supliment-osart-2011-2012

Supliment

Editura

OSTEOARTROLOGIE2011 - 2012

MarketMMEEDDIICCAALL

Market

32011 - 2012

CUPRINS

”Progresul sub ochii t/i” 4

Solu[iile Hiperdia pentru un diagnostic

eficient al osteoporozei 6

Fibromialgia 8

Rolul scintigrafiei osoase

în reumatologie 10

Fibromialgia 12

Osteoporoza masculin/ 14

Osteoartrita - Modalit/[i terapeutice 16

Esen[iale pentru Sistemul osteoarticular,

pentru oase ]i din[i s/n/to]i 18

Depistarea precoce a osteoporozei 20

Osteoporoza ]i osteodensitometria 21

Artrita acut/ gutoas/ 22

SPITALE }I UNIT?{I PRIVATE CARE OFER?

SERVICII DE OSTEOARTROLOGIE 23

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

4 Supliment Medical Market - OSTEOARTROLOGIE

Epoca modernã se caracterizeazã, printre alte-le, prin accelerarea progresului în toate dome-niile activitãþilor umane, deopotrivã în cunoaº-

tere (ºtiinþã) ºi în acþiune în numele ºi cu ajutorulacesteia (tehnologie). Medicina, ca disciplinã uma-nistã, nu putea sã rãmânã în afara acestei tendinþe,ba mai mult, a beneficiat din plin de toate cuceririleacestor domenii. Printre cele mai importante se nu-mãrã achiziþiile biologiei (geneticã, imunologie, in-vestigarea ºi modelarea corpului uman), chimiei ºifizicii (energie, materiale etc.), care au înarmat me-dicul cu mijloace la care înainte vreme nici nu puteavisa. Momentul actual este al diseminãrii cunoºtin-þelor ºi al “democratizãrii” mijloacelor de intervenþieîn folosul omului aflat în suferinþã, ca parte integran-tã a procesului de globalizare. Aceastã tendinþã nuse poate manifesta în afara dezvoltãrii resurselorumane.

Cu prilejul acestei manifestãri ºtiinþifice, Socie-tatea Românã de Reumatologie lanseazã în mediulprofessional proiectul “Formare pprofesionalã ppentruimplementarea nnoilor ttehnologii îîn ssistemul dde ssã-nãtate” finanþat de Uniunea Europeanã (POS DRU55648). În conformitate cu conceptul care a stat labaza acestui proiect, tehnologiile de sãnãtate nu serezumã, cum s-ar putea crede la prima vedere, nu-mai la mijloacele tehnice, ci includ, alãturi de apara-turã, medicamente, proceduri ºi chiar sistemul orga-nizaþional. Vom deosebi ca atare mijloace tehnice ºinontehnice, iar printre primele, unele invazive ºinoninvazive. Toate trebuie stãpânite ºi aplicate înmedicinã, iar acest lucru depinde în primul rând denoi.

Obiectivele generale ale proiectului nostru suntcâºtigarea competenþei pentru utilizarea noilor teh-nologii prin educaþie continuã interdisciplinarã, iardintre cele specifice cel mai importante se referã lamodernizarea actului medical, promovarea în cadrul

acestuia a tehnologiei informaþiei ºi comunicãrii(TIC) ºi interconectarea internã ºi internaþionalã.Principalele teme abordate vor fi dedicate unor me-tode instrumentale moderne (imageria prin rezo-nanþã magneticã, tomografia computerizatã, eco-grafia de înaltã performanþã, osteodensitometriacu fascicul dual de raze X, ultrasonometria osoasã,

capilaroscopia etc.) sau aspectelor terapeutice (me-dicaþia biologicã, strategia treat-to-target sau inter-venþiile minim-invazive), toate circumscrise patolo-giei musculoscheletale în sensul cel mai larg altermenului. Pentru cã suntem convinºi cã reumato-logia, aºa cum o înþelegem ºi cum este practicatã înîntreaga lume, este o specialitate interdisciplinarã,care are numeroase interferenþe cu multe alte do-menii ale patologiei. Noi am identificat 10 ºi, proba-bil, acestea nu sunt toate. Nu trebuie uitat cã siste-mul mezenchimal în general este efectorul unor pro-cese atât de importante în economia organismuluicum sunt imunitatea ºi inflamaþia ºi cã viscerelesuferã odatã cu stroma lor ºi, uneori, chiar din cauzaacesteia.

Activitãþile proiectului se vor axa pe douã coor-donate: 8 sesiuni de formare “faþã în faþã”, cu du-ratã de câte 4 zile, care se vor desfãºura în centredin regiunile de dezvoltare ale României ºi oplatformã de e-learning cu contact asincron sausincron, cel din urmã cuprinzând 20 de module decurs interactive asistate de tutori. Activitãþile sunt înîntregime finanþate, vor beneficia de aportul unorspecialiºti din strãinãtate ºi vor fi creditate în confor-mitate cu normele europene ºi naþionale.

Ar mai fi poate de precizat cã oricare medic, dela rezident la specialist, indiferent de gradul pro-fesional sau domeniul de preocupãri, este acceptatîn aceastã activitate de perfecþionare cu condiþia sãfie interesat, sã-ºi exprime intenþia ºi sã nu depã-ºeascã prin numãr mijloacele materiale ºi logisticeale proiectului. Contactaþi-ne, vã aºteptãm!

”Progresul sub ochii t/i”

Prof dr. Hora[iu D. Bolo]iuPre]edintele Societ/[iiRom`ne de ReumatologieManager de proiect

ARTICOLE DE SPECIALITATE

6


Supliment Medical Market - OSTEOARTROLOGIE

steoporoza este o boalã caracterizatã de omasã osoasã scãzutã ºi de alterarea micro-arhitecturii þesutului osos, care determinãcreºterea fragilitãþii osoase ºi, în conse-

cinþã, creºterea riscului de fracturã. Riscul de fracturãse dubleazã cu fiecare scãdere cu 1 SD a DMO.

Osteoporoza poate fi diagnosticatã pe baza unuiistoric de fracturã de fragilitate (fracturã determinatãde cãderea de la propria înãlþime sau de la o înãlþimemai micã).

Actual, osteopo-roza poate fi diag-nosticatã, înainte deapariþia unei fracturide fragilitate, prinmãsurarea densitãþiiminerale osoase. Mã-surarea ddensitãþii mmi-nerale oosoase nustabileºte doar seve-ritatea pierderii osoa-se, ci furnizeazã ºi obazã de monitoriza-re a rãspunsului te-rapeutic.

Tehnica pentru mãsurarea densitãþii mineraleosoase este osteodensitometria ddualã ccu rraze XX ((DXA)efectuatã la nivelul coloanei lombare ºi a ºoldurilor;mãsurãtoarea densitãþii minerale osoase poate fiefectuatã, în cazuri speciale, la nivelul antebraþuluisau total body. DXA este analiza care permite stabi-

lirea diagnosticului de osteoporozã conform clasificãriiOMS ºi monitorizarea tratamentului antiosteoporotic.

Existã ºi dispozitive pperiferice ((QUS ccãlcâi ssau dde-gete) care pot fi folosite pentru screeningul persoa-nelor pentru DXA. Aceste dispozitive nu pot stabili diag-nosticul de osteoporozã conform clasificãrii OMS, nupot fi folosite pentru monitorizarea terapiei ºi au ocorelaþie slabã cu mãsurãtorile DXA.

DXA este utilã în diagnosticarea osteoporozei ºimonitorizarea terapiei, iar QUS este utilã în evaluareariscului de fracturã ºi, în absenþa accesibilitãþii la DXA,în selectarea pacientelor pentru terapie.

În cclinicile HHiperdia existã posibilitatea evaluãriidensitãþii minerale osoase prin absorbþiometrie dualãcu raze X. Examinarea constã în scanarea zonelor deinteres ºi evaluarea computerizatã a unor parametriprecum densitatea mineralã osoasã, conþinutul mi-neral osos, T-score (numãrul de deviaþii standard aledensitãþii minerale osoase a pacientului sub/pestemedia densitãþii minerale osoase ale populaþiei de re-ferinþã de vârstã tânãrã), Z-score (numãrul de deviaþiistandard ale densitãþii minerale osoase a pacientuluisub/peste media densitãþii minerale osoase alepopulaþiei de referinþã de aceeaºi vârstã ºi sex).

T-score <= 2,5 DS este parametrul în funcþie decare se stabileºte diagnosticul de osteoporozã,conform clasificãrii OMS la femeile în postmenopauzãºi bãrbaþii cu vârstã de peste 50 ani. Z- score <= 2 DSeste parametrul care stabileºte diagnosticul dedensitate mineralã scazutã la copii, bãrbaþii sub 50ani ºi femeile în premenopauzã.

Centrele Medicale HIPERDIABra]ov. Bucure]ti. Bistri[a. Cluj-Napoca.

Gala[i. Ploie]ti. Satu Mare. Timi]oarawww.hiperdia.ro

Pentru undiagnostic de

\ncredere!

O

Solu[iile Hiperdiapentru un diagnostic

eficiental osteoporozei

Centrele MMedicale HHiperdia din Bucureºti(Hiperdia Pro Life „Ritmului”), Braºov, Timiºoara ºiGalaþi, din cadrul reþelei de 15 clinici Hiperdia dinþarã, oferã astãzi pacienþilor ºi medicilor cele maiperformante mijloace de diagnosticare a osteopo-rozei prin osteodensitometrie DXA.

Dr. Alina Carmen ROMANMedic specialistendocrinologieHiperdia-Pro Life "Ritmului"Bucure]ti

8



Fibromialgia este un sindrom dureros cronic, cu etiologie ]ifiziopatologie incomplet elucidate, reprezentând a douaboal/ întâlnit/ în practic/ de medicul reumatolog dup/

boala artrozic/. În 75-80% din cazuri afecteaz/ femeile cuvârste cuprinse între 30 ]i 50 de ani, existând dovezi ale

agreg/rii familiale.

Fibromialgia

Fibromialgia este un sindrom dureros cronic, cuetiologie ºi fiziopatologie incomplet elucidate, re-prezentând a doua boalã întâlnitã în practicã de me-dicul reumatolog dupã boala artrozicã. În 75-880%din ccazuri aafecteazã ffemeile ccu vvârste ccuprinse îîntre30 ººi 550 dde aani, eexistând ddovezi aale aagregãrii ffami-liale.

Existã studii care demonstreazã câteva meca-nisme posibile implicate în fiziopatologia FFM: ipotezametabolicã - rolul stresului oxidativ în alterarea func-þiei musculare (deficitul coenzimei Q10 în celulelemononucleare asociat cu disfuncþia mitocondrialãºi, implicit, cu producerea de radicali liberi ai oxige-nului); ipoteze neuroendocrine - disfuncþia procesã-rii durerii la nivelul SNC rezultând din atenuareaselectivã a caii descendente inhibitorii a durerii ceimplicã serotoninã, norepinefrinã ºi dopaminã, creº-terea nivelului substanþei P în LCR; inflamaþia (creº-terea numãrului mastocitelor în papilele dermuluigenerând stimuli ce pot cauza hipersensibilitatea ladurere); scãderea CRH, IGF-1; ipoteza infecþioasã(Borrelia burgdorferi, HIV, virusul hepatitis C,CMVetc).

Numeroase simptome sunt asociate cu FM: re-doarea matinalã difuzã, cefalee sau durere facialã,tulburãri de somn, modificãri cognitive, tulburãrigastrointestinale (disfagie, sdr. de intestin iritabil),genitourinare (polachidisurie, vulvodinie, dismeno-ree), neurologice (parestezii, “sdr. picioarelor ne-liniºtite”, hiperexcitabilitate - sensibilitate la luminã,zgomote, mirosuri), modificãri mucoase ºi tegu-mentare (prurit, rash, fenomen Raynaud-like, livedoreticularis, xeroftalmie, xerostomie), depresie ºi an-xietate.

Clasic, ddiagnosticul ppozitiv se realiza pe baza cri-teriilor elaborate de ACR în 1990: 1. Istoric de dure-re generalizatã cu durata peste 3 luni, de intensitateºi localizare variabila; 2. Identificarea a 11 din 18

puncte sensibile la palparea digitalã (cu o forþã deaprox. 4kg/cm2 ) .

Având în vedere cã FM este o entitate complexãce presupune nu doar durere generalizatã, ci ºi oserie de alte manifestãri, în 2010 au fost elaboratenoi ccriterii dde ddiagnostic care includ ºi indicatoriobiectivi ai acestora: WPI (widespread pain index) ºiSS (symptom severity scale).

Astfel, diagnosticul pozitiv presupune prezenþaa 3 condiþii:

WPI >=7 ºi SS>=5 sau WPI 3-6 ºi SS>=9Simptome prezente de mai mult de 3 luni;Excluderea altor afecþiuni ce pot cauza

durere.Tratamentul presupune mãsuri nefarmacologi-

ce: exerciþii fizice (aerobice, stretching, înot); terapiacognitiv-comportamentalã; balneoterapie; terapiialterne, precum ºi mãsuri farmacologice. Dintreacestea, sunt aprobate de FDA Pregabalina (anti-convulsivant de generaþia a doua)), Duloxetine ºiMilnacipramul (inhibitori ai recaptãrii duale a sero-toninei ºi norepinefrinei), dar se mai pot folosi anti-depresive triciclice (Amitriptilina, Cyclobenzaprina),Tramadolul, antiinflamatoare nesteroidiene saucombinaþii ale acestora. Nu este doveditã eficienþacorticosteroizilor, calcitoninei, benzodiazepinelorsau opioizilor, aceºtia din urma fiind ultima opþiuneterapeuticã.

Rezultatele tratamentului sunt variabile ºi nesa-tisfãcãtoare, evoluþia bolii fiind de lungã duratã.

Dr Claudia HaralambieMedic specialist

Reumatologie Sanador


Scintigrafia oosoasã (SO) evalueazã metabolismulosos ºi anatomia scheletalã, este o aplicaþie diagnos-tic frecventã a medicinii nucleare. Se realizeazã dupãadministrarea intravenoasã a unui radiofarmaceuticosteotrop (frecvent, un bifosfonat marcat cu Tc99m),în dozã ce determinã o iradiere mult mai redusã faþãde alte tehnici radiologice.

SO este utilã în afecþiunile rreumatologice pentrudiagnosticul diferenþial între diferite afecþiuni, pentruevaluarea gradului diferitelor procese inflamatorii ºipentru monitorizarea eficienþei terapeutice.

Prin scintigrafia oosoasã ttrifazicã, cel mai utilizatprotocol de achiziþie a imaginilor în patologia reumato-logicã, se obþin imagini secvenþiale dinamice ale per-fuziei (angioscintigrafie) dupã injectarea radiotrasoru-lui (RT), ale fazei interstiþiale, ale pãrþilor moi, imediatdupã terminarea primei faze, ºi imagini tardive-osoase(dupã 2-4 ore de la administrarea RT) cu achiziþie tip„corp întreg”, segmentarã sau în sistem tomografic(SPECT).

Toate anomaliile prin care se modificã metabolis-mul osos vor duce la alterarea fixãrii radiofarmaceuti-cului. Creºterea activitãþii osteoblastice va determina ohiperfixare, localizatã sau difuzã (de ex., în fracturã, al-godistrofie osoasã, maladie Paget, metastaze, artro-patii), iar, mai rar, scãderea activitãþii osteoblastice,dublatã de creºterea activitãþii osteoclastelor, se vaasocia cu leziuni hipofixante (de ex., în faza precoce aosteonecrozei aseptice, în leziuni postradice, meta-staze litice pure, mielom).

În artrita rreumatoidã SO completeazã un diagnos-tic clinic, prin detecþia precoce a sinovitelor, în specialla debut, paucisimptomatice, înainte de vizualizareaanomaliilor radiologice sau când diagnosticul este difi-cil. Aspectul scintigrafic este de hiperfixare a RT în fazainterstiþialã ºi în cea tardivã, la nivelul articulaþiilor miciale membrelor.

SO este foarte utilã în diagnosticul diferenþial cu fi-bromialgiile în care scintigrafia este normalã.

SO este utilã ºi în debutul spondilartropatiilor(spondilita anchilozantã, reumatism psoriazic, artritelereactive, enterocolopatii cronice –b. Crohn ºi Colita ul-cero-hemoragicã), când existã o afectare asimetricã aarticulaþiilor, o implicare în procesul inflamator ºi ascheletului axial (a joncþiunilor sacroiliace în special),cu apariþia ºi a entezopatiilor. Dacã în spondilita aan-chilozantã incipientã SO poate arãta o hipercaptare aRT la nivelul articulaþiilor sacroiliace, uneori asimetri-ce, cu sau fãrã afectarea coloanei vertebrale, în ar-tritele eenteropatice existã o afectare simetricã sacroi-liacã, cu implicarea coloanei vertebrale dar ºi a unorarticulaþii mari (cu distribuþie asimetricã). În artritelereactive putem observa o hipercaptare a RT la nivelulunor articulaþii mici ºi mari, dar ºi la nivelul coloaneivertebrale.

În sacroileite se poate determina indicele cantita-tiv de inflamaþie prin raportarea radioactivitãþii de lanivel sacroiliac la radioactivitatea dintr-o regiune dereferinþã, monitorizarea eficienþei terapeutice fãcându-se prin urmãrirea periodicã a acestui indice.

În osteoartrite rol primordial are radiografia stan-dard, SO fiind utilã prin vizualizarea, pe imaginile tar-dive, a unei hipercaptãri periarticulare, hiperfixareafiind proporþionalã cu severitatea afecþiunii.

În maladia PPaget, SO este importantã pentru sta-bilirea diagnosticului (mono/poliostica) ºi pentru ur-mãrirea evoluþiei sub tratament, dacã modificãrile ra-diografice rãmân „îngheþate”.

În tenosinovite, bbursite, ffaciite pplantare ecografiaºi radiografia standard rãmân de primã intenþie, SOputând arãta o hiperfixare a RT la nivel lezional, atât înfaza interstiþialã cât ºi în cea tardivã, osoasã (mai alescând apar eroziuni osoase secundare, osteite reactivesau scleroze osoase).

În practica clinicã internaþionalã au intrat deja noiradiotrasori, ce oferã informaþii diagnostice suplimen-tare - leuocite marcate cu Tc99mHMPAO, leucocitemarcate cu In111, anticorpi monoclonali ºi policlonalimarcaþi, de ex., IgG umane policlonale marcate cuTc99m ºi, nu în ultimul rând, F18 FDG –PET.

Rolul scintigrafieiosoase

în reumatologieDr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

Faza interstiþialã (3-5min) Faza osoasã (3 ore)

Faza interstiþialã (3-5min) Faza osoasã (3 ore)



Fibromialgiaatogenia este necunoscutã, existând maimulte ipoteze: neuroendocrinã (hiperacti-vitate simpaticã, scãderea serotoninei);co-infecþiile (parvovirusul, virusul hepati-

tei C, borrelia burgdorferi) ºi metabolicã. Fibromialgia poate fi primarã sau secundarã,

asociatã cu alte afecþiuni (poliartrita reumatoidã, lu-pus eritematos sistemic, boala artrozicã, depresie,hipotiroidie).

Debutul afecþiunii poate fi declanºat de factoride mediu (aer rece, luminã puternicã), factori fizici(traumatisme), factori emoþionali, administrarea deglucocorticoizi.

Diagnosticul pozitiv se face pe baza criteriilor dediagnostic OMS.

1. Durere difuzã cronicã, cu durata de peste 3luni, care afecteazã coloana vertebralã, membrelesuperioare ºi inferioare bilateral

2. Prezenþa durerii la palpare în 11 din cele 18puncte dureroase specifice, care reprezintã zonebine delimitate cu topografie simetricã, localizate lanivelul muºchilor sau inserþiei muºchilor, ligamente-lor, tendoanelor, localizarea anatomicã a acestorafiind:

occipital bilateral, la inserþia muºchiului sub-occipital

cervical inferior bilateral, la nivelul spaþiilorintervertebrale C5- C6

la jumãtatea marginii superioare a trapezuluibilateral

la nivelul articulaþiei condrocostale a II-a bi-lateral

la 2 cm distal de epicondilul extern bilateralîn cadranul fesier superoextern bilateralposterior de marele trohanter bilateralîn paniculul adipos medial al genunchiului

bilateral

Presiunea digitalã exercitatã la nivelul acestorzone, cu o forþã de aproximativ 4 kilograme (cât sealbeºte unghia) determinã o durere importantã,strict localizatã ºi nereproductibilã.

3. Absenþa modificãrilor radiologice ºi paracli-nice

Examenul fizic ºi investigaþiile paraclinice nuevidenþiazã inflamaþie sau degenerare articularã,osoasã sau de þesut moale periarticular, decât dacãeste asociatã cu o altã afecþiune.

Adesea prezente, asociate fibromialgiei pot fiurmãtoarele simptome: redoare matinalã difuzã,obosealã cronicã ce poate varia în intensitate de lauºoarã la extremã, cefalee, uneori cu caracter mi-grenos, tulburãri de somn, depresie, tulburãri dememorie, concentrare, dispoziþie, manifestãri de co-lon iritabil, parestezii, acuze genito-urinare, fenome-ne Raynaud-like.

Diagnosticul diferenþial se face cu boli de þesutconjunctiv, spondilartropatii seronegative, boli en-docrine, afecþiuni psihiatrice funcþionale sau orga-nice. De asemenea, nu trebuie confundate puncteledureroase specifice fibromialgiei cu punctele triggerdin sindromul miofascial, acestea din urmã fiind ariide sensibilitate în masa muscularã, a cãror palparedeterminã durere referitã pe fascia muscularã lapacienþi fãrã depresie, fatigabilitate, durerea nefiindgeneralizatã, ci limitatã la câþiva muºchi.

Tratamentul trebuie sã atingã urmãtoareleobiective: ameliorarea durerii, recondiþionarea fizicãprin exerciþiul adecvat, îndepãrtarea factorilor fa-vorizanþi, îmbunãtãþirea calitãþii somnului, asigura-rea unui suport psihologic ºi reintegrarea sociopro-fesionalã. Pacientul trebuie convins de benignitateaºi lipsa de evoluþie a bolii ºi cã diversele forme deteraperie pot fi utile pe parcursul exacerbãrilor, dar

P

Fibromialgia este o afec[iunecomplex/, cronic/, frecvent/,

caracterizat/ prin durere generalizat/]i provocat/ de presiunea exercitat/pe punctele specifice, durerea fiind

prezent/ la nivelul p/r[ilor moi periar-ticular, asociat/ cu o varietate de

alte simptome. Fibromialgiaafecteaz/ preponderent femeile cuv`rste cuprinse \ntre 35 ]i 55 de ani,

cu o prevalen[/ \n popula[ia general/ de 2-4%. Exist/ ]i cazuri de

afectare la copii ]i adolescen[i, acei copii cu "dureri de cre]tere" fiind

candida[i la fibromialgie.


132011 - 2012

nu determinã modificãri de duratã ale condiþieisale. Metodele terapeutice pot fi farmacologice ºinonfarmacologice.

Tratamentul farmacologic constã în administra-rea de:

analgetice simple (paracetamol) ºi/sau Tra-madol dovedindu-ºi eficienþa în reducerea durerii,fiind bine tolerate;

antiinflamatoarele nesterodiene ºi miore-laxantele;

antidepresivele triciclice, mai ales Amitripti-lina 25-50 mg ºi Cyclobenzaprina 10-30 mg, s-audovedit eficiente pentru calitatea somnului, dar nuºi pentru punctele dureroase;

rezultate foarte bune oferã ºi combinaþia deantidepresive cu inhibitori selectivi ai receptorilorserotoninei de tipul Fluoxetine 20 mg;

inhibitori ai recãpãtarii serotoninei ºi norepi-nefrinei de tipul de Duloxetine sau Milnacipran s-audovedit eficienþi singuri sau asociaþi anticonvulsi-vantelor de tipul Pregabalin, reducând severitateadurerii ºi ameliorând oboseala ºi somnul.

Tratamentul nonfarmacologic constã, în primulrând, în educarea ºi informarea pacientului, de ase-menea, dovedindu-se eficiente:

recondiþionarea fizicã prin exerciþiul fizic ae-rob (mers, înot, ciclism) ºi prin exerciþii de stretchingmuscular, care trebuie efectuate zilnic progresiv,crescând în duratã ºi intensitate;

terapia cognitiv-comportamentalã, prin scã-derea în greutate, stil de viaþã sãnãtos, evitarea fu-matului ºi a excesului de cafea, program ordonat desomn;

fizioterapie antialgicã: masaj sedativ pro-fund, ultrasunete, laser cu joasã putere, termotera-pie (parafinã urmatã de masaj ºi crioterapie localã),hidrotermoterapie;

infiltraþiile locale cu anestezice în puncteledureroase specifice nu s-au dovedit eficiente.

În concluzie, fibromialgia este o suferinþã cro-nicã, frecventã ºi subdiagnosticatã cu modalitãþi te-rapeutice limitate, fiind indicat ca la îngrijirea pa-cientului sã participe atât reumatologul cât ºi fizio-kinetoterapeutul ºi psihiatrul.

Dr. Ruxandra TeodorescuMedic specialist reumatolog,

Centrul Medical Medsana



steoporoza este o boalã sistemicã, carac-terizatã prin scãderea masei osoase ºi alte-rarea microarhitecturii þesutului osos, du-când la creºterea fragilitãþii osoase ºi a

riscului de fracturã. Cele mai frecvente fracturi apar lacoloana vertebralã, ºold sau la încheietura mâinii,prin cãdere de la înãlþimea proprie sau traumatismemai mici, cum ar fi efortul de tuse, strãnut sau rãsu-cirea în pat.

Deºi osteoporoza a fost consideratã mult timp oboalã a femeilor, fracturile osteoporotice afecteazãsemnificativ ºi sãnãtatea bãrbaþilor. În SUA, bãrbaþiireprezintã 20% din populaþia diagnosticatã cu osteo-porozã ºi 30% din persoanele cu fracturã de ºold,prevalenþa osteoporozei fiind estimatã la 7% din bãr-baþii albi, 5% din cei de rasã neagrã ºi 3% dintre his-panici.

Dupã atingerea masei osoase maxime în jurulvârstei de 30 ani, procesul de resorbþie osoasã îldepãºeºte pe cel de formare ºi are loc o pierdere con-tinuã de þesut osos de circa 0,5% pe an, la ambelesexe. La femei pierderea osoasã se accentueazã multdupã menopauzã, în timp ce la bãrbaþi continuã lentcu vârsta, astfel încât aceºtia fac osteoporozã ºi frac-turi cu circa 10 ani mai tîrziu decât femeile. Totuºi,mortalitatea dupã o fracturã de ºold pare mai mare labãrbaþi decât la femei.

Factorii principali de risc pentru osteoporozã labãrbaþi includ: vârsta, fumatul, greutatea corporalãscãzutã, limitãrile fizice sau funcþionale, o fracturãanterioarã, tratamentul prelungit cu corticosteroizi,tratamentul de deprivare androgenicã (utilizat, deexemplu, la pacienþii cu cancer de prostatã).

Se recomandã evaluarea riscului de fracturã labãrbaþii peste 50 ani care au factori clinici de risc pen-tru osteoporozã, dar ºi la cei peste 70 ani care nu aufost testaþi anterior ºi ar beneficia de tratament. Mã-surarea densitãþii minerale osoase evidenþiazã osteo-penie dacã scorul T este cuprins între –1 ºi -2,5 devia-

þii standard (DS) faþã de adultul tânãr, ºi osteoporozãdacã scorul T este egal cu, sau mai scãzut de -2,5 DS;poate fi utilizat ºi algoritmul FRAX, dezvoltat de OMS(accesibil on-line, http://www.shef.ac.uk/FRAX), carestabileºte, pe baza factorilor clinici de risc, probabili-tatea de fracturã pe o perioadã de 10 ani. Acesta,însã, nu înlocuieºte judecata clinicã a medicului.

Bãrbaþii cu osteoporozã trebuie investigaþi pentrua diferenþia osteoporoza primarã (legatã de vârstã) decea secundarã, frecventã, cauzatã de: hipogonadism,deficitul vitaminei D, hipertiroidism, hiperparatiroi-dism, hipercalciurie, artritã reumatoidã, alcoolism,corticoizi º.a.; tratarea cauzei va ameliora osteopo-roza secundarã.

Prevenþia osteoporozei la bãrbaþi se face prinadministrarea de calciu 1200 mg/zi ºi vitaminã D3800 – 1000 UI/zi. Bãrbaþii cu osteoporozã (diagnosti-catã densitometric sau prin prezenþa unei fracturiosteoporotice), dar ºi cei cu osteopenie ºi risc FRAXpe 10 ani de fracturã de ºold > 10% sau de fracturãmajorã > 20% pot beneficia de tratament antiosteo-porotic, pentru prevenþia fracturilor. Tratamentul in-clude bisfosfonaþi orali sau injectabili, sau teriparatid(în cazuri selecþionate). Ranelatul de stronþiu ºi deno-sumab, indicate la femei, nu sunt încã aprobate pen-tru bãrbaþii cu osteoporozã primarã, dar studiileatestã eficacitatea lor.

RReeffeerriinnþþeeGates BJ, Das S, Management of osteoporosis in elderly

men, Maturitas 2011 (in press)S. Khosla, S. Amin and E. Orwoll, Osteoporosis in men,

Endocr Rev 29 (4) (2008), pp. 441–464National Osteoporosis Foundation, Clinician's guide to pre-

vention and treatment of osteoporosis, National OsteoporosisFoundation, Washington, DC (2010) http://www.nof.org/sites/default/files/pdfs/NOF_ClinicianGuide2009_v7.pdf

Papaioannou, C.C. Kennedy and A. Cranney et al., Risk fac-tors for low BMD in healthy men age 50 years or older: a system-atic review, Osteoporos Int 20 (4) (2009), pp. 507–518.

H. Liu, N.M. Paige and C.L. Goldzweig et al., Screening forosteoporosis in men: a systematic review for an American Collegeof Physicians guideline, Ann Intern Med 148 (9) (2008), pp.685–701

J. Compston, A. Cooper and C. Cooper et al., Guidelines forthe diagnosis and management of osteoporosis in post-menopausal women and men from the age of 50 years in the UK,Maturitas 62 (2) (2009), pp. 105–108.

ICSD official positions (2007 and 2010) Available athttp://www.iscd.org/Visitors/positions/OfficialPositionsText.cfm

World Health Organization Collaborating Centre forMetabolic Bone Diseases. FRAX: WHO Fracture Risk AssessmentTool. Available at http://www.shef.ac.uk/FRAX/index.htm

O

Dr. Monica Livia GheorghiuMedic primarendocrinologDoctorîn medicin/Asistent universitar

Osteoporoza masculin/

16



Afectarea unei singure articulaþii se numeºtemonoartritã, la douã, trei sau patru articulaþiiafectate e vorba de oligoartritã, iar dacã inte-

reseazã mai mult de patru articulaþii, diagnosticuleste de poliartritã. Artrite periferice sunt cele careafecteazã articulaþiile distale ale membrelor (coate,genunchi, mâini, picioare, degete), poliartritele rizo-melice sunt cele care afecteazã articulaþiile centu-rilor (umãr, ºold), iar spondilartropatiile sunt artri-tele membrelor, care se asociazã atingerilor infla-matorii ale coloanei vertebrale sau ale articulaþiilorsacro-iliace. O artritã care dureazã mai multe luni senumeºte cronicã ºi poate evolua spre boalã artro-zicã.

Simptomatologia artritei se caracterizeazã prindureri, adesea nocturne, care pot trezi bolnavul. Di-mineaþa, articulaþiile îºi regãsesc mobilitatea doardupã o încãlzire, a cãrei duratã este un bun martoral gradului de inflamaþie. Aceasta este redoarea ma-tinalã. Local, tegumentul este roºu, chiar violaceu,articulaþia este umflatã, în parte din cauza unei efu-ziuni de lichid sinovial. Analiza acestuia, dupã prele-varea prin puncþionarea articulaþiei, confirmã carac-terul inflamator al bolii ºi cãutarea germenelui pato-gen sau a microcristalelor. La nevoie, poate fi rea-lizatã, sub anestezie locoregionalã, o biopsie a mem-branei sinoviale, combinatã cu o artroscopie, carepermite controlul vizual direct al articulaþiei sufe-rinde.

Tratamentul artritelor poate fi specific: antibio-tice la artritele septice, uricozurice în cazul gutei,antiinflamatoare ºi corticosteroizi în poliartrita reu-matoidã. În general, analgezicele ºi antiinflamatoa-rele atenueazã durerea. Unele artrite inflamatoriiaseptice pot antrena deformaþii sau distrugeri articu-lare, necesitând uneori artroplastie (înlocuirea arti-culaþiei cu o protezã) poate chiar o artrodezã (fuzio-narea chirurgicalã a oaselor articulaþiei). Tratamen-tul artritelor septice trebuie sã fie precoce, deoare-ce leziunile osului ºi cartilagiilor, consecutive acþiu-nii germenelui, pot deveni ireversibile în câteva zile.Aºteptând ca germenele sã fie identificat, se poateîncepe un tratament cu antibiotice, care va fi ajus-tat când germenele va fi cunoscut ºi sensibilitateasa la diverse antibiotice va fi precizatã. Se recoman-dã repaus de câteva zile, cu imobilizarea articulaþieisau articulaþiilor. Tratamentul artritelor monocrista-line este cel al afecþiunii în cauzã (gutã, de exemplu).

Osteoartrita este o boalã evolutivã inflamatoarea articulaþiilor, ducând în timp la distrugerea lor ºi lascãderea mobilitãþii pânã la imobilizarea completã.Afecteazã în general persoanele în vârstã, e maifrecventã la femei, dar existã ºi o formã de artritãreumatoidã juvenilã care afecteazã ºi copii.

Cauzele producerii artritei nu sunt deplin cunos-cute. Persoanele afectate de artritã au predispoziþiegeneticã la aceasta, organismul producând anti-corpi ºi distrugând articulaþiile (prezenþa factoruluireumatoid în sânge, anticorp specific). O altã cauzão reprezintã infecþiile cu streptococ, riscul fiind maimare dacã acestea sunt contactate în copilãrie. An-ticorpii produºi de organism pentru a distruge mi-crobul pot afecta ºi inima sau rinichii - în acest cazun reumatism poststreptococic; identificarea anti-corpului specific în sânge (ASLO) denotã prezenþastreptococului beta-hemolitic în organism. Sunt im-plicaþi ºi factorii de mediu (frig, umezealã), schim-bãrile de vreme accentuând durerile. Sunt prinse în

Dr. Georgiana TacheMedic primar recuperaremedical/}ef lucr/ri, Universitatea deMedicin/ ]i Farmacie "Carol Davila", Bucure]ti

Osteoartrita - Modalit/[i terapeutice

Osteoartrita este inflama[ia uneiarticula[ii. Procesul inflamator esteurmat de o deteriorare treptat/ acartilajului ce acoper/ osularticula[iei, începând procesul deuzur/. Apare odat/ cu înaintarea învârst/, este condi[ionat/ genetic saude factori precum: traumatismeminore ]i repetitive, suprasolicitaresau traumatisme severe (profesional,casnic sau la sportivi). Osul acoperitde cartilaj începe s/ se îngroa]e ]i s/se deformeze, ducând la limitareamobilit/tii articula[iei respective.

17


2011 - 2012

general articulaþiile mari. În timp articulaþia devineimobilã, dureroasã ºi se deformeazã, evoluþia fiindprogresivã. Tratamentul trebuie început cât mai pre-coce pentru încetinirea evoluþiei, vindecarea com-pletã având loc în puþine cazuri. Articulaþiile afec-tate de artritã reumatoidã se deformeazã, la nivelulbraþelor, degetele se umflã, se curbeazã ºi îºi pierdmobilitatea, se ajunge la diferite grade de disfunc-þionalitate. Tratamentul artritei reumatoide includeexerciþii fizice ºi fizioterapie pentru pãstrarea mobi-litãþii articulare ºi tratament medicamentos cu anti-inflamatoare modificatoare ale bolii cât mai repededupã identificarea primelor simptome. Pentru în-treþinere se pot folosi ºi medicamente pe bazã decondroitin ºi glucozamin. Acestea fac parte în modnatural din structura articularã, având rol în forma-rea capsulei articulare.

Artrita reactivã este o formã clinicã de artritãsau de inflamaþie a articulaþiilor ºi apare ca reacþiela o infecþie localizatã în altã parte a corpului, cu-noscutã ºi ca sindromul Reiter sau spondiloartropa-tie seronegativã.

Spondilartropatiile sunt un grup de artrite caredeterminã inflamaþii în diferite pãrþi ale corpului, înspecial mãduva spinãrii. Acestea sunt caracterizatede prezenþa antigenului HLA-B27 ºi factor reuma-toid negativ. Grupul mai conþine: artrita psoriazicã,spondilita anchilopoieticã, artrita enteropaticã (coli-ta ulcerativã ºi boala Crohn). Tratamentul este com-plex ºi utilizeazã: antiinflamatoare nonsteroidieneAINS, corticosteroizi (injecþii sau topice), antibiotice,medicamente imunosupresoare, inhibitori TNF.

O modalitate profilacticã ºi terapeuticã, a artri-telor este cura balneoclimatericã. Sindromul dure-ros aflat în legãturã cu artrita, dar ºi cel disfuncþio-nal, caracterizat prin limitarea miºcãrilor ºi scãde-rea mobilitãþii articulare, beneficiazã de amelioraredacã, primãvara ºi toamna, se urmeazã cure bal-neoclimatice anuale. O astfel de curã poate devenio modalitate profilacticã, dar ºi terapeuticã, adju-vantã, a celor terapeutice clasice.

Dotarea bazelor de tratament este variatã - apa-rate ce asigurã tratamente de fizioterapie, sãli dekinetoterapie sau gimnasticã medicalã ºi de între-þinere funcþionalã, fitness terapeutic supravegheat,electroterapie cu programe de electrostimulare, dre-naj venolimfatic, hidroterapie sau terapie prin înot,bazine de hidrokinetoterapie individualã, terapie cuinhalaþii, aerosoli, termoterapie, inclusiv cu parafinãsau peloidoterapie (aplicaþii de nãmol terapeutic),bãi carbogazoase, sulfuroase, de nãmol, crenotera-pie sau ape minerale administrate în cura internã,

terapie prin masaj, trasee pentru cura de teren, ae-roionizarea specificã anumitor zone.

Începând cu vârsta de 50 de ani, cura balnearãdevine o necesitate. Pentru prevenirea îmbolnãvi-rilor, curele balneare sunt modalitatea de cãlire sauameliorare a funcþiilor de bazã ale organismuluidiminuate de stres - termoreglarea, funcþia metabo-licã, capacitatea de adaptare la efort, funcþia imu-nologicã ºi altele. Curele balneare profilactice suntbazate în special pe proceduri terapeutice cu accen-tul pe utilizarea de factori termici contrastanþi, tera-pia prin miºcare, diete ºi crenoterapia cu apã mine-ralã.

Profilaxia recidivelor este utilã dupã rezolvareaproblemelor din fazele manifeste, acute sau cliniceale bolii, prin corectarea unor modificãri funcþionalerestante, modularea mecanismelor de reglare, ºipoate contribui la evitarea recidivelor în bolile cro-nice, precum cele reumatismale, cardiovasculare,digestive, metabolice.

Durata unei cure balneare este de 18-20 dezile, timp în care se poate vorbi despre aplicareaunui complex de metode cu efecte dovedite ºtiinþi-fic, aplicate ritmic, într-un context ambiental diferitfaþã de cel de reºedinþã.



Vitamina DD, vitamina antirahiticã, s-a dovedit a fimult mai mult decât atât. Ea este esenþialã pentrureglarea metabolismului fosfocalcic din organism, uti-lizarea eficientã a calciului ºi pentru menþinerea sã-nãtãþii oaselor ºi a dinþilor, dar ºi pentru stimulareadiferenþierii celulare ºi inhibarea proliferãrii celulelorcanceroase, declanºarea imunitãþii ºi scãderea riscu-lui de hipertensiune arterialã ºi de boli autoimune(scleroza multiplã, osteoartrita, artrita reumatoidã), sti-mularea pancreasului pentru producerea de insulinãetc.

Lipsa vitaminei D este cauza apariþiei de carii se-vere ºi rahitism la copii ºi de osteomalacie la adulþi,declanºarea durerilor musculare, creºterea riscului deproducere a fracturilor prin rarefieri sau pierderi demasã osoasã etc.

Consumând mai mult de 800 mg de calciu pe zinu e de ajuns pentru sãnãtatea oaselor dacã orga-nismul nu are la dispoziþie destulã vitaminã D, spuncercetãtorii, conform unui studiu realizat asupra a 900de adulþi.

Peste 220% ddintre ccopiii mmici ddin þþara nnoastrã ssuntdiagnosticaþi ccu rrahitism, iiar îîn EEuropa oosteoporozacauzeazã ccirca 11,1 mmilioane dde ffracturi/an, ccu ccosturisociale cconsiderabile.

Un nou studiu, publicat în martie 2010, în Journalof Clinical Endocrinology and Metabolism, a arãtat cãun procent de 59% din populaþie suferã de deficienþade vitamina D ºi aproape 25% dintre persoanele tes-tate prezintã un nivel extrem de scãzut de vitamina Dîn organism. Conducãtorul studiului, dr. RichardKremer de la Centrul de Sãnãtate al UniversitãþiiMcGill, Canada, spune cã „Nivelurile anormale de vita-mina D sunt asociate cu o întreagã gamã de boli, in-clusiv cancerul, osteoporoza ºi diabetul, precum ºitulburãrile cardiovasculare ºi cele legate de sistemulimunitar.’

Cercetãri rrecente dde lla UUniversitatea ddin CCo-penhaga aau ddezvãluit ccã vvitamina DD aactiveazã ssis-temul iimunitar pprin „„armarea” ccelulelor TT, aastfel îîncâtacestea ssã ccombatã iinfecþiile.

De aasemenea, ss-aa oobservat ccã ggripa lloveºte aatuncicând nnivelul dde vvitamina DD eeste ffoarte sscãzut, iiar ccândacest nnivel ee mmãrit oorganismul rreuºeºte ssã rrezistegripei.

Medicii ºi practicienii subliniazã importanþa con-sumului suplimentar de vitamina D, bazându-se peaceste evidenþe.

Uleiul ddin fficat dde ccod ppentru ccopii, un produs purºi eficient, care cumuleazã beneficiile vitaminei D ºiale acizilor graºi Omega-3, poate fi uºor administratcopiilor mici, chiar sub 1 an, fiind optim pentru a punebazele unei sãnãtãþi durabile. Vitamina D din uleiul depeºte se prezervã un timp mai îndelungat datoritãadaosului de vitamina E cu efect antioxidant (tocofe-roli naturali).

La fel de importante ca efectele vitaminei D suntºi beneficiile Omega-3: în special pentru copii, ajutã ladezvoltarea cognitivã, stabilizarea dispoziþiei, a aten-þiei, îmbunãtãþirea memoriei ºi a capacitãþii de învã-þare, ameliorarea ADHD etc.; de asemenea, prote-jeazã inima la efort, scade nivelul colesterolului, spo-reºte vitalitatea, susþinând miºcarea ºi performanþa;diminueazã stresul ºi oboseala.

Acizii graºi Omega-3 sunt esenþiali pentru sãnã-tatea omului ºi, cum corpul nu îi poate sintetiza, aceº-tia trebuie furnizaþi prin dietã sau/ºi prin consum desuplimente alimentare de bunã calitate din ulei depeºte, suplimente bogate în acizi graºi Omega-3.

Cercetãrile asupra artritei reumatoide indicã fap-tul cã o raþie regularã de acizi graºi Omega-3 poatereduce semnificativ redoarea matinalã, durerea ºioboseala.

Calciul este vital pentru organism deoarece:- este element constitutiv pentru oase ºi dinþi; - menþine integritatea structuralã ºi funcþionalã a

sistemului osteoarticular ºi densitatea osoasã; men-þine echilibrul sanguin dintre calciu, potasiu ºi sodiu,ajutã la absorbþia calciului la nivel intestinal ºi fixarealui în oase;

Esen[iale pentru Sistemul osteoarticular, pentru oase ]i din[i s/n/to]i

Vitamina D, Calciu, Glucozamina,Condroitina cu Omega-3

Articula[iile, cartilagiile ]i oasele s/n/toase reprezint/ o condi[ie esen[ial/pentru men[inerea mobilit/[ii ]i a calit/[ii vie[ii.

19


2011 - 2012

- ajutã la dezvoltarea ºi funcþionarea optimã asistemului osteoarticular, muscular, cardiovascular,endocrin ºi nervos;

- contribuie la ameliorarea sindromului pre-menstrual;

- previne apariþia ºi inhibã dezvoltarea polipilor dela nivelul colonului;

- amelioreazã durerile de cap, crampele muscu-lare ºi sindromul de obosealã cronicã;

- ajutã la formarea enzimei SOD, cu rol antiin-fecþios;

- ajutã la reglarea colesterolului ºi a tensiunii arte-riale (cauzate de aportul scãzut de calciu în sânge)

Un aport de calciu este recomandat în: - stãri carenþiale de calciu, magneziu, vitamina D

ºi zinc, cauzate de alimentaþia necorespunzãtoare; - perioada de creºtere la copii; - rahitism, anemie; - obezitate, diabet, hipertensiune arterialã; - hipoparatiroidism, pseudohipoparatiroidism; - dermatita seboreicã, psoriazis, vitiligo, sclero-

derma, keratoza actinica, lupus vulgaris, SIDA; - stres fizic ºi psihic, obosealã cronicã, depresii,

instabilitate emoþionalã, anorexie nervoasã.Suplimentele ccu ccalciu dde ccalitate rrecomandatã,

asociate ccu vvitamina DD ddin uulei dde ppeºte ccu OOmega-33sunt iideale; Omega-3 are ºi efect antiinflamator ºifavorizeazã formarea de masã osoasã.

Aºa cum sunt calciul ºi vitamina D pentru oase,Glucozamina ºi Condroitina sunt esenþiale pentruarticulaþii.

Încheieturile pot fi menþinute flexibile ºi nedu-reroase cu un aport potrivit de suplimente nutritive.

Cartilajul ºi llichidul ssinovial ssunt aadevãrate aamor-tizoare ppentru aarticulaþii, iar glucozamina ºi condroi-tina sunt pãrþi integrante ale cartilajului normal.

Glucozamina este necesarã pentru refacereacontinuã a celulelor cartilajelor.

Condroitina este una dintre cele mai uzuale sub-stanþe constitutive ale cartilajelor de la încheieturi ºise presupune cã acþioneazã ca un agent de blocare afactorilor care intervin în ruperea cartilajelor.

Dacã articulaþia nu este hrãnitã suficient cusubstanþe nutritive, cartilajul se deshidrateazã ºidevine rugos. În acest caz, suprafaþa extrem de netedãa acestuia devine poroasã ºi prezintã microfracturi,ceea ce duce la degradarea cartilajului, în specialdupã solicitãri fizice intense, iar articulaþiile seregenereazã foarte greu.

Cartilajele articulare sunt solicitate intens: - la muncã; - în timpul activitãþilor sportive (sãrituri, alergare,

mersul cu bicicleta, fotbal);

- de surplusul de greutate; - în timpul menopauzei ºi odatã cu înaintarea în

vârstã. S-a observat cã Omega-3, având efect antiin-

flamator, potenþeazã acþiunea glucozaminei ºi con-droitinei, împreunã ameliorând ºi îmbunãtãþind stareapacienþilor cu diverse afecþiuni ale sistemului osteo-articular, precum artritã, reumatism, coxartrozã, reu-matism, gonartrozã, osteoporozã.

Glucozamina ]i condroitina cu Omega-3 -solu[ia perfect/ pentru a reg/si vitalitatea ]i

pl/cerea mi]c/rii

Lysi - Ulei de peºte pur islandezSuplimente nutritive cu Omega-3

Protejeazã-þi inima, creierul ºi încheieturileRegãseºte vitalitatea ºi plãcerea miºcãrii

Vã invitãm sã accesaþi toate produsele Lysi Islanda, la cele maibune preþuri, pe site-ul wwwwww..ssaaggaassaannaattaattee..rroo

Doar în luna MAI transport gratuit!Folosiþi oferta „Recomandã ºi câºtigi“ pentru reduceri

suplimentare.

Tel: 00722.810.692; [email protected]

20



Contãm pe oasele noastre sã ne susþinã activi-tatea o viaþã întreagã, dar adesea uitãm cã trebuie sãavem grijã acum de sãnãtatea scheletului nostru pen-tru a ne bucura de oase puternice cât mai mult.

Scheletul se construieºte ºi se reînnoieºte per-manent pe parcursul vieþii, depozitând calciu ºi alteminerale. Atunci când organismul are nevoie de maimult calciu în sânge decât poate obþine în momentulrespectiv din alimente, va mobiliza calciul din oase. Înmod normal, în prima parte a vieþii predominã depo-zitarea, iar apoi procesul se inverseazã. Deminerali-zarea se accentueazã odatã cu menopauza, iar labãrbaþi dupã vârsta de 65 de ani. Oasele devin fragileºi cedeazã uºor atunci când sunt supuse unor trau-matisme minore. Vertebrele, ºoldurile ºi antebraþelesunt cele mai frecvente sedii ale fracturilor de fragili-tate. Aceastã deteriorare a calitãþii osului se numeºteosteoporozã. Ea se instaleazã treptat, silenþios, fãrã afi resimþitã pânã când scheletul ajunge atât de fragilîncât vertebrele se taseazã fãrã a fi supuse vreunuiºoc, spatele se curbeazã, apar dureri persistente, iarla o simplã cãdere de la propria înãlþime oasele sefractureazã.

Principalii factorii de risc pentru osteoporozãsunt: sexul feminin, rasa albã, statura micã ºi greuta-tea corporalã redusã, istoricul familial de fracturi defragilitate, înaintarea în vârstã, nivelul hormonilor es-trogeni în cazul femeilor (dacã menopauza s-a insta-lat înainte de 45 de ani gradul de risc creºte), exis-tenþa altor boli ce afecteazã direct sau indirect osul(afecþiuni tiroidiene ºi paratiroidiene, boli intestinalece împiedicã absorbþia calciului, poliartrita reumatoi-dã), unele tratamente care nu pot fi întrerupte (corti-costeroizii - utilizaþi în astm, boli inflamatorii reuma-

tismale sau ale colonului ºi alte afecþiuni, unele diu-retice, antiacide cu aluminiu, medicamente antiepi-leptice, tratamentul cancerului de prostatã). Alþi fac-tori þin de modul nostru de viaþã: fumatul, consumulexcesiv de cafea ºi alcool, sedentarismul, expunerearedusã la soare (utilizarea cremelor de protecþie so-larã, necesarã pentru evitarea unor afecþiuni ale pie-lii, ne reduce dramatic capacitatea de a sintetiza vita-mina D).

Ce putem face pentru a depista pierderea demasã osoasã ºi a lua atitudine înainte de apariþiafracturilor? Primul pas este consultul efectuat de unmedic specialist endocrinolog sau reumatolog, carepoate identifica ºi cuantifica în mod corect factorii derisc pentru fracturi de fragilitate ºi, în funcþie de gra-dul de risc estimat, va indica momentul oportun pen-tru mãsurarea densitãþii minerale osoase cu ajutorulunui aparat numit osteodensitometru, disponibil încadrul Hyperclinicii MedLife Unirii. Existã mai multeposibilitãþi pentru determinarea densitãþii osoase,dar ²standardul de aur² în domeniu - metoda pe bazacãreia se poate diagnostica, trata ºi monitoriza cumaximã acurateþe osteoporoza - este osteodensito-metria prin absorbþie dualã de raze X, pe scurt DXA(pronunþat ²dexa²). Cu aparatele de ultimã generaþierezultatele mãsurate sunt precise, iar expunerea larazele X este foarte redusã ca dozã, suprafaþã ºi du-ratã, fiind practic comparabilã cu aceea acumulatãde organism într-o zi obiºnuitã de varã la plajã. Efec-tuarea investigaþiei DXA este nedureroasã, nu nece-sitã o pregãtire specialã în prealabil ºi nici adminis-trarea vreunei substanþe. Rezultatele se elibereazãde medicul examinator pe loc, dupã câteva minutenecesare interpretãrii acestora, iar pacientul poatepãrãsi de îndatã clinica, nefiind necesarã o perioadãde recuperare dupã examinare. Urmãtorii paºi de fã-cut vor fi stabiliþi împreunã cu medicul care a reco-mandat investigaþia, în funcþie de rezultatele aces-teia. Menþinerea sãnãtãþii sistemului osos este undrum lung cât o viaþã - sã facem aºadar primul pas!

Dr. Delia SimionMedic specialist reumatologie

cu competen[/ peDEXA-OSTEODENSITOMETRIE

MedLife

Depistarea precoce a osteoporozeiÎmpreun/ putem face mai mult pentru s/n/tatea

sistemului t/u osos!

21


2011 - 2012

Osteoporoza este o boalã scheleticã sistemicã, ca-racterizatã prin scãderea masei osoase, alterarea mi-croarhitecturii þesutului osos ºi, prin urmare, creºtereariscului de fracturã. Oasele devin din ce în ce mai sub-þiri, cu interiorul moale ºi poros, de unde ºi numelebolii. În aceste condiþii, o fracturã se produce chiar ºiatunci când osul este supus unui traumatism minim,de exemplu o alunecare în casã ori pe gheaþã, celemai grave fiind fracturile de bazin, de coloanã verte-bralã sau de ºold.

Printre principalii factori de risc ai osteoporozei senumãrã: vârsta peste 65 ani, fracturi anterioare, me-nopauza precoce (sub 45 de ani, prematurã sau in-dusã chirurgical), subponderabilitatea, aport scãzutde calciu, fumatul, consumul excesiv de cafea ºi al-cool, sedentarismul, tratamente îndelungate cu anu-mite medicamente (ex. cortizonice, diuretice, anticoa-gulante), unele afecþiuni asociate (reumatismale infla-matorii, endocrine, metabolice, digestive, geneticeetc.). Factorii ereditari incriminaþi în osteoporozã sereferã la sexul feminin, rasa caucazianã, constituþiasubþire.

În lipsa unei depistãri precoce, boala evolueazãtimp îndelungat în mod silenþios, fãrã semne clinice,pânã la vârsta de 60-65 ani, debutând prin apariþiacomplicaþiilor: fracturi (cele mai frecvente fiind la în-cheietura mâinii, ºold, tasãri vertebrale) asociate cudureri cronice, deformãri, scãdere în înãlþime ºi anchi-loze. Aceste consecinþe, odatã instalate, cauzeazã oserie de handicapuri severe, iar procesul recuperatoreste incomplet, de lungã duratã ºi dificil.

Cea mai folositã metodã ºi totodatã cea mai fidelãpentru diagnosticul osteoporozei este osteodensito-metria ((DXA - AAbsorbtiometria DDualã ccu RRaze XX). Ex-plorarea foloseºte raze X în cantitãþi foarte mici, dedensitãþi diferite, ce strãbat osul, permiþând aprecie-rea gradului de reducere a densitãþii osoase; este ne-dureroasã, neinvazivã, rapidã ºi se poate efectua lamai multe niveluri, cel mai frecvent la nivelul ºoldului,coloanei vertebrale lombare ºi antebraþului. De ase-menea, examinarea osteodensitometricã permite eva-luarea compoziþiei corpului prin scanarea întreguluicorp (TOTAL BBODY), cuantificându-se astfel densitateamineralã osoasã, þesutul adipos ºi þesutul slab.

La Arcadia HHospital, explorarea se realizeazã cusistemul Explorer™, cel mai nou dintre osteodensito-metrele HOLOGIC ºi unul din cele mai performante, uti-lizând tehnologia OnePass™, care permite, printr-o sin-gurã scanare liniarã, obþinerea unor imagini de o cali-

tate deosebitã, având stabilitate excelentã, eliminânderorile ºi imaginile distorsionate ce apar în cazul tehni-cilor rectiliniare. Pe lângã cuantificarea densitãþii min-erale osoase (BMD) la nivelul diverselor situsuri ºi esti-marea riscului de fracturã, osteodensitometrul Explo-rer este capabil sã analizeze compoziþia corporalãtotalã sau în diverse regiuni, de a mãsura statusulosos periprotetic (din vecinãtatea unei proteze de ºold,de exemplu), oferind informaþii asupra viabilitãþiiimplantului. Alte douã proprietãþi esenþiale ale acestuiosteodensitometru sunt: scanarea IVA (InstantVertebral Assessment) ºi Morfometria Cantitativã (QM-Quantitative Morphometry). IVA evalueazã cantitativdeformãrile vertebrale ºi permite, de asemenea, vi-zualizarea calcificãrilor aortice abdominale. QM apre-ciazã forma vertebrelor, calculând înãlþimea corpilorvertebrali. Osteodensitometrul Explorer are aplicabili-tate ºi în domeniul pediatric.

Trebuie sã reþinem cã osteoporoza este o boalã cepoate fi tratatã, dar, mai ales, prevenitã cu succes. Cucât boala este depistatã mai devreme, într-o fazã inci-pientã, cu atât eficienþa terapeuticã va fi mai mare.

Osteoporoza este o problemã de „graniþã” întrereumatologie, endocrinologie, recuperare medicalã, gi-necologie, medicinã internã, geriatrie, ortopedie ºi ne-cesitã un examen obligatoriu clinic, de laborator ºi os-teodensitometric.

În afara unor patologii specifice, ale adultului saucopilului, osteodensitometria se recomandã tuturor fe-meilor dupã instalarea menopauzei, iar frecvenþa opti-mã a controlului ulterior este stabilitã de medicul spe-cialist.

Dr. Anca GrigoriuMedic specialist Recuperare Medical/

Arcadia Hospital Ia]i

Dr. Laura AlexaMedic specialist Recuperare Medical/

Dpt. de Reumatologie, RecuperareMedical/, Medicin/ Fizic/, Balneologie

Arcadia Hospital Ia]i

Osteoporoza ]i osteodensitometria

www.arcadiahospital.ro

22



A.M., 446 aani, ddurere aa hhalucelui ddrept aapãrutã îînurmã ccu 22 zzile, nnoaptea, ffãrã ccauzã aaparentã. AAnte-cedente hheredocolaterale nnesemnificative; aantece-dente ppersonale ppatologice: hhipertensiune aarterialã,hipertrigliceridemie; ccondiþii dde mmediu ººi vviaþã: ccon-sum zzilnic dde aalcool ((bere); eeste îîn ttratament ccu llisi-nopril, ssimvastatin, cclofibrat, aacid aacetil ssalicilic.

Examenul clinic: obezitate IMC=30, articu-laþia metatarsofalangianã I dreaptã dureroasã, tu-mefiatã, caldã ºi eritematoasã, TA=170/100mmHg,în rest în limite normale.

Biologic: acidul uric seric=6 mg/dl (normal 3-7,2 mg/dl), creatinina sericã =2 mg/dl (normal 0,5-1,2mg/dl), sindrom biologic inflamator VSH=40/mmHg(normal 3-20mm/1h), fibrinogen=520 mg/dl (nor-mal 180-350mg/dl), proteina C reactivã=2mg/dl(normal 0-0,90mg/dl), glicemie=130mg/dl (normal60-110mg/dl), în rest în limite normale.

Radiografie antepicior: tumefacþia þesuturi-lor moi din jurul articulaþiei metatarsofalangiene.

Diagnostic stabilit: Artritã acutã gutoasã mo-noarticularã, Hipertensiune arterialã esenþialã sta-diul II grupa de risc moderat, Insuficienþã renalã cro-nicã, Obezitate. Diagnosticul principal este susþinutde localizarea ºi caracterul durerii, de istoricul deconsumator cronic de alcool (bere), comorbiditãþileasociate: hipertensiune arterialã, dislipidemie cu hi-pertrigliceridemie, hiperglicemie.

Diagnosticul diferenþial al episodului de artritãse face cu artritã septicã, pseudogutã (afectate maifrecvent articulaþiile genunchilor ºi pumnilor, mai rararticulaþiile metatarsofalangiene, eritem mai rar),artroza articulaþiei metatarsofalangiene I (de obiceilipseºte sindromul biologic inflamator), hemartroza(în cazul de faþã fãrã modificãri de coagulare, fãrã is-toric de afecþiuni hematologice).

Pentru susþinerea diagnosticului principal s-aefectuat aspirarea de lichid sinovial, de culoare se-ro-citrina, cu leucocitozã cu neutrofilie; pe mediilede culturã nu s-a dezvoltat niciun germene, exclu-zându-se artrita septicã; la microscopul cu luminapolarizatã s-au evidenþiat cristale aciculare cu bire-fringenþã negativã, unele libere, unele fagocitate deneutrofile.

Tratament recomandat: corticoterapie 20mg/zi, 5zile, cu scãdere progresivã de 5mg la 4 zile

pânã la renunþare, ºi Colchicinã 1mg/zi (pentru aevita reboundul la corticoterapie), vitamina C 500mg/zi. S-a continuat tratamentul cu lisinopril, sim-vastatina, clofibrat.

Regim igienodietetic: renunþare la alcool, re-gim alimentar hiposodat, hipoglicemiant, hipocoles-terolemiant.

Reevaluare clinic/ dup/ o lun/: articularnu s-au evidenþiat semne de artritã; biologic: va-loarea acidului uric seric de 9mg/dl; la Colchicinã1 mg/zi s-a adãugat Allopurinol 100 mg/zi; la 2 sãp-tãmâni s-a evaluat iar biologic ºi s-a constatat scã-derea valorii acidului uric la 6 mg/dl ºi a creatinineiserice la 1,6 mg/dl.

Prognostic favorabil pe termen scurt; pe termenlung depinde de complicaþiile renale ce pot apãreafãrã un tratament adecvat (nefropatie, nefrolitiazã)ºi de condiþiile asociate (hipertensiune, obezitate,hipertrigliceridemie), factori de risc pentru ateroscle-rozã.

Particularit/[ile cazului:Valoare acid uric normalã în puseul acut de

gutã, lucru obiºnuit, putând scãdea ca urmare aefectului uricozuric al interleukinei-6 (IL-6), o citoki-nã de inflamaþie ca rãspuns la depozitele de cristalede acid uric;

Tratamentul atacului acut de gutã: corticote-rapie pentru rãspuns terapeutic rapid ºi eficient, evi-tându-se antiinflamatoarele nesteroidiene ºi Colchi-cina, care la dozele mari necesare puseului suntcontraindicate, având în vedere patologia asociatã(cardiovascularã ºi renalã);

S-a preferat iniþial o dozã mai micã de Allopu-rinol, având în vedere gradul de afectare renalã, pa-cientul fiind evaluat biologic lunar pentru urmãrireavalorilor serice ale creatininei ºi acidului uric, înacest caz fiind idealã utilizarea de febuxostat - uninhibitor de xantin-oxidaza utilizat în special la pa-cienþii cu afectare renalã sau la cei care nu tole-reazã Allopurinol sau la care guta nu este controlatãcu Allopurinol.

Dr. Iulia Maria Du[uMedic specialist reumatolog

Spitalul Clinic Jude[ean de Urgen[/ [email protected]

Prezentare caz

Artrita acut/ gutoas/

23

SPITALE CARE OFER? SERVICII DE OSTEOARTROLOGIE

2011 - 2012

ARGES

SPITALUL MMUNICIPAL CCAMPULUNG

Str. Dr. Costea Nr. 8Tel: 0248/510100Fax: 0248/511860

BACAU

SPITALUL JJUDETEAN DDE UURGENTA BBACAU

Spiru Haret nr. 2-4, Bacau, jud. Bacau;Tel: 0234.536. 083Fax: [email protected], [email protected] www.spitaljudbc.ro

Sectia ReumatologieMedic Sef - Dr. CONEAC DANA – medic primarMedici curanti:Dr. BIAGINI IULIANA MIRELA – medic primarDr. MARCU ALEXANDRU NICOLAE DUMITRU –medic primarAsistent Sef - As. Obreja Frasina

Sectia Ortopedie si TraumatologieMedic Sef - Dr. NAFORNITA DORIN – medic primarMedici curanti:Dr. CIULEI VASILE – medic primarDr. FILIPESCU NECULAI – medic primarDr. NEAGU IOAN – medic primarDr. PANFIL RADU ALEXANDRU – medic specialistDr. POPA DAN CRISTIAN – medic primarDr. SOVA DAN – medic primarDr. VARGULESCU CONSTANTIN LEODOR – medicprimarAsistent Sef - As. Tanase Antonela

SPITALUL OORASENESC BBUHUSI

Str. Voioaga nr. 3, Judetul BacauTel: 0234-26.22.20office.spbuhusi@dns-net.rowww.spitalbuhusi.roCompartiment ReumatologieMedic Primar reumatolog Dr. MAZILU Elena

BOTOSANI

SPITALUL DDE RRECUPERARE SSF. GGHEORGHEBOTOSANI

Str. Calea Nationala nr.2, BotosaniTel: 0231/512822Fax: 0231/513560-0231/519009-0744379547 /0231/[email protected]

SECTIA RECUPERARE, MEDICINA FIZICA SI BALNEO-LOGIE IDr. Stela Elena ENACHE - Medic primar BFT - SefSectieDr. Florin Mihai GHEORGHIU - Medic primar BFTDr. Silvia DANILIUC - Medic primar BFTDr. Maria SPIRIDON - Medic primar BFTDr. Victor CIOBANU - Medic primar neurologieDr. Edita CALARAS - Medic specialist neurologieDr. Hanora Cristiana IVANOV - Medic specialist neu-rologie

COMPARTIMENT REUMATOLOGIEDr. Mihaela AURSULESEI - Medic primar reumatologie

SECTIA RECUPERARE, MEDICINA FIZICA SI BALNEO-LOGIE IIDr. Elena BOGHIAN - Medic primar interne - Sef sec-tieDr. Carmen GAVRILAS - Medic primar BFTDr. Dorin CATARGIU - Medic primar BFTDr. Lucia DREHUTA - Medic specialist interneDr. Aurica PAPARA - Medic primar interne

BRAILA

SPITALUL JJUDETEAN DDE UURGENTA BBRAILA

Pavilion A - Soseaua Buzaului nr.2; Pavilion B -Str.Pietatii nr.2; Pavilion C - Str.Zambilelor nr.2;Pavilion D - Str.C.Dobrogeanu Gherea nr.2; PavilionE - Calea Calarasilor nr.125Tel: Pavilion A 0239 / 692222 Pavilion B 0239 /691500 Pavilion C 0239 / 691939 Pavilion D

24



0239 / 617544 Pavilion E 0239 / 694200Fax: 0239 / [email protected]; [email protected];[email protected]; [email protected] Reumatologie Medic Sef Sectie:Dr. Cristei Dorica Medici curanti in sectie:Dr. Gavrila Vasile, Dr.Georgescu AdrianAsistent medical sef:As. Ciurea Mariana

Sectia Ortopedie TraumatologieMedic Sef Sectie:Dr. Ceteras GheorgheMedici curanti in sectie:Dr. Pricop Cristian, Dr.Dragoi Horia, Dr. Procopie Iordan, Dr. ToaderMarius, Dr. Toma IulianAsistent medical sef:As. Patarlageanu Valentin

BUCURESTI

CENTRUL DDE BBOLI RREUMATISMALE„DR. IION SSTOIA”

Str. Thomas Masaryk nr. 5, sector 2, BucurestiTelefon: 021/211.68.48; Fax: 021/211.26.45

SECÞIA I REUMATOLOGIEªef secþie: Dr. Emilia Maria Georgescu – m. pr.reumatologie si balneofizioterapie l Dr. BogdanHoria Chicos – m. pr. reumatologie, m. pr. medicinainternã l Dr. Carmen Adine Petcu – m. pr. reuma-tologie

SECÞIA II REUMATOLOGIEªef secþie Dr. Carmen Michaela Zainea – m. pr.reumatologie ºi balneofizioterapie l Dr. FlorinRadulescu – m. pr. reumatologie l Dr. Denis DemiraMarculescu – m. pr. reumatologie

SECÞIA III REUMATOLOGIEªef secþie: Dr. Catalin Codreanu – m. pr. reumatolo-gie, dr. în st. med. l Dr. Ileana Ganea – m. pr. reumatologie si balne-ofiziote-rapie, înlocuitor ºef secþie l Dr. CameliaMagdalena Enache – m. pr. reumatologie

l Dr. Rodica Stefania Daia – m. pr. reumatologie lDr. Alina Radulescu – m. pr. reumatologie

SPITALUL CCLINIC CCOLENTINA

Str. Stefan cel Mare nr. 19 - 21, sector 2, BucurestiTel: 021.317.32.45 021.317.47.85Fax: 021.316.55.12

Ortopedie sectia 1

Servicii medicale:• afecþiuni degenerative articulare;• artoplastii parþiale ºi totale de ºold ºi genunchi;• artoplastii totale genunchi cu proteze nestabili-

zate, stabilizate posterior BIOMET;• artoprotezarea articularã (înlocuirea articularã)

primarã cât ºi revizie artroproteticã;• artroscopie articularã prin tehnici moderne non-

invasive cât ºi reconstrucþii ligamentare pe aceeaºicale;• artroscopie genunchi, recuperare funcþionalã

complexã;• asistenþã ambulatorie;• chirurgie artroscopicã cu duratã de internare de

o zi ºi recuperare rapidã;• condiþii pentru rezecþii tumorale largi;• corecþii ºi artrodeze pentru deformãri de coloa-

nã, tumori coloanã, tuberculozã coloanã;• deformaþii coloanã;• deformaþii membre;• distrofii oase (chist osos, displazii fibroase);• endoprotezarea articularã personalizatã;• intervenþii coloanã vertebralã lombarã (hernie

de disc, stenozã de canal spinal);• intervenþii complexe în fracturi deschise ºi poli-

traumatisme, fracturi cominutive malformaþii acuteºi sechele ale acestora;• întreaga gamã de operatii presupuse de trauma-

tologie: fracturi, entorse grave, luxaþii, pseudartro-ze, consolidãri vicioase, luxaþii recidivante;• malformaþii congenitale ale membrelor, luxaþii

congenitale ºold, picior ºi ale corpului;• operaþii pentru scolioze;• osteosintezã cu fixatoare externe;

25


2011 - 2012

• osteosintezã ºi reconstrucþie în fracturã debazin ºi acetabulum;• osteosinteze ºi reconstrucþii în traumatismele

acute;• protetica modulara în timor (ºold, genunchi,

umãr, cot, articulaþii ale mâinii ºi degetelor);• proteze totale ºold, genunchi;• rezecþii ºi reconstrucºii în cazuri tumorale cu

pãstrarea membrului afectat;• terapia chirurgicalã ºi fizioterapia reumatismului

(inclusive LASER);• terapia complexã artoscopicã ºi artoplasticã;• tratament reconstructiv al pseudartrozelor septi-

ce;• tubercuzã osteoarticularã;• tumori osoase ºi ale pãrþilor moi.

Medici:ªef secþie:Dr. Marius Niculescu• medic primar ortopedie-traumatologie;• doctor în ºtiinþe medicale.

Prof. Dr. Firica Andrei • medic primar ortopedie-traumatologie.

Dr. Mihai Negruºoiu • medic specialist ortopedie-traumatologie;• asistent cercetare stiinþificã.

Dr. Popa Mihai• medic ortopedie ºi traumatologie.

Dr. Fundulea Radu• medic ortopedie ºi traumatologie.

Dr. Bâju Constantin• medic ortopedie ºi traumatologie.

Dr. Mãgureanu Mihai• medic ortopedie ºi traumatologie.

Asistent ºef : Zãicescu Rodica

Ortopedie sectia 2

Servicii medicale:• chirurgia afecþiunilor degenerative articulare;• artroplastii parþiale ºi totale de ºold ºi genunchi;• artroscopie articularã prin tehnici moderne

minim-invazive cât ºi reconstrucþii ligamentare;• corecþii ºi artrodeze pentru deformãri de coloa-

nã, tumori coloanã, tuberculozã coloanã;

• distrofii oase (chist osos, displazii fibroase) cuaplicarea unor substituenþi osoºi (Wright, aapGermania;• intervenþii coloanã vertebralã (hernie de disc,

stenozã de canal spinal, neuroendoscopie, tehniciminim invazive Stryker, Medtronic, ArtroCare); • întreaga gamã de operaþii presupuse de trauma-

tologie: fracturi, entorse grave, luxaþii,pseudartroze,consolidãri vicioase, luxaþii recidi-vante;• chirurgia afecþiunilor piciorului – Haglund, pin-

teni calcaneeni, hallux valgus, degete în ciocan,picior plat valg, picior rotund etc (osteotomii,artrodeze);• sutura minima invaziva Tenolig – tendon

ahilean.

Facilitati: • salã specialã asepticã dedicatã pentru operaþii

de protezare de ºold ºi genunchi – prezintãcondiþionarea ºi filtrarea aerului, masa de operaþiemanevrabilã electric, radiotransparentã, aparat deelectro coagulare - mono ºi bipolarã, aspiratorchirurgical cu dublu recipient, staþie de oxigenautomatã;• salã pentru operaþii septice cu aparaturã radio-

logicã post mobil ºi cu amplificare de imagine;• salã dedicatã pentru intervenþii endoscopice –

artroscopie;• salã de kinetoterapie.

ArtroscopieServicii medicale:• afecþiuni degenerative articulare;• artoplastii parþiale ºi totale de ºold ºi genunchi;• artoplastii totale genunchi cu proteze nestabili-

zate, stabilizate posterior BIOMET;• artoprotezarea articularã (înlocuirea articularã)

primarã cât ºi revizie artroproteticã;• artroscopie articularã prin tehnici moderne non-

invasive cât ºi reconstrucþii ligamentare pe aceeaºicale;• artroscopie genunchi, recuperare funcþionalã

complexã;• asistenþã ambulatorie;• chirurgie artroscopicã cu duratã de internare de

26



o zi ºi recuperare rapidã;• condiþii pentru rezecþii tumorale largi;• corecþii ºi artrodeze pentru deformãri de coloa-

nã, tumori coloanã, tuberculozã coloanã;• deformaþii coloanã;• deformaþii membre;• distrofii oase (chist osos, displazii fibroase);• endoprotezarea articularã personalizatã;• intervenþii coloanã vertebralã lombarã (hernie

de disc, stenozã de canal spinal);• intervenþii complexe în fracturi deschise ºi poli-

traumatisme, fracturi cominutive malformaþii acuteºi sechele ale acestora;• întreaga gamã de operatii presupuse de trauma-

tologie: fracturi, entorse grave, luxaþii, pseudartro-ze, consolidãri vicioase, luxaþii recidivante;• malformaþii congenitale ale membrelor, luxaþii

congenitale ºold, picior ºi ale corpului;• operaþii pentru scolioze;• osteosintezã cu fixatoare externe;• osteosintezã ºi reconstrucþie în fracturã de

bazin ºi acetabulum;• osteosinteze ºi reconstrucþii în traumatismele

acute;• protetica modulara în timor (ºold, genunchi,

umãr, cot, articulaþii ale mâinii ºi degetelor);• proteze totale ºold, genunchi;• rezecþii ºi reconstrucºii în cazuri tumorale cu

pãstrarea membrului afectat;• terapia chirurgicalã ºi fizioterapia reumatismului

(inclusive LASER);• terapia complexã artoscopicã ºi artoplasticã;• tratament reconstructiv al pseudartrozelor septi-

ce;• tubercuzã osteoarticularã;• tumori osoase ºi ale pãrþilor moi.

Dotare: • aparat mobil raze X;• aparate anestezie;• aparat electrochirurgie;• aparatura ºi instrumentar necesar chirurgiei

artroscopice;• aparatura ºi instrumentar chirurgical;• artroscop;• bancã de os pentru transplante osoase;

• bisturie electrice ºi electrocoagulare;• instrumentar de osteosintezã centromedularã;• instrumentaþie scolioza;• lãmpi sciliatice;• linie completã artroscopie;• monitor anestezie;• proteze totale genunchi cu ºi fãrã stabilizare

posterioarã;• proteze totale (revizie) ºold/genunchi;• salã operaþii septice cu aparaturã radiologicã

post fix ºi cu amplificare de imagine;• sãli speciale de operaþii pentru proteze de ºold

ºi genunchi;• truse complete artroplastice;• truse osteosintezã;

Medici:ªef compartiment:Dr. Rodica Marinescu• medic primar ortopedie-traumatologie.

Asistent ºef : Zãicescu Rodica

SPITALUL CCLINIC DDR. IIOAN CCANTACUZINO

Str. Ioan Movila nr. 5-7, sector 2, cod 70266,BucurestiTel: 021.210.71.00 021.210.64.55Fax: 021.210.64.35

SPITALUL CCLINIC SSF. MMARIA

Bd. Ion Mihalache 37-39, sector 1Tel: 021.222.35.50; 021.222.35.53Fax: 021.222.39.60www.hospitals.ro

CLUJ

SPITALUL CCLINIC JJUDETEAN DDE UURGENTA CCLUJ

Str. Clinicilor nr. 3-5Tel: 0264.597852Fax: [email protected]

27


2011 - 2012

Secþia Clinicã Reumatologie

Str. Clinicilor nr. 2-4 Tel.597852ªef secþie - conf.dr.Rednic Simona- m.pr. speciali-tatea medicinã internã ºi reumatologie, doctorat;

- as.univ.dr.Muntean Laura Mirela- m.sp. speciali-tatea medicinã internã ºi reumatologie, cu compe-tenþã în patologie osoasa, hormono-metab.;

- dr.Popescu Elisabeta- m.pr. spec.recuperare me-dicala, fizica ºi balneologie;m.pr. spec.reumatolo-gie;

- dr.Nedelcut Cristian m.pr. specialitatea reumatolo-gie, recuperare, medicina fizica ºi balneologie;

- dr.Damian Laura- m.pr. specialitatea reumatolo-gie, doctorat; Jurca Viorica- prof CFM pr.; MuresanPatrik- prof CFM temporar

SPITALUL MMUNICIPAL TTURDA

Turda , str Andrei Muresan nr 12-14 Judetul ClujTel: 0264/312420Fax: [email protected]

Comp. Reumatologie Medic coordonator: DR. RADICS NADIA- medic spe-cialist reumatologie; Servicii Medicale: - investigarea, diagnosticul sitratamentul pacientilor cu afectiuni reumatologice;- osteodensitometrie;

COVASNA

SPITALUL JJUDETEAN DDE UURGENTA

DR. FFOGOLYAN KKRISTOF SSFANTU GGHEORGHE

Str. Stadionului nr. 1, Mun. Sfantu Gheorghe,520064, judetul CovasnaTel: 311981(secretariat); - 311580 (centrala)Fax: 0267/ [email protected]

GALATI

SPITALUL CCLINIC JJUDETEAN DDE UURGENTA SF. AAPOSTOL AANDREI GGALATI

Str. Brailei nr.177, Cod 800578 - GalatiTel: 0236/46 10 00; 31 88 88;31 55 55; 317.232Fax: 0236/46 10 [email protected]

HUNEDOARA

SPITALUL JJUDETEAN DDE UURGENTA DDEVA

Str. 22 Decembrie Nr.58, Deva; Judetul HunedoaraTel: 0254227070, 0254213120 0254214616

Fax: 0254217799, 0254222033 0254212516

[email protected]

www.hospitaldeva.ro

VELCHEREAN NICOLA MIHAELA sef sectie medic

specialist doctor in medicina reumatologie

MICLAUS RADU medic primar reumatologie

IASI

SPITALUL CCLINIC DDE RRECUPERARE IIASI

Iasi, str. Pantelimon Halipa nr. 14

Tel: 0232 266044

Fax: 0232 252030

[email protected] [email protected]

Secþii:

Secþia clinica reumatologie

ªef secþie Prof. Dr. Chiriac Marieta Rodica

Secþia recuperare, medicinã fizicã ºi balneologie I

ªef secþie Dr. Bulau Catalin Traian

Sectia recuperare, medicinã fizicã si balneologie II

ªef secþie Dr. Bulau Catalin TraianSecþia clinicã ortopedie ºi traumatologieªef secþie Prof. Dr. Botez Paul

28



MARAMURES

SPITALUL JJUDETEAN DDE UURGENTADR.CONSTANTIN OOPRIS BBAIA MMARE

Baia Mare, Str.G.Cosbuc nr.31Tel: 0262-275340Fax: [email protected]; [email protected];[email protected]

Sectia reumatologieActivitatea sectiei (capacitate 30 de paturi, vechi-me 40 de ani )- Diagnosticul, tratamentul si monitorizarea pacien-tilor cu afectiuni inflamatorii reumatismale(Poliartrita Reumatoida, Artropatia psoriazica,Spondilita anchilozanta);- In cadul sectiei functioneaza un Centru deExcelenta in tratamentul biologic, desemnat dinanul 2008, care asigura tratamentul a 150 pacien-ti in conditii strict supravegheate, din judetulMaramures si judetele limitrofe;- Diagnosticul si tratamentul bolilor autoimune:Lupus eritematos sistemic, Sclerodermia sistemica,Dermato si Polimiozita, Vasculite;- Diagnosticul si tratamentul patologiei dureroasespinale si articulare periferice;- Diagnosticul si tratamentul artropatiilor microcris-taline;- Terapia intraarticulara cu solutii de supleiere vis-coelastice, a afectiunilor artrozice periferice, boalaartrozica necomplicata fiind tratata numai in condi-tii de ambulator;- Diagnosticul diferential si tratamentul patologieidureroase spinale determinate de osteoporozacomplicata ( fracturi vertebrale ,, reumatologice’’),osteoporomalacie, metastaze osoase;- Diagnosticul si tratamentul patologiei osteoarticu-lare asociata bolilor de nutritie si endocrine;- Diagnosticul si tratamentul reumatismului abarti-cular.Medici in cadrul sectiei de reumatologie:

1.Sef sectie: Dr. Eugenia Mociran, Medic PrimarReumatolog,Medic Specialist Medicina Interna2. Dr. Gabriela Ieremia, Medic Primar Reumatolog,

Doctor in Stiinte Medicale3. Dr. Adriana Voie - Medic Primar Reumatolog,- Competenta echografie generala si muscu-loscheletala 4. Dr. Marta Paun - medic specialist, balneofizioter-apie

MURES

SPITALUL CCLINIC JJUDETEAN MMURES

Str. Gh. Marinescu nr. 50, Targu Mures, jud. MuresTel: 0265.212.111Fax: [email protected]

Sectia Clinica Ortopedie-Traumatologie

Funcþioneazã cu 60 de paturi pe compartimentulde ortopedie ºi traumatologie, 5 pe compartimen-tul de artroscopie ºi 5 pe compartimentulAnestezie Terapie Intensivã (ATI).

ªeful clinicii este prof. dr. Nagy Örs, echipa unitãþiifiind alcãtuitã din 60 de angajaþi: medici, asistenþimedicali ºi personal auxiliar.

Servicii medicale reprezentative: - centru naþional de artroplastie- artroscopie - ortopedie pediatricã - traumatologie osteoarticularã

NEAMT

SPITALUL JJUDETEAN PPIATRA NNEAMT

Bd. Traian nr. 1, Piatra Neamt, jud. NeamtTel: 0233.219.440Fax: [email protected]

Sectia reumatologie: -Dr.Richter Iolanda-Georgeta, medic primar reuma-tologie si medic primar recup., med.fizica si balneo-logie, sef sectie

MEDICAL MARKETCD bazã de date!

Baza dde ddate mmedicalã cconþine:spitale (date contact, lista medici, dotãri, servicii medicale prestate)centre ºi cabinete medicale privatemedici de familiestomatologiifarmaciifurnizori de aparaturã ºi consumabile medicaleselecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument me-dical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumireaunitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.

Comenzi lla 0021/321.61.23,

[email protected]

C DC D

bazã de dat

bazã de date e

30



-Dr.Codrea Ramona Maria , medic specialist reuma-

tologie

Coordoneaza si activitatea Laboratorului unic de

recuperare.

Asigura tratament complex bolnavilor cu afectiuni

acute reumatismale,dar si recuparare a disfunctio-

nalitatilor in afectiuni locomotorii, postraumatice,

vasculoperiferice, tratament balneofizical si kineto-

terapie.

-galvanoterapie

-electroterapie analgetica de joasa si inalta frecven-

ta (ultrasunet)

-magnetoterapie

-impachetari cu parafina

-infrarosii

SPITALUL OORASENESC TTG NNEAMT

B-dul Stefan cel Mare Nr.35

Tel: 0233/790824

Fax: 0233/790933

[email protected]

PRAHOVA

SPITALUL MMUNICIPAL PPLOIESTI

Str. Ana Ipatescu nr. 59, Ploiesti, jud. Prahova

Tel: 0244.523.904; 0244.596.274

Fax: 0244.596.272

[email protected]; [email protected]

SALAJ

SPITALUL JJUDETEAN DDE UURGENTA ZZALAU

Zalau, str. Simion Barnutiu, nr.67, Judetul Salaj

Tel: 0260/616920

Fax: 0260/661066

[email protected]

SUCEAVA

SPITALUL JJUDETEAN DDE UURGENTA SF. IIOAN CCEL NNOU SSUCEAVA

B-dul. 1 Decembrie nr.21, SuceavaTel: 0230/222098Fax: 0230/[email protected]; [email protected]

TIMIS

SPITALUL CCLINIC JJUDEÞEAN DDE UURGENÞÃTIMIªOARA

Bd. Iosif Bulbuca, nr 10, Timisoara, jud. Timiº, Tel. 0256.463.004, 0356.433.111, Fax: 0256.486956, [email protected]

• Clinica Ortopedie Traumatologie I , Sef sectie:Prof. Univ dr. Horia Vermesan; Petrescu Pompiliu -prof. consultant; Szilagyi Francisc - m. pr.; Dr. TatuRomulus Fabian - m. pr., As. Univ. Dr. TudoranValentin - m. pr.; Munteanu Zeno - m. pr.; PetrescuHoratiu - m. sp., As. Univ.; Prejbeanu Radu - m.sp., As. Univ.; Berceanu Marcel - m. sp., As. Univ.;Teymoor Ahmady - m. sp.; Boustani Abdoul - m.sp.; Ramneantu Mihaela - m. sp. a.t.i.; Ivan Felicia- m. pr. balneofizioterapie , • Clinica Ortopedie Traumatologie II , dr.PoenaruDan m. pr. ºef secþie, Dr. Panescu Sevastian; Dr. Borza Iconia; Dr. Jenel M. Patrascu; Dr. FlorescuSorin; Dr. Branea Ioan; Dr. Laitin Mihai; Dr. SebökGheorghe; Dr. Popescu Mircea; Dr. Popa Cecilia; Dr. Sandici Zoran

VRANCEA

SPITALUL JJUDETEAN DDE UURGENTA SF. PPANTELIMON FFOCSANI

Str. Cuza Voda nr. 50-52Tel: 0237 62.50.00Fax: [email protected]

supliment-osart-2011-2012

Documents