Subiectele propuse pentru examen

Drepturile reale, caracteristica general.

Exercitarea drepturilor coproprietarilor asupra bunurilor proprietate comun pe cote-pri.

(1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-pri ideale din bunul comun. Cotele-pri snt prezumate a fi egale pn la proba contrar. Dac bunul a fost dobndit printr-un act juridic, nu se va putea face proba contrar dect prin nscrisuri.

(2) Coproprietarul care a fcut din contul sau, cu acordul celorlali coproprietari, bunului comun mbuntiri inseparabile are dreptul s cear modificarea respectiv a cotelor-pri sau compensarea cheltuielilor.

Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comun pe cote-pri n msura care nu schimb destinaia lui i nu aduce atingere drepturilor celorlali coproprietari.

(2) Modul de folosire a bunului comun se stabilete prin acordul coproprietarilor sau, n caz de divergene, prin hotrre judectoreasc n baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.

(3) Coproprietarul este n drept s cear n posesiune i folosin o parte din bunul comun corespunztor cotei sale, iar n caz de imposibilitate, s cear coproprietarilor care posed i folosesc bunul plata unei compensaii echitabile.

(4) Coproprietarul care exercit n mod exclusiv folosina bunului comun fr acordul celorlali coproprietari poate fi obligat la plata unei despgubiri.

Coproprietarii vor mpri beneficiile i vor suporta sarcinile proprietii comune pe cote-pri proporional cotei lor pri.

3 ncetarea contractului de gaj.

Fiind un contract accesoriu gajul nceteay ca o consecin a ncetrii obligaiei principale (dac se execut contractul principal). Legiuitorul menioneaz c gajul deasemenea nceteaz n urma exercitrii de ctre creditorul gajist a dreptului de gaj n cazul n care debitorul gajist nu a executat sau a executat necorespunztor obligaia garantat prin gaj. Legea cu privire la gaj, prevede urmtoarele modaliti de ncetare a gajului:

a.) Expirarea termenului pt care a fost constituit gajul

b.)Pieirea bunurilor gajate

c.)Scoaterea bunului din circuitul civil

d.)Exproprierea bunurilor pt cauz de utilitate public

ncetarea gajului este nsoit de anumite formaliti aa ca: radierea nscrierii din Registrul de Stat al gajului ce atest existena gajului respectiv.CCRM prevede c dreptul de a cere radierea informaiei cu privire la gaj, l are urmtoarele subiecte:

a.)Creditorul gajist

b.)Debitorul gajist n urma semnrii unui demers semnat de ambele pri

c.)Tera persoan care a dobndit obiectul gajului n baza declaraiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din Registrul gajului, precum i a certificatului eliberat de executorul judectoresc prin care se confirm c bunul a fost dobndit n cadrul procedurii de executare silit.

4 Noiunea i caracterele juridice ale dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate este un drept subiectiv ce confer titularului de drept exercitarea n putere proprie i n interes propriu a atributelor de posesiune, folosin i dispoziie asupra bunurilor sale n limitele stabilite de lege.

Reeind din definiie, putem evedenia caracterele juridice ale dreptului de proprietate:

a.)Caracterul absolut-legislaia nu indic expres caracterul absolut al dreptului de proprietate, dar rezult din prevederile legii cu privire laproprietate care spune c proprietarul are dreptul s exercite fa de bunurile sale orice aciune care nu contravine legilor i nu duneaz sntii oamenilor i a mediului nconjurtor.

b.)Caracterul exclusiv-care decurge din hotrirea Curii Constituionale, care prevede c proprietarul exercit asupra buurilor sale toate atributele dreptului de proprietate n mod excclusiv.

c.)Caracterul perpetuu-care rezult din aceeai hotrre sus menionat i care const n aceea c dreptul de proprietate dureaz atta timp ct exist bunul, precum i c dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.

5 Accesiunea mobiliar.

Accesiunea mobiliar-prin care se nelege c proprietarul lucrului principal devine prin accesiune,proprietarul lucrului nou format prin ncorporarea la lucrul principal a unui alt lucru mai puin important. Accesiunea mobiliar poate fi clasificat n 3 categorii:

a.)Adjuciunea-const n unirea a 2 sau mai multor bunuri ce aparin unor proprietari diferii

b.)Specificaiunea-este situaia n care o persoan face un obiect nou din materie strin(materia aparine n proprietatea altei persoane)

c.)Confuziunea-n cazul n care un bun s-a format din amestecul mai multor materii ce aparin la diferii proprietari i nici una din aceste materii nu poate fi considerat principal, proprietarul care nu a tiut de confuziune poate cere separarea materiilor dac e posibil. n cazul n care aceast separare este imposibil fr a se cauza pagube, bunul format aparine n proprietate comun proporional cu calitatea, cantitatea i valoarea fiecrei materii.

6 Modurile de constituire a dreptului de uzufruct.

Uzufructul se poate constitui prin lege sau prin act juridic,n cazurile prevzute de lege uzufructul poate fi constituit prin hotrre judectoreasc.

1.)Constituirea uzufructului prin efectul legii.Prelun ideea din literatura juridic romn, considerm c sntem n prezena realizrii unui drept de uzufruct atunci cnd prinii folosesc bunurile copiilor lor.

2.)Constituirea uzufructului prin act juridic.De cele mai dese ori uzufructul se constituie prin voina omului, mbrcnd forma unui act juridic unilateral(testament)sau bilateral(contract).n literatura juridic se analizeaz 2 ci de constituire a uzufructului:de nstrinare i de retenie.Calea de nstrinare, numit i mod de stabilire direct a uzufrucutului, se constituie atunci cnd proprietarul bunului creeaz asupra lui un uzufruct, pastrindu-i nuda proprietate, iar dreptul de folosin i de culegere a fructelor transmind-o unui ter.Calea de retenie, numit i mod de stabilire indirect a uzufructului se constituie atunci cnd proprietarul nstrineaz nuda proprietate a bunului su, ns reine peentru sine uzufructul, transformndu-se din proprietar plin n uzufructuar.

3.)Constituirea uzufructului prin hotrre judectoreasc. Dreptul de uzufruct se poate constitui prin hotrre judectoreasc numai n cazul n care legea prevede o astfel de modalitate.n procesul de insolvalabilitate poate fi evedeniat o situaie n care s-ar constitui un uzufruct prin voina unei alte persoane dect proprietarul.

7.Elementele contractului de gaj.

8. Prezumia proprietii - efect juridic al posesiunii.

Posesorul este prezumat proprietar al bunului dac nu este dovedit c a nceput a poseda pentru un altul. Aceast prezumie nu opereaz n cazul n care dreptul de proprietate trebuie nscris n registrul public i nici fa de un fost posesor al crui bun a fost furat, pierdut sau ieit din posesiune n alt mod fr voia lui, cu excepia banilor i titlurilor de valoare la purttor.

Se va considera c posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei n care l-a posedat.

Regula conform creia posesorul este prezumat proprietar al bunului nu opereaz n toate cazurile. Prezumia dat nu va opera n cazul n care dreptul de proprietate trebuie nscris n registrul public.

De asemenea aceast regul nu va opera nici n cazurile cnd bunurile au fost furate, pierdute sau au ieit ntr-un alt mod din posesia posesorului, fr voia lui. n toate aceste cazuri se consider c bunul a ieit din posesie contrar voinei posesorului. Faptul c bunul a fost furat, pierdut sa a ieit n alt mod contrar voinei proprietarului trebuie dovedit de cel ce revendic bunul. Pn nu va fi dovedit acest lucru va opera regula conform creia posesorul este prezumat proprietar al bunului.

9 Confiscarea i rechiziia ca moduri de ncetare a dreptului de proprietate.

*Prin confiscare se nelege trecerea fr plat ctre stat a unui bun ca sanciune pt fapte ilicite, n temeiul unei hotrri a instanei judectoreti sau a unei alte autoriti publice competente.Poate fi confiscat doar averea dobndit ilicit.Dup regula general, bunurile pot fi confiscae prin hotrre judectoreasc.Codul civil admite totui posibilitatea confiscrii bunurilor n baza unui act administrativ, stipulnd: n cazurile prevzute de lege, bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat n instana de judecat.Bunurile care constituie obiectul nclcrii regulilor vamale i obiectele cu ascunziuri speciale, folosite pt trecerea peste frontier vamal a bunurilor tinuite, snt confiscate, indiferent de timpul comiterii sau descoperirii acesto nclcri.

*Rechiziia este un mod de ncetare a dreptului de proprietate potrivit cruia bunurile proprietarului se retrag n interesul societii n condiiile stabilite de legislaie. Scopul rechiziiei este de a garanta securitatea cetenilor, de a salva bunuri sau de a distruge bunuri n caz de epidemii sau epizootii.n cazul rechiziiei, bunurile proprrietarului se retrag n baza unei hotrri a organului competent.Bunurile retrase proprietarului prin rechiziie sunt folosite de stat n perioada necesar. Dup ncetarea situaiei excepionale care a servit temei de rechiziionare a bunurilor, proprietarul poate cere restituirea lor dac s-au pstrat n natur i mai pot fi folosite la destinaie.Preul bunului sau preul folosirii lui, n cazul n care s-a pstrat n natur i a fost restituit proprietarului, se stabilete prrin acordul prilor, iar n caz de divergen, prin hotrre judectoreasc.

10 Uzucapiunea mod de dobndire a dreptului de proprietate.

Condiiile necesare dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Uzucapiunea este un mod de dobndire a dreptului de proprietate prin posedarea ndelungat a unui bun mobil sau imobil n termenele i n condiiile prevzute de lege.Conform prevederilor Codului civil uzucapiunea poate fi de 2 feluri:imobiliar i mobiliar.Condiiile necesare dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune:

*Doar posesiunea de bun-credin poate duce la dobnddirea dreptului de proprietate.

*Posesiunea trebuie exercitat ntr-o perioad de 5 ani n cazul bunurilor mobile i de 15 ani n cazul bunurilor imobile.

*Posesiunea trebuie s fie util,cu alte cuvinte s fie lipsit de o sum de vicii, a cror existen o mpiedic s produc consecine juridice normale.

*Posesiunea trebuie s fie continu.Continuitatea const n succesiunea regulat a actelor de posesiune la intervale scurte, care nu comport lacunele sau abandonul lucrului.

*Posesiunea trebuie s fie panic.Codul civil cere o posesiune netulburat, stipulnd c ea este tulburat atta timp ct este dobndit sau conservat prin acte de violen, fizic sau moral, care nu sunt provocate de o alt persoan.

*Posesiunea trebuie s fie public.Este public atunci cnd se exercit n vzul tuturor i este cunoscut de toi cei care voiesc s o vad ori s o tie.

*Posesiunea nu trebuie s fie precar.Posesiunea este precar cnd nu se exercit cu titlu de proprietar.

11 Stingerea dreptului de superficie.

Dreptul de superficie se stinge:

-dac a expirat termenul stabilit n actul de constituire;dac actul de constituire nu prevede un termen limit de exercitare a dreptului de superficie, acest drept se consider constituit pt 99 ani.

-prin consolidare, adic ntr-o singur persoan se ntrunesc dreptul de proprietate asupra terenului i dreptul de proprietate asupra construciei.

-dac superficiarul nu a edificat construcia n termenul stabilit prin actul de constituire a dreptului de superficie.

-dac superficiarul i ncalc obligaia de a conserva construcia

Dreptul de superficie se stinge la data radierii din registrul bunurilor imobile.Dac dreptul de superficie s-a stins, construcia trece de drept proprietarului de teren.Indiferent de temeiul stingerii dreptului de superficie, proprietarul este inut s despgubeasc superficiarul pt construcie,recompensa se consider corespunztoare dac acoper cel puin 2/3 din valoarea de pia a construciei.

1 12Coninutul patrimoniului.

Patrimoniul unei persoane este format din drepturi reale i drepturi de crean(drepturi obligaionale). Drepturile reale snt drepturi subiective ce confer titularului anumite prerogative recunoscute de lege asupra unui anumit bun.Drepturile de crean reprezint un drept patrimonial n al crui temei creditorul poate pretinde de la debitor, executarea unei anumite prestaii la cre acesta s-a obligat.Drepturile reale au urmtoarele caractere juridice:

a.)Orice drept real presupune existena unui subiect activ determinat i a unui subiect pasiv nedeterminat, care nu-i va crea obstacole subiectului activ n administrarea bunului aflat n patrimoniul acestuia.

b.)Subiectul pasiv nedeterminat are obligaia de a nu face nimic ce ar stingheri (ncurca)subiectul activ exercitarea atribuiilor sale fa de bunul aflat n proprietatea sa.

c.)Drepturile reale snt garantate cu aa drepturi ca dreptul de urmrire i dreptul de preferin.

Dreptul de urmrire este acel drept care confer titularului posibilitatea de a urmri bunul ce se afl n proprietatea sa, de la orice persoan care n temeiuri nelegale au obinut bunul respectiv. Dreptul de preferin reprezint acel drept care ofer titularului posibilitatea de a fi satisfcut cu prioritate n raporturile civile la care particip i alte persoane/

Doctrina juridic civil clasific drepturile reale n urmtoarele categorii.

1.)Dreptul de proprietate

2.)Dreptul de uzufruct

3.)Dreptul de uz i abitaie

4.)Dreptul de servitute

5.)Dreptul de superficie

Drepturile accesorii:

1.)Gajul

2.)Ipoteca.

1 13 Efectele juridice ale posesiunii ca stare de fapt.

1 Dreptul de folosin ca atribut al dreptului de proprietate.

Folosina ofer proprietarului facultatea de a ntrebuina bunul su, culegnd sau percepnd nproprietate toate fructele pe care acesta le produce.Dreptul de folosin include i libertatea de a nu folosi bunul.n cazurile expres prevzute de lege proprietarul bunului poate fi obligat s foloseasc bunul.n concluzie se poate spune c principala deosebire dintre folosina i dispoziia bunului ca atribute ale dreptului de proprietate const n faptul c folosina include ntrebuinarea calitilor utile ale bunului, iar dispoziia-schimbarea regimului juridic al bunului(vnzarea, donarea,etc.).

1 15 Tipurile de servitute.

Dreptului roman i erau cunoscute servituile prediale i servituile personale.

Predial (real)era servitutea constituit n favoarea terenului dominant, care greva terenul aservi.Personal era servitutea constituit n favoarea unei persoane.n cadrul servituilor prediale se deosebeau:

Rustic(rural) era servitutea n cadrul creia imobilul dominant era un teren.Urban este considerat servitutea n cadrul creia imobilul dominant era o cldire,i se afla ntr-o localitate urban.

n dreptul romnesc servituile se clasific:

Natural este servitutea care i are originea sau izvorul n situaia real a fondurilor, cum sunt de exemplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea de graniuire i de ngrdire a proprietii,servitutea izvorului.

Legal este servitutea care i are originea n lege i are ca obiect utilitatea public sau privat.

Servituile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte juridice ntre persoane, sunt singurele care merit numele de servitute.

Clasificarea servituilor n Codul civil:

*Servitutea aparent este vizibil i se cunoate dup semnele sale exterioare.

*Servitutea neaparent nu este vizibil i nu are semne exterioare.De existena ei se poate lua cunotin numai din titlul de constituire sau n timpul unor lucrri.

*Continu este servitutea pt a crei existen nu se cere fapta omului.

*Necontinu este servitutea pt a crei existen se cere fapta omului.

*Pozitiv este servitutea care l ndreptete pe proprietarul terenului dominant s fac n mod direct anumite acte de folosin pe terenul aservit.

*Negativ este servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restricii n exerciiul dreptului su de proprietate.

1 16 Dobndirea i pierderea posesiunii.Categorii de posesiuni.

Posesiunea se consider dobndit numai dac, n urma actului achizitiv, dobnditorul este pus n situaia de a utiliza bunul la destinaia sa economic, n cazul n care bunul a intrat n sfera sa material de stpnire.Aadar sunt considerate acte materiale de dobndire a posesiunii:ocuparea, strmutarea, pstrarea bunuilor mobiliare i grniuirea, clcarea, ngrdirea.

Posesiunea se stinge prin pierderea stpnirii de fapt asupra bunului.ncetarea posesiunii prin renunarea definitiv i expres la ea de asemenea este o ncetare a stpnirii de fapt a bunului.Pentru a pierde posesiunea, posesorul trebuie s piard posibilitatea de a face acte de posesiune.Se poate concluziona c pierderea posesiunii se face:

1.)prin voina posesorului:

a.)prin transferarea voluntar a bunului, de ctre posesor, n posesiunea unei alte persoane.

b.)prin abandonarea bunului ori renunarea la el definitiv i expres de ctre posesor.

2.)contrar voinei posesorului, de regul n cazul dispariiei bunului.

1 17.Momentul dobndirii dreptului de proprietate.

n ceea ce privete momentul dobndirii dreptului de proprietate, snt cunoscute 2 sisteme care stabilesc reguli ce guverneaz momentul apariiei dreptului de proprietate.Tradiiunea sau transmiterea material a lucrului, aplicat n dreptul roman, era un mod foarte important de dobndire a proprietii, deoarece convenia simpl nu avea puterea de a da natere dect obligaiei de a transfera proprietatea. Dreptul de proprietate ia natere n momentul ncheierii contractului, indiferent de transmiterea bunului.Pentru a se dobndi proprietatea unui lucru prin conveniune, trebuie ca el s fie bine determinat n individualitatea sa. Regula general care guverneaz momentul dobndirii dreptului de proprietate la noi n ara,prevede c dreptul de proprietate este transmis dobnditorului n momentul predrii bunului mobil dac legea sau contractul nu prevede altfel. Dup cum lesne putem observa, aceast norm poart un caracter dispozitiv, lasnd la latitudinea prilor posibilitatea de a alege un moment al apariiei dreptului de proprietate dect cel al predrii bunului.Astfel prile pot conveni ca dreptul de proprietate s fie dobndit chiar n momentul ncheierii actului juridic sau la o dat ulterioar care s nu coincid cu momentul predrii bunului. Refferindu-se la bunurrile imobile, Codul civil a instituit regula conform creia dreptul de proprietate asupra buurilor imobile se dobndete n momentul nscrierii n regstrul bunurilor imobile. Dac n cazul bunurilor mobile regula referitoare la momentul dobndirii dreptului de proprietate poart un caracter dispozitiv, n cazul celor imobile are un caracter imperativ.

1 18 Registrul bunurilor imobile.

1. n registrul bunurilor imobile sunt descrise imobilele i sunt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri.

2. Drepturile de crean, faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate n registru pot fi nscrise n cazurile prevzute de lege.

3. Orice persoan poate lua cunotin de registrrul bununrilor imobile.

4. Modul de elaborare i ntocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege.

c obiect al nregistrrii n Registrul bunurilor imobile apar bunurile imobile i drepturile reale asupra acestora. Noiunea bunului imobil este indicat n articolul 288 al Codului civil.

Dup cum este stabilit prin prevederile articolului 496 n ce privete drepturile asupra bunurilor imobile, este necesar de reinunt, c obiect al nregistrrii n registrul bunurilor imobile apar doar drepturile reale. Drepturile de crean reprezint obiect al nregistrrii doar n cazurile expres prevzute le lege. n acest sens este necesar de menionat, c pn la punerea n aplicare a Codului civil, obiect al nregistrrii n registrul bunurilor imobile conform Legii cadastrului bunurilor imobile erau toate drepturile patrimoniale.

Scopul ducerii registrului bunurilor imobile este asigurarea opozabilitii drepturilor, iar n cazurile prevzute de lege registrtul ndeplinete i scopuri constitutive de drepturi

1 Atributele dreptului de proprietate.

Proprietarul are dreptul de posesiune, de folosin i de dispoziie asupra bunurilor lui. Posesiunea,folosina si dispoziia pot aparine nu numai proprietarului, dar i altor persoane.Dar doar proprietarul este acea persoan care poate exercita concomitent acele 3 atribute ale dreptului de proprietate.

*Atributul de posesiune- const n prerogativa titularului de drept de a stpni bunul aflat n proprietatea sa , comportndu-se fa de toi ceilali titulari de drept ca titularul dreptului de proprietate fa de acest bun.

*Folosina- ese prerogativa n al crei temei proprietarul poate ntrebuina bunul n interesul su personal, percepnd toate fructele obinute n urma folosirii acestui bun.

*Atributul de dispoziie- const n posibilitatea de stabilire a statutului juridic al bunurilor aflate n circuitul civil.

1 20 Constituirea i stingerea servituiilor.

Servitutea se poate constitui prin 3 modaliti:prin acte juridice, prin destinaia stabilit de proprietar i prin uzucapiune.

*Constituirea servituii prin acte juridice.Servitutea se poate constitui prin acte juridice bilaterale(contracte)i acte juridice unilaterale(testament,declaraie unipersonal).

*Constituirea servituii prin destinaia stabilit de proprietar.Constituirea dreptului de servitute prin destinaia stabilit de proprietar are loc n cazul n care proprietarul intenioneaz s divizeze propriul teren i s nstrineze o parte printr-un act unipersonal n form autentic ori s stabileasc un drept de serrvitute n favoarea uneia dintre pri, cu nregistrrile respective n registrul bunurilor imobile.n esen servitutea constituit prin destinaia stabilit de proprietar este o srvitute constituit prin act juridic.

*Dobndirea servituii prin uzucapiune.Pot fi dobndite prin uzucapiune servituile:

-continue i aparente:snt servitui continue i aparente apeductele,gazoductele amplasate la suprafaa solului, precum i cele de scurgere a apelor, deoarece au emne exterioare, iar, pentru exercitarea lor, nu este nevoie de fapta actual a omului.

-neaparente i pozitive:snt neaparente i pozitive apeductele sau gazoductele ngropate n pmnt, a cror trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare.

Dreptul de servitute se stinge n caz de:

-consolidare a terenurilor, consolidarea are loc atunci cnd terenul dominant i cel aservit ajung a fi ale aceluaii proprietar, prin orice act juridic.

-renunare a proprietarului de teren dominant;aceasta poate s renune de la dreptul su de servitute printr-o declaraie n form autentic i cerere de radiere a dreptului din registrul bunurilor imobile.

-expirarea termenului pentru care a fost constituit;servitutea exist atta timp ct exist bunurile imobile,trecnd, ca drept, de la un proprietar de teren dominant la altul, iar ca sarcin, de la un proprietar de teren aservit la altul;dac ns, prin actul de constituire s-a convenit ,dreptul de servitute se stnge la expirarea unui anumit termen sau la survenirea unei condiii rezolutorii.

-rscumprare:rscumprarea dreptului se face prin act juridic n form autentic, iar dreptul se stinge la data radierii lui din registru.

-imposibilitatea de exerciiu

-neuz pentru o perioad de 10 ani

-dispariie a oricrei utiliti a lor:servitutea se stinge dac proprietarul terenului dominant nu mai are nici o necesitate i nici un interes n folosina acestuia.

-exproprierea terenului aservit dac servitutea este contrar utilitii publice creia i va fi afectat bunul expropriat.

1 21.Noiunea i elementele posesiei ca stare de fapt.

Posesiunea este in primul rnd o stare de fapt care acord posesorului posibilitatea de a beneficia de efectele juridice conferite de aceast stare de fapt, iar n al doilea rnd este starea de lucruri vzut de persoanele tere la posesor.Deco posesiunea este o stare de fapt care const n exercitarea voit a stpnirii materiale a unui lucru i care, n condiiile legii, produce anumite efecte juridice.Teoria lui Charles este denumit ca teoria subiectiv i const: ntr-un institut n conformitate cu care posesor este considerat persoana care deine posesiunea asupra lucrului posedat i care se co,port fa de acest lucru, ca un bun proprietar.Reeind din teoria subiectiv se disting 2 elemente:

1.)Elementul material

2.)Elementul intenional

Conform teoriei li Rudolf, posesiunea cuprinde doar un singur element, cel material i const n stpnirea exercitat de ctre posesorul bunului material.

*Elementul material al posesiunii reprezint puterea real pe care persoana o are asupra bunului.Este prezent elementul material n cazul n care persoana exercit stpnire fizic asupra bunului, putere care permite nlturarea personelor tere, n acel moment, de la o asemenea stpnire.Putem meniona c elementul material al posesiunii implic de regul un contact direct cu bunul posedat i const n stpnirea material a acestui bun , concretizat n diverse acte de ffolosin exercitate de ctre posesor.

1 22. Dobndirea fructelor a unui bun frugifer aflat n posesia unui ter de bun-credin i rea-credin.

n perioada de posesiune legitim, fructul bunului se considerp proprietatea lui.La baza dobndirii dreptului de proprietate asupra fructelor de ctre posesorul de bun-credin st un principiu major de etic: buna-credin este i trebuie s fie protejat prin ea nsi.Posesorul de bun-credin dobndete dreptul de proprietate asupra fructelor n momentul perceperii lor.

1 23.Exproprierea mod de ncetare a dreptului de proprietate pentru expropriat.

Exproprierea constituie pentru expropriator un mod de dobndire a dreptului de proprietate, iar pentru expropriat un mod de ncetare a acestu drept.Conform Constituiei :nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public, stabilit ppotrivit legii, cu dreapt i prealabil despgubire.Dreptul de proprietate este garantat.Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afar numai pentru cauz de utilitate public pentru o dreapt i prealabil despgubire.

Prin expropriere se nelege transferul de bunuri i de drepturi patrimoniale din proprietatea privat n proprietatea public, transferul ctre stat de bunuri proprietate public ce aparin unei uniti administrativ-teritoriale sau, dup caz, cedarea ctre stat sau ctre o unitate administrativ-teritorial a drepturilor patrimoniale n scopul efecturii de lucrri pentru cauz de utilitate public de interes naional sau de interes locel, n condiiile prevzute de lege, dup o dreapt despgubire.Principiile exproprierii:

1.)Pentru ca bunurile domeniului privat s poat fi expropriate, este necesar o cauz de utilitate public, condiie prevzut expres.

2.)Un alt principiu applicabil exproprierii const n existena unei despgubiri drepte i prealabile.

1 24 Noiunea i caracterele juridice a dreptului de superficie.

Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia n vederea edificrii i exploatrii unei construcii, deasupra i sub acest teren, sau a exploatrii unei construcii existente.Caracterele juridice:

*Dreptul de superficie este un drept real

*Dreptul de superficie este unul iobiliar, deoarece poate fi instituit numai asupra terenurilor, care sun t imobile prin natura lor.

*Dreptul de superficie este un drept alienabil i ereditar,putnd fi transmis prin acte juridice ntre vii, precum i pentru cauz de moarte.

*Dreptul de superficie este temporar, dar de lung durat(99 ani).

*Dreptul de superficie are un coninut variabil n funcie de forma sa deplin sau incipient.

1 25. Mijloacele juridice de aprare a dreptului de proprietate.

n doctrina juridic de specialitate autorii evedeniaz 4 mijloace, cu ajutorul crora se poate apra dreptul de proprietate:

1.)n primul rnd putem evedenia mijloacele reale de aprare, ca drept absolut civil i care urmresc restabilirea dreptului de folosin, de posesie i de dispoziie. Aceast categorie de mijloace presupun existena unor relaii obligaionale ntre proprietar i ter, i prevd urmtoarele aciuni peritorii:

a.)de revendicare

b.)aciunea negatorie

2.)Cea dea doua grup de mijloace, rerezint mijloacele obligaionale.Dreptul de proprietate este aprat prin intermediul unor astfel de mijloace n toate cazuile deoarece ntre proprietar i ter exist un raport obligaional.

3.)A treia grup de mijloace de aprare snt considerate nite instituii specifice ale dreptului civil care nu pot fi racordate nici la mijloacele obligaionale i nici la cele reale.CCRM prevede aprarea dreptului de proprietate n cazul apariiei persoanei declarate disprute fr urm sau declarate moarte.De asemenea putem include i cazul declarrii nulitii a actului juridic civil.

4.)Snt acele mijloace prevzute expres de CCRM n cazul stingerii dreptului de proprietate.O astfel de protecie a acestui drept, este prevzut chiar expres i de Constituia RM, care prevede c nimeni nu poate fi expropriat, dect pe o cuz de utilitate public.Aceste 4 mijlloace sus menionate pot fi divizate n funcie de caracterul nclcrilor n 2 categorii:

a.)Mijloacele juridice specifice sai directe sunt aciuni care se fundamenteaz direct pe dreptul de proprietate.

b.)Mijloace juridice nespecifice sau indirecte sunt aciuni civile care se fundamenteaz pe drepturile de crean.

1 26 Stingerea dreptului de uzufruct.

Uzufructul se stinge n cazuri expres prevzute de lege, inclusiv n cele ce urmeaz:

*Moartea uzufructuarului persoan fizic sau lichidarea uzufructuarului persoan juridic.

*Exppirarea termenului.Uzufructul constituit n favoarea unei persoane juridice se stinge la 30 de ani, chiar daca actul de constituire prevede un termen mai mare.5 ani-pentru spaiile comerciale; 6 ani-pentru terenuri agricole;12 ani-ntreprinderi agricole.

*Anularea actului prin care nusul proprietar a dobndit dreptul de proprietate.

*Renunarea uzufructuarului la dreptul su

*Distrugerea bunului.Uzufructul se stinge n cazul n care bunul a fost distrus n ntregime ntr-un caz fortuit. Dac bunul este distrus n parte, uzufructul continu asupra prii rmase.

*ntrunirea n aceeai persoan a calitii de proprietar i de uzufructuar.

*Prin voina prilor

*La cererea nudului proprietar.Uzufrucutl poate nceta la cererea nusului proprietar atunci cnd uzufructuarul abuzeaz de folosina bunului,i aduce stricciuni ori l las s degradeze.

1 27 Exercitarea i ncetarea dreptului de gaj.

Dispozitii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj

(1) Creditorul gajist poate sa exercite dreptul de gaj daca debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat in mod necorespunzator obligatia garantata ori o parte a acesteia, precum si in alte cazuri prevazute de lege si contract.

(2) In conditiile prezentei sectiuni, creditorul gajist poate exercita urmatoarele drepturi: sa vinda el insusi bunurile gajate, sa le vinda sub controlul instantei de judecata si sa le ia in posesiune spre a le administra.

(3) Creditorul gajist isi exercita dreptul de gaj indiferent de faptul cine detine bunul gajat.

(4) Procedura exercitarii dreptului de gaj, precum si specificul exercitarii dreptului de gaj in privinta unor categorii de bunuri, in masura in care nu sint prevazute de prezenta sectiune, se reglementeaza prin lege.

(5) Satisfacerea creantelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului in privinta caruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectueaza in modul stabilit prin legislatia cu privire la insolvabilitate.

Masurile prealabile exercitarii dreptului de gaj

(1) Creditorul gajist care intentioneaza sa-si exercite dreptul de gaj trebuie sa notifice acest lucru debitorului creantei garantate si, dupa caz, debitorului gajist si tertului detinator al bunului gajat.

(2) Dupa notificare, creditorul gajist depune la registrul in care a fost inregistrat gajul un preaviz, la care anexeaza dovada notificarii debitorului gajist.

(3) Preavizul trebuie sa indice marimea creantei garantate, temeiul inceperii urmaririi, dreptul pe care creditorul gajist intentioneaza sa-l exercite, sa contina descrierea bunului gajat si somatia ca debitorul gajist sa transmita, in termenul acordat de creditorul gajist, bunul gajat. Preavizul se semneaza de creditorul gajist.

(4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil, de 20 de zile pentru un bun imobil si de 10 zile pentru un bun luat in posesiune spre a fi administrat, incepind cu data inregistrarii preavizului.

Dreptul de gaj inceteaza in cazul:

a) stingerii obligatiei garantate prin gaj;

b) expirarii termenului pentru care a fost constituit gajul;

c) pieirii bunurilor gajate;

d) comercializarii silite a bunurilor gajate;

e) altor situatii prevazute de legislatie.

1 28 Noiunea i caracterele juridice a patrimoniului.

Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale(care pot fi evaluate n bani), privite ca o sum de valori active i pasive strns legate ntre ele, aparinnd unor persoane fizice i juridice determinate.Caracterle juridice ale patrimoniului:

1.)Patrimoniul este un ansamblu de drepturi i obligaii, adic o universalitate juridic.

2.)Orice persoan are un patrimoniu

3.)Unicitatea patrimoniului

4.)Inalienalibilitaea patrimoniului.

1 29 Proprietatea comun pe cote-pri, noiunea i tipurile.

Am putea defini dreptul de proprietate comun pe cote-pri, ca drept de proprietate care aparine a 2 sau mai multe persoane, exprimat n cote ideale,(o jumtate, o treime, o ptrime etc) asupra unui bun nefracionat n materialitatea sa.Caracteristicile dreptului de proprietate pe cote pri:

a.)este un drept cu pluralitate de subiecte

b.)Se rsfrnge asupra ntregului bun

c.)Atributele dreptului de proprietate comun pe cote pri au un caracter limitat

d.)Este un drept temporar.Deosebim 2 feluri de proprietate comun pe cote pri:

1.)Proprietatea comun pe cote pri obinuit i temporar

2.)Proprietatea comun pe cote pri forat i perpetu.

*CCRM prevede c dac ntr-o cldire exist spaiii cu destinaie de locuin sau cu alt destinaie, avnd proprietari diferii fiecare dintre acetia deine drept de proprietate comun pe cote pri fforat i perpetu asupra prilor din clddire, care fiind destinate folosinei spaiilor nu pot fi folosite dect n comun.Legislaia RM prevede urmtoarele cazuri de coproprietate forati perpetu:

1.)Coproprietatea asupra prilor comune din cldirile cu 2 sau mai multe apartamente, avnd proprietari diferii

2.)Coproprietatea dispriturilor dintre 2 imobile

3.)Coproprietatea locurilor comune necesare sau uutiile pt folosirea a 2 imobile comune

4.)Coproprietatea asupra unor bunuri familiale.

1 30 Drepturile i obligaiile proprietarului terenului aservit n cazul constituirii servituiei.

Drepturile i obligatiile proprietarului de teren aservit.Conform dispozitiilor Codului civil, proprietarului de Teren aservit i revin drepturi corelative obligatiilor proprietarului de teren dominant si viceversa. Pe langa drepturile si obligatiile corelative, legea prevede alte drepturi si obligatii.

4.3.1. Proprietarul terenului aservit are dreptul:

-de ai se repara daunele suportate

-de a primi recompens

de a abandona partea din terenul su pe care se exercita servitutea n cazul in care, conform contractului, cheltuielile lucrarilor de exercitare si conservare a servitutilor revin proprietarului de teren aservit, acesta se va putea exonera de obligatie abandonind in folosul proprietarului de teren dominant partea din terenul aservit necesara exercitarii servitutii;

de a rascumpara servitutea; proprietarul terenului aservit poate, pana la expirarea termenului de servitute, sa puna capat existentei ei prin rascumparare, platind titularului de drept suma pentru care acesta sa renunte la dreptul sau; art.442 reglementeaza in mod special dreptul proprietarului de teren aservit la rascumpararea servitutii-de trecere cand exista disproportie vadita intre utilitatea pe care procura terenul dominant si inconvenientele sau deprecierea provocata terenului aservit; consideram ca dispozitia acestui articol poate fi aplicata si la rascumpararea unor alte tipuri de servitute (de a nu zidi) daca exista disproportie intre utilitatea fondului dominant si inconvenientele sau deprecierea provocata terenului aservit;

de a indica alt parte din teren pentru exercitarea servitutii [art.434 alin.(5jj; proprietarul terenului aservit poate indica alta parte din teren decit cea la care s-a convenit, pentru exercitarea dreptului de servitute, dar numai in cazul in care astfel de transferare nu prejudiciaza proprietarul terenului dominant; cheltuielile de transferare le suporta proprietarul terenului aservit.

4.3.2. Proprietarul terenului aservit este obligat:

-s permit efectuarea actelor material necesare exercitrii dreptului de servitute

-s se abin de la orice act care limiteaz exercitarea servituii

-s suporte o parte din cheltuieli n cazul n care beneficiaz de lucrrile edificate de titularul dreptului de servitute

31 Accesiunea imobiliar.

Accesiunea imobiliar se refer la aluviuni, insule i albiile prsite.Fenomenul opus aluviunii este avulsiunea, care reprezint fenomenul de rupere a unui teritoriu de pmnt din proprietatea unei persoane i alipirea ei, la pmntul aflat n proprietatea altei persoane, cu condiia c se tie exact proprietatea de la care s-a rupt i proprietatea la care s-a alipit pmntul. Doctrina juridic clasific accesiunea imobiliar n 2 categorii:

a.)Artificial

b.)Natural

La accesiunea imobiliar artificial se atribuie urmtoarele situaii:

1.)Se face o construcie pe un teren aflat n proprietatea unei persoane din materiale strine

2.)Construcia este fcut pe 2 terenuri care aparin unor proprietari diferii.

1 32 Gajul ca drept real. Noiunea, categoriile i obiectele gajului.

Gajul este un drept real n al crui temei creditorul gajist poate pretinde satisfacerea creanelor sale cu preferin fa de ceilali creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse n gaj, n cazul n care debitorul gajist nu execut obligaia, garantat prin gaj.Legiuitorul nostru clasific gajul n:

a.)gaj nregistrat

b.)gaj amanet

Doctrina de specialitate clasific gajul:

a.)gaj legal

b.)gaj convenional

Obiectul gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal, mobil sau imobil, consumptibil sau neconsumptibil, determinat generic sau individual,fa de care se constituie un contract de gaj.Obiect al gajului poate fi i o universalitate de bunuri(adic mai multe bunuri omogene sau neomogene considerate ca un tot ntreg).Universalitatea de bunuri trebuie descris prin caracterisitici de gen , astfel nct s permit n orice moment determinarea apartenenei unui bun particular laa aceast universalitate de bunuri.Obiect al gajului pot fi i mrfurile care se afl n procesul de prelucrare sau care se afl n circuitul civil.

1 33 Dobndirea dreptului de proprietate prin producere, succesiune i prin act juridic.

Dobandirea dreptului de proprietate prin producere.

Acest_ mod de_dobandire este originar, fiindca dreptul de proprietate apare asupra unui lucru anterior inexistent .

Dobandirea dreptului de proprietate asupra bunului gasit. Am putea defini bunul gasit ca bun mobil pe care proprietarul 1-a pierdut, iar alta persoana 1-a gasit.

Dobandirea dreptului de proprietate asupra comorii. Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat, chiar involuntar, al carui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut, in conditiile legii, dreptul de proprietate. Prin urmare, obiecte ale comorii pot fi nu doar banii si obiectele de valoare, ci orice bun mobil, daca proprietarul bunului nu poate fi identificat. Se poate evidentia urmatoarele caractere ale comorii: a) obiect al comorii poate fi orice bun mobil; b) acest bun mobil trebuie sa fie ascuns sau ingropat. De cele mai clese ori comoara fund ingropata m pamant, ceea ce nu inseamna ca nu poate sa fie ascunsa intr-un bun mobil; c) proprietarul bunului ascuns sau ingropat sa nu poata fi identificat.

Actul juridic ca mod de dobandire a dreptului de proprietate este expres prevazut in Codul civil. Actul juridic civil este cel mai raspandit si cel mai important mod de dobandire a dreptului de proprietate. Numai actele juridice translative de proprietate, ca vanzarea-cumpararea, schimbul, donatia , contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata si succesiunea testamentara , se includ in acest mod de dobandire a dreptului de proprietate. Succesiunea legala ca mod de dobandire a dreptului de proprietate. dreptul de proprietate se poate dobandi in conditiile legii si prin succesiune. Consideram ca, data ce legiuitorul indica actul juridic ca mod de dobandire a dreptului de proprietate , iar succesiunea testamentara este un act juridic, ar fi corect sa nu vorbim in genere despre succesiune, ci in modul special, despre succesiunea legala. Mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in lege,inconditiileacesteia.

1 34 Noiunea i clasificarea modurilor de dobndire a dreptului de proprietate.

1 35 Aprarea posesiunii prin aciuni posesorii.

1 36 Tipurile de servitute.

Dreptului roman i erau cunoscute servituile prediale i servituile personale.

Predial (real)era servitutea constituit n favoarea terenului dominant, care greva terenul aservi.Personal era servitutea constituit n favoarea unei persoane.n cadrul servituilor prediale se deosebeau:

Rustic(rural) era servitutea n cadrul creia imobilul dominant era un teren.Urban este considerat servitutea n cadrul creia imobilul dominant era o cldire,i se afla ntr-o localitate urban.

n dreptul romnesc servituile se clasific:

Natural este servitutea care i are originea sau izvorul n situaia real a fondurilor, cum sunt de exemplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea de graniuire i de ngrdire a proprietii,servitutea izvorului.

Legal este servitutea care i are originea n lege i are ca obiect utilitatea public sau privat.

Servituile stabilite prin fapta omului se constituie prin acte juridice ntre persoane, sunt singurele care merit numele de servitute.

Clasificarea servituilor n Codul civil:

*Servitutea aparent este vizibil i se cunoate dup semnele sale exterioare.

*Servitutea neaparent nu este vizibil i nu are semne exterioare.De existena ei se poate lua cunotin numai din titlul de constituire sau n timpul unor lucrri.

*Continu este servitutea pt a crei existen nu se cere fapta omului.

*Necontinu este servitutea pt a crei existen se cere fapta omului.

*Pozitiv este servitutea care l ndreptete pe proprietarul terenului dominant s fac n mod direct anumite acte de folosin pe terenul aservit.

*Negativ este servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restricii n exerciiul dreptului su de proprietate.

1 37 Dreptul de proprietate comun n devlmie.

Avand in vedere prevederile legislatiei in vigoare, am putea defini dreptul de proprietate comuna in devalmasie ca drept ce apartine concomitent a doua sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il detin in proprietate, acesta ramanand nefractionat in materialitatea sa, nefiind determinata nici cota-parte ideala din dreptul de proprietate

Caracteristica principala a dreptului de proprietate comuna in devalmasie constituie faptul ca titularii lui nu cunosc nici intinderea dreptului lor de proprietate asupra bunului comun si nici bunurile in materialitatea lor, ce apartin fiecaruia in parte178

1 Caracterizai dreptul de uz i dreptul de abitaie.

1 Regimul juridic al bunurilor din domenuul privat.

1 Accesiunea ca mod de dobndire a dreptului de proprietate. Tipurile accesiunii.

38.Caracterizati dr de uz si dreptul de abitatie

(1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea cruia uzuarul poate folosi bunul i culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii i ale familiei sale.

(2) Titularul dreptului de abitaie are dreptul s locuiasc n locuina unei alte persoane mpreun cu soul i copiii si chiar dac nu a fost cstorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaia.

(3) Uzul i abitaia se constituie n temeiul unui act juridic ori al legii, dispoziiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile.

(4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe dect la cele care se cuvin pentru nevoile proprii i ale familiei sale dac actul nu prevede altfel.

(5) Dreptul de uz i de abitaie nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi nchiriat sau arendat.

(6) Uzuarul i titularul dreptului de abitaie suport cheltuielile de cultur sau de ntreinere proporional prii de care se folosete.

39. Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat

40. Accesiunea ca mod de dobindire a dreptului de proprietate. Tipurile accesiunii.

Accesiiunea se intelege incorporarea unui bun in altul,, cu alte cuvinte unirea unui lucru cu altul. In practica aparea situatii cind se uneau 2 sau mai multe bunuri care apartineau unor proprietary diferiti si care nu puteau fi separate fara a se cauza prejudicii bunurilor. De aceea CCRM a prevazut accesiunea ca calitate de mod de dobindire a dr, de proprietate.

Accesiunea =>2 categorii. 1.Accesiunea imobiliara 2.Accesiunea mobiliara

Accesiunea imobiliara 2 categorii : naturala si artificiala

Accesiunea imobiliara Naturala aluviuni, insule si alibi parasite , avulsiuni(fenomen opus aluviunii , fenomenul de rupere a unui teritoriu de pamint din proprietatea unei pers. Si alipirea ei la pamintul aflat unei alte personae, cu conditia ca sa shtie exact proprietatea de la care s-a rupt si proprietatea la care s-a alipit.)

Accesiunea imobiliara artificiala 1. se face o constructie pe un teren aflat in proprietatea unei pers. Din materiale straine. 2. Constructia e facuta pe terenuri care apartin unor proprietary diferiti.

Proprietarul lucrului principal devine prin accesiune proprietarul lucrului nou format prin incorporarea la lucrul principal sl unui alt lucru mai putin important.

Accesiunea mobiliara => 3 categorii:

1. Adjunctiunea- unirea 2 sau mai multe bunuri ce apartin unor proprietary diferiti

2. Specificatiunea- situatia in care o persoana face un obiect nou din materie straina.

3. Confuziunea- CCRM prevede ca in cazul in care un bun s-a format din amestecul a mai multor materii ce apartin la diferiti proprietari si nici una din aceste materii nu pot fi considerate ca materie principala proprietarul care nu a stiut de confuziune poate cere separarea materialelor daca e posibil. In cazul in care aceasta separarea este imposibila fara a se cauza pagube , bunul format apartine in proprietate comuna proportional cu calitatea/cantitatea si valoarea fiecarei materii.

41. Exercitarea uzufructului, drepturile si obligatiile uzufructuarului.

Reesind din prevederile legale Uzufructuarul are atit dreptul de posesiune cit si dreptul de folosinta asupra bunului aflat la dispozitia sa si care constituie obiect al uzufructului. CCRM spuneUzufructuarul are obligatia de a pastra destinctia bunului si de a conserva substanta acestui bun Reesind din prevederile legale uzufructuarul are dreptul de a culege fructele obtinute in urma folodirii bunului respectiv

FRUCT- orice venit, spor, product al unui lucru, venit sau beneficiu dobindit in urma folosirii dreptului ; precum si veniturile si beneficiile pe care obiectul uzufructului le asigura prin intermediul raporturilor juridice.

Art 402. Uzufructuarul are dreptul de dispune de bunurile consuctibile

art 412 dreptul uzufructuarului de a face reparatii capitale precum si

dreptul de compensare a cheltuielilor suportate in urma reparatiilor capitale.

Dreptul de a renunta la usufruct.

Obligatiile :

1.Obligatia de primire a bunului si de intocmire a inventarului- uzufructuarul este obligat sa primeasca bunul in starea in care se afla la momentul transmiterii .

2. Obligatia de a se folosi de bun ca un proprietar.

3.Obligatia de informare-sa informeze nudul proprietar ca bunul sa defectat sau e distrus etc.

4. Obligatia de pastratre a destinatiei bunului.

5. Obligatia efectuarii reparatiilor; obligatia de plata a primelor de asigurare in cazul bunului asigurat; obligatia de a despagubi nudul proprietar in cazul pierii sau deteriorarii bunului din culpa uzufructuarului.

42. Temeiul aparitiei gajului. Registrul gajului.

Gajul se constituie n virtutea legii sau a contractului.

(2) Gajul nregistrat apare n momentul nregistrrii sale, conform normelor stabilite de prezentul cod.

(3) n caz de amanet, gajul apare n momentul transmiterii obiectului gajului dac n contractul de gaj nu este prevzut altfel.

Temei pentru constituirea gajului poate servi o prevedere legal, o clauz contractual sau dispoziia unei hotrri judectoreti

Inregistrarea gajului

(1) Gajul fara deposedare trebuie sa fie inscris, in modul prevazut de lege, intr-un registru public.

(2) Gajul se inregistreaza in modul urmator:

a) ipoteca se inregistreaza conform legislatiei privind cadastrul bunurilor imobile la organul cadastral teritorial in a carui raza teritoriala este amplasat bunul imobil ipotecat. Contractul de gaj se prezinta pentru inregistrarea ipotecii in termen de 3 luni de la data incheierii lui. Nerespectarea termenului atrage nulitatea contractului. Daca contractul de vinzare-cumparare si contractul de gaj sint incheiate concomitent, dreptul de proprietate si ipoteca trebuie sa fie inregistrate consecutiv;

b) ipoteca de intreprinzator se inregistreaza, in conformitate cu prezentul cod, la biroul notarial in a carui raza teritoriala se afla intreprinderea;

c) gajul titlurilor de valoare nominative se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare nominative;

d) gajul titlurilor de valoare ale statului se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare ale statului;

e) gajul celorlalte bunuri mobile se inscrie in registrul gajului bunurilor mobile;

f) gajul drepturilor de proprietate intelectuala se inscrie in registrul proprietatii intelectuale.

(3) Particularitatile inscrierii gajului in registrele mentionate la alin.(2) se reglementeaza de legislatia privind functionarea registrelor respective.

Efectele inregistrarii

(1) Faptul ca informatia cu privire la gaj este inscrisa in registrul gajului constituie o prezumtie legala a veridicitatii ei.

(2) Inregistrarea gajului nu confera validitate unui gaj lovit de nulitate.

(3) Din momentul inregistrarii gajului nimeni nu poate invoca necunoasterea informatiei inscrise in registrul gajului.

(4) In raport cu tertii de buna-credinta, debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informatiei inscrise in registrul gajului.

43. Comparati prorietatea comuna pe cote-parti si proprietatea comuna in devalmasie

44. Obiectele dreptului de proprietate

Obiectele dreptului de proprietate fac parte din categoriile obiectelor dreptului civil ; Obiectele dr civil includ mai multe categorii de obiecte atit patrimoniale kit sh nepatrimoniale. Obiect al dr de proprietate pot fi numai obiectele patrimoniale adica bunuri care au continut economic.

Drreeptul de proprietate exista numai asupra unor bunuri corporale adic sa fie un lucru, iar acesta s fie material. Obiect al dr de proprietate poate fi tot ceea ce poate fi insushit ca marfa.

In ultimul timp au loc discutii asupra urm 3 categorii de obiecte : spatiul aerian, rezultatele activitatii intelectuale, corpul omului, inclusive organelle lui.

Spatiul aerian in opinia doctrinarilor nu poate face obiectul dr de proprietate fiindca nu poate fi insusit de om. Asupra spatiului aerian nu pot fi exercitate cele 3 atribute : posesiune, folosinta, dispozitia.

45. Drepturile si obligatiile proprietarului terenului dominant in urma constituirii servitutiilor.

Proprietarul terenului dominant este in drept:

sa se foloseasca de servitude exercitind asupra terenului aservit acte materiale(sa treaca, sa repare) si juridice.

Sa efectueze din cont propriu orice lucrare necesara exercitarii dreptului sau (in cazul servitutii de trecere poate sa asfalteze cararea sau drumul)

Sa conserveze dreptul sau (acte de conservare se intelege actul de preintimpinare a pierderii unui drept subiectiv; dr de servitude se stinge daca pers nu sa folosit de servitude 10 ani )

Sa pretinda la o parte din cheltuieli daca lucrarile effectuate profita si proprietarul de teren aservit

Sa intretina sis a decida soarta juridical a constructiilor si plantatiilor pe care le-a amplasat pe terenul aservit

Sa exercite dreptul de servitude accesorie kind exercitarea unei servitutii necesita o alta servitude(servitutea de a lua apa de la fintina(principala)impune trecerea pe cararea (accesoriu))

Sa renunte la dreptul de servitude

Obligatiile:

sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze cit mai putine deficultati proprietarului de teren aservit

sa intretina constructiile si plantatiile de pe terenul aservit

sa repare daunele aduse proprietarului de teren aservit

sa plateasca o recompense peroprietarului de teren aservit

sa inlature toate constructiile si plantatiile pe care le-a amplasat(daca proprietarul terenului a decis astfel)

46. Regimul juridic al bunurilor.

Reesind din faptul ca patrimonial reprezinta o totalitate de drepturi si obligatii cu continut cu continut economic , ce atesta titularului dreptul de a le utilize in interes personal se poate de evidentiat urm. Functii ale patrimoniului:

1. gajarea creditorilor chirografari

Reesind din legislatia RM, creditorii chirografari sunt creditori nagarantati care la momentul intentarii procesului de insolvabilitate au o creanta de la debitorul insolvabil si aceasta creanta este satisfacuta din contul patrimoniului insolvabil.

2.Subrogarea reala cu titlu universal

Reesind din DEX a subroga-a inlocui pe cineva in executarea anumitor drepturi si obligatii de catre o pers interesata din punct de vedere juridic , subrogarea-o operatiune juridical in temeiul caruia o pers i-a locul alteia pt a executa anumite dr sh obligatii civile.

Subrogarea =>2 categorii

1.Reala(inlocuirea unui bun)

2.Personala(inlocuirea unei pers cu alta)

Subrogarea poate fi clasificata cu titlul:

-universal (inlocuit cu alt ceva)

-particular(se specifica bunul/pers care poate fi inlocuita), reesind art 478CC subrogarea poate fi cu titlu particular doar in cazurile express prevazute de lege.

47. Posesiunea ca atribut al dreptului de proprietate

CC actual mentioneaza ca posesiunea este in primul rind o stare de fapt ce acorda posibilitatea posesorului de a beneficia de efectele juridice oferite de aceasta stare de fapt si in al doilea rind este o stare de lucruri vazute de catre pers terte la posesorul bunului posedat. Reglementarile CC cu privire la posesiune au ca scop permiterea posesorului de a beneficia de protectia pe care legea o acorda posesorului care intervine in relatii cu pers terte in legatura cu bunul posedat de catre posesor. CCRM nu prevede o definitie legala a institutului posesiunii de aceea vom incerca sa definim prin prisma de specialitate:

Exista 2 teorii cu privire la posesiune

1.Teoria lui Charles Savighy

2. Teoria lui Rudolf von Ibering

Teoria lui Charles este denumita ca teorie subiectiva si consta intr-unn institute in conformitate cu care posesorul este considerate pers care detine posesiunea asupra lucrului posedat si care se comporta fata de acest lucru ca un bun proprietar. Reesind din teoria subiectiva se desprind 2 elemente

1 material

2 intentional

Teoria Lui Rudolf posesiunea contine doar un singur element cel material si consta in stapinirea exercitata de catre posesorul bunului material

Posesiunea ca o stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru care provoc anumite efecte juridice.

Posesiune ne fiind un drept dar find o stare de fapt nu poate fi transmisa succesorilor prin acte de succesiune .

Putem constata ca posesiune este o stare de fapt generatoare de efecte juridice anume aceasta caracteristica constituie elemental exterior al posesiunii care poate fi cunoscuta de orice pers prin constatarea vizibila a situatiei de fapt.

Putem sustine ca posesiunea urmeaza sa intruneasca in mod oblogatoriu elemental material care reprezinta puterea pe care o pers o are asupra unui bun aflat in posesiunea acestuia , puterea care permite inlaturarea pers terte de la raporturile juridice legate de acest bun.

Reesind din prevederile legale nu toate pers care detin stapinirea bunului sunt considerate posesorii bunului. Legea spune ca nu este posesor acea pers care a fost investita cu imputernicire de o pers .

48.Drepturile si obligatiile nudului proprietar in cazul constituirii uzufructului

Drepturile nudului proprietar:

dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului

dreptul de dispozitie(principal atribut al dr de proprietate care nu trece la usufructuar , pastrindu-se la nudul proprietar, si care trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului)

dreptul la actiuni de aparare

dreptul de a cere stingerea uzufructului

dreptul asupra comorii

dreptul de reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda (daca 1. termenul contractului de locatiune depaseste, 2. spatiul commercial a fost dat in chirie pe un termen mai mare de 5 ani ; 3. intriprindera Agricola a fost data in arenda pe un termen mai mare de 12 ani; 4. terenul agricol a fost dat in arenda pe un termen mai mare de 6 ani,)

Obligatiile nudului proprietar:

obligatia de a se obtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului h

obligatia de garantie impotriva evictiunii

obligatia de despagubire

obligatia de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau cheltuielile de reparatii mari

obligatia de a mentine contractile de locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in cazul stingerii uzufructului.

49. Notiunea si clasificare servitutiilor.

Servitutea este sarcina care greveaza un imobil (teren aservit) pt uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar(terenul dominat).

Din definitia legala servitutea- existenta a 2 terenuri care apartin la proprietary diferiti (teren dominant, teren aservit) Din punct de vedere al proprietarului terenului dominant servitutea este un drept, din punct de vedere al proprietarului aservit servitutia este o sarcina (o limitare a dreptului sau.)

Sun ccunoscute mai multe clasificari ale dr de servitude :

In Roma Antica era cunoscut 2 categorii de servitude:

1 personala- in favoarea unei personae

2 prediala- in favoarea unui teren dominant astfel incit se greva un teren aservit

Prediala se clasifica ink in 2 categorii:

1 dr de servitute rustica(rurala)

2 dr de servitute urbana

Rustica/Rurala- imobilul dominant era un teren care se afla intr-o localitate rurala si consta in dreptul de a trece pe terenul vecinului cu orice mijloc de transport sau dreptul de a construe pe terenul vecinului un apeduct sau dr de a lua apa de pe terenul vecinului.

Urbana- imobilul dominant era o cladire si consta in dreptul vecinului de a utilize o parcela a lotului vecinului in calitate de cararusa.

Doctr romaneas caclasifica in functie de criteriul de constituire :

1. dr de servitute naturala

2. dr de servitute legala

3. dr de servitute stabilita prin fapta omului

Naturala- are originea intr-o situatie reala de utilizare a fondurilor imobiliare (utilizarea a paminturlor) (scurgerea apei)

Legala- are originea in lege si are ca obiect utilitatea publica sau private a loturilor de pamint

Stabilita prin fapta omului-se constituie prin inchierea de acte juridice intre personae

Dupa criteriul manifestarii externe- 2 categorii:

Aparenta- vizibila si se cunoaste dupa semnele sale exterioare care nu sunt stabilite in mod special la vedere, dar pot fi o consecinta a exercitarii dr de servitute.

Neaparenta- care nu este vizibila , care nu are semen exterioare.

Dupa modul de executare: 2 categorii

Continua- pt existenta careea nu este necesara fapta omului(apeduct, gazoduct)

Necontinua- pt existenta carea este necesara fapta omului(trecere, apa de la fintina)

50. Exercitarea si incetarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie a sotilor

(1) Bunurile dobndite de soi n timpul cstoriei snt proprietatea lor comun n devlmie dac, n conformitate cu legea sau contractul ncheiat ntre ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.

(2) Orice bun dobndit de soi n timpul cstoriei se prezum proprietate comun n devlmie pn la proba contrar.

(1) Bunurile care au aparinut soilor nainte de ncheierea cstoriei, precum i cele dobndite de ei n timpul cstoriei n baza unui contract de donaie, prin motenire sau n alt mod cu titlu gratuit, snt proprietatea exclusiv a soului cruia i-a aparinut sau care le-a dobndit.

(2) Bunurile de folosin individual (mbrcminte, nclminte i altele asemenea), cu excepia bijuteriilor i a altor obiecte de lux, snt bunuri personale ale soului care le folosete, chiar dac snt dobndite n timpul cstoriei din contul mijloacelor comune ale soilor.

(3) Bunurile fiecruia dintre soi pot fi declarate proprietate a lor comun n devlmie dac se constat c n timpul cstoriei s-au fcut din mijloacele lor comune investiii care au sporit simitor valoarea acestor bunuri.

(1) n cazul mpririi bunurilor proprietate comun n devlmie a soilor, prile lor se consider egale.

(2) Bunurilor proprietate comun n devlmie a soilor pot fi mprite att la divor, ct i n timpul cstoriei. mprirea bunurilor comune n timpul cstoriei nu afecteaz regimul juridic al bunurilor care vor fi dobndite n viitor.

51. Ocupatiunea mod de dobindire a dreptului de proprietate

Mod de dobindire a dr de proprietate prevede ca posesosrul unui bun mobil fara stapinm devine proprietarul acestuia de la data intrarii in posesiune, se considera fara stapin bunurile mobile ale carui proprietar a renuntat express la dr de proprietate sau se considera bunurile abondonate sau bunurile care prin natural or nu au proprietar.

52. Modalitatile dr de proprietate , notiune si categorii

Dreptul de proprietate se prezinta ca un drept pur si simplu apartinind in exclusivitate unui singur proprietar.Sint situatii cind acest drept apartine concomitant mai multor personae , in cazul proprietatii commune. Modalitai ale dr de proprietate sunt:

1. proprietatea anulabila

2. proprietatea rezolubila

3. proprietatea comuna

Modolaitate a dreptului de proprietate- situatia in care doua sau mai multe subiecte de drept (pers fizice si pers juridice) au un drept de proprietate asupra unui si aceluiasi bun precum si situatia de incertitudine vremelnica in care se afla dreptul de proprietate.

Proprietatea anulabila- dr de proprietate dobindit in baza unui act juridic translativ de proprietate care ulterior este lovit de nulitate relative. Sunt lovite de nulitatea relative actele juridice incheiate prin:

a. prin vicierea consentamintului

b. cu nerespectarea conditiilor referitor la capacitatea de a incheia

c. cu absenta consentamintului ca urmare a lipsei descernamintului

d. cu incalcarea limitelor imputernicirilor

e. prin leziune

f. in urma intelegerii dolosive intre reprezentantul unei parti si celalta parte

g. cu incalcarea interdictiei de a dispune de un anumit bun

Atit timp cit nu a expirat term de prescriptie de declarare a nulitatii act juridic .Dr de proprietate a dobinditorului este nesigur in cazul in care faptele invocate in actiunile de anulare sunt dovedite de inst de judecata dr de proprietate v-a inceta.

Proprietatea rezolubila proprietatea afectate de o conditie rezulutorie , adica dr de proprietate este amenintat sa dispara daca se va produce un element viitor si nesigur . Proprietatea este rezulutorie nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-a facut cu o conditie rezolutorie, ci si in cazul cind transferul s-a facut cu o conditie suspensiva.

Proprietatea comuna 2 categorii: comuna pe cote-parti, comuna in devalmasie

53. Actiunea de revendicare ca mijloc de aparare a dr de proprietate.

Actiunea de revendicare este o actiune reala prin care proprietarul (sau o alta pers careia proprietarul i-a transmis bunul in posesiune) pierzind bunul sau din posesiune cere restituirea acestuia de la poseserul neproprietar.

Din definitie urm caractere juridice:

1. actiunea de revendicare o actiune reala. Deoarece se intemeiaza anume ca dr de proprietate ca dr real, reesind din aceasta ea poate fi inaintata oricarei pers care posedeaza bunul nelegal

2. actiunea de revendicare este o actiune creditorie conform DEX actiunea creditorie- o actiune care priveste insasi fondul dreptului si care priveste sau apartine doar titularului de drept contenstat.

3. actiunea de revendicare o actiune prescreptibila prevede termen de prescriptie

Doctrina juridical prevede 2 categorii de pers terte in posesia careia se afla bunul care ulterior prin actiunea de revendicare va fi reintors stapinului

-posesor de rea credinta

-posesor de buna credinta

Obiect al revendicarii pot fi bunuri numai determinate individual, care sunt in natura la momentul intentarii actiunii de revendicare.

54 Exercitarea dr de gaj. Incetarea gajului.

Raspuns la 27

55. Contractul de gaj

56. Dreptul de uzufruct, noiune, caractere juridice i obiectul uzufructului.

Noiunea de uzufruct

(1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioad determinat sau determinabil bunul unei alte persoane (nudul proprietar) i de a culege fructele bunului, ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substana. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu i de a-l nstrina.

(2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosine.

(3) Uzufructul se poate constitui, conjugat sau succesiv, n favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului.

Constituirea uzufructului

(1) Uzufructul se poate constitui, prin lege sau act juridic, dispoziiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile inznevvind rspunderea vnztorului.elor-pri.ii precum i poziia i mrimea prilor de cldire afl. n cazurile prevzute de lege, uzufructul poate fi constituit prin hotrre judectoreasc.

(2) La constituirea uzufructului se aplic aceleai reguli ca i la nstrinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului.

(3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se afl n circuit civil, mobil sau imobil, corporal sau incorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.

(4) Uzufructul poart asupra tuturor accesoriilor bunului dat n uzufruct, precum i asupra a tot ce se unete sau se ncorporeaz n acesta.

57. Dobndirea dreptului de proprietate asupra comorii i bunului gsit.

58. Dreptul de vecintate.

Obligaia de respect reciproc

Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile nvecinate, pe lng respectarea drepturilor i obligaiilor prevzute de lege, trebuie s se respecte reciproc. Se consider vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influene reciproce.

Influena vecin admisibil

(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influena pe care o exercit asupra bunului su gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, cldura, vibraia sau o alt influen similar provenit din terenul vecin dac nu mpiedic proprietarul n folosirea bunului sau dac ncalc nesemnificativ dreptul acestuia.

(2) Dispoziiile alin.(1) se aplic i n cazul n care influena este considerabil, dar este produs de folosirea obinuit a unui alt teren i nu poate fi nlturat prin msuri justificate economic. Dac este obligat s suporte o asemenea influen i dac aceasta depete folosirea recunoscut obinuit n localitatea respectiv i limitele economice admisibile, proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzeaz influen o compensaie corespunztoare n form bneasc.

Atentarea inadmisibil

(1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicrii sau exploatrii unor construcii sau instalaii despre care se poate afirma cu certitudine c prezena i utilizarea lor atenteaz n mod inadmisibil asupra terenului su.

(2) Dac construcia sau instalaia a fost ridicat respectndu-se distana de la hotar stabilit de lege, demolarea sau interzicerea exploatrii acestora poate fi cerut doar n cazul n care afectarea inadmisibil s-a produs n mod evident.

59. ncetarea proprietii comune pe cote-pri.

(1) ncetarea proprietii comune pe cote-pri prin mprire poate fi cerut oricnd dac legea, contractul sau hotrrea judectoreasc nu prevede altfel.

(2) mprirea poate fi cerut chiar i atunci cnd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afar de cazul cnd l-a uzucapat, n condiiile legii.

(3) mprirea poate fi fcut prin nelegere a prilor sau prin hotrre judectoreasc.

60. Drepturile i obligaiile prilor contractului de gaj.

61.Formele dreptului de proprietate comun.

(1) Proprietatea este comun n cazul n care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai muli titulari.

(2) Proprietatea comun poate aprea n temeiul legii sau n baza unui act juridic.

1) Proprietatea comun poate fi caracterizat prin delimitarea cotei fiecrui proprietar (proprietate pe cote-pri) sau prin nedelimitarea cotelor-pri (proprietate n devlmie).

(2) Daca bunul este comun, proprietatea pe cote-pri se prezum pn la proba contrar.

(3) Coproprietarii devlmai pot atribui bunurilor comune regimul proprietii comune pe cote-pri.

62.Dreptul de dispoziie - atribut al dreptuli de proprietate.

Prin dreptul de dispoziie se nelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunurilor (vnzare, transmitere prin motenire, donare). Ca rezultat al exercitrii dreptului de dispoziie, proprietarul intr n relaii juridice cu persoane tere. Dreptul de dispoziie este unul din cele mai importante atribute ale proprietarului. Anume prin aceast mputernicire se deosebete n mare msur proprietarul de ali posesori titulari (de fapt n unele cazuri i acetia pot dispune de bunuri, dar cu o singur condiie - ca aceast mputernicire s fie transmis de ctre proprietarul bunului).

Deci, proprietarului i aparine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi i dispune de ele. Toate aceste mputerniciri i aparin proprietarului, dar n anumite cazuri de unele din ele pot s dispun i neproprietarii

63.Exercitarea dreptului de superficie.

(1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificrii si exploatrii unei construcii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatrii unei construcii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune si poate fi obiect al unui contract de locaiune.

Superficiarul poate dispune in mod liber de dreptul sau. In cazul unei construcii existente, superficia se poate nstrina ori ipoteca numai o data cu aceasta. In caz de nstrinare a construciei de ctre superficiar, proprietarul terenului are dreptul de preemiune.

64.ncetarea dreptului de proprietate.

Temeiurile ncetrii dreptului de proprietate

(1) Dreptul de proprietate nceteaz, n condiiile legii, n urma consumrii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, nstrinrii lui n temeiul unui act juridic, renunrii la dreptul de proprietate, precum i n alte cazuri prevzute de lege.

(2) Nimeni nu poate fi forat s cedeze proprietatea sa, cu excepia cazurilor cnd, conform legii, se efectueaz:

a) urmrirea bunurilor n legtur cu obligaiile proprietarului;

b) nstrinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea n proprietate;

c) rscumprarea animalelor domestice n cazul nclcrii regulilor de comportare cu acestea;

d) privatizarea proprietii de stat;

e) exproprierea pentru cauz de utilitate public;

f) rechiziia;

g) confiscarea;

h) alte aciuni prevzute de lege.

Renunarea la dreptul de proprietate

(1) Proprietarul poate renuna oricnd la dreptul de proprietate printr-o declaraie n acest sens sau n alt mod care atest cu certitudine c a renunat la bun fr intenia de a pstra dreptul de proprietate asupra lui.

(2) Obligaiile proprietarului n legtur cu bunul la care a renunat nceteaz atunci cnd un ter dobndete dreptul de proprietate asupra bunului.

(3) Renunarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraie autentificat notarial i nscris n registrul bunurilor imobile.

65.Proprietatea anulabil, rezolubil i periodic.

66.Ipoteca ca drept real acesoriu.

ipoteca - gajarea pamntului, construciilor, altor imobile legate nemijlocit de pamnt, mpreun cu terenul aferent necesar asigurrii funcionale a obiectului gajat sau cu dreptul de folosin a acestui teren. Constituie ipotec i grevarea chiriilor, prezente i viitoare, pe care le produce un imobil. Ipoteca trebuie nscris n registrul bunurilor imobile;