SUBIECTE TEORETICE PROPUSE

- TEMA I ( CAIET DE SEMINAR)

A1) Prezentati dubla semnificatie a mercantilismului:

Mercantilismul prezinta dubla semnificatie:

1) Doctrina economica 2) Politica economica

Mercantilismul reprezintă prima reflectare teorietică a

economiei de piaţă, print r e ideile promovate se regăsesc:

- bogăţia provine din comerţ (comert exterior), bogăţia provine din ajutorul acordat comerciantului de către stat( politica protectionista) ;

- materiile prime trebuiesc utilizate în industria internă şi exportate doar produsele finite;

- balanţa trebuie să fie activă -adică să se cumpere mai puţin (cheltuieli mici) de la străini decât se vinde(incasari mari).

B1) Precizati etapele mercantilismul si realizati o scurta prezentare a mercantilismului timpuriu.

Ca doctrină şi politică economică, mercantilismul cunoaşte trei etape:

1) mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XVI), 2)mercantilismul matur sau sistemul balanţei comerciale (sec.

XVII) 3)mercantilismul târziu (sec. XVIII). Primele probleme studiate de mercantilişti au fost cele

monetare Sursa de îmbogăţire şi dovada de îmbogăţire , după cum

susţineau guvernele, era acumularea de aur şi argint.- Mercantilismul timpuriu urmărea, în principal, realizarea unei balanţe monetare active, fără a prezenta o gândire economică fundamentală, ci mai degrabă o lipsă de profunzime şi claritate a ideilor, dar o orientare predilectă spre acţiune .

Pentru această formă de mercantilism este caracteristică politica externă promovată de:

–Spania, -Portugalia

-Anglia în sec. XVI.

- TEMA I ( CAIET DE SEMINAR)Subiect 2- Meritele şi limitele curentul mercantilist:

Merite : 1) autonomizarea ştiinţei economice 2)interesul faţă de sistemul economiei de piaţă şi problemele economice

Limitele mercantilismului supraaprecierea rolului circulaţiei mărfurilor în raport cu producţia - iluzia armoniei de interese dintre statul modern şi agenţii economici - preocuparea redusă pentru teoretizare - ignorarea conseciţelor negative ale politicii economice

TEMA I ( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 3 :Trăsături ale paradigmei liberalismului clasic• libertatea economică şi libera iniţiativă, ca motor al dezvoltării economice;• proprietatea privată- garanţie a ordinii sociale;• interventia limitata a statului in economie;• promovarea interesului individual, ca bază a armoniei sociale;• ordinea naturală şi virtuţile autoreglatoare ale pieţei • concurenţa neîngrădită, ca sursă a progresului • universalitatea acestor principii • diviziunea muncii

TEMA II ( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 4 Principalele disfuncţionalităţi care au contribuit la aparitia reactiilor sociale :

politici neloiale în cadrul concurenţial; nepotriviri mari între oferta şi cererea de mărfuri pe piaţă; dificultăţi în vânzarea mărfurilor, care uneori îmbrăcau forma unor adevărate crize economice; accentuarea inegalităţilor economice de avere şi venituri între grupurile sociale; munca istovitoare şi incertitudinea zilei de mâine pentru marea masă a micilor producători şi a celor care trăiau din vânzarea capacităţii lor de a munci.

TEMA II ( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 5- Formele socialismului modern

Subiect 5.1.- Socialismul episodic, reprezentat de Babeuf şi Rabelais, exprima revolta intelectualităţii democrate, devotate maselor exploatate împotriva mizeriei şi asupririi, a dominaţiei puterilor străine;

- Socialismul idealist-laic, reprezentat de J.J.Rousseau, susţinea bunăstarea tuturor oamenilor pe pământ, nu în viaţa de apoi, cum susţinea biserica. El spunea că instituţiile sociale îl "pervertesc" pe om, care este bun de la natură, deci lichidarea mizeriei presupune înlocuirea instituţiilor sociale învechite;

- Socialismul productivist , reprezentat de Herni de Saint Simon, propunea limitarea proprietăţii private prin desfiinţarea dreptului la moştenire, repartiţia să fie făcută "de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după contribuţia adusă", înfăptuirea industrializării pentru dezvoltarea societăţii şi asigurarea bunăstării generale;

Subiect 5.2- Socialismul asociaţionist, reprezentat de Ch.Fourier şi R.Owen, susţinea organizarea societăţii pe baze colectiviste, printr-o. proprietate comună asupra pământului şi a întreprinderilor, aşa zisele "falanstere", în cadrul acestora:

munca să se facă în comun, prin îmbinarea celei fizice cu cea intelectuală, repartiţia să se facă în funcţie de munca depusă, capitalul adus şi talentul

organizatoric al întreprinzătorului, pe baza "banilor-muncă", aceştia fiind un gen de certificate pentru munca prestată cu care se putea cumpăra orice marfă.

In tara noastrǎ influenta socialismului utopic s–a exercitat asupra ideilor lui Ion Heliade Rǎdulescu, Cezar Boliac, C.A. Rosetti, Teodor Diamant.

Teodor Diamant- socialist utropic, reprezentant al fourierismului, a initiat ,,Falansterul de la Scaieni’’, Jud. Prahova, in anul 1935.

Analiza critica facuta de catre socialistii utopici feudalismului şi capitalismului este în mare mǎsurǎ moralizatoare, iar proiectele elaborate de ei sunt prezentate ca întruchipǎri ale adevarului absolut, ale ratiunii şi dreptaţii eterne, de unde şi utopismul unor idei sau al mijloacelor transformarii sociale.

TEMA III ( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 6- Plusvaloarea in viziunea lui K.MARX : - izvorul acesteia il reprezinta munca neplătită a muncitorilor,- însuşită gratuit de capitalişti,-ea este baza veniturilor celor bogaţi (capitalişti, bancheri, comercianţi, arendaşi şi proprietari de pământ), precum şi mobilul oricărei activităţi economice. Plusvaloarea poate creşte pe două căi: 1) prelungirea zilei de muncă, timpul de muncă necesar rămânând constant (plusvaloarea absolută) 2) creşterea timpului de supramuncă pe seama reducerii celui de muncă necesar, ziua de muncă rămânând constantă (plusvaloare relativă).

TEMA IV ( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 7-,,Valoarea’’ in viziunea neoclasicilor VALOAREA unui bun este dată de importanţa pe care individul

o acordă acelui bun, deci de aprecierea subiectivă a consumatorului . In legatura cu valoarea arata ca:• 1) izvorul valorii îl reprezintă utilitatea bunului economic respectiv

(utilitatea fiind: totală şi marginală )• 2) mărimea valorii este dată de utilitatea marginală • 3) măsura mărimii valorii este dată de intensitatea diferitelor nevoi şi

de raritatea sau abundenţa bunului economic respectiv Utilitatea unui bun economic diferă de la un individ la altul, în funcţie de

intensitatea nevoilor, cât şi la acelaşi individ, în perioade diferite. Utilitatea unui bun economic diferă de la un individ la altul, în funcţie de intensitatea nevoilor, cât şi la acelaşi individ, în perioade diferite.

TEMA V ( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 8: Prezentati modelul elaborat de J.M.Keynes

Modelul elaborat de J.M.Keynes se bazează pe trei elemente esenţiale: 1)variabile - venitul naţional, economiile şi investiţiile, cererea şi oferta, consumul şi rata acestora2) relaţiile dintre acestea (exprimate sub formă de ecuaţii şi inegalităţi) 3) multiplicatorul investiţiilor (gradul de influenţă a unei variabile). Autorul ajunge la concluzia că economia naţională este în echilibru atunci când venitul global este egal cu suma consumului global şi a investiţiilor globale adică Y =C + I

J.M.Keynes prin modelul elaborat a urmărit să găsească soluţiile practice de atenuare sau lichidare a dezechilibrelor economice şi impulsionare a creşterii economice.A sustinut intervenţia limitată a statului în economie.

TEMA V ( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 9: Prezentati dirijistă propusa de J.M.Keynes:

Politica dirijistă elaborată de el sustinea:-pe de a parte, stimularea înclinaţiei spre consum, pe seama creşterii impozitelor şi taxelor pc venituri, -iar pe de altă parte, stimularea investiţiilor, prin reducerea ratei dobânzii, facilităţi de aprovizionare şi desfacere a mărfurilor şi investiţii de stat în ramurile productive şi neproductive.

Pe termen scurt politica dirijistă a avut efecte pozitive:

-ducând la reducerea ratei şomajului,

-amânarea crizelor şi dezechilibrelor,

Pe termen lung a dus la:

- creşterea deficitelor bugetare,

-a cheltuielilor publice, în special cele militare.

TEMA X( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 10- Prezentati teoria "România ţara eminamente/preponderent agricolă"

Teoria "România ţara eminamente/preponderent agricolă" a fost elaborată de M. Suţu şi ulterior susţinută de I. Ghica, I. lonescu de la Brad, C. Stere, etc.

Dacă iniţial, teoria reflecta un fapt real, ponderea aproape exclusivă a agriculturii în cadrul economiei, ulterior ea devine o opţiune social-politică a moşierimii, arendaşilor şi negustorilor. Argumentele ce au stat la baza acestei teorii au fost: agricultura era ramura tradiţională, cu condiţii pedo-climatice favorabile ţării noastre; industria nu dispunea de resurse financiare şi umane necesare; dezvoltarea industriei ar lăsa agricultura fără forţă de muncă, iar produsele sale ar fi mai scumpe ca cele străine. Ele erau infirmate de experienţa ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată şi ulterior spre sfârşitul sec. XIX chiar de ţara noastră.

TEMA IX ( CAIET DE SEMINAR)

Subiect 11- Prezentati ,,Teoria industrializării României şi politica de protejare a acesteia"

A fost fundamentată de M. Kogălniceanu, D.P. Marţian, P.S. Aurelian, A.D. Xenopol, I.M. Angelescu etc. ea având la bază trei elemente esenţiale: necesitatea industrializării, căile şi metodele înfăptuirii ei şi politica economică externă ce trebuie adoptată.

Necesitatea industrializării decurgea din trei puncte de vedere:1) economic, pentru dezvoltarea forţelor de producţie, valorificarea superioară a resurselor naturale, modernizarea agriculturii şi a celorlalte ramuri, creşterea productivităţii muncii şi a avuţiei naţionale, lărgirea schimburilor economice externe; 2) politic, pentru asigurarea independenţei şi suveranităţii naţionale, întărirea capacităţii de apărare a ţării; 3) social, pentru creşterea venitului naţional şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei.

TEMA X ( CAIET DE SEMINAR)Subiect 12- Principalele curente de gândire economică din România Mare în

perioada interbelică :12.1) Curent neoliberal, reprezentat:G.Taşcă, I.M.Angelescu, M.Manoileseu,

Şt.Zeletin, Vintilă Brătianu etc.Ideile noi ale neoliberalismului se refereau la: -dezvoltarea economiei pe baze moderne;

- apărarea proprietăţii private şi a liberei iniţiative a agenţilor economici,- intervenţia statului în dezvoltarea şi protejarea industriei naţionale, -asigurarea unei dezvoltări echilibrate a economiei, creşterea eficienţei

comerţului exterior, existenţa unor grave probleme sociale (şomaj, inegalităţi în reprezentarea veniturilor, rămăşiţele feudale din agricultură);

12.2) Curentul ţărănist reprezentat de:V.Madgearu, C.Stere, M. Lupu etc.A apărut ca o reacţie faţă de neoliberalism, pe de o parte şi faţă de

socialism, pe de altă parte. Era un apărător al ţărănimii, considerată o clasă omogenă, dar cu interese specifice, diferite de cele ale burgheziei şi proletarismului.

In cadrul ţărănimii, reprezentanţii acestui curent distingeau trei categorii: A)argaţii fără pământ,B) ţăranii mijlocaşi C) ţăranii înstăriţi.

Meritele acestui curent: explicarea reală a situaţiei agriculturii (înapoierea ei şi nivelul de trai scăzut al ţărănimii);-caracterul capitalist al industriei (cu accente ţărăneşti); perspectivele economiei noastre;

Limitele sale priveau căile dezvoltării economico-sociale a ţării pe baza pătrunderii capitalului străin, aşa zisa politică a "porţilor deschise", infirmată de practică; 12.3) Curentul socialist se divide în trei grupări: comunistă; socialistă şi social-democratică. Intre aceste grupari exista atat elemente comune , cat si diferente.

1) -elemente comune :- lupta de clasă,- calea trecerii la o societate mai bună şi mai dreaptă;

2) difere nţele dintre acestea priveau: - etapele ce trebuie parcurse,

- tactica ce trebuie folosită delimitarea aliaţilor şi. adversarilor în această luptă.