supliment medical market - saptamana · pdf filecontinuãm atât agenda medicului...

Supliment

MMEEDDIICCIINNÃÃ ddee FFAAMMIILLIIEE22001111--22001122

EEddiittuurraa

MEDICALMarketMarket

CUPRINS

INTERVIU

• Interviu cu Dr. Rodica Tãnãsescu 4

Preºedinte AMFB, Preºedinte SNMF

ARTICOLE DE SPECIALITATE

• Ce ravagii face deshidratarea 6

• Sughiþul 8

• Din sipetul cu comori 12

al stimulãrii cardiace

• Terapii tradiþionale: 14

Omega-3 pentru inimã,

creier ºi articulaþii

• Diabetul... o boalã incurabilã 18

• Cromoterapia o ºansã imensã 19

pentru sãnãtatea ta

• Cardiopatia ischemicã 22

ºi by-passul aorto-coronarian

• Zona Zoster, contagioasã ºi dureroasã 24

• Insuficienþa mitralã 26

• Diagnosticarea precoce în demenþã 28

ºi rolul major al medicului de familie

în realizarea acestui deziderat

FINWATCH

EDITOR

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

CCoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt::Christina Tãnãsescu

DDTTPP::Ramona Viºan

TTiippaarr::Monitorul Oficial

Interviu

OCTOMBRIE 2011 4

Care sunt principalele nemulþumiri

pe care le au în prezent,

medicii de familie din România?

Existã mai multe categorii de nemulþumiri.Una se referã la neînþelegerea ºi nerecu-noaºterea rolului medicinei de familie în sis-temul de sãnãtate, altfel decât verbal. O altãcategorie de nemulþumiri se referã lafinanþarea tot mai precarã a cabinetelor, în situ-aþia în care cheltuielile cresc permanent. Maisunt nemulþumiri legate de excesul de biro-craþie ºi de sarcinile tot mai multe ºi tot maidepãrtate de rolul adevãrat al profesiei noas-tre. Suntem cobaii experimentelor informatice,a softurilor buclucaºe, a legislaþiei într-o per-manentã ºi brownianã miºcare. Mai avemnecazuri legate de spaþiile cabinetelor. Nu serespectã încã legea care sã permitãcumpãrarea condiþionatã (adicã fãrã dreptul dea-i schimba destinaþia) a acestor spaþii (ceea cene-ar permite renovarea ºi, de asemenea, alteinvestiþii), în schimb redevenþa a crescutenorm. Mai avem probleme legate de o comu-nicare încã deficitarã sau formalã cu decidenþiidin sãnãtate, deºi avem mereu noi speranþe înacest sens.

Cum se implicã Societatea Naþionalã

de Medicina Familiei

în rezolvarea acestor probleme?

Societatea Naþionalã de Medicina Familiei(SNMF) se implicã de ani buni în tot ceea cereprezintã interesele medicilor de familie: înprimul rând cele profesionale, dar ºi celejuridice sau economice. În parteneriat cuFederaþia Naþionala a Patronatelor Medicilor deFamilie, am dus ºi ducem în continuare stindar-

dul specialitãþii pe care o reprezentãm. Amfãcut sute de pagini de documente, am adusargumente, am propus soluþii. Echipele noastreau „disecat” fiecare ordin, lege, normã... Amdepus în aceºti ani extrem de multe docu-mente, care ar fi ajutat foarte mult atât medicii,cât ºi pacienþii ºi chiar sistemul medical înansamblu. Am fost nevoiþi uneori sã ajungem îninstanþã. Vom încerca în continuare tot ceea ceeste necesar pentru specialitatea noastrã,colegii ºi pacienþii noºtri. Dar am prefera sãducem campanii de construire, de convingereºi nu rãzboaie.

Care au fost campaniile derulate de

Societatea Naþionalã de Medicina Familiei

pe parcursul acestui an ºi cu ce rezultate?

ªi în acest an am avut evenimente deosebite.O conferinþã naþionalã la Bucureºti, una la Iaºi,un curs legat de urgenþe la Bucureºti, multe alteevenimente regionale. Am inaugurat programe

Numai împreunã

putem deveni puternici!

Dr. Rodica Tãnãsescu Preºedinte AMFB, Preºedinte SNMF

www.amf-b.ro www.snmf.ro

Supliment MEDICAL MARKET - MEDICINÃ DE FAMILIE

Interviu

5

de educaþie pentru sãnãtatea pacienþilor ºi, nuîn ultimul rând, avem o platformã de e-Learningîn regim de gratuitate pentru toþi medicii defamilie din þarã, care se îmbogãþeºte treptat cunoi cursuri. Avem ºi un ziar propriu careîmplineºte un an... Toate eforturile noastre sereferã, în primul rând, la pregãtirea profesionalãa medicilor de familie ºi la crearea unei imaginicorecte a locului ºi rolului medicinei de familieîn sistemul de sãnãtate ºi în societate.

Ce proiecte aveþi în plan

pentru anul viitor?

Ne-am dori sa facem multe, însã rãmâne devãzut câte vom putea sã facem. ªi, sã vedemcum vor surmonta cabinetele noastre veºnicacrizã. Vrem sã continuãm sã ne implicãm încampanii educaþionale pentru prevenþie, sã neimplicãm în aducerea la zi a curiculei depregãtire în specialitate, sã ajutãm la elabo-rarea unor îndrumãtoare pentru practicieni, sãcontinuãm atât Agenda Medicului de familie,cât ºi ziarul nostru, ziarul mf...

De altfel, principala temã a ConferinþeiNaþionale de Medicina Familiei din acest an estepromovarea sãnãtãþii (de la prevenþie la trata-ment). De altfel, rolul medicilor de familie estede a ajuta la prevenirea unor boli cu ratã marede mortalitate în România: boli cardiovasculare,oncologice, traumatisme, boli respiratorii, diabetetc. Însã, în afara consilierii de fiecare zi din cabi-netele noastre, este nevoie de programe na-þionale de prevenþie serioase ºi coerente. Iarpentru acest lucru este nevoie sã se înþeleagãcã programele de sãnãtate nu se fac din mandatîn mandat, cã politicile de sãnãtate au legi pro-prii, care nu þin de politic. Prevenþia nu are rezul-tate rapide, e nevoie de un deceniu sau maimult ca ea sã dea rezultate concrete ºi de aceeadecidenþii nu prea au dat atenþie prevenþiei.

Conferinþa Naþionalã de Medicina

Familiei se desfãºoarã anual. Care au fost

concluziile conferinþei de anul trecut?

Conferinþa Naþionalã de Medicina Familieide la fiecare sfârºit de martie este organizatã

de SNMF. În fiecare an ajungem cam laaceeaºi concluzie: cã nu se poate fãrã asis-tenþã medicalã primarã, cã pacienþii noºtri suntindivizi, nu boli, cã ei au dreptul la o abordaremedicalã de secol XXI. ªi cã noi mai avemîntodeauna de învãþat...

Probabil cã ºi colegii din SocietateaAcademicã de Medicinã a Familiei, care orga-nizeazã în octombrie o conferinþã similarãajung cam la aceeaºi concluzie.

Medicina de familie se aflã la graniþa

dintre mai multe discipline. Este o

poziþie ingratã sau una privilegiatã?

Rãspunsul e simplu ºi greu în acelaºi timp.Caracterul profund interdisciplinar este o pova-rã, dar ºi o permanentã provocare. O povarã,cãci trebuie sã ne descurcãm cu orice pacient,cu orice boalã, cu indiferent câte patologii aso-ciate, fãrã sã dispunem de o dotare deose-bitã... Dar este ºi o provocare, cãci discer-nãmântul clinic, sinteza diagnosticã ºi terapeu-tica, comunicarea cu pacientul sunt cel maibine reprezentate în specialitatea noastrã.

Ce mãsuri consideraþi cã ar trebui luate

de cãtre autoritãþile competente pentru

ca medicina de familie sã nu mai fie

denumitã „Cenuºãreasa” medicinei?

Despre acest subiect am putea scrie paginiînregi. Pentru noi cel mai important este sã fimauziþi cu adevãrat... Sã fim auziþi, nu „consul-taþi” pentru o bifare formalã.

Care este, în prezent, numãrul medicilor

de familie din România?

Suntem aproximativ 11.800 de medici defamilie. Destui încã, dar pleacã mereu... iar din-tre medicii noi, puþini sunt cei care doresc sãprofeseze cu adevãrat medicina de familie,mulþi îºi schimbã imediat ce pot specialitatea.În România, media este de 1.800 de pacienþipe medic de familie. Din câte ºtiu eu, mediaeuropeanã este cam de 1.500 de pacienþi pemedic de familie.

Articole de specialitate

Ce ravagii face deshidratarea

Aproximativ 65% din organismul unui

adult este format din apã. La o greutate

de 70 de kilograme, o persoanã are nu

mai puþin de 45 de litri de apã! Cu toate

acestea, este suficient sã pierdem 2%

din aceastã cantitate pentru a ne

deshidrata. Consecinþele? Obosealã,

dureri de cap, iar în cazurile grave,

pierderea cunoºtinþei ºi chiar decesul.

Ce se întâmplã când pierdem

prea multã apãPericolul deshidratãrii existã în orice

anotimp, însã vara, din cauza temperaturilorridicate ºi a transpiraþiei mai abundente, risculeste mai mare. La acesta se adaugã ºi risculmai ridicat de contractare, în acest anotimp, atoxiinfecþiilor alimentare ºi a bolilor diareice,care duc la pierderi suplimentare de lichide ºide sãruri minerale.

Metabolismul devine lentCând în organism nu existã suficientã

apã, toate celulele au de suferit. Lichidelejoacã un rol extrem de important în proce-sele metabolice, iar în absenþa lor toateprocesele biochimice ºi energetice suntîncetinite. Digestia devine ºi ea mailentã ºi, cum apa este ca un com-

bustibil pentru arderea grãsimilor ºi caloriilor,îngrãsarea este iminentã. Nici toxinele nu maipot fi eliminate din organism în absenþa apei.Celulele corpului nostru conþin apa ºi „înoatã“în apã.

Între cele douã tipuri de apã existã unschimb de substanþe care purificã celulele ºi leajutã pentru buna funcþionare. Când apa esteinsuficientã, ele se intoxicã, iar consecinþa esteslãbirea sistemului imunitar ºi creºterea pre-

dispoziþiei la boli.Cercetãtorii au corelat

chiar hidratarea insufi-cientã cu un risc mai marede cancer de vezicã uri-narã ºi de colon, pentru

cã în aceste locuri seacumuleazã toxi-

nele. Efectele no-cive ale toxine-

lor sunt vizi-bile ºi pe ten.

Dr. Garofi[a Nicolaemedic primarmedicin/ de familie

OCTOMBRIE 2011 6


Acneea, eczemele ºi psoriazisul pot fi o altãurmare a hidratãrii insuficiente. La fel ºi ridurile,pielea uscatã ºi lipsitã de elasticitate, pentru cãlichidele sunt chiar mai importante decâtcremele de faþã.

Sunt favorizate infecþiile urinareBuna funcþionare a rinichilor depinde de ra-

portul nostru de apã. Deshidratarea favorizeazã infecþiile uri-

nare, formarea nisipului ºi a pietrelor la rinichi,iar în cazurile severe, poate avea o consecinþãcu potenþial fatal: insuficienþa renalã. ªi capa-citãþile noastre intelectuale au de suferit înlipsa unei hidratãri optime.

Este suficient sã pierdem numai 2% dincantitatea de lichide a corpului pentru a aveaprobleme de concentrare, tulburãri de memo-rie pe termen scurt ºi dificultãþi în a face cal-cule elementare. Aportul insuficient de lichidene priveazã ºi de energie.

Unele persoane sunt mai expuseRiscul de deshidratare este mai mare vara,

pentru cã pierdem mai multã apã prin transpi-raþie

Atleþii si toþi cei care fac sport. Mulþi dintrecei care fac miºcare afarã, în soare, nu reuºescsã suplimenteze aºa cum ar trebui pierderilemari de lichide ºi de sãruri minerale.

Vârstnicii. Senzaþia de sete nu mai apare lafel de prompt la vârste înaintate, ceea cecreºte riscul de deshidratare. De asemenea,multi vârstnici au probleme renale sau iaumedicamente care cresc diureza, cum este ºicazul antihipertensivelor. Uneori, le este teamãsã nu agraveze, prin consumul de lichide,incontinenþa urinarã, frecventã la ei.

Copiii. Rata lor metabolicã, adicã ritmul încare corpul consumã energie, este mai maredecât cea a adulþilor, ceea ce înseamnã cãorganismul foloseºte mai multã apã în timpularderilor. În plus, rinichii lor nu filtreazã apa lafel de eficient precum cei ai adulþilor.

Muncitorii în aer liber. Cei care lucreazã înconstrucþii, politiºtii de la circulaþia rutierã,poºtaºii ºi toate categoriile profesionale care-ºidesfãºoarã activitatea în cãldurã sunt expusela riscul de deshidratare.

Iatã semnele deshidratãrii!Ia masuri dacã-þi simþi buzele ºi limba

uscate, dacã ai dureri de cap, dacã te simþislãbit ºi obosit, dacã urina este închisã laculoare, dacã ai micþiuni la intervale mari detimp, dacã þi-e greaþã ºi ai crampe musculare!Deshidratarea severã mãreºte ritmul cardiac ºitensiunea arterialã ºi duce la confuzie, haluci-naþii ºi chiar la pierderea cunoºtinþei.

Deshidratarea pune în pericol

viaþa celor miciPotrivit pediatrilor americani de la

Universitatea „Loyola“ din Chicago, copiii suntexpuºi vara, ca urmare a deshidratãrii, la risculde rabdomiolizã, o boalã caracterizatã de dis-trugerea þesuturilor musculare striate, care secomplicã uneori cu insuficienþã renalã acutã.

Îþi poþi da seama cã un bebeluº sau uncopil este deshidratat dupã lipsa de chef dejoacã, dupã faptul cã udã mai puþin de ºasescutece pe zi sau, dacã este mai mare, dupãnumãrul redus de micþiuni (la un interval maimare de opt ore) ºi dupã lipsa lacrimilor atuncicând plânge.

Sursa: www.farmaciata.ro

Supliment MEDICAL MARKET - MEDICINÃ DE FAMILIE 7


OCTOMBRIE 2011 8

Binecunoscutul zgomot laringian „hic“,

adicã sughiþul, constã într-o inspiraþie

bruscã terminatã subit, ca ºi cum ar fi

împiedicatã de ceva. Se poate repeta

cu frecvenþã variatã ºi poate avea inten-

sitãþi variate. Uneori, sughiþul este abia

perceptibil, alteori poate fi însoþit de

tulburãri respiratorii, tulburãri de înghiþit,

regurgitaþii, cianozã, insomnii, neliniºte.

Mecanismul de producere a sughiþului esteinspiraþia spontanã provocatã de o contracþiebruscã a diafragmei cu spasm involuntar ºiclonic al acesteia. Oprirea subitã a inspiraþieicu zgomotul respectiv este cauzatã de con-tracþia clonicã a glotei ºi vibraþia corzilor vocalesub acþiunea curentului de aer, care, absorbitbrutal, trece vijelios prin orificiul glotic între-deschis.

Excitaþia declanºatoare se face prin stimuliinervoºi de la nivel visceral, periferic (diafrag-mã, stomac, pleure, abdomen), conduºi prinnervul frenic sau vag, pe cale umoralã (uree, îninsuficienþa renalã) sau prin stimuli careacþioneazã direct asupra centrilor nervoºi (pro-cese patologice cerebrale).

Cauzele sughiþuluiSe disting trei cauze principale ale sughiþului:1. Cauze locale organice care acþioneazã

reflex asupra centrilor sughiþului:distensia stomacului prin îngurgitarea ra-pidã, masivã (mese abundente), aerogas-trie, aerofagie, aerogastrocolie; ingestiede alimente picante, condimentate, al-cool, consum de lichide gazoase, reci saufierbinþi; gastrite, perforaþie gastricã cuperitonitã, ulcer duodenal, hernie diafrag-maticã, hernie hiatalã; pancreatitã, neo-

plasm pancreatic; afecþiuni intestinale(enterite, colite, parazitoze intestinale,ocluzie intestinalã); afecþiuni ale colecistu-lui; apendicitã acutã sau cronicã; litiazãrenalã, infecþii urinare; afecþiuni gineco-logice ºi sarcinã; peritonite, abcese sub-frenice; pneumonii de lob inferior, pleu-rezii, cancer pulmonar; pericardite uscatesau cu lichid; infarct miocardic posteriorsau inferior; tumori mediastinale, esofa-giene, diverticuli esofagieni, esofagite;emoþii; rar, pãrul în urechea externã, her-pes Zoster, varicelã, retenþia urinarã,postanestezie generalã.

2. Condiþii patologice generale, toxice, in-fecþioase, care acþioneazã asupra sughi-þului pe cale umoralã-sangvinã (uremie îninsuficienþa renalã, insuficienþa hepaticãgravã cu fenomene toxice, acidoacidozãdiabeticã, gutã, spasmofilie, alcoolismulacut).

3. Condiþii neuropatologice acþionand directasupra centrilor nervoºi superiori: ence-falie, hidrocefalie, hipertensiune intracra-nianã, tumori cerebrale, epilepsii, sifilis,afecþiuni psihiatrice.

Uneori nu se poate depista o cauzã a sug-hiþului. Atunci putem vorbi de sughiþ nevroticsau psihogen.

Este important de diferenþiat sughiþul cauzatde o situaþie benignã, incidentalã, legatã de ali-mentaþie (cantitatea, tipul alimentelor saulichidelor) faþã de situaþia în care sughiþul estedoar un simptom iniþial (în cadrul bolilor acutechirurgicale, neurologice, infecþioase sautumorale).

Tratamentul vizeazã în primul rând cauza.Chiar dacã aceasta nu se descoperã imediat,trebuie fãcut un tratament simptomatic, pentrucã sughiþul, pe lângã faptul cã este neplãcut,jenant, incomod, poate deveni o cauzã deprãbuºire a organismului, prin nealimentare,nesomn, neliniºte, suferinþã.

Metoda de tratamentMijloacele recomandate de tratament sunt

numeroase ºi se adreseazã în special nervilorfrenici ºi vagi, apoi sistemului nervos. Multemijloace sunt empirice sau semiempirice, toateîncearcã sã scurtcircuiteze reflexul de sughiþ,

Sughiþul


OCTOMBRIE 2011 10

sã rupã cercul vicios. Faptul cã sunt recoman-date atât de multe metode, aratã cã niciuna nuare o eficacitate unanimã (fiecare reuºind înanumite cazuri, eºuând în altele). Deaceea, este bine sã fie cunoscute cât maimulte, pentru a le putea încerca, pefiecare, la nevoie.

Mijloace simple, empirice: aspiraþie bru-talã de aer, oprirea prelungitã a respiraþieidupã o inspiraþie forþatã cu blocareadiafragmei, eventual cu urechile ºi nãrileastupate; respiraþii profunde, repetate înserie; puþin oþet sau zahãr pe limbã; gar-garã cu apã de la gheaþã sau cu bãuturãfierbinte; ingerarea unei mari cantitãþi deapã, cu înghiþituri forþate, repetate, cutrunchiul aplecat înainte; masaj intens, pro-fund în regiunea cervicalã, C 3, 4, 5, posteriorsau aplicarea pe ceafã, în aceastã zonã, de apãrece, gheaþã; compresia unui glob ocular sau aunui sinus carotidian; excitaþie nazalã saufaringianã cu o panã sau hârtie pentru a provo-ca strãnut; manevre de provocare a vomei; com-presie abdominalã, epigastricã, direct sau prinflexia genunchilor pe abdomen, aplicãri de com-prese reci sau calde pe abdomen.

Alte metode de terapieMetoda cea mai eficientã de tratament este

stimularea faringelui printr-o sondã introdusãnazal sau bucal, miºcatã de mai multe ori însus sau jos, ajungând pânã la vomã.Medicamentele recomandate sunt ºi elenumeroase, de exemplu oral: tinctura de valeri-anã eteratã, eter pe zahãr, picãturi de zahãr,vomitive.

Dintre metodele eroice enumerãm: simplapuncþie lombarã, anestezie generalã timp de30-60 minute, injecþie intravenoasã cu meto-clopramid, somnoterapie, psihoterapie. În cazde rezistenþã mare, ca ultime mijloace, pot fiaplicate atacul frenicului prin novocainizare(blocaj prin infiltraþie sau alcoolizare saufrenectomie stânga, apoi dreapta).

Evident cã un sughiþ provocat de o cauzãbanalã trebuie sã cedeze dupã un timp la una

dintre aceste manevre sau la medicaþiile demai sus, iar uneori cedeazã spontan. Dacãpersistã sau tinde sã se cronicizeze,denotând astfel o cauzã permanentã maimult sau mai puþin gravã, atunci gãsireaacesteia ºi înlãturarea sau anihilarea eidevin imperioase. ªi în aceste cazuri, pen-tru uºurarea episodicã a suferinþei bolnavu-lui, se pot aplica ºi mijloacele terapeuticesimptomatice mai sus menþionate.

Dr. Garofiþa Nicolaemedic primar

medicinã de familieSursa: www.farmaciata.ro

Tinctura de valerianã eteratã este ºi ea o variantã în terapia împotriva sughiþului


Povestea începe în anii ‘50, când

un suedez care avea sã devinã

un nume celebru în medicina

contemporanã, deºi nu era medic,

Arne Larsson (1915-2001), a fost

afectat de o boalã teribilã la

vremea respectivã: bloc atrioven-

tricular total cu crize Adams-Stokes

în atacuri repetate. Departe de

a bãnui cã avea sã devinã faimos

în întreaga lume ºi cã va intra

viu în noul mileniu, Arne Larsson

era convins cã, dimpotrivã, viaþa

sa avea sã se sfârºeascã prematur

ºi groaznic în cel mai scurt timp,

medicaþia ºi alte terapii ale vremii

nefiindu-i de folos.

Else-Marie, soþia lui Arne, într-o stare dedisperare extremã, auzind de experimentelecu electricitate pe miocardul animalelorfãcute la spitalul Karolinska, l-a abordat pedeja vestitul chirurg Ake Senning (1915-2000) ºi pe nu mai puþin vestitul inginer RuneElmquist (1906-1996), de al cãrui nume seleagã multe invenþii, implorându-i sã-i salvezeviaþa soþului ei.

Multe dintre evenimentele care au schim-bat soarta omenirii s-au desfãºurat nu pe câm-purile de luptã sau în sãlile de conferinþã, ci înlocuri mult mai banale: dormitoare saubucãtãrii. Astfel, ºi firul naºterii stimulatoruluicardiac s-a mutat din dormitorul suferinþei luiArne Larsson în bucãtãria lui Rune Elmquist,unde a apãrut efectiv pe lume în 1958. La“naºtere” avea mãrimea unui puc de hochei ºiconþinea 2 tranzistori. Cea mai mare problemãera însã bateria: mare, din nichel-cadmiu.

Aºa s-a ajuns ca primul stimulator cardiacpermanent endocardic sã fie implantat, la 8octombrie 1958, de chirurgul Senning pacien-tului Larsson. ªtim cu toþii cã fericirile pro-funde dureazã puþin: cea a lui Larsson a þinut3 ore, dupã care stimulatorul proaspãtimplantat a încetat sã funcþioneze. Dar, cinesã se mãsoare cu Rune Elmquist? Ca atare, 9octombrie 1958 a devenit ziua în care s-adesfãºurat prima înlocuire a unui stimulatorepuizat. Acesta a þinut mai mult ºi a fosturmat de un lung ºir de alte stimulatoare:

Dr. Sorin Micu Medic primar cardiologCLINICCO® Brasov www.clinicco.ro

Din sipetul cu comori

al stimulãrii cardiace

OCTOMBRIE 2011 12


Arne Larsson a schimbat nu mai puþin de 22de-a lungul vieþii sale ºi a devenit avocatulacestei cu totul speciale terapii.

De atunci stimulatoarele cardiace audevenit parte curentã a terapiei bolnavului car-diac, iar complexitatea lor este dublatã deminiaturizarea marcatã ºi extinderea ariei deindicaþii. De aceea, este regretabil cã, în acestdomeniu, ecuaþia bloc atrioventricular total cusincope = stimulator cardiac unicameraldescrie, când o face, tot domeniul. Situaþiaeste mult mai complexã, iar beneficiile pacien-tului , în paralel cu ale medicului curant, fieacesta specialist sau medic de familie, suntmult mai extinse.

Iatã, spre exemplu, apariþia stimulatoruluibicameral, care stimuleazã secvenþial atriul ºiventriculul, reproducând aproape perfect situ-aþia unei conduceri atrioventriculare naturale,a adus beneficii marcante: ignorarea con-tribuþiei atriale la funcþionarea globalã a inimii,aºa cum se întâmplã în cazul stimulatoruluiunicameral ventricular, duce nu doar la apariþiaaºa-numitului ”sindrom de pacemaker”(mani-festat prin dispnee, fatigabilitate, palpitaþii,hipotensiune arterialã, chiar sincope), ci ºi laincidenþa crescutã a fibrilaþiei atriale, a insufi-cienþei cardiace, a accidentului vascular cere-bral ºi, în final, la reducerea duratei de viaþã. ªitoate acestea la un pacient care aparent are ofrecvenþã cardiacã normalã generatã de stimu-latorul ventricular! Iatã ce consecinþe poateavea excluderea aparent modestei funcþii atri-ale ºi ”economia” prost înþeleasã (stimulatorulunicameral fiind, evident, mai ieftin).

AAººaaddaarr,, oorrii ddee ccââttee oorrii eexxiissttãã ppããssttrraattãã

ffuunnccþþiiaa eelleeccttrriiccãã aa aattrriiuulluuii ((aaddiiccãã nnuu aavveemm ffiibbrrii--

llaaþþiiee aattrriiaallãã ppeerrmmaanneennttãã)),, iiddeeaallãã eessttee aabboorr--

ddaarreeaa ccoonnccoommiitteennttãã aa aacceesstteeiiaa îînn ccaazz ddee ssttii--

mmuullaarree ccaarrddiiaaccãã ppeerrmmaanneennttãã,, pprriinn uuttiilliizzaarreeaa

ssttiimmuullaattooaarreelloorr bbiiccaammeerraallee..

Iar dacã patologia pacientului este boalãde nod sinusal (cu sau fãrã sindrom bradi-cardie-tahicardie), cu atât mai mult pãstrareaºi abordul electric al atriului, cheia de boltã aacestei suferinþe, se impune. Mai ales cã, înprezent, existã stimulatoare cardiace care au,pe lângã banala funcþie de stimulare a cordu-lui, ºi funcþii cu totul particulare: cele de pre-venþie ºi terapie a fibrilaþiei atriale. Printr-unmod particular de funcþionare care nu este per-ceput de bolnav, aceste sisteme pot preveni ºichiar trata, în primele momente aledeclanºãrii, aritmii supraventriculare, respec-tiv temuta fibrilaþie atrialã. De ce temutã?Pentru cã, în prezent, nu are soluþie terapeu-ticã universalã ºi eficientã ºi, în pofidaaparentei ingenuitãþi, scurteazã durata deviaþã. Iar despre alterarea confortului acesteia,incluzând aici ºi posibilitatea accidentului vas-cular cerebral, nu are rost sã mai vorbim.Oricine este implicat în practica medicalãcunoaºte prea bine aceste lucruri.

Pânã ºi sincopa vasovagalã, în forma sacardioinhibitorie, ºi-a gãsit soluþia de stimulare:sisteme care pot decela o modificare în impe-danþa intracardiacã, generatã de influenþe alesistemului nervos vegetativ, pot interveni dintimp ºi împiedica apariþia sincopelor.

Iar când toate aceste sisteme pot fisupravegheate de la distanþã, prin accesorii detipul telefonului celular, situaþia devine chiarincredibilã. Cu toate acestea, este practicanoastrã curentã, nu secvenþe dintr-un optimistºi naiv film SF.



OCTOMBRIE 2011 14

De secole, terapiile tradiþionale fac parte efec-tiv din modul de viaþã al unor populaþii, dar ele suntacceptate mai mult sau mai puþin de comunitateamedicalã, deoarece rezultatele terapeutice suntmai dificil de monitorizat.

Potrivit OMS, medicina tradiþionalã se referã lametodele, abordãrile, cunoºtinþele ºi credinþelemedicale care folosesc preparate pe bazã deplante, animale sau minerale, terapii spirituale,tehnici manuale ºi exerciþii, aplicate combinat saunu pentru a trata, diagnostica sau preveni bolilesau pentru a menþine starea de sãnãtate. Multeþãri folosesc metodele de tratament tradiþionale camedicinã de bazã, uneori cu rezultate superioarecelor obþinute prin medicina alopatã, un exemplumarcant este medicina tradiþionalã chinezã.

Popularizarea incorectã a terapiilor naturistepoate duce însã la formarea unei aure de„panaceu” în jurul acestora, ca fiind miraculoase,vindecând orice ºi oricând. De aceea, se insistã pe

folosirea termenului de terapii complementare,adicã metode de tratament care pot fi folosite, înanumite cazuri, alãturi de terapiile clasice sau dealte terapii complementare.

Specialiºtii insistã în precizarea cã terapiilenaturiste nu pot vindeca absolut orice, de exempluforme avansate de cancer sau urgenþe medico-chirurgicale, dar ei explicã modul cum acestea potajuta. Medicina tradiþionalã abordeazã corpuluman ca pe un complex de sisteme interdepen-dente, care trebuie tratat ca un tot, pe o lungãperioadã de timp.

Multe metode tradiþionale sunt legate de dietãºi de suplimente alimentare. De exemplu, dietaîntâmplãtoare poate avea un impact negativ asu-pra inimii ºi sistemului cardiovascular.

NNiivveelluull rriiddiiccaatt aall ccoolleesstteerroolluulluuii,, tteennssiiuunneeaa aarrttee--rriiaallãã ccrreessccuuttãã,, ddiiaabbeettuull ººii oobbeezziittaatteeaa, toate acesteapot fi preîntâmpinate cu ajutorul unei diete echili-brate ºi sãnãtoase.

Persoanele cu probleme cardiace ar trebui sãse supunã unei „ddiieettee ppeennttrruu iinniimmãã”, din care sãnu lipseascã uulleeiiuull ddee ppeeººttee,, ccaarree ccoonnþþiinnee OOmmeeggaa--33, substanþã care aduce beneficii remarcabile pen-tru inimã ºi nu numai. Uleiul de peºte poate fi con-siderat un apãrãtor al inimii, în particular, ºi alsãnãtãþii, în general. Are în compoziþie acizi graºipolinesaturaþi Omega-3, cei mai importanþi fiindacidul EPA (eicosapentaenoic acid) ºi acidul DHA(docosahexaenoic acid).

Acizii graºi nesaturaþi din uleiul de peºte auefecte sistemice, dintre cele mai importante fiindeeffeecctteellee aannttiiiinnffllaammaattooaarree (prin componenta EPA),ºi sunt recomandaþi pentru reducerea durerilorreumatismale. Astfel, dupã câteva luni de curã cuulei de peºte, durerile matinale se diminueazã,constatându-se ameliorãri semnificative înanchilozãri, dureri articulare,redoare matinalã.

Uleiul de peºte, prin componenta DHA, esteimportant pentru ffuunnccþþiiiillee cceerreebbrraallee (intrã în com-

poziþia membranelor celulare ºi a peste 60% din

lipidele din creier) ºi ale sistemului nervos, în ge-

neral, contribuind la menþinerea stãrii de bine a

creierului. De asemenea are acþiune antidepresivã

Terapii tradiþionale:

Omega-3 pentru inimã, creier ºi articulaþii


ºi antimaniacalã, fiind ºi un bun stabilizator al

dispoziþiei. El ajutã la reducerea deficitului de

atenþie, a problemelor de învãþare, precum ºi la îm-

bunãtãþirea comportamentului manifestat prin

impulsivitate, anxietate, accese de furie ºi a prob-

lemelor cu somnul.

Eficacitatea suplimentãrii dietei cu ulei depeºte de bunã calitate, atât la copii, cât ºi la adulþiºi la vârstnici se regãseºte la toate nivelurile:� mãreºte rezistenþa organismului la infecþii,� echilibreazã sistemul imunitar, având efecte deo-

sebite în afecþiunile autoimune (astm bronºic,artritã reumatoidã, sclerozã multiplã, psoriazis) ºiîn alte afecþiuni imunitare,

� încetineºte evoluþia procesului de îmbãtrânire,dând un plus de vitalitate,

� constituie un adevãrat combustibil pentru creier,ameliorând sindromul de obosealã cronicã,

� scade nivelul colesterolului ºi al trigliceridelor,� are acþiune hipoglicemiantã,� reduce vâscozitatea sângelui, contribuind astfel

la îmbunãtãþirea circulaþiei sanguine ºi lacreºterea aportului de oxigen în þesuturi.

� împiedicã agregarea trombocitarã, scãzândriscul de aterosclerozã ºi hipertensiune arterialã.

Prin toate aceste proprietãþi, uleiul de peºteoptimizeazã starea de sãnãtate, evitând îmbol-nãvirea, lucru dovedit de numeroase studii experi-mentale, de tomurile de cãrþi scrise despre cele-brul deja Omega-3, precum ºi de buna stare desãnãtate a populaþiilor nordice, care au o hranãbazatã pe consumul de peºte ºi, mai nou, pe con-sumul de suplimente alimentare, de calitate supe-rioarã, din uulleeii ppuurr ddee ppeeººttee OOmmeeggaa--33. De notat cã,acizii graºi Omega-3 se regãsesc atât în uleiul dinficat de cod, alãturi de vitaminele D ºi A, cât ºi înuleiul de peºte simplu, denumit generic Omega-3.

Uleiul din ficat de cod, datoritã conþinutului devitamine D ºi A este terapia tradiþionalã, naturalãde prevenire a rahitismului, cu dublul efect, atâtpentru oase, cât ºi pentru dezvoltarea funcþiei cog-nitive a copiilor. Aºadar, redescoperirea remediilortradiþionale se poate dovedi soluþia multor proble-me de sãnãtate, fãrã efecte secundare notabile.

Pentru sãnãtatea naturalã a întregii familii,pentru virtuþile sale nutritive, energetice ºi terapeu-tice, Omega-3 ar trebui sã fie o constantã esenþialãa vieþii noastre de zi cu zi.

BBoonnuuss ssppeecciiaall mmeeddiiccii:: TTrraannssppoorrtt ggrraattuuiitt llaa ccoommaannddãã ppee wwwwww..ssaaggaassaannaattaattee..rroo

C DC D

bazã de dat

bazã de date e

MEDICAL MARKETCD bazã de date!BBaazzaa ddee ddaattee mmeeddiiccaallãã ccoonnþþiinnee::

�� spitale (date contact, lista medici, dotãri, servicii medicale prestate)

�� centre ºi cabinete medicale private�� medici de familie�� stomatologii�� farmacii�� furnizori de aparaturã ºi consumabile medicale�� selecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,

judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument medical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumireaunitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

�� selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.

CCoommeennzzii llaa 00778855..224400..113300 cchhrriissttiinnaa..ttaannaasseessccuu@@ffiinnwwaattcchh..rroo


OCTOMBRIE 2011 18

Diabetul... o boalã incurabilãDiabetul ne-a integrat în Europa. Suntem în top al/turi de nem[i, care au 4 milioane de suferinzi. Se spune c/ este boala oamenilor "dulci", dar, de cele mai multe ori, se declan]eaz/ pe fondul unor depresii sau ]ocuri emo[ionale. Alimenta[ia plin/ de E-uri ]i abuzul de medicamente prezint/, de asemenea, riscuri enorme. Mul[i se duc ladoctor pentru o migren/ sau insomnie ]i, odat/ cu medica[ia, primesc ]i un… diabet.

Spiriduº EX

430 lei

Spiriduº 4X4

690 lei

Spiriduº DEL

560 lei

Spiriduº HCX

740 lei

QM Electronic021- 240 06 46021- 242 67 41

site: www.qme1995. ro sau www.spiridus.roPentru vânz/ri în rate suna[i la num/rul de telefon 021-683 40 32

Aparatul are avizul Ministerului S/n/t/[ii

S-a crezut cã tratamentul cu insulinã pen-tru menþinerea glicemiei în parametri normalirezolvã problema, dar s-a vãzut cã în acelaºitimp o ºi agraveazã, atrofiind funcþiile pancrea-sului. Sunt diabetici care, prin dietã, îºi asigurão valoare optimã a glicemiei, dar cu toate aces-tea starea lor de sãnãtate suferã o deteriorareconstantã. Circulaþia sanguinã se prãbuºeºte,sunt afectate vãzul, simþul tactil, iar starea psi-hicã devine din ce în ce mai labilã.

Ce este de f/cut sau dac/ este ceva de f/cut??Terapia ELF (Extremely Low Frequency),

lansatã pe plan mondial, în secolul XX, deaparatul românului Vasile Robescu -Magnetodiaflux -, a avut un rol deosebit deimportant în menþinerea stãrii de sãnãtate aromânilor în perioada comunistã. Ea ºi-ademonstrat eficienþa în situaþii dintre cele maidiverse. Insomnia, nevrozele, durerile articu-lare, artrita, osteoporoza, afecþiunile cardiovas-culare, circulaþia sanguinã deficitarã, disfuncþi-ile sexuale, afecþiunile ginecologice, tulburãrile

endocrinometabolice, adicã tot ce începe sãînsoþeascã un bolnav de diabet, sunt amelio-rate, multe dintre ele chiar vindecate. Prin acþi-unea pulsurilor electromagnetice de foartejoasã frecvenþã au loc modificãri energetice lasuprafaþa celulelor biologice, modificãri ce ducla activarea schimburilor prin membranã,creºterea vascularizaþiei ºi întãrirea sistemuluiimunitar. Cât de importante sunt aceste lucruripentru un bolnav de diabet numai el ºtie.

Intensificarea metabolismului celular redãºi ºansa ca celulele pancreatice sã mãreascãproducþia de insulinã în organism ºi astfel sãfie redusã glicemia.

Toate acestea au fost demonstrate destudii fãcute în þara noastrã de eminenþi spe-cialiºti - printre care prof. dr. Tr. Dinculescu, dr.A. Macelariu - ºi confirmate pe plan mondial.

Spiriduºul, aparatul de fizioterapie carenu cântãreºte mai mult de 40 grame, vãaduce terapia ELF acasã. La un preþ începândde la 430 lei, el poate fi ºansa dvs. pentru auita de diabet.



19

Pânã nu de mult se considera cã în timpul

somnului organismul intrã într-o stare de

relaxare, iar consumul de energie se

reduce la minimum. S-a constatat însã cã

lucrurile nu stau aºa. Intervalele de somn

profund caracterizate de emisia undelor

cerebrale delta (1-4Hz) sunt perioade

active ale organismului ce implicã un con-

sum energetic ridicat. De ce mobilizeazã

corpul atâta energie pentru aceste

momente putem înþelege mai uºor

plecând de la modelul oriental al struc-

turãrii fiinþei umane. Acesta presupune

existenþa a cel puþin trei ”corpuri”:

-- MMeerr,, ccoorrppuull ddee lluummiinnãã;; aauurraa,,-- KKaa,, ccoorrppuull iinnffoorrmmaaþþiioonnaall;; ssuufflleett,, ssppiirriitt,,--BBaa,, ccoorrppuull bbiioollooggiicc;; mmaatteerriiaall,,

BBaa,, ccoorrppuull mmaatteerriiaall,, este caracterizat de totceea ce se întâmplã la nivel electromagnetic,celular. Este, din pãcate, singurul de care cei maimulþi dintre noi suntem conºtienþi.

KKaa,, ccoorrppuull iinnffoorrmmaaþþiioonnaall,, este caracterizat denivelul fizic neutrinic ºi cuprinde tot universul deinformaþii necesare funcþionãrii celui material,biologic. Biserica ne aminteºte de el atunci cândvorbeºte despre suflet, spirit.

MMeerr,, ccoorrppuull ddee lluummiinnãã,, aauurraa,, este un câmp elec-tromagnetic interferenþial staþionar ºi are rolul dea face cuplarea între cele douã. Îl gãsim zugrãvitîn icoane în jurul sfinþilor, atât în religia creºtinãcât ºi în cea musulmanã, hindusã sau budistã.

Un cuplaj (în sanscritã, Yoga) cât mai bun întrecorpul material ºi cel informaþional conduce la ostare de sãnãtate optimã.

Cromoterapia, folositã de mii de ani de civiliza-þii mai puþin evoluate, am fi tentaþi sã spunem,ascunde un mare secret. Cu cât aura, corpul deluminã, Mer, care reprezintã þinta cromoterapiei,este mai puternicã, cu atât informaþia aflatã în Ka,

corpul informaþional, este mai corect respectatãîn organismul fiinþei. Dar, ce este aura? Studiilefãcute de-a lungul secolelor XIX ºi XX au dus laconcluzia cã aura este un câmp electromagneticinterferenþial rezonant, care pãtrunde ºi învãluieorice structurã biologicã.

Ea are rolul primordial în transmiterea ºi pãs-trarea datelor stocate în corpul informaþional, Ka,relativ la arhitectura spaþiotemporalã necesarãexistenþei fiinþelor în plan material. Aici gãsiminformaþiile începând cu structurarea ADN-ului,pânã la ritmurile metabolice.

- o ºansã imensã pentru sãnãtatea noastrã -


OCTOMBRIE 2011 20

Cromoterapia poate însemna un mare pasînainte în medicina actualã. Din pãcate, astãzi,majoritatea formelor de tratament recuperatorsunt încã dominate, la începutul mileniului III, dechimismul primitiv al medicinei alopate, propus ºisusþinut de marile concerne farmaceutice occi-dentale…

Aparatele Spiriduº HC sunt instrumente foarteputernice în menþinerea funcþionalitãþii corpuluidvs. la parametri optimi. Combinând terapia înpulsuri magnetice cu cromoterapia modulatã îndomeniul ELF de frecvenþe, Spiriduºul HC asigurãun pompaj energetic atât în fiziologic, corpul bio-logic, Ba, prin terapia în pulsuri magnetice, cât ºiîn Mer, aurã, biocâmp, aºa cum numesc oameniide ºtiinþã filoruºi corpul de luminã.

Aura fiind un câmp electromagnetic interfe-renþial rezonant, este caracterizatã de zone tridi-mensionale de maxim ºi minim ale valorilor inten-sitãþii câmpului. La un contrast bun, raport ma-xim-minim corespunzãtor, aura, biocâmpul, corpulde luminã, Mer etc. asigurã un transfer optim alinformaþiei din corpul astral, suflet, Ka etc. în celmaterial, electromagnetic, biologic, Ba etc.

În cazul unei aure dezechilibrate, cu un con-trast prea mic sau prea mare în anumite domeniide frecvenþã, culori, încep sã se manifeste mal-funcþionalitãþi fiziologice. Maximele electromag-

netice ale aurei, care asigurã catalizarea reacþiilorfizico-chimice din organismele biologice, pot fiprea slabe sau prea intense. Dinamismul reacþi-ilor metabolice, asigurat de frecvenþele specificeactivitãþii ADN-ului, de generare ºi selectare astructurilor proteice, enzimatice etc., corespun-zând ciclurilor fizico-chimice celulare, poate fi ºi elperturbat.

Totalitatea proceselor fizico-chimice metabolicecelulare este caracterizatã de un spectru defrecvenþe electromagnetice de emisie ºiabsorbþie, care au rolul de a întreþine integritateaMer, aurei, biocâmpului etc. Când ritmul acestorprocese scade sau este prea rapid, aura, deasemenea are de suferit. Chakrele nu mai auviteza de rotaþie optimã, în exprimare orientalã.

În acest caz, putem interveni din exterior cu oradiaþie electromagneticã corespunzãtoare,care sã restabileascã parametrii optimi ai aurei.Acest lucru îl realizãm folosind Spiriduºul HC.Radiaþia electromagneticã emisã de aparat înfrecvenþe adecvate readuce în aurã, biocâmp,Mer, corpul de luminã etc. contrastul ºi ritmurilecare asigurã buna funcþionalitate a organismuluibiologic uman.

Alexandru MuºatDistribuitor: QM Electronic:

tel:021/240.06.46; 021/242.67.41;www.qme1995.ro: www.spiridus.ro


OCTOMBRIE 2011 22

Boala coronarianã este consideratã ”inamiculnumarul 1” al zilelor noastre ºi rãmâne cea maifrecventã patologie suferitã de pacienþii care seadreseazã cardiologului sau chirurgului cardiac.Întrebarea cu care se confruntã cel mai des unchirurg cardiac ºi la care trebuie sã rãspundãeste ”are acest pacient indicaþie de by-passaorto-coronarian?”.

De multe ori primul contact între chirurg ºipacientul cu boala coronarianã este reprezentatde o angiogramã coronarianã. Cu toate cã aspec-tul anatomiei arterelor coronare este esenþial înstabilirea oportunitãþii ºi modalitãþii de efectuarea unei revascularizãri miocardice, trebuie luate încalcul ºi prezentarea clinicã a pacientului precumºi rezultatele testelor neinvazive pentru a carac-teriza implicaþiile fiziopatologice ale aspectuluiangiografic ºi impactullor asupra prog-nosticului. Siste-mul propus deS o c i e t a t e aCanadianã deCardio log iepentru grada-rea severitãþiiclinice a angineipectorale este ac-ceptat pe scarã lar-gã. Din pãcate anginapectoralã este un feno-men foarte subiectiv atâtpentru pacient cât ºi pentru me-dic ºi poate exista o corelaþie foarteslabã între simptome ºi ischemie, în spe-

cial la diabetici care prezintã ischemie silenþioa-sã. Electrocardiograma este obligatorie ºi poateindica ischemie miocardicã atunci când esteanormalã, dar nu demonstreazã semne patogno-monice la jumãtate din pacienþii cu anginã sta-bilã de efort. Electrocardiograma de stress esteun test simplu ºi ieftin, deci util ca metodã descreening, ºi aduce informaþii suplimentaredespre severitatea bolii ºi prognosticul acesteia.Din nefericire la mulþi pacienþi nu se poate obþinefrecvenþa cardiacã doritã datoritã beta-blocãriisau toleranþa fizicã le este limitatã datoritãcomorbiditãþilor, aceasta îngrãdind utilizarea tes-tului la aceºti pacienþi care sunt de multe ori curisc crescut. Scintigrafia de perfuzie miocardicãcu thalium-201 sau techneþiu-99m poate fi utilãla pacienþii cu electrocardiograma de repausanormalã. Demonstrarea unui defect reversibilde perfuzie comparând imaginile obþinute dupãinjectarea trasorului la stress maxim cu imaginilede repaus este un indicator de ischemie, deci deviabilitate, în timp ce un defect ireversibil indicã ocicatrice non-viabilã. Ecocardiografia de repausare un loc bine stabilit în algoritmul de evaluare astructurii ºi funcþiei cardiace, iar ecocardiografiade stress câºtigã tot mai mult teren în aprecierea

viabilitãþii miocardice. Creºterea iniþialãa contractilitãþii la administrarea

de dobutaminã urmatã descãdere este diagnosticãpentru ischemie miocardicã(ºi deci viabilitate).

Odatã stabilitã necesi-tatea realizãrii unei proceduri

de revascularizare miocardicãse cere elaborarea strategiei de

realizare a acesteia ºi deci rãspun-sul la întrebarea: angioplastie percu-

tanatã (PTCA) cu sau fãrã implantare destent sau by-pass aorto-coronarian? Dupã

studierea coronarografiei se elaboreazã un”scor lezional” care calificã pacientul pentru oprocedurã de revascularizare intervenþionalã sau

Dr. Cosmin OlariuMedic specialist chirurgiecardiovascular/CLINICCO® Brasov www.clinicco.ro

Cardiopatia ischemicã

ºi by-passul aorto-coronarian

Cardiopatia ischemicã este o

tulburare a funcþiei cardiace

determinatã de dezechilibrul între

fluxul sanguin coronarian ºi nece-

sitãþile miocardice, dezechilibru

produs de modificãri în circulaþia

coronarianã ºi care conduce

spre ischemie

miocardicã.



23

chirurgicalã. În principiu candidaþii pentru by-pass aorto-coronarian sunt pacienþii cu: leziunede trunchi principal al coronarei stângi, boalacoronarianã multivascularã precum ºi orice tiparlezional care nu se preteazã la angioplastie per-cutanatã (stenoze situate în bifurcaþii, leziunilungi, calcificãri severe). Tot aici se încadreazã ºipacienþii care necesitã oricum o intervenþiechirurgicalã pe cord pentru o altã patologie.

By-passul aorto-coronarian poate fi efectuat cucordul oprit, cu ajutorul aparatului de circulaþieextracorporealã (CEC) sau pe cord bãtând,ambele procedee trebuind sã respecte principiulrevascularizãrii complete (toate vasele cu stenozãsemnificativã ºi cu mai mult de 1 mm diametru).Diferenþa dintre cele 2 pro-ceduri este datã deoprirea cordului ºitrecerea pe circu-laþie extracorpo-realã care ex-pune pacientulla anumite ris-curi ºi compli-caþii (sindrominflamator sis-temic postCEC,risc mai mare desângerare, compli-caþiile incanulãrii etc),însã partizanii efectuãriioperaþiei în CEC susþin cãanastomoza efectuatã cu cor-dul oprit este calitativ superioarã ºicã poate fi abordatã orice zonã a cordu-lui. Cu ajutorul tehnicilor moderne de stabilizare azonei de lucru (de tip Octopuss ºi Star Fish) revas-cularizarea miocardicã pe cord bãtând nu arepractic nici o contraindicaþie ºi fereºte pacientulde toate complicaþiile legate de CEC, dar necesitão experienþã superioarã din partea chirurgului, otehnicã minuþioasã ºi o colaborare perfectã cumedicul anestezist, mortalitatea în centrele cuexperienþã fiind de sub 2%.

Grefoanele utilizate cel mai frecvent suntarterele mamare interne (stângã ºi dreapta) ºivena safenã internã ºi mai rar artera radialã,artera gastroepiploicã, vena safenã externã, uti-lizarea altor grefoane fiind anecdoticã.

În ultimii ani se încearcã realizarea unei revas-cularizãri, predominant dacã nu exclusiv, cu aju-torul grefoanelor arteriale prin utilizarea ambelorartere mamare interne (preferabil ”in situ”),datoritã permeabilitãþii superioare în timp a gre-foanelor arteriale faþã de cele venoase (arteramamarã internã stângã are o ratã de permeabi-litate de 80-90% la 10 ani iar un grefon venossafen de 40-60% la 5 ani).

ÎÎnn ccoonnsseecciinnþþãã rreezzuullttaatteelleeaabboorrddããrriiii mmooddeerrnnee aa ppaacciieennttuu--

lluuii ccoorroonnaarriiaann pprriinn rreeaalliizzaarreeaarreevvaassccuullaarriizzããrriiii aarrtteerriiaallee ccoomm--

pplleettee ppee ccoorrdd bbããttâânndd ssuunntteexxcceelleennttee ccuu oo mmoorrttaalliiaattee ººii

mmoorrbbiiddiittaattee ppeerriiooppeerraattoorriieemmiiccãã ººii ccuu uunn pprroonnoossttiicc ppee tteerr--mmeenn lluunngg eexxcceelleenntt,, oo ccrreeººtteerree

aa ccaalliittããþþiiii vviieeþþiiii ººii oo iinnsseerrþþiieessoocciiaallãã rraappiiddãã ººii ccoommpplleettãã..


OCTOMBRIE 2011 24

Zona Zoster, contagioasã ºi dureroasã

Herpesul Zoster este o boalã infecto-

contagioasã, determinatã de virusul

varicelo-zosterian, acelaºi virus care

provoacã varicela. Afecþiunea se carac-

terizeazã prin inflamaþia unuia sau a

mai multor ganglioni ºi a rãdãcinilor

nervoase senzitive respective, iar

clinic, printr-o erupþie eritematovezi-

culoasã, însoþitã de dureri vii, cu

topografie limitatã (de unde,

denumirea de zona Zoster).

Virusul varicelo-zosterian persistã timpîndelungat (probabil toatã viaþa) în organismulpersoanelor care au suferit de o varicelã tipicãsau de o infecþie inaparentã. Se realizeazã ast-fel o infecþie persistentã, localizatã în gan-glionii nervoºi spinali sau în cei omologi ainervilor cranieni.

Dupã varicelã, sistemul imuni-tar este suficient de puternic pen-tru a împiedica o recidivã, darinsuficient pentru a suprima per-sistenþa virusului în ganglioni saurãdãcinile nervoase. De aici, încondiþiile scãderii imunitãþii (stres,efort fizic mare, intercurente respi-ratorii, traumatism), infecþia sepoate reactiva realizând un tabloude herpes Zoster. Herpes Zosterreprezintã deci o reactivare a uneiinfecþii latente cu virus varicelo-zosterian (ºi nu o reinfecþie),varicela fiind rãspunsul clinic pri-mar, iar herpes Zoster, mani-festarea tardivã a infecþiei latente.

Contagiozitatea herpesuluiZoster este sigurã. Bolnavul cu

herpes Zoster poate declanºa o epidemie devaricelã dacã se aflã în contact cu copii recep-tivi la varicelã. Frecvenþa bolii este mai mare laadulþi ºi bãtrâni (90%), iar la copii apare foarterar (5% din totalul cazurilor).

Tabloul clinicDebutul bolii este variat - de obicei câteva

zile este precedat de obosealã, cefalee, febrã.Simptomul principal este durerea, foarte inten-sã, resimþitã ca o arsurã sau ca o înþepãturã petraiectul pe care va apãrea erupþia. Durereaputernicã precede apariþia erupþiei, ceea cepoate duce la erori de diagnostic (apendicitã,pleuritã) ºi poate fi însoþitã de durere la atin-gere. Durerea poate persista sãptãmâni ºichiar luni, mai ales la vârstnici, la care poatedetermina ºi tulburãri psihice. Inflamaþia gan-glionilor regionali poate preceda, de aseme-nea, erupþia.

Când apare, erupþia este delimitatã la o ariecutanatã, iritatã de nervii ce aparþin unei


Debutul bolii este variat, de obicei câteva zile este precedat de obosealã, cefalee, febrã.Pentru calmarea durerilor se recomandã antiinflamatoarele, antialgicele, vitaminele din grupul B.

rãdãcini nervoase senzitive sau grup de rãdãci-ni nervoase (distribuþie radicularã). Erupþia seopreºte la linia medianã, leziunile fiind unila-terale. Iniþial, apar niºte pete roºii, care setransformã ulterior în vezicule. Conþinutul ve-ziculelor se tulburã, apoi se usucã, transfor-mându-se în cruste. Acestea persistã 10-14zile, apoi se desprind lãsând o depigmentarecentralã ºi o hiperpigmentare perifericã.

Caracteristicã este topografia radicularã aerupþiei în formã de benzi (aspect zonal, în cen-turã sau în chingã) suprapusã pe suprafaþa deinervare senzitivã cutanatã a rãdãcinii saurãdãcinilor afectate de virus (de exemplu,toracic, cervical, abdominal, în zona mem-brelor). Evoluþia zonei Zoster dureazã între 2 ºi4 sãptãmâni, pânã la vindecarea leziunilorcutanate.

Complicaþiile pot fi locale (suprainfectarebacterianã) sau sistemice – pneumonie zoste-rianã, laringotraheitã, manifestãri digestive(colici, pareze intestinale, sindrom pseudo-ocluziv), encefalite.

Prognosticul în ceea ce priveºte vindecareaeste favorabil mai ales la copil ºi la adult.Persoanele în vârstã pot rãmâne timp îndelun-gat cu dureri supãrãtoare, iar persoanele curezistenþa scãzutã (neoplasme, corticoterapie)pot face herpes diseminat. Recidivele suntrare.

Metoda de tratamentTratamentul este simptomatic ºi urmãreºte:

• Calmarea durerilor – sunt recomandateantiinflamatoarele, antialgicele, vita-minele din grupul B;

• Prevenirea suprainfecþiilor bacteriene –atingeri cu soluþii mentol, antisepticelocale.

Pacienþii trebuie þinuþi în repaus ºi izolaþipentru primele 7 zile de boalã. Se recomandão dietã hrãnitoare.

Tratamentul oftalmic al zonei Zoster oftalmiceste stabilit numai de medicul oftalmolog.

Mãsuri profilacticeÎn cazul zonei Zoster sunt indicate aceleaºi

mãsuri profilactice ca la varicelã. Orice pacienttrebuie izolat de persoanele receptive lavaricelã (în special copii). Pentru copiii receptiviºi pentru persoanele „cu risc” (stãri de imuno-deficienþã) se recurge la administrarea deimunoglobuline antizoster, preparate din plas-ma recoltatã de la convalescenþii de herpesZoster sau de varicelã, la 1-2 sãptãmâni de ladebutul erupþiei.

Dr. Garofiþa Nicolaemedic primar, medicinã de familie

www.farmaciata.ro



OCTOMBRIE 2011 26

Insuficienþa mitralã

Insuficienþa mitralã apare atunci când

valva mitralã (valva dintre atriul ºi ven-

triculul stâng) nu se închide corespun-

zãtor, determinând scurgerea sângelui

înapoi în atriul stâng atunci când ven-

triculul stâng se contractã. Astfel, o

parte din sângele care ar trebui sã

ajungã în aortã se reîntoarce în atriul

stâng, determinând creºterea volumu-

lui ºi presiunii la acest nivel. Presiunea

crescutã din atriul stâng determinã

creºterea presiunii la nivel

pulmonar, în timp ce

creºterea în dimensiuni

a atriului stâng duce la

apariþia fibrilaþiei

atriale, pierderea

contracþiilor eficiente

atriilor, stagnarea

sângelui ºi apariþia

emboliilor periferice.

Cele mai frecvente cauze de insuficienþãmitralã cronicã sunt reprezentate de boalamitralã degenerativã (degenerescenþa mixo-matoasã a valvei mitrale), de boala reuma-tismalã, disfuncþia de muºchi papilar (în spe-cial ischemicã) ºi de endocardita infecþioasã.

Aparatul mitral este o structurã complexã,formatã din inelul mitral, cuspe, cordaje,muºchi papilar ºi miocardul pe care seinsereazã, modificãrile la oricare dintre acestestructuri ducând la apariþia insuficienþeimitrale.

O clasificare din punct de vedere morfologicfoarte importantã pentru chirurg este cea pro-pusã de Carpentier:

II.. MMiiººccããrrii nnoorrmmaallee aallee ccuussppeelloorr ((iinnssuuffiicciieennþþaaeessttee ccaauuzzaattãã ddee ddiillaattaarreeaa aannuullaarrãã,, ddeerreettrraaccþþiiee ssaauu ddee ppeerrffoorraarreeaa ccuussppeelloorr))

IIII.. PPrroollaappssuull ccuussppeelloorrIIIIII.. RReessttrriiccþþiiaa mmiiººccããrriiii ccuussppeelloorr

Dr. Andreea Br/deanMedic specialist chirurgiecardiovascular/CLINICCO® Brasov www.clinicco.ro



27

În insuficienþa mitralã micã ºi medie simp-tomele pot lipsi. Ulterior apare dispneea pro-gresivã însoþitã de tuse ºi expectoraþie; în timp,apar tulburãri de ritm cardiac (fibrilaþie atrialã).Insuficienþa mitralã este însoþitã de apariþiaunui suflu sistolic intens la vârful inimii, propa-gat spre axilã, însoþit de freamãt ºi diminuareazgomotului I. Creºterea în dimensiuni a ven-triculului stâng duce la deplasarea ºoculuiapexian în jos ºi spre stânga.

Evaluarea standard a pacienþilor cu insufi-cienþã mitralã cuprinde mai multe investigaþii:EKG, radiografie toracicã, ecocardiografietranstoracicã.

Ecocardiografia transesofagianã este supe-rioarã celei transtoracice, aducând informaþiisuplimentare privind morfologia valvei mitrale(important în decizia terapeuticã în vedereaoperaþiei).

Cateterismul cardiac este indicat doar dacãdatele investigaþiilor neinvazive sunt neconclu-dente. Coronarografia este indicatã la pacienþiicu factori de risc pentru boala ischemicã.

Existã douã metode de rezolvare chirurgicalãa insuficienþei mitrale: protezarea ºi plastiamitralã.

Protezarea mitralã este preferatã cândreconstrucþia valvularã nu poate fi efectuatã,înlocuirea valvularã pentru insuficienþa mitralãneavând cele mai bune rezultate. Motivul esteperturbarea unitãþii funcþionale dintre muºchiipapilari, cordajele tendinoase ºi inelul valvularmitral, unitate foarte importantã pentrufuncþionarea ventriculului stâng. Un alt deza-vantaj al înlocuirii valvulare mitrale este datchiar de prezenþa protezei valvulare cardiace ºiposibilele complicaþii legate de prezenþa aces-teia: trombembolism, complicaþii legate deanticoagulantul oral, degenerescenþa biolo-gicã, endocardita infecþioasã.

De aceea, de câte ori este posibil, se preferãreconstrucþia valvei mitrale. Aceastã operaþiereprezintã o provocare la adresa chirurgului ºipresupune o foarte bunã colaborare între aces-ta ºi cardiologul ecografist. Preoperator seefectueazã o ecocardiografie transesofagianã,

pentru aprecierea modificãrilor morfologice ºiconturarea strategiei chirurgicale. Postope-rator, înainte de ieºirea din salã, se efectueazão nouã ecocardiografie transesofagianã, pen-tru evaluarea rezultatelor intervenþiei chirurgi-cale (se acceptã doar lipsa insuficienþei mitralesau insuficienþa mitralã minorã).

Avantajele plastiei mitrale:

• mortalitate redusã peri/postoperator • complicaþii tromboembolice ºi he-

moragice asociate tratamentului anti-coagulant postprotezare reduse

• risc redus pentru hemolizã• risc redus pentru endocarditã • nu existã riscul degradãrii unei pro-

teze biologice• pãstreazã ºi îmbunãtãþeºte funcþia

ventriculului stâng, a tensiunii pari-etale ºi volumului end-sistolic a VS.

Trebuie subliniat cã, pânã în momen-tul de faþã, nu existã un înlocuitor valvu-lar care sã se apropie mãcar de carac-teristicile unei valve cardiace native nor-male, astfel cã reconstrucþia valveimitrale ar trebui efectuatã de câte orieste posibil.


OCTOMBRIE 2011 28

Astãzi, când incidenþa demenþei Alzheimer (AD) este încontinuã creºtere, se impune imperios diagnosticareaprecoce a acesteia încã din perioada deficitului cognitivuºor (MCI – mild cognitive impairment) ºi separarea per-soanelor cu MCI ce vor dezvolta AD de cele care au unMCI determinat de îmbãtrânirea normalã a creierului saudepresie.

Deficitul cognitiv uºor este un sindrom caracterizatprin deteriorãri intelectuale – în care afectarea memorieiimediate este cea mai frecventã, posibil singura, dar nuobligatorie - care nu sunt suficient de severe pentru aafecta activitatea zilnicã a individului. Demenþa este unsindrom caracterizat prin deteriorarea funcþiilor intelec-tuale (abilitãþi cognitive ºi emoþionale) suficient de severãpentru a interfera cu activitatea zilnicã ºi calitatea vieþii,apãrute la un pacient în stare de conºtienþã.

Demenþa Alzheimer este demenþa de tip degenerativ,în care, cel puþin teoretic, afectarea vaselor de sânge nueste implicat (altfel, vorbim despre demenþa mixtã – de-generativã ºi vascularã). De aproximativ un an au fost de-limitate clar boala Alzheimer ºi demenþa Alzheimer, ast-fel încât boala Alzheimer existã din etapa în care pacien-tul nu are simptomele specifice afecþiunii, dar are modi-ficaþi anumiþi biomarkeri umorali (cei mai importanþi fiindnivelul β amiloidului ºi al proteinei t (tau) hiperfosforilateîn lichidul cefalorahidian.

• Vârsta medie la care apare deficitul cognitiv uºor= 45 ani

• Vârsta medie la care apare demenþa = 65 de ani

Existã posibilitatea sã prevenim demenþa? Specialiºtii dau rãspunsuri diferite:1. Da, prin eliminarea factorilor exogeni, în condiþiile în

care nu este o boalã cu transmitere geneticã. 2. Nu, indiferent de etiologia ei, dar poate fi întârziatã

apariþia ei cu 10-15 ani, prin mãsuri preventive3.Din ce în ce mai puþini susþin cã evoluþia bolii este

implacabilã.

Implicaþiile prevenþiei

ºi ale diagnosticãrii precoce 1. Implicaþii de ordin etic (persoana doreºte/nu

doreºte sã afle cã va face aceastã boalã)

Diagnosticarea precoce în demenþã

ºi rolul major al medicului de familie

în realizarea acestui deziderat

DECALOGUL ALZHMEINER

1. Boala Alzheimer este una dintre cele

mai grave maladii, tratarea aces-

teia fiind de importanþã majorã.

2. Standardele sã fie emise de

autoritãþi competente, iar încadrarea

sã se facã conform gradului de han-

dicap.

3. Implicarea Statului, a Ministerului

Sãnãtãþii ºi a Casei Naþionale de

Asigurãri de Sãnãtate în diagnosti-

carea precoce ºi în tratamentul

bolii Alzheimer.

4. Reglementarea serviciilor specia-

lizate de asistenþã pentru demenþã,

care vizeazã identificarea, tratamen-

tul, ameliorarea calitãþii vieþii ºi a

funcþionãrii sociale a persoanelor

diagnosticate cu Alzheimer.

5. Registrul Naþional al persoanelor

cu demenþã.

6. Protejarea bolnavilor din punctul

de vedere al drepturilor ºi obligaþi-

ilor dupã diagnosticare.

7. Sesizarea autoritãþilor (parchet ºi

autoritatea tutelarã) dupã diagnos-

ticare.

8. Urgenþa procedurilor judiciare ºi

administrative pentru protejarea

celor diagnosticaþi.

9. Reglementarea modalitãþilor

de susþinere, consiliere ºi instruire

a familiilor.

10. Formarea de personal specializat

de îngrijire.


OCTOMBRIE 2011 30

2. Implicaþii de ordin familial (persoana doreºteca familia sã ºtie/sã nu ºtie despre posibili-tatea de a face boala)

3. Implicaþii socioeconomice atât la nivel indivi-dual cât ºi la nivel de stat (costuri mai scãzutecu boala)

4. Planning familial Campania Naþionalã “NU UITA!”, iniþiatã de Aso-

ciaþia “Gerontologica” ºi la care a participat ºi So-cietatea Românã Alzheimer, este un program edu-cativ-informativ, iniþiat în 2010, despre DemenþaAlzheimer ºi alte forme de demenþã. Efortul celordouã organizaþii nonguvernamentale s-a concreti-zat în realizarea “Decalogului Alzheimer”, care sta-bileºte prioritãþile în domeniu (caseta DecalogAlzheimer).

Principalele obiective ale campaniei, care se vaîncheia la 21 Decembrie 2011 cu un eveniment deamploare, sunt:

1. Primul scop al evenimentului în întregul sãueste de a trage un semnal de alarmã asupra gravi-tãþii bolii, a creºterii incidenþei ei, dar, mai ales, aobligativitãþii diagnosticãrii precoce, încã din sta-diul iniþial, când existã doar tulburãri uºoare alememoriei recente. Vârsta apariþiei acestor tulburãride memorie poate fi, în cazul formei precoce de de-menþã, în jurul vârstei de 40 de ani.

2. Al doilea scop este de a lansa un program dedepistare precoce a deficitului cognitiv ºi de a sta-bili un set de mãsuri pentru prevenþia sau întârzie-rea apariþiei demenþei la persoanele cu deficit cog-nitiv real.

3. Al treilea scop, dar nu ultimul, este stabilirea

unui limbaj comun în diagnosticarea, stadializareaºi tratamentul dementelor, dar ºi o colaborare per-manentã între medicii specializaþi în domeniuldemenþelor ºi medicii de familie, aceºtia din urmãfiind liantul între pacient ºi specialist.

Aici intervine rolul major al medicului de familie,care trebuie sã aplice o baterie de teste specifice,preliminare diagnosticului, urmând ca pacientulsuspectat sã fie trimis imediat la specialist. Dinpãcate, sistemul actual nu stimuleazã medicul defamilie sã efectueze aceastã evaluare, nefiindpunctatã de casa de sãnãtate, cum, de asemenea,nu este remuneratã trimiterea la specialist a unuicaz suspectat ºi nedovedit ulterior de specialist.

În cadrul programului “Nu uita!” s-a creat moda-litatea prin care medicul care trimite pacientul sus-pectat cu boala sau demenþa Alzheimer este remu-nerat printr-un sistem privat conex (primul spitalprivat Alzheimer din România). Implicarea din ce înce mai activã a medicilor de familie în acest pro-gram ne dã speranþe ca, în viitorul apropiat, sã neputem alinia la standardele în domeniu impuse deUniunea Europeanã .

Viitorul sunã bine?Factorii de decizie trebuie sã stabileascã

standarde ºi cadrul pentru diagnosticarea pre-coce a bolii ºi iniþierea tratamentului adecvatîncã din aceastã etapã.

Înfiinþarea de spitale ºi centre de zi specificeeste imperioasã. Dezvoltarea, cât mai curând,a unor servicii de îngrijire la domiciliu este, deasemenea, obligatorie.

Dr. Adrian StãnescuMedic primar geriatrie & gerontologie

Director medical Spitalul Oxxygene –Oxxygene Alzheimer Center

Concluzii • Conform specialiºtilor, demenþa Alzheimer (DA) va deveni

urmãtoarea „teroare medicalã“. • În România, cunoaºterea bolii este insuficientã (din 10

pacienþi cu demenþã, 2 sunt diagnosticaþi ºi doar unultratat).

• În România, deficitul cognitiv uºor care premergedemenþa este necunoscut de populaþie. Implicit, nu seface prevenþia demenþei.

• Factorii de risc ai demenþei sunt necunoscuþi populaþiei.

supliment medical market - saptamana · pdf filecontinuãm atât agenda medicului...

Documents