CUPRINS:

1 Introducere........................................................................................................................2

2 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)...................2

3 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS).......................................3

3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009

privind substanţele care diminuează stratul de ozon...............................................................3

3.2 Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze florurate

cu efect de seră........................................................................................................................4

4 Poluanţii organici persistenţi...........................................................................................5

5 Metale grele – mercur, nichel..........................................................................................5

6 Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest...................................6

7 Introducerea pe piaţă a detergenţilor.............................................................................6

8 Situaţia biocidelor (utilizare, import, export)................................................................9

9 Produse pentru protecţia plantelor...............................................................................10

10 Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi

restricţionarea substanţelor chimice – REACH...................................................................10

11 Concluzii..........................................................................................................................12

SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

1 Introducere

Obiectivul principal al evaluarii riscurilor chimicalelor este furnizarea unei baze dedate credibile pentru a putea decide masurile de siguranta/securitate adecvate (managementul riscului) în functie de utilizarile specifice.

Evaluarea riscului asigura o estimare a situatiei în care daca o substanta utilizata înmodul definit printr-un scenariu de expunere ar putea cauza efecte adverse. Aceasta cuprinde o descriere a naturii efectelor si un calcul al probabilitatii ca acestea sa se întâmple, precum si o apreciere privind extinderea sau amploarea lor.

Orice evaluare a riscului chimicalelor are doua componente distincte:- o evaluare a proprietatilor intrinseci denumita evaluarea periculozitatii si- o estimare a expunerii care depinde de modul de utilizare.

Evaluarea periculozitatii identifica proprietatile care prezinta pericol (spre ex. sensibilizant, carcinogenic, toxic pentru mediul acvatic) si determina potenta substantei în functie de aceste proprietati periculoase).

Evaluarea expunerii identifica situatiile care conduc la expunere si calculeaza doza absorbita de un organism expus sau estimeaza emisia într-un compartiment particular al mediului.

Cunostintele precise despre proprietatile intrinseci precum si despre expunerea aparuta ca rezultat al utilizarii specifice si al distrugerii sunt o conditie esentiala indispensabila pentru procesul de luare a deciziei privind managementul sigurantei/securitatii substantei. De asemenea, cunostintele reale privind proprietatile intrinseci sunt importante, deoarece acestea constituie baza pentru clasificarea chimicalelor.

Legislaţia care transpune directivele europene stabileşte obligaţiile şi condiţiile de lasare pe piaţă a chimicalelor, elemental cheie în activitatea de gestionare fiind responsabilitatea producătorului/importatorului.

2 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)

În domeniul importului şi exportului substanţelor restricţionate reglementate în anul 2008, a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European şi alConsiliului din 17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase prin care s-a abrogat Regulamentul 304/2003 privind importul şi exportul produşilor chimicipericuloşi.

Situaţia importurilor de substanţe chimice periculoase, în anul 2009, în judeţul Prahova este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 1. Situaţia importurilor de substanţe chimice reglementate de Procedura PIC:

Denumire substanţe/produse

Cantitate importată(kg)

Utilizare specifică

DIAZINON EC 60 % 40 720 pentru uz veterinarAmitraz 12,5% 7 440

Fenthion 100Permethrin 400

2

3 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Una dintre problemele majore cu care se confruntă omenirea, cu privire la mediul înconjurator, este diminuarea drastică a stratului de ozon, nu numai la polii Pămantului, ci şi în zone intens populate: nordul Europei, Rusia australă, sudul Franţei, nordul peninsulei Iberice, Argentina. Echilibrul stratului de ozon este tot mai periclitat de emisiile de substanţe de natură antropică, cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate şi/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul, bromura de metil, substanţe având numeroase utilizări în industrie sau agricultură.

România a ratificat Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena în 1985, Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal în 1987 şi Amendamentele la Protocol adoptate la Londra (în 1993), Copenhaga (în 2001) şi Montreal (în 2001).

Prin Legea nr. 84 din 03.12.1993 România a devenit parte a Convenţiei de la Viena şi a Protocolului de la Montreal.

3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon

La nivelul judeţului Prahova au fost identificaţi 6 agenţi economici care folosesc freoni pentru întretinerea şi reparaţia instalaţiilor frigorifice, instalaţiilor de climatizare.

Tabelul nr. 2. Situaţia cantităţilor de agenţi frigorifici utilizaţi în anul 2008

Agent frigorific

Stoc la 01.01.2008- kg -

Cantitate utilizată - kg -

Stoc la 01.01.2009- kg -

R22 170,4 1010,40 209,8R404 601,8 13599,00 1196,0R410 151,6 1255,70 126,8R134 205,4 620,38 244,3R407 186,1 908,72 223,7R507 0,0 20,00 0,0R600 3,4 45,30 60,3R409 26,6 26,60 0,0

In anul 2008 au fost inventariaţi agenţii economici care au utilizat tetraclorura de carbon – CCl4 – solvent din categoria substanţelor care epuizează stratul de ozon. Cantităţile de solvenţi cloruraţi utilizaţi în anul 2008 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 3. Situaţia utilizării solvenţilor cloruraţi în anul 2008

Tip solvent

Stoc la 01.01.2008(kg)

Cantitate utilizată(kg)

Stoc la 01.01.2009(kg)

Observaţii

Tetraclorura de carbon

12 33 17

Rămasă în stoc din utilizări anterioare, propusă pentru casareAnalize laborator

3

Tetracloretilena 5 979 54 299 522 curatirea suprafetelor

Tricloretilena 175 349 86degresat conducte oxigen, tratament termic galvanizare

Chloroform 72 416 52 Analize laborator

Hipoclorit de sodiu

649 0 649 tratament termic galvanizare

Percloretilena 67 412 284tratament termic galvanizare, process nitrurare

3.2 Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze florurate cu efect de seră

În cadrul Protocolului de la Kyoto, Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul de bază 1990 în perioada 2008-2012. Efectele cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto sunt, între altele, trei grupe de gaze fluorurate cu efect de seră (gaze F): hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorură de sulf (SF6).

Majoritatea acestor gaze F au un potenţial ridicat de încălzire globală (GWP). Ele sunt utilizate în mai multe tipuri de produse şi aplicaţii, inclusiv echipamente de refrigerare, de climatizare şi pompe de căldură, sisteme de protecţie împotriva incendiilor, spume, aerosoli, solvenţi şi instalaţii de distribuţie de înaltă tensiune.

Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privindanumite gaze fluorurate cu efect de seră (Regulamentul privind gazele F) a intrat în vigoare în anul 2006. Scopul regulamentului este de a reduce emisiile acestor gaze şi de a contribui la atingerea ţintei de reducere a emisiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre în baza Protocolului de la Kyoto.

Utilizarea gazelor fluorurate în anumite aplicaţii:Se interzice utilizarea SF6 (hexafluorură de sulf ) sau a preparatelor acesteia:

– la turnarea sub presiune a magneziului în cazul în care cantitatea utilizată este mai mică de 850kg pe an; – pentru umplerea anvelopelor de autovehicule.

Introducerea pe piaţă a anumitor produse şi echipamente:Se interzice introducerea pe piaţă a următoarelor produse şi echipamente cu excepţia

cazului în care sunt marcate cu o etichetă care respectă cerinţele Regulamentului (CE) nr. 1494/2007 al Comisiei.sau Tabelul nr. 4.sunt Produse / Echipamente Care conţin sau sunt proiectate să

conţinăProduse şi echipamente de refrigerare(cu excepţia celor din autovehicule)

HFCs, PFCs

Produse şi echipamente de climatizate (cu excepţia celor din autovehicule)

HFCs

Pompe de căldură HFCsSisteme de protecţie împotriva incendiilor şi extinctoare

HFCs

Instalaţii de distribuţie SF6

4

Containere – Cantităţile produse, importate sau exportate

HFCs, PFCs, SF6

care conţin gaze fluorurateLa nivelul judetului Prahova nu au fost identificaţi agenţi economici care utilizează

substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze florurate cu efect de seră.

4 Poluanţii organici persistenţi

Prin Legea 261 din 16 iunie 2004, România a devenit parte a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi. Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice persistente în mediu, care se bioacumulează prin lanţuri trofice şi reprezintă un risc din cauza efectelor adverse asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător.  Aceste substanţe sunt grupate astfel:1.      Pesticide: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, toxafen, DDT, mirex, hexaclorobenzen.2.      Produse chimice industriale: policlorobifenili, hexaclorobenzen.3.      Produse secundare: policlorobifenili, hexaclorobenzen, policlorodibenzodioxine, policlorodibenzofurani.4.      La lista anterioară s-au adăugat şi policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileterii polibromuraţi, difenileterii policloruraţi, hexaclorociclohexan (lindan) şi hidrocarburile aromatice policiclice.

La nivelul judeţului Prahova nu au fost inventariaţi agenţi economici care utilizează astfel de substanţe.

5 Metale grele – mercur, nichel

In anul 2009 s-a realizat inventarul utilizatorilor de mercur şi compuşi de mecur şi al deţinătorilor de deşeuri cu conţinut de mercur, rulate în diverse activităţi industriale, medicale şi comerciale.

Tabelul nr. 5. Situaţia mercurului metalic la data de 01.09. 2009

Mercur total pe stoc la 01.01.2009 (kg)

Mercur total pe stoc la 01.09.2009(kg)

AMC industriale(kg mercur)

Termometre medicale(kg mercur)

Lampi cu vapori Hg (buc)

Mercur pur (kg)

AMC industriale(kg mercur continut)

Termometre medicale(kg mercur continut)

Lampi cu vapori Hg (buc)

Mercur pur (kg)

422,31 26,04 3 678 609,16 422,30 26,01 3 425 609,16

Cantitatea de deşeuri cu mercur inventariată la data de 01.09.2009 de APM Prahova este de 49,843 kg, cantitate depozitată de agenţii economici deţinători în condiţii de siguranţă.

Tabelul nr. 6. Situaţia metalelor grele la data de 01.09.2009

5

Denumire Stoc la 01.01.2009(kg)

Stoc la 01.09.2009 (kg)

Compuşi ai mercurului 15,37 14,94Nichel 862,50 2515,00Compuşi ai nichelului 1969,10 1652,10Cadmiu 400,00 300,00Compuşi ai cadmiului 18,45 168,50Plumb 7790,50 7790,50Compuşi ai plumbului 16,00 30,80

6 Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

In anul 2009 s-a realizat inventarul cantităţilor de materiale cu conţinut de azbest existente la operatorii economici, precum şi a cantităţilor de deşeuri cu conţinut de azbest deţinute de agenţii economici.

Tabelul nr. 7. Inventarul cantităţilor de azbest deţinute de agenţii economici la data de 01.06.2009

7 Introducerea pe piaţă a detergenţilor

Datorită utilizării pe scară lungă, detergenţii şi produsele de curăţat au fost încadrate în categoria produselor chimice folosite în cantităţi mari, produse supuse unei legislaţii specifice, ca urmare a influenţei asupra mediului cauzate şi de volumul mare de produse ce pot ajunge în mediul înconjurator.

După apariţia primului detergent cu acţiune propie utilizarea fosfaţilor drept agenţi de condiţionare a marcat un pas important în inbunătăţirea performanţelor detergente ale produselor de spălare. In scurt timp au apărut noi agenţi de condiţionare şi surfactanţi, astfel încât dupa cel de-al doilea razboi mondial detergenţii aveau o compoziţie complexă, destul de apropiată de cea de astăzi.„Detergent” reprezintă orice substanţă sau preparat care conţine săpunuri şi/sau alţi agenţi tensioactivi destinaţi proceselor de spălare şi curăţare. Detergenţii pot fi sub forme diferite (lichidă, pulbere, pastă, bucăti, blocuri, etc.) şi să se comercializeze pentru uz casnic, în scopuri instituţionale sau industriale.

Denumirea construcţiei Suprafaţă (materiale cu azbest)

Cantităţi deşeuri cu azbest (kg)

Deşeuri azbest 54 668,203Pereţi cu azbest - mp 3 8121,44 Acoperişuri cu azbest - mp 22 2074,80Materiale de izolaţie termică - mp

33 ,00

Turnuri de răcire - tone 1 800,00Conducte - km 72,9 0Materiale cu azbest - tone 37,38

6

Legislaţia în domeniu stabileşte norme pentru realizarea liberei circulaţii a detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi pe piaţa internă, asigurând, în acelaşi timp, un grad înalt de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane.

La nivelul anului 2007 au fost identificaţi 6 agenţi economici care produc detergenţi. Cantitate de detergenţi produsă în anul 2007 a fost de 819,797 tone.

Tabelul nr. 8. Tipurile de detergenţi produşi în anul 2007Tipuri de detergenti

Cantitate produsă (kg)

Agent tensioactiv(denumire)

DERO SURF 42422Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15 etoxilati (7EO)

BONA 290Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15 etoxilati (7EO)

BIOPON 124Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15 etoxilati (7EO)

OMO 8222Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15 etoxilati (7EO)

POLLENA 413Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15 etoxilati (7EO)

CLAX 412Liniar alchil benzen (C12) sulfonat de sodiu*, Alcooli grasi C13-15 etoxilati (5EO), Alcooli grasi C12/13-15 etoxilati (7EO)

Alkali Komplex 620 Oxid de dimetil miristil amina

Foam Dry Shampoo 510 1. Lauril eter sulfat 70%; 2. Alchil poliglicozide

Glass Fin Cleaner 270 Alchil poliglicozide

Hard Surface Cleaner

440 Alchil poliamono carboxilati

Intensive Cleaner Shampoo

515 Alchil poliglicozide

Truck Wash Liquid Shampoo

11140 Sulfonat de alfa olefin sodiu

Detergent lichid pentru vase

27247 Sodium Laureate sulfate, Aryl Sulphonic Acid

Detergent lichid AD-HOC TEXL

1840 Liniar alchil benzen sulfonat , Alcooli grasi etoxilati

Detergent pulbere AD-HOC TEXL

1170 Liniar alchil benzen sulfonat , Alcooli grasi etoxilati

Detergent lichid AD-HOC SE101

4525 Liniar alchil benzen sulfonat , Alcooli grasi etoxilati

Detartrant 180000 LES

Klar gresie 3500 LABSA

Carpetina 20500 LABSA

7

Azur 4000 LES

Onix 1500 Les

Granulat suprafete dure

254 Ufaryl DL 80; fulgi de sapun; TFM 75%

Granulat manual 7560 Ufaryl DL 80; fulgi de sapun; TFM 75%

Granulat automat 14768 Ufaryl DL 80; fulgi de sapun; TFM 75%

Praf pentru curatat 670 Ufaryl DL 80; fulgi de sapun; TFM 75%

Sapun Lichid 74039ABM 71; Laura CFD (cocamida DEA); Lauarmidopropil betaina; lauril eter sulfat

Detergent pentru covoare

5029 Bioterge PAS 7S; lauril eter sulfat

Detregent pardoseala

23943 Bioterge PAS 7S; lauril eter sulfat

Detergent geamuri 6107 Bioterge PAS 7S;

Degres Max 3734 Bioterge PAS 7S;

Detartrant 6233

Detergent faianta 8260 Bioterge PAS 7S; lauril eter sulfat

Inalbitor 4218

Detergent Universal 4191 laurel eter sulfat

Detergent obiecte sanitare

5527 bioterge PAS 7S

Detergent vase 31295 lauril eter sulfat

Detergent Ionx 1050 bioterge PAS 7S

Detergent lemn 2029

Detergent piele 365

Odorizant 2025

Detergent spumare redusa ARRA

4216ABM 71; Laura CFD (cocamida DEA); Lauarmidopropil betaina; lauril eter sulfat

Detergent Profesional

41750 alcool gras etoxilat (Imbentin PPF)

Sampon auto 105 Lauarmidopropil betaina; lauril eter sulfat

Solutie clatire 48

Gel de dus 100 Lauarmidopropil betaina; lauril eter sulfat

Detergent liteal sanitax

602

Dezinfectant 1095

Clean Max 1505alcool gras etoxilat (Imbentin PPF); Lauarmidopropil betaina

8

Solutie parbriz 408

Silicon bord 49

Pastile odorizante 4441 fulgi de sapun TFM 75%

pasta abraziva 235 Bioterge PAS 7S

Detergent vase 45013Sodium Laureate sulfate, sodium laureate 4 carboxylate

Detergent covoare si mochete

13217 Sodium Laureate sulfate, Litium lauril sulphate

Solutie gresie si faianta

48692 lauryl alcool etoxylate

Dezinfectant WC 11874,5 lauryl alcool etoxylate

Detartrant 18050 sodium cumen sulfonate; PEG 2 oleamine

Solutie geam 101689,5 Sodium Laureate sulfate

Solutie aragaz 12623,5 alchil eter acid carboxilic, alkyl polyglycol eter

Crema de curatat 3126,5 lauryl alcool etoxylate

8 Situaţia biocidelor (utilizare, import, export)

Regimul biocidelor în Uniunea Europeana este reglementat prin Directiva 98/8/CE transpusă prin HG 956/2005 care stabileşte procedura de plasare pe piaţă a produselor biocide. Conform acestei hotărâri autoritatea competentă este Ministerul Sănătăţii.

Singurul domeniu de utilizare a produselor biocide urmărit de catre Autoritatea de Sănătate Publică Ploieşti este cel de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare (DDD), în care scop permite aplicarea doar a produselor avizate de Ministerul Sănătăţii, încadrate în grupele III si IV de toxicitate si doar de catre societati autorizate. Nu s-au înregistrat încidente cauzate de utilizarea acestor produse.

Domeniile de utilizare sunt foarte variate cuprinzând industria textilă şi a pielăriei, cosmetică, a materialelor de acoperire (a metalelor şi lemnului), a vopselelor, industria alimentară, precum şi operaţiile de igienizare şi purificare a apei.

Biocidele sunt clasificate în patru grupe principale: grupa I - dezinfectante şi produse biocide generale utilizate pentru: igiena umană, spaţii private şi zone de sănătate publică, igiena veterinară, industria alimentară şi de preparare a furajelor, apa potabilă; grupa a II-a - conservanţi utilizaţi pentru: produsele îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc şi materiale polimerizate, zidărie, instalaţii de răcire pe bază de lichide şi a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol, fluidele utilizate în metalurgie; grupa a III-a - pesticidele utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor; grupa a IV-a - alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse alimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produse toxidermale, pentru combaterea altor vertebrate.

Evaluarea produselor biocide se face în ceea ce priveşte: efectele asupra sănătăţii oamenilor, efectele asupra animalelor, efectele asupra mediului înconjurător, eficacitatea şi se realizează la nivel naţional de către un Secretariat tehnic.

Responsabilităţile pentru evaluarea produselor biocide şi a produselor biocide revine:

9

- experţilor din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti sau al altor instituţii competente din subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, în ceea ce priveşte efectele asupra sănătăţii oamenilor şi în ceea ce priveşte eficacitatea;- experţilor din cadrul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, în ceea ce priveşte efectele asupra animalelor şi în ceea ce priveşte eficacitatea;- experţilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului sau al altor instituţii competente din subordinea Ministerului Mediului, în ceea ce priveşte efectele asupra mediului înconjurător.

9 Produse pentru protecţia plantelor

Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor agricole. Regimul gestionării produselor de uz fitosanitar este reglementat prin Legea nr. 85/13.09.1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/20.01.1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură.

Datorită structurii lor chimice, produsele de uz fitosanitar au efecte nedorite asupra sănătătii oamenilor şi a mediului : penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurator ; sunt mutagene, teratogene şi cancerigene; produc efecte secundare necunoscute cauzate de înteracţiunea dintre ele si metaboliţii plantelor; distrug echilibrele naturale, pentru ca în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi cele utile ; se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro- si macroorganismelor acestuia ; reducerea speciilor dintr-un ecosistem ; remanenţa în alimente, putând dăuna sănătăţii umane.

In septembrie 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen de valabilitate expirat, în doua locaţii: sat Mălăieşti, comuna Dumbrava şi sat Zamfira, comuna Lipăneşti. Acestea se află depozitate în condiţii de siguranţă şi sunt monitorizate de Direcţia pentru Agricultrură şi Dezvoltare Rurală, prin Direcţia Fitosanitară.

Tabelul nr. 9. Cantităţile de pesticide inventariate în judeţDeşeuri pesticide identificate Deşeuri pesticide neidentificate

Ambalaje goale (bucăţi)

Pulberi (Kg) Lichide (litri) Pulberi (Kg) Lichide (litri)

719 200 1800 112 79

10 Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH

Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricţionarea şi autorizarea substanţelor chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat să asigure un nivel ridicat

10

de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole. Acest regulament a intrat în vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieste o serie de directive europene printr-un sistem unic. Însăşi denumirea REACH este un acronim pentru trei, din cele patru elemente cheie ale Regulamentului – înRegistrarea, Evaluarea , Autorizarea şi Restricţionarea substanţelor CHimice.

REACH conţine prevederi pentru Producători/Fabricanţi, Importatori, Distribuitori şi Utilizatori din aval ai substanţelor ca atare/în amestecuri sau articole. REACH acoperă un domeniu foarte larg, aplicându-se tuturor substanţelor chimice care sunt produse, importate, introduse pe piaţă sau utilizate în comunitatea europeană, ca atare, în amestecuri sau în articole (dacă substanţa este destinată să fie emisă în condiţii de utilizare normale sau care pot fi prevazute în mod rezonabil).

Regulamentul are următoarele obiective principale:- Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului faţă de utilizarea produselor chimice;- Permiterea liberei circulaţii a substanţelor, ca atare, în amestecuri sau în articole, mentinând si îmbunătaţind totodată competitivitatea şi inovaţia industriei chimice la nivelul UE;- Responsabilizarea celor ce plasează substanţe chimice pe piaţă (producători şi importatori) cu privire la întelegerea şi gestionarea riscului asociat cu utilizarea acestora;- Promovarea dezvoltării unor metode alternative de evaluare a pericolelor pe care le prezintă substanţele;- Creşterea transparenţei;- Promovarea interzicerii testelor pe animale;- Integrarea cu aspectele internaţionale;- Conformarea UE cu obligaţiile internationale impuse de Organizatia Mondială a Comerţului;

Aspectele cheie ale Regulamentului REACH sunt:- Toate substanţele de sub incidenta REACH care sunt produse sau importate în UE în cantitati mai mari de 1 tonă/an/producator sau importator, trebuie sa fie preînregistrate şi înregistrate;- Substanţele “existente” se înregistrează etapizat în functie de anumite praguri cantitative;- Unele substanţe vor fi supuse evaluării;- Folosirea substanţelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită, care sunt incluse în Anexa XIV a Regulamentului necesită autorizare pentru utilizarea specifică;- Producerea, importul sau utilizarea substanţelor care prezintă risc deosebit sunt supuse restricţionării conform Anexei XVII;- Responsibilitate mai mare pentru actorii din lanţul de distribuţie;- Responsabilitatea gestionării riscurilor în utilizarea substanţelor chimice se transferă de la autorităţi la industrie;- Agentia Europeana pentru Produse Chimice (ECHA), localizată în Helsinki, gestioneaza Regulamentul în cooperare cu autorităţile competente din Statele Membre.

Unele substanţe sunt exceptate de la aplicarea în totalitate a regulamentului REACH, iar altele sunt exceptate de la aplicarea anumitor prevederi:- substanţele radioactive; - substanţele supuse controlului vamal care sunt aflate în depozitare temporară/ într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber/ în tranzit, cu condiţia ca acestea să nu fie supuse nici unui tratament sau nici unei transformari;

11

- intermediarii neizolaţi;- transportul feroviar, rutier, pe căile navigabile interioare, maritim sau aerian de substanţe periculoase şi de substanţe periculoase în amestecuri periculoase;- deşeurile, asa cum sunt definite in Directiva cadru deseuri 2006/12/EC (deoarece acestea nu sunt substanţe, amestecuri sau articole în sensul articolului 3 din regulamentul REACH), făra ca substanţele recuperate din deşeuri să fie exceptate;- anumite substante (în cazuri speciale, când statele membre consideră că acest lucru este necesar în interesul apararii).

REACH se va aplica majorităţii substanţelor utilizate în prezent. După aplicarea REACH, dacă o substantă nu este înregistrată în baza REACH, aceasta nu poate fi fabricată, importată sau furnizată pe piata UE în cantitati mai mari sau egale cu 1 tonă anual, iar o anumită utilizare a substanţei, nu va putea continua decât dacă aceasta este exclusă în mod specific din înregistrare. Aceasta conditie se aplica atât substantelor ca atare, cât si celor în amestecuri sau în articole.

Înregistrarea substantelor etapizate în conformitate cu REACH va trebui efectuata în perioada dintre 2010 si 2018, cu condiţia ca substanţele să fie preînregistrate. Dar, producătorii şi importatorii de substanţe trebuie să decidă din timp în legatura cu înregistrarea sau neînregistrarea substanţelor şi cu domeniile de utilizare de inclus în înregistrare.

Termenele de înregistrare a substantelor preînregistrate care beneficiază de un regim tranzitoriu depind de cantităţi şi clasificarea acestora. Pragurile cantitative se referă la cantitatea totală a unei substanţe produse sau importate anual de un producător sau importator individual. Termenele sunt urmatoarele:30 noiembrie 2010     -  substanţte produse/importate în cantităţi de 1 000 tone sau peste 1 000 tone anual;     -  substante CMR cunoscute (categoria 1 si 2) în cantităţi mai mari sau egale cu 1 tonă annual;     -  substanţe clasificate ca R50/53 în cantităţi mai mari sau egale cu 100 tone annual;31 mai 2013 -  pentru toate celelalte substanţe produse/importate în cantităţi mai mari sau egale cu 100 tone anual;31 mai 2018 - pentru toate celelalte substanţe produse/importate în cantităţi mai mari sau egale cu 1 tonă anual;

La nivelul judeţului Prahova au fost identificaţi 27 de agenţi economici care s-au preînregistrat la Agenţia Europeană de Chimicale.

11 Concluzii

Managementul eficient al chimicalelor şi legislaţia care reglementează gestionarea lor include:- prioritizarea eficientă a chimicalelor în baza evaluării de risc care să ia in considerare atât datele referitoare la pericolul pe care-l implică utilizarea unei substanţe date, cât şi gradul de expunere al omului şi mediului la acea substanţă;- reducerea gradului de expunere pentru om şi mediu până la limitele de siguranţă admise;- comunicarea eficientă care să ofere publicului date relevante şi suficiente pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză;- identificarea de metode tehnologice alternative şi economici din punct de vedere al costului.

12

Toţi aceşti factori necesită un sistem de raportare eficient, care să pună la dispoziţie în mod transparent şi util datele necesare prioritizării, evaluării reducerii graduluyi de expunere şi comunicarea cu publicul.

Agenţii economici care produc, importă, manipulează şi/sau utilizează sub orice formă substanţe chimice ca atare sau sub formă de produse finite au implementat sistemul de management integrat al chimicalelor, care presupune şi o evidenţă foarte strictă a cantităţilor.

Deşeurile de chimicale deţinute de agenţii economici sunt raportate lunar către APM Prahova, în vederea monitorizării. Prin autorizarea agenţilor economici care desfăsoară activităţi cu impact asupra mediului, aceştia sunt obligaţi să încheie contracte cu agenţi colectori/reciclatori în vederea unei gestionări corespunzătoare a deşeurilor de chimicale pe care le generează.

Se poate concluziona că, în anul 2009, a existat o conştientizare mai accentuată a problemelor generate de gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, lucru transpus în numărul mare de solicitări de informaţii şi consultanţă venite din partea agenţilor economici, în scopul reglementării managementului substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

13