oftalmologie - subiectele la examen rezolvate.[conspecte.md]

8/19/2019 Oftalmologie - Subiectele La Examen Rezolvate.[Conspecte.md]

1/33

www.medtorrents.comI.PARTICULARITĂŢILE ANATOMO-CLINICE ALE ANALIZATORULUI VIZUAL

Cele 3 semente !le !n!l"#!tor$l$" %"#$!l d$&' P!%lo%.Segmentul periferic= receptioneaza excitatiile exterioare vizualeGlobii oculari + anexe: 1) protectie= orbita, pleoape, conjunctiva, ap lacrimal 2) motilitate= musculatura extrinsecaaile nervoase= con!uce influxul ce porneste !e la segmentul periferic spre scoarta cerebrala" caile opticealcatuite !in fibrele n.optic si o serie !e ganglioni !e legatura: corpii geniculati externi, tuberculul cva!rigemenanterior

Segmentul cortical central= in regiunea occipitala a scoartei cerebrale !e o parte si !e alta a fisurii calcariene un!ese formeaza senzatia vizuala(tr$ct$r! or)"te" *" con+"n$t$l e".

#rbitele prezinta 2 cavitati osoase, situate in masivul facial, !e forma unei pirami!e cu $ laturi, ale carei bazesunt orientate anterior si exterior, iar varful posterior si interior. %le protejeaza globii oculari. &olumul orbitei='(cm2, iar profunzimea=(mm.

*xele orbitelor nu sunt paralele, !eoarece, !aca leam prelungi, ele sar intalni la nivelul marginei superioare aseii turcesti. #rbita este formata !intrun varf, o baza si $ pereti, constituiti !in oasele craniului si ale masivuluifacial. oti peretii orbitei sunt captusiti cu un periost subtire si usor !ecolabil.

eretele sup al orbitei este format !in 2 oase- frontal si aripa mica a sfenoi!ului- si prezinta un mic sant, princare trec nervul, artera si vena orbitara superioara. a acest nivel exista unul !in punctele !ureroase ale nevralgiei

trigeminale. rin acest perete oso orbita intra in raport cu sinusul frontal.eretele inferior este alcatuit !in partea sup a maxilarului si apofizele orbitare ale oaselor molar si palatin. rinacest perete osos orbita intra in raport cu sinusul maxilar. e peretele inf in mijloc, la 1 mm !e marg sa inf, seafla un mic orificiu, care se prelungeste printrun canal osos, ce se !esc/i!e pe fata anterioara a maxilaruluiinferior, sub marginea inferioara a orbitei. rin acest orificiu numit gaura suborbitara, trec nervul si venelesuborbitare. *ici este situat unul !in punctele !ureroase ale nevralgiei faciale.

eretele exterior este format !in osul frontal, o parte !in fata orbitara a aripei mari a sfenoi!ului si fata orbitaraa procesului zigomatic.

eretele interior este alcatuit!intro apofiza a maxilarului superior, osul lacrimal, osul plan al etmoi!ului sicorpul sfenoi!ului. rin acest perete orbita vine in raport cu celulele etmoi!ale si sunusul sfenoi!al. 0ntro micascorbura !e pe acets perete se afla fosa sacului lacrimal. e asemenea !in aceasta scorbura se !esc/i!e un mic

canal osos, care comunica cu cavitatea nazala si poarta numele !e canal lacrimonazal.rin peretii sai orbita comunica cu toate sinusurile fetei, factor !e o mare importanta practica, intrucat orice

proces inflamator sinuzal see poate lesne extin!e in interiorul orbitei.R!&ort$l ,com$n"c!re! d"ntre c!%"t!te! or)"te" *" s"n$s$r"le &!r!n!#!le.

rin peretele sup osos, orbita intra in raport cu sinusul frontal.rin peretele inf, orbita intra in raport cu sinusul maxilar.rin peretele interior, orbita intra in raport cu celulele etmoi!ale si sinusul sfenoi!al.in scorbura !in peretele exterior= canal osos- care cominica cu cavitatea nazala-canal nazolacrimal.rin fisura orbitara sup fanta sfenoi!a) orbita cominica cu etajul mijlociu al cavitatii craniene.rin fisura orbitara inf orbita comunica cu fosa pterogomaxilara.

Pleo!&ele !n!tom"! *" /"#"olo"!.Pleo!&ele superioara si inferioara ) sunt fal!uri cutaneo-mucoase cu rol !e protectie a globului ocular . %le

sunt unite la extremitatile lor me!iala si laterala in comisuri, iar pleoapa superioara este mai mare si mai mobila !atorita musc/iului ri!icator al pleoapei superioare ) !ecat cea inferioara . e marginea pleoapelor in parteame!iala exista o proeminenta , papila lacrimala , pe varful careia se afla orificiul canaliculului lacrimal numit

punct lacrimal . in punct !e ve!ere structural marginea pleoapei este alcatuita !intr-o lamela anterioara tegument si m. orbicular al oc/iului ) si o lamela posterioara tarsul si conjunctiva ) . e marginea pleoapei suntimplantate genele cili ), care sunt fire !e par groase, scurte si curbate , in numar mai mare pe pleoapasuperioara . 3iecare folicul ciliar contine 2 glan!e sebacee 4eiss , iar in apropierea lor se afla glan!ele su!oripare5oll . e lamela posterioara a marginii palpebrale se !esc/i! glan!ele lui 5eibomius glan!e su!oriparemo!ificate ) .

inspre suprafata spre profunzime , pleoapele sunt alcatuite !in piele ,m. constrictor care inc/i!e pleoapa ), sept orbital, m. ri!icator care !esc/i!e pleoapa ), tars formatiune fibroasa cu rol !e support pt. pleoapa ) si conjunctiva. 0n interiorul tarsului se gasesc glan!ele lui 5eibomius , care sunt glan!e sebacee

1


2/33

www.medtorrents.commo!ificate , secretia lor contribuin! la formarea stratului extern lipi!ic al filmului lacrimal , cu rolul !e a prevenievaporarea lacrimilor .&ascularizatia pleoapei este asigurata in principal !e cele !oua aa. palpebrale , a. palpebrala me!iala ram !in a.

oftalmica ) si a. palpebrala laterala ram !i n a. lacrimala ). &enele !reneaza in v.oftalmica si v.facialaSistemul limfatic me!ial !reneaza in ganglionii limfatici subman!ibulari , iar sisteuml limfatic lateral in

ganglionii preauriculari.0nervatia pleoapelor - pleoapa superioara primeste ramuri senzitive !in ganglionul trigeminal Gasser prin

interme!iul n.oftalmic. leoapa superioara este inervata senzitiv in 16' me!iala !e n. nazociliar ce se !esprin!e

!in n. oftalmic , iar in 26' laterale !e ramuri ale n. maxilar . 5. orbicular este inervat !e ramura frontala a n.facial.A&!r!t$l l!cr"m!l str$ct$r! *" /$nc+""le l$".

%ste format !intr- un !&!r!t secretor glan!a lacrimala principala, glan!ele accesorii 7rause si 8olfring siglan!ele exocrine !in conjunctiva ) si c!"le l!cr"m!le canalele care con!uc lacrimile in meatul nazal inferior !incavitatea nazala . Glan!a lacrimala se afla in fosa glan!ei lacrimale !e la nivelul partii antero- laterale a tavanului orbitei . %aeste formata !in !oua portiuni separate printr-o expansiune a aponevrozei m. ri!icator al pleoapei superioare .artea orbitara este mai voluminoasa 2( mm6 mm 6 12 mm ) si este situata in fosa lacrimala !easupraaponevrozei m. ri!icator al pleoapei superioare. artea palpebrala este mai mica si este formata !in 2-' lobuliglan!ulari . *ceasta parte palpebrala se afla situata intre mm. !repti lateral si superior . e la nivelul glan!ei

lacrimale pornesc !uctele lacrimale in numar !e 12 ) care se !esc/i! in fornixul conjuctival superior. Glan!alacrimala este vascularizata !e a. lacrimala ram !in a. oftalmica ) si !e v. lacrimala care !reneaza in v. oftalmicasuperioara . 0nervatia glan!ei lacrimale este !e tip parasimpatic . Glan!a lacrimala principala are rol in secretialacrimala reflexa .

Glan!ele lacrimale accesorii 7rause si 8olfring ) sunt raspan!ite in toata conjunctiva pleoapei superioaresi inferioare si pro!uc secretia lacrimala !e baza .3ilmul lacrimal este compus !in mucina , secretie apoasa si secretie uleioasa pro!usa !e glan!ele lui 5eibomius . analiculele lacrimale in numar !e 2 ) se afla situate in partea me!iala a pleoapelor si incep !e la nivelul

punctelor lacrimale , !upa care se !esc/i! in sacul lacrimal . ontractia m. orbicular preseaza punctele lacrimalesi in acest fel lic/i!ul lacrimal patrun!e in sacul lacrimal . Sacul lacrimal reprezinta extremitatea superioara a canalului nazo-lacrimal si are !imensiuni !e 12mm69

mm6 2 mm . uctul nazo-lacrimal are o lungime !e cca. 1 mm si un !iametru !e $ mm . %l porneste !in parteainferioara a sacului lacrimal si se !esc/i!e in meatul nazal inferior printr-un orificiu acoperit !e o plica mucoasa .

T$n"c"le lo)$l$" oc$l!r.#c/iul pose!a trei tunici , care !inspre exterior spre interior sunt urmatoarele :

T$n"c! e0tern! /")ro!s! formata !in cornee si sclera ).T$n"c! med"e %!sc$l!r! iris , corp ciliar si coroi!a ).T$n"c! "ntern! ner%o!s! retina ) .

Sclera formeaza 69 posterioare ale tunicii externe si are rolul !e a proteja continutul ocular si !e a mentine formaoc/iului . rezinta o culoare alb-si!efie si este foarte rezistenta . %a vine in contact cu tesutul a!ipos orbitar prininterme!iul capsulei lui enon care este atasata !e glob la nivelul limbului sclero-cornean . a nivelel sclerei seinsera anterior mm. oculomotori . a polul posterior al sclerei se gaseste canalul scleral al nervului optic, zona incare sclera prezinta numeroase orificii lamina cribrosa ) prin care trec axonii celulelor ganglionare ce vor alcatuiulterior n. optic , precum si artera si vena centrala a retinei .

(tr$ct$r! cornee" &ro&r"et'+"le *" /$nc+""le e".Cornee! formeaza 169 anterioara a tunicii externe si este o structura avasculara , transparenta si care contribuie

cu cca. 26' la puterea !ioptrica a oc/iului +$ ) . Se continua posterior cu sclera , la jonctiunea cu aceastaaflan!u-se limbul sclero-cornean . Suprafata sa anterioara are o forma ovalara , cu !iametrul vertical mai mic!ecat cel orizontal 1(,9 mm, respectiv 11,; mm ) si cu o raza !e curbura !e cca. ;, mm. Suprafata posterioaraeste rotun!a . Grosimea ei nu este uniforma, este mai subtire in centru (, mm ) si mai groasa in periferie (,;mm).

Structura /istologica a corneei < tesutul cornean prezinta !inspre suprafata spre profunzime urmatoarelestraturi : epiteliul cornean , membrana o>man , stroma corneana , membrana escemet si en!oteliul cornean .&ascularizatia corneei < corneea nu pose!a vase proprii sanguine sau limfatice , nutritia ei fiin! asigurata prin

!ifuziunea substantelor nutritive si a oxigenului !e la nivelul umorului apos .

2


3/33

www.medtorrents.com0nervatia corneei < inervatia senzitiva a corneei este bine reprezentata si este constituita !in prelungiri periferice

ale trigemenului .imbul sclero-cornean este o ban!a inelara !e tranzitie intre cornee si sclera si se proiecteaza in sectiune intre

linia care trece prin marginile membranelor o>man si escemet si linia perpen!iculara pe canalul Sc/lemm . 0ntre fata posterioara a corneei si cea anterioara a irisului se afla camera anterioara a oc/iului care contine

cca. (,2 ml umor apos , care este incolor si are un p/ !e ;,2 .P!rt"c$l!r"t'+"le !n!tomo-cl"n"ce !le t$n"c"" %!sc$l!re *" /$nc+""le e"

A. Ir"s$l formeaza partea anterioara a tunicii vasculare si are aspectul unei !iafragme care separa camera

anterioara !e camera posterioara a globului ocular. 0n centru prezinta un orificiu circular cu !iametrul !e '-mm. )numit pupila , care are rolul !e a regla cantitatea !e lumina ce patrun!e in oc/i . Structura /istologica airisului este reprezentata !inspre anterior spre posterior !e urmatoarele straturi :

!. stratul anterior marginal ce contine melanocite si fibroblaste). stroma iriana , care in apropierea pupilei contine musc/iul constrictor al pupilei cu fibre orientate paralel cu

marginea pupilei )"c. stratul musc/iului !ilatator al pupilei , cu fibre !ispuse ra!iar "d. stratul epitelial pigmentar alcatuit !in celule pigmentate .&ascularizatia arteriala a irisului este reprezentata !e artere ce provin !in marele cerc arterial al irisului situat in

stroma corpului ciliar si care se !ispun ra!iar prin stroma iriana si in vecinatatea pupilei formeaza micul inelarterial al irisului .

0nervatia irisului este asigurata !e nn. ciliari scurti ce provin !in ganglionul ciliar si care contin fibre senzitiveale n. trigemen si fibre vegetative parasimpatice care inerveaza m. !ilatator al pupilei ). 3ibrele simpatice ce provin !in ganglionul cervical superior inerveaza m. !ilatator al pupilei .

1. Cor&$l c"l"!r reprezinta partea interme!iara a uveei si se intin!e intre ora serrata si ra!acina irisului . imitasa posterioara se proiecteaza pe sclera la 9, mm posterior !e limbul sclero-cornean . %ste format !in !oua zone :corpul ciliar anterior si corpul ciliar posterior pars plana ).

0n spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului se afla camera posterioara in care se gaseste umor apos ,secretat aici !e procesele ciliare .

orpul ciliar anterior este format !in m .ciliar situat anterior ) si procesele ciliare situate posterior ) .5usc/iul ciliar este un m. nete! a carui contractie !etermina in procesul !e acomo!atie relaxarea fibrelorzonulare si a capsulei cristaliniene facan! posibila ve!erea !e aproape. rocesele ciliare sunt reprezentate !e ;(-

( franjuri foarte vascularizate , al caror rol este !e a secreta umoarea apoasa . orpul ciliar posterior sau pars plana este limitata posterior !e ora serrata .orpul ciliar este vascularizat !e aa. ciliare anterioare si !e ramuri !in aa. ciliare lungi posterioare .C. Coro"d! formeaza segmental posterior al tunicii vasculare si este formata !in urmatoarele straturi !inspre

exterior spre interior : stratul supracoroi!ian , stratul vascular si membrana ruc/ a!iacenta retinei ) . Stratulvascular coroi!ian este compus !in mai multe structuri vasculare arteriale , venoase si capilare , precum sianastomoze ale lor .

?ng/iul iri!o-cornean este reprezentat !e o structura conjunctiva numita retea trabeculara , formata !inlamele trabeculare separate !e spatii intertrabeculare si care are rol in evacuarea umorii apoase !in cameraanterioara . upa ce traverseaza trabeculul umoarea apoasa ajunge in canalul Sc/lemm , iar !e aici , prin vv.apoase in circulatia venoasa si limfatica . e integritatea functionala a acestei cai !epin!e mentinerea presiuniiintraoculare in limite normale 1$-21 mm@g ).

(tr$ct$r! $n2"$l$" c!mere" !nter"o!re. C'"le de &rod$cere *" e%!c$!re !le $mor"" !&o!se.?moarea apoasa este un lic/i! asemanator limfei, numit si limfa en!oculara. %a ocupa camerele oc/iului" nutrestecorpu" vitros si cristalinul. ?* este un lic/i! transparent. in punct !e ve!ere c/imic ea contine: sunbstanteminerale B" clorura !e so!iu ;B" glucoza 1B" aci! ascorbic !e 1( ori mai mult !ecat serul sangvin.?* !in camera anterioara trece prin un/giul camerular in canalul Sc/lemm, iar !in canal ajunge, prin veneleeber, in circulatia venoasa subconjunctivala. # parte !in ?* trece !in camera posterioara la corpul vitros, pecare il iriga, ulterior curge prin tecile limfatice !in jurul n.optic, ajungan! in circulatia venoasa.

(. (tr$ct$r! cr"st!l"n$l$" *" /$nc+""le l$".Cr"st!l"n$l are un rol important in refractia oculara , contribuin! cu cca. 22 !ioptrii la puterea !e refractie totala a

oc/iului 9( ). imensiunile cristalinului cresc o!ata cu varsta , asfel incat la 9( !e ani cristalinul are un!iametru !e A, mm si o greutate !e 2( mg . %ste o lentila biconvexa situata posterior !e iris si anterior !e corpulvitros . %l este suspen!at !e corpul ciliar cu ajutorul fibrelor zonulare zonula lui 4inn ) care se insera anterior si

posterior pe capsula cristaliniana in zona ecuatoriala .

'


4/33

www.medtorrents.coma exterior acesta prezinta o capsula subtire iar la interior un nucleu inconjurat !e cortexul cristalinian

1. P!rt"c$l!r"t'+"le !n!tomo-cl"n"ce !le ret"ne" *" /$nc+""le e".Cetina captuseste D posterioare ale oc/iului . imita ei anterioara este la nivelul orei serrata , a!ica la $, mm

posterior !e limbul sclerocornean. *re mai multe zone , care se !iferentiaza !in punct !e ve!ere structural sifunctional : regiunea maculara , retina periferica si ora serrata . 0n centrul regiunii maculare se gaseste foveea ,care este cea mai specializata zona retiniana , care asigura acuitatea vizuala maxima si ve!erea colorata .iametrul foveei este !e cca. 1,mm si in centru prezinta o !epresiune !e (,'' mm. numita foveola .%ste o zona

avasculara , cu !oar ' straturi si contine in exclusivitate !oar celule cu conuri 1((((6mm2). Cetina perifericaeste reprezentata !e retina cuprinsa intre macula si ora serrata .Cetina este formata !inspre exterior spre interior !in urmatoarele 1( straturi :

. epiteliul pigmentar format !intr-un singur strat !e celule /exagonale care a!era la membrana ruc/ . 4. stratul celulelor fotoreceptoare este format !in celule cu conuri si bastonase E ; mil. conuri ,responsabile !e ve!erea !iurna si FE1$( mil. bastonase responsabile !e ve!erea in amurg ). 3. membrana limitanta externa" 5. stratul nuclear extern format !in nucleii celulelor fotoreceptoare" 6. stratul plexiform extern contine axonii celulelor fotoreceptoare care fac sinpsa aici cu !en!ritelecelulelor bipolare . 7. stratul nuclear intern contine nucleii celulelor bipolare "

8. stratul plexiform intern contine axonii celulelor bipolare care fac aici sinapse cu !en!ritele celulelorganglionare " 9. stratul celulelor ganglionare contine cca. ;(((((-1(((((( celule . 3iecare celula ganglionara primesteaferente in!irecte !e la 1(( celule cu bastonas si !e la '-9 celule cu conuri . :. stratul fibrelor nervoase este format !in axonii celulelor ganglionare care au un traiect ra!iar spre !isculoptic . *cestia parasesc globul ocular la nivelul laminei cribrosa a canalului scleral si !evin mielinizati . ;. membrana limitanta interna care a!era !oar la periferia globului !e corpul vitros. &ascularizatia retinei este asigurata !e a. centrala a retinei cu origine in a. oftalmica si !e coriocapilara .

2. C'"le o&t"ce !le !n!l"#!tor$l$" %"#$!l. ervul optic are o lungime !e 2(-'( mm si o grosime !e '-$ mm . %l provine !in cei 1,' milioane !e axoni aicelulelor retiniene ganglionare care parasesc oc/iul prin lamina cribrosa !upa care se mielinizeaza . *poi nervul

optic strabate orbita , canalul optic si fosa craniana me!ie a en!obazei , !upa care cei !oi nervi optici converg partial , forman! c/iasma . *ceasta are raporturi inferioare cu osul sp/enoi! si glan!a /ipofiza si superioare cu a.comunicanta superioara si substanta perforata anterioara . *ici fibrele ce provin !in retina nazala se incruciseaza ,iar cele temporale trec !irect, ne!ecusate in tracturile optice .racturile optice ajung in corpul geniculat lateral !eun!e se continua cu ra!iatiile optice ce con!uc informatiile culese !e fotoreceptori in ariile corticale 1; , 1 , si 1Aale lobului occipital .

'. A&!r!t$l oc$lo-motor. Ner%"" oc$lo-motor".M$sc2"" e0tr"nsec" !" lo)$l$" oc$l!r

!. 5m. !repti ai globului ocular sunt in numar !e $ < m. !rept superior, m. !rept inferior, m.!rept intern si m.!rept extern < si au originea pe un ten!on circular comun inelul lui 4inn) ce porneste !in varful orbitei . %i seinsera pe sclera la 9- mm !e limbul sclero-cornean . 0nervatia acestor mm . este asigurata !e n . cranian 000 oculomotor ) pentru mm .!repti superior, inferior si intern, iar m. !rept lateral este inervat !e n.&0 ab!ucens).). 5m. oblici ai globului ocular sunt in numar !e !oi < m. oblic mare, inervat !e n.1& tro/lear) si m. oblicmic, inervat !e n. &0 ab!ucens). *ctiunea acestor mm. este urmatoarea : m. !rept superior ri!ica globul ocular si are secun!ar si efect !ea!!uctie si rotatie interna " m. !rept inferior coboara oc/iul si secun!ar !etermina a!!uctie si rotatie externa " m.!rept intern si !rept extern asigura miscarile !e lateralitate me!iala si laterala ) , m. oblic mare pro!uce torsiuneinterna si secun!ar ab!uctia si coborarea oc/iului, iar m. oblic mic are efect rotator extern .c. 5. ri!icator al pleoapei superioare are originea pe aripa mica a osului sp/enoi! , iar insertia se face printr-oaponevroza care trece prin pleoapa superioara si se ataseaza pe fata anterioara a tarsului .

#ganul vizual este inzestrat cu o inervatie ft complexa, iar !ereglarile ei prezinta un factor important in

patologia oculara si cea neurologica.0nervatia analizatorului viz este constituita !in $ elemente: senzoriala, senzitiva, motorie, vegetativa.0nervatia senzoriala este formata in intregime !e un singur nerv- n.optic- si caile optice.

$


5/33

www.medtorrents.com0nervatia senzitiva este asigurata !e un singur nerv- trigemen. rimele 2 ramuri ale acestuia oftalmic, maxilar)

!etremina sensibilitatea globului ocular si anexelor lui. .oftalmic este format !in jonctiunea a ' ramuri- n.nazal, frontal si lacrimal. . nazal este format la ran!ul sau !in 2 ramuri: nazalul extern, care !etremina sensibilitatea sacului lacrimal,

canaliculelor lacrimale, jumatati interne a pleoapelor, precum si conjunctivei" si ramura nazala interna, care estenervul senzitiv al regiunilor cutanate ale nasului.

.frontal este format !in 2 ramuri: frontalul intern, care inerveaza fruntea si conjunctiva pleoapei superioare" sifrontalul extern, care inerveaza restul pleoapei si al conjunctivei, precum si mucoasa sinusului frontal.

.lacrimal se constituie !in mai multe ramuri palpebrale, conjunctivale si lacrimale. .maxilar inerveaza pleoapa si conjunctiva inferioara.Sensibilitatea globului ocular se !atoreaza celor 2 nervi ciliari lungi si nervilor ciliari scurti, in numar !e -1(.

iliarii lungi se unesc cu nervul nazal, iar ciliarii scurti ajung in ganglionul oftalmic.0nervatia motorie inerveaza intreaga musculatura a globului ocular, atat interna, cat si externa, prin ' nervi

cranieni: motorul ocular comunperec/ea 00)" motorul ocular extern perec/ea 0&)" pateticul perec/ea0&). .motor ocular comun inerveaza musc/ii !rept intern, !rept superior, !rept inferior, oblic mic inferior, ri!icator

al pleoapei superioare si musculatura intraoculara mm irisului: sfinter pupilar, ciliar). .motor ocular extern inerveaza numai musc/iul !rept extern, nervul patetic inerveaza musc/iul oblic mare

superior, nervul facial, perec/ea &00, inerveaza musc/iul orbicular si musc/iul @orner, iar simpaticul inerveazamusc/iul !ilatator al irisului.

0nervatia vegetativa este alcatuita !intrun sistem !e fibre si ganglioni, care leaga oc/iul !e centrii vegetativicerebrali parasimpaticul ocular) si !e centrii vegetativi me!ulari simpaticul ocular)


6/33

www.medtorrents.com

. ERE?LĂRILE PO(I1ILE.


7/33

www.medtorrents.comulburarile *& sunt cauzate !e procese ce afecteaza transparenta me!iilor oculare: corneei c/eratite, leucome),

cristalinului cataracta), vitrosului opacitati in vitros), precum si !e boli ale retinei retinite, maculite, !istrofii)sau ale cailor optice nevrite optice, atrofie), tulburari ale refractiei oculare ametropii: miopie, /ipermetropie,astigmatism).6.Vedere! &er"/er"c' metodele de e0!m"n!re.ampul vizual ve!ere periferica) corespun!e portiunii !in spatiul ce se proiecteaza pe retina sensibila a unui oc/iimobil. atorita campului vizual omul se poate orienta in spatiu, poate aprecia existenta si morfologia !iferitelorelemente mobile sau fixe carel inconjoara. %xplorarea clinica a & permite evaluarea sensibilitatii retinei si

localizarea topografica a leziunii pe caile optice. imitele fiziologice ale & pentru lumina alba incolora) variazaastfel: (-A( pt partea temporala, 9(-;( pt cea inferioara, $(-$- pt cea superioara si (-- pt cea nazala.Ceferitor la culori, limitele & sunt mai re!use cu aproximativ 1( pt albastru, 2( pt rosu si '( pt ver!e.0n con!itii patologice & poate fi ingust concentric sau in sector. 0n con!itii fiziologice inpartea temporala aretinei se poate pune in evi!enta in campul vizual & o zona lipsita !e perceptie, numita pata oarba 5ariotte, carecorespun!e proiectiei papilei nervului optic.Cegiunea lipsita !e elemente retiniene sensibile se numeste scotom fiziologic.0n con!itii patologice in interiorul & se constata zone lipsite !e perceptie < scotoame patologicecentrale,

periferice, paracentrale).9.Teor"! s"m+$l$" crom!t"c ! l$" Lomonoso% I$n elmol+ metodele de e0!m"n!re.SenzaIia cromaticJ, alJturi !e cea luminoasJ Ki !e perceperea formelor constituie cele trei elemente esenIiale ale

ve!erii. #c/iul percepe stimuli coloraIi !in spectrul vizibil, cuprins Lntre ';-;9( nm, Lntre infraroKu Ki ultravioletcam 16 !in spectrul ra!iaIiilor !in ?nivers). ulorile spectrale aKa cum se obIin Ln urma !escompunerii luminiila trecerea printr-o prismJ) se LntMlnesc !oar Ln con!iIii experimentale, lumea LnconjurJtoare fiin! formatJ practic!in amestec Ln cantitJIi variabile a mai multor culori spectrale5eto!ele !e testare a simIului cromatic, Ln funcIie !e principiul care stJ la baza lor sunt:

olorimetre Ki anomaloscoaperobe !e asortare Ki clasificare5eto!e !e confuzierobe !e !enumire

! olorimetrele Ki anomaloscoapele reprezintJ aparatura utilizatJ Ln cercetare sau Ln centre specializate Ki are ca principiu obIinerea unei senzaIii cromatice i!entice cu cea a unei plaje !e referinIJ, prin amestecul a altor culori

pentru care se cunosc anumiIi parametri" pot stabili Ki praguri pentru tonalitate Ki saturaIie Ln prezent se potrealiza Ki pe calculator, aceste egalizJri)) robele !e asortare Ki clasificare presupun recunoaKterea !e cJtre subiect a unor eKantioane colorate cutonalitJIi !iferite Ki clasificarea lor Ln or!inea tonalitJIilor" eKantioanele pot fi bucJIi !e lMnJ sau pioni coloraIi.c 5eto!ele !e confuzie reprezintJ meto!ele cele mai cunoscute.Se numesc astfel pentru cJ se bazeazJ pe confun!area tonalitJIilor la strJluciri i!entice !e cJtre subiecIii cuve!ere cromaticJ !eficitarJ" existJ mai multe tipuri !e tabele pseu!oizocromatice, cele mai cunoscute fiin! 0si/araKi CabHin" aceste tabele prezintJ planKe Ln care anumite simboluri cifre, litere, figuri geometrice) sunt formate !in

plaje colorate !e aceeaKi tonalitate, saturaIie Ki luminozitate !iferite, pe un fon! format !in alte tonalitJIi !eaceeaKi saturaIie Ki luminozitate cu simbolurile.d Pro)e de den$m"re: !in aceastJ categorie fac parte lanternele colorate sau cromatoscoapele). 5eto!a constJLn prezentarea !e stimuli coloraIi subiectului, !e !iferite mJrimi ce trebuiesc recunoscuIi la !istanIa !e m,subiectul trebuin! sJ precizeze tonul culoarea). 0ntensitatea culorilor se poate mo!ifica cu ajutorul unor filtre,simulMn! mo!ificarea culorii Ln funcIie !e con!iIiile atmosferice.otrivit Nteoriei tricromaticeN a lui omonosov , Ooung si @elm/oltz oc/iul ar percepe trei culori :rosu , ver!e , sialbastru-violet !in amestecul carora , in !iferite proportii ar rezulta toate celelalte culori .#c/iul normal este unoc/i tricromat la care retina fotopica !e zi ) ar contine trei feluri !e conuri , cu trei substante fotocromatice careabsorb efectiv cate una !intre cele trei culori fun!amentale , cu sensibilitate maxima pentru culoarea absorbita .8.Anom!l""le s"m+$l$" crom!t"c ,conen"t!le do)Bnd"te.>"scrom!to&s""le conen"t!le pot fi:

!nom!l"" de l"m"t'

caracterizate prin ezitJri Ki erori la tabelele pseu!oizocromaticeafecteazJ 1B !intre normali pot apJrea la femei purtJtoare !e genJ patogenJ

tr"crom!#"" - reprezintJ tulburJri Ln perceperea uneia !intre culorile fun!amentale. ot fi:

;


8/33

www.medtorrents.com protanomalie - alterarea perceperii pentru roKu deuteranomalie - alterarea perceperii pentru ver!e cea mai frecventJ) tritanomalie - alterarea perceperii pentru albastru

d"crom!#"" - reprezintJ imposibilitatea perceperii uneia !intre culorile fun!amentale ot fi: protanopie (daltonism) - lipsa receptorilor pentru roKu deuteranopie < lipsa receptorului pentru ver!e tritanopie - lipsa receptorului pentru albastru

Acrom!to&s"" - reprezintJ lipsa totalJ a perceperii culorilor lumea este vJzutJ !oar Ln alb Ki negru. e regulJ,

sunt asociate cu alte afecIiuni oculare: nistagmus, fotofobie, ambliopie.?enet"c! d"scrom!to&s""lor0poteza transmiterii !iscromatopsiilor !e cJtre femei neafectate a fost emisJ Ln 119 !e cJtre ic/oll. 5o!ul !etransmitere era similar cu cel !in /emofilie: bJieIii moKtenesc !iscromatopsia !e la bunic, prin interme!iul mameiin!emne.?lterior, au fost emise !ouJ teorii cu privire la transmiterea Ki localizarea genelor patogene. rima, teoria

bilocularJ postuleazJ cJ, pe cromozomul P, pe braIul sJu scurt, existJ !oi loci foarte apropiaIi unul !e altul, Ki !ecentromer, co!ificMn! !eficitele protan respectiv !eutan.Qn aceeaKi familie, pot apJrea Ln gra!e !iferite !eficitele protan Ki6sau !eutan. *ceasta a fJcut sJ fie emisJ o a !ouateorie, a alelelor multiple, conform cJreia existJ !ouJ serii !e alele multiple, una de$t!n Ln care gena pentru!euteranopie e recesivJ Ln raport cu cea pentru !euteranomalie Ki aceasta recesivJ Ln raport cu tricromatismul

normal. entru protan existJ o serie similarJ.>"scrom!to&s""le do)Bnd"te nu apar izolat, ele LnsoIesc alte afecIiuni retiniene Ki apar secun!ar alterJrilor retineisau nervului optic. ot apJrea Ln retinopatie !iabeticJ, pigmentarJ) miopie forte, !ecolare !e retinJ.Spre !eosebire !e cele congenitale, ele pot fi unilaterale Ki c/iar limitate la o parte a cMmpului vizual. %voluIia lor este Ln funcIie !e afecIiunea !eterminantJ.Crom!to&s""le reprezintJ ve!erea coloratJ Lntr-o anumitJ tonalitate a unei suprafeIe albe. oate fi !atoratJ

perturbJrii sistemului !e transmitere a senzaIiei luminoase, creKterii sau scJ!erii absorbIiei filtrelor naturale.*stfel, /emoragia vitreanJ !J o coloraIie Ln roKu eritropsie) iar afac/ia !uce la o perceIie mai puternicJ pentruculoarea albastrJ cianopsie). Pantopsia reprezintJ perceperea culorii galbene Ki poate apare Ln intoxicaIia cu!igitalJ iar iantinopsia perceperea culorii violet) poate apJrea Ln intoxicaIii cu ciuperci sau mari/uana.*gnoziile cromatice se !atoreazJ unor leziuni occipitale Ki reprezintJ imposibilitatea recunoaKterii culorilor, Lnciu!a unor receptori in!emni.

u existJ tratament pentru !iscromatopsiile congenitale. ici pentru cele !obMn!ite !ecMt Lntr-o mJsurJ extrem !emicJ. Colul me!icului constJ Ln a stabili gra!ul afectJrii cromatice Ki impactul acesteia asupra activitJIii

profesionale a subiectului existJ meserii un!e simIul cromatic normal reprezintJ o con!iIie obligatorie, a!icJcazul transporturilor feroviare, auto Ki aeriene).>"scrom!to&""le d"n !/ect'r" to0"ceCeprezintJ o patologie relativ frecventJ, fie cJ este vorba !e intoxicaIii acci!entale, profesionale sau terapeutice.Qn intoxicatii, semnele funcIionale scJ!erea acuitJIii vizuale, alterarea perceperii culorilor sau afectJri alecMmpului vizual) prece! !e regulJ leziunile vizibile oftalmoscopic, biomicroscopic).0ntoxicaIiile acci!entale pot fi pro!use LntMmplJtor in!igestie !e ciuperci, muKcJturi !e Karpe) sau !atorate

utilizJrii obiKnuite a toxinelor mai mult sau mai puIin agresive tutun, alcool, stupefiante).Qn in!ustrie, sunt cele mai frecvente intoxicaIiile profesionale mercur, plumb, t/aliu, !erivaIi petrolieri, solvenIiorganici, viscozJ, stiren).Grupa intoxicaIiilor terapeutice este poate cea mai vastJ LntrucMt in!ustria farmaceuticJ este Ln plinJ !ezvoltare Kio !atJ cu apariIia noilor me!icamente se !evoltJ Ki potenIialul efect toxic asupra organismului al acestora.0mputarea !iscromatopsiei unui anume me!icament poate fi !ificilJ Ln cazul polime!icaIiei Ln tuberculoza,et/ambutolu Ki izoniazi!a sunt rJspunzJtoare !e !iscromatopsii). *lteori, !iscromatopsia poate fi accentuatJ !eme!icaIie pe un fon! preexistent alcoolismul tratat cu !isulfiram).


9/33


10/33

www.medtorrents.comu cMt oc/iul fixeazJ imagini situate mai aproape, cu atMt efortul acomo!ativ este mai mare. rocesul acomo!ativeste !epen!ent !e vMrstJ.T$l)$r'r" /"#"olo"ce !le !comod!+"e". Pres)"o&"! resbiopia presbitismul) este o tulburare !e refracIie fiziologicJ !atoratJ alterJrii progresive a acomo!aIiei, careapare Ln jurul vMrstei !e $(-$ !e ani. %ste rezultatul LmbJtrMnirii normale a cristalinului, care LKi pier!e lentelasticitatea Ki implicit puterea acomo!ativJ.Simptome: Se manifestJ prin ve!ere neclarJ la Raproape la !istanIa !e '' cm), accentuatJ !e o iluminare slabJ.Se poate asocia cu obosealJ ocularJ la citit, cefalee, lJcrimare excesivJ Ki /iperemie conjunctivalJ RLnroKireaoc/ilor). entru exemplificare, la ( !e ani pacientul trebuie sJ Ln!epJrteze car!ul !e citit testare) la $( cm

pentru a ve!ea clar.T$l)$r'r" &!tolo"ce !le !comod!+"e" Insuficienţa acomodativă0nsuficienIa acomo!ativJ este inabilitatea constantJ !e a pro!uce necesarul !e acomo!aIie corespunzJtor pentruvMrsta Ki starea refractivJ a pacientului.auze: me!icamente parasimpatolitice, anti/ipertensive, tranc/ilizante, contraceptive orale, febrJ, viroze,traumatisme, carenIe vitaminice. acJ afecIiunea afecteazJ un singur oc/i, cauzele pot fi: ciclite, glaucom sautraume oculare.

Simptomele sunt: ve!ere neclarJ la citit, ve!ere normalJ la !istanIJ Ki obosealJ ocularJ. Astenopia acomodativă*stenopia acomo!ativJ este caracterizatJ prin lipsa menIinerii acomo!aIiei constante, corespunzJtoare vMrstei KistJrii refractive a pacientului.auze: slJbire generalJ, obosealJ, tulburJri !e refracIie necorectate, !istanIa !e lucru micJ, computerul,me!icamente.

Inerţia acomodativă

0nerIia acomo!ativJ reprezintJ inabilitatea !e a a!apta acomo!aIia la sc/imbarea !istanIei faIJ !e obiectul privit.e exemplu, !acJ pacientul citeKte Ki apoi priveKte brusc la !istanIJ el va ve!ea neclar. Paralizia acomodativăaralizia acomo!ativJ apare !atoritJ paraliziei muKc/iului ciliar muKc/iul prin interme!iul cJruia se pro!uceacomo!aIia).auze: congenitalJ !in naKtere), traumatisme, me!icamente antispastice, atropinJ, scopolaminJ,antiparHinsoniene), toxicJ !ifterie, botulism, tetanos, ciuperci), infecIioase meningitJ, , sifilis), tumoralJ,!iabet.ratament: tratarea cauzei. Se prescriu Ki oc/elari cu lentile !e +$ !ioptrii.

. Re$l"le de corec+"e !le m"o&"e" 2"&ermetro&"e" &res)"o&"e".1. Oc2el!r"5eto!a cea mai comuna si bine cunoscuta !e corectie a viciilor !e refractie o reprezinta corectia cu lentile

aeriene, a!ica prin oc/elari.upa un consult oftalmologic, se stabileste viciul !e refractie al pacientului si se corecteaza pana can! se obtineve!erea optima. entilele pot avea !iverse imbunatatiri, cum ar fi tratamentul antireflex - care imbunatatestecalitatea ve!erii si re!uce oboseala oculara mai ales la calculator, televizor, con!ucerea automobilelor) sau pot

prezenta proprietati /eliomatice. acientii nu pot !esfasura anumite activitati sportive sau !e recreere.2. Lent"le de cont!ct# alta meto!a !e corectie a viciilor !e refractie o reprezinta portul lentilelor !e contact. e mentionat este faptulca, fiecare viitor purtator !e lentile !e contact este unic si trebuie sa se tina cont !e parametrii lentilei !e contact,!e istoricul viitorului purtator varsta, stilul !e viata, ocupatia), !e anumiti factori locali curbura corneei,anatomia pleoapelor, filmul lacrimal) si !e complianta purtatorului.5eto!a corectiei cu lentile !e contact permite o buna practicare la !iverselor activitati sportive. entilele !e

contact sunt contrain!icate pacientilor care isi !esfasoara activitatea intr-un me!iu mai mur!ar sau cu intemperii.'. Ter!&"! c$ l!ser e0c"mer*ceasta mo!ifica razele !e curbura ale corneei, pentru a permite focalizarea corecta a imaginii la nivelul retinei.

1(


11/33

www.medtorrents.com*cest proce!eu permite corectarea /ipermetropiei !e pana la + !ioptrii si a miopiei pana la -A !ioptrii. ?nul !infactorii care limiteaza performantele meto!ei este grosimea corneei.$. C2"r$r"! re/r!ct"%! cr"st!l"n"!n!%ste o meto!a care elimina una sau mai multe vicii !e refractie simultan, prin inlocuirea cristalinului cu unimplant !e cristalin artificial.eneficiin! !e un proce!eu c/irurgical constant imbunatatit in ultimii ani si !e !e progresele mari obtinute inelaborarea !e lentile intraoculare performante, c/irurgia refractiva cristaliniana a putut ajunge la stan!ar!e !emaxima siguranta si eficacitate intr-un timp recor!, beneficiin! !e cele mai bune rezultate si avantaje.

5eto!a se a!reseaza corectiei miopiei, /ipermetropiei, astigmatismului, presbiopiei cu implante !e cristalinfol!abile monofocale eliminan! portul !e oc/elari pentru ve!erea la !istanta), multifocale eliminan! necesitatea portului !e oc/elari, amelioran! atat ve!erea la !istanta cat si la aproape), sau torice amelioran! atat miopia sau/ipermetropia, cat si astigmatismul simultan, facan! posibila renuntarea la portul !e oc/elari).*ceasta meto!a nu este limitata !e grosimea corneei si se pot corecta si vicii !e refractie cu valori mari -/ipermetropii !e peste +9 !ioptrii, miopii !e peste -A !ioptrii si astigmatisme mari , c/iar si !e peste $ !ioptrii.

11


12/33

www.medtorrents.com

IV. (TRA1I(MUL. Vedere! )"noc$l!r' *" metodele de e0!m"n!re.

&e!erea binoculara este contopirea imaginei ambilor oc/i intro imagine unitara printrun erort fuzional. &e!ere binoculara e o functie !obin!ita ce se !ezvolta !in primele luni !e viata si se consoli!eaza !eplin la virsta !e -9ani bazin!use pe reflexe con!itionate.Se pot !istinge in ve!erea binoculara ' parti componente care !evinevi!ente numai in cauza patologie:

-perceptia simultana-fuziunea imaginilor -ve!erea stereoscopica&e!erea binoculara se consi!era normala cin! sunt prezente urmatoarele con!itii:integritatea anatomica si

!ioptrica a globului ocular"existenta cimpului vizual binocular si a ve!erii centrale" integritatea functionala a celor !oua retine, integritatea anatomica si functionala a aparatului motor. &e!erea binoculara se examineaza: probaSoHolov - pacientul priveste cu un oc/i printr-un tubulet la capatul caruia alaturi !e el se pune palma: !acaexaminatul are ve!ere binoculara el ve!e o gaura in palma. ititul cu obstacole:examinatul care are ve!ere

binoculara poate citi clar textul unei carti printr-un reseu !upa creion.. T$l)$r'r"le %eder"" )"noc$l!re ,ne$tr!l"#!re! *" !m)l"o&"!.

eosebim urmatoarele tulburari ale ve!erii binoculare:

-neutralizarea-este un fenomen !e in/ibitie la nivelul cortical al imaginii unui oc/i,care este anulata partial sautotal. %a prezinta o reactie !e combatere a !iplopiei. onsecinta acestei tulburari este amblTopia - sca!ereaacuiitatii vizuale in lipsa oricarei leziuni organice la nivelul globului ocular. 0n neutralizare are loc in/ibitiaimaginii oc/iului !eviat, ea fiin! suprimata cortical.

*mbliopia este o consecinta a neutralizarii si este cauzata !e intreruperea impulsului vizual la o virsta mica,cin! sistemul vizual este plastic si imatur.

. (tr!)"sm$l cl!s"/"c!re! et"olo"!.ulburarile ec/ilibrului oculomotor, a!ica abaterile !e la ortoforie !eviatia globilor oculari), poate fi

temporare sau stabile. eviatia temporara a globilor oculari se numeste /eteroforie strabism latent), iar !eviatiastabila-/eterotropie strabism manifest). Strabismul poate fi paralitic si neparalitic. 0n Strabismul neparalitic sauconcomitent !eviatiile, strabice neparalitice sunt cauzate !e tulburarile functionale ale centrelor supranucleare.

Ceferitor la etiologie sa constatat ca /eteroforia e cauzata !e: vicii !e refractie, anizometropii, anomalii !e pozitie a globului ocular exoftalmii, musculoligamentare, anomalii !e insertie), sec/ele !e paralizie musculare.

a aparitia /eteroforie pot contribui: starile !e stres, surmenajul intelectual si vizual, preucupatiile ce solicitave!erea monoculara, corectiile optice nea!ecvate. onform ten!intei !e !eviere a anexelor !istingem urmatoareletipuri !e /eteroforii:esoforie !eviatie in convergenta care apare la /imermetropie), exoforie apare in !ivergentala miopie), /iperforie !eviatie in sus), /ipoforie !eviatia in jos), cicloforie !eviatie rotatorie)

0n functie !e !irectia !eviatie strabismul concomitent poatefi: convergent, !ivergent, sursumvergent,!eorsumvergent monocular si alternant). %l poate fi provocat !e 2 factori: motor !eviatia anexelor oculare) sisensorial tulburari ale ve!erii binoculare)

. >"!nost"c$l d"/eren+"!l !l str!)"sm$l$" &!r!l"t"c de cel concom"tentStrabismul concomitent apare in copilarie si se !eosebeste !e cel paralitic prin:-ung/iul !e !eviatie strabica este acelasi in toate !irectiile privirii, uneori crescin! sau servin! la privirea !eaproape sau !istanta:-!iplopia lipseste-!eviatia primara e egala cu !eviatia secun!ara

parametri concomitent paraliticaparitia copilarie la orice virsta

motilitateaoculara normala in absenta in teritoriul !e actiune

toate !irectiile a mm paralitic ung/iul!e !eviatie egal in toate maxim in !irectia mm

12


13/33

www.medtorrents.com !irectiile paralitic si nul in !irectia opusa

relatia:!ev prim-!ev sec sunt egale !ev primU!ev secun!

!iplopia absenta prezenta

tulbu.

asociate lipsesc greata,pozitie vicioasa a cap si git falsa proiectie si local.a obiect in spatiu. Pr"nc"&"" ener!le de tr!t!ment !l str!)"sm$l$". >"s&ens!r"#!re! )oln!%"lor m's$r"le de ocrot"re !

s'n't'+"" co&""lor.Strabis!m latent:corectie optica a viciilor !e refractie !upa sc/iascopie,terapie ortoptica in scopul ameliorarii

fuziunii,aplicarea lentilelor prismatice,asezarea cu virful in !irectia !eviatiei.Strabism concomitent:trat.optic-corectia optica !upa cicloplegie cu atropina !e 1B si sc/iascopie.rat.pleoptic-

masuri !e !ezambliopizare a oc/iului ambliop:in ambliopia cu fizare centrala se practica ocluzia !irecta aoc/iului fixat,iar in ambliopia cu fixare excentrica se ambluizeaza macula falsa cu ocluzia oc/iuluiambliopV,urmin! ca !upa restabilirea fixarii centrale sa se faca ocluzia oc/iului fixat si stimularea maculeioc/iului ambliop.rat,ortoptic-re!ucerea ve!erii binoculare,combaterea neutralitatii,restabilirea

fuziunii,ree!ucarea ve!erii stereoscopice.rat.c/irurgical-in cazul cin! ung/iul !e !eviatieW1-2(gra!e,!upavirsta !e 1-19 pacientul se opereaza numai in scop estetic !eorece numai poate fi restabilita ve!erea binoculara,operatia urmarin! intarirea actiunii unui mus/c/i sau slabirea altuia.

Strabism paralitic-este cauzal.!iplopia se suprima prin prescrierea oc/elarilor cu sticla mata in oc/iul strabic.acorectia c/irurgicala estetica se recurge in cazul cin! !upa 2 ani strabismul paralitic nu sa re!uc

1'


14/33

www.medtorrents.com

V. A


15/33

www.medtorrents.comcon!uce la grefarea locala a unor infectii bacteriene suparatoare. in punct !e ve!ere clinic, orjeletul poate ficonfun!at cu blefarita infectie a structurilor palpebrale) .

Semne si simptome-acientul prezinta la nivelul pleoapei, o formatiune pseu!o-tumorala, !e !imensiuniapreciabile < uneori c/iar !e 9 mm" pielea pleoapei si membrana conjunctivala a!iacenta prezinta o coloratierosiatica congestie) . eziunea evolueaza si ulterior, se pro!uce abce!area acesteia in aceasta etapa, orjeletul

prezinta un, , capYY asemanator cosurilor care apar la nivelul tegumentului facial) " in cele mai multe situatii,abcesul colectia purulenta) va fi centrat !e un cil palpebral" abcesele se pot !esc/i!e spontan, sau pot fi !renate

printr-o mica interventie c/irurgicala.

upa ce abcesul a fost !renat, rezi!ual, se va forma o mica ulceratie care sangera foarte usor < !ata fiin! buna vascularizatie a regiunii palpebrale ulceratie = proces patologic, care !etermina aparitia unei solutii !econtinuitate la nivelul tegumentelor sau mucoaselor, proces insotit !e o pier!ere !e substanta) .

*lte simptome prezente la pacientii cu orjelet < lacrimale abun!enta, !urere acuta localizata in regiunea palpebrala" !e obicei, orjeletul abce!eaza !upa ;2 !e ore !e la !eclansarea procesului inflamator" !upa eliminareacolectiei purulente, acesta se poate vin!eca spontan, !aca nu intervin alte complicatii.

Senzatia !e arsura oculara poate fi prezenta la unii pacienti" complicatii locale !estul !e grave.ratament-in fazele incipiente ale bolii, can! inflamatia abia a !ebutat, pot fi aplicate local comprese

antiflogistice < cu toate acestea, simptomele nu !ispar intot!eauna.0n sta!iile avansate !e boala, poate fi utilizatacal!ura uscata care se aplica local !e cateva ori in !ecursul a 2$ !e ore. renajul colectiei purulente, poate fifavorizat !aca se realizeaza in!epartarea epilarea) cililor care centraza colectia !e puroi < se realizeaza astfel o

mica portita pentru evacuarea puroiului.opic, pot fi utilizate preparate sub forma !e coliruri sau unguente), care contin antibiotice < gentamicina,Hanamicina < antibiotice care sa aiba actiune eficienta impotriva stafilococilor" tratamentul loca cu antibiotice nuse intrerupe si va fi realizat pana in momentul in care simptomatologia a !ispartut complet. 5ai pot fi aplicatelocal, unguente cu tobramicina.

. =!l!#"on$l et"olo"! cl"n"c! tr!t!ment$l.Salazionul reprezinta o inflamatie cronica a glan!elor sebacee 5eibomius, care apare in urma obstructiei

canaliculelor excretorii glan!ulare < se manifesta prinaparitia unor formatiuni c/istice tumorale benigne), !emici !imensiuni, situate pe marginea pleoapelor.S/alazionul apare cel mai a!esea !upaorjelet orjeletul este oinfectie supurativa, !e etiologie stafilococica, a glan!elor sebacee aflate la nivelul pleoapelor - glan!ele sebacee5eibomius si 4eiss) .

Salazionul apare ca urmare a blocarii canalului !e excretie al glan!elor sebacee < acest eveniment vacon!uce la acumularea secretiilor sebacee" in acesta moment,sistemul imunitar va recunoaste sebumul ca fiin! osubstanta straina si va !eclansa local, o reactie inflamatorie complexa" formarea granulomului inflamator,

presupune participarea unui numar consi!erabil !e celule < limfocite, eozinofile, celule gigante, si c/iar celuleepitelio!e.

lefarita, acneea rozacee si !ermatita seboreica reprezinta factori ce favorizeaza aparitia salazionului.lefarita < inflamatia acuta sau cronica a marginilor pleoapelor"acneea rozacee < afectiune a tegumentului, careapare !atorita existentei unor !isfunctii sau leziuni ale glan!elor sebacee sau pilosebacee" !ermatita seboreica <afectiune cutanata, cu !eterminism imunitar-alergic, caracterizata prin absenta leziunilor veziculare, si prezentaunor leziuni maculo-eritematoase localizate la nivelul regiunilor anatomice bogate in glan!e sebacee.

Semne si simptomein punct !e ve!ere clinic, salazionul se manifesta sub forma unei formatiuni c/istice !e mici !imensiuni

tumoreta benigna), plasata in grosimea pleoapei. Semnele inflamatorii locale sunt !e slaba intensitate roseata,cal!ura locala), sau pot lipsi cu !esavarsire. 0n cele mai multe cazuri, leziunea granulomaotasa este localizatacatre regiunea conjuntivala a pleoapelor < salazion intern < caz in care fata posterioara a pleoapelor se prezintacongestionata si usor e!ematiata.

Tr!t!mentSalazioanele !e mici !imensiuni se pot vin!eca spontan" pentru a grabi vin!ecarea,leziunile pot fi injectate

cu un corticosteroi! leziunea este un granulom, generat ca urmare a !eclansarii unei reactii inflamtorii locale) .e asemenea, leziunile tumorale se pot vin!eca mai rapi!, !aca pacientul realizeaza aplicatii locale zilnice, cu ununguent ce contine antibiotice, aplicatii urmate !e masarea usoara a zonelor tumefiate" este bine ca aceste

unguente sa contina si un corticosteroi! < cortizon.aca leziunile tumorale sunt !e marimi consi!erabile, se poate interveni c/irurgical pentru exciziaacestora" c/irurgia salazionului prezinta pericolul aparitiei unor sangerari abun!ente !ata fiin! bunavascularizatie a pleoapelor) " sangerarile pot fi prevenite !aca regiunea incizata este clampata cu o pensa speciala.

1


16/33

www.medtorrents.com0nciziile, efectuate pentru inlaturarea salazioanelor !ispuse catre fata conjunctivala a pleoapelorsalazion intern),vor avea un traiect vertical" pentru inciziile efectuate pentru abor!ul tegumentar al formatiunilor c/istice salazionextern), traiectul se sectiune va fi unul orizontal.

e toata perioa!a tratamentului, si pana la obtinerea vin!ecarii complete, se va renunta la purtarealentilelor !e contact.

. T$mor"le )en"ne *" m!l"ne !le &leo!&elor cl"n"c! tr!t!ment$l.5ecanismele implicate in aparitia si extensia cancerului sunt inca, incomplet eluci!ate. ert este ca, putem

vorbi !e fiecare !ata !e existenta unui !ezec/ilibru intre procesele !e replicare celulara si mecanisme !efensive

imunitare, ale gaz!ei. 0n aparitia si !ezvoltarea cancerelor, pot interveni o serie !e factori, precum < mostenireagenetica factorul ere!itar), unele infectii virale, sau factorii !e me!iu poluarea, ra!iatiile solare, climatulregional, obiceiurile alimentare) < !aca exista o pre!ispozitie genetica particulara, anumite celule cancerigenecare pana atunci se aflau in stare latenta, pot fi activate sub actiunea acestor factori favorizanti.

upa aspectele anatomopatologice, exista !oua categorii majore !e tumori maligne:- carcinoamele = epitelioamele" sunt tumori maligne !e origine epiteliala.- sarcoamele" tumori maligne !e origine conjunctiva.ratamentul formatiunilor tumorale maligne se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor meto!e: interventii

c/irurgicale !e rezectie a tumorii, in limite oncologice !e siguranta" c/imioterapie a!ministrarea !e substantecare sa uci!a cat mai selectiv celulele tumorale, lasan! intacte celulele sanatoase) " ra!ioterapie folosireara!iatiilor P, pentru !istrugerea celulelor tumorale) " /ormonoterapie. eucemia este tot o proliferare !e tip

canceros a celulelor sistemului imunitar < insa, proliferarea acestor celule se realizeaza in!ivi!ual, ele nefiin!organizate intr-o formatiune tumorala bine !efinita.umorile benigne au un gra! !e severitate mult mai scazut, comparativ cu tumorile maligne. umorile

benigne sunt bine !elimitate, uneori c/iar incapsulate si au o crestere locala, !estul !e lenta" ele se pot extin!e,insa fara a inva!a structurile tisulare invecinate. in punct !e ve!ere /istologic, tumorile benigne se aseamanafoarte mult cu tesut !in care au !erivat, atat in ceea ce priveste ar/itectura celulara, cat si in ceea ce privestecitologia acestora.

*tunci can! sunt in!epartate pe cale c/irurgicala, tumorile benigne nu reci!iveaza" anumite reci!ive potaparea can! ablatia tumorii s-a realizat incorect. 3ormatiunile tumorale benigne nu pro!uc metastaze < canceresecun!are, localizate la !istanta fata !e tumora primara tumora !e origine) .

. >!cr"oc"st"t! !c$t' cl"n"c! tr!t!ment$l.

0nflamatie, acuta sau cronica, a sacului lacrimal, situat intre ung/iul intern al oc/iului si nas. Sacullacrimal este situat intre ung/iul intern al oc/iului si nas. Se !isting !oua tipuri !e !acriocistita:

- !acriocistita acuta, insotita !e o tumefactie sau umflatura, !e culoare rosie, cal!a la pipait si susceptibila!e a se transforma intr-un abces !e culoare !esc/isa"

- !iacriocistita cronica, care !etermina si aparitia c/isturilor care contin mucus, numit mucocel.5ucocelul este o tumora benigna formata prin acumularea !e mucus. 0n oftalmologie, mucocelul este

constituit !e sacul lacrimal, can! canalele lacrimale nu permit trecerea lic/i!ului lacrimal lacrimile), insotita !e oobstructie6infun!are a canalului nazal. iocriocistita se !atoreaza obstructiei canalului lacrimal, mai precis acanalului lacrimo-nazal. analul lacrimo-nazal face legatura intre sacul lacrimal si nas.

Simptome - Simptomele acestei afectiuni sunt lacrimarea si !urere insotita uneori !e febra.ratament - ratamentul consta intr-o !acriocistitorinostomie, a!ica !e o !esfun!are a canalului lacrimo-

nazal. *ceasta se face !e catre me!icul oftalmolog. *ceasta interventie c/irugicala, care poate fi realizata si !ecatre un c/irurg plastician, restabileste legatura intre sacul lacrimal si !esc/izatura foselor nazale atunci can!canalul este infun!at. 0n unele cazuri, aceasta operatie care !ureaza in jur !e '( !e minute) se face sub anestezielocala cu ajutorul laserului. 0n caz !e !acriocistita acuta este necesara incizia abcesului, urmat ime!iat !e un!renaj c/irurgical, acoperin! toata portiunea cu antibiotice.

. >!cr"oc"st"t! cron"c' cl"n"c! tr!t!ment$l.acriocistita cronicJ apare atunci cMn! este Lnfun!at un canal lacrimal, iar lacrimile nu se mai scurg normal,lJsMn! Ln urmJ un oc/i LnlJcrimat, iritat. analele lacrimale Lnfun!ate sunt cauzate !e o obstruc ie par ialJ sauț țcompletJ Ln sistemul !e !renare a lacrimilor.analele lacrimale blocate sunt comune la nou-nJscu i, !ar !e obicei se rezolvJ fJrJ tratament Ln primul an !eț

via J. a a!ul i un canal lacrimal blocat poate fi cauzat !e un traumatism, o infec ie sau o tumorJ.ț ț ț?n !uct lacrimal blocat poate fi corectat aproape Lntot!eauna. ratamentul !epin!e !e cauza blocajului i !eșvMrstJ.

19


17/33

www.medtorrents.com("m&tomeSemnele i simptomele pot fi cauzate !e un canal lacrimal blocat sau !e infec ia ce se !ezvoltJ !in cauzaș ț

blocajului. 3i i aten i la:ț țlJcrimarea excesivJinflama ia recurentJ a oc/iului conjunctivite frecvente, oc/i ro u !ureros)ț șinflama ia !ureroasJ lMngJ col ul intern al oc/iuluiț țexprimarea !e mucus sau puroi la nivelul pleoapelor i pe suprafa a oc/iuluiș țve!ere Lnce o atJț ș

Tr!t!ment$l conser%!tor5ul i bebelusi care se nasc cu cJile lacrimale blocate se vin!ecJ fJrJ niciun tratament. *cest lucru se LntMmplJțo!atJ cu maturarea sistemului !e !renaj al lacrimilor !in prima lunJ !e via J. acJ !uctul lacrimal blocat alțcopilului nu se rezolvJ !e la sine, !octorul poate recoman!a realizarea unui masaj special. %fectuat !e cMteva ori

pe zi, acest masaj ajutJ la !esc/i!erea membranei ce bloc/eazJ fluxul lacrimilor.Qn cazul unei leziuni faciale ce bloc/eazJ !uctele lacrimale, !octorul poate sugera un tratament conservator.*ceastJ recoman!are ine cont !e faptul cJ, Ln timp ce leziunea se vin!ecJ, e!emul se remite i cJile lacrimale seț ș

pot !ebloca singure. *cest lucru se LntMmplJ !e obicei la cMteva luni !e la traumatism.Tr!t!ment$l m"n"m "n%!#"%Mn! nou-nJscu ii sau copii mici au nevoie !e un tratament pentru cJile lacrimale blocate, op iunile minim-ț ț

invazive sunt a!esea folosite. *ceste proce!uri pot fi eficiente !e asemenea pentru a!ul ii cu puncte lacrimalețLngustate sau pentru cei cu !ucte lacrimale par ial blocate.ț

. >!cr"o!den"t! cl"n"c! tr!t!ment$l.acrioa!enita este inflamatia glan!ei lacrimale, care poate fi bilaterala, in cazul bolilor infectioase

rinotra/eita infectioasa a pisicii), sau unilaterala, can! plagile ce afecteaza glan!a lacrimala se suprainfecteaza.0n faza incipienta, creste cantitatea !e lacrimi, care sunt seroase, apoi mucoase, purulente, iar in final sca!ecantitatea !e lacrimi, putan!u-se ajunge c/iar la c/eratoconjunctivita sicca oc/i uscat).

iagnosticul !iferential:- inflamatiile glan!elor pleoapei-abcesul palpebral

-abcesul orbitar -tumorile pleoapei si gl! lacrimaleratament:

) antibiotic) *0S) inj subconj. cu antibiotice) instilatii cu solutii antibiotice

omplicatiile:) atrofia glan!ei cu lacrimare insuficienta) c/istul glan!ei lacrimale

) fistula lacrimala. Con$nct"%"tele !c$te "n/ec+"o!se cl"n"c! tr!t!ment$l &ro/"l!0"!.onjunctiva este membrana mucoasa care tapeteaza globul ocular si partea interioara a pleoapelor. %a are

functie antibacteriana, imunologica si !e protectie a globului ocular. Sub termenul !e conjunctivita se presupuneafectiunea inflamatorie a conjunctivei provocata !e factori !e natura infectioasa, alergica sau !e agenti iritanti. eobicei, conjunctivita nu afecteaza ve!erea, !ar poate fi contagioasa, !e aceea e bine sa fie !iagnosticata cat mairepe!e.

Simptomele subiective pe care le acuza pacientii in general sunt: jena oculara, senzatia !e corp strain, prurit, senzatia !e arsura, lacrimare, prezenta secretiei in sacul conjunctival. *cuitatea vizuala in conjunctivite nueste afectata. # conjunctiva sanatoasa este transparenta, lucioasa, strabatuta !e cateva vase !e sange. 0n timpulexamenului biomicroscopic se atrage atentia la culoare, transparenta, grosime, tipul !e vascularizare si caracterul

secretiei conjunctivale. u se panseaza oc/iul bolnav, !eoarece acumularea secretiilor sub pleoape favorizeaza multiplicarea

rapi!a a germenilor patogeni si aparitia complicatiilor. 3oarte importanta este respectarea ritmului !e a!ministrari

1;


18/33

www.medtorrents.comsi neintreruperea tratamentului !upa a !oua sau a treia zi, can! pacientul remarca ameliorarea, !eoarece germenii

patogeni nu sunt !istrusi, !evin rezistenti la tratament si conjunctivita se cronicizeaza.Z !e agentul patogen.ratamentulSe face cu antiseptice, antibiotice conform antibiogramei, antivirale, anti/istaminice, combinatii !e

antibiotic si antiinflamator si este stabilit !e me!ical specialist, in functie !e caz. ratamentul !ureaza aproximativ-1$ zile.

;. Con$nct"%"t! onococ"c' ! co&"l$l$" *" !d$lt$l$" cl"n"c! tr!t!ment$l &ro/"l!0"!.

*cest tip !e afectiune face parte !in ran!ul asa numitelor conjunctivite purulente" practic este vorba !einfectii severe ale mucoasei conjunctivale, insotite se eliminarea unor secretii purulente abun!ente, e!em palpebral si c/emozis e!ematierea membranei conjunctivale) . 0n marea lor majoritate, conjunctivitele purulentesunt pro!use !e catre gonococ" alte forme !e conjunctivite purulente pot fi !eterminate !e catre c/lami!ii.

eisseria gonorr/oeae este o bacterie care pro!uce !e obicei infectii urinare, !ar care in acelasi timp, poate genera infectii cu localizare oculara. 0nfectia trebuie tratata cu seriozitatea, !eoarece in multe !intre cazuri poate con!uce la afectarea corneei.onjunctivita gonococica apare mai ales la a!ultii cu o viata sexuala activa,!ar poate aparea si la copii.

Semne si simptome*tunci can! apare la copilul mic, conjuctivita gonococica poate provoca orbire. 0mbolnavirea copilului se

face cel mai a!esea in momentul nasterii, atunci can! copilul intra in contact cu secretiile vaginale patologice ale

mamei" !e asemenea, imbolnavirea se poate pro!uce si prin interme!iul instrumentarului c/irurgical contaminat"in foarte rare cazuri boala poate aparea inca !in perioa!a intrauterina. opilul poate fi imbolnavit si tar!iv !upaactul nasterii lenjerie contaminata), simptomele !ebutan! ceva mai tarziu maxim 1( zile !in momentulcontaminarii) . Simptomatologia !ebuteaza in maxim ;2 !e ore !e la nastere. 0ntr-o prima faza !e aparitie a bolii,copilul prezinta e!em palpebral consi!erabil umflarea pleoapelor), c/emozis si secretie conjunctivala" ulterior,aceasta secretie !evine purulenta si !etermina aglutinarea cililor < e!emul palpebral si c/emozisul persista incontinuare" secretia conjuctivala purulenta este atat !e abun!enta, incat la !esc/i!erea fantelor palpebrale, aceasta

poate fi proiectata in jet" in ultima parte !e evolutie a bolii, apare in!uratia pleoapelor si roseata conjunctivei, iarsecretia conjunctivala tin!e sa isi recapete caracteristicile initiale.

a copilul mic, conjunctivita gonococica afecteaza ambii globi oculari. oala se poate complica cuaparitia ulcerelor corneei, a en!ocar!itei sau a artritei genunc/iului. aca tratamentul se instituie rapi!,

prognosticul este unul favorabil.0n ceea ce priveste conjunctivita gonococica a a!ultului, afectiunea este !e obicei unilaterala" conjunctiva

poate fi contaminata prin interme!iul pieselor !e lenjerie contaminate, prin interme!iul mainilor mur!are sau prininterme!iul obiectelor !e toaleta contaminate" prezenta unei infectii urinare gonococice sau a unei vulvovaginitela femei), favorizeaza in mo! in!irect, aparitia infectiilor conjunctivale. 0nfetia are o evolutie asemanatoare cucea a nou-nascutului" insa complicatiile a!ultului sunt mult mai severe si se instaleaza precoce.

*!ultul cu conjunctivita gonococica prezinta urmatoarele elemente !e !iagnostic clinic: e!em accentuat almucoasei conjunctivale, secretie purulenta in cantitate mare, e!em instalat in jurul orbitei oculare, precum sia!enopatie satelita marirea !e volum a ganglionilor limfatici preauriculari) . omplicatiile cele mai grave care

pot aparea sunt: ulceratiile !e la nivelul corneei si perforatia corneei.ratament3oarte importante sunt masurile profilactice, sustinute !e elementele curative !e tratament. Se recoman!a

ca oricare gravi!a sa fie investigata pentru o eventuala infectie gonococica vulvovaginita), care uneori poate fiasimptomatica < aceste infectii pot fi tratate cu penicilina timp !e sapte zile, fara a exista risc malformativ pentrufat. upa nastere, preventiv, fatului ii poate fi a!minisrtata o !oza unica !e ceftriaxon < alternativ, fatul va

beneficia !e instilatii oculare cu nitrat !e argint.ratamentul curativ al conjunctivitei gonococice aparuta la nou-nascut se face cupenicilina maxim !oua saptamani) sau cu ceftriaxon maxim 1( zile !e tratament) . &in!ecarea

poate fi ocnfirmata atunci can! secretiile conjuctivale !evin sterile.a a!ult, masurile !e igiena locala si tratarea precoce a infectiilor tractului urinar, joaca un rol foarte

important in prevenirea infectiilor oculare. e asemenea, se recoman!a irigarea oc/ilor pentru in!epartareasecretiilor patologice" la nivel ocular pot fi aplicate preaprate ce contin antibiotice" pe cale sistemica pot fi

a!ministrate urmatoarele tipuri !e antibiotice: cefotaxime, ceftriaxone sau penicilina.. Con$nct"%"t! d"/ter"c' cl"n"c! tr!t!ment$l &ro/"l!0"!.onjunctivita !ifterica este un tip !e infectie a membranei conjunctivale pro!usa !e bacilul offer"

inci!enta acestei boli a scazut simtitor !upaintro!ucerea in practica me!icala a vaccinului anti!ifeteric. 0n cele

1


19/33

www.medtorrents.commai multe situatii conjunctivita !ifeterica acompaniaza alte infectii bacilare, cu localizare nazala, laringiana saufaringiana.

0n fazele !e !ebut ale bolii, pacientul prezinta e!em palpebral moale si pali!, roseata a membraneiconjunctivale, secretie conjunctivala in cantitate mo!erata, precum si a!enopatie satelita preauriculara. ?lterior, lanivelul membranei conjunctivale vor aparea formatiuni albicioase care !upa ce se !etaseaza lasa in urma regiunicare sangera. *tat ganglionii sateliti preauriculari, cat si cei subman!ibulari vor fi mariti !e volum, iar la palparevor fi !urerosi a!enopatie satelita) . acientul este febril" starea generala este alterata. upa aproximativ 21 !ezile leziunile oculare tin! sa se vin!ece, lasan! in urma o serie !e cicatrici !efectuoase.

oale evolueaza a!esea grav, tocmai !atorita aparitiei ulceratiilor corneei. ratamentul recoman!at estelocal < se realizeaza prin utilizarea !e coliruri ce contin antibiotice ce actioneaza tintit" !e asemenea, serecoman!a utilizarea serului anti!ifteric, a!ministrat pe cale parenterala.

4. Con$nct"%"t! !deno%"r!l' cl"n"c! tr!t!ment$l.7eratoconjunctivita cu a!enovirus afecteaza mai ales pacientii a!ulti" foarte rar aceste boli se pot

manifesta sub forma !e epi!emii" virusul afecteaza mai alesconjunctiva bulbara. a copii infectia conjunctivala cua!enovirus !etermina


20/33

www.medtorrents.com-exemple: lotepre!nol etabonat, pre!nisolon acetat.

5. Pter""on$l cl"n"c! tr!t!ment$l.terigionul este o afectiune bilaterala constan! in aparitia unui pliu triung/iular cu baza spre conjunctiva

nazala si varful spre cornee. %xpunerea la fenomene iritative in!elungate, praf, ra!iatii ultraviolete, vant, pulberietc. care pro!uc mici ulceratiicorneene constituie factori favorizanti in aparitia bolii. terigionul inva!eazacorneea prin vase !e neoformatie forman! un cap a!erent la acest nivel. %volueaza fie spre stagnare fie spreinvazia rapi!a a corneei. Careori capul pterigionului se poate maligniza. rebuie facut !iagnosticul !iferential cu

pseu!opterigionul aparut in urma arsurilor conjunctivale si inflamatiilor conjunctivale cronice !ar acesta nu este

inva!ant si este insotit si !e alte mo!ificari aleconjunctivei.ratamentul 0n sta!iile incipiente sunt in!icate injectii subconjunctivale cu corticosteroizi. aca insa esteinestetic sau foarte mare se face excizie urmata aplicarea unei grefe conjunctive. Ceci!ivele !estul !e frecvente)impun un tratament cu antimitotice, infiltratii cu corticosteroizi in asociere cu grefa !e cornee lamelara si grefa !econjunctiva libera.

ratamentul pterigionului se face functie !e evolutia acestuia" in faze incipiente ale bolii se recoman!autilizarea injectiilor subconjunctivale cu corticosteroizi" !aca leziunea este !e mari !imensiuni si inestetica, atunci

poate fi excizata c/irurgical, urman! ca apoi sa se realizeze o grefa !e conjunctiva" o alta meto!a c/irurgicala oreprezinta excizia cu Heratoplastie lamelara sau perforanta.

2(


21/33

www.medtorrents.comVI. A


22/33

www.medtorrents.commai poate fi corectata astfel, se poate recurge la transplantul !e cornee. 0n acest caz, se inlocuieste partea centralaa corneei.

. (ec2elele !/ec+"$n"lor cornee" *" metodele de tr!t!ment.Cicatricile si pigmentatiile corneei reprezinta sec/elele proceselor inflamatorii sau traumatice ale corneei. esutulfunctional, transparent, corneean este inlocuit cu elemente \reparatorii !e neoformatie, epiteliale sauconjunctive. aca cicatricile se extin! in suprafata si in profunzime, corneea se poate !eforma se bombeaza sause turteste). *cuitatea vizuala sca!e in functie !e se!iul si intin!erea cicatricilor, precum si !e grosimea lor. Opacitatile corneene cicatriciale se inca!reaza in urmatoarele forme clinice:

- Nebucula este o opacitate foarte fina care !etermina !oar o usoara sca!ere a acuitatii vizuale.- Macula este o opacitate mai !ensa, vizibila" can! este situata central, !etermina o sca!ere mare a acuitatiivizuale, mai ales in con!itii !e me!iu intens luminat, can! pupila este miotica, in timp ce in me!iu mai putinluminat, can! pupila este !ilatata, !eficienta vizuala se manifesta mai putin.- Leucomul este cicatricea groasa, alba intens, care suprima transparenta corneei in zona respectiva. Se

!atoreste refacerii straturilor parenc/imului corneean, post!istructie.

- Stafilomul corneean este un leucom a!erent cu suprafata ectatica si neregulata, semanan! cu un bob !e

strugure. oate fi partial sau total. eficitul vizual este intot!eauna foarte mare, c/iar total.

- Pigmentatiile corneene sunt sec/ele !e tip cicatricial sau apar ca urmare a unor boli generate cu rasunet

ocular.

A. E&"scler"t! *" scler"t! et"olo"! cl"n"c! tr!t!ment$l.%pisclerita reprezinta inflamatia episclerei, un strat subtire !e tesut conjunctiv situat intreconjunctiva si

sclera. %pisclerita se aseamana cu conjunctivita, !ar este un proces mult mai localizat, iar secretia este absenta.5ajoritatea cazurilor !e episclerita sunt i!iopatice, insa unele cazuri apar in ca!rul unor boli autoimune. Scleritasemnifica un proces inflamator profun!, mai sever, asociat frecvent cu o boala !e tesut conjunctiv cum ar fi

poliartrita reumatoi!a, lupusul eritematos, poliarterita no!oasa, granulomatoza 8egener sau policon!ritareci!ivanta.

0nflamarea si ingrosarea sclerei pot fi !ifuze sau no!ulare. in formele !e sclerita anterioara, globul ocularcapata o tenta violeta si pacientul acuza sensibilitate oculara severa si !urere, in formele !e sclerita posterioara,

!urerea si /iperemia pot fi mai putin importante, insa apar frecvent exoftalmia, efuziunile coroi!ale, motilitateare!usa si tulburarile !e ve!ere.

%pisclerita si sclerita trebuie tratate cu agenti antiinflamatori nesteroi!ieni. aca tratamentul cu acestiagenti nu !a rezultate, poate fi necesara terapia topica sau c/iar sistemica cu glucocorticoizi, mai ales can! un

proces autoimun preexistent este acti u se panseaza oc/iul bolnav, !eoarece acumularea secretiilor sub pleoape favorizeaza multiplicarea

rapi!a a germenilor patogeni si aparitia complicatiilor. 3oarte importanta este respectarea ritmului !e a!ministrarisi neintreruperea tratament.

22


23/33

www.medtorrents.comVII. A


24/33

www.medtorrents.comstationarecataracta zonulara,nucleara)se pot recurge la o iri!ectomie optica,!aca !upa o mi!riaza atropinica seobtine o acuitate vizuala mai buna.0ncataracta totala se recoman!a extractia cristalinului la virsta pacientului !e2-9 luni,operatia constin! in aspiratia cu seringa a maselor cristaliniene opacifiate. ataractele !obin!ite[se manifesta prin pier!erea transparentei cristalinului. ataracta senila-este bilaterala,si

progreseaza in !ecurs !e 2-' ani.%volutia oli nu este insotita !e procese inflamatori si !urere.Semnele subiectivesunt: Sca!erea progresiva a ve!eri la !istanta,g/ize zburatoare in cimpul vizual.Semn obiectiv este opacitateacristalinului. ataracta !obin!ita are $ faze:incipienta,intumescenta,matura,/ipermatura6 aracta incipienta


25/33

www.medtorrents.comVIII. A


26/33

www.medtorrents.comGlaucom /emoragic secun!ar@emoragii intravitriene reci!ivanteromboze venoaseezlipirea !e retinaratament < preve!e un regim !ietic, a!ministrarea insulinei, vaso-protectoare !oxium, !icnon, vitamina )./irurgical < se recurge !itermo - sau fotocoagularea a capilarelor neoformate. 5icroanevrismele retiniene secauterizeaza cu laser preintimpini! /emoragiile.

6. T$mor"le "ntr!oc$l!re d"!nost"c$l tr!t!ment$l.

%le sunt maligne si benigne.umorile maligne. Cetinoblastomul sau gliomul este o afectiune ce se intilneste la copii sub $ ani afectin! unsingur oc/i. %volutia bolii !uce la moartea copilului prin inva!area tumorii in cavitatea craniana. 3aza incipientatrece !e obicei neobservata, in faza a !oua oc/iul apare iritat si !ureros.prin pupila se ve!e tumoarea sub o masaalba-galbuie care porimena in vitros, tumoarea este intens vascularizata. 0n faza a treia tumoarea are o evolutierapi!a si perforeaza sclera si corneia. 5etastazele au loc la nivelul craniului , ganglionii limfatici in oase.ratamentul consta in sectionarea unei lungi portiuni !in nervul optic. 0n faza incipienta se poate facefotocoagularea, laserocoagulare a focarelor tumorale.

7. (t!#! &!&"l!r' &!&"l"t! *" ne$r"t! retro)$l)!r' !tro/"! ner%$l$" o&t"c. C!$#ele cl"n"c! tr!t!ment$l.Staza papilara este un e!em neinflamator ce apare in urma impregnarii papilei cu lic/i!ul cefalora/i!ian.

abloul clinic. a inceput papila este tumefiata cu margini sterse. *rterele retiniene sunt subtiri, abia vizibile.5ai

tirziu apar /emoragii in flacara in puncte sau rotun!e. *cuitatea vizuala este mult timp pastrata. Staza papilaraevolueaza timp in!enlungat 9- luni) si ajunge la o atrofie poststazica cu alterarea ve!erii. Stza papilaraunilaterala etse !e cauza locala : contuzii oculare, leziuni compresive intraoculare.Staza bilaterala este favorizata!e procese in!ocraniene expansive, neoformatiuni encefalita, /emoragii cerebrale apcese cerebrale !e formatiicraniene.ratamentul are scop !e vin!ecarea afectiunii , se face trepanatia !ecompresiva in scopul salvarii functiei vizuale,se aplica o terapie simptomatica, se pot a!ministra corticosteroizi pentru a actiona antiinflamator si antialergic .

apilita este o inflamatie a nervului optic. %ste !e natura inflamatorie si se manifesta prin sca!ereaimportanta a ve!erii centrale, ingustarea cimpului vizual. a examneul obiectiv ve!em o pareza a refluxuluifotomotor, mi!reaza e!em inflamator al papilei. 0n unele cazuri papila apare striata in sens ra!iar, se observaexu!ate si si /emoragii in jurul ei. %volutia papilitei este rapi!a . 0n unele cazuri mai putin grave are loc

recuperarea completa , cu recistigarea acuitatii vizuale.ratament . Se a!ministreaza anticoagulante, vaso!ilatatoare si vasoprotectoare.

evrita optica retrobulbara are loc ci!n inflamatia cuprin!e nervul optic in traiectul sau intraorbitar. Secaracterizeaza prin sa!erea ve!erii centrale, acuitatea vizuala sca!e pina la perceptia luminii iar cimpu vizual

prezinta un scotom central. Sca!erea vizuala este unilaterala sau bilaterala. evrita retrobulbara este pro!usa !eintoxicatiile cu alcool si nicotina. %volutia nevrita retrobulbare este in functie !e etiologie.0n cazurile benigne bolnavul isi poate recapata ve!erea. ?neori survine o atrofie optica. 3unctiile vizuale revintrepatat la normal, iar semnele oftalmoscopice !ispar. a persoanele in etate evolutia este mai grava. 0n formele

bilateralenevrita optica evolueaza simetric.%tiologie < nevritele optice pot fi pro!use !e :0nflamatii locale0nfectii generale0nfectii in focar0ntoxicatii cu substante c/imice, alcool metilic, nicotina ratament. 0n calitate !e terapie simptomatica se a!ministreaza antibiotice , cotizon, vitamina 1. *sociereacortico terapie cu antibiotice spectru larg este in!icata in toate fenomenele !e nevrita optica.*trofia nervului optic < se manifesta prin sca!erea ve!erii central, mo!ificarii ale cimpului visual, alterari alesimtului cromatic .Sunt 2 tipuri !e atrofii :Simplaostnevritica

*trofia simpla se caracterizeaza prin :iscul papilar este !e culoare alba5arginile papilei sunt bine !elimitate&asele mari retiniene au calibru nemo!ificat

29


27/33

www.medtorrents.comSemnele subiective se manifesta prin re!ucerea acuitatii vizuale, ingustarea cimpului visual si alterarea simtuluicromatic. *trofia poate fi unilateral si bilateral. *trofia postnevritica oftalmoscopic se prezinta ca o !ecolare a papilei, avin! marginile sterse si este oconsecinta a e!emului !e staza a papilei. apila este !e culoare alba-cenusie , cu margini neregulate , striata ,excavatia fiziologica lipseste , venele sunt !ilatate .

%volutia atrofiei optice secun!are variaza in functie !e etiologie. 0n unele staze papilare ea apare !upa luni !eevolutie iar !upa o nevrita poate aparea in scurt timp.

ratament se a!ministreaza vaso!ilatatoare, vitamion terapie, corticoterapie, /eteroproteinoterapie.

2;


28/33

www.medtorrents.comIF. ?LAUCOMUL

. ?l!$com$l. Cl!s"/"c!re! metodele de d"!nost"c. otiunea !e glaucom cuprin!e o serie !e con!itii patologice la caror simptom comun este majorarea constanta atensiunii intraoculare,fapt care !uce la !ereglarea acuitatii vizuale,ingustarea cimpului vizual si atrofiea nervuluioptic.lassifiHarea:glaucon primar si secun!ar.Glaucomul primar,clasificarea tine cont !e $ criterii in stabilirea!iagnostiHului:1.forma clinica care pate fi !esc/isa si nc/isa.2.Sta!iul:initial,evaluat,manifest,absolut.'.Gra!ul !ecompensare:compensat,subcompensat,necompensat,!eHompensat.$.inamiHa functiei vizuale:stabilizata si

nestabilizata.Si glaucomul secun!ar,la care presiunia apare ca o complicatie a unei afectiuni primare oculare sauextraoculare.5eto!ele !e !iagnostiH:roba cu apa--se masoara mai intii tensiunea oculara,apoi pacientului ise !asa bea o.l !e apa timp !e min.Si peste $min se masoare tensiunea oculara,!aHa creste cu mai mult !e 9-mm@g este pozitiv.estul !e cicloplegice:!upa tonometrie se pune in oc/i /ematropina 1B,si apoi peste $ minse mai masoara o!ata,!aHa !epas/este 9mm@g norma atunci se soHoate pozitiv.roba in intuneriH:consta in aceiaca intro Hamera apsolut intunecata se pune pacientul pe $-9( min.Si se instaleaza me!riaza care inc/i!e ung/iulcamerii anterioare si poate provoHa o criza acuta a tensiunii intraoculare mai ales la bonavii cu unc/ii cameriianterioare ingust sau inc/is.4. ?l!$com$l c$ $n2" desc2"s cl"n"c!.Glaucomul cu ung/i !esc/is este o boala cronica bilaterala,cu evolutie progresiva si asimetriHa,ce se !etermina

prin cresterii tensiunii intraoculare,ce !etermina in mo! secun!ar !ereglari ale ve!erii centrale si periferice.*cest

glaucom se intilneste mai !es la pacientii cu virsta mai mare !e ( !e ani,el este foarte pereculos !in cauza ca nu prezinta in faza initiala semne nici obiective nici subiective.rimele simtome subieHtive sunt tulburarile !e ve!ere!e la inceput unilateral si apoi bilateral.3un!ul oc/iului !e la inceput este normal,iar mai !eparte apare !eplasareanazala a vaselor centrale ale retinei si o excavatie papilara,care poate cauza atrofiea nervului optiH.Glaucomul!esc/is evoluiaza lent,prin sca!erea acuitatii vizuale si ingustarea cimpului vizual.ratamentul c/irurgicala!ecvat,aplicat in faza initiala a bolii,poate incetini sau c/iar opri aceasta evolutie pentru o perioa!a !e timp.3. ?l!$com !c$t cl"n"c! d"!nost"c$l d"/eren+"!l tr!t!ment$l.Glaucomul acut se manifesta prin urmatoarele semne:cefalee,fotofobie si lacrimare,!ureri in oc/i,in ra!acinanasului si in !inti,sHa!erea brusHa a ve!erii ce pate a!uce si pina la per!erea perceptii luminii.plnavul prezinta sisemne generale:tulbulari !egestive,colica /epatica,intoxicatii.riza poate !ebuta !upa o emotie mare,un consummare !e bauturi alcoolice,!upa interventii c/irurgiHala.a examinul obiectiv:e!em palpebral,oc/i

lacramisios,fotofobie,cornee insensibila,e!em epitelial si stromal al acesteia.a palpare,oc/iul este !ur,tensiuneaoculara ajunge pina la (-9([email protected] !iferentiat:in caz !e glaucom aHut se face cu uveita /ipertensivaacuta,!laucom secun!ar,intoxicatii.ratamentul me!iHamentos:glicerol per os-cite 1=g6Hg !e masacorporala"manitol2(B-perfizie intravenoasa cite 2g6Hg.resHrierea in!ometacinei,analgeticilor,bai ferbinti la

picioare.ratament c/irurgical-ri!icarea blocajului pupilar,iri!iHtomie bazala cu trabeculectomie.5. Tr!t!ment$l )oln!%"lor c$ d"/er"te /orme de l!$com.ratamentul glaucomului cu ung/i inc/is este c/irurgical:se recurge la iri!ectomie bazala periferiHa cutrabeculosclerectomie.ratamentul glaucomului acut:tratamentul me!iHamentos:glicerol per os-cite 1=g6Hg !emasa corporala"manitol2(B-perfizie intravenoasa cite 2g6Hg.resHrierea in!ometacinei,analgeticilor,bai ferbinti la

picioare.ratament c/irurgical-ri!icarea blocajului pupilar,iri!iHtomie bazala cu trabeculectomie.ratamentuHglaucomului secun!ar:este itiologic si viziaza,in primul rin!,cauza care a !eterminat /ipotensiunea.ratamentulglaucomului cu unc/i !esc/is:este simtomatiH,urmarin! sca!esrea tensiunii oculare cu ajutorulme!iHamentelor,ear !aca tratamenntul este intrerupt /ipertensiunea se repeta.ratamentul me!icamentosinclu!e:mimetice sau miotice ca pilocarpina 1B,sau reme!ii simpatomimitice ca a!renalina 1B.rat c/irurgiHalesti in!icat in glauHom in care ,in!eferent !e tratament me!iHamentos a!ecvat,!eficitul cimpului vizual si alve!erii centrale continue sa creasHa.0nterventiea inclu!e sHurgerea umorii apoase sau re!ucerea formariiei.recum si se mai efectuiaza si trabeculotomie sau sinusotrabeculoectomie.6. ?l!$com$l sec$nd!r et"olo"! cl"n"c! tr!t!ment$l.*cest tip !e glaucom evoluiaza concomitent cu un proces patologic ocular sau extraocular,care !eterminacresterea tensiunii oculare.e obicei glaucomul secun!ar este unilateral.%l pate fi rezultatul unui afectiuni !eorigine:!egenerativa,inflamatorie,vasHulara,tumorala,traumatica,sau post operatorie.ratamentuH glaucomului

secun!ar:este itiologic si viziaza,in primul rin!,cauza care a !eterminat /ipotensiunea.7. ?l!$com$l conen"t!l cl"n"c! tr!t!ment$l.%ste o afectiune grava,contituin! una !intre principalele cauze !e orbire la copii.*fectiunea este bilaterala,mai !esintilnita la baeti.Glaucomul la copii este legat !e o malformatie congenitala a ung/iului camerular.auza

2


29/33

www.medtorrents.comglaucomului este !ificienta in !ezvoltarea ung/iului camerii anterioare,fapt care contribue la re!ucerea evacueriiumorii apoase.5anifestarile:opacitatea corneei,!ureri oculare,fotofobie,e!em cornean,blefarospazm.ensiuneaoculara in acest tip !e glaucom !epaseste 2mm@g,iar la examinul oftalmosHopiH se Honstata ca papila optiHaeste !eHolorata si excavata.Glaucomul !epistat la timp si tratat precoce presupune normalizarea tensiuniioculare,!isparitia semnelor subiective si obiective ca lacrimatia,fotofobie etc.Glaucomul netratat provoaHacomplicatii:marirea in volum a globului ocular,tulbulari trofice ale corneei,opacificare si !islocatiacristalinului,atrofie nervului optiH.ratamentul:interventia c/irurgiHala,prin care se urmareste restabilirea

permiabilitatea ung/iului camerii anterioare.#peratia se face ime!iat !upa confirmarea !iagnostiHului.

M's$r"le or!n"#!tor"ce @n de&"st!re! *" d"s&ens!r"#!re! )oln!%"lor c$ l!$com.Pre%en"re! l!$com$l$": poate fi luatJ Ln calcul mai ales la persoanele cu risc car!iovascular Lnalt. S-a constatatcJ o viaIJ mai puIin se!entarJ, cu o activitate fizicJ intensJ re!uce riscul apariIiei glaucomului c/iar la persoanecu factori !e risc mai mari sau cu antece!ente ere!itare Ln familie. 3actorul vascular are un rol Lnsemnat Ln

patogenia glaucomului, mai ales Ln forma cu presiune intraocularJ normalJ, c/iar !acJ pMnJ Ln prezent nu secunoaKte Ln totalitate.3iin! o boalJ gravJ, invali!antJ, glaucomul necesitJ !e multe ori !ispensarizarea bolnavilor, cu controale regulateoftalmologice, cu posibilitatea menIinerii unei ve!eri bune, utile, pe o perioa!J lungJ !e timp.

2A


30/33

www.medtorrents.comF. TRAUMATI(MUL OCULAR

. C!$#ele *" /ormele tr!$melor.#rganul vizual este tregvent supus traumatizmului.*cestea pot fi categorizate astfel:leziuni orbitale,ale anexelorsi ale globului ocular"iar !upa natura:miHrotraumatizme corneoconjunctivale,contuzii,plagi penetrante cu sau fararetinerea corpilor straini,conbustii fizice sau c/imice,leziuni prin ra!iatie.aHa in cazul traumatizmului are loc !ezmembrarea tro/eei,peste care este !eplasat ten!onul musc/iului oblicmare,ca rezultat apare !iplopiea.aca in rezultatul unei traume este fracturat sau comprimat nervul optiH semanifesta:cetitate,mi!riaza,si alte afectari.abloul cliniH !epin!e !e locul afectarii nervului:!aca trauma sa pro!us

in fun!ul orbitei nu se vor constata sc/imbari,peste 2-' saptamini va aparea o atrofie optica.%ar !aca este fracturatla 1(-12 mm !e globul ocular,va avea loc obliterarea arterei centrare a retinei.4. (emnele cl"n"ce !le le#"$n"lor or)"te" tr!t!ment$l.

#rbita sufera multe leziuni.0n care care traumatizmele !irecte /ematomul retrobulbar apare ime!iat !upataumatizm,iar in cele craniocerebrale se constata !upa un interval !e timp.linic se pro!uH exoftalmia unilateralasau bilaterala !irecta,mi!riaza si imobilitatea globului ocular.@ematomul retobulbar poate fi riscant princompresiunea nervului optiH cu atrofiea optiHa secun!ara.#consicinta a contuziei orbitale poate fi si fracturele

bazei craniene,aceste fracturi sunt !eterminate !e soc !irect,ele intereseaza marginea orbitei cu o eventualaira!iere la perete.%ar fractura peretelui poate a!uce la enoftalmie traumatiHa,iar !aHa intereseaza uun pac/etvasculonervos !uce la tulbulari senzitive in teritoriul respeHtiv.ratamentul leziunilor orbitale consta in resorbtia/omoragiilor.0n cazuri grave se recurge la interventie c/irurgicala la care trebue sa participe si

oftalmolagul,neurolagul,specialis/ti in c/irurgia cuHolaxilofaciala si otorinolaringologi.3. Le#"$n"le &leo!&elor con$nct"%e". Prel$cr!re! &l'"lor.a nivelul plioapelor se observa excoriatii sau ac/imoze lipsista !e inportanta clinica:se intilnesH si /ematoame

pronuntate care inc/i! pleoapele,precum si plagi profun!e taiate sau z!robite.a nivelul conjunctivei se opservasufuziuni sangvine,care apar ime!iat !upa contuzie in !eosebire !e cepe palpebroconjunctivale care apar peste2$-$ !e ore.eziunele ale pleoapelor sun insotite aproape into!eauna !e leziuni ale globului ocular.

. Cont$#""le oc$l!re cl"n"c! tr!t!ment$l.Cont$#""le oc$l!re pro!uc frecvent eroziuni corneene, ec/imoze sau /ematoame palpebrale Ki /emoragiisubconjunctivale, care se vin!ecJ !e obicei fJrJ sec/ele, !ar pot cauza Ki afecIiuni mai serioase, precum /ifemaprezenIa sMngelui Ln camera anterioarJ), cataracta posttraumaticJ, subluxarea sau luxarea cristalinului" Ln cazuriextreme pot !etermina c/iar ruptura !e glob ocular, a coroi!ei sau retinei, neuropatie opticJ posttraumaticJ sau

fracturi la nivelul pereIilor orbitei. *cestea sunt urgenIe oftalmologice Ki necesitJ tratament !e specialitateme!ical Ki6sau c/irurgical. 0n!iferent !e mecanismul !e pro!ucere a unui traumatism ocular minor sau sever),

pacientul trebuie sJ se prezinte urgent la un me!ic oftalmolog - Ln teritoriu sau la camera !e gar!J a unui spital cuserviciu !e oftalmologie. #c/iul nu trebuie frecat, apJsat sau ban!ajat compresiv cu materiale nesterile, cel multse poate aplica un pansament steril, lejer Ln caz !e sMngerare. 5e!icul !e specialitate poate aprecia toatecomplicaIiile pro!use Ln urma traumatismului Ki va in!ica tratamentul specific necesar salvJrii ve!erii Ki oc/iului.6.Tr!$m!t"sm$l oc$l!r &enetr!nt cl"n"c! tr!t!ment$l.Smenele !e penetratie a globului ocular !ifera in functie !e faptul cum sa pro!us plaga:la nivelul corneei sau laslerei.erforatia corneei este insotita !e !urere acuta,fotofobie,blefarospazm,lacrimare,tulburarile ve!erii.laga lanivelul sclerei se manifesta prin:culoarea niagra a uveei,corp vitros se prelinge ca un lic/i! semiviscos,/ipotonieoculara pronuntata,/emoftalm partial sau total.laga sclerala mica poate sa ramina ne opservata,mai ales !aca estemascata !e o sufuziune sangvina conjunctivasla,in acest caz /ipotoniea oculara este suspecta.#rice plaga

penetranta a globului ocular este consi!erata grava,!eoarece poate avea loc infectie intracapsulara sau retentia inoc/i a agentului vulnerant.ratamentul:plagile mici si cele intepate se inc/i! spontan si repe!e,iar cele mari vor fisuturate ermetiH sub miHrosHop.ina la vin!ecare plagii ise aplica solutii !izifectante in sacul conjunctival si

pansament steril pe oc/i.aca apar semne !e infectii intraoculare,se a!ministreaza i6m!esensibilizante,antibiotice.ub conjunctiva si retrobulbar antibiotice se aplica impreuna cu corticosteroizi.Se

presHriu reme!ii mi!riatice.

7.O/t!lm"! s"m&!t"c' et"olo"! cl"n"c! tr!t!ment$l "nd"c!+""le &entr$ en$cle!re.%ste o afectiune !eosebit !e

grava, care apare la oc/iul S**#S !upa ce oc/iul congener celalalt) a suferit un traumatism perforant plagi

perforante, intepaturi, interventii c/irurgicale nereusite, corpi straini en!o-oculari etc).

'(


31/33

www.medtorrents.com

oate surveni rapi! !upa traumatismul perforant al celuilalt oc/i sau in timp, acesta mergan! pana la ani si c/iar

zeci !e ani. *pare in urma unui proces inflamator acut al oc/iului traumatizat, afectan! !eci #@0? S**#S.

%tiologia este !e natura necunoscuta, !ar cu mare probabilitate este vorb

oftalmologie - subiectele la examen rezolvate.[conspecte.md]

Documents