subiecte propuse id 2014-2015

8/18/2019 Subiecte Propuse ID 2014-2015

1/11

SUBIECTE PROPUSE

1. No iunea i obiectul dreptului mediuluiț ș

Noţiunea de mediu este considerată ca fiind o noţiune fundamentală şi cuprinzătoareprin care se înţelege lumea vie şi cea neînsufleţită, în principiu, aproape tot ce

înconjoară omul.Noţiunea de mediu stă la baza ecologiei ca ştiinţă, definită de biologica fiind „studiul relaţiilor complexe, directe sau indirecte, dintre animale şi mediul lor organic şi anorganic”.Obiectul dreptului mediului îl reprezintă rela iile sociale ce se nasc în legătură cuțconservarea i dezvoltarea mediului natural i artificial.ș șela iile sociale privind protec ia i dezvoltarea mediului sunt reglementate prin normeț ț șimperative, obligatorii, de la care nu se poate deroga.

2. Func iile dreptului mediuluiț

a.Funcţia de promovare a obiectivelor ecodezvoltării -se realizeaza prin

stimularea unui tip superior de dezvoltare care să îmbine armonios

cerințele unei creșteri ec rapide cu cele ale conservarii și ameliorării

calității natural ale mediului ambient.

b. f ția de protecție .prin lg st prev o serie de dipozitii și norme tehnice

prin a căror respectare să se asigure prevenirea poluării ecărui factor de

mediu, combaterea poluării, precum și înlătuarea efectelor negative pe

care le pot produce produsle și substanțele chimice.

Aceste obiective se realizează prin stabilirea obligaţiilor de instalare şi funcţionare ainstalaţiilor de purificare a gazelor şi epurare a apelor uzate, la parametri proiectaţi, realizareainvestiţiilor intensificarea valorificării substanţelor reziduale utilizabile, creşterea fertilităţiisolurilor, combaterea eroziunii şi degradării fondului forestier, administrarea judicioasă angrăşămintelor c!imice şi pesticidelor etc.

"n acelaşi timp normele privind răspunderea juridică n domeniul ecologic contribuie la prevenirea sau combaterea actelor sau faptelor prin care se aduce atingerea calităţii mediului.

#. Funcţia de organizare şi instituţionalizare a acţiunii sociale în favoarea

rotecţiei şi dezvolt!rii "ediului

#u ajutorul normelor de drept se creează şi perfecţionează n permanenţă structurileorganizatorice necesare gestionării şi administrării problemelor protecţiei şi dezvoltării mediuluiambiant, coordonării acţiunilor desfăşurate la diferite niveluri şi n diverse planuri pentrumplinirea acestui obiectiv vital al contemporaneităţii. "n temeiul acestei funcţii de cale juridică


2/11

se stabilesc şi funcţionează structurile necesare n vederea identificării, analizei, deciziei şinfăptuirii diferitelor măsuri viz$nd soluţionarea problemelor ecologice.

#$Funcţia de ro"ovare şi cooerare internaţional! în do"eniul "ediului

%reptul reprezintă un important factor al cooperării dintre state n vederea armonizării şicoordonării activităţilor naţionale cu cele pe plan regional şi internaţional pentru adoptarea şiimplementarea unor măsuri corespunzătoare potrivit specificului geografic al fiecărui stat. Totodată prin normele juridice se realizează optimizarea şi diversifcareacooperării economice internaţionale, a transerului de tehnologii, a asigurăriiunei asistenţe tehnice, la diversele probleme ale protecţiei şi dezvoltăriicalităţii naturale ale mediului ambiant.

&. 'zvoarele dreptului mediului

!zvorul principal de drept al mediului îl reprezintă legea, urmată în secundar decutumă, precum şi de o serie de mijloace auxiliare "jurisprudenţă, doctrină, dreptcomparat#.

a# $egea % reprezintă dreptul scris "jus scriptum# expresia prin intermediulputerii publice competente în acest sens a unei reguli a unei voinţe formulate pentruviitor şi enunţată într&un text.

$ege % orice regulă juridică scrisă, indiferent de titlul dat actului legislativ"constituţie, cod, tratat internaţional, ordonanţe, regulamente, 'otăr(ri ale guvernuluietc.

b# )onstituţia % este legea fundamentală a ţării, face trimiteri concrete laproblemele mediului.

*in punct de vedere juridic, prevederile constituţionale în materie stabilesc trei

categorii de obligaţii în sarcina statului viz(nd+ & exploatarea raţională „în concordanţă cu interesul naţional-

& refacerea şi ocrotirea mediului, precum şi menţinerea ec'ilibrului ecologic-

/ & crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.0 1ceste obliga ii configurează dreptul fundamental corelativ al cetă enilor laț ț

conservarea si protec ia mediului.ț

c# )odul)a reglementare juridică de ansamblu a unui anumit domeniu, codul răspunde

cel mai bine nevoii de abordare globală a problemelor protecţiei mediului "2x. )odul

3ilvic#. 2laborarea si adoptarea unui cod al mediului stimulează procesul general dereglementare in materie si marc'eaza maturizarea dreptului mediului.

d# $egea propriu&zisă4oate fi izvor al dreptului mediului în măsura în care reglementează relaţiile

sociale privind protecţia, conservarea sau dezvoltarea mediului. eprezintă unul dinizvoarele frecvente ale acestei ramuri de drept.


3/11

e# *ecrete&legi 5n condiţiile în care reglementările fac trimitere la dreptul mediului. 1tunci

constituie izvor de drept al mediului.

f# 1ctele guvernamentale

6uvernul adoptă două categorii de acte+ a# 789:;! "emise pentru organizarea executării legilor#-

b# 8*8N1Nuier# cutuma, sau dreptul creat demoravuri jus moribus constitutum, a avut un important rol de izvor de drept înainteaadoptării codurilor moderne.

i# ?zurile internaţionale

?zuri stabilite într&o regiune sau într&un mediu comercial şi care servesc lacomplectarea ori interpretarea contractelor, pot să se refere şi la obiceiuri, norme saustandarde ecologice folosite.

j# @ijloace auxiliare*intre mijloacele auxiliare, jurisprudenţa doctrina şi dreptul comparat se

regăsesc şi în dreptul mediului.

A# =urisprudenţa "practica judiciară# 5nţeleasă ca dreptul "obiectiv# care se degajă din 'otăr(rile adoptate de

instanţele judecătoreşti, ea are un rol auxiliar "nu de izvor propriu&zis# contribuind la

fixarea şi dezvoltarea reglementărilor existente, ori la stimularea legislatorului şiadoptarea altor legi noi în speţă % "despre mediu#.l# *8)9!N1 % ca operă a teoreticienilor dreptului, are ca funcţie analiza

dreptului pozitiv şi pe această bază, constituirea unui ansamblu coerent şi logic denoţiuni, concepte, date etc.

m# *249?$ )8@4119


4/11

1pariţia şi dezvoltarea de „drepturi ale mediului” în diverse ţări ale lumii, fac indiscutabilstudiul comparativ al acestora. 1numite legi adoptate în anumite state, pot influenţa şiarmoniza şi pac'etul legislativ privind legislaţia de mediu din terţe state. *eoareceimpactul de mediu priveşte concret problema globalizării.

(. )rincipiile dreptului mediului

4rincipiile dreptului mediului sunt acele reguli esenţiale, de maximă aplicabilitate,care stau la baza ramurii de drept. 5n funcţie de amploarea şi influenţa lor asupracontinutului reglementărilor în domeniu, principiile dreptului mediului se clasifică în+principii fundamentale şi principii generale.4rincipiile fundamentale ale dreptului mediului sunt consacrate la toate nivelurileacestuia şi privesc întregul domeniu, constituind structura care îi conferă unitate,coerenţă, stabilitate şi unicitate.

4rincipiile generale sunt consacrate la nivelul dreptului mediului şi domină materiiletradiţionale ale acestuia "dreptul intern, dreptul comunitar, dreptul internaţional# şiexprimă specificul acestora.

)onform 8rdonanţei de urgenţă a 6uvernului nr. BCDEEC privind protecţiamediului "aprobată prin $egea FCDEEF#, principiile şi elementele strategice ce stau labaza reglementării juridice privind protecţia mediului şi a activităţilor practice consacrateasigurării unei dezvoltări durabile sunt+

a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale-b) principiul precauţiei în luarea deciziei-c) principiul acţiunii preventive-d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă-e) principiul „poluatorul plăteşteG-f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului

biogeografic natural-g) utilizarea durabilă a resurselor naturale-h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la

justiţie în probleme de mediu-i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

*. No iunea de drept fundamental al mediuluiț

*repturile i libertă ile fundamentale ale omului constituie o finalitate a întregii activită iș ț țumane, a aceleia demoratice i progresiste. 4roblematica drepturilor i libertă ilor ș ș ț

fundamentale ale omului este reglementată de dreptul constitu ional, în plan intern iț șeste i obiect al reglementărilor de drept interna ional public.ș ț

)onceptul de drept al omului solicită o analiză atentă, el serve te ca un importantșsuport pentru fundamentarea ideii existen ei drepturilor i libertă ilor cetă ene ti.ț ș ț ț ș

)onceptul drepturilor omului are o semniica ie mai largă dec(t acela al drepturilor țcetă ene ti, deoarece drepturile omului sunt drepturi universal valabile, aplicabileț ștuturor, în timp ce drepturile cetă ene ti sunt aplicabile unui anumit grup de oameni, iț ș șanume cetă enii unui stat.ț


5/11

4entru definirea lor trebuie să luăm în considera ie căț +& 3unt drepturi subiective& 3unt drepturi esen iale pentru cetă eniț ț& *atorită importan ei lor sunt înscrise în acte deosebite, cum ar fi declara ii deț ț

drepturi, legi fundamentale

)onsiderăm că o interesantă i completă defini ie este cea care considerăș țdrepturile omului ca fiind acele prerogative conferite de dreptul intern ișrecunoscute de dreptul interna ional fiecărui individ, în raporturile sale cuțcolectivitatea i cu statul, ce dau expresie unor valori sociale fundamentale iș șcare au drept scop satisfacerea unor nevoi umane esen iale i a unor aspira iiț ș țlegitime, în contextul economico-social, politic, cultural i istoric, ale uneișanumite societă iț 1.

5n ceea ce prive te terminologia se poate observa că se folosesc frecventștermenii drept sau libertate. )onstitu ia folose te termenul drept, atunci c(nd consacrăț șdreptul la via ă i la integritate fizică i psi'ică, dreptul la apărare, dreptul la informa ii,ț ș ș țdreptul la învă ătură, dreptul la ocrotirea sănătă ii. *in punct de vedere juridic dreptulț ț

este o libertate, iar libertatea constituie un drept.)a drept subiectiv, orice drept uman fundamental reprezintă o prerogativă conferită delege în baza căreia titularul poate şi uneori c'iar trebuie să adopte o anumită conduită şisă ceară altora desfăşurarea unei conduite adecvate dreptului său, sub sancţiuneaprevăzută de lege, în scopul valorificării unui interes personal, direct, născut şi actual,legitim şi juridic protejat, în acord cu interesul general.

1stfel, referitor la caracterul „personal” al interesului protejat, acesta nu reprezintă unelement esenţial întruc(t protecţia mediului constituie un „obiectiv de interes publicmajor” şi, în această calitate, simpla atingere a mediului afectează deopotrivă intereselefiecărui individ şi ale tuturor.

1ceste particularităţi se reflectă şi în privinţa titularilor dreptului la un mediusănătos şi ec'ilibrat ecologic.

1stfel, din formularea art. /C alin. din )onstituţia om(niei "republicată# acestdrept este recunoscut „oricărei persoane”, în conformitate cu art. C din 8?6 BCDEECprivind protecţia mediului care prevede că statul îl recunoaşte „tuturor persoanelor ” .

itularul dreptului la mediu este fiinţa umană, indiferent de apartenenţa sa laun stat, de rezidenţă, statul civil ş.a., în ipostaza sa de individ "privită ut singuli#,colectivă "popoare, colectivităţi# şi specie între specie. 2xercitarea sa poate avea loc, fie

în mod individual, fie colectiv, un rol important revenind în acest din urmă cazorganizaţiilor neguvernamentale.

!nstrumentele privind garanţiile procedurale ale dreptului la un mediu

sănătos folosesc noţiunea mai largă de "public# $accesul publicului la informaţie,participarea publicului la luarea deci%iei &i accesul 'ustiţiei în probleme de mediu),

înţeleasă ca repre%ent(nd "una sau mai multe persoane fi%ice sau 'uridice &i, înconcordanţă cu legislaţia sau practica naţională, asociaţiile, organi%aţiile saugrupurile acestora# $art. pct.* din +onvenţia de la arhus 1/, art. pct.0 din

1 Năstase drian, Drepturile omului, religie a sfârșitului de secol, !"#$, %ucure&ti,1''(, p. 1)


6/11

irectiva 2234*4+5 a 6arlamentului 5uropean &i a +onsiliului din / ianuarie223).

*eşi în concepţia juridică tradiţională, o persoană nu dob(ndeşte drepturi dec(t în momentul naşterii sale, în privinţa dreptului de a moşteni un mediu de calitateaceasta are o fizionomie proprie. 2l se manifestă, într&o primă etapă, prin îndatorirea

colectivă şi individuală a generaţiilor prezente de a menţine şi a ameliora calitateamediului pe termen lung spre a&l transmite generaţiilor viitoare. *in punct de vedere juridic o importanţă deosebită o prezintă, în acest sens,consacrarea obligaţiei de a lua în calcul şi conservarea naturii pe termen lung, în modviabil. 1ceastă idee este evidentă în cadrul dezvoltării durabile.

3tatul trebuie să&şi asume un rol mai important în sensibilizarea cetăţenilor,deoarece şi în prezent, în societatea rom(nească, educaţia pleacă din cadrul familiei,continuă în cadrul şcolii şi, ulterior este preluată de către societate, iar dacă toateaceste segmente ar funcţiona corespunzător calitatea mediului înconjurător ar creşte înmod simţitor "şi asta la toate nivelele, de la banala aruncare pe stradă a ambalajelor dela alimentele m(ncate sau a resturilor de ţigări, de la „munţii” de reziduuri lăsaţi pe

munte sau în poieni de „turiştii” de ocazie şi p(nă la poluarea făcută de către mijloacelede transport vec'i şi stricate folosite după păgubosul principiu rom(nesc „lasă că mergeşi aşa” sau a întreprinderilor exploatate sălbatic p(nă la distrugerea fizică#.

1şa cum se observă, este vorba de categorii de persoane care au nevoie de oprotecţie şi o îngrijire specială, deoarece fie constituie viitorul ţării "în cazul copiilor şitinerilor#, fie este vorba de persoane defavorizate care trebuie să beneficieze de ajutor pentru a se bucura de condiţia umană. *in această cauză orice degradare a calităţii mediului înconjurător are efectedevastatoare asupra omului, put(nd cauza diferite afecţiuni, mai mult sau mai puţinpericuloase, naşterea copiilor cu diferite malformaţii, unele dintre ele letale sau c'iar moartea unor persoane, ca să nu mai amintim de apariţia unor epidemii care pot ucide

orice fiinţă pe o rază foarte întinsă, de mii sau sute de Ailometrii, pun(nd în pericol însăşi existenţa speciei umane pe acest păm(nt. 1stfel că „lipsa protecţiei mediului înconjurător poate atrage un anumit grad de lipsă asănătăţii publice şi c'iar individuale, o împiedicare a realizării dreptului la ocrotireasănătăţii, care poate atrage restr(ngerea exercitării unor drepturi sau libertăţifundamentale” .

+. aportul dintre dreptul la un mediu sănătos i ec!ilibrat i celelalte drepturi fundamentale aleș șomului

1u fost exprimate păreri, după care, recunoa terea unui drept la un mediu deșcalitate ar veni în contradic ie cu celelalte drepturi fundamentale ale omului. 5n ceea cețprive te aceste concep ii, consacrarea dreptului la mediu adecvat implică uneleș ținterdic ii, obliga ii, condi ionări, pentru exercitarea celorlate drepturi ale omului.ț ț ț

1stfel, drepturile civile i cele politice apar ca fiind mai pu in afectate, în timp ceș țdrepturile de natură socială i economică sunt mult mai influen ate. *intre consecin eleș ț țnegative ale rela iei dreptului mediului cu alte drepturi umane fundamentale amintim %ț


7/11

inciden a negativă asupra libertă ii de mi care, libertă ii de rezisten ă "respectareaț ț ș ț țregulilor de construc ie i ale urbanismului#, dreptul la dezvoltare, dreptul la muncăț ș"uzinele poluante care nu& i încetează activitatea sunt obligate sa î i mute sediul sau saș șinvestească în depoluare#, dreptul la proprietate "amenin at prin instituirea unor servitu iț țlegale viz(nd conservarea mediului, precum în cazul zonelor de protec ie, folosin elor ț ț

specifice#

.!storia drepturilor omului aduce un prim argument în favoarea unor asemeneaconsidera ii. @ultă vreme singulare, drepturile civile i politice au cunoscut concuren aț ș țdrepturilor economice, sociale i culturale, p(nă c(nd necesitatea de a coabita pentrușbinele reciproc a condus la a figura unele l(ngă altele, în două pacte înfră iteț /.

*imensiunea globală a protec iei mediului, prin amploarea manifestării saleț" probleme ecologice % efectul de seră, diminuarea stratului de ozon, poluareatransfrontalieră# i consecin ele pe care le pot avea "se pune în pericol existen a omuluiș ț țca specie# face ca dreptul la un mediu sănătos să reprezinte în primul r(nd un drept alspeciei umane la supravie uire.ț

-. Autoritatea Na ională pentru )rotec ia ediului ca institu ie a dreptului mediuluiț ț ț

1gentia Nationala pentru 4rotectia @ediului este meni ta sa actioneze pentru aasigura populatiei un mediu sanatos în armonie cu dezvoltarea economica sicu progresul social al om(niei. @isiunea agentiei, ca de altfel si a celor 0 deagentii judetene, aflate în subordine directa este de a asigura un mediu maibun în om(nia pentru generatii le prezente si vii toare si realizarea unor

îmbunatatiri majore si cont inue ale cali tati i aerului, solului si apelor. 1gentia Nationala pentru 4rotectia @ediului îsi indepl ineste misiunea prinexercitarea urmatoarelor atributii+• planificarea strategica de mediu-•

monitorizarea factorilor de mediu-• autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului-• implementarea legislatiei si polit ici lor de mediu la nivel national si

local-• raportarile catre 1gentia 2uropeana de @ediu, pe urmatoarele domenii+

calitatea aerului, sc'imbari climatice, arii protejate, contaminarea solului,apa.

2348N31H!$!919!

( #ore *., Consequences des exigences d’un environnement equilibre et sain sur ladenition raportee a la Conference de Strasbourg, +ol. !, aris, 1'-, p. - &i urm;#u/u 0., ntre a și a avea, n 2conomistul, nr. 13(1413((, 1'4(3 dec. 1''-

5 0e6ouar 0.., !e droit a l’environnement dans ses raports avec les autres droitsde l’"omme, n 2nvironnement et droits de l7homme, aris, 8N29:$, 1')-, . ';4'


8/11

• asigurarea suportului te'nic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategii lor si polit ici lor sectoriale de mediu armonizate cuac>uis&ul comunitar si bazate pe conceptul de dezvoltare durabila-

• implementarea legislatiei din domeniul protectiei mediului-• coordonarea activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de

mediu la nivel national, regional si local-• reprezentarea in domeniul protectiei mediului in relati ile interne si

externe, conform mandatului acordat de catre @inisterul @ediului s i3c'imbarilor )limatice-

• autor izarea act iv itat ilor cu impact potential asupra mediului s iasigurarea conformarii cu prevederile legale-

• asigurarea functionarii laboratoarelor nationale de referinta pentru aer,deseuri, zgomot si vibratii, precum si pentru radioactivitate-

• coordonarea realizari i planuri lor de actiune sectoriale si a planuluinational de actiune pentru protectia mediului.

/. 0arda Na ională de ediu ca institu ie a dreptului mediuluiț ț

1 fost înfiin ată prin 76 FIDEE. 4rin 76 /EJDEEC a primit titulatura de 6ardațNa ională de @ediu i a trecut direct în subordinea ministrului mediului i gospodăririiț ș șapelor. 2ste un corp specializat de inspec ie i control, iar comisarii sunt func ionariț ș țpublici cu statut specific care pot lua măsuri de sanc ionare, de suspendareDsistare ațactivită ii ca urmare a poluării i deteriorării mediului sau oentru nerespectareaț școndi iilor impuse prin actele de reglementare i a măsurilor stabilite în notele deț șconstatare i în rapoartele de inspec ie i control.ș ț ș

4rin 76 din J febr EEBprivind organizarea i func ionarea 6N@, a fostș țredefinit statutul juridic al acesteia în sensul că este o institu ie public i func ionează caț ș ț organ de specialitate al administra iei publice central, cu personalitate juridică, finan atăț ț integral de la bugetul de stat, în subordinea autoruită ii publice central pentru protec iaț ț mediului.

1tribu iile 6N@+ța. 5n domeniul protec iei mediuluițb. 5n domeniul controlului 'abitatelor naturale, biodiversită ii i ariilor protejateț ș

. aspunderea civilă delictuală n dreptul mediului

)rin ea se sanctioneaza in g ral o conduita reprobabilă, antisocială, a subeiesctelor dedrept, pers fizice i juridice, care rin faptele lor licite sau ilicite produc pagubeșeleemntelor de mediu sau mediului n ansambul său.3emeiul jur al răsp civile pt prejudicii cauzate mediului este oug 1*4255* priv protectiamediului, care, n art. * ridică al rang de pricipiu caracterul obiectiv al răspunderii pentru prejudiciu


9/11

15. )articularită ile elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale ăn dreptul mediuluiț

)articularită i ale elementelor constitutive ale răsp civile delictuale n dr. ediului6 săv unei faptețilicite, producerea unui prejudiciu, ntre fapta ilicită i prejudiciu să e7ecite un raport deș

cauzalitate, culpa autorului faptei ilicite.

11. Formele răspunderii civile delictuale

1,răsp obiectivă. %at fiind faptul că proba culpei este greu de făcut n cazul prejudiciilor cauzatemai ales prin poliare, datorită naturii diverse a poluan ilor, a caracterului difuz, a modului de răspți remanen ă n lit jur unii autori s au pronun at pt reglamentarea g nerală a răsp pt prejudiciiș ț ț

cauzate mediului, pe baza răsp obiective.

2 , răsp subiectivă4 pt pagube produce mediului se apilcă rar, relcmantul, vitima trebuind sădovedească că i s8a cauzat un prejudiciu real, direct i personal, culpa autorului faptei i raportulș șde cauzalitate ntre faptă i prejudiciu.ș

&, răsp rezultată din tulburările aduce stării de vecinătate. )lec$nd de la adevărul cp via a iț șsocietate impun suportarea unor incovienante normale ce decurg din starea de vecinătate, căe7istă o serie de poluări li daune asmisibile p$nă la o anumită limită, doctrina i pracitca juricidășau considerat cp atunci c$nd acesta limite sunt depă ite se na te dreptul la repara ie prin institu iaș ș ț șrăspunderii civile delictuale. %reptul la despăgubire se fundamentează dpdv juridic pe dreptulfiecăruia de a nu fi prvat, n tot sau n parte, de valaorea unui bun ori unei situa ii li de avantajeleț

pe care le oate avea de acii i nu oe conduita autorului fapteiș

12. ăspunderea pentru prejudicii aduse mediului conform 9:0 1*4255*, republicată, privind protec ia mediuluiț

eglemantare dată prin lg protectiei mediului consacră, la nivel de principiu, caracterul obiectival răspunderii pt prejudiciul adus mediului, independent de culpă i prevede răspunderea solidarășn cazul pluralită ii autorilor;sunt consacrate două pricipii speciale i complementaren materieș șde răspundere i anume6răsp este obiectivă, ăn afara oricărei culpe i răsp solidară n cazulș ș

pluralită ii autorilor ț

1&. ăspunderea contraven ională n dreptul mediuluiț1(. ăspunderea socială i răspunderea penală a ntreprinderii n dreptul mediuluiș1*. ăspunderea persoanelor juridice pentru infrac iuni ecologiceț1+. 'nfrac iuni viz$nd comer ul cu produse c!imice periculoaseț ț1-. 'nfrac iuni privind poluarea produsă de naveț1/. %ezvoltarea durabilă. #oncepte i defini iiș ț


10/11

%ezvoltarea durabilă. #oncepte &i defini/ii'n anii o!annesburg, @ummitul privind dezvoltarea durabila.%ezvoltarea durabila a devenit un obiectiv si al :, incepand cu 1-, cand a fost inclus in3ratatul de la aastric!t, iar in 2551, la summitul de la 0oet!eborg a fost adoptata @trategia de%ezvoltare %urabila a:, careia i8a fost adaugata o dimensiune e7terna la Barcelona in 2552.#efiniţia dezvolt!rii dura&ile formulată prin aportul Brundtland n 1/- este socotită oficială,servind ca bază de raportare dar şi de analize controversate cu privire la obiective, dimensiuni,cerinţe faptice ale realizării ei. @e retin astefelurmatoarele aspecte68 @e consideră, n unanimitate, că introducerea sintagmei dezvoltare durabilă n vocabularuluzual al ştiinţei economice a reprezentat o necesitate obiectivă.8 dezvoltarea durabilă are o puternică încărcătură morală. @e pleacă, aici, de la premisarealistă că, pe zestrea pe care o moşteneşte, fiecare generaţie şi construieşte viitorul. 9r, din punctul acesta de vedere, este de datoria generaţiei actuale, dacă se vrea este o obligaţietestamentară, ca ea să ofere noilor şi viitorilor veniţi cel puţin aceleaşi şanse pe care ea le8amoştenit.8 %ezvoltarea durabilă va deveni tot mai mult o constantă a politicilor economice şi socialeale fiecărui stat . "mprejurări diverse dar obiective impun acest lucru.8 "n str$nsă legătură şi n prelungirea celor menţionate la punctul =c=, merită a fi reţinutcă dezvoltarea durabilă comportă un tratament diferit ca nivel , mod de abordare şinţelegere, te!nologie, resurse la care se poate face apel şi şanse de reuşită. #apătă, altfel spus,sensuri şi semnificaţii diferite funcţie de timp, spaţiu, zonă geografică8 @trict etimologic vorbind, noţiunea de durabil trimite la durată, la un interval de timpndelungat .#eea ce pare a fi punctul forte n sprijinul definiţiei dezvoltării durabile ţinteşte spreanatomia internă a fenomenului. @e vrea, pe scurt, a se asigura o ascendenţă a calităţii ndefavoarea creşterii cantităţii bunurilor produse şi consumate.8 Atenţie merită şi constatarea că abordarea şi tematizarea fenomenului cu numeledezvoltare durabilă s8a făcut şi se face de pe poziţii predominant economice


11/11

8 3ot de un tratament privilegiat, n economia teoriei cu privire la dezvoltarea durabilă, se bucură mediul şi politica de mediu. #adenţa degradării ecosferei oferă singură e7plicaţie naceasta directie.8 #onotaţia termenului ca şi anatomia internă a fenomenului dezvoltării durabile suntinfluenţate şi de"specialitatea" celor care8şi consumă energia şi talentul pe această temă. Astfel,

pentru biologi şi ecologişti, importante sunt resursele şi mediul natural. Economiştii, n sc!imb,şi a7ează cercetarea pe costuri şi preţuri; sunt de acord că nu poate fi acceptată o dezvoltare cucosturi de mediu foarte ridicate, dar, n acelaşi timp, uz$nd de logica pieţei, rezolvă problema cuo piruetă; nutresc convingerea că de ndată ce o resursă costă prea scump din cauza internalizăriicosturilor de mediu, semnalul pieţei, prin intermediul preţului, va fi acela ca respectiva resursă săfie nlocuită.8 %eşi s8ar dori să nu fie aşa, fenomenul dezvoltării durabile a avut şi are tot mai multo încărcătură politică. %acă acest lucru este benefic sau nu răm$ne o c!estiune discutabilă. steindubitabil că puritatea aerului sau a apei nseamnă acelaşi lucru n #uba lui Fidel #astro şi nFranţa lui >acCues #!irac după cum smogul face la fel de rău londonezului ca şi moscovitului.

1. )oluarea mediului. #lasificarea tipurilor de poluare(3.9rganiza ia Na iunilor :nite i mediul nconjurător.ț ț ș

subiecte propuse id 2014-2015

Documents