\ ceva, ea toto face. A[a cum [i cuvintele suntf\cute din vocale [i consoane, careluate una separat de cealalt\ nureprezint\ decât ni[te sunete, darpuse `ntr-un context formeaz\ [iun cuvânt frumos [i au [i o semni-fica]ie, tot a[a se `ntâmpl\ cu ato-mii de mi[care, care sunt, fiecaredin ei, atât de mul]i `ncât combi-na]iile nu se vor sfâr[i niciodat\.La infinit ne vom tot combina [irecombina [i aceast\ poezie estemult mai prezent\ `n dans, cel pu -]in ̀ n ceea ce vreau eu s\ fac, decâtar fi nuvela sau romanul, pentruc\ tocmai `n foarte pu]ine vorbepo]i concentra foarte multe lu-cruri. Alain Bosquet, un poet fran-cez, a spus un lucru foarte frumos:poezia este singurul lucru care nuse poate rezuma. Po]i s\ rezumi,de exemplu, R\zboi [i pace, po]is\-l spui `n câteva cuvinte – bine,luându-i tot farmecul [i toat\ ne-bunia romanului –, dar `n acela[itimp dou\ cuvinte puse cap la capsunt cele care trebuie s\ fie. ~nacest sens, dansul pentru mine este `n primul rând poezie.

Cum cultiva]i neputin]a [i im -perfec]iunile `n momentul `ncare lucra]i la un spectacol?

Ca orice om. Tot a[a cum unsomnambul merge pe un fir [i, cas\ poat\ traversa de la o cas\ la

alta, la 30 de metri `n\l]ime, nutrebuie decât s\-[i organizeze ne-putin]ele, s\ se reechilibreze defie care dat\ ca s\ nu cad\ `n h\u.

„Cred c\ românii ar fi muritdemult dac\ n-ar fi avut umor.Dac\ ceva ]ine acest poporeste autoflagelarea“, spunea]i.

Nu mai [tiam c\ am spus asta,dar, `n orice caz, umorul [tiu c\ne-a salvat.

V\ place s\ suferi]i?

Un dansator lucreaz\ cu sufe-rin]a de când e mic, cu suferin]afizic\. Aceasta face parte din uni-versul unui dansator. Am lucratla un moment dat cu ni[te gimnas-te românce, campioane – la 18 ani,ele sunt deja ̀ n vârst\ pentru gim-nastic\ – [i le-am `ntrebat: „Dum-neavoastr\ când v\ scula]i noap-tea, nu v\ doare nimic?“. „Vai, `npatru labe umbl\m“, mi-au r\s -puns. A[a-i [i dansatorul, dac\ a]ivedea un dansator sculat din pat,nu l-a]i recunoa[te. Dar pe undeva[i suferin]a poetului se adaug\ laaceast\ suferin]\. Aceast\ sufe-rin]\ a S\rmanului Dionis, a fap-tului c\ dac\ ai spune totul dintr-o -dat\, poate n-ai mai suferi [i ar fifoarte bine. Dar neputând s-o faci,te ba]i cu tine `nsu]i, te ba]i caDon Quijote cu morile de vânt, pecare ori ]i le fabrici tu, ori sunt fa-bricate de al]ii. Aceste mori devânt exist\ la un artist mult maimult decât la un om care nu esteartist, de[i to]i tr\im acelea[i lucruri.

Diferen]a este c\ artistul le exa-cerbeaz\, le exagereaz\. Iar dan-sul, fa]\ de celelalte arte, le exage-reaz\ [i mai mult.

Cam `n acela[i timp scria]ic\ nimeni [i nimic pe lumenu e mai singur decât un omdans=nd. Sunte]i un om sin-gur?

Da, sigur c\ da. {i singur\tateaeste un material de lucru pentrumine, neperechea. Am vorbit decuplu adineauri, dar cuplul exist\numai pentru c\ exist\ [i nepe-rechi. Adic\ dac\ dou\ neperechise al\tur\, nu formeaz\ neap\rato c\snicie fericit\, dar formeaz\un cuplu. Am v\zut mai demultun spectacol al unui dresor de cai,probabil c\-l cunoa[te]i, are un ca-baret ecvestru, `l cheam\ Barta-bas – e un gitan spaniol sau fran-cez. La un moment dat, `n acelspectacol a ap\rut un cal singur,alb, care dansa `ntr-un spot de lu-min\, [i dansa, nu [tiu cum f\cea,ca un dansator. Probabil c\ erafoarte singur, probabil c\ depin-dea de ni[te ordine foarte precisevenite de la dresor, nu [tiu cumf\cea. Probabil c\ era vai de capullui acolo, s\racul cal, [i [i-ar fi do-rit s\ alerge mai degrab\ pe uncâmp decât s\ se `nvârt\ `ntr-oaren\ de circ. Despre acest tip desingur\tate vorbesc, care este fru-moas\ pân\ la urm\, pentru c\toat\ lumea e singur\ `n fa]am\rii. Oricât te-ai ]ine `mbr\]i[atcu cineva, tot singur e[ti cu valu-rile [i cu cerul.

Gigi C\ciuleanu spune despre Imagine all the peopledup\ John Lennon, ultimul s\u spectacol de teatrucoregrafic, c\ pleac\ de la ideea c\ societatea esteformat\ din indivizi, grupuri mai mici sau mai mari [icupluri. „~mi place cuplul, nu [tiu de ce, dar `mi place“,recunoa[te maestrul. Tocmai de aceea premierana]ional\ va avea loc pe 14 februarie, la OperaNa]ional\ Român\ Ia[i.

INTERVIU CU GIGI C|CIULEANU

„De fiecare dat\ când `ncep unspectacol parc\ m\ descop\r din nou[i parc\ n-am zis nimic pân\ atunci“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

interna]ional « 15

50 de umbre ale luiGrey — merit\ s\ da]ibani pe bilet?

Primele cronici sugereaz\ c\, `nprincipiu, filmul „este mai bundecât cartea“ (ceea ce nu e chiargreu).

~n general, presa anglo-saxon\a primit destul de bine filmul. „E o`mbun\t\]ire semnificativ\ fa ]\de carte“, spune cronicarul de la„Variety“, atr\gând aten]ia c\, in-diferent care sunt a[tept\rile spec-tatorilor, „e provocator doar ̀ ntr-unmod extrem de blând `n aceast\er\ saturat\ de pornografie.“

„The Hollywood Reporter“este de aceea[i p\rere [i critic\scenele de sex „complet lipsite detensiune“, `n vreme ce cronica-rul de la „Time Out“ spune c\, to-tu[i, cartea e mai bun\.

„BBC News“ crede c\ filmular putea s\ ̀ i entuziasmeze doar pefanii c\r]ii. „Este hardcore corn“,

spune titlul cronicii, joc de cuvin-te cu aluzie la pornografia hard -core [i popcorn. „E atât de incom-plet `ncât spectatorii ar trebui s\pl\teasc\ doar o treime de bilet.“

~ntre timp, francezii au co-mentat `n fel [i chip patima pen-tru romanul lui EL James ([ipentru film), amintind, dispre]ui-tori, c\ Hexagonul i-a avut dejape marchizul de Sade [i pe Pauli-ne Réage, cu o valoare literar\mult peste bestseller-ul „pornopentru m\mici“.

„O poveste cu bice“, scrie „Li -be ration“. „50 de umbre... este unWalt Disney ̀ ntocmit pentru adul]i

f\r\ umor, plin de interludii lapian cu o valoare inferioar\ cân-tecelor din desenele animate pen-tru copii. (...) La fel ca `n roman,trebuie s\ salut\m fidelitatea fa]\de mediocritate, iar scenele desex sunt de un plictis absolut `nrepeti]ia lor pe fondul unei mu-zici siropoase, lipsite de oriceidee `n punerea lor `n sce n\. ~nfond, `n dou\ ore de proiec ]ie, osingur\ persoan\ este torturat\:spectatorul.“

~n acest timp, „The Verge“afirm\ c\ soundtrack-ul filmuluieste unul dintre cele mai bune al-bume ale lui 2015, de[i anul abia a`nceput.

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, AndreiCr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, LuizaVasiliu.

Carte: Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo -rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, AlinaPurcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga,Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga.

Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, IoanStoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen-tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69lei (690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Milioane de fani aitrilogiei „porno pentrum\mici“ 50 de umbre alelui Grey a[teapt\`nfrigura]i premiera, deSf. Valentin, a adapt\riicinematografice. Dareste filmul bun de ceva?

Jean-Paul Belmondose retrageMonument al culturii franceze, „Be -bel“ pune cap\t carierei sale `n film[i teatru dup\ mai bine de jum\tatede secol de activitate, a anun]at ma-rele actor pe postul RTL.

~n interviul acordat postului TV,luni, Belmondo a amintit un episodde la ̀ nceputul carierei. Cu 60 de ani`n urm\, Pierre Dux, profesorul s\u la Conservator, i-a prezis: „Cufizicul t\u n-ai s\ faci niciodat\ carier\!“.

Câ]iva ani mai târziu, Dux s-a `ntâlnit, din `ntâmplare, peChamps-Élysées, cu Belmondo, care mergea bra] la bra] cu primaJames Bond Girl, Ursula Andress, una dintre cele mai frumoase fe-mei din lume. „Fac [i eu ce pot...“, i-a spus, zâmbind, actorul fostu-lui s\u profesor.

Houellebecq,campionulvânz\rilor `nEuropaSoumission, noul roman controversat al luiMichel Houellebecq, a ajuns `n fruntea celormai bine vândute c\r]i, nu numai ̀ n libr\riilefranceze, ci [i `n Germania [i Italia.

Este, comenteaz\ „Le Figaro“, un succes is-toric care confirm\ la scar\ european\ capa-citatea autorului, admirat sau detestat, de animeri drept ̀ n inima angoaselor occidentale.

„~n Italia, Houellebecq a dep\[it pân\ [ivânz\rile lui Eco“, a anun]at, `ncântat\, Edi-tura Flammarion.

Precedat de o fierbere mediatic\ rarv\zut\, Soumission, roman despre un ipoteticregim islamic `n Fran]a, a fost lansat pe 7 ia-nuarie, chiar `n ziua atentatelor de la „Char-lie Hebdo“.

Pân\ acum, doar `n Fran]a cartea s-a vân-dut `n peste 345.000 de exemplare.

Cine a scris,totu[i, YMCA?Forma]ie legendar\ a erei disco, grupul Village Peopleajunge acum, din nou, `n fa]a tribunalelor americanedin cauza unei pove[ti legate de drepturile de autor.

De mai mul]i ani, Victor Willis, liderul trupei, [i ca-sele de discuri Scorpio Music S.A [i Can’t Stop Pro-ductions se bat `n tribunale pe drepturile de autor a 24de hituri Village People. Willis pretinde statutul de co-autor [i 50% dintre drepturile de autor; casele de dis-curi spun c\ drepturile apar]in numai produc\torilorHenri Belolo [i Jacques Morali.

Willis sus]ine c\,la `nceputul carie-rei, ei au semnatcontractele f\r\ s\le citeasc\ [i, dinacest motiv, el pri-me[te doar 33% dinbanii câ[tiga]i deYMCA [i alte hituride acum patru de-cenii [i vrea o por -]ie mai mare din`ncas\ri.

Tanti Rodica p\rea mai vesel\ de-cât `n anii preceden]i. Parc\ mu -[uroiul de oameni care se perin-dau pe lâng\ ea, cu flori [i cado uri,o `nc\rcau pozitiv. E frumos c\ seiubesc, gândea ea. {i strângea maitare `ntre degete saco[a cea cu-rat\, din fâ[, nu c\ s-ar fi temut s\nu o scape, ci pentru a-[i mai dez-mor]i falangele mu[cate de ger.Din toate vitrinele s\ reau `n ochiinimioare [i ur[ule]i de plu[. C\a[a este de Valentine’s Day.

Tanti Rodica nu avea nevoiede list\. {tia ingredientele ca peTat\l Nostru. ~n fiecare an, deMo[ii de Iarn\, preg\tea o coliv\mare [i o ducea la biseric\. Era`ntru amintirea, pomenirea [iiertarea p\catelor cele de voie [icele f\r\ de voie ale r\posatuluiso], Mitic\. Faptul c\ anul acestase suprapun dou\ s\rb\tori `naceea[i zi p\rea s\ o binedispun\.

Arpaca[ul era de dou\ calit\]i,la diferen]\ de pre] destul de

mare. L-a cump\rat pe cel ieftin,fiindc\ `n viziunea ei a alege pie-tricelele din arpaca[ f\cea partedin ritualul oric\rei coliv\resecare se respect\. Un kilogram dezah\r, esen]\ de rom, trei sute degrame de miez de nuc\. Pân\ aicitotul pare comun. Tu[a final\, demaestru, consta `n felul `n careRodica se pricepe s\ orneze maca-bra pr\jitur\. Pentru aceasta, amai cump\rat o ciocolat\ am\ru-ie [i dou\ pungu]e de bomboanem\runte, m\runte.

~n momentul `n care grâulfiert cap\t\ o textur\ „al dente“,cum ar spune italianul, mai tre-buie l\sat pe foc `nc\ un sfert deor\. Se scoate apoi pe balcon, s\se r\coreasc\, `ntr-un mare v\l\ -tuc de aburi, de parc\ toate nea -murile adormite s-au prins `nhor\ deasupra oalei [i sunt gata-gata s\ ia form\ material\.

Tanti Rodica macin\ miezul

de nuc\, uscat `n cuptor cam do -u\zeci de minute. Apoi aduce, cupa[i demni [i negr\bi]i, vasul cufiertur\. Zah\rul trebuie turnatdomol, amestecându-se `nconti-nuu, pentru a fi `ncorporat. Apoidulcea amestec\tur\ hipergluci-dic\ `nghite cu nesa] miezul denuc\ [i cap\t\ o textur\ nou\.Esen]a de rom vine la urm\, pes-te toate, ca un porumbel alb careanun]\ pacea [i echilibrul gustu-lui.

Anul acesta v\duva noastr\ aales tava ro[ie, cu trandafiri. Ex-celent\ idee. Vai, cu cât\ admi-ra]ie privea lumea din curtea bi-sericii minun\]ia de pr\jitur\mortuar\. Era ca o declara]ie dedragoste trimis\ peste lumi, direct`n ceruri. Bomboanele roz `mbr\ -cau perfect coliva, aranjat\ subform\ de inim\, peste care dom-nea o cruce din p\tr\]ele de cioco-lat\ am\ruie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 471 » 14 – 20 februarie 2015

16 » fast food

Cunoscut din serialul Lege [iordine, J.K. Simmons interpre-teaz\ `n for]\ un fel de Dr. Housea c\rui violen]\ nu e doar ver-bal\, ci [i fizic\. Personajul s\uexceleaz\ `ns\ `n jazz, predând lao universitate fictiv\ din NewYork [i determinându-[i studen -]ii prin teroare s\ fac\ perfor-man]\. Personajul central al fil-mului e `ns\ Andrew Neyman(Miles Teller), un tobo[ar talen-tat, care e manipulat de profeso-rul Fletcher [i care lupt\ s\-i de-monstreze c\ e capabil s\ fac\parte din orchestra lui, denun -]ându-l anonim atunci când e`nlocuit cu un coleg mai slab.

Filmul e l\udat `n mare m\ -sur\ de presa american\, de[icâ]iva critici ridic\ din sprânce-ne [i `l acuz\, printre altele, peChazelle c\ a denaturat legendapotrivit c\reia Jo Jones ar fiaruncat cu un talger pe jos,sup\rat c\ Charlie Parker nu]inea ritmul (când acesta avea 16ani [i cânta ̀ n orchestra lui CountBasie). Chazelle `l pune pe Flet-cher s\ povesteasc\ incidentulstuden]ilor [i s\ le spun\ c\ Jo-nes ar fi aruncat talgerul `n di-rec]ia lui Parker.

Pân\ la urm\, nu faptul c\Fletcher `[i justific\ violen]aprintr-o minciun\ e important,cât miza filmului. Or, nu e foarteclar ce vrea s\ spun\ filmul \sta.C\ drumul spre performan]\ epavat cu chin [i umilin]e? Nimicnou `n asta. Manipulatorul Flet-cher nu e primul personaj umani-zat de-abia dup\ ce termin\ in-structajul recru]ilor, sco]ând b\r -ba]i din ei. ~n urm\ cu 32 de ani,

Louis Gossett, Jr. primea Oscarulpentru rol secundar masculinpentru personajul sergentuluiFoley care scotea untul din Ri-chard Gere ̀ n Ofi]er [i gentleman(r. Taylor Hackford). Exemplelepot continua pentru c\ vin pe ace-la[i trend al ini]ierii dureroase [i milit\re[ti care duce la maturi-zare. G\selni]a din Whiplash e c\ elevul `[i tr\deaz\ urât maes-trul, pentru ca `n scena cea mai

important\, desf\[urat\ unde al-tundeva dac\ nu pe scen\, cei dois\ se confrunte [i elevul s\-[icâ[tige definitiv admira]ia maes-trului, emancipându-se de sub tu-tela lui [i dovedindu-i c\ nu l-aumilit degeaba.

Dac\ urm\re[ti filmul savu-rând montajul relaxat care co-piaz\ `n oglind\ acordurile muzi-cii, te po]i trezi la final `ntrebân-du-te dac\ nu cumva ]i-a sc\patceva. De ce era nevoie de 106 mi-nute pentru atâta poveste? {i in-terpretarea lui J.K. Simmons epu]in supraevaluat\. E corect\,dar prea pu]in nuan]at\ [i preapu]in jazzy `n compara]ie cu in-terpretarea lui Edward Nortondin Omul pas\re/ Birdman saumult prea exteriorizat\ fa]\ de jo-cul robust al lui Mark Ruffalo dinFoxcatcher. Dar pentru c\ J.K.Simmons joac\ `n for]\ [i, maiales, pentru c\ Hollywood-ului `ic\[uneaz\ uneori pe câte un ac-tor care d\ lovitura la maturitate(ignorându-i `n schimb pe al]ii), efoarte posibil ca J.K. Simmons s\ia un nesperat Oscar [i s\ sere`ntoarc\ ̀ n planul doi. Odat\ cufilmul.

Whiplash, de Damien Chazelle. Cu: Miles Teller, J.K. Simmons, Paul Reiser

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Somn~n timp ce eu m\ plâng c\ m\ tre-zesc din ce `n ce mai greu dimi -nea]a, nu foarte departe de patulmeu, locuitorii unui sat din Kazah-stan adorm din senin, uneori zile`ntregi la rând, [i se trezesc f\r\ s\-[i aminteasc\ ce s-a `ntâmplat.Din prim\vara lui 2013, ̀ n satul Ka-lachi din districtul Akmolinsk (nu-mele vine de la aqmola, care `n -seamn\ mormântul alb), la 240 dekilometri de grani]a cu Rusia, auexistat cel pu]in patru valuri aleacestei afec]iuni. ~n cel mai recentdintre ele, 10 la sut\ din popula]ie afost atins\. Localnicii le-au spus re-porterilor de la „Russia Today“ c\le e fric\ s\ adoarm\ [i s\ nu se maitrezeasc\ niciodat\. Somnul e atâtde profund, `ncât unii se tem c\ unb\ trân care adormise a fost luatdrept mort [i `ngropat de viu.Afec]iunea se nume[te encefalopa-tie de origine necunoscut\, dar fap-tul c\ are un nume nu explic\ abso-lut nimic, atâta vreme cât nu se g\ -se[te cauza. {i se pare c\ toate ipote-zele (de la musca ]e-]e, la isterie `nmas\, la bacterii, la radia]iile de la ocentral\ nuclear\) au c\zut unadup\ alta `n urma testelor [i anali-zelor. Marina Felk, l\pt\reas\, a de-clarat pentru „Siberian Times“:„Mulgeam vacile, ca de obicei, dimi-nea]a devreme, [i am adormit. Nu-miamintesc nimic, decât c\, atunci cândm-am trezit, eram `ntr-un salon despital [i asistentele mi-au zâmbit [imi-au zis: «Bine-ai revenit printrenoi, frumoasa din p\durea ador-mit\!». Ce-mi mai amintesc? Nimic.Am dormit dou\ nop]i [i dou\ zile“.Alexei Gom, ̀ n vârst\ de 30 de ani, avenit `n vizit\ la soacra lui [i a fost[i el lovit de boala somnului: „Amvenit cu nevast\-mea s-o vizit\m pemaic\-sa. Diminea]a, voiam s\ ter-min ce-a veam de lucrat. Am pornitlaptopul, am deschis paginile pe ca-re trebuia s\ le citesc, [i asta a fost.Am sim]it c\ cineva apas\ butonul[i m\ `nchide. M-am trezit la spital,cu nevast\-mea [i soacr\-mea lâng\mine. Doctorii mi-au f\cut o seriede analize [i n-au g\sit nimic `n ne-regul\. Am dormit peste 30 de ore.Dar a[a ceva nu mi s-a mai `ntâm-plat niciodat\“. Cineva a adormit ̀ ntimp ce se dusese la cimitir, altcine-va a v\zut cai zbur\tori [i pe mamalui cu opt ochi. Aproape c-a[ vreas\-mi iau un bilet spre Kasahstan.

471

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Jazzman [i gentleman

Mo[ii Valentini de Iarn\

Iubitorii jazzului au de a[a pu]ine ori prilejul s\ asculte jazz `n filme `ncât un film care are numai jazz pe coloana sonor\ [i a c\rui ac]iune se petrece `n lumea jazzului e un eveniment `n sine, cu toate imperfec]iunile lui. E cazul lui Whiplash, film independent premiat anul trecut de public laSundance, selec]ionat la Cannes `n sec]iunea Quinzaine des Réalisateurs,premiat recent cu un Glob de Aur pentru rol secundar masculin (J.K. Simmons) [i a[teptat s\ ia [i Oscarul pentru rol secundar masculin.