Metodele cercetrii n contabilitate - Subiecte examen1. Tipurile cercetrii tiinifice.Cercetarea reprezint procesul activ i sistematic desfurat pentru a descoperi, interpreta sau verifica fapte, evenimente, comportamente sau teorii.a) n funcie de obiectivele activitii de cercetare: Cercetrile fundamentale sunt cercetri teoretice utilizate n dezvoltarea de noi concepte, teorii i instrumente de analiz n contabilitate. Rolul acestora este de aprofundare a cunoaterii tiinifice privind anumite aspecte i probleme de contabilitate. Aceste cercetri fac obiectul activitii cercettorilor, teoreticienilor, profesorilor implicai n activitatea de cercetare; Cercetrile aplicative urmresc gsirea unor rspunsuri la anumite probleme din practica real a organizaiilor economice i sunt utilizate de ageni economici pentru fundamentarea deciziei economice; este activitatea de investigare dezvoltat cu scopul mbogirii cunotinelor, avnd un scop practic determinat. Acest tip de cercetare mbin rezultatele celorlalte categorii de cercetare, precum i cunotine empirice i le transform n tehnici i tehnologii palpabile, n maini i echipamente noi sau modernizate, n produse noi sau imbuntite, n msuri de perfecionare i eficientizare a conducerii i gestionrii economiei etc.b) n funcie de complexitatea cercetrii: Cercetri exploratorii care sunt utilizate pentru identificarea unor informaii referitoare la problemele cu care se confrunt managementul entitii. Au n vedere activitatea de exploatare a unor probleme contabile n vederea detalierii aspectelor legate de fenomenul economic respectiv. Cercetrile descriptive au rolul de a descrie caracteristicile fenomenelor economice i de a identifica dimensiunea acestora la nivelul unei populaii int de dimensiune mare. Cercetrile cauzale (explicative) au n vedere cunatificarea relaiilor de tip cauz-efect dintre diferite fenomene economice. Acestea se bazeaz n special pe date cantitative.c) n funcie de tipul informaiilor generate de activitatea de cercetare: Cercetri calitative se caracterizeaz prin obinerea unor informaii detaliate avnd la baza relatri ale subiecilor intervievai. Acestea preced aproape ntotdeauna cercetrile cantitative. Cercetrile cantitative au rolul de a defini i evalua fenomenul economic i diferite aspecte ale problemei. Obiectivul principal al cercetrii cantitative constituie msurarea diferitelor variabile studiate n cadrul cercetrii.2. Etapele cercetrii tiinifice.1) Descoperirea i definirea temei de cercetare este etapa in care se identifica problema si presupune: stabilirea scopului cercetarii si orientarea obiectivelor cercetarii in raport cu cerintele procesului decizional informatiile culese trebuie sa fie corecte astfel incat sa nu conduca la ambiguitate in definirea obiectivelor cunoasterea dimensiunii reale a problemei cunoasterea acelor informatii care sa conduca la explicarea tuturor elementelor invizibile ale problemei printr-o documentare prealabila intelegerea esentei problemei identificarea elementelor de baza ale problemei si studiul lor aprofundat prin studii calitative si studii de caz care sa duca la definirea corecta a temei supusa cercetarii.2) Stabilirea ipotezelor i obiectivelor obiectivele trebuie sa fie exprimate clar si concis; acestea vor sta la baza alegerii metodei de cercetare exploratorie.3) Proiectarea cercetrii in aceasta etapa, in functie de metoda de cercetare aleasa, se procedeaza la alegerea subiectilor (tehnici de esantionare) si la stabilirea grilei de intervievare (tip chestionar sau interviu). In cazul observatiei sau a experimentului, se intocmeste o grila de observatie in cadrul careia sunt notate aspectele importante de cercetat.4) Culegerea datelor se realizeaza prin notarea raspunsurilor subiectilor conform grilei de intervievare sau, in cazul observatiei si a experimentului, se inregistreaza acele comportamente si date care au relevanta conform grilei de observatie.5) Prelucrarea i analiza datele culese se filtreaza, se analizeaza si se prelucreaza prin tehnici specifice, astfel incat sa poata genera concluzii relevante cu privire la cercetarea propriu-zisa.6) Interpretarea rezultatelor rezultatele extrase in urma prelucrarii datelor se coreleaza cu obiectivele cercetarii, care pot veni in sprijinul sau impotriva obiectivelor formulate de aici, cercetatorul va putea emite considerente personale care sa contribuie la dezvoltarea domeniului cercetat sau va identifica limitele cercetarii sale care au stat in calea demonstrarii obiectivelor propuse.7) Elaborarea proiectului proiectul va contine toate datele relevante cercetarii, in ordinea lor logica si cronologica.3. Metodele, tehnicile i procedeele utilizate n cercetarea tiinific.Metodologia cercetrii n contabilitate trebuie s porneasc de la metodele cercetrii adic:1) Metoda bazate pe comunicarea oral Metode bazate pe expunere (prelegerea, descrierea, explicaia, povestirea, instructajul i forme combinate de metode bazate pe expunere) Metode conversaionale: (tipurile de ntrebri folosite n conversaie, condiia formulrii ntrebrii, formele conversrii) Metode care valorific dezbaterea de grup cu respectarea condiiilor i principiilor prin dezbaterea de grup.2) Metode bazate pe comunicarea scris: Metoda lecturii Metode bazate pe elaborarea textului scris (metoda referatelor, metoda compunerii)3) Metode bazate pe aciunea practic: metoda exerciiului i a exersrii, metoda studiului de caz i metoda jocurilor.4) Metode bazat pe cercetarea realitii: Metoda observaiei: observaia de explorare, descriptiv, demonstrativ, ilustrativ, de cercetare, structural, participativ, direct i indirect. Metoda experimentala Metoda demonstratiei intuitive Metoda modelarii5) Alte metode fundamentale: algoritmizarea, problematizarea, nvarea prin descoperire i ilustrarea programat.4. Metoda experimental; metoda modelrii; metoda studiului de caz.Metoda experimental presupune o anumit intervenie, modificare n condiiile de desfurare a fenomenelor i proceselor studiate. Experimentul este o metod de cercetare integral n sensul c el folosete i subordoneaz celelalte metode de cercetare. n structura lui ntlnim variabilele, etapele, eantioanele.Variabilele reprezint acele aspecte ale fenomenelor i proceselor studiate care fac obiectul experimentrii i care au proprietatea de a se schimba, de a influena alte fenomene avnd deci caracter variabil. Acestea sunt independente (sau factoriale i sunt acelea pe care cercettorul le provoac sau le modific i sunt acele variabile cu care se intervine n cadrul experimentrii) i dependente ( sau rezultative care apar i sunt urmrite n cadrul experimentului drept efecte, consecine ale interviului cu variabile independente.Etapele experimentului sunt:a) Etapa iniial sau preexperimental n care se msoar nivelul de pornire al variabilelor dependente.b) Etapa de experimentare n care se intervine cu variabilele independente n care se provoac schimbarea experimentuluic) Etapa final sau postexperimental n care se reia studiul sau msura varibilelelor dependente cu scopul consemnrii efectelor produse asupra lor de aciunea exercitat cu variabilele independente. Eantionul se refer la fragmente ale realitii avnd probalilitatea de reprezentativitate ptr fenomenul studiat. n cadrul experimentului, eantioanele pot fi: Experimentale acele eantioane pe care se intervine cu variabile independente folosite n experimentarea propriu zis. De control sau martor a cror stare e meninut constant (pe care nu se aplic variabile independente).Ca proces de sine statator, cercetarea experimentala conduce la un anumit stadiu al stiintelor pe care il numim stadiu experimental. In comparatie cu observatia, experimentul reprezinta o metoda superioara de cercetare. El cuprinde observatia la un nivel superior, intrucat ofera posibilitatea analizei unor fenomene dinamice, complexe, care se afla in relatii de pluriconditionare.Particularitatea experimentului este data de caracterul sau activ. Prin modul de derulare, experimentul implica producerea unui anumit fenomen in conditii determinate care il si directioneaza. Scopul este studiul si cunoasterea relatiilor cu celelalte fenomene care nu sunt cuprinse in cadrul experimentului. Proiectarea experimentului solicita stabilirea unor constante si a unor variabile care se urmaresc. Principiul consta in modificarea unui factor unic concomitent cu pastrarea celorlalte conditii de baza (poate exista un numar mare de variabile care sa ii influenteze derularea). Importanta experimentului reiese din cantitatea de informatii furnizate care privesc in mod special relatiile cauzale intre fenomene. Metoda modelrii este o metod de studiere a fenomenelor i proceselor prin intermediul unor reconstituiri sintetice ale acestora cu posibilitatea oferirii de informaii reprezentative. Modelul nu reprezint o simpl reproducere sau o copie a realului ci implic sintetizarea i sistematizarea fenomenelor reale. Aceast metod reprezint redarea realitii complexe prin construcii certificate simple. n activitatea sa, cercettorul va ntreprinde o reflecie preliminar utiliznd toate informaiile de care dispune pentru a rezolva situaia dat. Astfel, el va constitui plecnd de la ceea ce cunoate, un cadru explicativ, provizoriu numit model.Activitatea mental n urma creia se construiete modelul se numete modelizare. n consecin, modelul este o reprezentare simplificat a unui fragment de realitate.Tipologia modelelor: Empiric modelul construit n baza unor constatri de fapt. Teoretic este o construcie pur mental, ntotdeauna realizat cu concepii legate ntre ele prin enunuri deduse logic din unul sau mai multe postulate. Conceptele din care este construit acest model constau n una sau cteva cuvinte sau ntr-un simbol care reprezint o idee. Metoda studiului de caz este frecvent utilizat ntruct fenomenele i procesele economice constituie oricnd cazuri de analizat (analiza poziiei financiare pe baz de bilan, analiza performanelor unei entiti.)

5. Descrierea pe scurt a etapelor elaborrii unei lucrri de diplom.1) Alegerea subiectului i a problematicii2) Alctuirea unui prim plan provizoriu3) Cercetarea propriu-zis (n bilbiotec, laborator sau pe teren)4) Prima redactare5) Cercetri complementare necesare6) O nou redactare7) Corectarea8) Redactarea definitiv9) Stabilirea listei bibliografice10) Alctuirea cuprinsului11) Elaborarea indexului i alctuirea anexelor dac este cazul12) Autoevaluarea lucrrii13) Susinerea oral (motivele alegerii temei, obiectivele, dificultati si limite, obiective atinse, obiective neatinse si motivele esuarii, ce ramane de intreprins in domeniul cercetat de catre alti cercetatori)6. Criterii de redactare tiinific a unei lucrri.

7. Procedee i tehnici de prelucrare a informaiilor.

Prelucrarea presupune utilizarea documentaiei de urmtoarea manier: Evaluarea critic a sursei de documentare Organizarea i sistematizarea informaiilor obinute n urma documentrii bibliografice i pe teren Punerea n diferite relaii a datelor rezultate din documentaie n funcie de scopul urmrit.1) Evaluarea critic a sursei de documentare are n vedere: Anul apariiei lucrrii Numrul ediiei precum i revizuirile la ediia respectiv Informaii privind editura, editorul i gradul de specialitate al acestora Date referitoare la autor (perioada n care a trit, formaia sa profesional, orientarea politic) Determinarea tipului de lucrare (permite aprecierea lucrrii n raport cu obiectivul urmrit n aceasta) Cnd documentarea s-a fcut din mai multe surse se procedeaz la confruntarea acestora 2) Organizarea i sistematizarea informaiilor obinute n urma documentrii cu caracter aplicativ presupune folosirea procedeelor i tehnicilor care s permit prelucrarea sugestiv i pertinent a informaiilor. Unul din procedee se refer la nscrierea datelor n tabel.3) Prelucrarea datelor poate fi fcut recurgnd la grafice i diagrame. O modalitate de prelucrare a datelor referitoare la fenomenele i procesele economice presupune evidenierea relaiilor de cauzalitate ntre diferitele variabile. Unele din variabile sunt proprii unei cercetri statistice (preul unui produs, nivelul stocului la sfrit de an) altele evideniaz o dimensiune temporal (venitul anual, consumul lunar). Prin urmare, unii indicatori pot fi determinai ca mrimi absolute prin nsumare iar alii ca mrimi relative.Pe baza rezultatelor obinute n urma prelucrrii informaiilor se elaboreaz concluziile tiinifice. Formularea problemelor si ipotezelor stiintifice presupune un rationament care porneste de la principiul metodologic fundamental al cercetarii stiintifice, adica principiul indoielii. Solutionarea problemelor stabilite ca obiective ale lucrarii se realizeaza prin expunerea sub forma unui enunt cu o explicatie a cauzelor care au condus la derularea fenomenului respectiv.Concluzia stiintifica se contureaza ca un rezultat al cercetarii stiintifice, ea trebuie argumentata temeinic si concret si trebuie sa fie integrata in sistemul de cunostinte existent si acceptat deja din punct de vedere teoretic.In situatia in care concluziile noi le contrazic pe cele vechi (existente), trebuie sa se demonstreze si sa se argumenteze necesitatea renuntarii la cele perimate, iar cele formulate in prezent sa se armonizeze cu acele cunostinte ramase valabile.

8. Cercetarea calitativ prin metoda interviului de profunzime semi-directiv.Cercetarea calitativ se caracterizeaz prin obinerea unor informaii detaliate avnd la baz relatri ale subiecilor intervievai. Cercetarile calitative urmaresc cunoasterea cauzelor profunde ale atitudinilor, comportamentelor si opiniilor referitoare la o anumita problema a subiectilor intervievati. Sunt folosite esantioane de mici dimensiuni intrucat reprezentativitatea nu mai prezinta importanta in mare masura. Cercetatorul are un rol activ in procesul cercetarii in vederea obtinerii informatiilor de natura calitativa.Se folosesc pentru explorarea unor fenomene sau procese insuficient cunoscute, fiind urmate de cercetari cantitative. Aceast cercetare este fundamentat pe metoda interviului care poate fi de 3 feluri: de profunzime non-directiv (nestructurat), semi-directiv (semi-structurat) i creion i hrtie (cel mai structurat). Interviul de profunzime semi-directiv presupune discuia dintre operatorul de interviu i un respondent pe baza unei liste cu teme i subteme i dureaz ntre 30-60 de minute. Temele sunt aduse n discuie de operatorul de interviu n cazul n care subiectul nu le abordeaz. In expunerea problemelor nu se impune o anumita ordine a temelor, important este sa fie abordate toate temele si subtemele pe care cercetatorul si le-a propus sa le analizeze. Dupa culegerea datelor, cercetatorul procedeaza la realizarea unei grile de sinteza a interviului de profunzime semidirectiv, care va avea doua directii: verticala se sintetizeaza toate raspunsurile fiecarui subiect in parte orizontala se sintetizeaza toate raspunsurile aferente fiecarei teme si se identifica raspunsurile comune mai multor subiecti pe aceeasi tema / subtema .