SUBIECTE PROPUSE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA SESIUNEA IULIE 2016 PROGRAMUL DE STUDII FINANTE SI BANCI

1. Pe baza urmatoarelor date:

- mld um - Indicatori \anii 2009 2011 - cheltuieli de personal 42 100 43 700 - cheltuieli de capital 9 800 10 500 - subventii 21 400 23 900 - transferuri 8 400 6 800 - cheltuieli materiale si servicii 37 300 39 600 - PIB 203 700 211 300 Sa se calculeze: 1) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2011 fata de 2009; 2) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2011; 3) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB. a. 1) 4 200 mld um; 2) 7,34%; 3) 0,778;b. 1) 2 900 mld um; 2) 6,38%; 3) 1,957; c. 1) 9 480 mld um; 2) 8,17%; 3) 0,913 d. 1) 4 800 mld um; 2) 8,43%; 3) 1,239 e. 1) 6 780 mld um; 2) 5,89%; 3) 1,489.

2. . Pe baza urmatoarelor date: - mld um - Indicatori \anii 2009 2011- cheltuieli de personal 325 850 386 400 - cheltuieli de capital 132 450 115 870 - subventii 235 750 263 480 - transferuri 76 300 71 800 - cheltuieli materiale si servicii 185 900 248 800 - PIB 1 750 870 1 895 480 Sa se calculeze: A) modificarea relativa a cheltuielilor curente in anul 2011 fata de 2009; B) ponderea cheltuielilor materiale si servicii in cadrul cheltuielilor curente in anul 2011; C) coeficientul de devansare a cheltuielilor publice totale in raport cu PIB. Variante de raspuns: a. A) 241 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778; b. A) 124 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,357; c. A) 1,04; B) 27,01 %; C) 0,913; d. A) 1, 04; B) 29,84 %; C) 1,647; e. A) 0,18; B) 25,64 %; C)1,048.

3. Pe baza urmatoarelor date: - mld um - Indicatori \anii 2008 2011 - cheltuieli de personal 262 300 259 600- cheltuieli de capital 132 900 121 700 - subveniii 87 300 73 500 - transferuri 178 500 195 300 - cheltuieli materiale si servicii 213 800 243 500

- PIB 1 712 500 1 810 890 Sa se calculeze: A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2011 fata de 2008; B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2011; C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB. a. A) 41 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778; b. A) 24 900 mld um; B) 16,38%; C) 1,357;c. A) 30 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,374; d. A) 46 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647 e. A) 14 780 mld um; B) 11,89%; C)1,289

4. Pe baza urmatoarelor date: - mld um - Indicatori \ anii 2001 2011 - cheltuieli de personal 42 100 72 800 - cheltuieli de capital 9 800 15 600 - subventii 8 400 9 850 - transferuri 21 400 47 500 - cheltuieli materiale si servicii 37 300 67 350 - PIB 209 800 398 870 Sa se calculeze: A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2011 fata de 2001; B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2011; C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB. Variante de raspuns: a. A) 71 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,578; b. A) 88 300 mld um; B) 7,32%; C) 0,877; c. A) 47 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,874; d. A) 86 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,347; e. A) 94 780 mld um; B) 11,89%; C) 1,189.

5. Pe baza urmatoarelor date: Indicatori mld um - cheltuieli de personal (an curent) 180 710 - cheltuieli materiale si servicii (an curent) 210 370 - cheltuieli de capital (an curent) 89 410 - subventii (an curent) 84 860 - transferuri (an curent) 152 470 - dobanzi la datoria publica (an curent) 4 800 - PIB (an curent) 1 138 500 - cheltuieli bugetare totale in anul anterior 708 500 - PIB (an anterior) 1 010 870 Sa se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent); B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior; C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB. Variante de raspuns:

a. A) 28,54%; B) 14 120 mld um; C) 0,906; b. A) 24,67%; B) 15 948 mld um; C) 1,572; c. A) 21,34%; B) 16 835 mld um; C) 0,953; d. A) 27,01%; B) 13 180 mld um; C) 0,913; e. A) 32,64%, B) 12 572 mld um; C) 0,849.

6. Pe baza următoarelor date: Indicatori mld um - cheltuieli de personal (an curent) 512 610 - cheltuieli materiale si servicii (an curent) 622 900 - cheltuieli de capital (an curent) 210 600 - subventii (an curent) 118 500 - transferuri (an curent) 380 600 - dobanzi la datoria publica (an curent) 83 510 - PIB (an curent) 1 984 840 - cheltuieli bugetare totale in anul anterior 1 872 500 - PIB (an anterior) 1 735 060 Sa se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal in cadrul cheltuielilor curente (in anul curent); B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in anul curent fata de anul anterior; C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fata de cresterea PIB. Variante de raspuns: a. A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906; b. A) 27,14%; B) 59 600mld um; C) 1,008; c. A) 31,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953; d. A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 1,278; e. A) 29,84%; B) 56 220 mld um; C) 0,900.

7. . Pe baza urmatoarelor date: - mil um - - cheltuielile bugetului central (an curent) 696 215 - cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent) 246 100 - cheltuielile bugetelor locale (an curent) 163 410 - transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent) 19 300 - PIB (an curent) 2 618 260 - PIB in anul anterior 2 498 000 - cheltuielile bugetului public national in anul anterior 912 580 - numar locuitori in anul curent 24 mil loc - numar locuitori in anul anterior 22 mil loc Sa se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB; B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata dea anul anterior; C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB. Variante de raspuns: a. A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832; b. A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808; c. A) 41,49%; B) 3 786,80 lei/loc; C) 1,136; d. A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;

e. A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,997.

8. Pe baza urmatoarelor date: - mil um - - cheltuielile bugetului central (an curent) 1 218 490 - cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent) 483 200 - cheltuielile bugetelor locale (an curent) 310 500 - transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent) 39 200 - PIB (an curent) 4 284 600 - PIB in anul anterior 4 015 100 - cheltuielile bugetului public national in anul anterior 1 816 600 - numar locuitori in anul curent 42,6 mil loc - numar locuitori in anul anterior 40,2 mil loc Sa se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB; B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata de anul anterior; C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB. Variante de raspuns: a. A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832; b. A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808; c. A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136; d. A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478; e. A) 46,05%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018.

9. Pe baza urmăatoarelor date: - mil um - - cheltuielile bugetului central (an curent) 1 395 150 - cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent) 512 100 - cheltuielile bugetelor locale (an curent) 405 000 - transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent) 48 600 - PIB (an curent) 4 862 600 - PIB in anul anterior 4 584 100 - cheltuielile bugetului public national in anul anterior 2 013 000 - numar locuitori in anul curent 36 mil loc - numar locuitori in anul anterior 33,8 mil loc Sa se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB; B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata de anul anterior; C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB. Variante de raspuns: a. A) 53,55%; B) - 598,15 lei/loc; C) 0,832; b. A) 46,55%; B) 3 322,96 lei/loc; C) 1,060; c. A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136; d. A) 47,87%; B) - 960,75 lei/loc; C) 1,478; e. A) 49,98%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018.

10. Pe baza urmatoarelor date:

- cheltuielile bugetului central…………………………….. .. 895 350 mld um - cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat……….....245 700 mld um - cheltuielile bugetelor locale…………………….......………175 450 mld um - transferuri intre bugetul central si bugetele locale…………22 900 mld um - PIB in anul curent……….…………………………….......2 205 500 mld um - PIB in anul anterior……………………………………......2 193 660 mld um - cheltuielile bugetului public national in anul anterior…... 1 169 600 mld um - numar locuitori in anul curent…..……………………..…..…..….38 mil loc - numar locuitori in anul anterior…………………………….....…..37,2 mil loc

Sa se calculeze:

A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB, pentru anul curent. B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor, in anul curent fata de anul anterior. C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public national fata de PIB. Variante de raspuns: a. A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: 0,859 b. A: 58,65%; B: 2,601 mil um / loc; C: 1,100 c. A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C: 1,259 d. A: 45,76%; B: 1,872 mil um / loc; C: 0,904 e. A: 60,47%; B:2,285 mil um / loc; C: 1,493

11. Pe baza urmatoarelor date: - cheltuieli de personal……………………………….........….35 870 mld um - cheltuieli materiale şi servicii…………………..........………41 690 mld um - cheltuieli de capital……………………………..........………18 750 mld um - subventii……………………………………...............………19 875 mld um - transferuri……………………………………...........………..31 650 mld um - PIB………………………………………………............…...239 680 mld um - cheltuieli bugetare totale in perioada anterioara….......…..146 890 mld um - PIB în perioada anterioara…………………………............238 640 mld um

Sa se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal in grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare totale in perioada curenta fata de perioada anterioara C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare fata de cresterea PIB a. A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002 b. A: 22,69%; B: 228 mld um; C: 0,873 c. A: 32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295 d. A: 45,76%; B: 1,872 mil um ; C: 0,904 e. A: 60,47%; B:2,285 mil um ; C: 1,493

12. Pe baza urmatoarelor date: - cheltuieli pentru ordine publica si siguranta nationala………39 550 mld um - cheltuieli pentru invatamant………………………….……….43 690 mld um - cheltuieli pentru sanatate……………………………….…….38 480 mld um - cheltuieli pentru transport si comunicatii…………….………36 420 mld um - cheltuieli pentru protectie sociala…………………….……..128 360 mld um - cheltuieli pentru aparare……………………………….……...55 670 mld um - cheltuieli pentru agricultura………………………………..….25 990 mld um

- cheltuieli pentru industrie…………………………………..…..9 590 mld um - cheltuieli pentru dobanzi la datoria publica…………….…...15 880 mld um - alte cheltuieli bugetare…………………………………….....41 500 mld um - PIB in perioada curenta.……………………………….....1 081 470 mld um - cheltuieli bugetare totale din anul anterior……..….….…...429 810 mld um - PIB în perioada anterioară……………………………….....995 830 mld um - cheltuieli economice în perioada anterioară………………..87 130 mld um

Sa se calculeze: A) ponderea cheltuielilor cu protectia sociala in cadrul cheltuielilor social-culturale. B) modificarea relativa a cheltuielilor economice in perioada curenta fata de perioada anterioara C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB. Variante de raspuns: a. A: 67,79%; B: 1,94; C: 1,402 b. A: 52,69%; B: 1,28; C: 0,873 c. A: 60,97%; B: 0,83; C: 0,144 d. A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904 e. A: 60,47%; B: 0,28; C: 1,493

13. Pe baza urmatoarelor date: - impozit pe profit……………………………..…...........327 880 mld um - accize………………………………………….............198 640 mld um - impozit pe venitul global……………………..........….578 380 mld um - TVA…………………………………………..…...........452 890 mld um - venituri din capital……………………………...........….68 830 mld um - taxe vamale…………………………………........…....168 490 mld um - venituri nefiscale……………………………..............…93 470 mld um - alte impozite directe………………………….......….....86 990 mld um - alte impozite indirecte……………………...........…....111 450 mld um - PIB in perioada curenta………………………..........5 128 750 mld um - venituri din capital in perioada anterioara……..….........35 500 mld um - venituri publice totale in perioada anterioara….........2 028 840 mld um - PIB in perioada anterioara…………………..........….4 870 500 mld um - impozite indirecte in perioada anterioara……......…....875 340 mld um

Sa se calculeze: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale B) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in perioada curenta fata de perioada anterioara C) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB Variante de răspuns: a. A: 27,79%; B: 2,45 pp; C: 1,072 b. A: 42,69%; B: 0,28 pp; C: 0,973 c. A: 51,60%; B: 1,55 pp; C: 1,209 d. A: 45,76%; B: 1,87pp; C: 0,904 e. A: 60,47%; B:2,85 pp; C: 1,493

14. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei : -mld um-

Impozite directe (an curent) 525330 Accize (an curent) 95200 TVA (an curent) 117850 Alte impozite indirecte (an curent) 725200 Venituri nefiscale (an curent) 185730

Venituri fiscale (an anterior) 1110490 Venituri curente (an anterior) 1475200 PIB (an curent) 4970200 PIB (an anterior) 4750600

Sa se calculeze : A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul anterior ; B) modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent) fata de

veniturile curente ale peroadei anterioare ; C) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in PIB-ul aceluiasi an

a. A: 16,25% ; B : -11620 mld um ; C :14,60% b. A: 6,07% ; B: 174110 mld um ; C:18,88% c. A: 8,90% ; B: 225770 mld um ; C : 18,90% d. A : 11,21% ; B: 257407 mld um ; C : 29,45% e. A : 5,24% ; B: 194325 mld um ; C: 23,38%

15. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei pt anul 2011 (date ipotetice) :

-mld um- Impozitul pe profit 2536 Impozit pe salarii 600 Impozit pe venit 3156Accize 1524 Venituri din capital 146 TVA 985 Taxe vamale 1245 Venituri nefiscale 2175 PIB 69875

Calculati : A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2011 ; B) ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice ; C) ponderea veniturilor nefiscale in PIB.

a. A : 9207 mld lei ; B: 19,00 % ; C: 3,11% b. A : 9112 mld lei ; B: 17,80% ; C: 3,11 % c. A: 11236 mld lei ; B: 25,59 % ; C: 3,11 % d. A: 10046 mld lei ; B: 43,60 % ; C: 3,11 % e. A: 12221 mld lei ; B: 30,35 % ; C: 3,11 %

16. Pe baza urmatoarelor date: -mld um- (date ipotetice)

Impozit pe profit 327 880 Accize 198 640

Impozit pe venit 578 380 TVA 452 890

Venituri din capital 68 830 Taxe vamale 168 490

Venituri nefiscale 93 470 Alte impozite directe 86 990

Alte impozite indirecte 111 450 PIB in perioada curenta 5 128 750

Venituri din capital in perioada anterioara

35 500

Venituri publice totale in perioada anterioara

2 028 840

PIB in perioada anterioara 4 870 500 Impozite indirecte in perioada anterioara 875 340

Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale;

B) cuantumul impozitelor indirecte in perioada curenta; C) modificarea absoluta a impozitelor indirecte din perioada curenta fata de

perioada anterioara.

a. A: 51,60%; B: 931 470 mld um; C: 56 130 mld um b. A: 27, 79%; B: 820 020 mld um; C: - 55 320 mld um c. A: 42,69%; B: 762 980 mld um; C:- 112 360 mld um d. A: 45,76%; B: 931 470 mld um; C:-56 130 mld um

17. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: -mld um-

INDICATORI ANUL 2010 ANUL 2011 Impozitul pe profit 11 500 25 360

Impozitul pe salarii 4 950 6 000 Impozit pe venit 25 300 31 560 Accize 13 500 15 240 Venituri din capital 1 300 1 460 TVA 8 750 9 850 Taxe vamale 11 560 12 450 chirii 3 320 4 650 PIB 575 600 698 750

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2011 fata de anul 2010;

B) cuantumul impozitelor directe in anul 2011; C) modificarea relativa a veniturilor fiscale in anul 2011 fata de anul 2010

a. A: 21 580 mld um; B: 31 360 mld um; C: 1,27 b. A: 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: 1,33 c. A: 20 230 mld um; B: 67 560 mld um; C: 1,45 d. A: - 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: 1,33

18. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um- (date ipotetice) INDICATORI PERIOADA DE BAZA PERIOADA CURENTA

Venituri fiscale 56 250 74 890 Venituri nefiscale 23 450 26 880 Venituri din capital 4 350 5 425 PIB 575 800 685 900

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta fata de perioada anterioara;

B) ponderea veniturilor fiscale in venituri publice totale in perioada de baza; C) cuantumul veniturilor curente in perioada de baza.

a. A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 195 mld um b. A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: 79 700 mld um c. A: 1075 mld um; B: 66,92%; C: 79 700 mld um d. A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84 050 mld um e. A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101 770 mld um

19. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: -mld um-

INDICATORI ANUL 2010 ANUL 2011

Impozitul pe profit 11 500 25 360 Impozitul pe salarii 4 950 6 000 Impozit pe venit 25 300 31 560 Accize 13 500 15 240 Venituri din capital 1 300 1 460 TVA 8 750 9 850 Taxe vamale 11 560 12 450 chirii 3 320 4 650 PIB 575 600 698 750

Calculati: A) modificarea relativa a veniturilor publice totale in anul 2011 fata de anul

2010; B) ponderea veniturilor din capital in venituri publice totale in anul 2011; C) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB.

a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370 b. A:1,33; B: 1,37 %; C:0,516 c. A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C: 1,209 d. A:1,66; B: 2,35%; C: 0,406 e. A:0,96; B: 1,37%; C: 1,302

20. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: -mld um-

INDICATORI ANUL 2010 ANUL 2011

Impozitul pe profit 11 500 25 360 Impozitul pe salarii 4 950 6 000 Impozit pe venit 25 300 31 560 Accize 13 500 15 240 Venituri din capital 1 300 1 460 TVA 8 750 9 850 Taxe vamale 11 560 12 450 chirii 3 320 4 650 PIB 575 600 698 750

Calculati: A) modificarea absoluta a a veniturilor publice curente in anul 2011 fata de

anul 2010; B) ponderea TVAin cadrul veniturilor fiscale in anul 2011; C) coeficientul de corelare a veniturilor fiscale in raport cu PIB.

a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370 b. A:1,33; B: 1,37 %; C:0,516 c. A: 26 230 mld um; B: 9,80 %; C: 1,095 d. A:1,66; B: 2,35%; C: 0,406 e. A:0,96; B: 1,37%; C: 1,302

21. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: -mld um-

INDICATORI ANUL 2010 ANUL 2011

Impozitul pe profit 11 500 25 360 Impozitul pe salarii 4 950 6 000 Impozit pe venit 25 300 31 560 Accize 13 500 15 240 Venituri din capital 1 300 1 460 TVA 8 750 9 850 Taxe vamale 11 560 12 450 chirii 3 320 4 650 PIB 575 600 698 750

Calculati: A) modificarea relativa a veniturilor fiscale B) ponderea veniturilor din chirii in venituri curente in anul 2011;

C) elasticitatea veniturilor fiscale in raport cu PIB. a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370 b. A:1,33; B: 1,37 %; C:0,516 c. A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C: 1,209 d. A:1,33; B: 5,90%; C: 1,540 e. A:0,96; B: 1,37%; C: 1,302

22. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei: -mld um-

INDICATORI ANUL 2010 ANUL 2011

Impozitul pe profit 11 500 25 360 Impozitul pe salarii 4 950 6 000 Impozit pe venit 25 300 31 560 Accize 11 560 12 450 Venituri din capital 1 300 1 460 TVA 13 500 15 240 Taxe vamale 8 750 9850 chirii 3 320 4 650 PIB 175 600 298 750

Calculati: A) modificarea relativa a impozitelor indirecte B) modificarea absoluta a ratei presuiunii fiscale ;

C) coeficientul de corelare a veniturilor fiscale . a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370 b. A:1,33; B: 1,3 pp; C:0,516 c. A: 1,1; B: - 9,4 pp; C: 0,781 d. A:1,33; B: -5,9 pp; C: 1,540 e. A:0,96; B: -1,3 pp ; C: 1,302

23. Dintre următoarele enunţuri, care coincid(e) cu rolul finanţelor publice? 1) alocativ; 2) redistributiv; 3) de reglare; 4) de echitate orizontală şi verticală; 5) de neutralitate.

a. 1+2+4 b. 1+3+4 c. 2+3+4

d. 1+2+3 e. 2+3+5

24. Noile abordari liberale privind finantele publice includ: 1) economia de oferta; 2) doctrina interventionista; 3) doctrina referitoare la statul-jandarm; 4) scoala optiunilor colective; 5) scoala libertariana; 6) monetarismul.

a. 1+2+3+4 b. 2+4+5+6 c. 1+4+5+6 d. 1+2+5+6 e. 2+3+4+5

25. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale deficitului bugetar?

a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia b. cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare

acoperirii deficitului c. intră în competiţie cu creditul particular (fenomenul de evicţiune) şi se opune investiţiilor

private, încetinind ritmul creşterii economice d. distribuirea între generaţii a beneficiilor şi costurilor acestuia e. repudierea creditului public

26. Despre relatiile financiare publice se poate afirma ca:

1) reflecta un transfer de valoare; 2) se realizeaza cu titlu definitiv; 3) se realizeaza cu o contraprestatie directa si imediata; 4) au loc fara contraprestatie directa si imediata; 5) trasnsferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice are caracterul

de transfer de putere de cumparare.

a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+3+4+5 d. 1+2+4+5 e. 1+2+3+5

27. Corespunzator functiei de distribuire a finantelor publice, enuntata de Richard si Peggy Musgrave, prin politica fiscala si bugetara a statului se urmaresc obiective ca:

a. obtinerea unui grad acceptabil al stabilitatii preturilor; b. atingerea unei mai mari ocupari a fortei de munca; c. realizarea unei situatii mai solide a balantei de plati; d. inregistrarea unei rate sporite a cresterii economice; e. nici unul dintre cele 4 enunturi;

28. Consolidarea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public; b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat în

incapacitate de plata; c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu

inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare;d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in incapacitate de

plata; e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou

imprumut cu o dobanda mai redusa.

29. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta: a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui nou

imprumut cu o dobanda mai redusa;b. o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital; c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu inscrisuri

ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de rambursare; d. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu se afla in

incapacitate de plata; e. nici una dintre cele 4 afirmatii nu este adevarata.

30. Intre indicatorii privind dinamica veniturilor si cheltuielilor publice, nu se numara:

a. elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brutb. elasticitatea veniturilor fiscale in raport cu produsul intern brut c. coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut d. cheltuieli publice medii, ce revin pe un locuitor e. coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor publice fată de cresterea

produsului intern brut

31. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut este falsa ? a. masoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut b. poate lua valorile: e<1; e=1; e>1 c. poate lua doar valorile: e<1 si e>1 d. in formula sa de calculul intra modificarea cheltuielilor publice in perioada curenta (1) fata de

perioada de baza (0) e. in formula sa de calculul intra modificarea produsului intern brut in perioada curenta (1) fata

de perioada de baza (0)

32. Care dintre urmatorii indicatori intra în categoria celor de analiza a structurii veniturilor fiscale? a. ponderea veniturilor fiscale in produsul intern brut b. ponderea impozitului pe profit in produsul intern brut c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor financiare publice d. ponderea impozitului pe profit in cadrul veniturilor fiscale e. toti cei 4 indicatori

33. Cu ajutorul ponderilor fiecarei grupe de venit public in total si în special a ponderilor fiecarui venit fiscal in total venituri fiscale, se poate interpreta: a. politica fiscala a statului b. politica monetara a statului c. evolutia veniturilor fiscale in raport cu produsul intern brut

d. politica privind cheltuielile publice e. nici una dintre cele 4 politici

34. Dinamica resurselor financiare publice exprima: a. nivelul resurselor financiare publice totale ai al diferitelor categorii de venituri b. modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora de la o perioadă de timp la altac. greutatea specifica a categoriei de venituri publice in totalul veniturilor publice d. toate enunturile sunt adevarate e. nici unul dintre enunturi nu este adevarat

35. Printre indicatorii de analiza a dinamicii veniturilor publice nu se numara: a. modificarea ponderii veniturilor publice in produsul intern brutb. modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor c. coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut d. ponderea fiecarei categorii de venituri publice in total e. elasticitatea veniturilor publice in raport cu produsul intern brut.

36. Transpunerea grafica a corelatiei dintre volumul veniturilor fiscale si nivelul ratei fiscalitatii, apartine lui: a. John Maynard Keynes b. Arthur Laffer c. Adam Smith d. David Ricardo e. Richard si Peggy Musgrave

37. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre factorii care influenteaza marimea presiunii fiscale? a. nivelul de dezvoltare a economiei b. eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite c. gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor d. riscul de inflatie prin fiscalitate e. nici unul dintre cele 4 enunturi

38. Selectati dintre urmatoarele enunturi factorii care influenteaza marimea presiunii fiscale. 1) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice 2) nivelul de dezvoltare a economiei 3) marimea datoriei publice 4) riscul de inflatie prin fiscalitate 5) scaderea efortului productiv 6) eficienta cu care se utilizează cheltuielile publice finantate prin impozite 7) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor

a. 1+3+4+5+7 b. 1+2+3+6+7 c. 2+3+4+6+7 d. 2+3+4+5+6 e. 1+4+5+6+7

39. Dintre urmatoarele enunturi, selectati efectele cresterii presiunii fiscale peste nivelul optim.

1) necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice 2) nivelul de dezvoltare a economiei 3) marimea datoriei publice 4) riscul de inflatie prin fiscalitate 5) scaderea efortului productiv 6) eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite 7) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor 8) frauda si evaziunea fiscală

9) reducerea competitivitatii pe plan international a. 1+3+4+8 b. 2+3+6+7 c. 2+4+6+7 d. 2+3+5+6 e. 4+5+8+9

40. Imprumuturile de stat determina operatiuni în legatura cu: a. plasarea acestora pe piata b. modificarea ratei dobanzii si/sau a termenului de rambursare c. amortizarea creditului public d. nici una dintre cele 3 operatiuni e. toate cele 3 operatiuni

41. Dintre urmatoarele enunturi, selectati modalitatile de plasare a creditului public. 1) subscriere publica 2) prin intermediul unor consortii bancare 3) amortizarea creditului public 4) repudierea obligatiilor financiare legate de creditul public 5) vanzare la Bursa de Valori

a. 1+3+4 b. 2+3+5 c. 2+3+4 d. 1+2+5 e. 1+4+5

42. Care dintre urmatoarele enunturi corespund argumentelor care sustin ca descentralizarea conduce la realizarea dezvoltarii economice locale?

1) favorizeaza o mai buna organizare si adaptare a serviciilor publice la nevoile utilizatorilor (colectivitatilor locale);

2) favorizeaza combaterea fraudei si evaziunii fiscale; 3) ofera posibilitatea introducerii tehnicii moderne de calcul; 4) ofera decidentilor modalitati de comunicare mult mai accesibile; 5) tine cont de diversitatea situatiilor, concomitent cu luarea in considerare a

riscului de accentuare a inegalitatilor dintre diferite zone ale tarii si cu mentinerea viziunii de ansamblu asupra teritoriului national.

a. 1+2+3 b. 1+4+5 c. 2+3+4 d. 3+4+5 e. 2+4+5

43. “Reprezinta un ansamblu de masuri prin care are loc divizarea luarii deciziilor economice si financiare intre manageri aflati la niveluri administrative diferite, in scopul asigurarii dezvoltarii economico-sociale a tuturor regiunilor, printr-o buna repartizare a resurselor financiare, materiale si de forta de munca.” Enuntul este definitia unuia dintre enunturile de mai jos. Care este raspunsul corect? a. parteneriatul public-privat b. dezvoltarea economică locală c. descentralizarea colectivităţilor locale d. tutela e. autonomia limitată

44. Conform carui tip de autonomie, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale. a. autonomiei limitate b. autonomiei complete c. tutelei d. tuturor celor trei tipuri de organizare locala e. nici unuia dintre enunturi

45. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta un suport pentru autonomia administrativa a autoritatilor locale si depinde de aspecte cum sunt: independenta deplina sau partială in formarea veniturilor; asigurarea echilibrului bugetar si respectiv, gestionarea excedentului sau deficitului bugetar anual; competenta atribuita pentru contractarea si gestionarea imprumuturilor publice; competenta organelor locale de a introduce impozite si taxe locale? a. autonomia limitata b. autonoma completa c. autonomia financiara d. cadrul european e. Camerele de Comert si Industrie

46. Care dintre urmatoarele enunturi se clasifica, din punctul de vedere al dreptului administrativ, in: autonomie limitata, autonomie completa si tutela? a. modalitatile de finantare a dezvoltarii economice locale b. obiectivele dezvoltarii economice locale c. tipurile de regiuni d. principalele tipuri de organizare locala e. tipurile de dezvoltare economica locala

47. Stabilirea minimului neimpozabil reprezinta o conditie a respectarii principiului de: a. politica financiara b. echitate fiscala c. pricipiilor social-politice d. principiilor de politica economica e. a tuturor principiilor mentionate

48. Faptul ca dinamica impozitului o devanseaza pe cea a materiei impozabile, reprezinta o caracteristica a impozitelor: a. in suma fixa b. in cote proportionale c. in cote progresive d. a tuturor celor 3 tipuri de impozite

e. a nici unuia dintre cele 3 tipuri de impozite

49. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde conditiilor de obtinere a unui randament ridicat al impozitelor? a. impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si

juridice care obtin venituri din aceeasi sursa, detin acelasi gen de averi sau procura aceleasi grupe de produse;

b. cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse

c. sa poata fi adaptat in permanenta la necesitatea de procurare a veniturilor statului d. sa nu existe posibilitati de sustragere a materiei impozabile de la impozitare e. nici unul dintre cele 4 enunturi

50. Care dintre urmatoarele enunturi nu este vizat la respectarea principiilor de politica financiara (ca principiu al impunerii)? a. stabilitate b. elasticitate c. randament fiscal ridicat d. echitate fiscala e. nici unul dintre cele 4 enunturi

51. Pentru a raspunde principiilor de politica financiara, impozitele trebuie sa aiba anumite caracteristici. Care este aspectul care vizeaza mentinerea unui randament fiscal constant de-a lungul intregului ciclu economic, astfel ca un impozit sa nu inregistreze fluctuatii importante odata cu sporirea sau reducerea volumului activitatii (productie, comerţ) sau al veniturilor din perioadele de avant sau criza economica? a. elasticitatea b. randamentul fiscal ridicat c. utilizarea impozitului ca instrument de politica economica d. stabilitatea e. echitatea fiscala

52. Necesitatea unor cheltuieli ale administratiei fiscale reduse in legatura cu stabilirea materiei impozabile, cu perceperea si calcularea impozitelor, reprezinta o conditie de realizare a: a. principiului de politica economica b. respectarii echitatii fiscale c. respectarii principiului certitudinii incasarii impozitului d. respectarii principiului comoditatii e. obtinerii unui randament fiscal ridicat

53. Unul dintre enunturile de mai jos nu se numara printre criteriile de clasificare a impozitelor. Care este acela? a. scopul urmarit b. trasaturi de forma si fond c. frecventa încasarii d. elementele impozitului e. cota aplicata

54. Daca PIB in anul 2011 avea valoare de 4870500 mld um, iar valoarea veniturilor publice atingea 2410850 mld um, ponderea veniturilor publice in PIB avea valoarea de :

a. 29,38% b. 37,39% c. 49,50% d. 54,23% e. 42, 69%

55. Daca veniturile fiscale ale anului 2011 ating suma de 1450 mld, PIB-ul aferent aceluiasi an este de 3455 mld lei, atunci rata fiscalitatii are valoarea de : a. 31,87 % ; b. 41,97 % ; c. 29,27% ; d. 51,47% ; e. 51,92% ;

56. Daca rata fiscalitatii este de 40 %, veniturile fiscale au valoarea de 1220 mld lei, atunci PIB-ul atinge suma de : a. 2060 mld lei ; b. 3050 mld lei ; c. 2250 mld lei ; d. 2050 mld lei ; e. 3150 mld lei

57. In anul 2010 cheltuielile publice erau 37300 mld um iar PIB-ul avea o valoare de 203500 mld um. In conditiile in care, in anul 2011, are loc o crestere a cheltuielilor publice cu 15% si o crestere a PIB cu 25%, coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cresterea cheltuielilor publice (k) are valoarea : a. 5,506 b. 1,121 c. 0,920 d. 0,189 e. 4,743

58. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2011 suma de 895350 mld um, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat erau 245700 mld um, veniturle bugetelor societatilor de asigurari 2205100 mld um, veniturile bugetelelor locale erau 512100 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de somaj 483200, atunci veniturile bugetului public national erau : a. 3100450 mld um ; b. 1241000 mld um ; c. 1378550 mld um ; d. 2136350 mld um ; e. 1653150 mld um.

59. Conform afirmatiilor carei perioade din evolutia finantelor publice, extinderea interventiilor economice si sociale ale statului conduce la excese de cheltuieli publice si prelevari obligatorii, avand efecte negative asupra economisirii si investitiei, reprezentand o frana a activitatii economice: a. statul jandarm; b. statul providenta; c. monetarismul; d. economia de oferta;

e. scoala optiunilor colective

60. Curentul de gandire reprezentat de Scoala libertariana era caracterizat prin: a. existenta unui “stat minimal”; b. era considerata ramura cea mai radicala a liberalismului; c. se pronunta pentru reducerea cheltuieilor publice, considerand ca trebuie

incurajata mai degraba oferta si nu cererea; d. toate afirmatiile enuntate; e. nici una dintre afirmatii

61. Ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg, desemneaza: a. bugetele autonome; b. bugetul general consolidat; c. bugetele extraordinare; d. bugetul public national; e. bugetele plurianuale.

61. Operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre doua bugete componente ale bugetului general consolidat, in vederea evitarii dublei evidentieri a acestora, se numeste: a. concentrare; b. conversiune; c. consolidare; d. cofinantare; e. repudiere

63. In cadrul bugetului general consolidat se intalnesc :

1) bugetul de stat; 2) bugetul societatilor de brokeraj; 3) bugetele locale; 4) bugetele agentilor economici; 5) bugetul asigurarilor sociale de stat

Alegeti varianta corecta:

a. (1,2,3) b. (3,4,5) c. (1,4,5) d. (1,3,5) e. (2,3,5)

64. Selectati enunturile care coincid cu rolul bugetului A de echitate orizontala si verticala B redistributiv C de neutralitate D alocativ E de reglare

a. A,B,C b. B,D,E c. A,C,D

d. B,C,D e. C,D,E

65. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum al cheltuielilor publice?

1) elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB; 2) ponderea cheltuielilor publice in PIB; 3) cheltuieli publice ce revin in medie pe un locuitor; 4) ponderea cheltuielilor pentru educatie in totalul cheltuielilor publice; 5) cheltuielilor publice in valori absolute nominale

a. (1,3,5) b. (2,3,4) c. (1,2,3) d. (3,4,5) e. (2,3,5)

66. Care dintre combinatile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza dinamica cheltuielilor publice: a. cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a

cheltuielilor publice; b. volumul cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice; c. volumul cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB d. modificarea absoluta a cheltuielilor publice ; modificarea ponderii cheltuielilor in PIB e. volumul real al cheltuielilor publice; volumul nominal al cheltuiellilor publice

67. Nu reprezinta un indicator al nivelului cheltuielilor publice: a. volumul nominal al cheltuielilor publice; b. ponderea cheltuielilor publice in PIB; c. cheltuielile publice totale pe un locuitor; d. volumul real al cheltuielilor publice; e. modificarea absoluta a cheltuielilor publice

68. Finantele publice :

1) reprezinta un transfer de valoare cu caracter de putere de cumpararae; 2) servesc realizarii de profituri de catre agentii economici; 3) sunt asociate cu resursele, cheltuielile, imprumuturile, datoriile statului si ale altor

institutii de drept public; 4) reprezinta relatii social economice in forma baneasca; 5) reprezinta transfer de valoare efectuat intr-un singur sens: de la stat catre persoane fizice sau juridice

a. (1,2,3,4,5) b. (1,5) c. (3,4,5) d. (1,3,4) e. (3)

69. Care dintre criteriile de mai jos nu se utilizeaza la clasificarea cheltuielilor publice: a. criteriul administrativ b. criteriul fiscal

c. criteriul financiar d. criteriul economic e. criteriul rolului cheltuielilor in viata economica

70. Definitia impozitului precizeaza ca: 1) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice; 2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice;

3) are caracter definitiv; 4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata; 5) este rambursabil;

a. 1+2+3 b. 1+3+5 c. 1+4+5; d. 2+3+4 e. 3+4+5

71. Daca rata fiscalitatii este de 45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um, atunci PIB-ul atinge suma de:

a. 12611 mld um b. 3050 mld um c. 7929 mld um d. 1278 mld um e. 24850 mld um

72. Daca veniturile fiscale in anul 2011 au valoarea de 254 800 mld um, iar veniturile fiscale in anul 2010 sunt 245 674 mld um, care va fi valoarea modificarii relative a veniturilor fiscale in 2011 fata de 2010?

a. 9126 mld um b. 1,037 c. 0,964 d. 3,209 e. 5962 mld um

73. Veniturile publice totale in 2011 aveau valoarea de 465 300 mld um, modificarea absoluta a acestora a fost de 234 900 mld um. Ce valoare au avut veniturile publice in anul 2010?

a. 230 400 mld um b. 700 200 mld um c. -230 400 mld um d. -700 400 mld um e. 350 400 mld um

74. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2011 suma de 895 670 mld um, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um, veniturile bugetelor societatilor de asigurari 2 435 670 mld um, veniturile bugetelor locale erau 613 000 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de somaj 498 500 mld um, atunci veniturile bugetului public national erau:

a. 3 565 994 mld um b. 4 178 994 mld um c. 1 743 324 mld um d. 4 677 494 mld um e. 3 721 392 mld um

75. Conform criteriului provenientei resursele financiare publice interne constau in:

1) impozite 2) taxe 3) contributii 4) ajutoare nerambursabile primite de la organisme internationale 5) venituri nefiscale

a. (1,2,3,4) b. (1,3,4,5) c. (1,2,3,5) d. (2,3,4,5) e. (1,2,5)

76. In practica, in cazul plasarii imprumutului prin consorţii (sau sindicate) bancare, acestea, la cererea organelor competente, se angajeaza sa efectueze operatiunile legate de lansarea si rambursarea imprumutului. Care sunt procedurile utilizate pentru plasarea imprumutului public? 1) preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului 2) vanzarea la Bursa 3)cumpararea efectiva de catre sindicatul bancar a tuturor inscrisurilor reprezentand imprumutul 4) modificarea nivelului dobinzii a. (1,2) b. (1,3) c. (2,3) d. (1,4) e. (3,4)

77. Conversiunea poate fi: 1) conversiunea fortata 2) conversiunea facultativa 3) conversiunea anticipata a. (1,3) b. (2,3) c. (1,2) d. (1,2,3) e. 2

78. In care dintre urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel:

a. volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala b. modificarea absoluta nominala si reala a veniturilor publice

c. modificarea relativa a veniturilor publice d. ponderea impozitelor directe in venituri totale e. elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB

79. Limitele presiunii fiscale sunt de natura: 1) psihologica; 2) politica; 3) economica; 4) juridica; 5) financiara.

a. (1,2,3) b. (1,2,5) c. (1,3,5) d. (2,3,4) e. (3,4,5)

80. Cheltuielile publice:

1) marimea lor depinde de inclinatia individuala spre consum a membrilor societatii; 2) urmaresc satisfacerea unor preferinte colective; 3) sunt efectuate direct de beneficiarul bunurilor si servicilor care cunoaste pretul platit; 4) se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea diferitelor obiective ale politicii sale; 5) sunt efectuate de un intermediar - statul Alegeti varianta corecta:

a. (2,3,5) b. (1,2,4) c. (1,2,3,4,5) d. (2,4,5) e. (2,3,4,5)

81. Prin ce se caracterizeaza bunurile publice? a. consum indivizibil si concurential in detrimentul altor indivizi; b. consum indivizibil si concurential, presupunând o plata; c. consum indivizibil, neconcurenþial, fara sã presupuna o plata; d. accesul este conditionat de plata unui tarif sau taxa; e. toate cele 4 enunturi caracterizeaza bunurile publice.

82. Constituirea şi dirijarea fondurilor financiare publice: a. au ca scop corectarea integrală a inegalităţilor dintre diverse categorii şi grupuri

sociale. b. reprezintă un proces supraunitar şi neîntrerupt; c. se realizează prin intermediul agenţilor economici; d. se realizează prin intermediul societăţilor de asigurări; e. reprezintă un proces unitar şi neîntrerupt;

83. Clasificarea funcţională a cheltuielilor publice: a. scoate în evidenţă momentul în care cheltuielile publice afectează resursele financiare

ale statului;

b. foloseşte drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau alte destinaţii spre care sunt îndreptate resursele financiare publice;

c. grupează cheltuielile publice în cheltuieli de investiţii şi cheltuieli funcţionale, acestea din urmă având ponderea cea mai mare în total;

d. grupează cheltuielile în funcţie de rolul lor în viaţa economică şi socială; e. cuprinde cheltuieli reale (negative) şi cheltuieli economice (pozitive).

84. Caracterul de buget consolidat decurge din: a. tehnica întocmirii lui, adică eliminarea transferurilor dintre diferitele verigi bugetare; b. funcţia de redistribuire a bugetului; c. faptul că însumează totalitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor componente; d. posibilitatea de a oferi informaţii reale asupra venituilor şi cheltuielilor publice dintr-o

anumită perioadă; e. nici unul dintre cele 4 răspunsuri nu este adevărat

85. Care dintre următoarele enunţuri nu corespunde principiilor teoremei descentralizării? a. subsidiaritatea b. echivalenţa fiscală c. repartizarea funcţiilor publice între administraţia centrală şi cele locale trebuie să ţină

seama de diversitatea beneficiilor sociale şi aria diferită a acestora d. neafectarea veniturilor bugetare e. autoritatea administraţiei locale de a decide discreţionar asupra unei funcţii publice

lăsată în competenţa sa

86. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că exercitarea responsabilităţilor publice revine, de preferinţă, autorităţilor celor mai apropiate de cetăţeni? a. autoritatea de a decide discreţionar privitor la funcţiile publice lăsate în competenţa

sa b. echivalenţa fiscală c. subsidiaritatea d. repartizarea funcţiilor publice e. nici unul dintre principiile enuntate

87. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că transferarea funcţiilor de la administraţia centrală la cea locală trebuie să se realizeze concomitent cu asigurarea unui nivel corespunzător al veniturilor, asupra cărora autoritatea publică trebuie să aibă în mare măsură controlul? a. autoritatea de a decide discreţionar privitor la funcţiile publice lăsate în competenţa

sa b. echivalenta fiscala c. subsidiaritatea d. repartizarea funcţiilor publice e. nici unul dintre principiile enuntate

88. „Bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.” Enuntul corespunde: a. principiului repartizării funcţiilor publice b. principiului echivalenţei fiscale c. teoremei descentralizarii optime d. definitiei parteneriatului public-privat e. nici unuia dintre enunţurile de mai sus

89. Printre dezavantajele impozitelor directe se numara:

a. nu sunt agreabile platitorilor; b. recurgerea, in mod precumpănitor, la acest tip de impozite determină conducerile

statelor să devină nepopulare; c. sunt mai permisive în ceea ce priveşte practicarea evaziunii fiscale; d. toate enunţurile enumerate; e. nici unul dintre enunţurile enumerate

90. Care dintre combinatiile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza nivelul cheltuielilor publice:

a. volumul cheltuielilor publice ; ponderea cheltuielilor publice in PIB b. ponderea cheltuielior publice in PIB ; elasticitatea cheltuielilor publice;c. cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a cheltuielilor

publice; d. modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB; modificarea relativa a cheltuielilor publice;e. toate enunturile enumerate

91. Care dintre combinatiile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza structura cheltuielilor publice:

a. ponderea cheltuielilor publice in PIB ; modificarea absoluta a cheltuielilor publice b. elasticitatea cheltuielilor publice fata de PIB ;cheltuielile publice ce revin in medie pe un

locuitor c. ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli publice ; ponderea cheltuielilor sociale in

toatal cheltuieli publice ; d. volumul real al cheltuielilor publice ; volumul nominal al cheltuielilor publice ; e. ponderea cheltuielilor de personal in total cheltuieli publice; modificarea relativa a ponderii

cheltuielilor publice in PIB

92. Care dintre combinatiile de mai jos nu desemneaza indicatorii ce caracterizeaza nivelul veniturilor publice: a. volumul veniturilor publice; ponderea veniturilor publice in PIB; b. veniturile publice medii pe un locuitor; volumul veniturilor publice in expresie nominala ; c. ponderea veniturilor publice in PIB ; elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB ; d. volumul veniturilor publice in expresie reala ; volumul veniturilor publice in expresie

nominala ; e. ponderea veniturilor publice in PIB ; veniturile publice medii pe un locuitor.

93. Nu este un indicator al analizei dinamicii resurselor publice : a. ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale ; b. modificarea nominala reala a veniturilor fiscale ; c. modificarea ponderii veniturilor fiscale in PIB ; d. coeficientul de corelare dintre fiscale si PIB ; e. modificarea volumuli mediu al veniturilor fiscale ce revin pe un locuitor

94. Conform clasificatiei bugetare, veniturile fiscale cuprind : a. TVA, accize, impozite directe, chirii b. TVA, accize, impozit pe venituri, chirii c. TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, venituri din capital d. TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, venituri din capital, chirii e. TVA, accize, impozit pe venit, impozit pe profit, taxe vamale

95. Dintre urmatoarele enunturi selectati-l pe cel care se refera la resursele financiare publice ordinare a. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in situatii deosebite b. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in conditii considerate normale si care se

incaseaza la buget cu o anumita regularitate c. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, si cuprind: imprumuturi publice interne si

externe, ajutoarele si donatiile din stainatate, emisiunea baneasca fara acoperire d. se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice e. se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice,

emisiunea baneasca fara acoperire

96. Dintre urmatoarele enunturi selectati-l pe cel care se refera la resursele financiare publice extraordinare:

a. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, si cuprind: imprumuturi publice interne si

externe, ajutoarele si donatiile din stainatate, emisiunea baneasca fara acoperire b. se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice c. sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite cand resursele curente sunt

insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice d. sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, in conditii considerate normale si care se

incaseaza la buget cu o anumita regularitete e. se impart in: prelevari cu caracter obligatoriu, resurse de trezorerie, imprumuturi publice,

emisiunea baneasca fara acoperire

97. Prin Tratatul de la Maastricht se prevedea ca o cerinta esentiala pentru buna functionare a Uniunii, limitarea deficitelor publice la maxim:

a. 2% din PIB; b. 4% din PIB; c. 5% din PIB; d. 3% din PIB e. maximum posibil

98. Elementele impozitului sunt: 1) subiectul impozitului 2) suportatorul 3) obiectul impunerii 4) unitatea de impunere 5) sursa impozitului 6) cota impozitului 7) termenul de plata a. 1,2,3,4,5,6 b. 1,3,4,5,6, c. 1,3,4,5,6,7 d. 1,2,3,4,5,6,7 e. 1,3,4,5,6

99.Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte in:

1) impozite directe 2) impozite indirecte 3 impozite reale 4) impozite pe venit 5) impozite pe avere a. (1,2) b. (1,3) c. (4,5) d. (3,5) e. (1,2,3)

100. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte in: 1) impozite directe 2) impozite de ordine 3) impozite reale 4) impozite financiare 5) impozite indirecte a. (1,2) b. (1,3) c. (1,5) d. (3,5) e. (1,2,3)

101. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat este definit prin urmatoarele componente (elemente) tehnice: 1) denumirea imprumutului 2) valoarea nominala 3) valoarea reala 4) termenul de rambursare 5) rata de emisiune 6) forma sub care se contracteaza creditul public 7) „costul" creditului public a. (1,2,3,4,5,6,) b. (1,2,3,4,5,7) c. (1,2,3,4,6,7) d. (2,3,5,6,7) e. (3,4,5,6,7)

102. Care din urmatoarele conditii apartin principiilor de echitate fiscala:

1) stabilirea minimului neimpozabil; 2) stabilirea sarcinii fiscale in functie de puterea contributiva a fiecarui platitor; 3) cheltuielile administratiei fiscale in legatura cu stabilitatea materiei impozabile,

calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai reduse; 4) impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale care

realizeaza venituri sau care poseda un anumit gen de avere (cu exceptia celor care obtin venituri sub minimul neimpozabil).

a. (1,2,3)

b. (1,2,4) c. (1,2) d. (1,3,4) e. (2,3,4)

103. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de:

a. nivel b. structura c. dinamica d. regresie e. conjunctura

104. Care din criteriile de mai jos nu se utilizeza la clasificarea cheltuielilor publice: a. criteriul administrativ b. criteriul fiscal c. criteriul financiar d. criteriul economic e. criteriul rolului cheltuielilor in viata economica

105. Modificarea absoluta nominala a cheltuielilor publice se calculeaza conform relatiei: a.

b.

c.

d.

e.

106) Acţiunile preferenţiale sunt:

a) fără valoare nominală

b) cele care dau dreptul la dividend fix şi sunt participative fără a conferi drept de vot

c) cele care dau doar drept de vot în funcţie de numărul de acţiuni

107) Acţiunile de trezorerie:

a) nu sunt remunerate prin dividend şi se răscumpără de către societate de pe piată

b)reprezintă numărul maxim de actiuni aprobate pe care societatea îl poate emite de-a lungul existenţei sale.

c) sunt acţiunile aflate în posesia acţionarilor şi pentru care societatea plăteşte dividende.

108) În cazul dividendului repartizat sub formă de noi acţiuni, dreptul de atribuire este influenţat numai de:

a) cursul acţiunilor vechi şi preţul de emisiune al noilor acţiuni

b) cursul acţiunilor vechi, preţul de emisiune al noilor acţiuni şi numărul total de acţiuni

c) cursul vechilor acţiuni şi raportul dintre numărul acţiunilor nou emise şi numărul total al acţiunilor (vechi şi noi)

109) Obligaţiunile reprezintă titluri financiare:

a) cu venit fix;

b) de participare la capitalul emitentului

c) cu scadenţă pe termen scurt.

110) Investitor în sensul Legii nr. 297/2004 este:

a) persoana juridică şi/sau fizică ce desfăşoară ca fapt de comerţ vânzarea şi/sau cumpărarea de valori mobiliare pe cont propriu.

b) persoana care dobândeşte acţiuni în cadrul unei oferte publice de vânzare

c) persoana care vinde şi/sau cumpără valori mobiliare pe cont propriu, fără a prac-tica intermedierea ca fapt de comert.

111) Acţiunile au una din următoarele caracteristici:

a) dreptul la încasarea anuală a unui venit sub formă de rentă viageră

b) atestă dreptul de proprietate al deţinătorului lor asupra capitalului social

c) proprietarul acţiunilor este considerat un creditor al societăţii

112) Obligaţiunile au una din următoarele caracteristici:

a) reprezintă un titlu de credit (deţinătorul este considerat creditor al societăţii)

b) atestă dreptul de proprietate al deţinătorilor asupra capitalului social

c) dă drept de vot în AGA proporţional cu numărul de obligaţiuni deţinute

113) Bonurile de tezaur:

a) titluri de credit emise de stat

b) titluri de credit emise de o companie privată

c) titluri de credit emise de oraşe, municipii

114) Acţiunile pot genera următoarele câştiguri:

a) câştig din diferenţe de curs valutar

b) câştig din diferenţa acţionarilor angajaţi şi cei neangajaţi

c) câştig din dividende

115) Riscul financiar al unui titlu după teoria lui SHARPE este cuantificat prin:

a) abateri standard

b) dispersie

c) coeficientul β

116) În cadrul teoriei SHARPE:

a) piaţa este singura sursă a riscului pentru fiecare din portofolii

b) covarianţa este utilizată pentru cuantificarea riscului

c) dreapta pietei de capital descrie relaţiile dintre riscul şi câştigul portofoliilor eficiente

117) Prima de risc a unui titlu financiar este egală cu:

a) prima de risc a pieţei

b) prima de risc a titlului fară risc

c) câştigul prognozat al titlului multiplicat cu coeficientul β al titlului

118) Pentru atenuarea aversiunii faţă de risc investiţional:

a) deţin portofolii formate din mai multe titluri;

b) deţin portofolii formate dintr-un singur titlu dar sigur

c) deţin în portofoliu numai titluri de stat şi obligaţiuni municipale

119) Se consideră portfoliu eficient când:

a) maximizează riscul la un nivel dat al câştigului prognozat

b) maximizează câştigurile prognozate la un anumit nivel al riscului

c) este optim pentru toţi investitorii

120) O companie atractivă se caracterizează prin faptul că:

a) au un acţionariat diversificat

b) generează marje ridicate de profit

c) îşi informează acţionarii semestrial asupra indicatorilor economico-financiari ai societăţii

121 Termenul de economisire reprezintă:

a) diferenţa dintre veniturile pe care le obţine un sector economic şi cheltuielile pe care le efectuează

b) veniturile obţinute de un anumit sector al economiei

c) achiziţiile făcute de populaţiile casnice din salarii

122) Din punct de vedere financiar, termenul de investiţie are următorul înţeles:

a) activitatea economică prin care se amână consumul prezent cu scopul de a spori veniturile în viitor

b) preluarea unui agent economic prin fuziunea de către alt agent

c) plasarea cheltuielilor necesare plăţii salariilor angajaţilor

123) Principalele caracteristici ale unei obligaţiuni sunt:

a) forma de constituire a capitalului social al unei societăţi

b) posesorul obligaţiunilor are acelaşi drept de vot ca şi un acţionar la AGA

c) dă dreptul personalului să primească anual un venit fix sub formă de dobândă

124) Bonurile de tezaur reprezintă:

a) titluri de credit emise de stat

b) titluri de valoare care dau drepturi la venituri variabile, în funcţie de profitul anual obţinut de societatea emitentă

c) titluri de credit convertibile în acţiuni ale companiilor private

125) Acţiunile pot genera următorul tip de câştiguri:

a) câştig din primele de rambursare

b) câstig din indemnizaţia pe care o primeşte lunar acţionarul

c) câstig din dividende

126) Diversificarea reprezintă:

a) achiziţia de active reale (opere de artă, metale preţioase)

b) o componentă importantă a oamenilor cu aversiune faţă de risc

c) atenuarea riscului prin combinarea în interiorul portofoliului a mai multor active financiare

127) Prima de risc a pieţei de capital este egală cu:

a) diferenţa între câştigul prognozat al pieţei şi câştigul prognozat al titlului fără risc

b) diferenţa între câştigul prognozat al pieţei şi câştigul prognozat al oricărui titlu financiar din portofoliu.

c) diferenţa între câştigul prognozat al titlului fără risc şi câştigul prognozat al oricărui titlu financiar din portofoliu

128) Potrivit modelului Sharpe, riscul titlului financiar este cuantificat prin intermediul:

a) abaterii standard

b) dispersiei

c) coeficientului β

129) Riscul unui titlu financiar este cuantificat potrivit modelului Sharpe prin intermediul:

a) raportului de corecţie

b) coeficientului β ca măsură a senzitivităţii câştigului prognozat al unui titlu la evoluţiile pieţei

c) covarianţei

130) În cadrul modelului Sharpe:

a) covarianţa este utilizată pentru cuantificarea riscului

b) dreapta pieţei de capital descrie relaţiile dintre riscul şi câştigul portofoliilor eficiente

c) investitorii au o aversiune scăzută faţă de risc

131) Prima de risc a unui titlu financiar este egală cu:

a) prima de risc a pieţei

b) prima de risc a pieţei multiplicată cu coeficientul β al titlului

c) prima de risc a titlului fără risc

132) Sunt unităţi de măsură în cadrul modelului Sharpe:

a) coeficientul β

b) covarianţa

c) dispersia

133) În legătură cu ipoteza aversiunii faţă de risc, tendinţa generală a investitorilor este:

a) de a investi în valori reale (aur, opere de artă)

b) de a nu deţine portofolii formate din mai multe titluri

c) de a nu deţine portofolii formate dintr-un singur titlu

134) Teoria modernă a portofoliului are la bază:

a) modelul Markowitz

b) modelul Sharpe

c) modelul Jensen

135) Un rol deosebit în dezvoltarea teoriei pieţei eficiente l-a avut:

a) Markowitz

b) Sharpe

c) Fama

136) Investiţiile de portofoliu sunt:

a) investiţii pe piaţa monetară

b) investiţii pe piaţa de capital

c) fluxuri internaţionale complexe care includ resurse financiare, tehnologie, expertiză managerială

137) În ceea ce priveşte investiţiile directe, precizaţi care afirmaţie nu este adevărată:

a) sunt folosite pentru obţinerea ulterioară a unui flux de lichidităţi

b) sunt folosite pentru reglarea depozitelor la vedere

c) au drept scop creşterea avuţiei

138) Cele mai importante retrageri de capital până în anul 1915 au fost:

a) Franţa

b) Germania

c) USA

139) Termenul de economisire reprezintă:

a) diferenţa dintre veniturile pe care le obţine un sector economic şi cheltuielile pe care le efectuează

b) veniturile obţinute de un anumit sector economic

c) structura unui sector economic national

140) Din punct de vedere financiar, termenul de investiţie are următorul înteles:

a) activitatea economică prin care se amână consumul prezent cu scopul de a spori veniturile în viitor

b) achiziţionarea unui titlu financiar, în speranţa obţinerii de câştig din diferenţele favorabile de curs

c) preluarea unui agent economic de către o corporaţie străină.

141) Componentele majore ale pieţei titlurilor financiare sunt:

a) piaţa financiară

b) piaţa primară şi secundară

c) piaţa monetară

142) Trăsăturile caracteristice ale unei acţiuni sunt:

a) reprezintă forma cea mai răspândită de constituire a capitalului social al unei firme

b) proprietarul acţiunilor este considerat un creditor al societăţii

c) atestă dreptul de proprietate al deţinătorilor asupra capitalului social

143) Principalele caracteristici ale unei obligaţiuni sunt:

a) reprezintă o formă de constituire a capitalului social al unei societăţi

b) reprezintă un titlu de credit

c) posesorul obligaţiunilor are drept de vot în AGA.

144) Obligaţiunile au una din următoarele caracteristici:

a) atestă dreptul de proprietate al deţinătorilor asupra capitalului social

b) dă dreptul posesorului să primească anual un anumit venit funcţie de dobânda de referinţă a BNR

c) da dreptul posesorului să primească anual un venit fix sub formă de dobândă.

145) Bonurile de tezaur reprezintă:

a) titluri de credit emise de stat

b) titluri de valoare care dau drepturi la venituri variabile în funcţie de profitul anual obţinut de societatea emitentă

c) titluri de credit emise de administraţia bugetului de stat în scopul mobilizării de active financiare pe termen scurt pentru acoperirea deficitului bugetar curent.

146) Conceptul de risc include:

a) sacrificiul unui avantaj imediat sau absenţa unui consum imediat în schimbul unor avantaje viitoare

b) imposibilitatea apariţiei unor factori care să conducă la rezultate nedorite

c) posibilitatea de fuzionare certă a tuturor factorilor ce pot apare în cursul efectuării unei tranzacţii.

147) Acţiunile pot genera următorul tip de câştig:

a) câştigul din dobânda aferentă acestor titluri de valoare

b) câştigul din dividend

c) câştigul din primele de rambursare

148) Diversificarea reprezintă:

a) o componentă importantă a oamenilor cu aversiune faţă de risc

b) formarea unui portofoliu prin achiziţia unui singur titlu financiar

c) atenuarea riscului prin combinarea în interiorul portofoliului a mai multor active financiare.

149) Pe piaţa valorilor mobiliare există următoarele tipuri distincte de analişti:

a) dealeri

b) market-makerii

c) analiştii tehnici

150) Managementul pasiv al portofoliului are următorul înţeles:

a) cumpărarea şi vânzarea în mod constant a unui număr mare de acţiuni comune

b) alcătuirea şi menţinerea unui portofoliu de acţiuni comune larg diversificat, special creat să imite comportamentul unui indice

c) alcătuirea unui portofoliu format exclusiv din opţiuni

151) În esenţă, conceptul de investiţie focalizată are următorul înţeles:

a) concentrarea investiţiilor în companii care au cea mai mare probabilitate de a avea rezultate peste medie

b) alcătuirea unui portofoliu care să imite comportamentul unui indice

c) investiţii în titluri de stat

152) Din punct de vedere al investitorului, atracţia de bază a celor două strategii de management este:

a) creşterea riscului ca urmare a diversificării

b) câştigul excepţional rezultat din aplicarea oricărei strategii

c) miscşorarea riscului prin diversificare

153) O apreciere cantitativă a gradului în care preţurile a două valori oscilează corelat este dată de următoarea formulă:

a)

b)

c)

154) Teoria portofoliului dezvoltată de Markowitz este construită în jurul următoarelor idei centrale:

a) existenţa unui program bazat pe analiza fundamentală

b) cele două caracteristici relevante ale unui portofoliu sunt câştigul prognozat şi riscul său

c) investitorii raţionali vor alege deţineri de portofoliu eficiente care sunt acelea care minimizează câştigurile prognozate la un anumit nivel al riscului său, în mod alternativ sau echivalent, maximizează riscul la un nivel dat al câştigului prognozat.

155) Ideile de bază ale teoriei lui Markowitz se referă la:

a) existenţa unui program computerizat care utilizează drept input-uri calculele analistului financiar

b) este imposibilă identificarea portofoliilor eficiente prin analiza tehnică a informaţiilor pentru fiecare valoare mobiliară.

c) programul computerizat nu indică ponderea resurselor financiare ale investitorului care ar trebui alocate pentru fiecare valoare mobiliară pentru ca portofoliul să fie eficient.

156) Un portofoliu eficient este acela care:

a) maximizează câştigurile prognozate la un anumit nivel al riscului

b) maximizează riscul la un nivel dat al câştigului prognozat

c) este optim pentru toţi investitorii

157) Frontiera de eficienţă

a) este dispusă sub formă de cerc

b) este echivalentul dreptei pieţei de capital

c) este dispusă în semicerc

158) Toate valorile mobiliare ce compun un portofoliu şî portofoliul propriu-zis pot fi identificate următoarele variaţii:

a) este posibil de dedus riscul unui portofoliu prin simpla cunoaştere a riscului fiecărei valori mobiliare

b) câştigul unui portofoliu este suma ponderată a câştigurilor valorilor mobiliare componente, ponderea fiecărei valori mobiliare fiind procentul din valoarea totală a portofoliului care este investită în respectivul titlu.

c) dispersia unui portofoliu este calculată ca sumă ponderată a dispersiilor valorilor mobiliare componente.

159) Între un portofoliu şi valorile mobiliare ce îl compun pot fi identificate următoarele relaţii:

a) câştigul unui portofoliu este media aritmetică a câştigurilor valorilor mobiliare componente

b) câştigul aşteptat al unui portofoliu poate fi definit ca sumă ponderată a câstigurilor aşteptate ale valorilor mobiliare individuale

c) câştigul unui portofoliu îl constituie valoarea raportului dintre valorile mobiliare cu risc şi cele fără risc.

160) În cazul a ,,n" valori mobiliare, dispersia portofoliului este calculată prin următoarea formulă:

a) =

b) =

c) =

161) Să presupunem că un portofoliu include două valori mobiliare care nu sunt purtătoare de dividende sau dobânzi (corelaţia = 1) Iniţial, în cele două valori mobiliare s-a investit aceiaşi sumă. În acest caz:

a) dacă preţul unei valori mobiliare creşte cu 1% preţul celeilalte valori mobiliare

scade cu 0,5%

b) valoarea întregului portofoliu scade cu 75%

c) valoarea întregului portofoliu tinde să scadă spre ,,0"

162) Dacă un portofoliu este compus din două valori mobiliare care nu sunt purtătoare de dividende sau dobânzi, fiind investită iniţial aceiaşi sumă, rezultă că:

a) dacă preţul unei valori mobiliare creşte cu 1% preţul celeilalte valori mobiliare creşte cu 0,5%

b) valoarea întregului portofoliu scade sau creşte cu 0,25%

c) dacă preţul unei valori mobiliare scade cu 1% preţul celeilalte valori mobiliare creşte cu 0,5%

163) În cazul în care un portofoliu este format din două valori mobiliare i şî j, dispersia totală a câştigului prognozat al valorii mobiliare j este compusă:

a) dintr-o parte - cea atribuită abaterilor de la dreapta la regresie

b) dintr-o parte - cea atribuită dispersiei câstigului prognozat al valorii mobiliare i

c) din două părţi: cea atribuită abaterilor de la dreapta de regresie şi cea atribuită dispersiei câştigului prognozat al valorii mobiliare i sau factorilor care generează dispersia

164) În cazul unui portofoliu compus din patru valori mobiliare, câştigul prognozat este dat de relaţia:

a)

b)

c)

165) Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate la un portofoliu compus din două valori mobiliare:

a) dacă toate punctele se află pe o dreaptă de regresie, corelaţia este egală cu ,,0"

b) dacă abaterile de la dreapta de regresie sunt egale cu abaterile de la medie, valoarea corelaţiei este ,,0"

c) dacă abaterile de la dreapta de regresie sunt egale cu abaterile de la medie, valoarea corelaţiei este ,,1"

166) Care dintre afirmaţii este adevărată la un portofoliu compus din două valori mobiliare:

a) dacă toate punctele se află pe dreapta de regresie, corelaţia este egală cu -1

b) cunoaşterea dispersiei câştigului prognozat al valorii mobiliare ,,i" nu contribuie la explicarea sau previzionarea dispersiei câştigului prognozat al valorii mobiliare ,,j"

c) dacă abaterile de la dreapta de regresie sunt egale cu abaterile de la medie, valoarea corelaţiei este -1

167) Prima de risc a pieţei este egală cu:

a) diferenţa între câştigul prognozat al pieţei şi câştigul prognozat al titlului fără risc

b) câştigul prognozat al titlului fără risc multiplicat cu coeficientul β al oricărui titlu financiar din portofoliu

c) câştigul prognozat al pieţei multiplicat cu coeficientul β al oricărui titlu financiar din portofoliu

168) Potrivit modelului lui Sharpe, riscul unui titlu financiar este cuantificat prin intermediul:

a) abaterii standard

b) covarianţei

c) coeficientul β

169) În cazul modelului Sharpe:

a) covarianţa este utilizată pentru cuantificarea riscului

b) dreapta pieţei de capital descrie relaţiile dintre riscul şi câştigul portofoliilor eficiente

c) investitorii nu sunt raţionali

170) În cazul modelului Sharpe:

a) investitorii nu au aversiune faţă de risc

b) coeficientul β măsoară aversiunea faţă de risc al investitorilor

c) piaţa este singura sursă a riscului pentru fiecare dintre portofolii

171) Se pot identifica următoarele modalităţi pentru evaluarea implicaţiilor politice ale lipsei de realism a modelului Sharpe:

a) se pot analiza individual ipotezele cu scopul determinării gradului de nerealism al modelului

b) se pot ignora toate implicaţiile modelul şi datorită gradului de nerealism se poate alege un alt model mai realist

c) se poate utiliza modelul fără nici o analiză a implicaţiilor practice ale lipsei de realism

172) Care sunt modalităţile pentru evaluarea implicaţiilor practice ale lipsei de realism a modelului Sharpe:

a) se pot combina ipotezele modelului Sharpe cu ipotezele unui alt model în vederea creşterii gradului de realism al modelului

b) combinarea modelului Sharpe cu cel al lui FAMA au în vedere creşterea gradului de realism al modelului

c) se poate ignora gradul de realism al ipotezelor şi evidenţierea modului în care predicţiile modelului sunt confirmate de experienţa practică.

173) În cadrul simplificării modelului Markowitz, propuse de Sharpe, câştigul fiecărei valori mobiliare putea fi reprezentat de ecuaţia:

a) Ri = ai +Ci

b) Ri = ai + β

c) Ri = ai + biT +Ci

174) Un portofoliu eficient este acela care:

a) minimizează câştigurile prognozate la un anumit nivel al riscului

b) maximizează riscvul la un nivel dat al câştigului

c) maximizează câştigurile prognozate la un anumit nivel al riscului

175) Simplificarea propusă de Sharpe necesită:

a) N (N- 1)/2 estimări

b) N (N-3)/2 estimări

c) 3N + 2 estimări

176) Prima de risc a unui titlu financiar este egală cu:

a) prima de risc a pieţei

b) prima de risc a pieţei multiplicată cu coeficientul β al titlului

c) prima de risc a titlului fără risc

177) Sunt unităţi de măsură a riscului în cadrul modelului Sharpe:

a) coeficientul β (beta)

b) dispersia

c) dreapta eficientă

178) În modelul Sharpe sunt unităţi de măsură a riscului

a) media aritmetică

b) media aritmetică ponderată

c) abaterea standard

179) În legătură cu ipoteza aversiunii faţă de risc, tendinţa generală a investitorilor este:

a) de a investi în valori reale (aur, opere de artă);

b) de a deţine portofolii formate din mai multe titluri

c) de a investi în exclusivitate în titluri de stat

180) Tendinţa generată a investitorilor în legătură cu ipoteza aversiunii faţă de risc este:

a) de a nu deţine portofolii formate dintr-un singur titlu

b) de a investi în exclusivitate în obligaţiuni municipale

c) de a investi în obligaţiuni de stat

181) Teoria modernă a portofoliului are la bază:

a) modelul Markowitz ( echillibrul între câştig şi risc depinde de diversificare)

b) modelul Jensen

c) modelul Arditti

182) La baza teoriei moderne a portofoliilor stau:

a) modelul Bower

b) modelul W. Buffett

c) modelul Sharpe ( o nouă abordare a riscului)

183) Un rol deosebit în dezvoltarea teoriei pieţei eficiente l-a avut:

a) Markowitz

b) Fama

c) Sharpe

184) Pentru a putea obţine beneficii dintr-o investiţie, Buffett recomandă analiza:

a) siguranţei cu care caracteristicile economice pe termen lung ale afacerii pot fi previzionate

b) trendul cursului bursier al societăţilor listate

c) situaţia economică a ramurii de activitate din care face parte firma

185) Buffett, pentru obţinerea de beneficiu dintr-o investiţie, recomandă analiza:

a) numărului de personal (angajat al firmei)

b) ieşirile cash-flow

c) siguranţa cu care managementul poate fi evaluat

186) Conform teoriei lui Fama:

a) pe o piaţă eficientă, riscul unui portofoliu este invers proporţional cu câştigul

b) pe o piaţă eficientă, apariţia unei informaţii conduce la ajustarea automată a preţurilor înainte ca cineva sa obţină profit

c) pe o piaţă eficientă, comportamentul investitorilor se concretizează în formarea de portofolii dintr-un singur titlu financiar.

187) Fama consideră că:

a) pe o piaţă eficientă, nu se pot face previziuni asupra viitorului, pentru că preţul acţiunilor se ajustează foarte rapid

b) pe o piaţă eficientă, are loc migrarea capitalurilor dinspre piaţă de capital spre piaţă noastră

c) pe o piaţă eficientă previziunile asupra viitorului se pot face numai pentru un portofoliu compus din maxim 17 titluri

188) Pentru a putea obţine beneficii dintr-o investiţie, Buffett recomandă analiza:

a) trendului ratei dobânzii la bonurile de tezaur

b) siguranţei că managementul poate fi direcţionat în a canaliza beneficiile afacerii către acţionariatc) ritmul afacerii cuantificat prin intermediul abaterii standard

189) Buffett, pentru obţinerea de beneficii dintr-o investiţie, recomandă analiza:

a) preţului de achiziţîonare al afacerii

b) riscul afacerii cuantificat prin intermediul coeficientului beta

c) riscul afacerii cuantificat prin intermediul luptei eficiente

190) În concepţia lui Buffett, piaţa nu este întotdeauna eficientă deoarece:

a) investitorii procesează corect informaţiile

b) investitorii sunt raţionali

c) etaloanele de performanţa accentuează rolul câştigurilor pe termen scurt

191) Conform concepţiei lui Buffett, riscul reprezintă:

a) variaţia preţului acţiunii

b) posibilitatea apriţiei unui câştig imediat

c) comportamentul preţului acţiunii

192) Pentru Buffett riscul este legat de:

a) orizontul de timp al unui investitor

b) psihologia investitorului

c) nivelul indicilor bursieri

193) Buffett susţine că piaţă nu este întotdeauna eficientă deoarece:

a) investitorii nu sunt întotdeauna raţionali

b) investitorii procesează corect informaţiile

c) managementul nu poate fi evaluat cu acurateţe.

194) Potrivit lui Buffett, piaţa nu este întotdeauna eficientă deoarece:

a) cursul acţiunilor depinde de coeficientul Beta

b) investitorii nu interpretează corect informaţiile

c) investitorii nu aleg deţinerea de portofolii eficiente

195) Modelul lui W. Buffett de alegere a acţiunilor se concretizează în:

a) alegerea aleatoare a portofoliului de acţiuni

b) o structură echilibrată a portofoliului format din acţiuni, obligaţiun i, bonuri de tezaur

c) analiza managementului, a rapoartelor financiare şi a preţului de vânzare a acţiunilor

196) Pentru a calcula valoarea curentă a unei afaceri, este necesară:

a)) actualizarea cash-flow-urilor utilizând o rată adecvată de actualizare

b) actualizarea cheltuielilor viitoare ale afacerii utilizând o rată adecvată de actualizare

c) evaluarea managementului companiei

197) Diferenţa între evaluarea unei obligaţiuni şi calculul valorii intrinseci a unei afaceri este determinată de faptul că:

a) obligaţiunile au cupoane în loc de cash-flow

b) obligaţiunile pot fi vândute în orice moment la bursă

c) afacerea poate intra în procedură de faliment

198) Diferenţa între calculul valorii intrinseci a unei afaceri şî evaluarea unei obligaţiuni este determinată de faptul că:

a) nu există nici o diferenţă

b) în loc de o perioadă nelimitată, obligaţiunile au o perioadă limitată, moment în care se rambursează capitalul investit proprietarilor.

c) modul de administrare a obligaţiunii, respectiv a afacerii

199) Pentru a calcula valoarea curentă a unei afaceri, se porneşte de la:

a) estimarea cheltuielilor totale ale firmei

b) estimarea cash-flow-urilor afacerii

c) estimarea ratei profitului firmei

200) În determinarea valorii intrinseci a unei afaceri, Buffett utilizează ca rată de actualizare:

a) rata obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung

b) rata obligaţiunilor guvernamentale pe termen mediu

c) rata obligaţiunilor guvernamentale pe termen scurt

201) O companie atractivă se caracterizează prin faptul că:

a) nu este listată la bursă

b) se poate lista în orice moment

c) generează marje ridicate de profitului

202) Considerăm atractivă o companie dacă:

a) are acţionariat cât mai diversificat

b) îşi informează acţionarii prin rapoarte trimestriale

c) generează câştiguri în numerar pentru proprietarii lor

203) Principalele caracteristici ale modelului EBA (valoare economică adăugată) sunt:

a) formula EVA porneşte de la "modelul evaluării capitalului" care se bazează pe valabilitatea preţului în măsurarea riscului.

b) formula EVA ne ajută să evaluăm pretul unei obligaţiuni

c) formula EVA ne ajută să evaluăm activele din patrimoniul societăţii.

204) Modelul EVA se caracterizează prin:

a) formula EVA ne ajută să evaluăm pretul unei acţiuni

b) în modelul EVA, costul capitalului scade atunci când sporeşte folosirea relativă a împrumuturilor

c) formula EVA ne ajută să evaluăm cash-flow-urile companiei

205) În viziunea lui Warren Buffett, un manager bun este acela care:

a) se comportă în mod consecvent, raţional

b) gândeşte partinic

c) nu face greşeli majore

206.Care sunt circuitele monedei?

a. circuitul fluxurilor monetare internationale, circuitul national, circuitul de mijlocire a actelor de vanzare cumparare, circuitul de la cei bogati la cei saraci

b. circuitul prelevarii la bugetul de stat, circuitul finantarii actelor de combatere a terorismului, circuitul marfa bani

c. circuitul actelor de vanzare cumparare, transferul de la cei care economisesc catre cei care realizeaza investitii, circuitul prelevarii la bugetul de stat a impozitelor si taxelor, circuitul fluxurilor monetare internationale

207.Din punct de vedere al emitentului de moneda, moneda se clasifica astfel:

a. moneda de metal, moneda de hartie, moneda de cont

b. moneda convertibila, moneda neconvertibila

c. moneda creata de banci, moneda creata de agentii economici, moneda creata de trezorerie

208.In analiza utilizata de managementul bancar, oportunitatile reprezinta:

a. factori interni care trebuie cuantificati

b. factori externi care trebuie luati in calcul

c. posibile segmente de piata cu profituri mari

209.Pe piata primara se tranzactioneaza urmatoarele titluri:

a. titluri nou emise

b. titluri deja emise

c. titluri nou emise si deja emise

210.Interventia masiva a statului este sustinuta de catre urmatoarea teorie monetara:

a. teoria realista

b. teoria metalista

c. teoria legalista

211.Monetarismul porneste de la urmatoarea ideie:

a. functia cererii de moneda este considerata intotdeauna declinata

b. functia cererii de moneda este considerata ca fiind comportamentul cel mai stabil in economie

c. functia cererii de moneda nu este considerata ca fiind comportamentul cel mai stabil in economie

212.Ordinul de plata cuprinde in calitate de persoane participante la decontare

a. trasul, tragatorul si beneficiarul

b. ordonatorul platii si beneficiarul platii

c. banca emitenta si banca trasa

213.Cursul de schimb reprezinta:

a. pretul de piata al unei monede exprimat intr-o alta moneda

b. cursul real al monedei pe o piata emergenta

c. valuta convertibila straina

214.Precizati cum se obtine paritatea monetara:

a. prin raportarea valorilor paritare ale monedelor

b. prin raportarea cursurilor de schimb

c. prin raportarea unitatilor monetare

215.Emisiunea monetara este un atribut al:

a. pietei globale

b. fondului monetar international

c. sistemului monetar

216.In care din urmatoarele active se include moneda?

a. activele financiare

b. activele reale

c. semnele inscriptionate.

217.Pe piata de capital se tranzactioneaza instrumentele financiare pe urmatoarele termene de timp:

a. pe termen mediu si lung

b. pe termen scurt

c. pe termen scurt si mediu

218.Cum era stabilit raportul de schimb dintre aur si argint in cadrul sistemului bimetalist paralel?

a. la un nivel fix

b. la un nivel optim

c. la un nivel mediu

219.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in conditiile demonetizarii ireversibile a aurului?

a. etalonul monedei devine paritate

b. etalonul monedei devine o abstractie

c. valoarea paritara se reduce substantial

220.Disponibilitatile semimonetare sunt:

a. mijloacele de plata cu lichiditate foarte mare precum :moneda divizionara, moneda scripturala, cecurile la purtator

b. semimonete batute in perioada de dinaintea primului razboi mondial.

c. instrumentele monetare care se transforma in lichiditati mai greu si cu eventuale pierderi pentru detinatori

221.Care sunt principalele caracteristici ale monedei ?

a. acceptabilitatea, omogenitatea, divizibilitatea

b. universalitatea, acceptabilitatea, scadenta

c. convertibilitatea, lichiditatea, manevrabilitatea

222.De cate feluri poate fi convertibilitatea ?

a. reversibila si ireversibila

b. interna si externa.

c. puternic antiinflationista si slab antiinflationista

223.Ce reprezinta lichiditatea unui activ financiar ?

a. capacitatea de absorbtie a caracteristicilor financiare de catre piata

b. capacitatea de a se transforma in numerar intr-un termen cat mai scurt

c. capacitatea de a fi schimbat in moneda straina forte

224.Ce sunt agregatele monetare?

a. compartimentari succesive ale masei monetare

b. descompunerea bazei monetare prin sistemul de agregare

c. partile componente ale bazei monetare

225.Al doilea agregat monetar (notat cu M1) cuprinde:

a. depozitele constituite la alte banci

b. numerarul in circulatie, moneda de cont la vedere si mijloacele de plata aflate in decontare

c. activele lichide pe termen scurt

226.Al cincilea agregat monetar notat cu L cuprinde:

a. elementele agregatelor 1, 2, 3 , 4 la care se adauga titlurile emise pe termen mediu si lung

b. depozitele la termen constituite la banci

c. activele lichide pe termen scurt

227.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu functia de masura a valorii exercitata de moneda

a. moneda permite evaluarea si masurarea fiecarui bun sau serviciu eterogen atat prezent cat si viitor

b. moneda masoara fluctuatiile pe piata privind inflatia si cresterea accelerata a preturilor

c. masoara valoarea celorlalte monede convertibile in raport cu ea insasi

228.Contrapartile masei monetare se clasifica astfel :

a. totale si partiale

b. interne si exterene

c. de activ si de pasiv

229.Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice monedei?

a. etalon al platilor, lichiditate foarte mare, unitate de cont

b. etalon al platilor, transferuri in paradisuri fiscale, unitate de cont

c. putere nelimitata, inflatie tinuta sub control, lichiditate acceptabila

230.Modelele uni-ecuationale cuprind:

a. mai multe ecuatii endogene

b. o singura ecuatie

c. o singura ecuatie si o singura variabila

231.Legatura dintre volumul total al schimburilor mijlocite de moneda si viteza de rotatie a monedei poate fi pusa in evidenta cu ajutorul relatiei

a. M = V x T / P

b. M = P x T/V

c. M = P x V/T

In care :

M = cantitatea de moneda necesara tuturor tranzactiilor pe piata

P = pretul mediu al unei tranzactii

T = volumul tranzactiilor

V = viteza de rotatie a monedei exprimata in numar de rotatii

232.Echilibrul monetar este acea stare de echilibru intre urmatoarele elemente:

a. cererea si oferta de bani

b. baza monetara si masa monetara

c. creatia monetara si emisiune monetara

233.Resursele proprii de finantare provin din:

a. castigurile nete limitate

b. aporturile proprii ale persoanelor fizice nerezidente

c. aportul propriu de capital al actionarilor sau asociatilor, fie din autofinantare prin reinvestirea unei parti din profitul net

234.Obtinerea de catre stat a anumitor profituri din diferenta dintre valoarea aurului

sau argintului din continutul monetelor si valoarea nominala poarta denumirea de:

a. senioraj

b. profit net

c. profit brut

235.Finantarea directa a economiei se realizeaza cand:

a. resursele sunt obtinute de la institutiile financiar bancare sub forma de credite

b. agentii economici nu detin propriile resurse financiare sau cand nu le procura prin intermediul pietei financiare de la subiecti economici similari prin emisiunea de titluri de valoare

c. agentii economici detin propriile resurse financiare sau cand le procura prin intermediul pietei financiare de la subiecti economici similari prin emisiunea de titluri de valoare

236.Termenul de valabilitate este specific urmatorului tip de instrument financiar:

a. biletului la ordin

b. ordinului de plata

c. scrisorii de garantie bancara

237.Carui sistem monetar ii sunt caracteristice monetele

a. sistemului bimetalic aur argint

b. sistemului monetar bazat pe moneda de cont

c. sistemului monetar hartie

238.Piata financiara se imparte in doua piete si anume:

a. piata monetara si piata de capital

b. piata monetara si piata internationala

c. piata de capital si piata interna

239.Clasificarea modelelor in statice, cvasisitationare si dinamice se face din punct de vedere al:

a. comportamentului temporar

b. scopului modelarii

c. caracterului interdependentelor

240.O clasificare generala a instrumentelor de finantare ale economiei le imparte in trei mari categorii:

a. creditul, scrisoarea de garantie bancara, biletul la ordin

b. imprumutul, creditul, cecul

c. creditul, acceptul bancar si garantia bancara

241.Piata monetara cuprinde urmatoarele piete:

a. piata interbancara si piata monetara deschisa

b. piata monetara deschisa si piata de capital

c. piata de capital si piata financiara

242.Valoarea intrinseca a monedei reprezinta:

a. valoarea cu care circula pe piata moneda de cont

b. valoarea monedei aur raportata la un etalon

c. valoarea cantitatii de metal pretios care intra in componenta monedei.

243.Piata monetara deschisa reprezinta:

a. piata pe care se efectueaza tranzactii monetare la cursul forward deschis

b. piata deschisa publicului larg pentru tranzactii in ring

c. piata care pe langa institutiile ce credit participante cuprinde si agentii economici care au un excedent sau deficit de resurse

244.Care din urmatoarele elemente sunt specifice sistemului monetar ?

a. parafa monetara

b. etalonul monetar

c. semnatura electronica a monedei de cont

245.Sistemul monetar reprezinta:

a. totalitatea semnelor monetare care circula intr-o anumita arie geografica

b. totalitatea sistemelor financiar bancare din fiecare regiune in ansamblul lor

c. ansamblul normelor de drept, instrumentelor si tehnicilor care reglementeaza circulatia monetara intr-o tara

246.Acordurile de rascumparare REPO reprezinta:

a. tranzacţii reversibile în cadrul carora clientul, persoana juridica, poate cumpara/vinde bancii titluri de stat cu angajamentul bancii/persoanei juridice de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara ai la un pret stabilit la data încheierii tranzactiei.

b. tranzactii reversibile in cadrul carora clientul, persoana juridica, nu poate cumpara/vinde bancii titluri de stat cu angajamentul bancii/persoanei juridice de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara ai la un pret stabilit la data încheierii tranzactiei.

c. tranzactii reversibile in cadrul carora clientul, persoana juridica, poate cumpara/vinde bancii titluri de stat fara angajamentul bancii/persoanei juridice de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data incheierii tranzactiei.

247.Rezervele constituite de banci fac parte din clasa urmatoarelor conturi:

a. clasa conturilor extrabilantiere

b. clasa conturilor de capitaluri

c. clasa conturilor de creante

248.Cate piete sunt individualizate in cadrul pietei de capital?

a. doua piete

b. zece piete

c. patru piete

249.Considerarea faptului ca aparitia semnelor monetare este rezultatul unor intelegeri intre oameni care au inventat instrumentul de schimb este specifica urmatoarei teorii:

a. teoriei legaliste

b. teoriei operational-conventionalista

c. teoriei cantitative clasice,

250.Atiunile autorizate reprezinta :

a. numarul maxim de actiuni aprobate si specificate in statut, pe care o societate pe actiuni il poate emite

b. numarul minim de actiuni aprobate si nespecificate in statut, pe care o societate pe actiuni il poate emite

c. numarul mediu de actiuni aprobate si specificate in statut, pe care o societate pe actiuni il poate emite

251.In cadrul cambiei intalnim trei participanti:

a. trasul, banca emitenta, banca beneficiara

b. emitentul, ordonatorul, avalistul

c. tragatorul, trasul si beneficiarul

252.Din punct de vedere al scopului modelarii, modelele se impart in:

a. modele cvasistationare si modele dinamice

b. modele descriptiv-explicative, explorative si normative

c. modele lineare sau nelineare

253.Una din cerintele gestionarii optime a unui portofoliu de hartii de valoare este:

a. cresterea continua a cursului actiunilor

b. obtinerea unei rentabilitati minime sub forma de dobanzi si dividende

c. raportul valorii nominale

254.Dupa forma acreditivelor documentare acestea pot fi:

a. transferabile si externe

b. interne si internationale

c. revocabile si irevocabile

255.Capitalul bancar propriu cuprinde pe langa capitalul social bancar si alte elemente printre care:

a. pierderile nerepartizate

b. rezervele

c. cresterile de capital social

256.Constituirea capitalului social si a fondurilor de rezerva intra in categoria operatiunilor:

a. active

b. duble

c. pasive

257.In categoria operatiunilor active bancare intra:

a. operatiuni de refinantare de la alte banci

b. emisiunea de obligatiuni si titluri de credit

c. operatiuni de achizitionare a titlurilor de valoare de pe pietele financiare in vederea asigurarii unei mai bune lichiditati

258.Cand controlul exercitat de societatea mama este exclusiv, se recomanda folosirea urmatoarei metode de consolidare a bilantului bancar

a. metoda triplului multiplu

b. metoda ponderilor

c. metoda de integrare globala

259.In cazul consolidarii contului de profit si pierderi , metoda de integrare globala pune:

a. cumularea tuturor veniturilor si cheltuielilor, eliminarea conturilor reciproce si includerea rezultatului consolidat

b. cumularea partiala a veniturilor si cheltuielilor, eliminarea conturilor reciproce si includerea rezultatului consolidat

c. cumularea tuturor veniturilor si cheltuielilor, eliminarea partiala a conturilor reciproce si includerea partiala a rezultatului consolidat

260.Unul din principiile managementului activelor il constituie:

a. cresterea portofoliului de active cu orice pret

b. reducerea portofoliului de active

c. diversificarea portofoliului de active

261.Ordinul de plata, cambia, biletul la ordin si cecul reprezinta:

a. angajamente bancare ferme

b. tehnici de plata

c. instrumente de plata

262.Functia de antrenare a managementului bancar presupune:

a. antrenarea unor venituri cat mai mari si cu riscuri cat mai mici

b. pregatirea temeinica a personalului bancar pentru a face fata noilor cerinte impuse pe piata

c. motivarea personalului bancar in realizarea profiturilor bancare

263.Functia de organizare a managementului bancar vizeaza:

a. organizarea de ansamblu a bancii cat si organizarea principalelor compartimente

b. numai organizarea de ansamblu a bancii

c. organizarea filialelor si agentiilor

264.Evalurea activelor financiare presupune existenta catorva cerinte si anume:

a. dispersarea datelor, determinarea realatiei biunivoce si consolidarea bilanturilor

b. agregarea datelor, compensarea sumelor si cuantificarea marjelor

c. agregarea datelor, consolidarea bilanturilor si compensarea sumelor

265.Unul din criteriile managementului activelor il constituie:

a. efectuarea de plasamnete numai in activitati emergente

b. efectuarea plasamentelor sub forma creditelor pe termene cat mai diferite de timp si care au cat mai multe destinatii

c. efectuarea plasamentelor sub forma creditelor pe termen overnight

266.Capitalul bancar, depozitele atrase pe termen scurt, mediu si lung, imprumuturile obtinute de la alte banci intra in categoria urmatoarelor elemente de bilant:

a. activelor bancare

b. plasamentelor bancare

c. pasivelor bancare

267.Printre situatiile in care se poate afla o societate mama se numara:

a. detine peste 85% din capitalul social

b. este actionar sau asociat al unei entitati, si controleaza singur in baza unui acord incheiat cu ceilalti actionari sau asociati, majoritatea drepturilor de vot

c. detine minimum 15% din capitalul social in baza unui acord incheiat cu ceilalti actionari sau asociati

268.In activitatea bancara relatia rezultat-risc este urmatoarea:

a. cu cat profitul este mai mare cu atat riscul este mai mic

b. cu cat profitul este mai mare cu atat riscul este mai mare

c. la rezultate mari optimul economic se realizeaza prin distribuirea si repartizarea costurilor

269.Una din modalitatile de reducere a efectelor riscurilor bancare o constituie:

a. constituirea de provizioane

b. utilizarea provizioanelor numai pentru riscul generator

c. utilizarea provizioanelor in scopul cresterii profitului

270.Pregatirea personalului bancar se face in sistem propriu cu ajutorul urmatoarelor categorii de personal:

a. trainerilor

b. traderilor

c. sefilor de serviciu

271.Unul din instrumentele moderne de analiza folosit de managementul bancar il reprezinta analiza bazata pe urmatoarele elemente:

a. puncte tari, datorii, oportunitati, amenintari

b. puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari

c. puncte tari, puncte slabe, oportunitati, pierderi

272.Care din afirmatiile de mai jos sunt specifice acreditivelor revocabile:

a. emitentul revoca contractul prin intermediul bancii

b. banca emitenta le poate modifica in orice moment fara nici un preaviz al beneficiarului

c. banca emitenta nu le mai poate modifica

273.Stilul investigativ este specific analizei:

a. SWOT (strenghts, weaknesses, opportunities, threats)

b. SOFT (strenghts, opportunities, futures, threats)

c. SWOD (strenghts, weaknesses, opportunities, debts)

274.Riscul de credit presupune :

a. riscul investirii in sectoare emergente

b. riscul nerambursarii datoriei publice contractata de pe pietele internationale

c. posibila nerambursare a creditelor si dobanzilor la scadenta

275.Cand se acorda credite unor sectoare de activitate din ce in ce mai limitate sau unor societati care fac parte dintr-un grup de societati controlate de aceleasi persoane, avem de a face cu urmatorul tip de risc:

a. risc operational

b. risc valutar

c. risc de concentrare

276.Prin emiterea unei scrisori de garantie de catre o banca, aceasta isi asuma un angajament. Ce fel de angajament ?

a. irevocabil si neconditionat

b. revocabil si neconditionat

c. irevocabil si conditionat

277.Analiza acordarii de credite cuprinde:

a. analiza economico-financiara si analiza aspectelor nefinanciare

b. analiza SWOT si analiza aspectelor nefinanciare

c. analiza economico-financiara si analiza probabilitatilor

278.Lichiditatea se determina ca raport intre:

a. activele viitoare si datoriile lichide

b. activele totale si datoriile totale

c. activele circulante si datoriile cu scadenta mai mica de un an

279.Solvabilitatea se determina ca raport intre:

a. activele totale si datoriile totale

b. activele circulante si datoriile cu scadenta mai mica de un an

c. activele viitoare si datoriile lichide

280.Una din legile nescrise ale activitatii de creditare este:

a. "o firma solvabila este in pragul falimentului "

b. "o firma solvabila nu este in pragul falimentului "

c. "o firma insolvabila este de necreditat "

281.Una din modalitatile moderne de determinare a performantelor financiare ale unui agent economic este:

a. standingul

b. time-out-ul

c. ratingul

282.Obiectivul conditional al unei banci centrale consta in:

a. politica financiar valutara

b. supravegherea sistemului bancar si prevenirea falimentelor bancare

c. reglarea ratelor de dobanda

283.Refinantarea bancilor comerciale de la banca centrala este specifica urmatoarei functii ce vizeaza banca centrala:

a. functiei de emisiune a bancii centrale

b. functiei de banca a bancilor

c. functiei de banca a statului

284.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu devalorizarea monedei nationale:

a. stimuleaza exorturile si franeaza importurile

b. stimuleaza si exporturile si importurile

c. stimuleaza numai importurile

285.Revalorizarea reprezinta:

a. un proces economic de actiune in situatii de criza accentuata

b. o crestere sustinuta si continua a pretului monedei nationale in raport cu alte monede

c. o scumpire oficiala stabilita de banca centrala a monedei nationale fata de moneda altei tari

286.Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate in legatura cu revalorizarea monedei nationale:

a. stimuleaza exorturile si franeaza importurile

b. stimuleaza si exporturile si importurile

c. franeaza exporturile si stimuleaza importurile

287.In ce consta functia prudentiala a Bancii centrale:

a. aplica acele masuri care sa duca la diminuarea riscurilor in activitatea bancara

b. acorda subventii pentru redresarea bancilor,

c. acorda credite nerambursabile cu maximum de prudenta

288.Ce fel de operatiune este emisiunea baneasca realizata de Banca centrala ?

a. revocabila

b. activa

c. pasiva

289.Acordarea de credite celorlalte banci de catre Banca centrala este o operatiune:

a. activa

b. temporara

c. pasiva

290.Care dintre afirmatiile urmatoare caracterizeaza norma Cooke:

a. bancile trebuie sa respecte un raport minim intre fondurile proprii si activele ponderate in functie de risc

b. raportul dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor sa fie 60%

c. coeficientul fondurilor proprii este subunitar

291.Coeficientul lichiditatii potentiale exprima:

a. raportul dintre lichiditatea potentiala si lichiditatea reala

b. raportul dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor mai mari de o luna

c. raportul dintre capitaluri si active

292.Transferurile interbancare se efectueaza in cadrul:

a. aceleiasi banci dar intre unitati diferite

b. unor banci diferite

c. aceleiasi banci si intre banci diferite

293.Cum se determina multiplicatorul monetar ?

a. ca raport intre fluxurile de numerar

b. ca raport intre baza monetara si masa monetara

c. ca raport intre masa monetara si baza monetara

294.Cum poate fi definita inflatia?

a. degradarea continua a sistemului financiar bancar

b. cresterea cumulativa, regulata si sustinuta a preturilor in cadrul unei economii

c. scaderea si cresterea cererii de bani

295.Ce reprezinta economisirea?

a. o scurgere de lichiditati din circuitul fluxurilor financaire

b. o intrare de lichiditati in circuitul fluxurilor financiare

c. o forma de investire

296.In functie de perioada de timp pentru care se afla la dispozitia investitorului, resursele financiare se impart in:

a. resurse atipice si resurse temporare

b. resurse pe termen scurt si resurse permanente

c. resurse permanente si resurse din autofinantare

297.Pe piata primara se tranzactioneaza urmatoarele tipuri de instrumente financiare:

a. instrumente financiare pentru viitor (futures, options)

b. instrumente financiare deja emise

c. instrumente financiare nou emise

298.Constituirea surselor pe piata monetara este influentata de :

a. comportamentul populatiei, comportamentul bancilor si politica monetara promovata de banca centrala

b. fluctuatiile pietei de capital referitoare la tranzactiile REPO

c. agregatele monetare

299.Pe piata secundara se tranzactioneaza:

a. instrumente financiare deja emise

b. numai instrumentele secundare

c. instrumente financiare nou emise

300.Depozitele bancare pe termen scurt sunt instrumente aferente urmatoarei piete:

a. pietei de capital

b. pietei valutare

c. pietei monetare

301.Certificatele de depozit reprezinta:

a. titluri financiare depozitate pe baza de certificat

b. titluri financiare negociabile care atesta existenta unui depozit intr-o banca

c. titluri financiare care dau dreptul detinatorului sa obtina dividende

302.Transformarea dobanzii la depozitele la termen in capital reprezinta:

a. centralizarea si acumularea dobanzii

b. capitalizarea bancara

c. capitalizarea dobanzii

303.Una din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un actionar pentru a putea fi considerat actionar semnificativ este:

a. sa dispuna de o situatie financiara stabila, care sa justifice in mod satisfacator provenienta fondurilor destinate obtinerii participatiei la capitalul social al bancii si care sa creeze premise pentru o eventuala sustinere financiara a bancii

b. sa detina 90% din capitalul bancar

c. sa detina 75% din capitalul bancar si sa aiba drepturi de vot suplimentare

304.Slaba monitorizare a utilizarii creditului precum si deficientele de inregistrare contabila apartin urmatorului tip de risc:

a. riscului de concentrare

b. riscului de credit

c. riscului operational

305.Linia de credit finanteaza urmatoarele tipuri de activitati:

a. activitatea curenta a agentilor economici

b. activitatea sezoniera

c. activitatea financiara si exceptionala

306.Raportul intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati defineste:

a. randamentul muncii; c. eficienta folosirii productiei marfa;

b. modificarea stocurilor de marfa; d. productivitatea muncii.

307.Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariaţi = 95%; Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 101%; Indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii = 97%. Aceasta semnifica:

a. A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

c. Au crescut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a scazut stocul de produse finite;

b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

d. A scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de produse finite.

308.Pe baza relatiei ( � q1p1 - � q1c1) – (� q1p0 - �q1c1) se determina:

a. Influenta pretului asupra profitului aferent cifrei de afaceri;

c. Influenta structurii asupra profitului aferent cifrei de afaceri;

b. Influenta cantitatii asupra profitului aferent cifrei de afaceri;

d. Influenta structurii asupra valorii adaugate.

309.Pe baza urmatoarei relatii:

se determina influenta:

a. costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

d. structurii productiei vandute asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

b. structurii productiei vandute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

e. volumul fizic al productiei aferent profitului cifrei de afaceri.

c. pretului de vanzare asupra rate de rentabilitate a resurselor consumate;

310. Indicele cifrei de afaceri este de 110, iar indicele stocurilor de produse finite 120%. Aceasta reprezintă:

a. creşterea stocurilor şi încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor;

d. creşterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionării;

b. reducerea volumului de activitate, fapt care generează sporirea stocurilor;

e. creşterea stocurilor şi accelerarea vitezei de rotaţie a acestora.

c. creşterea volumului vânzărilor prin reducerea stocurilor;

311.Productia marfa fabricata (Qf) reprezinta:

a. Veniturile totale ale intreprinderii;

c. Productia destinata livrarii, cuprinzand valoarea produselor finite si semifabricatelor destinate vanzarii ,(P)valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate;

b. Eficienta cu care se desfasoara activitatea intreprinderii;

d. Veniturile din productia vanduta a intreprinderii.

312.Rata rentabilitatii economice se poate analiza în functie de urmatorii factori:

a. rata rentabilitatii comerciale; d. rezultatul brut al vanzarilor plus dividendele.

b. cifra de afaceri; e. rata resurselor consumate.

c. valoarea adaugata

313.Productia obtinuta si destinata livrarii (produse finite, semifabricate, lucrari si servicii prestate) se numeste:

a. productia exercitiului; c. cifra de afaceri din activitatea de baza;

b. productia marfa fabricata; d. productia de marfa si servicii.

314.Cum se includ in calculul cifrei de afaceri, veniturile financiare si cele exceptionale:

a. se includ in cote diferite; c. se includ doar cele financiare;

b. veniturile exceptionale nu se includ; d. nu se includ in calculul cifrei de afaceri.

315.Raportul intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati defineste:

a. randamentul muncii; c. eficienta folosirii productiei marfa;

b. modificarea stocurilor de marfa; d. productivitatea muncii.

316.Productia exercitiului (Qex) reprezinta:

a. Veniturile totale ale intreprinderii; c. Veniturile din productia vanduta a intreprinderii,

b. Eficienta cu care se desfasoara activitatea intreprinderii;

d. Valoarea productei vandute ,cresterea sau descresterea productiei stocate , productia imobilizata.

317.Rata rentabilitatii vanzarilor (comerciale) este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:

a. Cantitate, cost, pret; c. Cantitate, structura, cost, pret;

b. Structura, cost, pret; d. Pret, cost.

318.Pe baza relatiei:

se determina:

a. Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

d. influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;

b. Influenta cantitatii asupra ratei resurselor consumate;

e. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

c. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale;

319.Pe baza relatiei:

se determina:

a. influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;

d. influenta preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

b. influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

e. influenta preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

c. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale;

320.Activul total creşte cu 25%, iar datoriile totale cu 15%. Această situaţie semnifică:

a. creşterea fondului de rulment; d. diminuarea profitului brut;

b. creşterea profitului brut; e. cresterea patrimoniului firmei.

c. creşterea nevoii de fond de rulment;

321. Se cunosc urmatoarele date: u.m.

Indicatori An

baza

An

curent

Cifra de afaceri 6200 10800

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 4600 7500

Productia vanduta in perioada curenta exprimata in:

- pretul perioadei de baza

- costul perioadei de baza

-

-

8500

6200

Influenta structurii productiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri

este de:

a. + 102.45 u.m.; c. + 182.36 u.m.

b. + 182.36 u.m.

d. + 106.45 u.m.

322.Pragul de rentabilitate semnifica:

a. Acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabila;

c. Acel nivel al profitului care asigura distribuirea unor dividende stimulative pentru actionari;

b. Acel nivel al volumului de activitate la care firma obtine profitul maxim;

d. Acea parte a profitului care ramine la dispozitia firmei dupa distribuirea dividendelor.

323.Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariati = 105%; Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 101%; Indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii = 95%. Aceasta semnifica:

a. A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

c. Au crescut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

b. Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

d. A scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de produse finite.

324.Indicele fond salariu =108% , indicele salariu mediu =95% , indicele productivitatii 1muncii =94 % (calculat pe baza veniturilor de exploatare ) aceasta avand semnificatia :

a. s-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei

c. a crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare,au crescut

venituri de exploatare ; veniturile de exploatare;

b. a scazut profitul de exploatere ; d. a crescut numarul de personal ,au crescut cheltuielile salariale la 1000 lei venituri de exploatare ,au crescut veniturile de exploatare.

325.Indicele procuctiei fizice este 97%, indicele consumului specific este de 91%,indicele cheltuielilor materiale este de 94%.Aceasta semnifica :

a. S-a redus cantitatea fabricata si pretul materialelor ;

d. A crescut cantitatea fabricata ,consumul specific si pretul materialelor ;

b. S-a redus cantitatea fabricata si consumul specific si a crescut pretul materialelor;

e. S- redus cantitatea fabricata ,consumul specific si acrwsscut pretul materialelor .

c. A crescut cantitate cantitatea fabricata si a scazut pretul materialelor ;

326.Rata finantarii imobilizarilor > 1 semnifica:

a. un dezechilibru financiar; d. degajarea unui fond de rulment pozitiv;

b. un risc de insolvabilitate ridicat; e. o incapacitate de autofinantare sporita.

c. o incapacitate de plata;

327.Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie sa fie:

a. mai mare de 50%; d. peste 33%;

b. intre 20% – 50%; e. intre 33% si 100%.

c. peste 20%;

328.Rata rentabilitatii economice se poate analiza in functie de urmatorii factori:

a. rata rentabilitatii comerciale; c. valoarea adaugata

b. cifra de afaceri; d. rezultatul brut al vanzarilor plus dividendele.

329.Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:

a. un dezechilibru financiar; d. o capacitate de autofinantare sporita;

b. o incapacitate de plata; e. un fond de rulment pozitiv.

c. un risc de insolvabilitate scazut;

330.Raportul dintre mijloacele fixe productive si valoarea medie a mijloacelor fixe exprima:

a. gradul de inzestrare tehnica a firmei; c. ponderea mijloacelor fixe productive in totalul mijloacelor fixe;

b. eficienta folosirii materiilor prime in cadrul firmei;

d. randamentul activelor fixe productive.

331. Se cunosc:

- capitalurile proprii = 210.230 u.m.;

- creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 u.m.;

- creditele pe termen mediu si lung = 28.700 u.m.;

- active imobilizate nete = 68. 421 u.m.;

Atunci valoarea fondului de rulment net va fi:

a. 17.160 u.m.;

b. 17.050 u.m.;

c. 17.509 u.m.;

d. 170.508 u.m.;

e. 170.509 u.m..

332.Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante 18.000 u.m.; datorii din exploatare 12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel:

a. 1.230 u.m.;

b. 7.200 u.m.;

c. 24.300 u.m.;

d. 7.111,11 u.m.;

e. 145.800 u.m.

333.Activele circulante sunt:

a. materiile prime;

b. materialele auxiliare;

c. apa, energia si gazul metan;

d. stocurile de produse finite;

e. stocurile, creantele, disponibilitatile si plasamentele.

334.Fondul de rulment se calculeaza:

a. capitalul permanent – active imobilizate sau active circulante – resurse de trezorerie;

b. Active – pasiv;

c. active imobilizate – active circulante;

d. capital permanent – capital propriu;

e. datorii – creante.

335.Rata profitului se calculeaza ca:

a. raportul dintre profitul net si cifra de afaceri;

b. diferenta dintre venituri si cheltuieli;

c. suma de valoare adaugata;

d. diferenta dintre costuri fixe si variabile;

e. suma a incasarilor.

336.Se cunosc:

- capitalul social 8.700 u.m.;

- rezerve, rezultate, fonduri proprii 2.540 u.m.;

- credite pe termen mediu si lung 2.530 u.m.;

- active imobilizate nete 5.736 u.m.

Atunci valoarea capitalului propriu va fi:

a. 12.240 u.m.;

b. 45.975 u.m.;

c. 11.240 u.m.;

d. 41.025 u.m.;

e. 11.140 u.m.

337.Se cunosc:

- capital social = 87.000 u.m.;

- capitalurile proprii = 210.230 u.m.;

- creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 u.m.;

- creditele pe termen mediu si lung = 28.701 u.m.;

- active imobilizate nete = 68. 330 u.m.;

Atunci valoarea surselor permanente va fi:

a. 237.930 u.m.;

b. 238.932 u.m.;

c. 238.933 u.m.;

d. 238.931 u.m.;

e. 238.930 u.m.;

338.Activele imobilizate mai sunt cunoscute sub denumirea de:

a. resurse stabile;

b. imobilizari financiare;

c. utilizari durabile;

d. mijloace circulante;

e. elemente neamortizabile.

339.Capitalul real, dupa sursele de constituire prezinta urmatoarea structura:

a. capital social, rezerve, rezultate, fonduri proprii, active imobilizate, active circulante;

b. rezerve, rezultate, fonduri proprii, credite pe termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante;

c. credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, rezerve, rezultate, fonduri proprii, capital social;

d. credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, active imobilizate, active circulante;

e. active imobilizate, active circulante.

340.Capitalul real al intreprinderii isi gaseste reflectarea in:

a. bilant;

b. contul de profit si pierdere;

c. bugetul activitatii generale;

d. bugetul activitatii de trezorerie;

e. bugetul activitatii de investitii.

341.Rezultatul curent al exercitiului cuprinde:

a. rezultatul din exploatare si rezultatul financiar;

b. numai rezultatul activitatii de exploatare (curente);

c. rezultatul financiar si rezultatul extraordinar plus profitul net;

d. rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar minus valoarea adaugata;

e. rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii precedenti.

342.Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este egal cu:

a. Capital propriu minus active imobilizate nete;

b. Capitaluri permanente minus active imobilizate nete;

c. Total pasiv minus active circulante nete;

d. Total activ minus datorii financiare.

343.Activele financiare sunt necesare pentru:

a. procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman;

b. producerea de bunuri si servicii;

c. vanzarea de bunuri si servicii;

d. plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale;

e. procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii.

344.Decizia de finantare:

a. sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate;

b. se ia de catre contabilul sef;

c. are drept scop finantarea ciclului de exploatare;

d. este luata de catre administratorul firmei;

e. se face in orice moment al exploatarii.

345.Situatia neta negativa apare atunci cand:

a. capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate;

b. capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii;

c. capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;

d. capitalurile proprii sunt mai mari decat imobilizarile ;

e. activul este mai mic decat pasivul.

346.Functia de finantare se refera la:

a. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii;

b. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate;

c. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate;

d. modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung;

e. volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.

347.Valoarea adaugata se calculeaza astfel:

a. productia exercitiului – consumul de la terti – impozitul pe profit;

b. productia stocata + productia imobilizata + marja (adaosul) comercial (a);

c. productia exercitiului – marja comerciala + consumul de la terti;

d. EBE + alte venituri din exploatare – alte cheltuieli de exploatare;

e. productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial – consumul de la terti.

348.Optiunea pentru investitii are loc cand:

a. fluxurile de incasari actualizate depasesc costul investitiei;

b. fluxurile de incasari actualizate sunt mai mici decat investitia;

c. fluxurile de incasari actualizate sunt egale cu investitia;

d. fluxurile de incasari actualizate sunt egale cu costul investitiei;

e. fluxurile de incasari actualizate sunt mai mici decat investitia.

349.Finantele sunt:

a. relatii economice in general;

b. relatii economice in expresie baneasca;

c. relatii de productie si monetare;

d. fondurile banesti;

e. capitalurile intreprinderii.

350.Ce sunt activele circulante?

a. capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul refinantarii activitatii curente de productie;

b. capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul finantarii activitatii viitoare de productie;

c. capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul finantarii activitatii curente de productie;

d. capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul refinantarii activitatii viitoare de productie;

e. capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul refinantarii activitatii de de productie.

351.Determinarea profitului se realizeaza ca:

a. suma a incasarilor;

b. suma de valoare adaugata;

c. diferenta dintre venituri si cheltuieli;

d. cifra de afaceri – TVA;

e. suma a tuturor veniturilor.

352.Amortizarea este:

a. inlocuirea activelor imobilizate;

b. innoirea instalatiilor;

c. un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate;

d. cesionarea activelor imobilizate;

e. casarea activelor corporale.

353.Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m., capital social exercitiul N 140.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-1 100.000 u.m., capacitatea de autofinantare exercitiul N 21.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m., profit net exercitiul N-1 18.000 u.m., din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net exercitiul N 20.000 u.m., din care 60% se distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen lung contractate in exercitiul N 50.000 u.m., credite bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N 4.000 u.m.

Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de 2.000 u.m., costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de finantare – partea I utilizarile si resursele vor avea urmatoarele valori:

a. 50.200 u.m. si 73.000 u.m.;

b. 77.000 u.m. si 50.200 u.m.;

c. 93.000 u.m. si 30.200 u.m.;

d. 73.000 u.m. si 55.000 u.m.;

e. 79.000 u.m. si 55.000 u.m..

354.Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea: iulie 1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m., octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600 u.m., decembrie 4.000 u.m. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi:

a. 2.900 u.m.;

b. 2.800 u.m;

c. 2.400 u.m.;

d. 2.760 u.m.;

e. 2.360 u.m.

355.Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 300.000 u.m., octombrie 250.000 u.m., noiembrie 350.000 u.m., decembrie 150.000 u.m.. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este :

a. 500.000 u.m.;

b. 350.000 u.m.;

c. 150.000 u.m.;

d. 750.000 u.m.;

e. 1.50.0 m

356. Contribuabilul este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata unui …………………

357.Impozitul reprezinta prelevarea baneasca obligatorie, generala si definitiva, efectuata de stat din veniturile sau averea persoanelor fizice si/sau juridice in cuantumul si la termenele prevazute de lege, in vederea acoperirii cheltuielilor publice si interventiei statului in economie si societate, fara …………… din partea acestuia de a presta platitorului un serviciu echivalent direct si imediat.

358.Taxele sunt ............ efectuate de diferite persoane fizice si/sau juridice pentru serviciile specifice prestate platitorului de catre institutiile sau autoritatile publice.

359.In functie de elementele incluse in baza de calcul a impozitului, impunerea poate fi partiala sau ....................

360.Tinand cont de modul in care se face evaluarea obiectului impozabil, impunerea

poate fi: directa, ............... si forfetara.

361.Impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel: prin declaratie fiscala, care este asimilata cu o decizie de impunere sub rezerva unei verificari ulterioare si prin decizie de ...................... emisa de organul fiscal.

362.Se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere pentru neachitarea la termenul de scadenţa de catre debitor a ......................... de plata.

363.Executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis de catre organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie ..................... executoriu.

364.In cazul sanctiunilor contraventionale, termenul de transmitere a procesului verbal de contraventie pentru executare este de .............de zile.

365.Pretul de pornire a licitatiei pentru bunurile sechestrate este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu ........% pentru a doua licitaţie si cu 50% pentru a treia licitatie.

366.Impozitul pe profit este un impozit direct datorat de contribuabili si se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale de ........% asupra profitului impozabil.

367.Profitul contabil reprezinta ............. dintre totalul veniturilor realizate si totalul cheltuielilor efectuate in cursul exercitiului financiar.

368................................ reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit, dupa natura lor, care sunt aferente realizarii veniturilor, asa cum sunt inregistrate in contabilitatea contribuabilului.

369.Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe ..........., pana la data de 25 martie inclusiv a anului urmator.

370.TVA-ul este un impozit ...........

371.Microintreprinderile a caror cifra de afaceri anuala depaseste 65.000 euro incepand cu anul urmator devin platitoare de impozit pe ................

372.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor este in cota de ………%.

373.Principala destinatie a resurselor financiare in tarile dezvoltate, cu economie de piata, pe domenii de activitate, este invatamant, ..................., cultura.

374.Aprobarea bugetului de stat se face prin lege de catre ....................

375.Intocmirea .......... de stat se face de catre Ministerul Finantelor Publice.

376.Masurile fiscale aprobate prin legi bugetare se stabilesc ......................

377.Subventiile reprezinta ................. de sume banesti fara o contraprestatie din partea beneficiarului.

378.Resursele extraordinare sunt resursele la care statul recurge in situatii ...............

379.Un impozit este considerat stabil daca randamentul sau ramane .................. de-a lungul ciclului economic.

380.Impozitele ........................... se pot grupa in: impozite reale si personale.

381.Cu ajutorul ponderilor fiecarei grupe de venit public in total si în special a ponderilor fiecarui venit fiscal in total venituri fiscale, se poate interpreta politica .............. a statului intr-o anumita perioada de timp.

382.Resursele ordinare cuprind venituri fiscale si venituri …………………..

383.In categoria resurselor financiare publice interne se includ: impozitele, ......., donatiile, emisiunea de bani de hartie.

384.Stopajul la sursa presupune retinerea si varsarea .............. de catre o terta persoana.

385. Rezultatul din exploatare si rezultatul financiar, formeaza impreuna rezultatul .................al

exercitiului .

386. Fondul de rulment reprezinta diferenta dintre capitalurile permanente si valoarea activelor .....................

387. Trezoreria .............. se calculeaza ca diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment.

388. Echilibrul ..................... se realizeaza atunci cind trezoreria este pozitiva.

389. Activele ................ sunt capitaluri banesti constituite prin diverse modalitati in scopul finantarii activitatii curente de productie.

390. Finantele sunt relatii ........................... in expresie baneasca.

391. Situatia neta negativa apare atunci cand capitalurile ................... sunt mai mari decat capitalurile proprii.

392. Rata rentabilitatii .................este influentata de factori directi, in urmatoarea ordine: structura, cost, pret.

393. Pragul de ................... semnifica acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile.

394. Profitul aferent cifrei de afaceri este influentat de factori directi, in urmatoarea ordine: cantitate, structura, ................... pret.

395. Pragul de rentabilitate semnifica acel nivel al volumului de ................... la care firma devine rentabila.

396. Productivitatea muncii se determina ca ...............intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati.

397. Productia obtinuta si destinata ................ (produse finite, semifabricate, lucrari si servicii prestate) se numeste productia marfa fabricata.

398.Analiza SWOT cuprinde puncte tari, puncte slabe, amenintari si ............................

399. Titlurile de valoare care confera detinatorului lor calitatea de proprietar la o societate comerciala se numesc .................

400. Instrumentele cu care se opereaza pe piata de capital se mai numesc valori .....................

401. Raportul de schimb dintre aur si argint in cadrul sistemului bimetalist ............................ era stabilit la un nivel fix

402. Formele aur-moneda, aur-lingouri, aur-devize sunt caracteristice sistemului monetar.............................. aur

403. In conformitate cu reglementarile Fondului Monetar International, pentru ca o moneda sa poate fi convertibila trebuie indeplinite anumite cerinte printre care: sa nu existe restrictii privind ......................... internationale curente

404. Masa ......................... cuprinde: moneda scripturala, numerarul aflat in circulatie, depozitele la termen, alte active in functie de gradul lor de lichiditate

405. Functia de intermediar al schimbului, functia de tezaurizare si functia de masura a valorii reprezinta principalele functii ale ...........................

406. In comformitate cu teoria metalista banii se confunda cu metalele pretioase si reprezinta un instrument al ....................

407. Numerarul in circulatie si rezervele bancare constituie baza......................

408. Moneda a cunoscut in evolutia sa urmatoarele forme: moneda marfa, moneda ...................., bancnota, e-moneda

409. Motivele care ii determina pe solicitantii de moneda sa solicite moneda sunt: tranzactiile curente, nevoile neprevazute si activitatile ................

410. Prima forma de existenta a resurselor financiare o reprezinta......................

411. Efectul de parghie financaira pe care il exercita cresterea resurselor imprumutate asupra activitatii economice impune urmatoarea regula: rata dobanzii sa fie mai .............. decat costul mediu ponderat al resurselor

412. Operatorii pietei interbancare sunt.................

413. Obtinerea de resurse pe piata monetara se face de regula prin intermediul .................... care apar ca formatori de piata

414. Modelul economic reprezinta o simplificare orientata a ........................, abstractizarea asigurand concordanta cu realitatea a proprietatilor si structurilor selectate

415. Diversificarea achizitionarii de titluri de valoare care genereaza venituri mari si au riscuri cat mai scazute, este un criteriu al managementului....................

416. Printre instrumentele folosite de managementul bancar in activitatea de reducere a riscurilor se numara si planul ................

417. Principiul respectarii destinatiei creditului consta in faptul ca dupa aprobare, creditul nu poate fi tras decat pentru platile care ...................... obiectului creditarii

418. Afirmatia in conformitate cu care creditul creaza mijloace de plata noi in economie si duce la cresterea masei monetare este specifica functiei de ................ a creditului

419. Creditul de investitii se acorda pe termen............... si lung

420. Gradul de indatorare generala se determina ca raport intre: datoriile totale si .......................... proprii

421. Obiectivul fundamental al unei banci centrale consta in: controlul, ...................... ofertei de moneda si a ratelor de dobanda

422. Functia bancii centrale - de banca a statului- se manifesta prin aceea ca: banca centrala joaca rol de ................. al statului, imprumuta statul si plaseaza emisiuni de titluri de stat

423. Modalitatile de plata se grupeaza in doua mari categori: platile prin ................... si platile in numerar

424. In functie de sursa de provenienta, resursele financiare se impart in: resurse proprii, resurse

............................ si resurse conditionale

425. Piata interbancara se imparte in urmatoarele piete: piata interna si ........................

426. Prin punerea la dispozitia agentilor economici de moneda de cont si numerar in procesul de creditare, bancile creaza putere de cumparare..................

427.Conducerea managementului se concretizeaza in capacitatea …………………………..de a obtine rezultate financiare anuale remarcabile.

428. Pentru a putea analiza in profunzime teoria probabilitatilor, este necesara……………..coeficientului beta.

429. Interpretarea subiectiva a probabilitatilor exprima actiunile unui…………………..pe piata bursiera.

430. Probabilitatile interpretate subiectiv, exprima…………….. probabilistica, bazata pe

instinctual individual.

431. Modelul de optimizare Kelly se bazeaza pe cunoasterea…………………….de corelatie dintre doua titluri financiare.

432. Teoria lui Bayes ne ofera posibilitatea de a ………………………….cu acuratete cursul

bursier al unui titlu financiar.

433. In teoria sa, Bayes ne ofera procedura de calcul al costului………………………….utilizat la nivelul unei companii.

434. Formula lui Kelly este ………………. in baza urmatoarelor criteri privind rata de crestere

minima.

435. Kelly isi …………………………….. formula in baza criteriului privind rata de crestere corelata cu rata de risc.

436. Pentru a putea utiliza cu succes modelul Kelly, un investitor ar trebui sa ………………….costurile in marja.

437. Investitorii pot utiliza cu success………………… Kelly daca joaca la bursa.

438. In vederea diminuarii …………… de a supraparia, un investitor ar putea apela la modelul jumatate –Kelly.

439. Din punct de vedere al castigului potential, penalizarea pentru subapreciere nu este dura deoarece relatia……………………..din modelul Kelly este logaritmica.

440. Finantele comportamentale se concretizeaza printr-un studio ce are la baza…………………..riscului valorilor mobiliare.

441. Conceptul de supraestimare se concretizeaza in credinta investitorilor ca ei …………..cele

mai bune informatii.

442. Suprareactia se explica prin faptul ca investitorii tind sa se fixeze pe cele mai recente………………….si sa extrapoleze pornind de la acestea.

443. Cercetatorii de comportament au demonstrat ca ………………… tind sa reactioneze exagerat la stirile rele.

444. Conceptul de aversiune asimetrica fata de pierdere are un…………… mai mare decat

partea de castig.

445. Prin pierdere ………………. devin mai conservatori in intreaga activitate investitionala.

446. Conceptul de calcul mental reprezinta …………………. matematic al riscului diferitelor actiuni din portofoliu.

447. Calculul mental este considerat a fi unul din motivele pentru care oamenii nu vand actiunile care merg prost deoarece in mintea………………….. pierderea nu este reala pana nu devine efectiva.

448. Inclinatia pentru asumarea …………… este legata de nivelul de pregatire profesionala si riscul.

449. Cele doua trasaturi de caracter legate de toleranta …………… sunt controlul personal si motivatia realizarii.

450. Investitiile de portofoliu sunt ………………….pe piata de capital.

451. Investitiile directe, sunt ………………………care au ca scop participarea la managementul firmei.

452. Fuziunile si achizitiile din tarile dezvoltate au stat la baza expansiunii……….multinationale.

453. Potrivit studiului BAI, evaluarea …………. trebuie intreprinsa prin prisma dimensiunilor -

castigul si riscul.

454. In studiul BAI, in vederea stabilirii riscului se recomanda utilizarea …………. dispersiilor de grupa a castigurilor ponderate in functie de timp.

455. Fluctuatiile………………… trebuie atribuite unor factori esentiali (evolutia pietei).