studiu privind - madr.ro · anexa 3 - calculul manoperei pentru colectarea lemnului rezultat din...

Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014

1

”Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltarii rurale 2014-2020”

INFORMAȚII PRIVIND DRAFTUL PREDAT:

STUDIU PRIVIND

CALCULUL PIERDERILOR DE VENIT ȘI A

COSTURILOR SUPLIMENTARE

ÎNREGISTRATE DE DEȚINĂTORII DE PĂDURI

CA URMARE A APLICĂRII VOLUNTARE DE

MĂSURI DE SILVOMEDIU*, avându-se în vedere:

I. Calculul pierderilor de venit ca urmare a

nerecoltării volumului aferent tăierilor de igienă

și/sau tăierilor de conservare pe perioada

angajamentului de silvomediu (5 ani), prin

aplicarea unor restricții în efectuarea lucrărilor

silvotehnice: I.1. În cadrul zonei compacte de liniște de minim 20% din

suprafața angajată și,

I.2. În cadrul unităților amenajistice din afara zonei de

liniște a suprafeței angajate

II. Calculul costurilor suplimentare înregistrate

ca urmare a utilizării atelajelor la recoltarea

masei lemnoase rezultată din lucrările de îngrijire

(rărituri)

*versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15

(art. 34)

STUDIU realizat de: Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS)

27.06.2014


2

Titlul studiului

Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu, avându-se în vedere: I.Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului aferent tăierilor de igienă și/sau tăierilor conservare pe perioada angajamentului de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor restricții în efectuarea lucrărilor silvotehnice:

I.1.În cadrul zonei compacte de liniște de minim 20% din suprafața angajată și, I.2.În cadrul unităților amenajistice din afara zonei de liniște a surafeței angajate

II.Calculul costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a utilizării atelajelor la recoltarea masei lemnoase rezultată din lucrările de îngrijire (rărituri)

Contractul în cadrul căruia s-a realizat studiul

“Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020” Cod contract: C/511/1/1/S/12/00/02/S0 din 05.08.2014

Consultant

GBI Consulting, Mehlmauer-Larcher&Kastner OG (Lider de Asociere)

Autorul studiului

Datele achiziționate de Consultant prin intermediul studiului au fost colectate, calculate pe baza metodologiei proprii și prezentate de: Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) Colectivul de elaborare a studiului a fost format din:

-pentru Cap. I: ing. Radu Brătescu, ing. Florin Achim, ing. Ciprian Brădescu, ing. Gabriel Lazăr, ing. Bogdan Enache, ing. Stelian Găbrian, ing. Alexandru Chirca, ing. Stelian Stângă, ing. Mihai Sandu - pentru Cap. II: dr. ing. Cornel Costăchescu, ing. Diana Silaghi, ing. Cătălin Tudosiu, dr. Ing. Elena Mihăilă, ing. Laurențiu Popovici, ing. Sanda Nistor, ing. Dorina Drăgan

Alte detalii privind studiul Versiunea II a studiului, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34). Data versiunii a II-a: 27.06.2014


3

ICAS

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE

Registrul comerţului J 40/450/1991 - Cod de înregistrare fiscală RO 2607964/1992 Oraş Voluntari, Bulevardul Eroilor nr. 128, cod 077190, judeţul ILFOv

Telefon: 3503238; 3503239; 3503240; 3503241; 3503242; 3503243; 3503244; Fax:3503245 email: [email protected] http://www.icas.ro

Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate

de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de

silvomediu*, avându-se în vedere:

I. Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului

aferent tăierilor de igienă și/sau tăierilor de conservare pe perioada

angajamentului de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor restricții în

efectuarea lucrărilor silvotehnice:

I.1. În cadrul zonei compacte de liniște de minim 20% din suprafața

angajată și,

I.2. În cadrul unităților amenajistice din afara zonei de liniște a

suprafeței angajate

II. Calculul costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a utilizării

atelajelor la recoltarea masei lemnoase rezultată din lucrările de

îngrijire (rărituri)

* versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15

(art. 34) 27.06.2014


4

Cuprins

Capitolul I-Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului aferent tăierilor de igienă și/sau tăierilor de

conservare pe perioada angajamentului de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor restricții în efectuarea lucrărilor silvotehnice

....................................................................................................................................................................................................... 6 I.1 Introducere............................................................................................................................................................................ 6 I.2. Scopul si obiectivele studiului ............................................................................................................................................. 6 I.3. Domeniu de aplicare ............................................................................................................................................................ 7 I.4. Angajamente de silvo-mediu si cerinte din legislația națională ........................................................................................... 7

I.4.1. Angajamente de silvomediu ......................................................................................................................................... 7 I.4.2. Condiții din legislația națională .................................................................................................................................... 9 I.4.3. Concluzii privind cerințele angajamentului de silvomediu raportat la legislația națională ........................................ 11

I.5. Metodologia de elaborare a studiului ................................................................................................................................ 14 I.6. Rezultate obţinute .............................................................................................................................................................. 18

I.6.1. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din taieri de igienă ......... 18 I.6.2. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din taieri de conservare .. 23 I.6.3. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din taieri de regenerare .. 27 I.6.4. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din rărituri ...................... 32 I.6.5. Pierderea de venit totală (din tăieri de igienă, tăieri de conservare, tăieri de regenerare si rărituri) ........................... 37

I.7. Concluzii și recomandări ................................................................................................................................................... 40

Capitolul II- Calculul costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a utilizării atelajelor la recoltarea masei lemnoase rezultată

din lucrările de îngrijire (rărituri) ................................................................................................................................................. 43 II.1. Consideraţii generale ........................................................................................................................................................ 43 II.2. Obiectivele studiului ........................................................................................................................................................ 44 II.3. Descrierea succintă a tehnologiei de lucru în cazul răriturilor pentru adunatul, scosul şi apropiatul masei lemnoase..... 44

II.3.1. Colectarea lemnului cu tractoare ............................................................................................................................... 46 II.3.2. Colectarea lemnului cu atelaje .................................................................................................................................. 47

II.4.1. Rezultate obţinute.......................................................................................................................................................... 48 II.4.1. Calculul cheltuielilor cu manopera directă ................................................................................................................ 48 II.4.2. Calculul cheltuielilor necesare pentru carburanţi şi lubrifianţi şi calculul cheltuielilor necesare pentru hrana

atelajelor .............................................................................................................................................................................. 50 II.4.3. Calculul cheltuielilor de întreţinere a mijloacelor de exploatare ............................................................................... 52 II.4.4. Calculul cheltuielilor cu amortizarea aferentă mijloacelor de exploatare ................................................................. 53 II.4.5. Estimarea suprafeţelor prevăzute a fi parcurse cu tăieri de îngrijire şi conducere (rărituri), la nivel naţional .......... 54

II.5. Concluzii .......................................................................................................................................................................... 55

ANEXA 1 – Fișa Măsurii 8.15

ANEXA 2 – Tabele de calcul a pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat

ANEXA 3 - Calculul manoperei pentru colectarea lemnului rezultat din rărituri, cu tractoare și atelaje (cai și boi)


5

CAPITOLUL I

Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului aferent

tăierilor de igienă și/sau tăierilor de conservare pe perioada angajamentului

de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor restricții în efectuarea lucrărilor

silvotehnice


6

Capitolul I-Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării

volumului aferent tăierilor de igienă și/sau tăierilor de conservare pe

perioada angajamentului de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor

restricții în efectuarea lucrărilor silvotehnice

I.1 Introducere

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice a conceput metodologia de calcul şi a

determinat pierderile de venit și a costurile suplimentare înregistrate de deținătorii de

păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu, care fac obiectul măsurii

8.15. din P.N.D.R. 2014-2020.

La calculul acestor costuri s-a ţinut cont de prevederile Fişei Măsurii 8.15. din

P.N.D.R. 2014-2020, pusă la dispoziţie de GBI-Consulting la semnarea contractului.

După elaborarea și predarea studiului la beneficiar au apărut modificări în Fișa

Măsurii 8.15 din P.N.D.R. 2014-2020. La solicitarea GBI-Consulting (Anexa 1), I.C.A.S.

a revizuit studiul, în concordanță cu noile prevederi conținute în fișa măsurii (Anexa 1), ce

impun refacerea calculelor din studiul initial.

I.2. Scopul și obiectivele studiului

Articolul 34 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor din

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European

Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede acordarea sprijinului pentru cei ce se

angajează în mod voluntar să desfășoare operațiuni constând într-unul sau mai multe

angajamente de silvomediu și climatice.

În baza acestui articol a fost elaborată fișa măsurii- fișa actuală a măsurii, pentru

acordarea sprijinului proprietarilor de terenuri forestiere: proprietate privată a persoanelor

fizice și juridice, proprietate publică a unităților administrativ –teritoriale, proprietate

privată a unităților administrativ- teritoriale și asociațiilor ale acestor proprietari de

terenuri.

Obiectivul măsurii privind serviciile de silvomediu, serviciile climatice și

conservarea pădurilor îl constituie creșterea stabilității ecosistemelor forestiere și

îmbunătățirea serviciilor de mediu, inclusiv prin conservarea biodiversității, protecția

resurselor de sol și sechestrarea carbonului în habitatele forestiere, prin crearea pe

perioada angajamentului a unor zone compacte de liniște, în care lucrările silvice vor fi

limitate.

Prin fișa actuală a măsurii este prevăzută implementarea sub-măsurii 15.1- plăți

pentru angajamente de silvomediu, ce conține cerințe specifice pachetelor propuse:

- Pachetul 1 - Asigurarea de zone de liniște


7

- Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri

Pentru implementarea acestor pachete este necesară elaborarea unui studiu prin care

să se calculeze costurile medii pentru fiecare pachet, costuri aferente pierderilor de

venituri și costurilor suplimentare ca urmare a adoptării voluntare a acestora.

Scopul principal al studiului de față constă în calculul pierderilor de venit și a

costurilor suplimentare ca urmare a implementării voluntare a celor două pachete de

servicii.

Obiectivele studiului sunt:

- Analiza angajamentelor de silvomediu pentru fiecare pachet de servicii;

- Determinarea elementelor ce conduc la pierderi de venit și costuri suplimentare prin

asumarea angajamentelor de silvomediu;

- Cuantificarea elementelor ce determină pierderi de venit și costuri suplimentare;

- Determinarea efectului global al elementelor identificate în producerea pierderilor de

venit și a costurilor suplimentare ca urmare a adoptării angajamentelor de mediu;

- Definirea contextului de valabilitate a fundamentării pierderilor de venit și a costurilor

suplimentare prin implementarea celor două pachete de servicii.

I.3. Domeniu de aplicare

Studiul actual (versiunea 2) este elaborat pentru a oferi date necesare implementării

celor două pachete în cadrul măsurii privind serviciile de silvo-mediu, serviciile climatice

și conservarea pădurilor, sub-măsura 15.1- Plăți pentru angajamente de silvomediu.

Studiul fundamentează costurile aferente pierderilor de venit și costurilor

suplimentare rezultate prin asumarea voluntară a două angajamente de silvomediu:

1. Asigurarea de zone de liniște

2. Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri

Studiul îsi găsește aplicarea doar în cadrul implementării măsurii privind serviciile

de silvomediu, serviciile climatice și conservarea pădurilor, parte a Programului Național

de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și este elaborat în strictă corelație cu prevederile existente

în actuala fișă a măsurii (Anexa 1).

Modificarea ulterioară a cerințelor prevăzute în actuala fișă a măsurii privind

serviciile de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, pachetul 1- Asigurarea

de zone de liniște, presupune adaptarea/modificarea corespunzătoare a datelor din studiul

actual.

I.4. Angajamente de silvo-mediu și cerințe din legislația națională

I.4.1. Angajamente de silvomediu

Conform fișei măsurii privind serviciile de silvomediu, servicii climatice și

conservarea pădurilor, pachetul 1- Asigurarea unor zone de liniște, solicitanții trebuie să

îndeplinească următoarele conditii:

- să dețină o suprafață de minim 100 ha (individual sau prin asociere);


8

- să aibă elaborat amenajament silvic în vigoare sau pentru amenajamentele silvice în curs

de elaborare să aibă ținută Conferința a-II-a de amenajare a pădurilor;

- să participe la solicitarea sprijinului financiar cu toată suprafața deținută de acesta într-un

plan de amenajare;

Prin angajamentul asumat voluntar, beneficiarul măsurii se obligă la:

- delimitarea unei zone compacte de liniște de cel puțin 20 % din totalul suprafeței

eligibile angajate; în această zonă de liniște vor fi permise doar lucrări de împădurire,

ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la

realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri precum și lucrări de

reconstrucție ecologică (necesar a se realiza ca urmare a apariției unor calamități naturale)

care se continuă din perioada premergătoare angajamentului;

- pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de liniște se vor

executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada

angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceiași unitate

amenajistică, cu excepția cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire,


realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri.

- în situația în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște, există unități

amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care în amenajament sunt prevăzute

lucrări speciale de conservare, aceste lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă

lemnoasă;

Pentru îndeplinirea cerințelor specificate anterior, beneficiarii măsurii trebuie:

- să delimiteze, prin enumerarea unităților amenajistice și a suprafețelor acestora, o

suprafață compactă (denumită zonă de liniște) ce reprezintă cel puțin 20 % din suprafața

angajată, delimitată conform precizărilor din fișa măsurii; lucrările permise în zona de

liniște sunt doar lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a

culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări,

depresaje și curățiri precum și lucrări de reconstrucție ecologică (necesar a se realiza ca

urmare a apariției unor calamități naturale) care se continuă din perioada premergătoare

angajamentului;

- să aibă în vedere, la constituirea zonei de liniște, o zonă adiacentă acesteia ce poate

înlocui parte din zona de liniște în situația producerii unor fenomene ce ar conduce la

extragerea de produse accidentale și care ar trebui să substituie suprafața afectată de

acestea;

- pe suprafața din afara zonei de liniște (restul de 80 % din suprafața angajată) să execute

lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere că pe perioada




realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri; fac excepție de la

această cerință, tăierile accidentale produse ca urmare a factorilor destabilizatori, ce se

execută cu prioritate precum și lucrările speciale de conservare cu excepția recoltării de

masă lemnoasă (tăieri de conservare).


9

Beneficiarii măsurii privind serviciile de silvomediu, servicii climatice și

conservarea pădurilor sunt proprietarii de fond forestier:

- proprietate privată a persoanelor fizice și juridice;

- proprietate publică a unităților administrativ – teritoriale;

- proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale;

precum și asociații ale acestor proprietari.

I.4.2. Condiții din legislația națională

Potrivit prevederilor art. 19 din Codul silvic ,,modul de gestionare a fondului

forestier național se reglementează prin amenajamente silvice". De asemenea, la același

articol se stipulează că ,,perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani,

cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru pădurile de plop, salcie și alte specii repede

crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 ani sau de 10 ani ".

Prin amenajamentul silvic, pădurile sunt constituite în sisteme și apoi organizate,

modelate și conduse din punct de vedere funcțional, urmărindu-se neîncetat adaptarea

structurii lor la funcțiile social-economice și ecologice care le-au fost atribuite.

Măsurile de gospodărire prevăzute prin amenajament sunt diferențiate în raport cu

funcțiile atribuite arboretelor. Astfel că, în amenajamentul românesc categoriile

funcționale sunt grupate în 6 tipuri funcționale, astfel:

- tipul I- păduri cu funcții speciale de protecție pentru ocrotirea integrală a naturii (TI),

pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn;

- tipul II- păduri cu funcții speciale de protecție situate pe stațiuni cu condiții grele sub

raport ecologic precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă

lemnoasă (TII), impunându-se numai lucrări speciale de conservare;

- tipul III- păduri cu funcții speciale de protecție pentru care nu se admit de regulă decât

tratamente intensive- grădinărit, cvasigrădinărit (TIII);

-tipul IV- păduri cu funcții speciale de protecție pentru care sunt admise pe lângă

gradinărit și cvasigrădinărit și alte tratamente cu impunerea unor restricții speciale de

aplicare (TIV);

- tipul V- păduri cu funcții de producție și protecție destinate producției (TV) de lemn de

calitate superioară în care sunt admise tratamente adecvate țelurilor urmărite: grădinărit,

cvasigrădinărit, tăieri progresive;

-tipul VI- păduri cu funcții de producție și protecție la care se pot aplica întreaga gamă a

tratamentelor prevăzute în normele tehnice (TVI);

Conform prevederilor Codului Silvic (Legea nr.48/2008), produsele lemnoase

specifice fondului forestier național, sunt reprezentate prin:

- produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;

- produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire și conducere a arboretelor;

- produse accidentale, rezultate în urma acțiunii factorilor biotici și abiotici destabilizatori

sau din defrișările de pădure legal aprobate;

- produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;

- alte produse: arbori și arbuști ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieți și diferite

produse din lemn.


10

În ceea ce priveste recoltarea produselor lemnoase din fondul forestier, facem

următoarele precizări:

- recoltarea produselor principale e obligatorie pentru îndrumarea fondului de producție

real către cel optim și face obiectul reglementării procesului de producție lemnoasă în

cadrul amenajamentului silvic, unde la nivelul fiecărei unități de gospodărire prin diverse

criterii și procedee se calculează posibilitatea de produse principale; recoltarea posibilității

de produse principale este un obiectiv al amenajamentului silvic deoarece prin aceasta se

realizează un fond de producție care permite exercitarea cu continuitate pe termen lung, a

funcțiilor de producție și de protecție ale pădurii precum și creșterea stabilității ecologice

și eficacității funcționale a arboretelor; la reglementarea procesului de producție lemnoasă-

produse principale, se iau în considerare arboretele încadrate în tipurile funcționale III-VI;

masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, care se recoltează

din arboretele încadrate în subunităţi de gospodărire pentru care se face reglementarea

procesului de producţie şi care se încadrează ca produse accidentale I, se precomptează ca

produse principale astfel încât fondul de producție real să fie condus către fondul de

producție optim;

- recoltarea produselor secundare se face în cadrul posibilității de produse secundare

calculată separat pentru curățiri și rărituri; conform normelor tehnice de amenajarea

pădurilor, referitor la planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor se face

precizarea că ,,suprafețele de parcurs și volumele de recoltat prevăzute au un caracter

orientativ. ....unitatea silvică are obligația să analizeze modificările survenite ca urmare a

evoluției arboretelor sau a eventualelor calamități produse și să actualizeze prevederile

planului în raport cu noile necesități așa cum prevăd ,,Normele tehnice pentru îngrijirea

și conducerea arboretelor,,;din acest motiv și Ordinul nr. 3814/2012 prevede că: ,,Masa

lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici care, conform

prevederilor Legii nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se încadrează

ca produse accidentale II, nu se precomptează.”; produsele secundare se recoltează din

arboretele încadrate în tipurile II – VI funcționale;

- recoltarea produselor accidentale este obligatorie și se realizează cu prioritate;

produsele accidentale sunt încadrate în două categorii: - produse accidentale I - volumul

de lemn rezultat din exploatarea arboretelor afectate integral de factori biotici şi abiotici,

din exploatarea unor arbori din arborete cu vârste de peste 60 de ani, afectate parţial de

factori biotici şi abiotici, sau cel provenit din defrişări legal aprobate; -produse

accidentale II - volumul de lemn rezultat din exploatarea unor arbori din arborete cu

vârste de până la 60 de ani, afectate parţial de factori biotici şi abiotici;

- recoltarea produselor de igienă se stabilește să fie făcută anual, pe întreaga suprafață

prevăzută, aplicându-se indici de recoltare diferentiați de 0,5-1,0 mc/ha/an, funcție de

vârsta și starea arboretelor sub raportul consistenței și al sănătății acestora; recoltarea

produselor de igienă se face în momentul apariției acestora; arboretele din care se pot

recolta produse de igienă fac parte din tipurile II-VI funcționale;

În ceea ce privește produsele rezultate din tăieri de conservare, normele tehnice

prevăd că ,,volumul prevăzut a se recolta din arboretele supuse regimului special de

conservare are un caracter orientativ și că nu vor fi incluse în cuantumul posibilității de

produse principale și secundare, luându-se însă în considerare la întocmirea bilanțului de

folosire a producției lemnoase”. Arboretele ce fac obiectul lucrărilor de conservare sunt

http://idrept.ro/00110727.htm


11

încadrate în tipul II funcțional și fac parte din subunități de gospodărire distincte: SUP M -

păduri supuse regimului de conservare și SUP K - rezervații de semințe.

Arboretele încadrate în tipul I funcțional sunt supuse ocrotirii integrale a naturii

fiind exceptate de la orice fel de exploatare de masă lemnoasă și fac obiectul unei singure

subunități de gospodărire: SUP E – rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii.

Potrivit Codului Silvic (legea nr. 46/2008): ,,Masa lemnoasă afectată de factori

destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, care se recoltează din arboretele încadrate în

subunităţile de gospodărire de tip "E", "K" şi "M", pentru care nu se reglementează

procesul de producţie lemnoasă, precum şi în subunităţile de gospodărire de tip "G" nu se

precomptează.”

I.4.3. Concluzii privind cerințele angajamentului de silvomediu raportat la legislația

națională

Raportând cerințele angajamentului de silvomediu - pachetul 1-Asigurarea de zone

de liniște, la cerințele obligatorii relevante prevăzute de legislația națională rezultă

următoarele precizări referitoare la:

I. Delimitarea unei zone compacte de liniște de cel puțin 20 % din totalul

suprafeței eligibile angajate; în această zonă de liniște vor fi permise doar

lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a

culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv,

descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri precum și lucrări de

reconstrucție ecologică (necesar a se realiza ca urmare a apariției unor

calamități naturale) care se continuă din perioada premergătoare

angajamentului

- Tăierile de regenerare pot fi executate după încetarea angajamentului de silvomediu cu

mențiunea că posibilitatea decenală de produse principale adoptată de amenajamentul

silvic trebuie recoltată; volumul prevăzut a fi recoltat din tăieri de regenerare poate fi

recoltat parțial și/sau integral în perioada de aplicare a amenajamentului, funcție de anul în

care se încheie angajamentul de silvomediu raportat la anul aplicării amenajamentului (ex.

dacă angajamentul de silvomediu se încheie în primii 5 ani de aplicare ai

amenajamentului (primul cincinal) se poate recolta integral volumul decenal prevăzut a fi

recoltat prin tăieri de regenerare, în schimb, dacă se încheie angajamentul de silvomediu în

ultimii 5 ani de aplicare ai amenajamentului (al doilea cincinal), atunci nu se mai poate

recolta întreg volumul decenal prevăzut a fi recoltat prin tăieri de regenerare;

- Răriturile din cadrul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor având

periodicitățile de intervenție mari (de regulă peste 5 ani) pot fi exceptate pe o perioadă de

cinci ani (durata angajamentului); după încetarea angajamentului, răriturile se vor executa

conform prevederilor amenajamentului silvic și a stării arboretelor; atât suprafața cât și

volumul prevăzut de amenajamentul silvic a fi realizate sunt orientative;

- Tăierile de igienă sunt prevăzute în arboretele în care nu sunt propuse alte lucrări de

genul tăierilor de regenerare, tăierilor de conservare, rărituri, curățiri, degajări etc. cu

indici de recoltare de 0,5-1,0 mc/an*ha. Când cuantumul volumului de recoltat prin tăieri


12

de igienă depășește 1 mc/an*ha, acesta devine produs accidental și exploatarea masei

lemnoase se autorizează cu prioritate (O.M. nr.1540/03.06.2011. ,,Exploatarea masei

lemnoase din parchetele cu produse accidentale se autorizează cu prioritate.”

- Tăierile de conservare prevăzute în amenajament au caracter orientativ și pot fi amânate

pe perioada angajamentului de silvomediu.

II. Pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de

liniște se vor executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic,

avându-se în vedere că pe perioada angajamentului să nu se intervină cu

lucrări mai mult de o dată pe aceiași unitate amenajistică, cu excepția

cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire,

ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a

semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări,

depresaje și curățiri

- Tăierile de regenerare își pot adapta periodicitățile de execuție astfel încât să poată fi

executată o singură lucrare în unitatea amenajistică respectivă, pe perioada

angajamentului; de regulă, prin amenajament sunt prevăzute 1-2 intervenții în cadrul

tăierilor de regenerare pe perioada de aplicare a amenajamentului (10 ani);

- Răriturile având periodicități de peste 5 ani, se pot executa o singură dată pe perioada

angajamentului, fără să fie afectat planul lucrărilor de îngrijire din amenajamentul silvic;

- Tăierile de igienă având indici de recoltare orientativi de cca 0,5-1,0 mc/an*ha se pot

executa cu respectarea cerinței din angajamentul de silvomediu; se face precizarea că, în

situația în care cuantumul volumului de masă lemnoasă afectat depășește 1 mc/an*ha,

atunci produsul rezultat este produs accidental și acesta se recoltează cu prioritate;

- Tăierile de conservare, pot fi executate cu o singură dată în unitatea amenajistică pe

perioada angajamentului, fără să fie afectat planul de recoltare din tăieri de conservare

prevăzut de amenajamentul silvic;

- Suprafata eligibilă pentru care e valabilă cerința de silvomediu este obținută din

suprafaţă totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi cuprinsă în

amenajamentele silvice din care se scade suprafața încadrată în tipul I funcțional

(exceptată de la orice fel de intervenție);

III. În situatia în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște,

există unități amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care

în amenajament sunt prevăzute lucrări speciale de conservare, aceste

lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă lemnoasă

- Tăierile de conservare se prevăd în subunități de gospodărire de tipul SUP M- păduri

supuse regimului de conservare și SUP K- rezervații de semințe și cuprind arborete

încadrate în tipul II funcțional;

- Volumul prevăzut a fi recoltat prin tăieri de conservare are caracter orientativ și ca

atare se poate renunța voluntar la recoltarea acestuia pe perioada angajamentului de

silvomediu; prin renunțarea voluntară la tăierile de conservare pe perioada angajamentului,


13

practic, arboretele încadrate în tipul II funcțional sunt transferate, temporar, în tipul I

funcțional (cel mai restrictiv), în care sunt excluse orice fel de intervenții silviculturale; ca

atare, după încetarea angajamentului de silvomediu, beneficiarul sprijinului financiar are

obligația de a recolta anual, volumul anual prevăzut a fi recoltat prin tăieri de conservare,

fără a recupera volumul nerecoltat pe perioada angajamentului de silvomediu; cu alte

cuvinte, pe perioada de aplicare a amenajamentului, beneficiarul sprijinului financiar va

recolta cinci posibilități anuale din tăierile de conservare și va pierde volumul aferent a

cinci posibilități anuale din tăieri de conservare din perioada angajamentului;

- Suprafața eligibilă pentru care e valabilă cerința de silvomediu rezultă din suprafaţă

totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi cuprinsă în


(exceptată de la orice fel de intervenție).

În concluzie, ca urmare a asumării voluntare a cerințelor precizate în fișa măsurii -

pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, analizate prin prisma cerințelor legislației

naționale existente, se pot identifica următoarele pierderi de venit:

- Din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat prin tăieri de igienă prevăzut de

amenajamentul silvic și ce rămâne nerecoltat timp de 5 ani ca urmare a delimitării zonei de

liniște (pe 20 % din suprafața eligibilă) și timp de 4 ani ca urmare a executării lucrărilor

doar într-un an pe perioada angajamentului (pe 80% din suprafață);

- Din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din tăieri de conservare prevăzut

de amenajamentul silvic și ce rămâne nerecoltat timp de 5 ani ca urmare a delimitării zonei

de liniște (pe 20 % din suprafată) și a renunțării la recoltarea de lemn prin lucrări speciale

de conservare pe suprafața din afara zonei de liniște (pe 80% din suprafață); ca atare,

volumul ramas nerecoltat, în cuantum de 5 posibilități anuale, nu se va recupera pe

perioada aplicării amenajamentului silvic (valabil pe perioada angajamentului), ulterior

încetării angajamentului de silvomediu;

- Din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din tăieri de regenerare: având în

vedere că tăierile de igienă se pot executa și pe suprafețele prevăzute de amenajamentul

silvic a fi parcurse cu tăieri de regenerare, dacă în perioada dintre intervenții se impune

extragerea arborilor uscați, în curs de uscare, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă iar

volumul astfel extras se precomptează din posibilitatea de produse principale; așadar,

pierderea de masă lemnoasă de pe suprafața prevăzuta a fi parcursă cu tăieri de regenerare

poate fi considerată la nivelul intensității intervențiilor stabilite pentru tăierile de igienă, cu

mențiunea că acest volum de masă lemnoasă trebuie precomptat din posibilitatea de

produse principale (conform prevederilor normelor tehnice); în acest caz, pierderea de

venit este constituită din volumul posibil de recoltat prin tăieri de igienă de pe suprafața

prevăzută cu tăieri de regenerare timp de 5 ani pentru zona de liniște (pe 20 % din

suprafața eligibilă) și de 4 ani pentru zona din afara celei de liniște (80 % din suprafața

eligibilă), ca urmare a cerințelor măsurii de delimitare a zonei de liniște (în care nu se pot

executa tăieri de regenerare și nici tăieri de igienă pe durata angajamentului) și a cerinței

măsurii de a executa doar o singură lucrare prevăzută de amenajamentul silvic, într-un an,

pe perioada angajamentului, pe suprafața din afara zonei de liniște.


14

- Din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din rărituri: având în vedere că

tăierile de igienă se pot executa și pe suprafețele prevăzute de amenajamentul silvic a fi

parcurse cu rărituri, dacă în perioada dintre intervenții se impune extragerea arborilor

uscați, în curs de uscare, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă iar volumul astfel extras nu

se precomptează din posibilitatea de produse secundare; așadar, pierderea de masă

lemnoasă de pe suprafața prevăzută a fi parcursă cu rărituri poate fi considerată la nivelul

intensității intervențiilor stabilite pentru tăierile de igienă, cu mențiunea că acest volum de

masă lemnoasă nu trebuie precomptat din posibilitatea de produse secundare; în acest caz,

pierderea de venit este constituită din volumul posibil de recoltat prin tăieri de igienă de pe

suprafața prevăzută cu rărituri timp de 5 ani pentru zona de liniște (pe 20 % din suprafața

eligibilă) și de 4 ani pentru zona din afara celei de liniște (80 % din suprafața eligibilă), ca

urmare a cerințelor măsurii de delimitare a zonei de liniște (în care nu se pot executa

rărituri și nici tăieri de igienă pe durata angajamentului) și a cerinței măsurii de a executa

doar o singură lucrare prevăzută de amenajamentul silvic, într-un an, pe perioada

angajamentului, pe suprafața din afara zonei de liniște.

- Suprafața eligibilă pentru care e valabil pachetul 1 al cerințelor de silvomediu este dată

de suprafaţă totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi cuprinsă în


(exceptată de la orice fel de intervenție).

I.5. Metodologia de elaborare a studiului

Ținând seama de cerințele și obiectivele studiului și de necesitatea rezolvării acestor

obiective într-un timp relativ scurt, a fost necesar să se recurgă la o metodologie de

culegere și prelucrare a datelor corespunzătoare. În acest scop s-a inițiat o analiză amplă a

modului de rezolvare a problematicii abordate desfășurându-se activități atât de culegere a

datelor din amenajamentele silvice cât și de prelucrare a acestora.

Astfel, la alegerea amenajamentelor silvice din care să se culeagă date necesare

studiului, s-au folosit metode moderne ale statisticii matematice (eșantionajul deliberat).

Culegerea datelor privind aspectele principale luate în studiu s-a făcut prin metode diferite,

de multe ori adoptându-se combinații între ele, pentru sporirea criteriilor de aprofundare.

În principal, metoda de cercetare se bazează pe documentare, analize asupra

principalelor caracteristici luate în calcul, experiment, modelare matematică etc. Prin

documentare s-au consultat şi utilizat amenajamentele silvice, în vigoare, elaborate pentru

fondul forestier proprietate privată și privată/publică a unităților administrativ teritoriale,

adică amenajamentele silvice ale căror beneficiari pot accesa măsura privind serviciile de

silvo-mediu, serviciile climatice și conservarea pădurilor.

Analiza datelor privind suprafața fondului forestier proprietate privată a persoanelor

fizice, juridice, fizice indivize și publică/privată a unităților administrativ teritoriale

precum și repartiția acesteia pe categorii de suprafață s-a făcut utilizând datele obținute în

ultimul Inventar al Fondului Forestier Național (2012).

Având în vedere multitudinea categoriilor de suprafață existente în datele furnizate

de Inventarul Fondului Forestier Național, analiza statistică s-a realizat doar pentru

categoriile de suprafață ce depășesc limita stabilită ca cerință a măsurii ce face obiectul


15

implementării (100 ha). Astfel, suprafața fondului forestier proprietate privată a

persoanelor fizice, juridice, fizice indivize și publică/privată a unităților administrativ

teritoriale este de 3284 mii ha și este deținută de un număr de 393 mii

proprietari/deținători. Din această suprafață, doar 2525 mii ha sunt formate din proprietăți

forestiere mai mari de 100 ha deținute de un număr de 2773 proprietari/deținători.

Având în vedere datele prezentare anterior, s-a stabilit procentul minim de 5% din

numărul total de amenajamente silvice, ca fiind acoperitor statistic, din care să se culeagă

date ce să fundamenteze pierderile de venit ca urmare a asumării voluntare a pachetelor de

servicii pe silvomediu.

De asemenea, pentru obiectivizarea rezultatelor studiului, a fost necesară luarea în

considerare a două criterii de repartizare a numărului de amenajamente silvice ce fac

obiectul culegerii datelor:

-Zonele geomorfologice

-Categoriile de suprafață

Din punct de vedere al zonării geomorfologice, datele preluate din Inventarul

Fondului Forestier Național (2012) indică următoarea repartizare a vegetației forestiere: 6

% la câmpie, 37 % la deal și 57 % la munte.

Din punct de vedere, al categoriilor de suprafață mai mari de 100 ha pentru care

există date în Inventarul Fondului Forestier Național (2012), acestea sunt:

-100-500 ha;

-500,01-1000 ha;

-peste 1000 ha;

Numărul minim de amenajamente silvice din care se culeg date de teren este de 139

iar repartizarea acestora pe zone geomorfologice și categorii de suprafață este următoarea:

1. Zona de munte: 79 amenajamente silvice;

din care, pe categorii de suprafață:

- 100-500 ha: 50 amenajamente silvice;

- 500,01-1000 ha: 13 amenajamente silvice;

- peste 1000 ha: 16 amenajamente silvice;

2. Zona de deal: 52 amenajamente silvice;



- 500,01-1000 ha: 9 amenajamente silvice;


3. Zona de câmpie: 8 amenajamente silvice;



- 500,01-1000 ha: 1 amenajament silvic;


Analizând conținutul angajamentelor de silvomediu pentru cele două pachete de

sub-măsuri, rezultă faptul că pierderile de venit pot proveni din:

- nerecoltarea unui volum de masă lemnoasă aferent tăierilor de igienă, pe perioada

asumării angajamentului de către beneficiari;


16

- nerecoltarea unui volum de masă lemnoasă aferent tăierilor de conservare, pe perioada de

asumare a angajamentului de către beneficiari;

- nerecoltarea unui volum de masă lemnoasă aferent suprafeței prevăzute a fi parcurse cu

rărituri, pe perioada asumării angajamentului de către beneficiari;

- nerecoltarea unui volum de masă lemnoasă aferent suprafeței prevăzute a fi parcurse cu

tăieri de regenerare, pe perioada asumării angajamentului de către beneficiari;

Având în vedere sursele potențiale pentru pierderile de venit, datele culese din

amenajamentele silvice au cuprins:

- date referitoare la proprietar (denumire);

- anul intrării în vigoare a amenajamentului silvic;

- zona geomorfologică (câmpie, deal, munte);

- unitatea teritorial administrativă (localitatea) pe care e situat fondul forestier;

- județul în raza căruia se află fondul forestier;

- suprafața fondului forestier ce face obiectul amenajamentului silvic (ha);

- suprafața cu pădure și terenuri de reîmpădurit (ha);

- categoria de suprafață în care se încadrează amenajamentul silvic: 100-500 ha; 500,01-

1000 ha și peste 1000 ha;

- suprafața încadrată în tipul I funcțional (SUP E)- ha;

- suprafața încadrată în tipul II funcțional (SUP M si SUP K)- ha;

- suprafețele prevăzute a fi parcurse cu: rărituri, tăieri de conservare, tăieri de igienă și

tăieri de regenerare;

- volumele prevăzute a fi recoltate prin: rărituri, tăieri de conservare, tăieri de igienă și

tăieri de regenerare;

Datele preluate din amenajamentele silvice, pe zone geografice și categorii de

suprafață, au fost analizate și prelucrate rezultând volumele de masă lemnoasă, pe

categorii de lucrări, ce pot constitui pierderi de venit beneficiarilor ce accesează măsura pe

silvomediu.

Valoarea pierderilor a fost calculată pe baza prețului mediu al lemnului din anul

2013 (115,23 lei/mc), calculat la nivel național pe baza datelor statistice și pe volumul de

masă lemnoasă ce constituie pierderea pe perioada angajamentului de silvomediu.

Întrucât, nu s-a dispus de date detaliate privind prețul mediu al lemnului pe zone

geografice sau pe natura de produse, s-a utilizat valoarea medie la nivel național, valoare

ce surprinde corespunzător valoarea pierderilor de venit și prin prisma produselor

lemnoase ce constituie pierderea: produse principale - prin asimilarea masei lemnoase

provenită din tăierile de conservare și produse de igienă provenită din celelalte categorii

de pierderi (tăieri de igienă, rărituri, tăieri de regenerare).

De asemenea, având în vedere că, nu există studii de specialitate care să cuantifice

proporția volumului de masă lemnoasă ce se depreciază în timp, calculul pierderii de venit

s-a realizat ca medie a următoarelor 2 variante:

- Varianta 1 - pierderea integrală a masei lemnoase pe 5 ani aferentă tăierilor de

igienă, tăierilor de conservare, răriturilor și tăierilor de regenerare - pentru suprafața de 20

% ce este delimitată ca zonă de liniște și pierderea integrală a masei lemnoase pe 4 ani

aferentă tăierilor de igienă, răriturilor și tăierilor de regenerare și de 5 ani aferentă tăierilor

de conservare –pentru suprafața de 80 % din afara zonei de liniște, în ipoteza că întreaga

masă lemnoasă ce nu se recoltează în cei 5 ani de angajament se pierde ca biomasă (indicii


17

de recoltare fiind la nivelul eliminării naturale pentru tăierile de igienă, rărituri și tăierile

de regenerare) și/sau nu se poate valorifica după încetarea angajamentului; pentru tăierile

de conservare volumul de masă lemnoasă nerecoltat pe perioada angajamentului (5 ani) nu

va fi recuperat pe perioada de valabilitate a amenajementelor silvice existente pe perioada

angajamentului de mediu și nu poate fi recuperat nici prin amenajamentele ulterioare

întrucât indicii de recoltare prevăzuți la fiecare etapă de amenajare nu se majorează pe

seama neefectuării tăierilor prevăzute anterior; mai mult, indicele de recoltare rezultat din

studiul actual este de 4,2 mc/an*ha ceea ce reprezintă cca 5-6 arbori/an*ha ce ar face

obiectul tăierilor de conservare (tăierile de conservare se prevăd în arborete mature, trecute

de vârsta exploatabilității tehnice, în care volumul arborelui mediu este de cca 0,7-0,8

mc/arbore).

- Varianta 2 - pierderea integrală a masei lemnoase pe 4 ani ai angajamentului de

silvomediu pentru tăieri de igienă, rărituri și tăieri de regenerare și 5 ani pentru tăierile de

conservare - pentru 20 % din suprafața eligibilă (zona de liniște) și pe 2,4 ani pentru tăieri

de igienă, rărituri și tăieri de regenerare și 5 ani pentru tăieri de conservare – pentru 80 %

din suprafața eligibilă (din afara zonei de liniște); în această variantă, ipoteza de calcul este

că se poate valorifica integral, în anul în care se execută lucrarea respectivă sau în primul

an după încetarea angajamentului, masa lemnoasă aferentă anului premergător anului în

care se execută lucrarea, a anului în care se execută lucrarea precum și a ultimului an al

angajamentului (anului 5); în ce privește volumul aferent tăierilor de conservare, pierderea

e integrală pe 5 ani în ambele ipoteze, fiind o cerință asumată voluntar, și nu mai poate fi

recuperată;

- cei 2,4 ani considerați ca pierdere de masă lemnoasă în varianta 2, rezultă ca

medie ponderată a următoarelor 2 situații existente:

- dacă singura lucrare prevăzută a fi executată într-un singur an

pe durata angajamentului în afara zonei de liniște (pe 80 % din suprafața eligibilă) se

execută în primul an sau în anul cinci al angajamentului (anul I sau V), vom înregistra

pierderi aferente a 3 ani și vom valorifica masa lemnoasă aferentă a 2 ani, astfel: pentru

lucrarea executată în anul I: valorificăm masa lemnoasă aferentă anului I și anului V și o

pierdem pe cea aferentă anilor II, III și IV; lucrare executată anul V: valorificăm masa

lemnoasă aferentă anului IV și V și o pierdem pe cea aferentă anilor I, II și III;

- dacă singura lucrare prevăzută a fi executată într-un singur an

pe durata angajamentului în afara zonei de liniște (pe 80 % din suprafața eligibilă) se

execută în anii II, III sau IV ai angajamentului, vom înregistra pierderi aferente a 2 ani și

vom valorifica masa lemnoasă aferentă a 3 ani, astfel: pentru lucrarea executată în anul II:

valorificăm masa lemnoasă aferentă anului I, II și anului V și o pierdem pe cea aferentă

anilor III și IV; lucrare executată anul III: valorificam masa lemnoasă aferentă anului II,

III și V și o pierdem pe cea aferentă anilor I și IV; lucrare executată anul IV: valorificăm

masa lemnoasă aferentă anului III, IV și V și o pierdem pe cea aferentă anilor I și II;


18

I.6. Rezultate obţinute

I.6.1. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de

recoltat din tăieri de igienă

Conform normelor tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor „prin tăieri de

igienă se urmăreşte asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, prin

extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt şi

zăpadă, puternic afectaţi de insecte, precum şi a arborilor cursă şi de control folosiţi la

protecţia pădurilor, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor”.

Deasemenea, normele prevăd faptul că „cu tăieri de igienă se vor parcurge eşalonat şi

periodic toate pădurile, după necesităţi impuse de starea arboretelor, indiferent dacă au

fost sau nu parcurse în anul anterior cu lucrări de îngrijire normale (curăţiri şi rărituri) şi

tăieri de regenerare. În anul parcugerii arboretelor cu asemenea lucrări de îngrijire sau

regenerare, igienizarea se realizează concomitent cu aceste intervenţii”.

Identificarea, inventarierea, colectarea şi valorificarea volumului de lemn rezultat

din tăieri de igienă se face conform O.M. nr.1540/03.06.2011, ordin „pentru aprobarea

Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi

transportare a materialului lemnos”.

Intensitatea, respectiv volumul de extras prin aceste lucrări este determinată de

starea de fapt a fiecărui arboret în perioada dată ca rezultat al eliminării naturale. Așadar,

volumul nerecoltat prin tăieri de igienă, ca rezultat al eliminării naturale, este pierdut, el

râmânând în pădure sub formă de arbori morți (biomasă).

Conform normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, prin amenajament, separat

de posibilitatea de produse secundare (din rărituri şi curăţiri), se stabileşte, cu titlu

orientativ, şi volumul posibil de extras prin tăieri de igienă, aplicându-se indici de

recoltare diferenţiaţi, de 0,5 – 1,0 m3/ha/an, în funcţie de vârsta şi starea arboretelor sub

raportul consistenţei şi al sănătăţii acestora, la nivelul eliminării naturale.

Având în vedere scopul şi obiectivele prezentului studiu, precum şi metodologia de

elaborare a acestuia, în tabelul nr. 1 din Anexa 2 sunt prezentate elementele care conduc la

pierderea de venit aferentă masei lemnoase posibil de recoltat prin tăierile de igienă

prevăzute de amenajamentele analizate.

Calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin tăieri de

igienă se face în următoarele 2 variante:

- Varianta 1 - Pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă)- pierderea integrală a

masei lemnoase pe 5 ani (pe durata integrală a angajamentului de silvomediu): în această

variantă se consideră că și volumul din tăieri de igienă aferent ultimului an din cadrul

angajamentului de silvomediu (anul 5) se pierde integral și nu mai poate fi valorificat

ulterior, respectiv în primul an după încetarea angajamentului;

- Pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă)-

pierderea integrală a masei lemnoase pe 4 ani deoarece în afara zonei de liniște este

permisă o singură intervenție în perioada de angajament; volumul din tăieri de igienă,

aferent anului în care se execută intervenția, poate fi valorificat;


19

- Varianta 2 -Pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă)- pierderea

integrală a masei lemonase pe primii 4 ani din angajamentul de silvomediu: în această

variantă se consideră că volumul din tăieri de igienă aferent ultimului an din cadrul

angajamentului de silvomediu (anul 5) se valorifică integral ulterior încetării

angajamentului de silvomediu respectiv în primul an după încetarea angajamentului;

-Pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă)-

pierderea integrală a masei lemnoase pe 2,4 ani: deoarece în afara zonei de liniște este

permisă o singură intervenție în perioada de angajament, volumul din tăieri de igienă care

poate fi valorificat este egal cu suma următoarelor volume: volumul corespunzător anului

în care se execută intervenția, al anului anterior acestuia și al ultimului an al

angajamentului. El variază în funcție de anul în care se execută intervenția, astfel:

- în anul I, pierderile sunt corespunzătoare anilor II, III și IV;

- în anul al II-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor III și IV;

- în anul al III-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I și IV;

- în anul al IV-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I și II;

- în anul al V-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I, II și III.

Media ponderată a numărului de ani de mai sus, pentru care volumul din tăieri de

igienă nu mai poate fi valorificat, este egală cu 2,4.

Având în vedere că nu există studii de specialitate privind deprecierea lemnului în

timp, prezentăm calculul pe cele două variante iar valoarea finală obținută va fi media

celor două variante. Rezultatele sunt prezentate sintetic în tabelul nr. I.6.1.

Pentru calculul pierderii de venit, se folosesc următoarele notaţii:

1) St = suprafaţa totală a fondului forestier proprietate privată și/sau publică a

unităţilor administrativ-teritoriale inclusă în amenajamentele silvice din eşantion;

St =113402,08 ha

2) Sp = suprafaţă totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi

cuprinsă în amenajamentele silvice din eșantion;

Sp = 111657,56 ha

3) SpI = suprafaţă totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi

cuprinsă în amenajamentele silvice din eşantion, încadrată în tipul I funcţional în care nu

se execută niciun fel de lucrări;

SpI = 3694,00 ha

4) Se = suprafaţă totală eligibilă a fondului forestier proprietate privată și/sau publică

a unităților administrativ teritoriale cuprinsă în amenajamentele din eşantion, calculată ca

diferență dintre suprafața cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi şi

suprafața cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi încadrată în tipul I

funcțional;

Se = Sp - SpI = 107963,56 ha


20

5) n = numărul de amenajamente din eşantion;

n = 139

6) Si = suprafaţa totală prevăzută a fi parcursă cu tăieri de igienă în deceniu, conform

amenajamentelor silvice din eşantion;

Si = 44035,67 ha

7) Vi = volumul total posibil de extras prin tăieri de igienă în deceniu, conform


Vi = 388129 m3

8) Ii = indice anual de recoltare din tăieri de igienă raportat la suprafata eligibilă,

rezultat din aplicarea formulei:

Vi

Ii = = 0,36 m3/an*ha

10 x Se

9) PMLI = pierderea de masă lemnoasă aferentă tăierilor de igienă este egală cu

volumul anual la hectar (mc/an*ha) rezultat din executarea tăierilor de igienă conform

prevederilor amenajamentelor silvice din eşantion, raportat la suprafata eligibilă, calculat

în cele 2 variante:

- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea

integrală a materialului lemnos pe 5 ani:

PMLI11 =0,36 m3/an*ha x 0,2=0,072 m3/an*ha

- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața

eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani:

PMLI21 = 0,288 m3/an*ha x 0,8 = 0,230 m3/an*ha

- pierderea totală

PMLI1= 0,072 + 0,230 = 0,302 m3/an*ha

-varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea


PMLI12 =0,288 m3/an*ha x 0,2 = 0,058 m3/an*ha


21


eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:

PMLI22 = 0,173 x 0,8 = 0,138 m3/an*ha

- pierderea totală

PMLI2 = 0,058 + 0,138 = 0,196 m3/an*ha

- media variantelor:

PMLIm = (0,302+0,196) : 2 = 0,249 m3/an*ha

10) PML = preţul unitar al masei lemnoase pe anul 2013;

PML = 115,23 lei/m3

11) Valoarea medie a cotației euro-leu pe anul 2013:

1 euro = 4,4190 lei;

12) VLI = valoarea exprimată în lei respectiv euro, a masei lemnoase posibil de

recoltat anual prin tăieri de igienă, conform prevederilor amenajamentelor silvice,

raportată la suprafața eligibilă (lei/mc*ha), calculată în cele 2 variante:


integrală a materialului lemnos pe 5 ani;


eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani;

VLI1 = 0,302 x 115,23 = 34,80 lei/an*ha = 7,88 euro/an*ha

- varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea




VLI2 = 0,196 x 115,23 = 22,59 lei/an*ha = 5,11 euro/an*ha


VLIm = 28,69 lei/an*ha = 6,49 euro/an*ha


22

tabel nr. I.6.1.

pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total

mc/an*ha mc/an*ha mc/an*hamc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*hape 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total

Din taieri de igiena 0,072 0,23 0,302 0,058 0,138 0,196 0,065 0,184 0,249 8,3 26,5 34,8 6,68 15,9 22,58 7,49 21,2 28,69 1,88 6 7,88 1,51 3,6 5,11 1,69 4,8 6,49

Total 0,072 0,23 0,302 0,058 0,138 0,196 0,065 0,184 0,249 8,3 26,5 34,8 6,68 15,9 22,58 7,49 21,2 28,69 1,88 6 7,88 1,51 3,6 5,11 1,69 4,8 6,49

euro/an*ha

Varianta 1

Valoarea pierderii de masa lemnoasa

Media variantelor

DATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT DIN TAIERI DE IGIENA CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)VARIANTA A- II-A A STUDIULUI

Categorii de pierderi

Pierderi de masa lemnoasa

Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor lei/an*ha

Varianta 2 Media variantelor Varianta 1 Varianta 2


23


recoltat din tăieri de conservare

Potrivit normelor tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor „prin lucrări

speciale de conservare se înţelege ansamblul de intervenţii necesare a se aplica în

arborete de vârste înaintate, exceptate definitiv sau temporar de la tăieri de produse

principale, în scopul menţinerii sau îmbunătăţirii stării lor fitosanitare, asigurarea

permanenţei pădurii şi îmbunătăţirii continue a exercitării de către arboretele respective

a funcţiilor de protecţie ce li se atribuie, ....”

Lucrările speciale de conservare, se aplică în arboretele încadrate în grupa I

funcţională – păduri cu funcţii speciale de protecţie, în tipul II funcțional, în care sunt

admise intervenţii silviculturale, dar în cazul cărora structurile necesare pentru îndeplinirea

optimă a funcţiilor care le sunt atribuite nu pot fi menţinute sau realizate prin tratamentele

prevăzute de normele de tehnice în vigoare.

Ansamblul lucrărilor de conservare cuprinde, pe lângă alte lucrări, şi următoarele

intervenţii:

- efectuarea lucrărilor de igienă, inclusiv recoltarea produselor accidentale

precomptabile;

- promovarea regenerării naturale prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă.

Volumul de extras prin aceste intervenţii, care reprezintă, practic, tăierile de

conservare, diferă de la caz la caz, în funcţie de necesitatea asigurării permanenţei pădurii

şi a continuităţii funcţiilor de protecţie ale acesteia. Limita minimă a intensităţii

extragerilor va fi corespunzătoare volumului care se impune a fi recoltat prin tăieri de

igienă (nivelul eliminării naturale), iar limita superioară a extragerilor respective diferă de

la arboret la arboret, în funcţie de starea şi de funcţionalitatea acestora, putând merge până

la înlăturarea totală a elementelor îmbătrânite ori degradate, necorespunzătoare, sub raport

funcţional. Cazurile în care intensităţile depăşesc 10% trebuie justificate.

Practic, prin renunțarea la efectuarea tăierilor de conservare pe perioada

angajamentului de mediu, arboretele din tipul II funcțional (respectiv cele din SUP M și

K) pot fi considerate, temporar, mai apropiate de cele încadrate în tipul I funcțional, în

care nu se execută nicio lucrare silviculturală, fiind supuse regimului de ocrotire integrală.

În acest caz, pierderea de masă lemnoasă este reprezentată de volumul prevăzut a fi

recoltat prin tăieri de conservare pe o perioadă de 5 ani (durata angajamentului de

silvomediu), volum ce nu se mai recoltează pe durata aplicării amenajamentului silvic şi

nici nu poate fi recuperată în viitorul amenajament întrucât indicii de recoltare de la o

amenajare la alta nu se însumează. Mai mult, indicele de recoltare rezultat din

amenajamentele analizate este de 4,2 mc/an*ha, ceea ce reprezintă cca 5-6 arbori/an*ha ce

ar putea fi recoltaţi (luînd în considerare faptul că tăierile de conservare se prevăd în

arborete mature, trecute de vârsta exploatabilității tehnice, în care volumul arborelui mediu

este de 0,7- 0,8 mc/arbore).

În acest caz, fiind asumat voluntar acest criteriu al măsurii pe silvomediu prin care

se renunță la recoltarea de lemn prin lucrările speciale de conservare în afara zonei de

liniște (pe 80 % din suprafața eligibilă) iar în zona de liniște (20 % din suprafața eligibilă)

acestea sunt interzise 5 ani, pe perioada angajamentului, pierderea de volum respectiv de


24

venit este de 5 posibilități anuale pe toată suprafața ebiligibilă angajată, posibilități ce vor

fi scăzute, în amenajament, din posibilitatea decenală aferentă tăierilor de conservare.

Calculul pierderii de venit se face într-o singură variantă valabilă pentru întreaga suprafață

eligibilă (putând fi diferențiată pe zona de liniște de 20 % și pe zona din afara acesteia

doar prin mărimea suprafeței) și care poate fi folosit, pentru ambele variante de calcul, la

determinarea pierderii totale.


din tăieri de conservare se face conform O.M. nr.1540/03.06.2011, ordin „pentru

aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare,

scoatere şi transportare a materialului lemnos”.

Pentru calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin

tăieri de conservare, notaţiile folosite în tabelul 2 din Anexa 2 sunt:

1) St, Sp, SpI , Se ,n, PML, cotația leu-euro, au aceleaşi semnificaţii și valori ca la

capitolul 6.1.;

2) Sc = suprafaţa totală prevăzută a fi parcursă cu tăieri de conservare, conform

amenajamentelor din eşantion;

Sc =11721,79 ha

3) Vc = volumul total posibil de extras prin tăieri de conservare în deceniu, conform


Vc = 492832 m3

4) Ic = indice anual de recoltare din tăieri de conservare raportat la suprafața

eligibilă, rezultat din aplicarea formulei:

Vc

Ic = = 0,46 m3/an*ha

10 x Se

5) PMLC = pierderea de masă lemnoasă aferentă tăierilor de conservare este egală

cu volumul anual la hectar (mc/an*ha) rezultat din executarea tăierilor de conservare

conform prevederilor amenajamentelor silvice din eşantion, raportat la suprafața eligibilă;

PMLC = 0,46 m3/an*ha (din care 0,09 mc/an*ha pentru zona de liniște și 0,37

mc/an*ha pentru restul suprafeței de 80 %)

6) VLC = valoarea exprimată în lei, a masei lemnoase posibil de recoltat anual prin

tăieri de conservare, conform prevederilor amenajamentelor silvice, raportată la suprafața

eligibilă (lei/mc/ha);


25

VLC = 53,01 lei/an*ha (din care 10,37 lei/an*ha pentru 20 % din suprafață și

42,64 lei/an*ha pentru 80 % din suprafață)

7) VEC = valoarea exprimată în euro, a masei lemnoase posibil de recoltat anual

prin tăieri de conservare, conform prevederilor amernajamentelor silvice, raportată la

suprafața eligibilă (lei/mc/ha);

VEC = VLC:4,419 =12,00 euro/an*ha (din care 2,35 euro/an*ha pentru 20 %

din suprafață și 9,65 euro/an*ha pentru 80 % din suprafață)

Rezultatele sunt prezentate sintetic în tabelul nr. I.6.2.


26

tabel nr. I.6.2.


mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total

Din taieri de conservare 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12

Total 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12

euro/an*ha

Varianta 1 Media variantelor

VARIANTA A- II-A A STUDIULUI

DATE CENTRALIZATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT DIN TAIERI DE CONSERVARE CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)


Pierderi de masa lemnoasa Valoarea pierderii de masa lemnoasa




27


recoltat din tăieri de regenerare

În sensul normelor tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, în vigoare,

tratamentul „cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregăteşte şi se

realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor şi a pădurii de la o generaţie la

alta”. Prin aplicarea unuia sau altuia dintre tratamente se urmăreşte, în principal,

asigurarea integrală a regenerării arboretelor în rând la tăiere şi realizarea unor structuri

optime sub raport funcţional.

O componentă a acestui sistem de măsuri biotehnice o reprezintă tăierile de

regenerare prin care se recoltează volumul de masă lemnoasă egal, la nivelul unei

subunităţi de gospodărire, cu posibilitatea adoptată.

În funcţie de perioada de regenerare adoptată, în cursul unui deceniu, în arboretele

prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare, se vor executa una sau două intervenţii.

Conform normelor tehnice în vigoare, se vor executa tăieri de igienă şi în arboretele

în curs de regenerare, dacă în perioada dintre intervenţii se impune extragerea arborilor

uscaţi, în curs de uscare, rupţi sau doborâţi de vânt sau de zăpadă, iar volumul astfel extras

se va precompta din posibilitatea de produse principale. Prin urmare, în zona de linişte dar

și în afara acesteia, va avea loc o pierdere de venit aferent cuantumului volumului de masă

lemnoasă rezultat în urma acestor extracţii (tăieri de igienă), pentru suprafeţele prevăzute

de amenajament a fi parcurse cu tăieri de regenerare. Practic, intensitatea acestor

interventii va fi egală cu cea a tăierilor de igienă. În acest sens, normele tehnice prevăd

faptul că: „.....cu tăieri de igienă se vor parcurge eşalonat şi periodic toate pădurile, după

necesităţi impuse de starea arboretelor, indiferent dacă au fost sau nu parcurse în anul

anterior cu lucrări de îngrijire normale (curăţiri şi rărituri) şi tăieri de regenerare. În

anul parcugerii arboretelor cu asemenea lucrări de îngrijire sau regenerare, igienizarea

se realizează concomitent cu aceste intervenţii”.


din tăieri de regenerare se face conform O.M. nr.1540/03.06.2011, ordin „pentru

aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare,

scoatere şi transportare a materialului lemnos”.


elaborare a acestuia, în tabelul nr.3 din Anexa 2 sunt prezentate elementele care conduc la

pierderea de venit aferentă masei lemnoase posibil de recoltat prin tăierile de regenerare

prevăzute de amenajamentele analizate.

Calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin tăieri de

regenerare se face în următoarele 2 variante:




angajamentului de silvomediu (anul 5) ce se poate recolta de pe suprafața prevăzută cu

tăieri de regenerare, se pierde integral și nu mai poate fi valorificat ulterior, respectiv în

primul an dupa încetarea angajamentului;


28



permisă o singură intervenție în perioada de angajament, volumul din tăieri de igienă ce se

poate recolta de pe suprafața prevăzută cu tăieri de regenerare, aferent anului în care se

execută intervenția, poate fi valorificat;





tăieri de regenerare, se valorifică integral ulterior încetării angajamentului de silvomediu

respectiv în primul an dupa încetarea angajamentului;




poate recolta de pe suprafața prevăzută cu tăieri de regenerare și care poate fi valorificat

este egal cu suma următoarelor volume: volumul corespunzător anului în care se execută

intervenția, al anului anterior acestuia și al ultimului an al angajamentului. El variază în

funcție de anul în care se execută intervenția,astfel :





- în anul al V-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I, II și III.

Media ponderată a numărului de ani de mai sus, pentru care volumul din tăieri de



timp, se prezintă calculul pe cele două variante iar valoarea finală obținută va fi media

celor două variante.


Pentru calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin

tăieri de regenerare, se folosesc următoarele notaţii:

1) St, Sp, SpI , Se ,n, PML, au aceleaşi semnificaţii și valori ca la capitolul 6.1.;

2) Sp = suprafaţa totală prevăzută a fi parcursă cu tăieri de regenerare, conform


Sp = 14394,06 ha

3) Vp = volumul total posibil de extras prin tăieri de igienă în deceniu, pentru

suprafeţele prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare, calculat cu intensitățile

prevăzute pentru tăierile de igienă în amenajamentele silvice din eșantion;

Vp = 134273 m3


29

4) Ip = indice anual de recoltare prin tăieri de igienă din suprafața prevăzută a fi

parcursă cu tăieri de regenerare în amenajamentele silvice din eșantion, indice raportat la

suprafața eligibilă, rezultat din aplicarea formulei:

Vp

Ip = = 0,12 m3/an*ha

10 x Se

5) PMLP = pierderea de masă lemnoasă din tăieri de regenerare, egală cu volumul

anual la hectar care ar rezulta din aplicarea tăierilor de igienă, pentru suprafeţele propuse a

fi parcurse cu tăieri de regenerare, conform prevederilor amenajamentelor silvice din

eşantion, calculată în cele 2 variante:

- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea integrală

a materialului lemnos pe 5 ani:

PMLP11 = 0,12 m3/an*ha x 0,2 = 0,024 m3/an*ha




- pierderea totalăă

PMLP1 = 0,024 + 0,077 = 0,101 m3/an*ha






PMLP22 = 0,058 x0,8 = 0,046 m3/an*ha

- pierderea totală

PMLP2 = 0,019 + 0,046 = 0,065 m3/an*ha


PMLPm = (0,101+0,065):2 = 0,084 m3/an*ha


30

6) VLP = valoarea exprimată în lei respectiv euro, a masei lemnoase aferentă

suprafeței eligibile care ar putea fi extras anual prin tăieri de igienă, pentru suprafeţele

propuse a fi parcurse cu tăieri de regenerare, conform prevederilor amenajamentelor

silvice din eşantion, calculată pe cele 2 variante:





VLP1 = 0,101 x 115,23 = 11,64 lei/an*ha = 2,63 euro/an*ha





VLP2 = 0,065 x 115,23 = 7,49 lei/an*ha= 1,70 euro/an*ha


VLPm = 9,68 lei/an*ha = 2,19 euro/an*ha


31

tabel nr. I.6.3.



Din taieri de regenerare 0,024 0,077 0,101 0,019 0,046 0,065 0,022 0,062 0,084 2,77 8,87 11,64 2,19 5,3 7,49 2,54 7,14 9,68 0,63 2 2,63 0,5 1,2 1,7 0,57 1,62 2,19

Total 0,024 0,077 0,101 0,019 0,046 0,065 0,022 0,062 0,084 2,77 8,87 11,64 2,19 5,3 7,49 2,54 7,14 9,68 0,63 2 2,63 0,5 1,2 1,7 0,57 1,62 2,19

euro/an*ha



DATE CENTRALIZATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT DIN TAIERI DE REGENERARE CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)






32


recoltat din rărituri

Prin rărituri, conform normelor tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor,

se înţeleg acele lucrări „care se efectuează periodic în arborete, după ce acestea şi-au

realizat stadiul de păriş şi apoi în stadiile de codrişor şi codru mijlociu, prin care se

reduce, prin selecţie pozitivă, numărul de exemplare la unitatea de suprafaţă, micşorându-

se temporar consistenţa, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor

şi, în final, a eficacităţii funcţionale a acestora”.

Periodicitatea lucrărilor de rărituri variază în funcţie de formaţia sau grupa de

formaţii forestiere şi de stadiul de dezvoltare al arboretelor, în medie fiind de 5-7 ani.

În perioada dintre intervenţiile cu rărituri prevăzute în deceniu, arboretele vor fi

parcurse cu intervenţii care au în vedere extragerea arborilor bolnavi, defectuoşi, uscaţi,

etc. (tăieri de igienă), asigurându-se, practic, igienizarea pădurii. Intensitatea acestor

extracţii va fi corespunzătoare, în acest interval, tăierilor de igienă. Volumul recoltat prin

aceste intervenţii este inclus în volumul prevăzut a se extrage prin rărituri. Prin urmare,

într-o perioadă necesară asigurării liniştii arboretelor, pierderea de venit aferentă

cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din rărituri, este egală cu cea

din tăieri de igienă, având în vedere că răriturile se vor executa în anii din afara perioadei

de angajament pentru suprafața aferentă zonei de liniște și cu restricții în afara zonei de

liniște (doar o lucrare într-un singur an pe perioada angajamentului).

În acest sens, normele tehnice prevăd faptul că: „.....cu tăieri de igienă se vor

parcurge eşalonat şi periodic toate pădurile, după necesităţi impuse de starea arboretelor,

indiferent dacă au fost sau nu parcurse în anul anterior cu lucrări de îngrijire normale

(curăţiri şi rărituri) şi tăieri de regenerare. În anul parcugerii arboretelor cu asemenea

lucrări de îngrijire sau regenerare, igienizarea se realizează concomitent cu aceste

intervenţii”.

Identificarea, inventarierea, colectarea şi valorificarea volumului de lemn rezultat din

tăieri de igienă se execută conform O.M. nr.1540/03.06.2011, ordin „pentru aprobarea

Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi

transportare a materialului lemnos”.


elaborare a acestuia, în tabelul nr. 4 din Anexa 2 sunt prezentate elementele care conduc la

pierderea de venit aferentă masei lemnoase posibil de recoltat prin răriturile prevăzute de

amenajamentele realizate.

Calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin rărituri se

face în următoarele 2 variante:





rărituri, se pierde integral și nu mai poate fi valorificat ulterior, respectiv în primul an după

încetarea angajamentului;




33


poate recolta de pe suprafața prevăzuta cu rărituri, aferent anului în care se execută

intervenția, poate fi valorificat;





rărituri, se valorifică integral ulterior încetării angajamentului de silvomediu respectiv în

primul an dupa încetarea angajamentului;




poate recolta de pe suprafața prevăzută cu rărituri și care poate fi valorificat este egal cu

suma următoarelor volume: volumul corespunzător anului în care se execută intervenția, al

anului anterior acestuia și al ultimului an al angajamentului. El variază în funcție de anul

în care se execută intervenția,astfel :





- în anul al V-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I, II și III ;

Media ponderată a numarului de ani de mai sus, pentru care volumul din tăieri de



timp, prezentăm calculul pe cele două variante iar valoarea finală obținută va fi media

celor două variante.


Notaţiile folosite pentru calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de

recoltat prin rărituri sunt:

1) St, Sp, SpI , Se ,n, PML, au aceleaşi semnificaţii și valori ca la capitolul 6.1.;

2) Sr = suprafaţa totală prevăzută a fi parcursă cu rărituri, conform amenajamentelor

silvice din eşantion;

Sr =30254,00 ha

3) Vr = volumul total posibil de extras prin tăieri de igienă în deceniu, pentru

suprafeţele prevăzute a fi parcurse cu rărituri, calculat cu intensitățile prevăzute pentru

tăierile de igienă în amenajamentele silvice din eșantion;

Vr =273170 m3


34

4) Ir = indice anual de recoltare prin tăieri de igienă din suprafața prevăzută a fi

parcursă cu rărituri în amenajamentele silvice din eșantion, indice raportat la suprafața

eligibilă, rezultat din aplicarea formulei:

Vr

Ir = =0,25 m3/an*ha

10 x Se

5) PMLR = pierderea de masă lemnoasă din rărituri, egală cu volumul anual la

hectar care ar rezulta din aplicarea tăierilor de igienă pentru suprafețele propuse a fi

parcurse cu rărituri, conform prevederilor amenajamentelor silvice din eşantion, calculată

în cele 2 variante:

- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea integrală

a materialului lemnos pe 5 ani:

PMLR11 = 0,25 m3/an*ha x 0,2 = 0,050 m3/an*ha




-pierderea totală

PMLR1 = 0,050 + 0,160 = 0,210 m3/an*ha






PMLR22 = 0,12 x 0,8 = 0,096 m3/an*ha

- pierderea totală

PMLR2 = 0,040 + 0,096 = 0,136 m3/an*ha


PMLRm = (0,210+0,136) : 2 = 0,173 m3/an*ha


35

6) VLR = valoarea exprimată în lei respectiv euro, a masei lemnoase aferentă

suprafeței eligibile care ar putea fi extrasă prin aplicarea tăierilor de igiena pentru

suprafețele propuse a fi parcurse cu rărituri, conform prevederilor amenajamentelor silvice

din eşantion, calculată în cele 2 variante:





VLR1 = 0,210 x 115,23 = 24,20 lei/an*ha = 5,48 euro/an*ha





VLR2 = 0,136 x 115,23 = 15,67 lei/an*ha = 3,54 euro/an*ha


VLRm = 19,94 lei/an*ha = 4,51 euro/an*ha


36

tabel nr. I.6.4.



Din rarituri 0,05 0,16 0,21 0,04 0,096 0,136 0,045 0,128 0,173 5,76 18,44 24,2 4,61 11,06 15,67 5,19 14,75 19,94 1,3 4,17 5,47 1,04 2,5 3,54 1,17 3,34 4,51

Total 0,05 0,16 0,21 0,04 0,096 0,136 0,045 0,128 0,173 5,76 18,44 24,2 4,61 11,06 15,67 5,19 14,75 19,94 1,3 4,17 5,47 1,04 2,5 3,54 1,17 3,34 4,51

euro/an/ha



DATE CENTRALIZATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT DIN RARITURI CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)



Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor lei/an/ha



37

I.6.5. Pierderea de venit totală (din tăieri de igienă, tăieri de conservare, tăieri de

regenerare și rărituri)

Pierderea de venit totală este pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de

masă lemnoasă posibil de recoltat prin: tăieri de igienă, tăieri de conservare, tăieri de

regenerare și rărituri, respectiv:





PMLT1=PMLI1+PMLC+PMLP1+PMLR1=1,073 mc/an*ha;



- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă):

cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:

PMLT2=PMLI2+PMLC+PMLP2+PMLR2=0,857 mc/an*ha;


PMLTm = PMLIm + PMLC + PMLPm + PMLRm = 0,966 mc/an*ha;

Valoarea totala exprimată în lei respectiv euro, a masei lemnoase posibil de extras

prin cele patru categorii de tăieri, aferentă suprafeței eligibile, este :





VLT1 = VLI1 + VLC + VLP1 + VLR1 = 123,65 lei/an*ha = 27,98 euro/an*ha



- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă):

cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:

VLT2 = VLI2 + VLC + VLP2 + VLR2 = 98,75 lei/an*ha = 22,35 euro/an*ha



38

VLTm = VLIm + VLC + VLPm + VLRm = 111,32 lei/an*ha = 25,19 euro/an*ha

În concluzie, pierderea de venit totală (din tăieri de igienă, tăieri de conservare, tăieri

de regenerare și rărituri) este de 111,32 lei/an*ha respectiv 25,19 euro/an*ha și provine din:

- 19,94 lei/an*ha respectiv 4,51 euro/an*ha din volumul de masă lemnoasă posibil de

recoltat prin rărituri;

- 9,68 lei/an*ha respectiv 2,19 euro/an*ha din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat

prin tăieri de regenerare;


recoltat prin tăieri de conservare;


recoltat prin tăieri de igienă.



39

tabel nr. I.6.5.


mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total

Din taieri de igiena 0,072 0,23 0,302 0,058 0,138 0,196 0,065 0,184 0,249 8,3 26,5 34,8 6,68 15,9 22,58 7,49 21,2 28,69 1,88 6 7,88 1,51 3,6 5,11 1,69 4,8 6,49

Din taieri de conservare 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12

Din taieri de regenerare 0,024 0,077 0,101 0,019 0,046 0,065 0,022 0,062 0,084 2,77 8,87 11,64 2,19 5,3 7,49 2,54 7,14 9,68 0,63 2 2,63 0,5 1,2 1,7 0,57 1,62 2,19

Din rarituri 0,05 0,16 0,21 0,04 0,096 0,136 0,045 0,128 0,173 5,76 18,44 24,2 4,61 11,06 15,67 5,19 14,75 19,94 1,3 4,17 5,47 1,04 2,5 3,54 1,17 3,34 4,51

Total 0,236 0,837 1,073 0,207 0,65 0,857 0,222 0,744 0,966 27,2 96,45 123,65 23,85 74,9 98,75 25,59 85,73 111,32 6,16 21,82 27,98 5,4 16,95 22,35 5,78 19,41 25,19


lei/an/ha


DATE CENTRALIZATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)VARIANTA A- II-A A STUDIULUI

euro/an/ha

Valoarea pierderii de masa lemnoasa

Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor Varianta 1

Pierderi de masa lemnoasa

Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor


40

I.7. Concluzii și recomandări

Cerințele ce trebuiesc asumate voluntar de beneficiarii măsurii de silvomediu-

pachetul 1- asigurarea de zone de liniște, precizate în fișa măsurii, sunt:

- delimitarea unei zone compacte de liniște de cel puțin 20 % din totalul suprafeței

eligibile angajate; în această zonă de liniște vor fi permise doar lucrări de împădurire,


realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri precum și lucrări de

reconstrucție ecologică (necesar a se realiza ca urmare a apariției unor calamități naturale)

care se continuă din perioada premergătoare angajamentului;

- pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de liniște se vor

executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada




realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri.

- în situația în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște, există unități

amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care în amenajament sunt prevăzute

lucrări speciale de conservare, aceste lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă

lemnoasă;

Pierderile de venit ca urmare a asumării cerințelor precizate anterior au fost

identificate și cuantificate din:

- volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat prin tăieri de igienă prevăzut de


liniște (pe 20% din suprafața eligibilă) și timp de 4 ani ca urmare a executării lucrărilor

doar într-un an pe perioada angajamentului (pe 80 % din suprafață);

- volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din tăieri de conservare prevăzut de


liniște (pe 20 % din suprafață) și a renunțării la recoltarea de lemn prin lucrări speciale de

conservare pe suprafața din afara zonei de liniște (pe 80 % din suprafață); ca atare,

volumul ramas nerecoltat, în cuantum de 5 posibilități anuale, nu se va recupera pe

perioada aplicării amenajamentului silvic (valabil pe perioada angajamentului), ulterior

încetării angajamentului de silvomediu;

- volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din tăieri de regenerare: având în

vedere că tăierile de igienă se pot executa și pe suprafețele prevăzute de amenajamentul

silvic a fi parcurse cu tăieri de regenerare, dacă în perioada dintre intervenții se impune

extragerea arborilor uscați, în curs de uscare, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă iar

volumul astfel extras se precomptează din posibilitatea de produse principale; așadar,

pierderea de masă lemnoasă de pe suprafața prevăzută a fi parcursă cu tăieri de regenerare

poate fi considerată la nivelul intensității intervențiilor stabilite pentru tăierile de igienă, cu

mențiunea că acest volum de masă lemnoasă trebuie precomptat din posibilitatea de

produse principale (conform prevederilor normelor tehnice); în acest caz, pierderea de

venit este constituită din volumul posibil de recoltat prin tăieri de igienă de pe suprafața

prevăzută cu tăieri de regenerare timp de 5 ani pentru zona de liniște (pe 20 % din

suprafața eligibilă) și de 4 ani pentru zona din afara celei de liniște (80 % din suprafața


41

eligibilă), ca urmare a cerințelor măsurii de delimitare a zonei de liniște (în care nu se pot

executa tăieri de regenerare și nici tăieri de igienă pe durata angajamentului) și a cerinței

măsurii de a executa doar o singură lucrare prevăzută de amenajamentul silvic, într-un an,

pe perioada angajamentului, pe suprafața din afara zonei de liniște.

- volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din rărituri: având în vedere că tăierile

de igienă se pot executa și pe suprafețele prevăzute de amenajamentul silvic a fi parcurse

cu rărituri, dacă în perioada dintre intervenții se impune extragerea arborilor uscați, în curs

de uscare, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă iar volumul astfel extras nu se

precomptează din posibilitatea de produse secundare; așadar, pierderea de masă lemnoasă

de pe suprafața prevăzută a fi parcursă cu rărituri poate fi considerată la nivelul intensității

intervențiilor stabilite pentru tăierile de igienă, cu mențiunea că acest volum de masă

lemnoasă nu trebuie precomptat din posibilitatea de produse secundare; în acest caz,

pierderea de venit este constituită din volumul posibil de recoltat prin tăieri de igienă de pe

suprafața prevăzută cu rărituri timp de 5 ani pentru zona de liniște (pe 20 % din suprafața

eligibilă) și de 4 ani pentru zona din afara celei de liniște (80 % din suprafața eligibilă), ca

urmare a cerințelor măsurii de delimitare a zonei de liniște (în care nu se pot executa

rărituri și nici tăieri de igienă pe durata angajamentului) și a cerinței măsurii de a executa

doar o singură lucrare prevăzută de amenajamentul silvic, într-un an, pe perioada

angajamentului, pe suprafața din afara zonei de liniște.

Suprafața eligibilă pentru care e valabilă cerința de silvomediu este suprafaţa totală

cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi cuprinsă în amenajamentele

silvice din care se scade suprafața încadrată în tipul I funcțional (exceptată de la orice fel

de intervenție). Suprafața totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi

se regăsește în amenajamentele silvice notată cu indicativul A la categoria ,,folosințe” din

fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier.

Nu fac obiectul măsurii de silvomediu- pachetul 1- asigurarea de zone de liniște,

suprafețele cuprinse în amenjamentele silvice la următoarele categorii de folosințe:

terenuri afectate gospodăririi silvice (B), terenuri neproductive (C), terenuri scoase

temporar din fondul forestier (D), precum și suprafețele încadrate în tipul I funcțional

(respectiv în subunitățile de gospodărire de tip M și K).

Categoriile de pierderi identificate și cuantificate în studiul actual sunt rezultate din

analiza datelor cuprinse în amenajamentele silvice elaborate pentru această categorie de

fond forestier (proprietate privată și/sau publică a unităților administrativ teritoriale),

eșantionate după o metodologie care asigură reprezentativitatea și obiectivitatea

rezultatelor.

Rezultatele obținute în studiul actual sunt valabile strict pentru cerințele cuprinse în

varianta actuală a fișei măsurii (ce este anexată studiului), modificarea ulterioară a

cerințelor fișei măsurii conduce automat la pierderea valabilității rezultatelor.

Pierderile cuantificate în studiul actual sunt pierderi cuantificate pe date existente în

documentul de bază al gestionării pădurilor, cu conținut tehnico- organizatoric și

economic, fundamentat ecologic (amenajamentul silvic).

De asemenea, rezultatele studiului diferențiază pierderile de venit pe zona de liniște

(minim 20% din suprafață) și pe restul suprafeței (80% din suprafață). Pierderile

identificate și cuantificate prin studiul actual sunt identice pe cele două zone doar pentru


42

cele rezultate ca urmare a restricțiilor privind tăierile de conservare, motiv pentru care

structurarea studiului s-a făcut diferențiat.

Practic, prin implementarea măsurii de silvomediu- pachetul 1 - asigurarea de zone

de liniște, pierderile suportate de beneficiarii măsurii pot fi mai mari decât cele identificate

în studiu din cauza momentului în care se încheie angajamentul de mediu raportat la anul

aplicării amenajamentului silvic: dacă angajamentul se incheie în primii 5 ani de aplicare

ai amenajamentului silvic, beneficiarii măsurii pot recolta integral posibilitatea de produse

principale și secundare pe durata de valabilitate a amenajamentului (10 ani); dacă

angajamentul se încheie în ultimii 5 ani de aplicare ai amenajamentului silvic, beneficiarii

măsurii nu mai pot recolta integral posibilitatea de produse principale și secundare aferentă

zonei de liniște (minim 20 % din suprafața fondului forestier) dacă aceasta nu a fost

recoltată în primii 5 ani de aplicare a amenajamentului silvic.

Tăierile accidentale (>1mc/an*ha) se vor executa cu prioritate în momentul apariției

lor.

Raportat la prevederile amenajamentelor silvice, prin accesarea măsurii pe

silvomediu - pachetul 1- asigurarea de zone de liniște, se vor înregistra următoarele

modificări de la prevederile amenajamentelor silvice:

- volumul decenal prevăzut a fi recoltat prin tăieri de conservare se va diminua cu cinci

posibilități anuale;

- volumul cuantificat ca pierdere de pe suprafața prevăzută a fi parcursă cu tăieri de

regenerare, volum calculat cu intensitățile tăierilor de igienă (0,5- 1,0 mc/an*ha), va fi

precomptat din posibilitatea decenală a produselor principale; volumul ce se precomptează

se calculează prin înmulțirea suprafeței prevăzute cu tăieri de regenerare cu intensitatea

tăierilor de igienă (raportul între volumul prevăzut a fi recoltat prin tăieri de igienă și

suprafața pe care sunt prevăzute tăierile de igienă).

Se recomandă ca, în cadrul monitorizării aplicării măsurii de silvomediu, evidența

executării lucrărilor să se facă pe ani calendaristici similar evidențelor ținute cu ocazia

aplicării amenajamentelor silvice.


43

Capitolul II- Calculul costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a

utilizării atelajelor la recoltarea masei lemnoase rezultată din lucrările de

îngrijire (rărituri)

II.1. Consideraţii generale

Exploatarea lemnului, prin conceperea şi modul de aplicare a tehnologiilor şi

tehnicilor de recoltare şi scos-apropiatul lemnului, cauzează multe din prejudiciile aduse

fondului forestier.

Exigenţele aplicării unei silviculturi ecologice (ale cărei obiective depăşesc

interesele de profit maxim şi imediat ale agenţilor economici de exploatare a lemnului)

impun şi ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului.

Colectarea lemnului cu tractorul măreşte scurgerea de suprafaţă, compactitatea şi

eroziunea solului, în funcţie de expoziţie, panta terenului, precum şi de volumul şi

lungimea trunchiurilor sau catargelor. La munte, frecvent, pentru recoltarea unei tone de

lemn se distruge peste o tonă de sol. Desigur această degradare depinde mult de

caracteristicile solului, expoziţia şi panta terenului, de intensitatea precipitaţiilor, de

tehnologiile aplicate, etc.

Aşadar, tehnologiile nonecologice de exploatare a lemnului produc importante

dereglări în ecosistemele forestiere. Aceste daune se referă atât la habitatul, cât şi la

elementele componente ale biocenozei. Scade astfel, nu numai rezistenţa la adversităţi a

ecosistemelor forestiere dar şi productivitatea acestora, precum şi puterea lor de control

asupra biotopului şi implicit asupra mediului înconjurător.

Proprietarul de pădure este direct interesat de calitatea proceselor tehnologice din

domeniul exploatărilor forestiere care se desfăşoară în suprafaţa pe care o deţine. Nu se

poate concepe o silvicultură durabilă cu ţeluri multiple pe baze ecologice fără elaborarea şi

aplicarea de ecotehnologii de exploatare a lemnului. Evident, optimizarea tuturor acestor

procese urmează să se realizeze după analize multicriteriale specifice silviculturii. Nu mai

pot fi admise analize bazate doar pe indici de rentabilitate, limitate la activitatea de

exploatare forestieră. Este necesar să fie luate în considerare toate costurile privind cultura

şi refacerea arboretelor exploatate, cele referitoare la conservarea potenţialului funcţional

al ecosistemelor forestiere, precum şi consecinţele ce pot interveni după exploatare în

calitatea factorilor de mediu. De fiecare dată trebuie să se dea prioritate acelor tehnici şi

scheme tehnologice pentru care consumul de muncă şi suma pe termen lung a costurilor

cumulate ale lucrărilor de exploatare, regenerare şi conducere a arboretelor vor fi minime,

în condiţiile conservării calităţii factorilor de mediu.

La elaborarea şi promovarea tehnologiilor de exploatare este imperios necesar să se

ia în considerare următoarele particularităţi ale fondului forestier din ţara noastră:

-aproape 2/3 din suprafaţa pădurilor sunt situate pe terenuri cu pante mai mari de 16

grade, din care 20% se află pe terenuri cu pante de peste 30 grade;

-substratul litologic este, în general, deosebit de friabil; predomină solurile

predispuse la eroziuni sau cu procese erozionale active (peste 90%);


44

-mediul geografic românesc este foarte vulnerabil la inundaţii;

-predomină pădurile cele care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie (peste 50%

din suprafaţa pădurilor ţării).

Aşadar, tehnologiile de exploatare trebuie astfel regândite, încât aplicarea lor să nu

afecteze echilibrul ecologic peste capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere, fiind

adaptate la specificul cadrului natural.

Proprietarii de păduri, în dorinţa de a-şi conserva în bună stare pădurile, pot impune

adoptarea soluţiei (nepoluante) de colectare a lemnului rezultat din rărituri cu atelaje.

Restricţiile silviculturale impuse de proprietari vor stimula astfel aplicarea

ecotehnologiilor de exploatare a lemnului.

Sunt necesare însă modificări în privinţa elaborării şi aplicării tehnologiilor pentru

exploatările forestiere în cazul răriturilor, urmărindu-se ca adunatul şi scos-apropiatul

lemnului în parchete să se realizeze cu atelaje, deoarece toate cercetările efectuate în

ultimele 7 decenii au evidenţiat diminuarea substanţială a prejudiciilor aduse fondului

forestier prin utilizarea atelajelor în lucrările de exploatarea a lemnului, comparativ cu

celelalte modalităţi de colectare.

Desigur, va trebui ca cheltuielile suplimentare rezultate din aplicarea unor ecotehnologii

de exploatare a lemnului şi reflectate în obţinerea unor venituri mai mici pentru

proprietarii de pădure, să fie compensate prin măsuri active iniţiate de autorităţile publice

centrale.

II.2. Obiectivele studiului

Obiectivul principal al studiului este acela de a calcula costurile lucrărilor de

colectare a lemnului rezultat din rărituri (adunat, scos, apropiat) executate cu mijloace

mecanizate (tractoare) şi executate cu atelaje (cai, boi), luîndu-se în calcul următoarele

categorii de cheltuieli:

- cheltuielile cu manopera directă inclusiv cheltuielile cu asigurările şi protecţie

socială;

- cheltuielile pentru carburanţi şi lubrefianţi şi cheltuieli pentru hrana atelajelor;

- cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a mijloacelor de exploatare folosite;

- cheltuieli cu amortizarea aferentă mijloacelor de exploatare folosite.

Un alt obiectiv al studiului îl constituie estimarea suprafeţelor prevăzute a fi

parcurse cu tăieri de îngrijire şi conducere (rărituri) şi a volumelor de masă lemnoasă

rezultate prin aplicarea acestor tăieri, pe regiuni geografice şi la nivel naţional, prin

culegerea de date din amenajamente silvice, centralizarea, stratificarea şi prelucrarea-

interpretarea acestora.

II.3. Descrierea succintă a tehnologiei de lucru în cazul răriturilor pentru adunatul,

scosul şi apropiatul masei lemnoase

Răriturile se execută în următoarele stadii de dezvoltare ale arboretelor: păriş,

codrişor şi codru mijlociu. Aceste tipuri de tăieri se aplică pentru a îngriji şi conduce în

mod corespunzător arboretele, urmărind ameliorarea calitativă şi a stării fitosanitare,


45

mărirea rezistenţei la acţiunea factorilor destabilizatori biotici şi abiotici, iar din punct de

vedere al exploatării, valorificarea adecvată a masei lemnoase.

Exploatarea masei lemnoase rezultate din rărituri are următoarele caracteristici:

- volum mic rezultat pe unitatea de suprafaţă (20÷50 mc/ha);

- volum redus pe fir (0,035÷0,400/mc, frecvent sub 0,100/mc);

- desime mare a arboretelor în care se intervine;

- număr mare de arbori extraşi la hectar (300÷600 fire/ha);

- pondere mare a sortimentelor de material lemnos de calitate inferioară.

Cel mai important aspect, din punct de vedere silvicultural, al acestui tip de tăiere

este acela de a proteja arborii rămaşi pe picior, impunându-se astfel respectarea

următoarelor reguli de exploatare:

- alegerea unor metode ecoprotective de exploatare;

- doborârea arborilor pe direcţii bine stabilite, cu protejarea arborilor de valoare

rămaşi pe picior (evidenţiaţi în prealabil);

- realizarea în parchete a unor reţele de căi de colectare utilizabile pe întreaga durată

a executării răriturilor.

Colectarea lemnului reprezintă acea parte a procesului tehnologic în care lemnul

este deplasat de la cioată până în platforma primară aflată lângă o cale permanentă de

transport. Această deplasare se face, într-o primă etapă, pe trasee neamenajate, fiind

continuată, în etapa următoare, pe trasee amenajate denumite căi de colectare.

Adunatul este prima etapă din cadrul procesului de colectare caracterizată prin

deplasarea fiecărei piese pe un traseu propriu, pe distanţe scurte, de la locul de doborâre

până la locurile de concentrare a materialului lemnos, în general de-a lungul văilor sau la

confluenţe ale acestora.

Scosul lemnului este o operaţie necesară în unele situaţii (în general în parchetele

din zona de munte), atunci când tasoanele formate prin adunat nu se găsesc în raza de

acţiune a mijloacelor principale de colectare şi constă în deplasarea materialului lemnos

din aceste tasoane până la următoarele confluenţe. În acest caz este necesară amenajarea

sumară a unor căi de scos justificată de cantitatea mai mare de biomasă lemnoasă ce este

deplasată pe un traseu.

Apropiatul lemnului reprezintă operaţia de deplasare a sarcinilor din tasoanele

formate prin adunat (sau adunat şi scos) până în platforma primară ce se află lângă o

instalaţie permanentă de transport. Se utilizează o anumită cale de apropiat amenajată

corespunzător condiţiilor impuse de mijloacele tehnice cu care se realizează deplasarea

materialului lemnos (tractoare, funiculare, atelaje).

În anumite condiţii de teren şi de arboret este posibilă executarea operaţiilor de scos

şi apropiat în mod continuu şi cu aceleaşi mijloace, cazuri în care procesul de colectare

poate fi denumit scos-apropiat.

Dacă mijloacele de colectare folosite la apropiat pot ajunge fără amenajări speciale

până la cioată, procesul de colectare se compune practic dintr-o singură operaţie de

adunat-apropiat.


46

II.3.1. Colectarea lemnului cu tractoare

Tractoarele sunt în prezent cel mai răspândit mijloc de colectare a lemnului.

Utilizarea acestora a fost continuu extinsă, având la bază următoarelor considerente:

- prezintă o mare mobilitate, fapt ce le permite să-şi schimbe cu uşurinţă şi pe

distanţă mică direcţia de mers, având şi o mare capacitate de trecere peste obstacole;

- au forţă de tracţiune mare;

- prin utilizarea lor creşte productivitatea muncii şi se reduc costurile exploatării

lemnului;

- asigură condiţii bune de muncă sub aspect ergonomic şi al securităţii muncii.

Alegerea unui anumit tip de tractor pentru colectarea lemnului se face, pe de o parte,

în funcţie de particularităţile terenului şi de cerinţele silviculturale specifice, dar este

condiţionată, pe de altă parte, şi de caracteristicile tehnice generale ale tractorului (putere,

sistem de rulare etc.) şi de echipamentele de lucru folosite pentru formarea sarcinii.

Tractoarele forestiere sunt concepute special pentru a deplasa materialul lemnos în

cadrul procesului de colectare, având în dotare echipament de lucru care să asigure

formarea, legarea şi transportul sarcinilor din lemn.

Tractoarele universale, construite în scopul utilizării într-un domeniu mai larg de

activitate, trebuie adaptate condiţiilor de colectare a lemnului prin adăugarea unor

echipamente de lucru corespunzătoare. Echipamentul minim specializat pentru lucrările în

exploatări forestiere, existent pe tractoarele forestiere sau adăugat celor universale, este

format din troliu şi sapă-scut, primul utilizat pentru formarea şi legarea sarcinii, iar sapa-

scut pentru deplasarea acesteia prin semisuspendare şi pentru protecţia punţii din spate a

tractorului.

La alegerea unui tractor dotat cu un anumit echipament de lucru trebuie să se aibă în

vedere condiţiile de teren şi de arboret în care acesta va fi folosit. Pentru terenuri cu pante

mari, care impun amenajarea unor drumuri de tractor şi unde, cu toate aceste amenajări,

utilajul folosit pentru colectare nu poate ajunge până la fiecare arbore doborât, trebuie să

se folosească tractoare cu trolii, lungimea cablului de sarcină fiind suficientă (60÷150 m)

pentru a se putea aduna materialul lemnos de pe suprafeţe mari.

Specializarea tractoarelor forestiere se referă la:

- puterea mai mare a motorului;

- creşterea forţelor de tracţiune datorată aderenţei mai mari prin folosirea pneurilor

de mărimi egale şi de construcţie specială;

- adaptabilitatea la trasee cu raze mici de racordare datorată şasiului articulat.

Tractoarele forestiere specializate sunt dotate cu o lamă asemănătoare celei de

buldozer, montată în partea din faţă. Aceasta se utilizează la efectuarea unor lucrări

superficiale de terasamente, la rectificarea căilor de colectare şi la voltarea buştenilor.

Modul de lucru aplicat la colectarea lemnului cu tractoarele este determinat de

configuraţia terenului, de gradul de dispersie a materialului lemnos, de metoda de

exploatare şi de caracteristicile tehnice ale acestor utilaje.

Un ciclu de lucru este compus din patru faze:

- formarea şi legarea sarcinii;

- cursa în plin;

- dezlegarea sarcinii;


47

- cursa în gol.

Prima fază presupune poziţionarea tractorului, desfăşurarea cablului de sarcină,

trasul lemnului şi legarea sarcinii.

Poziţionarea tractorului se face astfel încât numărul de piese ce urmează a fi trase să

fie cât mai mare. Condiţia de stabilitate a tractorului şi de funcţionare normală a troliului

este cea a unui unghi maxim de 15° format între direcţia de tras şi axa longitudinală a

tractorului. Dacă poziţia anumitor piese din lemn nu permite respectarea acestei condiţii,

trebuie să se folosească dispozitive speciale de preluare a sarcinilor transversale (role de

direcţie) fixate pe arborii în picioare. Desfăşurarea cablului de sarcină se recomandă să se

facă manual numai pe distanţe de până la 40 m, datorită efortului considerabil necesar din

partea muncitorului.

Trasul mecanic al pieselor din lemn până lângă tractor se execută după legarea

acestora, prin utilizarea unor ciochinare, la circa 0,5 m de capătul gros. Ciochinarele sunt

formate dintr-un cablu metalic de lungimi variabile, prevăzut la capete cu dispozitive de

prindere: cârlige, inele, ochiuri sau bucle. Veriga ciochinarului se cuplează cu cârligul de

tracţiune, de preferinţă sub piesa din lemn (spre pământ) pentru a se începe deplasarea

sarcinii prin rostogolire, astfel încât să se evite pătrunderea capătului gros în sol. În acelaşi

scop, dar şi pentru reducerea prejudiciilor, se execută olărirea buştenilor sau se folosesc

conuri sau scuturi de protecţie.

Legarea sarcinii la tractor se face după ce au fost trase un număr suficient de piese

din lemn lângă acesta (circa 3 mc pentru tractoarele universale şi 5÷6 mc pentru

tractoarele forestiere).

În funcţie de volumul pieselor şi de numărul acestora, sarcina se leagă astfel încât să

se asigure o strângere bună care să nu se desfacă pe traseu. Dacă este cazul, se leagă

separat, în două părţi, pentru asigurarea unor condiţii mai bune de transport.

Nu este permisă legarea sarcinii direct cu cablul troliului sau prin baterea unor pene,

ci se folosesc ciochinare de lungimi şi diametre adecvate.

Dezlegarea pieselor din lemn, la marginea drumurilor de tractor sau în platforma

primară, se face numai după ce sarcina a fost lăsată pe sol şi a fost slăbit cablul de

tracţiune.

La apropiatul lemnului prin semitârâre se impune legarea “în scurt” a capătului

suspendat al sarcinii pentru ca acesta să urmeze acelaşi traseu ca şi tractorul.

Utilizarea tractoarelor în lucrările de exploatare a lemnului, are pe lângă avantajele

prezentate anterior şi numeroase inconveniente referitoare în principal la prejudiciile

aduse, solului, arborilor şi seminţişurilor.

II.3.2. Colectarea lemnului cu atelaje

Atunci când se doreşte reducerea prejudiciilor aduse solului, arborilor pe picior şi

seminţişului sau atunci când mijloacele mecanice de colectare nu pot fi transportate în

parchet sau nu se justifică economic acest lucru, se utilizează atelajele pentru adunat şi/sau

scos-apropiatul materialului lemnos ce se recoltează.

Animalele ar trebui să rămână principalul mijloc pentru adunatul lemnului de

dimensiuni reduse, rezultat din tăierile de produse secundare.


48

Cantitatea de material lemnos ce poate fi colectată cu animalele într-o anumită

perioadă de timp depinde de mai mulţi factori, şi anume:

-distanţa pe care se face deplasarea lemnului;

-volumul arborelui mediu;

-panta şi natura terenului;

-starea fizică a animalelor.

Deplasarea sarcinilor se poate face prin târâre (legare directă de atelaj), semitârâre

(semisuspendarea sarcinii cu ajutorul unor scuturi, cărucioare sau sanciuri) sau prin

suspendare (în căruţe sau sănii).

Un cal, o pereche de cai înhămaţi sau o pereche de boi înjugaţi formează un atelaj.

Atelajele sunt echipate cu harnaşament corespunzător (hamuri la cai şi juguri pentru

greabăn la boi).

Atelajul este condus de un caciş, cărăuş sau conducător de atelaj. Cacişul are aupra

sa ciocanul cu care bate pana în lemn şi ţapina cu care ajută la pornirea sarcinii, la

scoaterea penei şi la voltarea pieselor care formează sarcina.

Sarcina se leagă de tânjală (la boi) sau de arcic (la cai). Tânjala are lungimea de 2,5

m şi diametrul la capătul gros de 10÷12 cm. Pentru o manevrare uşoară a sarcinii, trebuie

să se utilizeze modalităţi de legare crespunzătoare: cu lanţuri, cu pene de 10÷15 cm şi

prevăzute cu zimţi sau cu un dispozitiv special denumit cioflâng.

Este recomandată modalitatea de deplasare semisuspendată sau chiar suspendată a

sarcinii pentru că, pe lângă faptul că se reduc prejudiciile aduse solului, sminţişului şi

arborilor în picioare, productivitatea muncii poate creşte cu 30÷50% prin mărirea sarcinii

şi prin diminuarea pierderilor de material lemnos (nu se mai olăresc capetele pieselor).

Când lemnul este adunat în tason, ca urmare a corhănirii, operaţia cuprinde şi faza

de „dat după vite”. Aceasta presupune: desprinderea lemnului din tason, pregătirea

sarcinii, baterea penelor pentru adunat prin târâre, ajutarea pornirii sarcinii prin ridicarea

capătului gros cu ţapina.

Căile de colectare cu atelajele se amenajează sumar prin degajarea terenului de

obstacole pe o lăţime de 1,0÷1,5 m (îndepărtarea resturilor lemnoase, tăierea cioatelor

vechi la nivelul terenului, umplerea gropilor care prezintă pericol pentru animale) şi, dacă

este cazul, pentru a evita alunecarea sarcinii pe versant, pe porţiunile în curbă se fixează

mărginare (o succesiune de piese din lemn rotund aşezate cap la cap şi stabilizate cu

ţăruşi).

Pe traseu, conducătorul atelajului se deplasează lateral, pe partea din amonte, sau în

urma atelajului. Viteza de deplasare este de 50÷100 m/min şi variază în funcţie de

greutatea atelajelor, de panta terenului şi de sensul şi felul deplasării (spre aval sau spre

amonte, cu sau fără sarcină).

II.4.1. Rezultate obţinute

II.4.1. Calculul cheltuielilor cu manopera directă

Cheltuielile cu manopera directă inclusiv cheltuielile cu asigurările şi protecţie

socială aferentă muncitorilor direct productivi s-au determinat pe baza “Normelor de timp

şi producţie unificate pentru lucrările din silvicultură”, folosind grilele de salarizare ale


49

muncitorilor direct productivi din Regia Naţională a Pădurilor, valabile începând cu data

de 01.01.2014.

Normele de muncă sunt elaborate pentru adunatul şi apropiatul materialului lemnos

pe două grupe de specii: răşinoase şi foioase moi şi foioase tari şi deasemenea pe tipuri de

mijloace de adunat, scos şi apropiat (tractoare şi atelaje).

Pentru colectarea lemnului rezultat din rărituri (adunat, scos, apropiat) executată

cu mijloace mecanizate (tractoare) au fost luate în calcul următoarele categorii de

lucrări:

J.7 Formarea și legarea sarcinii pentru apropiat cu tractoare şi dezlegarea

sarcinii în platforma primară.

Norma de muncă cuprinde: formarea şi legarea sarcinii, legarea pieselor adunate cu

troliul montat pe tractor, voltarea şi manipularea lemnului pentru legare, inclusiv

suspendarea pe sapă a sarcinii. Formaţia de lucru: 1 muncitor calificat corhănitor, grila de

încadrare a IV-a.

J.9 Adunat material lemnos cu trolii montate pe tractoare.

Norma de muncă cuprinde: pentru tractorist – manevrarea tractorului la locul de

adunat, pregătirea şi manevrarea troliului, staţionarea pentru legarea şi dezlegarea pieselor,

adunatul propriu-zis, întreținerea utilajului; pentru legător –desfăşurarea cablului de pe

troliu, manipulatul cablului pentru adunatul fiecărei piese, legarea pieselor, dirijarea

acestora în timpul adunatului şi dezlegarea pieselor. Formaţia de lucru : 1 muncitor

calificat tractorist, grila de încadrare a VII-a, 1 muncitor calificat corhănitor, grila de

încadrare a IV-a.

J.8 Scos, apropiat prin semitârâre material lemnos cu tractoare.

Norma de muncă cuprinde: pregătirea tractorului, deplasarea la şi de la locul de

parcare pe distanţa maximă de 2 000 m, staţionarea pentru legarea şi dezlegarea sarcinii,

apropiatul propriu-zis, întreţinerea tehnică a utilajului în timpul şi la sfârşitul lucrului,

inclusiv alimentarea cu combustibil și lubrifianți. Formaţia de lucru: 1 muncitor calificat

tractorist, grila de încadrare a VII-a.

Pentru colectarea lemnului rezultat din rărituri (adunat, scos, apropiat) executată

cu atelaje (cai, boi) au fost luate în calcul următoarele categorii de lucrări:

J.1.II.a Pregătit material lemnos și dat după vite.

Norma de muncă cuprinde: desprinderea lemnului din tason sau stivă, pregătirea

sarcinii, baterea penelor pentru adunat prin târâre, ajutarea pornirii sarcinii prin împingere

cu ţapina. Formaţia de lucru: 1 muncitor calificat corhănitor, grila de încadrare a IV-a.

J.2.IV.b Adunat material lemnos cu atelaje proprii.

Norma de muncă cuprinde: pregătirea atelajului, conducerea acestuia pe

traseu, staţionarea pentru formarea şi legarea sarcinii, ajutarea pornirii atelajului,

adunatul propriu-zis, desprinderea sarcinii inclusiv voltarea pieselor, hrănirea şi adăparea


50

animalelor în timpul lucrului, conducerea atelajului la sfârșitul lucrului. Formaţia de

lucru: 1 muncitor calificat corhănitor, grila de încadrare a IV-a.

Cheltuielile cu manopera pentru colectarea lemnului au fost calculate pornind de la

diversele condiţii de exploatare care vizează: distanţa de adunat, distanţa de apropiat,

grupa de specii şi volumul arborelui mediu (Anexa nr. 3).

Astfel, pentru ambele variante de colectare a lemnului (cu tractoare sau cu atelaje) s-

au luat în considerare următoarele: o distanţă medie de adunat de 50 m, trei variante de

distanţe medii de apropiat (100 m, 500 m şi 1000 m), un volum al arborelui mediu sub

0,140 mc/fir şi cele două grupe de specii (răşinoase şi foioase moi şi foioase tari).

Centralizarea datelor obţinute este prezentată în tabelul nr. II.4.1.1..

Cheltuielile cu manopera pentru colectarea lemnului rezultat

din rărituri (lei/mc) Tabelul nr. II.4.1.1.

Mijloace

utilizate pt.

adunat, scos-

apropiat

Distanţa Val. med. pt cele

3 distanţe

Val.

med. pt.

cele 2

grupe de

specii

100 m 500 m 1000 m

R + FM FT R + FM FT R + FM FT R + FM FT

Cai 8.64 9.81 13.84 16.36 20.30 26.09 14.26 17.42 15.84

Boi 8.98 10.23 15.10 19.63 23.49 32.55 15.86 20.80 18.33

Val. med.

atelaje 8.81 10.02 14.47 17.99 21.89 29.32 15.06 19.11 17.09

Tractor 5.51 7.04 7.00 9.75 8.78 12.65 7.10 9.81 8.46

II.4.2. Calculul cheltuielilor necesare pentru carburanţi şi lubrifianţi şi calculul

cheltuielilor necesare pentru hrana atelajelor

II.4.2.1. Consumul de carburanţi şi lubrifianţi

Consumul specific de carburant la colectarea lemnului cu tractoare a fost calculat

pornind de la diversele condiţii de exploatare care vizează zona de relief, condiţiile

climatice, caracteristicile tehnice ale utilajului şi distanţele de adunat şi apropiat.

Astfel, pentru consumul specific de carburant la adunatul lemnului cu tractoare

(l/mc) s-au luat în considerare următoarele: o distanţă medie de adunat de 50 m, un volum

al arborelui mediu sub 0,200 mc/fir, sensul deplasării (spre aval şi spre amonte) şi sezonul

în care se execută lucrările (cald, ploios, rece) (tabelul nr. II.4.2.1.1.).

Pentru consumul specific de carburant la scos-apropiatul lemnului cu tractoare

(l/tkm) s-au luat în considerare următoarele: distanţe de colectare de 100 m, 500 m şi 1000

m, sensul deplasării (spre aval şi spre amonte) şi sezonul în care se execută lucrările (cald,

ploios, rece) (tabelul nr. II.4.2.1.2.). Greutatea medie a unui metru cub de lemn a fost

aproximată ca fiind de 1 tonă.

Consumul de lubrifianţi a fost calculat ca procent din consumul de motorină, astfel:

- ulei motor: 1% din consumul de motorină; - ulei transmisie: 3 % din consumul de motorină.


51

Consumul specific de carburant la adunatul lemnului cu tractoare (l/mc)

distanţa medie de adunat - 50 m, volum arb. mediu sub 0,200 mc/fir Tabelul nr. II.4.2.1.1.

Sezonul Sensul deplasării Grupa de specii Valori medii

Răşin. + FM Foioase tari

cald spre aval 0.30 0.43 0.36

ploios spre aval 0.41 0.55 0.48

rece spre aval 0.20 0.30 0.25

orice sezon spre amonte 0.52 0.79 0.66

Valori medii 0.35 0.52 0.44

Consumul specific de carburant la scos-apropitatul lemnului cu tractoare (l/tkm)

distanţe de colectare – 100 m, 500 m, 1000 m Tabelul nr. II.4.2.1.2.

Sezonul

Distanţa de scos-apropiat

Val. med. 100 m 500 m 1000 m

aval amonte aval amonte aval amonte cald 0.18 0.20 0.35 0.47 0.55 0.80 0.42

ploios 0.19 0.21 0.39 0.52 0.63 0.90 0.47

rece 0.20 0.26 0.44 0.73 0.74 1.32 0.62

Val. med. 0.19 0.22 0.39 0.58 0.64 1.01 0.51

Total consum motorină (adunat + apropiat) (l/mc) = 0.44 l + 0.51 l = 0.95 l x 6.4

lei/l = 6.08 lei/mc

Consum lubrifianţi:

- ulei motor (1% din consumul de motorină) = 0.00985 l/mc x 10 lei/l = 0.09 lei/mc;

- ulei transmisie (3 % din consumul de motorină) = 0.0285 l/mc x 15 lei/l = 0.43 lei/mc.

Total consum lubrifianţi = 0.09 lei/mc + 0.43 lei/mc = 0.52 lei/mc.

Total consum tractor (carburanţi + lubrifianţi) (lei/mc) = 6.08 lei/mc + 0.52 lei/mc

= 6.60 lei/mc.

II.4.2.2. Consumul de hrană pentru atelaje

Hrănirea cailor de tracţiune

1. în perioada de stabulaţie (iarna):

- 10-12 kg fân;

- 10-12 kg sfeclă furajeră sau 8-10 kg siloz;

- 3-6 kg nutreţuri concentrate.

2. în perioada de vară:

- 15-25 kg masă verde;

- 3-4 kg fân;

- 3-6 kg nutreţuri concentrate.


52

Raţia zilnică se dă în 3 tainuri în ordinea: fân - nutreţuri concentrate - furaje

suculente. După efort, calul este lăsat să se odihnească 30 de minute, apoi primeşte hrana

şi este lăsat în repaus aproximativ 1 oră.

Adăparea cailor de tracţiune

- 20-40 litri de apă pe zi, cu temperatura optimă de 10-12 grade Celsius;

- apa rece şi adăparea imediat după efort pot determina colici şi congestii intestinale

grave;

- caii trebuie să aibă la discreţie bulgări de sare pentru lins sau în amestecul

concentrat se încorporează 30-40 g sare şi 40-60 g praf de oase.

Pentru hrana cailor au fost luate în considerare următoarele cantităţi de furaje (iar

preţurile luate în calcul reprezintă valori medii ale furajelor din principalele regiuni

geografice ale ţării): 12 kg fân (1 leu/kg) + 12 kg furaje suculente (1 leu/kg) + 5 kg furaje

concentrate (tain) (2 lei/kg) = 12 lei + 12 lei + 10 lei = 34 lei / cap x 2 = 68 lei / zi – costul

hranei pentru 1 atelaj cu doi cai.

Pentru boi, care au o greutate cu aproximativ 50% mai mare decât cea a cailor,

cantitatea de nutreţuri pe care o consumă zilnic creşte cu acelaşi procent, 68 lei x 1,5 = 102

lei / zi – costul hranei pentru 1 atelaj cu doi boi.

Media pentru cele două tipuri de atelaje (cai şi boi) este de 68 + 102 = 170 / 2 =

85 lei / zi.

Animalele trebuie hrănite şi în zilele nelucrătoare, astfel că se adaugă un spor de

40%, iar costul mediu al hranei zilnice pentru un atelaj devine 85 x 1.4 = 119 lei/zi.

Norma de producţie medie pentru un atelaj este de 6.65 mc/zi (valori calculate

luând în considerare cele două tipuri de atelaj cai şi boi, şi trei distanţe medii de apropiat

100 m, 500 m şi 1000 m).

Total cost hrană atelaj (exprimat în lei / mc) = 119 lei/zi / 6.65 mc/zi = 17.89

lei/mc.

II.4.3. Calculul cheltuielilor de întreţinere a mijloacelor de exploatare

Pe parcursul folosirii lor în producţie utilajele sunt supuse procesului de uzură fizică

şi morală. Pentru a le menţine într-o bună stare de funcţionare, utilajele se repară,

înlăturându-se defecţiunile constatate.

Pentru a reduce probabilitatea apariţiei reparaţiilor accidentale (care perturbă ciclul

de producţie şi implică costuri suplimentare) se întocmesc planuri anuale de reparaţii

aferente fiecărui utilaj în parte. Planurile de reparaţii cuprind toate tipurile de intervenţii

tehnice, necesitatea de fi executate şi zilele aferente respectivelor intervenţii.

Pentru a estima cheltuielile de întreţinere a mijloacelor de exploatare folosite am

solicitat de la agenţi economici care execută lucrări de exploatare a lemnului informaţii în

legătură cu costul pieselor de schimb folosite şi cheltuielile de întreţinere şi reparaţii

(curente, planificate şi accidentale) şi informaţii privind costurile întreţinerii atelajelor.

Pe baza acestor informaţii s-au calculat costurile medii ale lucrărilor de întreţinere,

atât în cazul tractoarelor, cât şi în cazul atelajelor.


53

Cheltuieli de întreţinere tractoare

Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a tractoarelor au însumat costul lucrărilor

de întreţinere, costul lucrărilor de reparaţii curente, costul lucrărilor de revizii tehnice şi

costul pieselor de schimb, rezultând: - costul lucrărilor de reparaţii curente utilaje – 0.17 lei/mc - costul lucrărilor de revizii tehnice utilaje – 0.95 lei/mc Total cheltuieli de întreţinere tractoare: 0.17 lei/mc + 0.95 lei/mc = 1.12 lei/mc.

Cheltuieli de întreţinere atelaje

Îngrijirea cailor de tracţiune

- la terminarea programului calul este deshămat, se tratează eventualele plăgi, se

realizează ţesălarea, perierea, stergerea corpului, regiunile murdare sunt spălate, iar vara se

recomandă îmbăierea generală;

- din 2 în 2 luni caii sunt potcoviţi, iar la o lună se despotcovesc şi se ajustează

copita;

- pentru a preveni apariţia crăpăturilor, copitele sunt unse de 2 ori pe săptămână.

Au fost luate în calcul următoarele costuri:

- examen medical 2/an x 100 lei = 200 lei/an

- potcoave (15 lei/buc.) 4/cal/2 luni = 15 x 4 x 6 x 2 cai = 720 lei/an

- caiele (0.5 lei/buc.) 6/potcoavă x 4 x 6 x 2 cai = 144 lei/an

Total cheltuieli de întreţinere atelaje: 1064 lei / 1600mc/an = 0.67 lei/mc

II.4.4. Calculul cheltuielilor cu amortizarea aferentă mijloacelor de exploatare

Pentru a calcula amortizarea mijloacelor de exploatare folosite s-au utilizat datele

prezentate în “Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a

mijloacelor fixe” (HG nr. 2139/2004).

În acest catalog duratele normale de funcţionare sunt următoarele:

- pentru tractoare (maşini, utilaje şi instalaţii pentru silvicultură): 8-12 ani;

- pentru cai (cai de reproducere şi de muncă): 8-12 ani;

- pentru boi (boi şi bivoli de muncă): 5-9 ani.

S-a optat pentru alegerea unei durate normale de funcţionare de 8 ani, atât pentru

tractoare, cât şi pentru atelaje.

Cantitatea medie de masă lemnoasă colectată anual cu 1 tractor sau cu 1 atelaj a fost

calculată folosind normele de producţie existente în “Norme de timp şi producţie unificate

pentru lucrările din silvicultură”.


54

Tractor echipat cu troliu

Cost achiziţie (tractor 37000 €, TAF 55000 €) valoare medie 46000 € x 4.4 lei/€ = 200000

lei/tractor.

Durata normală de funcţionare: 8 ani

Cantitatea medie de masă lemnoasă scoasă cu 1 tractor pe an (calculată folosind norma

de producţie): 10000 mc/an

Cheltuieli amortizare tractoare 200000 lei / 8 ani / 10000 mc/an = 2.5 lei/mc.

Atelaje

Pentru cai

2500 lei/cap x 2 = 5000 lei perechea

1000 lei hamuri x 2 = 2000 lei

Cost achiziţie 7000 lei/atelaj cai

Pentru boi

4500 lei/cap x 2 = 9000 lei perechea

1500 lei jugul pentru boi

Cost achiziţie 10500 lei/atelaj boi

Cost mediu atelaj 8750 lei

Durata normală de funcţionare: 8 ani

Cantitatea medie de masă lemnoasă scoasă cu 1 atelaj pe an (calculată folosind norma

de producţie): 1600 mc/an

Cheltuieli amortizare atelaje 8750 lei / 8 ani / 1600 mc/an = 0.68 lei/mc

II.4.5. Estimarea suprafeţelor prevăzute a fi parcurse cu tăieri de îngrijire şi conducere

(rărituri), la nivel naţional

După cum s-a amintit, prin metodologia de lucru s-a stabilit procentul minim din

numărul total de amenajamente silvice (5% - acoperitor statistic), din care să se culeagă

date privind suprafeţele prevăzute a fi parcurse cu tăieri de îngrijire şi conducere (rărituri).

S-au cules date din 139 amenajamente silvice repartizate astfel: 8 amenajamente

silvice în zona de câmpie, 52 amenajamente silvice în zona de deal şi 79 amenajamente

silvice în zona de munte.

Datele preluate din amenajamentele silvice au fost centralizate, stratificate şi

prelucrate pe regiuni geografice, rezultând suprafeţele ce vor fi parcurse cu rărituri şi

volumul de masă lemnoasă ce se preconizează a fi recoltat în urma executării acestor tăieri

(Anexa nr 2 tabel nr.6).

În sinteză, datele privind execuţia răriturilor se prezintă în tabelul nr. II.4.5.1.


55

Suprafaţa parcursă cu rărituri şi volumul de masă lemnoasă extras prin aceste tăieri,

pe regiuni geografice şi la nivel naţional Tabelul nr. II.4.5.1.

Regiunea geografică Total

Câmpie Deal Munte

Suprafaţa totală (ha) 6830 36912 69659 113402

Suprafaţa rărituri (ha) 2342 12915 14996 30254

Sup. rărit. /Sup. totală

(%)

34 35 21 26

Volum recoltat (mc) 53980 279764 446495 780239

Vol. recolt./sup. rărit.

(mc/ha) 23.05 21.66 29.77 25.8

Analizând datele prezentate se evidenţiază faptul că aproximativ 26% din suprafaţa

fondului forestier este parcursă cu rărituri iar volumul mediu de masă lemnoasă ce se

preconizează a fi recoltat prin aceste tăieri este de 25.8 mc/ha.

II.5. Concluzii

Au fost calculate costurile lucrărilor de colectare a lemnului rezultat din rărituri

(adunat, scos, apropiat) executate cu mijloace mecanizate (tractoare) şi executate cu atelaje

(cai, boi), rezultând următoarele cheltuieli:

Cheltuielile cu manopera directă inclusiv cheltuielile cu asigurările şi protecţie

socială

- pentru tractoare: 8.46 lei/mc

- pentru atelaje: 17.09 lei/mc

Cheltuielile pentru carburanţi şi lubrefianţi şi cheltuieli pentru hrana atelajelor



Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a mijloacelor de exploatare folosite



Cheltuieli cu amortizarea aferentă mijloacelor de exploatare folosite



Însumând cele patru categorii de cheltuieli, valoarea medie a costurilor lucrărilor de

colectare a lemnului rezultat din rărituri (adunat, scos, apropiat) este de:



Se constată că, în cazul folosirii atelajelor pentru colectarea lemnului rezultat în

urma răririi arboretelor, costurile sunt cu 17.65 lei/mc mai mari decât în cazul utilizării

tractoarelor. Această valoare, exprimată în euro (la un curs de 4.419 lei/euro) este de 4

euro/mc.


56

Suprafaţa fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice, juridice, fizice

indivize şi publică/privată a unităţilor administrative teritoriale, şi care poate face obiectul

finanţării prin această măsură (formată din proprietăţi mai mari de 100 ha) este de

2525000 ha.

Din datele extrase din amenajamentele silvice, ponderea suprafeţelor parcurse cu

rărituri este de 26% din suprafaţa fondului forestier. Rezultă astfel că din cele 2525000 ha,

660300 ha vor fi parcurse cu rărituri într-un deceniu, deci aproximativ 66000 ha anual.

Din aceleaşi date, volumul mediu de masă lemnoasă prevăzut a fi recoltat este de

25.8 mc/ha. Prin înmulţirea costului suplimentar al recoltării lemnului rezultat din rărituri

prin utilizarea atelajelor (4 €/mc) cu volumul mediu de masă lemnoasă prevăzut a fi

recoltat în urma execuţiei răriturilor (25.8 mc/ha) s-a obţinut valoarea medie a

compensaţiei ce se poate acorda deţinătorilor de pădure 103.2 €/ha.

studiu privind - madr.ro · anexa 3 - calculul manoperei pentru colectarea lemnului rezultat din...

Documents