supliment-alergologie

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

ALERGOLOGIE2010 - 2011

CUPRINS

INTERVIU cu prof. Dr. Diana Deleanu,

Pre]edinte al Societ/[ii Române

de Alergologie ]i Imunologie Clinic/ 2

ARTICOLE DE SPECIALITATE

� Reac[iile autoimune induse de

medicamente 6

� Alegerea inhalatorului potrivit 8

� Alergiile oculare 10

� Controlul eficient al inflama[iei

în rinoconjunctivita alergic/ 12

� Alergiile la copii 14

� World Clinic - o via[/ f/r/ alergii! 16

� Alergiile sezoniere la copii,

adolescen[i ]i adul[i 18

� Imunoterapia specific/ pediatric/ 20

� Alergologia de la A la Z 21

� Alergia la proteinele din laptele

de vac/ (APLV) 24

� Bolile psihice ]i alergiile 25

� Cross-reactivitatea cefalosporinelor

cu penicilinele 26

UNIT?{I MEDICALE CARE OFER?

SERVICII DE ALERGOLOGIE 28

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

TTiippaarr::VIZUAL 2003

EDITOR

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

ALERGOLOGIE2010 - 2011

4

INTERVIU

Supliment Medical Market - ALERGOLOGIE

1. Potrivit statisticilor, num/rul persoanelorcare dezvolt/ o anumit/ boal/ alergic/ acrescut \ngrijor/tor \n ultimii ani. Este aler-gia o nou/ boal/ a vremurilor noastre?Care este p/rerea dumneavoastr/ cuprivire la acest aspect ]i ce ar trebui f/cut?

Prevalenþa bolilor alergice a crescut, dar asis-tãm în ultimii ani la un posibil platou în ceea ce pri-veºte prevalenþa acestor boli în þãrile dezvoltate eco-nomic. România, ca o þarã în curs de dezvoltare,este încã pe panta ascendentã pentru prevalenþabolilor alergice. Chiar ºi în situaþia creºterii, în ultimii20 de ani, a numãrului de boli alergice în România,încã suntem la un nivel inferior celui din þãrile dez-voltate economic (rinita alergicã în România estediagnosticatã la 8-10% dintre adolescenþi, faþã de20-30% în þãrile dezvoltate economic).

Bolile alergice au fost descrise de multã vremeºi vã dau doar un singur exemplu: astmul bronºic afost descris încã în Grecia anticã. Bolile alergice nusunt entitãþi patologice noi, dar, pot apãrea însã noialergeni: aºa cum a apãrut alergia la latex, la ara-hide, la medicamentele noi introduse etc.

Deºi existã studii legate de profilaxia bolilor aler-gice, în vederea reducerii numãrului de bolnavi aler-gici, acestea sunt încã puþine ºi fãrã concluzii clare.Se pare cã un mediu “prea curat” nu permite dezvol-tarea sistemului imunitar corespunzãtor. În acestecondiþii, apar reacþii aberante ale apãrãrii imune aorganismului, unele dintre ele manifestându-se caalergii. Privite sub acest aspect, alergiile reprezintãîmbolnãvirea organismului printr-o reacþie imunitarãexageratã faþã de un agent inofensiv (de exemplu,polenul). La ora actualã nu avem un rãspuns com-

plet la întrebarea ce ar trebui sã facem pentru re-ducerea bolilor alergice. Este recomandatã alãpta-rea la sân a copilului, introducerea tardivã a alimen-telor cu risc alergenic mare (ou, peºte etc.).

2. Sunt bolile alergice dobândite sau ne na]tem cu o anumit/ predispozi[ie în acest sens?

Existã o transmitere a tendinþei de a reacþionaalergic de la pãrinþi la copii, dar nu obligatoriu toþidescendenþii vor face boli alergice. Riscul unui copilde a fi alergic creºte dacã existã în familie bolnavialergici (riscul general este de 15%, dar se dubleazãdacã unul dintre pãrinþi este alergic ºi creºte la 80%dacã ambii pãrinþi sunt alergici). Totuºi, marea majo-ritate a pacienþilor alergici provin din familii în carenu existã bolnavi alergici. Au fost studiate peste 50de gene în legãturã cu apariþia bolilor alergice (deexemplu, ADAM33 pentru astm). La ora actualã, bo-lile alergice sunt considerate boli cu transmitere ge-neticã ºi care sunt influenþate puternic de factorii demediu.

3.Care sunt cei mai frecven[i alergeni?

Cei mai frecvenþi alergeni ramân cei de tip in-halator: polenul, praful de casã. În þãrile dezvoltateexistã bolnavi cu alergii alimentare severe ºi toto-datã frecvente (la arahide, fructe de mare, lapte devaca, ou, fãinã, soia etc.), motiv pentru care indus-tria alimentarã a fost obligatã sã introducã pe eti-chetele de însoþire a alimentelor 8 alergeni alimen-tari frecvent implicaþi în patologia umanã. Nu suntde neglijat nici alergiile medicamentoase, din ce în

Interviu cu prof.Dr. Diana Deleanu,

Pre]edinte al Societ/[iiRomâne de Alergologie

]i Imunologie Clinic/

5

INTERVIU

2010 - 2011

ce mai frecvente ºi mai severe. Numãrul de ºocurianafilactice la alimente sau la medicamente a cres-cut, în ultimii ani, peste tot în lume.

4.Ce înseamn/ probioticele ]i alimenteleprobiotice ]i cum ne protejeaz/ acesteasistemul imunitar?

Probioticele sunt “bacterii cu efecte favorabileasupra sistemului imun uman”, iar alimentele probi-otice conþin aceste “bacterii bune”. Trebuie sã înþe-legem cã noi, ca indivizi, fãrã “colaborarea” favora-bilã cu bacteriile nu ne-am putea dezvolta normal ºinu am exista. Bacterii de tipul lactobacili (probiotice)“educã” sistemul nostru imunitar sã rãspundã co-rect la adevãratele agresiuni. În acest mod, alimen-tele care conþin probiotice protejeazã prin stimula-rea sistemului imunitar pentru apãrarea individului.

5. În ceea ce prive]te Conferin[a „JointMeeting of Immunology and ClinicalAllergology“, care sunt nout/[ile abordate?

“Joint Meeting of Immunology and ClinicalAllergology” este o manifestare ºtiinþificã care reu-neºte douã societãþi surori: imunologia ºi alergolo-gia. Vom aniversa 40 de ani de la înfiinþarea Socie-tãþii de Imunologie ºi Ziua Alergiei în 28 aprilie.Avem mulþi invitaþi strãini, ceea ce confirmã legatu-rile la nivel profesional între medicii români ºi cei depe diferite meridiane. Sperãm cã vor circula normalcompaniile de zbor ºi astfel vor fi prezenþi reprezen-tanþi din Portugalia, Grecia, Olanda, Germania, Tur-cia, Bulgaria etc. Existã sesiuni care se referã la lo-cul ºi viitorul alergologiei/imunologiei, la aspectefundamentale, clinice, epidemiologice legate deafecþiunile imune ºi alergice. Avem sesiuni dedicateunor tipuri particulare de boli: cancere, alergii la me-dicamente, la insecte etc. Alte sesiuni au ca temã dedezbatere aspecte terapeutice (imunomodulare). Deasemenea, am realizat o colaborare deosebitã cusocietatea Românã de Pediatrie, care are douã sim-pozioane dedicate aspectelor alergice la copil ºi,totodatã, am organizat o sesiune pro/con pentruimunoterapia specificã. Nu i-am uitat pe tinerii noºtrimedici, pentru care avem sesiuni de poster ºi le ofe-rim un premiu substanþial prin susþinerea participã-rii la Congresul European de Alergologie de la Istan-bul din 2011.

6. Care sunt proiectele Societ/[ii Românede Alergologie ]i Imunologie clinic/ pentru viitor?

Obiectivele principale rãmân aceleaºi: educareapersonalului medical ºi a populaþiei în legãturã cubolile alergice; participarea la manifestãri ºtiinþificeºi de popularizare a membrilor societãþii noastrepentru a face auzitã “vocea alergologului”; partici-parea membrilor noºtri la manifestãrile inter-naþionale, pentru a fi la curent cu noile date din do-meniul imunologie/alergologie. Crearea unei relaþiimai strânse cu Ministerul Sãnãtãþii ºi cu CasaNaþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pentru a puteaobþine drepturile normale ºi obligatorii pentru bol-navii alergici (compensãri corespunzãtoare ale trata-mentelor specifice). Ca obiective concrete, SRAICare organizarea celui de al doilea Congres din 2011de la Cluj-Napoca. Dorim sã elaborãm un ghid pen-tru ºocul anafilactic.

SSoocciieettaatteeaa RRoommâânnãã ddee AAlleerrggoollooggiiee ººii IImmuunnoollooggiieeCClliinniiccãã ((SSRRAAIICC))

SSoocciieettaatteeaa ddee IImmuunnoollooggiiee ddiinn RRoommâânniiaa ((SSIIRR)) ººiiBBaallkkaann AAssssoocciiaattiioonn ooff IImmmmuunnoollooggiiccaall SSoocciieettiieess

((BBAAIISS))oorrggaanniizzeeaazzãã îînn ppeerriiooaaddaa 2288 AApprriilliiee -- 11 MMaaii 22001100,,

llaa SSIIBBIIUU,, ccoonnffeerriinnþþaa::

""JJooiinntt MMeeeettiinngg ooff IImmmmuunnoollooggyy aannddCClliinniiccaall AAlllleerrggoollooggyy""

LLaa aacceesstt eevveenniimmeenntt ssee vvoorr ddeessffããººuurraa,, îînn ppaarraalleell,,lluuccrrããrriillee ººttiiiinnttiiffiiccee aallee::

CCeelleeii ddee--aa 4400--aa CCoonnffeerriinnþþee NNaaþþiioonnaallee aa SSIIRR,,CCeelleeii ddee--aa 1199--aa CCoonnffeerriinnþþee NNaaþþiioonnaallee aa SSRRAAIICC ººii

AAllee CCeelluuii ddee--aall 66--lleeaa CCoonnggrreess BBaallccaanniicc ddeeIImmuunnoollooggiiee aall BBAAIISS..

SSããlliillee ddee ccoonnffeerriinnþþãã aallee HHootteelluulluuii RRaammaaddaa SSiibbiiuu,,SSttrr EEmmiill CCiioorraann ,, NNrr 22

IInnffoorrmmaattiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonn:: 002211 55228877225511 ;; 002211 55228877119900 ,, SSIIRR

002211 33113399446688 ,,++4400 226644 4433 2266 2299 ,, SSRRAAIICCssaauu ppee ssiittee:: wwwwww..jjmmiiccaa..rroo,, wwwwww..ssrraaiicc..rroo

6



Rolul de antigen – moleculã strãinã care stimu-leazã formarea de anticorpi – îl poate constitui nu-mai o fracþiune a medicamentului sau un produs dedegradare al lui. Penicilina în sine nu este antige-nicã, dar produsul ei major de degradare – acidulbenzil penicilinoic - se poatecombina cu proteinele tisu-lare, formând un factor anti-genic major.

Îndatã ce un medicamentstimuleazã un rãspuns imuni-tar, pot apãrea reacþii încru-ciºate în cadrul unei clase demedicamente sau între clase.Pacienþii sensibili la penici-linã au probabilitate de reac-þie alergicã la penicilinelesemisintetice – amoxicilina,carbenicilina – sau la cefalo-sporine.

Simptomele variazã de lauºoare le severe ºi includ rash

cutanat, anafilaxie ºi boala serului. Diagnosticuleste clinic, rar necesitând testare. Semnele ºi simp-tomele variazã în funcþie de pacient ºi de medica-ment. Cea mai gravã este anafilaxia, care apare lainterval de minute de la administrarea medicamen-tului. Cele mai frecvente reacþii alergice apar la dis-tanþã de ore de la administrare ºi se manifestã caexantem, urticarie, febrã. Boala serului apare la 7-10 zile ºi se manifestã prin rash, febrã, artralgii.Unele reacþii alergice medicamentoase agreseazãþintit un segment al corpului, putând apãrea: ane-mie hemoliticã, nefritã tubulo-interstiþialã, LES –like.

Pentru majoritatea medicamentelor testele cu-tanate sunt nesigure, detectând numai sensibilita-tea de tip imediat, mediatã prin Ig. E. Testele de pro-vocare la medicamentul suspicionat este sigur ºi efi-cient dacã se realizeazã în condiþii controlate.

Persoanele cu alergii medicamentoase trebuiesã fie instruite cu privire la evitarea medicamentuluiºi la purtarea unui card de identificare ºi avertizare.

Tratamentul constã în stoparea medicamentuluiimplicat, administrarea de antihistaminice ºi, în ca-zuri severe, corticosteroizi .

Desensibilizarea specificã este necesarã cândtratamentul este esenþial ºi nu existã alternativã.

�� Dr. Cecilia Vl/deanumedic specialist Medicinã Internã

Centrul Medical Sanadorwww.sanador.ro

Reac[iile autoimune induse de medicamente

��Hipersensibilitatea medicamen-toas/ este o reac[ie mediat/

imun. Aceast/ reac[ie trebuie diferen[iat/ de reac[iile toxice ]iadverse cunoscute ale medicamentului.Majoritatea medicamentelor seleag/ covalent de proteine din sersau din celule, f/c`nd \mpreun/ cuacestea proteine imunogenice capabile s/ stimuleze produc[ia deanticorpi antimedicamento]i saur/spunsul celulelor imunocompetente- celule T. Unele medicamente se potlega direct de proteinele sistemuluimajor de compatibilitate - MHC -activ`nd direct celulele T. Alte medicamente se leag/ dereceptorii celulelor T, pe care-i stimuleaz/ direct.

8



Aerosolii sunt folosiþi de multe secole în tratareaafecþiunilor respiratorii, ultimele cercetãri adu-când progrese considerabile în acest domeniu.

Diferenþa esenþialã dintre tratamentul pe cale oralã ºicel inhalator constã în faptul cã plãmânii, spre deose-bire de sistemul digestiv, sunt ,,instruiþi” pentru a eli-mina particulele strãine. Anumite particule depuseîntre laringe ºi bronhiolele terminale pot fi îndepãrtateprin clearance-ul mucociliar ºi nu vor determina efectantiinflamator sau bronhodilatator. Pentru terapiainhalatoare s-au realizat diferite ffoorrmmee tteerraappeeuuttiiccee, fie-care fiind o combinaþie unicã între substanþa medica-mentoasã ºi dispozitivul respectiv.

Factorii care influen[eaz/ depunereaparticulelor în pl/mâni

FFaaccttoorruull pprriinncciippaall ccaarree þþiinnee ddee ffoorrmmaa tteerraappeeuuttiiccããeste mãrimea particulelor emise. Mãrimea aerosolilorpoate varia de la 0,01µ la 100µ. Particulele mai maride 5µ se vor depozita la nivelul zonei orofaringiene, întimp ce doar particulele cu diametrul între 2 si 5µ (cumsunt cele generate de dispozitivele inhalatorii terapeu-tice) se vor depune în bronhiile mari, medii ºi în cãileaeriene mici. Particulele mai mici de 2µ au cel maimare potenþial de a se depune în porþiunea respirato-rie a plãmânilor, acest lucru favorizând absorbþia sis-temicã. FFaaccttoorruull pprriinncciippaall iinnddiivviidduuaall care influenþeazãdepoziþia pulmonarã þine de calibrul bronhiilor pacien-

tului ºi de tehnica inhalatoarefolositã.

Dispozitivele ]i tehnicainhalatoare

Existã 3 mari categorii de dispozitive folosite pen-tru a elibera aerosolii terapeutici: nebulizatoare, inha-latoare presurizate cu doze mãsurate (MDI) ºi inhala-toare cu pulbere uscatã (DPI). Ca principiu, MDI ºi ne-bulizatoarele genereazã ppaarrttiiccuullee lliicchhiiddee ssaauu ssuussppeenn--ssiiii ((lliicchhiidd//ssoolliidd)),, iar DPI genereazã ppaarrttiiccuullee ssoolliiddee..Pentru DDPPII este necesarã o inhalare adâncã ºi rapidãde la început. Deºi tehnica este relativ uºor de învãþat,adesea copiii mici ºi pacienþii dispneici nu sunt capa-bili sã aibã un flux inspirator corespunzãtor.

MMDDII sunt dispozitive care pot genera o depunerepulmonarã mare, dar acest lucru necesitã o tehnicãextrem de bunã. Inspiraþia lentã creºte depunerea pul-monarã pentru MDI ºi nebulizãri. Utilizarea MDI îm-preunã cu spacerele cu valvã, mai ales la vârsta pedia-tricã, permite o mai bunã coordonare mânã-gurã ºireduce foarte mult depunerea faringianã.

NNeebbuulliizzaattooaarreellee pot folosi doze mari de medicaþie,permit mixarea de soluþii, iar la nevoie se poate admi-nistra concomitent ºi oxigen. Ele pot fi folosite cu res-piraþie normalã, fãrã o tehnicã specialã, fãrã coordo-nare. Administrarea medicaþiei inhalatorii cu nebuliza-torul se poate face ºi în timpul somnului, mai ales lacopii, ºtiind cã inhalarea de aerosoli este neglijabilã laun copil care plânge ºi cã depunerea de aerosoli estecu 74% mai mare la un copil ,,adormit”. Consumã însãmai mult timp, iar dispozitivele sunt mai puþin porta-bile decât MDI sau DPI.

Alegerea dispozitivului cel mai potrivit lanevoile pacientului

O strategie generalã de alegere a inhalatoarelorpentru copiii cu astm bronºiccu vârsta sub 5 ani, publicatãîn Ghidul GINA 2009, este pre-zentatã în ttaabbeelluull 11..

Principalul factor care influ-enþeazã decizia de alegere aunui dispozitiv inhalator, atâtpentru adulþi cât ºi pentrucopii, este modul corect de fo-losire a acestuia de cãtre pa-cient, aspectul fiind esenþialpentru eficienþa terapeuticã.

Alegerea inhalatorului potrivit

Dr. Mihaela OrosMedic primar pediatruClinica de PediatrieMedicover, Bucure]ti

VVâârrssttaa DDiissppoozziittiivvuull pprreeffeerraatt DDiissppoozziittiivv aalltteerrnnaattiivv

ssuubb vvâârrssttaa ddee 44 aannii MDI plus spacer dedicatcu mascã facialã

Nebulizator cu mascãfacialã

44--55 aannii MDI plus spacer dedicatcu piesã bucalã

MDI plus spacer dedicatcu mascã facialã sauNebulizator cu piesãbucalã sau mascãfacialã

TTaabbeelluull 11.. AAlleeggeerreeaa uunnuuii ddiissppoozziittiivv iinnhhaallaattoorr ppeennttrruu ccooppiiiiii ccuu aassttmm

10



AAlleerrggiiiillee ooccuullaarree cuprind un grup eterogen de si-tuaþii patologice la nivelul ochiului, predominantla nivelul conjunctivei, cauza fiind un rãspuns

imun exagerat ºi nedorit al organismului la anumitesubstanþe numite alergeni.

Ochiul este supus în permanenþã la numeroaseagresiuni: alergeni transmiºi pe calea aerului, dar ºiprin contact - cosmetice, soluþii de întreþinere pentrulentilele de contact, administrare topicã de antibioticeºi alte substanþe. Frecvenþa în creºtere a acestor afec-þiuni este cauzatã de modificãrile de mediu ºi indivi-duale care apar: modificãri climatice, modificarea ve-getaþiei, poluarea, modificarea reactivitãþii individuale.

Care sunt tipurile de alergii oculare?� Conjunctivita alergicã sezonierã - este cea mai

comunã formã de conjunctivitã alergicã ºi este intermi-tentã, periodicã. Ea apare ca reacþie la polenul plante-lor ºi mucegai ºi este adesea însoþitã de rinitã alergicã.� Conjunctivita alergicã perenã - este o formã

mai puþin frecventã, în care simptomele sunt prezentepe tot parcursul anului. Principalii alergeni implicaþisunt pãrul animalelor, praful ºi penele. Deºi simpto-mele pot apãrea pe tot parcursul anului ºi sunt maipuþin severe decât cele ale conjunctivitei alergice se-zoniere, acestea se pot agrava sezonier.� Conjunctivita vernalã - este o formã cronicã de

conjunctivitã, care apare cel mai frecvent primãvara ºitoamna. Aceasta poate afecta vederea ºi apare maifrecvent în familiile cu istoric de atopie (astm, rinitã,eczemã).� Keratoconjunctivita atopicã - este un tip de con-

junctivitã alergicã asociatã cu dermatita atopicã apleoapelor ºi feþei. Simptomele includ roºeaþã, mân-cãrime, arsuri, lãcrimare, edem palpebral. Vârsta dedebut este, de obicei, înainte de 20 de ani la pacienþiicu istoric de alergii.� Conjunctivita giganto-papilarã – poate fi cauza-

tã de o traumã produsã prin frecarea conjunctivei tar-

sale de marginea lentilei de contact, proteza ocularã,sutura chirurgicalã, sau poate apãrea spontan –“floppy eyelid syndrome” – prin frecarea pleoapei ever-sate de pernã. Mecanismul este complex ºi insuficientelucidat.

Care sunt simptomele conjunctiviteialergice?Conjunctivita alergicã afecteazã ambii ochi în ace-

laºi timp, deºi uneori un ochi este mai grav afectat de-cât celãlalt. Principalul simptom al conjunctivitei aler-gice este pruritul (mâncãrimea) la nivelul ochilor. Con-junctiva (mucoasa care acoperã albul ochilor ºi inte-riorul pleoapelor) devine tumefiatã ºi roºie, deºi vede-rea rãmâne, de obicei, intactã.

Semnele ºi simptomele de conjunctivitã alergicãsunt:� Mâncãrime ºi senzaþie de arsurã la nivelul ochi-

lor - nnuu eexxiissttãã aalleerrggiiee ooccuullaarrãã ffããrrãã pprruurriitt� Umflarea pleoapelor � Lãcrimare excesivã� Roºeaþa conjunctivei� Secreþii oculare apoase sau mucoase� Ochi roºii� Sensibilitate la luminã � Vedere neclarã (uneori)� Cearcãne� Tulburãri ale somnului Spre deosebire de conjunctivitele bacteriene ºi vi-

rale, conjunctivita alergicã nu este contagioasã. Înconjunctivitele bacteriene secreþia ocularã este, deobicei cremoasã; în conjunctivitele alergice sau viralesecreþia ocularã este clarã.

În ultimii ani a crescut îngrijorãtor numãrul cazuri-lor de alergii grave la polenul de buruieni, acestea fiindstimulate ºi de poluare.

Dr. Diana GrigoriuMedic rezident oftalmologClinica de OftalmologieOftapro

Alergiile oculare

Tratament Când se cunosc alergenii, evitarea ºi prevenirea

expunerii la aceºtia reprezintã o mãsurã esenþialã.Tratamentul local se face prin aplicarea de compresereci, decongestive, coliruri antiseptice sau antialer-gice, lacrimi artificiale care au ºi efect de spãlare aalergenilor. Tratamentul are ca scop principal amelio-rarea simptomatologiei; se folosesc frecvent antihis-taminice administrate local ºi sistemic, precum ºicorticoizi locali.

12



Din 1999, s-a creat sub egida OMS o organizaþienonguvernamentalã numitã ARIA („Allergic Rhinitisand its Impact on Asthma”), a cãrei activitate a fostdestinatã clasificãrii bolii ºi iniþierii unor linii di-rectoare pentru diagnosticul ºi managementul sãuoptim. Ghidul rezultat a fost reevaluat ºi îmbunãtãþitulterior, ultima oarã în 2008.

Atât rinita alergicã cît ºi astmul alergic sunt afec-þiuni inflamatorii sistemice, adeseori asociate. Mu-coasa nazalã ºi cea bronºicã prezintã multiple simi-laritãþi, unul dintre cele mai moderne concepte des-pre interacþiunea dintre nas ºi plãmân fiind comple-mentaritatea funcþionalã. Deºi existã diferenþe întrerinitã ºi astm, tot mai frecvent ele sunt privite ca oafecþiune unicã inflamatorie a cãilor respiratorii.Foarte actual se contureazã ºi noþiunea de entopie,sau de rinitã cu alergie localizatã.

Rinita alergicã este consideratã clasic rezultatulunei inflamaþii de intensitate variabilã, IgE amor-sate. Celule, mediatori, citokine, chemokine, neuro-peptide, molecule de adeziune, coopereazã într-omanierã complexã, generând simptome specificeprecum ºi o hiperreactivitaterespiratorie nespecificã.

Înþelegerea mecanismelorbolii condiþioneazã terapia saraþionalã, dedicatã substratuluisãu inflamator mai mult decâtsimptomelor ca atare.

Managementul rinitei aler-gice cuprinde, la toate catego-riile de pacienþi, cu nuanþele derigoare, pe lângã farmacotera-

pie, mãsuri de educaþie ºi profilaxie nespecificã pre-cum ºi imunoterapie specificã.

TTrraattaammeennttuull ffaarrmmaaccoollooggiicc are în vedere urmã-torii factori: eficienþã, siguranþã, raport optim efi-cienþã-cost, preferinþa ºi complianþa pacientului.

Cea mai eficientã medicaþie este consideratã,ca ºi in astm, corticoterapia topicã, realizându-seastfel concentraþii maxime de antiinflamator în mu-coasa nazalã, fãrã risc de efecte sistemice, cu unfoarte bun control al simptomelor locale ºi oculare.

Dintre antihistaminicele anti-H1 sunt recoman-date cele orale din generaþia a doua, precum ºi celetopice.

Montelukastul se poate administra in rinita cusensibilizare la polenuri, la pacienþii de peste 6 ani.

Alte medicamente (decongestivele nazale, corti-

coizii sistemici, cromonele, derivaþii de ipratropium,etc) pot fi utilizate în funcþie de nevoile particulareale fiecãrui bolnav.

Eficienþa tratamentului diferã de la pacient lapacient ºi este dependentã de durata sa. Astfel, inrinita alergica persistentã este absolut necesarãadministrarea sa pe termen lung.

Menþiuni speciale meritã iimmuunnootteerraappiiaa ssppeeccii--ffiiccãã cu extracte alergenice standardizate (atât formainjectabilã cât ºi cea sublingualã), indicaþie de spe-cialitate. În ultima vreme aceasta câºtigã, documen-tat, din ce în ce mai mult teren în managementulrinitei alegice, dovedindu-se a fi singurul tratamentcare influenþeazã cursul natural al bolii pe termenlung, limitând progresia cãtre astm ºi scãzând ne-voia de tratament farmacologic.

Prevalenþa rinitei ºi astmului alergice se aflã încontinuã creºtere, justificând amplificarea interesu-lui pentru controlul lor, mai ales în 2010 ales „ Anulplãmânului”.

��La ora actual/, peste 600 demilioane de oameni din toat/

lumea sufer/ de rinit/ alergic/.Num/rul imens de bolnavi, precum ]i problematica asociat/ (comorbidit/[ile, costurile aferenterinitei, uria]e ]i probabil subestimate,afectarea semnificativ/ a calit/[iivie[ii, etc) justific/ interesul deosebitpentru controlul bolii.

Controlul eficient al inflama[ieiîn rinoconjunctivita alergic/

Dr. Irina BucurMedic primar Alergologie ]i Imunologie Clinic/Spitalul Clinic Nicolae MalaxaCentrul Medical Mediclass021-412 01 28/[email protected]

14



Ce este alergia?Deºi alergiile pot apãrea la orice vârstã, de cele

mai multe ori acestea apar la copii. Dupã infecþiilecãilor respiratorii, alergiile la copii constituie o adoua importantã cauzã de îmbolnãvire.

Alergia nu este chiar o boalã, este un grup deboli diferite, bazate pe o reacþie exageratã a siste-mului imunitar la o substanþã care este inofensivãpentru majoritatea oamenilor.

Alergie sau r/ceal/?ªi pentru un medic este dificil, uneori, sã dife-

renþieze unele alergii de o infecþie respiratorie. Simp-tomele sunt similare în ambele cazuri. Ele se carac-terizeazã prin strãnut, congestie nazalã, secreþiinazale abundente, ochi înlãcrimaþi, obosealã ºi du-reri de cap. Dar, în infecþiile respiratorii copiii nu pre-zintã prurit nazal sau ocular. În plus, în infecþiile res-piratorii apar durerile de gât cu inflamaþie ºi febrã.Durata simptomelor, de asemenea, poate ajuta lastabilirea cauzei. În cazul infecþiilor respiratorii simp-tomele persistã între 7 ºi 10 zile, în timp ce la alergiisimptomele dispar odatã cu dispariþia contactuluicu alergenii. În plus, secreþia nazalã transparentãeste asociatã cu alergiile, iar secreþia galben-verdeeste un semn de infecþie.

Simptomele alergiei la copiiManifestãrile alergice la copil pot fi cutanate, la

nivelul mucoaselor ºi al cãilor respiratorii. Manifes-tãrile cutanate sunt caracterizate prin transpiraþii,roºeaþã, prurit, urticarii, eczemã, dermatitã, angioe-dem. Conjunctivita alergicã se manifestã prin con-gestia conjunctivei, lãcrimare, prurit ºi, uneori, ºiedemul pleoapelor. Simptomele cel mai des întâl-nite în rinita alergicã sunt rinoreea, pruritul nazal ºistrãnutul repetat. Astmul bronºic se manifestã printuse, wheezing (respiraþie ºuierãtoare) ºi dispnee ex-piratorie.

Cauzele alergiei la copii Alergiile la copii apar foarte devreme ºi, în plus,

este destul de dificil de a le determina prin diversi-tatea manifestãrilor. Ele pot apãrea în primele lunide viaþã, în special dacã copilul este hrãnit artificial(formule de lapte praf) sau dacã laptele de vacã esteintrodus prea devreme în alimentaþie.

Cauzele care genereazã alergiile pot fi: alergeniialimentari, alergenii din mediu (praf, polen, muce-gai, pãr de animal), medicamentele, înþepãturile deinsecte sau animale ºi, mai ales, factorii ereditari(dacã unul dintre pãrinþi sau ambii sunt alergici).

Cum se previn alergiile?În primul rând, mãsurile de prevenire pe care le

pot lua pãrinþii pentru a nu crea un mediu alergiccopiilor constau într-o alimentaþie naturalã, sãnã-toasã, lipsitã de conservanþi, coloranþi ºi E-uri. Celmai important mod de a reduce reacþiile alergice lacopii este limitarea sau evitarea completã a contac-tului cu alergenii carecauzeazã dezvoltareade alergie. Pãrinþii potcontribui decisiv la pre-venirea alergiilor la co-pii. Pentru a maximizadepistarea precoce aalergenilor la care co-pilul începe sã dezvoltesensibilitate, diagnosti-cul modern are în arse-nalul sãu toate mãsurilenecesare. Cu toate acestea, existã o serie de pro-bleme, cum ar fi diagnosticarea alergiilor la copiiimici, la care testãrile alergologice nu pot fi efectuatedecât dupã o anumitã vârstã, întrucât pot existarezultate fals pozitive.

Tratamentul alergiilor la copiiÎn formele cronice, care se manifestã cu simp-

tome respiratorii sau dermatologice, tratamentuleste de lungã duratã ºi constã în administrarea deantihistaminice o perioadã mai lungã de timp, trata-ment cortizonic, imunoterapie etc. Desensibilizarease poate face în anumite condiþii, în funcþie de aler-gen, de starea sau de vârsta copilului. Evitarea con-tactului cu alergenul cauzal este una dintre cele maieficiente metode terapeutice în alergologie.

Dr. Iurie BurlacuMedic specialist pediatruRezident alergologie ]iimunologie clinic/CMI Pediatrie Sibiuwww.pediatrusibiu.ro

Alergiile la copii

16 Supliment Medical Market - ALERGOLOGIE


WWOORRLLDD CCLLIINNIICC este singura instituþie din Ro-mânia care investigheazã complet alergiile ºi, prac-tic, singura clinicã în care se garanteazã prin meto-de ºtiinþifice - analize de laborator de o fidelitateextraordinarã - identificarea alergenilor.

WWOORRLLDD CCLLIINNIICC are în România exclusivitateaanalizelor pentru alergii, din partea celui mai marelaborator de alergologie din Europa.

MMoottoouull iinnssttiittuuþþiieeii WWoorrlldd CClliinniicc eessttee „„OO vviiaaþþãã ffããrrããaalleerrggiiii!!““.. WWOORRLLDD CCLLIINNIICC trateazã pacienþi cu vârsteîntre 1 lunã ºi 90 de ani, iar diagnosticele de care seocupã sunt dintre cele mai variate. De la aalleerrggiiiillee aallii--mmeennttaarree,, iinnttoolleerraannþþãã llaa llaaccttoozzãã ººii ffrruuccttoozzãã,, aalleerrggiiii ddeemmeeddiiuu,, uurrttiiccaarriiee,, aannggiiooeeddeemm,, BBooaallaa CCeelliiaaccãã,, ddeerrmmaa--ttiittee,, ppâânnãã llaa ccoolloonn iirriittaabbiill,, ddiiaarreeee,, ccoonnssttiippaaþþiiee,, dduurreerriiaabbddoommiinnaallee,, bbaalloonnããrrii,, oobbeezziittaattee,, mmaallaabbssoorrbbþþiiee,, hhii--ppeerraaccttiivviittaattee llaa ccooppiiii,, cceeffaalleeee,, mmiiggrreennee,, BBooaallaa CCrroohhnneettcc..,, ttooaattee aavvâânndd ddrreepptt ccaauuzzee aalleerrggiiiillee. Sunt metodeºtiinþifice noi, care se aplicã în clinici renumite dinUniunea Europeanã ºi care au rezultate spectacu-loase, fãrã administrare de cortizon sau antihista-minice. De doi ani alergiile se pot trata în mai puþinde trei luni, existând o corelaþie foarte strânsã întreinfecþiile din organism ºi alergeni. Doar douã labora-toare din Europa prelucreazã noile analize alergo-logice, ambele având contracte de exclusivitate înRomânia cu WORLD CLINIC.

Programãri: 021-31.668.31 Strada CF Robescu, Nr.11 , sector 3, Bucureºti

Analize pentru depistarea ]i tratareaalergiilor alimentare

Alergiile alimentare se pot trata în mai puþin de3 luni, în urma efectuãrii analizelor alergologice laWORLD CLINIC. Probele se preleveazã în România,

la WORLD CLINIC, iar prelucrarea acestora se faceîn laboratoare din Germania ºi Austria.

Pe lângã alergiile alimentare clasice prin an-ticorpi IgE (în majoritatea cazurilor fiind negative),pseudoalergii sau intoleranþã la fructozã, lactozã, omare importanþã au intoleranþele mediate de IgG4.Aici nu este vorba despre alergii în sensul clasic,deºi IgG4 poate provoca simptome alergice prineliberarea de histamina. Mult mai frecvent se exte-riorizeazã intoleranþele prin IgG4 sub forma unorsimptome nespecifice, care de regulã apar abia laore sau zile dupã consumul alimentelor responsa-bile pentru acest lucru. Intolerantele alimentare potcauza afecþiuni foarte diferite. Deoarece simptoma-tica apare de obicei cu întarziere, un diagnostic pusprin metodele vechi - aplicate în alte clinici - se poatestabili abia dupã ani sau zeci de ani.

PPrriinn pprroobbeellee sseerroollooggiiccee eeffeeccttuuaattee ddee WWOORRLLDDCCLLIINNIICC,, aaccuumm aacceesstt lluuccrruu ssee ppooaattee iiddeennttiiffiiccaa,, pprriinnttrr--uunnsseett ddee aannaalliizzee,, îînn mmaaii ppuuttiinn ddee 1144 zziillee,, ffããrrãã ccaa ppaa--cciieennttuull ssãã dduuccaa ppoovvaarraa aalleerrggiiiilloorr aannii ddee zziillee..

Afec[iuni asociate cu alergiile alimentare� afecþiuni digestive: dureri abdominale, ba-

lonãri, diaree, sindrom de malabsorbþie, constipaþie,sindrom de colon iritabil � afecþiuni dermatologice: eczeme, urticarie,

prurit, neurodermatitã, dermatitã atopicã, dermatitãseboreicã, acnee � rinitã alergicã, astm bronºic � obosealã cronicã � obezitate � dureri de cap (adesea de tipul migrenelor) � predispoziþie la infecþii � sindrom de hiperactivitate la copii ÎÎnn ccoonncceeppttuull nnoossttrruu ddee ddiiaaggnnoossttiicc,, îînn ccoollaabboorraarree

ccuu llaabboorraattooaarree ddee rreennuummee ddiinn ssttrrããiinnããttaattee,, ssuunntt

World Clinic - o via[/ f/r/ alergii!

Analize de excep[ie prelucrate \n laboratoare din Germania, Austria,Fran[a, SUA etc.

Specialit/[i: ALERGOLOGIE-IMUNOLOGIE,DERMATOLOGIE, GASTROENTEROLOGIE,OBEZITATE-NUTRI{IE, DIETE PERSONALIZATE}TIIN{IFIC, GENETIC?, ONCOLOGIE, MEDICIN? PREVENTIV?, ANTI-AGING

17


2010 - 2011

ccuupprriinnssee ccuu cceerrttiittuuddiinnee ttooaattee ccaauuzzeellee iinnccoommppaattii--bbiilliittããþþiilloorr.. AAlliimmeenntteellee nneettoolleerraattee ssuunntt aassttffeell rreeccuunnooss--ccuuttee ººii ppoott ffii eelliimmiinnaattee ccllaarr ddiinn aalliimmeennttaaþþiiee.. TTaabbeelluullaalliimmeenntteelloorr ccuupprriinnddee mmaaii mmuulltt ddee 9988%% ddiinn iinnccoommppaa--ttiibbiilliittããþþiillee cclliinniiccee rreelleevvaannttee..

Ce este de f/cut \n cazul unui test pozitivIgG4?

Incompatibilitãþile generate de IgG4 persistãdoar rareori pe tot parcursul vieþii. Printr-o eliminaretemporarã, de cel puþin 3 luni, a alimentelor incrimi-nate, acestea incompatibilitãþi involueazã. Veþi primiun plan individual de alimentaþie, pe baza intoleran-þelor dumneavoastrã, din care veþi extrage ce puteþimânca în fiecare zi ºi existã posibilitatea sã coman-daþi un manual de reþete, special adaptat nevoilordumneavoastrã. Împreunã cu rezultatele analizelor,laboratorul vã va prescrie ºi o DIETÃ PERSONALI-ZATÃ ªTIINÞIFIC, elaboratã pe baza analizelor dum-neavoastrã.

Alergii alimentare prin anticorpii IgG4 Anticorpii din clasa IgG se împart în 4 subclase.

În timp ce nivelul mãrit de anticorpi din subclaseleIgG1, IgG2 ºi IgG3 indicã o cauzã bacterialã sauviralã, nivelul mare de IgG4 indicã o cauzã alergicã.Fracþia IgG4 identificã în mod normal numai 3-5%din totalul de IgG. La incompatibilitãþi, aceastã partepoate urca totuºi mai mult de 50%.

În opoziþie cu adevãratele alergii alimentare, laincompatibilitãþile prin anticorpi IgG4 simptomeleapar frecvent abia dupã ore sau chiar zile. Concen-traþiile mari de anticorpi IgG4 din sânge sunt însoþi-te adesea de o permeabilitate mãritã a mucoaseiintestinale, alergenii putând fi absorbiþi în cantitãþimari prin mucoasa intestinalã. Astfel se formeazãanticorpi împotriva alimentelor, care construiesccomplexe cu alergenii alimentari. Dacã aceste com-plexe nu mai pot fi descompuse de celulele imuni-tare din corp (sistem reticuloendotelial), se ajunge lao depunere în organe ºi, cu aceasta, la afecþiunicronice multiple. Deoarece anticorpii IgG4 pot duceºi la o degranulare a mastocitelor, pot fi rãspunzã-toare ºi pentru alergiile de tipul imediat, asta însem-nând cã, în decursul a câteva minute dupã asimi-larea alimentului, pot apãrea simptomele alergice.

Majoritatea pacienþilor observau apariþia simp-tomelor dupã ingestia unui anumit aliment, însã an-ticorpii IgE care se dozeazã în mod curent în cen-trele de alergologie erau negativi, dar anticorpii IgG4pozitivi. Dupã îndepãrtarea alimentelor depistate

pozitiv prin testul serologic IgG4, simptomele pa-cienþilor dispar.

Examenul complet al scaunului Probabil cã multe persoane se vor întreba de ce

trebuie fãcut un examen de scaun când pacientulsuferã de rinitã alergicã, urticarie sau intoleranþe ali-mentare. Rãspunsul este: pentru cã o florã intesti-nalã perturbatã poate duce la creºterea permeabi-litãþii intestinale cu o absorbtie mãritã a antigenelor,crescând sensibilitatea pacientului la substanþelealergene. Se poate determina dacã existã o creºterea bacteriilor aerobe, anaerobe, a Candidei sau undeficit de Bifidobacterii ºi Lactobacili ºi se poatetrata conform indicaþiilor personalizate oferite declinicã.

WWoorrlldd CClliinniicc ssee aaddrreesseeaazzãã îînn pprriimmuull rraanndd iiddeenn--ttiiffiiccããrriiii ccaauuzzeeii aalleerrggiiiilloorr,, ººii nnuu ttrraattããrriiii ssiimmppttoommaattiicceeccuu aannttiihhiissttaammiinniiccee,, ccoorrttiiccoosstteerrooiizzii,, ttrraattaammeennttuullpprrooppuuss ddee nnooii,, ssuussþþiinnuutt ddee tteesstteellee ddee llaabboorraattoorr,, ffiiiinnddiinnddiivviidduuaall,, eellaabboorraatt îînn ccoollaabboorraarree ccuu mmeeddiicciiii ddiinn GGeerr--mmaanniiaa..

18



Prevalenþa bolilor alergice este în continuã creº-tere, în prezent estimându-se cã peste 20 % din po-pulaþia mondialã ºi 25 % din populaþia europeanã su-ferã de alergii. Persoanele afectate pot fi de oricevârstã, dar cu precãdere sunt afectaþi copiii, adoles-cenþii ºi adulþii tineri.

Deoarece factorii genetici acþioneazã într-un inter-val de timp lung, se considerã cã factorii de mediusunt responsabili de modificãrile prevalenþei boliloralergice.

Cele mai frecvente alergii sunt cele determinatede pneumoalergeni (acarieni, mucegaiuri, polenuri,epitelii de câine, pisicã), acestea manifestându-se carinite, rinoconjunctivite, sinuzite sau astm bronºicalergic.

În funcþie de durata manifestãrilor sau de pe-rioada anului în care apar, alergiile respiratorii au fostclasificate iniþial ca având evoluþie perenã sau sezo-nierã. În prezent, clasificarea alergiilor are forme inter-mitente ºi persistente.

În România, alergia la polen are caracter sezonierºi se poate manifesta ca rinitã alergicã, conjunctivitãalergicã, rinoconjunctivitã alergicã sau astm alergic.

Principalele sezoane polenice în România sunt:� Februarie-mai – sezonul polenului de arbori ºi

arbuºti timpurii (mesteacãn, arin, alun)� Aprilie-iulie – sezonul polenului de graminee

sãlbaticã (iarba câmpului, iarba de gazon, viþelar etc.)ºi de graminee de culturã (secarã, ovãz, orez, grâu)� Iulie-septembrie – sezonul polenului de bu-

ruieni (mãcriº, pãtlaginã, urzica mare, pelin negru etc.)Polenul fiecãrei specii are mai multe tipuri de

alergene împãrþite în douã mari grupe: alergene ma-jore ºi minore. Polenul de graminee prezintã alergenemajore (ribonucleazã), iar dintre cele minore, profi-linele sunt cele mai importante ºi frecvent implicate înreacþiile alergice încruciºate (crossreactivitate).

Unele alergene ale polenului de arbori se gãsescîn diverse þesuturi ale plantelor sau în fructeleacestora ºi joacã un rol important în sindroamele dealergie oralã (OAS).

Pacienþii cu rinitã alergicã la polen pot prezentasimptome la nivelul cavitãþii bucale (prurit, edem, eri-tem) la ingestia unor fructe sau legume proaspete,conform profilului de crossreactivitate între polenulrespectiv ºi alimente.

Prelucrarea termicã distruge alergenele crossreac-tive termolabile. Cel mai adesea, OAS nu evolueazãcãtre ºoc anafilactic. Tratamentul de desensibilizarecu vaccin alergenic care vizeazã simptomele respira-torii duce la dispariþia ºi a OAS.

Principalele acuze ale pacienþilor alergici la polensunt:� Strãnut, prurit nazal, rinoree apoasã, obstrucþie

nazalã bilateralã alternantã, constituind RINITAALERGICÃ.� Prurit palatinal ºi otic, cefalee, obosealã, ano-

rexie, scãderea sau lipsa mirosului.� Lãcrimare, prurit conjunctival bilateral sau

edem conjunctival, edem palpebral, sugerând con-junctivita alergicã.

Alergiile sezoniere la copii, adolescen[i]i adul[i

Dr. Elena Popa,Medic primarPediatruCentrul MedicalDoctor Lucawww.drluca.ro

UºoarãSomn normal� Activitãþi zilnice,sport, activitãþi detimp liber neafectate� Munca ºi ºcoalaneafectate� Niciun simptomderanjant

IInntteerrmmiitteennttããsimptome4 zile/ sãptãmânãsau < 4 saptamani

Moderat–severãUnul sau mai multeelemente� Somn alterat� Deteriorareaactivitãþilor zilnice,sportive ºi a celor detimp liber� Probleme survenitela locul de muncã sauºcoalã� Simptomederanjante

PPeerrssiisstteennþþããsimptome4 zile/ sãptãmânãsi > 4 saptamani

192010 - 2011

� Tuse, respiraþie ºuierãtoare (wheesing), disp-nee, constricþie toracicã, sugerând astmul alergic,toate aceste simptome fiind reversibile spontan sau latratament.

Manifestãrile clinice au grade diferite deseveritate. În formele uºoare cei mai mulþi pacienþi îºiignorã simptomele. Majoritatea pacienþilor însã pre-zintã simptome moderat severe care le afecteazã ca-litatea vieþii prin perturbarea somnului, a activitãþii pro-fesionale sau ºcolare zilnice ºi sportive în aer liber.

Rinita alergicã, greu de diferenþiat de cea infec-þioasã în primii ani de viaþã, va fi suspectatã dacãsimptomele persistã timp de peste douã sãptãmâni ºiîmbracã tabloul clinic intermitent sau persistent,asociazã istoric familial de alergie ºi/sau comorbiditãþialergice (astm bronºic, dermatitã atopicã, eczemã,conjunctivitã alergicã, sinuzitã cronicã, otitã medie cuexsudat).

În funcþie de severitate, abordarea terapeuticãeste secvenþialã ºi trebuie sã cuprindã:� Evitarea alergenilor� Farmacoterapia� ImunoterapiaPentru reducerea expunerii la polen, pacienþii sunt

sfãtuiþi sã stea cât mai puþin afarã în sezonul deînflorire a plantelor la care sunt alergici ºi sã poarteochelari pentru a scãdea depunerea de polen peconjunctive. În perioadele cu simptome sã se spelefrecvent pe faþã ºi pãr (pãrul lung, mustaþa ºi barbapermit aderarea unei mari cantitãþi de polen). În timpce bate vântul sã þinã uºile ºi ferestrele casei închise,în maºinã sã þinã geamurile închise, sã nu þinã planteînflorite în casã, sã nu consume miere ºi propolis, sãnu-ºi ia concediu în perioadele de înflorire a plantelorla care sunt alergici, sã evite activitãþile în aer liber(mai ales dimineaþa), cositul sau tunsul ierbii.

Ghidul ARIA, revizuit 2008, stabileºte tratamentulrinitei alergice:

Rinita alergicã – intermitentã� formã uºoarã – medicamente antihistaminice

orale sau intranazale ºi/sau decongestionante;� în forma moderatã sau severã se adaugã

corticosteroizi intranazali ºi/sau decongestionantesau antagoniºti ai receptorilor de leucotriene, controlclinic ºi reevaluare la douã-patru sãptãmâni.

Dacã simptomele s-au atenuat, se continuãtratamentul încã o lunã, iar dacã simptomele persistãse va evalua posibilitatea existenþei unor infecþii ºipacienþii vor fi investigaþi pentru stabilirea diagnosti-cului ºi a tratamentului.

Investigarea ºi diagnosticul rinitei alergice pre-supune efectuarea unor teste alergologice cutanatesau sanguine, pentru evidenþierea sensibilizãrii aler-gice IgE moderate, dar ºi efectuarea unor investigaþiicomplementare:� examinare pulmonarã înainte ºi dupã spirome-

trie bronhodilatatoare;� examen ORL, pentru diagnosticarea unor co-

morbiditãþi (de exemplu, astm bronºic sau sinuzitã).Evaluarea ºi testarea alergologicã se poate

efectua la orice vârstã – numai de cãtre mediculspecialist ALERGOLOG. În cazul pacienþilor cu con-junctivitã asociatã rinitei, se poate administra medi-caþie corticosteroidã cu structurã chimicã deosebitã(fluticazona fuorat), care, administratã intranazal,controleazã eficient atât simptomele nazale cât ºi pecele oculare, prin inhibarea reflexului nazo-ocular.

În cazul pacienþilor pediatrici, principiile de trata-ment sunt aceleaºi, dar trebuie sã þinem cont de:� efectele adverse ale unor medicamente, în

special asupra creºterii în înãlþime,� dozele ajustate vârstei ºi greutãþii corporale,� importanta educaþiei pentru îngrijirea copilului

bolnav.Trebuie sã existe un plan terapeutic scris adecvat

fiecãrui copil, în special în cazul astmului bronºic a-lergic, care sã fie controlat ºi modificat periodic.

Deºi nu este o boalã gravã, rinita alergicã poateafecta negativ funcþiile cognitive ºi performanþa ºco-larã, viaþa socialã ºi psihicul copilului. De aici decurgenecesitatea diagnosticului precoce ºi instituirea tra-tamentului adecvat, astfel încât simptomele sã fie per-fect controlate. De aceea, este imperioasã colabora-rea dintre medicul specialist în alergologie ºi imuno-logie clinicã, pediatru, ORL-ist, pneumolog, psiholog.

Bibliografie:

Revistele de alergologie ºi imunologie clinicã

Pharma Business Nr. 35 din 2009

Pediatria: Prof. Dr. Adrian Georgescu

Pediatria: Prof. Dr. Eugen Ciofu

PPoolleenn AAlliimmeennttee AAlleerrggeennuullccrroossssrreeaaccttiivv

Mesteacãn Mere, morcov, pere, piersici,cireºe, prune, kiwi, cãpºune,castane, alune, migdale, nuci,spanac, þelinã, cartofi

Profilina,analogi de Betv1

Artemisia vulgaris Morcov, þelinã, pãstârnac,pãtrunjel, arpagic, piper alb, boia,anason, coriandru, pepene galben,muºeþel, castane, bananã,seminþe de floarea soarelui.

LTP, analogi deArt v1

Ambrosia Seminþe de floarea soarelui,bananã, muºeþel, pepene verde ºigalben, castravete.

Liaza

Graminee Pepene, roºie, portocale, cireºe,cartofi, soia, mazãre, arahide,fãinã de cereale

Profiline

CCllaassiiffiiccaarreeaa rriinniitteeii aalleerrggiiccee


20



Dacã, în ultimii 30 de ani, descoperirea ºi intro-ducerea multor medicamente noi în tratamentulspecific al bolilor alergice a împins, pentru o pe-rioadã, într-un con de umbrã aceastã metodã demare specificitate, în ultimii ani nimeni nu mai con-testã eficienþa ºi siguranþa ei. Studii ample, rigu-roase, metaanalize accesibile pentru toþi specialiºtiidin domenii de interferenþã, care trateazã ºi bolialergice: interniºti, pneumologi, pediatri, orl-iºti, toþise vãd puºi în situaþia de "a þine pasul'' cu aceastãmetodã intratã în practica zilnicã internaþionalã.

Imunoterapia specificã fiind singura metodã deinfluenþare a evoluþiei naturale a bolii alergice, esteevident, cã aplicarea ei cât mai devreme în terapiapediatricã a bolilor alergice are o eficienþã incon-testabilã. În cei aproape 15 ani de practicã în dome-niul alergologiei pediatrice, am avut ocazia sãurmãresc sute de pacienþi, cãrora le-am administrat imunoterapie speci-ficã, iniþial subcutanatã, în prezentpredominant sublingualã. Evoluþialor a fost incomparabil mai bunãdecât a pacienþilor netrataþi prinimunoterapie ºi cu atât mai eficientãcu cât aceasta a fost instituitã maidevreme. Verificate longitudinal,testele au rãmas la valori mici, sta-diul de astm a rãmas la unul intermi-tent/absent, rinita alergicã într-oformã uºoarã. Desigur, necesitateatratamentelor cronice scade semni-ficativ, ele rãmânând cele necesarestadiilor iniþiale ale bolii, iar protecþiape termen lung oferã un start bunspre vârsta de adult.

Problema mare a practiciicurente în þara noastrã nu o constitu-

ie lipsa de informare ºi poate nici cea de acceptarea metodei, ci lipsa de specialiºti iniþiaþi, care sã aibãîn acelaºi timp siguranþa necesarã în tratamentulbolilor pediatrice. Cadrul legislativ rigid, auster, dinþara noastrã va trebui aliniat într-un ritm rapid lanormele europene, apãrând multe probleme decompetenþã, malpraxis, finanþare.

Imunoterapia specific/ pediatric/

��Metoda de tratament specific/ bolilor alergice,cunoscut/ din 1911 (Noon&Freeman) ]i a c/rei

eficien[/ a fost confirmat/ prin studii dublu orb \nc/ din1960, urmate de numeroase studii placebo controlate,conform cerin[elor ]tiin[ifice moderne, ocup/ un loc dince \n ce mai important \n practica pediatric/.

Dr. Lucia C/rbune,Medic primar alergologie]i imunologie clinic/,Medic primar pediatrie

Telefon cabinet:0213236820Telefon mobil:0724387783

21


2010 - 2011

În ultimele 3-4 decenii, frecvenþa bolilor alergice acrescut simþitor pânã la a se tripla pentru toategrupele de vârstã, aºa cum aratã statisticile þã-

rilor occidentale. Se estimeazã cã peste 20% din po-pulaþia generalã suferã de o formã sau alta de boalãalergicã.

Explicaþiile sunt multiple, provenind din modifi-cãrile mediului înconjurã-tor ºi ale stilului de viaþã:igienã excesivã, deci scã-derea expunerii la factoriinfecþiosi, cu dezechili-brul sistemului imunitarspre un rãspuns atipic detip “alergic”, creºterea iri-tanþilor chimici ºi fizici cupotenþarea unor factoricunoscuþi alergizanþi sauchiar cu crearea altoranoi, schimbãrile nocivedin dietã, sedentarismul,creºterea în greutate,stresul cotidian care afec-teazã sistemul imun prinmecanisme complexe neu-ropsihosomatice etc. Ere-ditatea este de aseme-nea un factor importantîn dezvoltarea alergiilor,

astfel încât, dacã unul dintre pãrinþi este alergic(atopic), riscul de apariþie a alergiei la copii este de25%, iar dacã ambii pãrinþi suferã de alergie, risculcreºte la 50-75%.

În aceastã perioadã, publicul este supus inva-ziei de informaþie medicalã sau pseudomedicalã(prezentatã agresiv sub forme atrãgãtoare: talkshow-uri, reclame, ºtiri senzaþionale); pentru aadopta conduite corecte pacientul trebuie îndrumatpentru a-ºi da seama când are nevoie de un anumitmedic, în particular de un alergolog.

În România, învãþãmântul medical alergologicîncearcã sã þinã pasul cu metodele internaþionalede lucru, situându-se chiar printre puþinele þãri dinEuropa cu formare postuniversitarã alergologicã desine stãtãtoare, aceasta garantându-le o experienþãsuficientã specialiºtilor români alergologi pentru agestiona cazuri complexe sau cu un potenþial riscvital.

Alergologia este o specialitate relativ nou-de-finitã, fiind diferitã de cele “clasice” prin modul deabordare a bolii: alergia este definitã ca rãspunsimun neobiºnuit, atipic, exagerat, al unei persoane,ca o hipersensibilitate la factorii obiºnuiþi din mediulînconjurãtor, cu expresie la nivelul aproape al fie-cãrui organ: cel mai frecvent la piele, nas, ochi, plã-mâni, sistem digestiv ºi cardiovascular.

Alergologia de la A la Z

De ce ar avea cineva nevoie de alergolog? În condi[iile unei societ/[i\n schimbare accelerat/, din ce \n cemai afectat/ de obiceiuri alimentarenes/n/toase sau expus/ la mediulurban intens poluat, la stres ]i seden-tarism, profilul afec[iunilor cronice s-a modificat dramatic. Grupaafec[iunilor alergice a ajuns dinurm/, ca frecven[/ ]i grad deafectare a calit/[ii vie[ii, bolile cardiovasculare, neoplazice (canceroase) ]i infec[ioase, conformestim/rilor Organiza[iei Mondiale a S/n/t/[ii.

22



Prin aceastã abordare, alergologia interacþio-neazã constant cu o multitudine de specialitãþi:ORL, pneumologie, dermatologie, gastroenterologie,medicinã internã, cardiologie, reumatologie, endo-crinologie etc.

Prin caracteristica statusului atopic de a se“dezvãlui” frecvent în cursul copilãriei, alergologiacolaboreazã strâns cu pediatrul, iar prin caracterulpersistent, frecvent agresiv, al simptomelor alergice,perturbã uneori sever calitatea vieþii pacienþilor, im-punându-se alteori ºi o colaborare cu psihologul saupsihiatrul.

Încã de la cele mai mici vârste poate fi necesarcontactul cu un medic alergolog. Astfel, sugarul denumai câteva luni ºi copilul mic pot dezvolta der-matitã atopicã, urticarii sau alte alergii apãrute înmod frecvent, de cauzã alimentarã, care stricã som-nul pãrinþilor. Unele dintre aceste manifestãri regre-seazã sau pot fi þinute sub control, altele vor evoluaîn timp. Bilanþul medicului alergolog include testa-rea cutanatã prick (“prin înþepãturã”).

Deºi este aplicatã în foarte puþine clinici la po-pulaþia pediatricã, metoda este uºoarã, toleratãfoarte bine chiar ºi de copiii sub vârsta de 1 an; esterealizatã cu lanþete din plastic, de unicã folosinþã,atraumatice (contrar vechilor metode mai agresive,de scarificare cu acul). Rezultatele se pot interpretape loc ºi se pot corela cu determinarea de IgE spe-

cifice (anticorpii mediatori ai alergiei) din sângeleperiferic, sub formã de paneluri adaptate pentruanumite vârste sau separate: panelul 4 în cazul co-piilor sub 2 ani.

La vârstã micã (inclusiv la cea de ºcolar) poatedebuta astmul bronºic cu forme clinice foartediverse, multe proprii copilului (ºi cine l-ar duce de laînceput pe copil sau adolescent la pneumoftizio-logie doar pentru cã tuºeºte noaptea sau dupãefort?). În cadrul explorãrii acestei afecþiuni, serealizeazã o evaluare a capacitãþii funcþionalepulmonare a copilului, prin spirometrie, la vârste depeste 5-6 ani, cu test bronhomotor la salbutamolinhalator (Ventolin®). Pentru copiii mai mici sefoloseºte metoda peak-flow-metriei, evaluare instan-tanee sau pe grafic de evoluþie. În paralel, se reali-zeazã evaluarea atopiei prin aceleaºi teste cutanateprick cu care copiii se obiºnuiesc rapid, multpreferate de ei celor clasice “din sânge”. Când însãprimele nu se pot realiza, orientarea diagnosticã sebazeazã pe determinarea IgE, specifice periferice încadrul laboratorului, preferându-se bateria de testepentru alergenii respiratori: panelul 2.

La vremea adolescenþei se poate nota apariþialeziunilor de dermatitã de contact (la tatuaje, biju-terii din diverse aliaje plasate în diverse pãrþi ale cor-pului, vopsirea pãrululi sau machij). Rinitele, rino-conjunctivitele sunt, de asemenea, specifice copiilorºi tinerilor: sunt mulþi aceia care strãnutã sau cãrorali se înroºesc ºi lãcrimeazã ochii primãvara sau vara,în sezonul polenic (chiar credeþi cã rãceala apare înfiecare an la aceeaºi datã?), când se face curãþeniegeneralã sau când se joacã cu pisica sau câinelevecinului. Din nou, testele cutanate prick au o rele-vanþã deosebitã ºi permit obþinerea diagnosticuluirapid, în aproximativ o jumãtate de orã.

Trece vremea ºi tânãrul nostru îºi gãseºte o me-serie: poate lucra în industria chimicã sau cosme-ticã, în construcþii, poate munci cu dosare prãfuite,într-o arhivã cu mucegaiuri, într-o clãdire de birouricu sisteme de ventilaþie, într-un pet shop, la un coa-for, astfel încât zilnic riscã sã vinã în contact cu aler-genul care îi provoacã manifestãri respiratorii sau

dermatitã de contact. Poate fimedic ºi sã dezvolte alergie lalatexul din mãnuºi, sau meste-ºugar în pielãrie, care sã ca-pete dermatitã de contact lacromul folosit în prelucrareapielii. În aceste cazuri, alergo-logul are la dispoziþie o bateriede teste denumite “patch”

23


2010 - 2011

(care se aplicã pe spate sau pe braþ cu plasturiocluzivi).

Altã persoanã poate sã vinã în contact în modnefericit cu veninul de viespe sau albinã. Pentrudiagnosticul acestor alergii, alãturi de o anamnezãatentã ºi numai la indicaþia alergologului, se de-terminã anticorpii de tip IgE specifici pentru veninulde viespe ºi albinã, iar în aºteptarea rezultatelor seexplicã mãsurile profilactice privind evicþia Hyme-nopterelor implicate, precum ºi medicaþia de ur-genþã ºi gesturile necesare a fi realizate în cazulunui nou contact.

În cazul pacienþilor cu rinite trenante pe par-cursul mai multor ani, care încep sã resimtã simp-tome de sufocare îndeosebi nocturnã sau la efort, încursul rãcelilor, sau de accese de tuse sufocantã, oinvestigaþie foarte utilã alergologului este din nouspirometria, urmatã de testul bronhomotor lasalbutamol (Ventolin®). La aceasta se poate adãugaspirometria cu test de efort sau determinarea sa-turaþiei periferice în oxigen - ultima fiind utilizatãîndeosebi în cazuri de exacerbãri severe de astmsau în cazul pacienþilor cunoscuþi cu BPOC (bronho-patie obstructivã cronicã), frecvent vechi fumãtori.

Pe mãsura înaintãrii în vârstã apar, inevitabil,boli care necesitã diverse tratamente medicamen-toase sau explorãri imagistice: o bunã parte dintrepacienþii alergologici suferã de reacþii adverse lamedicamente, precum intoleranþa la aspirinã sau laalte antiinflamatoare, la substanþe de contrast io-date. Nu puþini sunt aceia care necesitã tratamentantibiotic: de câte ori aþi fost întrebat dacã sunteþialergic la vreun medicament? În plus, natura este osursã inepuizabilã de alergeni, iar mulþi pacienþi,înainte convinºi de fitoterapie, ajung sã-ºi cunoascãalãturi de alergolog, limitele ºi neajunsurile.

În cadrul cabinetelor de alergologie serealizeazã, în caz de indicaþie alergologicã, testareala anestezice locale utile în stomatologie,dermatologie ºi altele, indicând frecvent o situaþiede “alergie” neclarã în trecutul pacientului ºi per-miþând intervenþia necesarã. Aceasta dureazã în ge-neral în jur de 1 orã ºi jumãtate, necesitând oprogramare specialã.

Sunt cazuri în care fenomenele de tip alergic potorienta diagnosticul unor boli infecþioase (erupþiaurticarianã ca expresie incipientã a unei boli pa-razitare sau a unei infecþii nediagnosticate) sau, maigrav, al unor tumori maligne (urticaria sau angio-edemul severe, ca manifestãri paraneoplazice).

Odatã stabilit diagnosticul – de multe ori printr-o anamnezã asemãnãtoare unei investigaþii de

detectiv – se ajunge la etapa tratamentului. Aici în-tâlnim aceeaºi varietate de abordãri: de la tra-tamente simptomatice la desensibilizarea alergenspecificã, astãzi uºor de realizat prin tehnica auto-administrãrii extractelor alergenice la domiciliu.

Tendinþa modernã, deºi pãstreazã tiparele des-criptive ale bolilor ºi o bunã parte din clasificãriletradiþionale, este de a considera alergia global, caafecþiune sistemicã ºi nu de organ. Astfel, se puneîn practicã principiul medical fundamental, enunþatdin antichitate, de a urmãri pacientul ca un întreg ºinu un simptom sau sindrom izolat. Medicina de aziar trebui sã se bazeze pe interdisciplinaritate ºispirit de echipã: a trecut demult vremea doctoruluiomniscient, care putea rezolva de unul singur pro-blemele de sãnãtate ale pacientului. Alergologiaeste specialitatea care ilustreazã, probabil, cel maibine acest aspect. Un lucru trebuie subliniat: este dedorit ca legãtura pacient-medic sã fie cât maistrânsã, fiecare amãnunt, cât de mic, putând avea oimportanþã decisivã în evoluþia favorabilã. Numaiaºa pacientul va putea acorda încrederea sa medi-cului, contribuind astfel la procesul terapeutic.

�� Dr. Monica Zamfirescu Medic specialist Alergologie

]i Imunologie Clinic/Hyperclinica MedLife Unirii

24



Cu toate cã alergiilesunt dificile în privinþastabilirii tratamentului, înmulte cazuri ele pot dis-pãrea de la sine. Acest lu-cru se declanºeazã în mo-mentul în care sistemulimunitar realizeazã cãalergenul este, de fapt,inofensiv.

Laptele matern estealimentul ideal pentru sugari în primele 4-6 luni dela naºtere. De aceea medicii le recomandã mamelorsã-ºi alãpteze copiii cel puþin în primele 6 luni deviaþã. Dupã aceastã perioadã, concomitent cu înþãr-carea lentã a sugarului, pânã spre vârsta de un an,se introduc "formule de lapte pulbere adaptate sauumanizate" cu sau farã adaos de fier. Laptele recon-stituit din aceste preparate nu trebuie sã depã-

ºeascã 500-600 ml/zi, dupã vârsta de 6 luni. Lasugarii la care, din diverse motive, se practicã ali-mentaþia cu lapte de vacã încã din primele sãp-tãmâni sau luni de viaþã existã riscul sã se producãalergie la proteinele din acest lapte. Manifestãrilealergiei la APLV pot avea un caracter acut sau cronic.Manifestãrile acute pot îmbrãca un tablou simpto-matic dramatic de ºoc, care poate pune în pericolviaþa copilului.

Existã douã tipuri de reacþii alergice faþã delapte:

RReeaaccþþiiii rraappiiddee - se produc subit (de la câtevasecunde pânã la câteva ore faþã de momentul ingur-gitãrii laptelui); simptomele includ respiraþia gre-oaie, vomã, urticarie, angioedem (buzele, ochii saulimba se umflã puternic) ºi anafilaxie.

RReeaaccþþiiii lleennttee - reacþiile se înregistreazã lent (dela câteva ore pânã la câteva zile de la consumarealaptelui); printre simptome se numãrã voma, stãri de

irascibilitate, incapacitatea de acâºtiga în greutate ºi de a se dezvol-ta normal; acest tip de reacþie estemai dificil de distins, pentru cã simp-tome asemãnãtoare se declanºeazãindiferent de alergen.

Cea mai bunã metodã de trata-ment, valabilã pentru orice alergie,constã în evitarea alergenului (alaptelui ºi a produselor care conþinlapte, în cazul de faþã).

AAtteennþþiiee!!LLaapptteellee ddee ccaapprrãã,, ddee oorreezz

ººii ddee mmiiggddaallee ssuunnttccoonnttrraaiinnddiiccaattee ssuuggaarriilloorr..

Autor:Centrul Medical

Bio Terra Medwww.bioterramed.ro

Alergia la proteineledin laptele de vac/ (APLV)

Alergiile pot ap/rea \n orice perioad/ a vie[ii.Un bebelu] se poate na]te cu o alergie sau,

adult fiind, te po[i lovi de acest obstacol.

25


2010 - 2011

Unele afecþiuni cronice sau acute cu repetiþiepot prezenta potenþial traumatizant psihic. Prin-tre acestea, bolile alergice apãrute pe un fond

imunitar deficitar pot fi ºi factori de traumatizare psi-hicã, din cauza recãderilor situaþionale ºi a conºtien-tizãrii faptului cã ameninþarea (pericolul, pânã laurmã vital) nu vine din lumea exterioarã, ci din pro-priul corp.

Reacþia psihicã la aceste afecþiuni depinde ºi depersonalitatea bolnavului. Pacienþii foarte activi, deexemplu, se aflã, din cauza unei afecþiuni cronicealergice, în faþa unei dificile sarcini de a-ºi transfor-ma treptat proiectul de viaþã de pânã atunci ºi de aintegra în el aceastã afecþiune ca pe o infirmitate curisc vital, în cazuri grave. Poate debuta cu o “depre-sie mascatã” cu retragere, cu preocupãri hipocon-driace pânã la fobii de boalã ºi anxietate generaliza-tã sau tulburare de panicã.

În asemenea afecþiuni organice cronice, pe lân-gã o bunã colaborare cu medicul de specialitate,este foarte utilã ºi o abordare psihoterapeuticã cog-nitiv-comportamentalã, alãturi de tratamentul even-tualei afecþiuni psihice reactive, precum tulburarea

de adaptare în urma re-cãderilor bolii alergice. Înaceste cazuri, putem vor-bi deci despre o traumãpsihicã, chiar dacã, laprima vedere, intensi-tatea ei este minorã, darrepetiþia pe un fond psi-hic vulnerabil producereacþii psihice negative.Aici participã ca o cauza-litate concepþia pacientu-lui despre boala cronicã,amplificarea pesimistã aefectelor negative ºi aprognosticului rezervat

oferit de medic. Încercãmdeci sã ne bazãm pe o atitu-dine empaticã ºi un suportpozitiv psihologic din parteaspecialistului, în afecþiunialergice, gândindu-ne cumevolueazã bolile psihosoma-tice care au drept cauzalitatescãderea autoapãrãrii organis-mului.

Un psihic echilibrat, o gândire pozitivã, corectã,menþine sau chiar îmbunãtãþeºte nivelul de anti-corpi de care are nevoie bolnavul, ajutând tratamen-tul specific bolii alergice.

Aºa cum diverse sisteme somatice ale omuluipot fi suprasolicitate în ceea ce priveºte capacitateade rezistenþã, la fel, aparatul psihic poate fi supraso-licitat în capacitãþile sale de apãrare printr-un stresde duratã, cum este boala alergicã cronicã ºi, în fi-nal, traumatizat.

Analogia dintre leziunile sufleteºti ºi cele soma-tice poate fi exprimatã printr-o expresie precum:“Aceastã alergie m-a pus la pãmânt, nu mai rezist,de ce mi s-a întâmplat aºa ceva, m-a facut bucãþietc.”

Când identificãm o astfel de leziune sufleteascãeste foarte important în primul rând sã dãm atenþieprimelor semne ale apariþiei traumei psihice, dar,mai ales, sã colaborãm ca medici specialiºti în mun-ca noastrã de echipã.

Dr. Emilia {in[Medic primar psihiatru

Bolile psihice ]i alergiile

26



Toate penicilinele au la bazã acidul 6-amino-

penicilanic, care cuprinde un inel tiazolidinic ºiun inel ß lactamic. În cazul cefalosporinelor,

nucleul de bazã este acidul 7-aminocefalosporanic,care cuprinde un inel dihidrotiazinic condensat cuun inel beta-lactamic ºi douã lanþuri laterale diferiteîn poziþiile R1 ºi R2 (Fig.1) [1,2]. Reacþiile alergicecare pot apãrea la administrarea cefalosporinelorpot fi cauzate deci atât de inelul beta-lactamic,comun cu celelalte antibiotice aparþinând acesteiclase, cât ºi de lanþurile laterale [3,4,5]. Deºi existãsimilaritãþi structurale între peniciline ºicefalosporine, produºii obþinuþi prin desfacereainelului beta-lactamic în timpul reacþiei alergicediferã considerabil [6]. În cazul în care anticorpii IgEspecifici sunt orientaþi faþã de structura nucleului debazã, atunci cross-reactivitatea apare între toatetipurile de cefalosporine. Dacã anticorpii suntorientaþi faþã de lanþurile laterale, R1 sau R2, cross-reactivitatea poate apãrea prin recunoaºterealanþului lateral R1 identic (cefaclor, cefalexin) sausimilar (cefaclor, cefadroxil) ori prin recunoaºterealanþului lateral R2 (cefalotin, cefotaxim) [3,7].

Peniciline Cefalosporine

Fig.1. Structura de bazã a penicilinelor ºicefalosporinelor

Cefalosporinele de generaþia I dezvoltã cross-reactivitate cu penicilinele mai frecvent, probabil da-toritã structurilor asemãnãtoare [8]. Majoritatea ce-falosporinelor de generaþia a II-a ºi a III-a nu prezintãaceastã cross-reactivitate cu penicilinele [9,10]. Încazurile de alergie selectivã la amoxicilinã s-a ob-servat cã existã o cross-reactivitate mai mare cu ce-falosporinele care au acelaºi lanþ lateral (cefa-droxilul) [8]. Un studiu realizat de Torres ºi col. aratãcã 38% dintre pacienþii cu alergie selectivã la amo-xicilinã au prezentat cross-reactivitate la cefadroxil[11]. De asemenea, cross-reactivitate poate apãreaîntre ampicilinã ºi cefalosporinele cu acelaºi lanþlateral (cefalexin, cefaclor, loracarbef). În general,cross-reactivitatea între peniciline ºi cefalosporineeste de aproximativ 12% [12,13]. Unele studii aratãcã penicilinele pot fi administrate în siguranþã la pa-

Cross-reactivitatea cefalosporinelorcu penicilinele

Ramona Octavia BologaMedic Specialist Alergologie-Imunologie Clinic/Doctorand Catedra deImunopatologie, UMF "IuliuHa[ieganu", Cluj-NapocaTel. 0721503217; [email protected]

Penicilinele ]i cefalosporinele suntantibioticele cel mai frecvent implicate \n reac[iile alergicemedicamentoase de tip imediat.Frecvent se pune \ntrebarea dac/pacien[ilor cu alergie la penicilin/ lise pot administra \n siguran[/cefalosporine.

27


2010 - 2011

cienþii alergici la cefalosporine dacã aceºtia au tes-tele cutanate alergologice negative pentru penici-line [9,14].

Cross-reactivitatea între cefalosporine apare deobicei atunci când acestea prezintã acelaºi lanþlateral R1. O cross-reactivitate importantã a fost ob-servatã între cefuroxim ºi ceftazidim, precum ºi întreaceste cefalosporine ºi ceftriaxon, cefotaxim ºi cefe-pime [8]. Unii pacienþi pot prezenta cross-reactivi-tate ºi între cefalosporine cu lanþuri laterale diferite,atunci când anticorpii specifici sunt orientaþi sprenucleul de bazã comun tuturor cefalosporinelor.

BBiibblliiooggrraaffiiee::

1. Stroescu V. Bazele Farmacologice ale

Practicii Medicale Ed.VII. Editura Medicalã,

Bucureºti.2001;1194-1350.

2. Torres MJ, Mayorga C, Blanca M. Urticaria

and Anaphylaxis due to Betalactams (Penicillins

and Cephalosporins). In: Pichler WJ, ed. Drug

Hypersensitivity. Basel, Karger.2007;190-203.

3. Gruchalla RS. Drug allergy. J Allergy Clin

Immunol.2003;111:S548-S559.

4. Baldo BA, Zhao Z, Pham NH. Antibiotic

Allergy: Immunochemical and Clinical

Considerations. Current Allergy and Asthma

Reports.2008;8:49-55.

5. Inestrosa EP, Suau R, Montanez MI,

Rodriguez R, Mayorga C, Torres MJ et al.

Cephalosporin Chemical Reactivity and Its

Immunological Implications. Curr Opin Allergy Clin

Immunol.2005;5(4):323-330.

6. Sancho FS, Inestrosa EP, Suau R, Montanez

MI, Mayorga C, Torres MJ et al. Synthesis,

characterization and immunochemical evaluation

of cephalosporin antigenic determinants. J

Mol Recognit. 2003;16:148-156.

7. Baldo BA. Penicillins and

cephalosporins as allergens—structural

aspects of recognition and cross-reactions.

Clin Exp Allergy.1999;29:744-749.

8. Blanca M, Romano A, Torres MJ,

Fernandez J, Mayorga C, Rodriguez J et al.

Update on the evaluation of hypersensitivity

reactions to betalactams. Allergy.2009;64:183-

193.

9. Antunez C, Blanca-Lopez N, Torres MJ,

Mayorga C, Inestrosa EP, Montanez MI, Fernandez

T, Blanca M. Immediate allergic reactions to

cephalosporins: Evaluation of cross-reactivity with

a panel of penicillins and cephalosporins. J Allergy

Clin Immunol.2006;117:404-10.

10. Perez-Inestrosa E, Suau R, Montanez MI,

Rodriguez R, Mayorga C, Torres MJ et al.

Cephalosporin Chemical Reactivity and Its

Immunological Implications. Curr Opin Allergy Clin

Immunol.2005;5(4):323-330.

11. Torres MJ, Blanca-Lopez N, Martin E,

Mayorga C, Rodriguez-Bada JL, Dona I et al. Cross-

reactivity between penicillins and cephalosporins

with the same side chain: amoxicillin and

cefadroxil. J Allergy Clin Immunol.2007;119:38.

12. Audicana M, Bernaola G, Urrutia I,

Echechipia S, Gastaminza G, Munoz D et al.

Allergic reactions to betalactams: studies in a

group of patients allergic to penicillin and

evaluation of cross-reactivity with cephalosporin.

Allergy.1994;49:108–113.

13. Romano A, Gueant-Rodriguez RM, Viola M,

Pettinato R, Gueant JL. Cross-reactivity and

tolerability of cephalosporins in patients with

immediate hypersensitivity to penicillins. Ann

Intern Med.2004;141:16–22.

14. Chaabane A, Aouam K, Boughattas NA,

Chakroun M. Allergy to betalactams: Myth and

realities. Medicine et maladies

infectieuses.2009;39:278-287.

28

UNIT?{I MEDICALE CARE OFER? SERVICII DE ALERGOLOGIE


BBUUCCUURREEªªTTII

AACCAADDEEMMIICCAAPitar Mos Nr. 20, Sector 1 - Bucureºti, Telefon: (+4)021/314.40.51 (+4)0731/580.280 [email protected]

AAMMEERRIICCAANN MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERRStrada Nasaud nr.68A, Sector5Tel: 021 6372830/ 0743 188830www.americanmedicalcenter.ro

BBIIOO TTEERRRRAA MMEEDDCalea Griviþei Nr. 3, sector 1; Pictor Ion Negulici Nr. 27, sector 1Tel: 021 319 65 78, 021 319 65 78; 021 315 15 [email protected]

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL SSAANNAADDOORRClinica DecebalBd. Decebal nr.1, sector 3, BucurestiClinica VictorieiStr. Dr. Dimitrie Sergiu nr. 26-28, sector 1, BucurestiClinica Baneasa ParkBaneasa Business & Technology Park, Sos. Bucuresti-Ploiestinr. 42-44, sector 1, BucurestiLaborator analize medicaleStr. Dr. Felix nr. 32, sector 1, BucurestiLaborator analize medicaleSos. Pipera-Tunari nr. 4C, Voluntari, IlfovTelefon Serviciul Urgente - Ambulanta: 021-9699 (24/24) Rezerve Medicale private - Spitalul Clinic de UrgentaFloreasca, Calea Floreasca nr.8, sector 1, BucurestiTel: 021 3165060; 021 3165061. Sediul administrativ: Str. Dr. Felix nr. 32, sector 1, Bucuresti Call Center [email protected]

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL MMEEDDIICCLLAASSSSStr. Sf. Elefterie nr. 47-49, sector 5, BucurestiTel: 021-412 01 28/ 021-412 01 29/021-410 27 27E-mail: [email protected]

CCLLIINNIICCAA RROOMMGGEERRMMEEDD SS..DD.. 22000000

ªoseaua Olteniþei, nr.48-50, sector 4Tel: 021.332 [email protected]

CCMMII DDRR.. CCAARRBBUUNNEE LLUUCCIIAA -- PPEEDDIIAATTRRIIEE,, AALLEERRGGOOLLOOGGIIEE,, IIMMUUNNOOLLOOGGIIEE CCLLIINNIICCAAStr. Basarabie, nr. 19Tel: 0724387783E-mail: [email protected]

MMEEDDIICCLLAABBªos. Panduri nr. 20, Et.1, sect. 5 , BucureºtiTel: [email protected]

NNOOVVOO MMEEDDIICCAAStr. Matei Basarab nr. 96, Bl.L122, Sc. 1, Et.2, Ap.12,Bucureºti, sect. 3Tel: [email protected]; [email protected]

PPUULLSS MMEEDDIICCAAStr. Ion Calin nr. 37, sector 2, BUCURESTI 021 212.40.40 Str. Teiul Doamnei nr. 2, BUCURESTI, sector 2 021 242.13.76 Str. Turda nr. 127, BUCURESTI, sector 1 021 224.01.87 [email protected] www.pulsmedica.ro

VVIILLLLAAGGEE MMEEDDIICCAALL CCLLIINNIICCªos. Nordului 119, sector 1Tel: 021 232.35.80; 021 232.35.81; 0723 [email protected]

WWOORRLLDD CCLLIINNIICCStr. C.F. Robescu nr. 11, sect. 3 BucureºtiTel: [email protected]

AALLBBAA

SSAAGGAA -- CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL CCLLIINNIIMMEEDDStr. Mãrãºti 22, Alba IuliaB-dul.Transilvaniei, bl. 62, Tel: 0258-833296, Alba IuliaStr. Bãilor nr.31, AiudTel: 0258-811603, 0258-831541 [email protected]; [email protected]; [email protected]

TTEERRRRAA AASSTTEERR MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERRB-dul Revoluþiei, Nr.15, 510039, Alba IuliaCalea Motilor, Nr.17 A, 510134, Alba IuliaTel: 0258 833408

AANNAALLIIMMEEDDStr. Eroilor, Bl. 23, Ap.3, parter, Blaj Str. P.P.Aron, Nr. 1A, BlajStr. T. Cipariu, Nr. 13, BlajTel: 0258 713131, 0258 [email protected]

MMEEDDIISSOOLLStr. Arieºului, Nr. 66, Bloc 256, Ap. 3, Alba IuliaTel: [email protected]

AARRGGEEªª

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL DDOOCCTTOORR LLUUCCAAStr. Eroilor, nr. 30, Piteºti, ArgeºTel: 0248/222.282; 0348/401.345; 0348/[email protected]; [email protected]

BBRRAAªªOOVV

CCAABB..MMEEDD.. AALLEERRGGOOLLOOGGIIEE--IIMMUUNNOOLLOOGGIIEE CCLLIINNIICCAA

DDRR.. FFAANNCCIIAALLII EECCAATTEERRIIStr. M.Basarab Nr.6, Ap.4, BraºovTel: 0268 473883

HHIIPPEERRDDIIAASediu central- Str. Poarta Schei nr. 31,500020;Tel: 0268/473.608, 0268/[email protected]; [email protected]

29

UNIT?{I MEDICALE CARE OFER? SERVICII DE ALERGOLOGIE

2010 - 2011

PPOOLLIICCLLIINNIICCAA DDEE DDIIAAGGNNOOSSTTIICC RRAAPPIIDDStr. Livada Vulturului nr10, Braºov, 2200Tel: 0268-315115; 311890Fax: [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]

CCEENNTTRRUU MMEEDDIICCAALL DDEE DDIIAAGGNNOOSSTTIICC SSII TTRRAATTAAMMEENNTT

TTHHEERRAAMMEEDDStr. Spatarul Luca Arbore nr.16, BraºovTel: 0268-471.814; 0368-442.266 ; 0723.265.023www.theramed.ro

CCLLUUJJ

AALLMMEEDDOOStr.Iuliu Maniu 11, ap.6, Cluj-NapocaTel: 0264596 922, 0722626 313www.cabinet-alergologie.ro

CCAABBIINNEETT MMEEDDIICCAALL AALLEERRGGOOLLOOGGIIEE DDRR.. BBOOLLOOGGAA RRAAMMOONNAAStr. Viilor nr. 52B, ClujTel: 0721.503.217E-mail: [email protected]

CCAABBIINNEETT AALLEERRGGOOLLOOGGIIEE DDRR..NNAADDIIAA GGHHEERRMMAANN--IIOONNIICCAAStr. Viilor, numarul 52B, ClujTel: [email protected]

BBLLUUEE LLIIFFEE MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERRStr. Observatorului, nr.109Tel: 0264-438.791/ 0734-771.352www.bluelife.ro

CCOONNSSTTAANNÞÞAA

CC..MM..II.. DDRR.. DDIINNCCÃÃ GGEEOORRGGEETTAAStr. ªtefan Cel Mare Nr. 133, ConstanþaTel: 0241 660857

DDRR.. AANNTTOOHHII IIOOAANNAABd. Ferdinand I, Nr. 77, ConstanþaTel: 0241/61781, 0722.233.071

IIOOWWEEMMEEDD MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERRSediul Central: Bd. I.C.Bratianu Nr 2-4 Constanþa Tel: 0341.437593, 0241.587676, 0341.437594; www.iowemed.ro

DDOOLLJJ

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL SSAAMMAAStrada Soimului nr. 22, Craiova, jud. DoljStrada Traian bloc 4, Calafat, jud. DoljTel: 0251 / 532 [email protected]

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL HHEELLIIOOSSStr. Pãltiniº, Nr.1, Craiova, jud. DoljTel: 0251/418.894, 0728/908.804Fax: 0722634157; [email protected]

MMAARRAAMMUURREEªª

JJEERRSSEEYY--TTRRAANNSSYYLLVVAANNIIAAStr. George Coºbuc, nr. 5, Baia Mare, jud. MaramureºTel: 0262 217203, 0788 791295policlinica@jersey-transylvania.rowww.jersey-transylvania.ro

MMUURREEªª

BBAALLAAZZSS--PPUUSSKKAASS DDIIAAGGNNOOSSTTIICCUUMMStr.Gheorghe Marinescu nr. 45/C, Târgu Mureº, C.P. 540136Tel: 0265-211118

DDOORRAA MMEEDDIICCAALLSS- Punct de lucru Reghin:B-dul Libertãþii nr. 12/2,Telefon: 0265 - 512.095, 0733 - 553.971

- Punct de lucru Miercurea Nirajului:Str. Pompierilor nr. 1,Telefon: 0265 - 576.514, 0733 - 553.973

TTOOPPMMEEDD -- CCEENNTTRRUU MMEEDDIICCAALLStr. Dorobanþilor Nr.1, Tg.Mureº, jud. MureºTel: 0265-225.002 [email protected]

NNEEAAMMÞÞ

BBIIOO MMEEDDIICCAAStr. Petru Rareº nr.39, bl.C3 – parter, Piatra NeamþBd. Decebal nr.4, Bl.H2 – parter, Piatra NeamþTel: 0233 231.525, 0233 [email protected]; [email protected]

SSIIBBIIUU

CC..MM..II.. AALLEERRGGOOLLOOGGIIEE ªªII IIMMUUNNOOLLOOGGIIEE CCLLIINNIICCÃÃStr. Bucegi Nr.3, Sibiu Tel: 0269 214298

PPOOLLIICCLLIINNIICCAA DDOOBBSSII MMEEDDIIAAªªStrada Turnului nr. 12, Mediaº, SibiuTel: 0269 - [email protected]

SSUUCCEEAAVVAA

CCMMII DDRR.. SSCCUURRTTUU AANNAA MMAARRIIAAStr. ªtefan cel Mare , nr.78, SuceavaTel: 0742 353901

TTIIMMIIªª

CCLLIINNIICCAA MMEEDDIICCIISS -- CCLLIINNIICCSS Str.Paciurea nr.5Tel: 0729.991.515Email: [email protected]

SSAANN--AALLVVIIMMEEIIAA

Str. Calea Aradului Nr.31a, Bl.4f, Sc.B, Ap.1, TimisoaraTel: 0256 426410

HHAALLCCIISSStr. Timiº, nr. 14, TimiºoaraTel: 0256 445 347, 0256 221 413

OOMMNNIISSAANNStr. Diana nr.7, Timiºoara, jud. TimiºTel: 0256 220.950, 0256 [email protected]

supliment-alergologie

Documents