19IUNIE 2016 NUMARUL 9WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

AVOCATII mARIlOR ORAșe

18 NUMARUL 9 IUNIE 2016LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

AVOCATII mARIlOR ORAșe

Lucrarea Logica

normelor, apărută înanul 1974, la editura

UTB Dokumentation şicoordonată de profesorulHans Lenk, are un caracterunic în studiul logiciideontice.Aşa cum afirmă însuşiautorul, logica normelor saulogica deontică „… este odisciplină foarte tânără şicare în continuare ridicăprobleme nu numai dinpunct de vedere alaplicabilităţii şi alînsemnătăţii ei, din punct devedere semantic dar şi lanivelul regulilor sintactice şial axiomatizării.Pe de altă parte, sedemonstreazăindispensabilă, înargumentări complicateraportate la norme şi sistemede norme, precum şi îninterpretarea şi adoptareastructurii legilor.”La realizarea acestei lucrări,alături de profesorul HansLenk, şi-au adus contribuţiaşi Jörg Berkemann, GeorgesKalinowski, Herbert Keuth,Franz von Kutschera, PeterStrasser, Ota Weinberger,Georg Henrik von Wright.În argumentarea studiilor şicercetărilor care compunlucrarea de faţă, se arată cămajoritatea logicienilor şi

savanţilor în drept dinGermania au concepţiaeronată de a face referire laconsecinţele normative aleconcluziilor, bazate pelogica predicativă şienunţiativă, în detrimentullogicii deontice şi anivelului de dezvoltare aacesteia.Primele două capitole,elaborate de către GeorgHenrik von Wright, tratează

logica acţiunii şi logicanormelor, plecând de la noiabordări de dezvoltare aunor teorii preexistente.Astfel, autorul are capremise elementefundamentale ale logiciimatematice moderne:calculul propoziţional saulogica propoziţiilor.Acesta susţine că logicamodernă a normelor (saulogica deontică) s-a

dezvoltat ca parte a logiciimodale. Logica modalăreprezintă studiulconceptelor de posibilităţi(respectiv, „posibil”,„necesar”, „imposibil”,„contingent”).În opinia autorului,conceptele de „obligaţie” şi„îndatorire” operează camodalităţi legale alenecesităţii.De asemenea, logica modalăare legătură directă culogica propoziţională,plecând de la propoziţii detipul p, q şi conexiunileacestora, cu ajutorulconectorilor logici deadevăr.Aşa cum se ştie, o normădispune, permite sauinterzice.Starea de fapt reprezintă ocategorie statică a logiciideontice, iar acţiuneareprezintă categoriadinamică.Modalităţile acţiunii pot finegative, disjunctive sauconjunctive.În tratatul „Logicadeontică”, publicat în„Mind” (1951), GeorgHenrik von Wright, a expusnormele cu privire laacţiune, respectiv categoriilede acţiuni.Analiza normei, a logiciinormelor vizează

STUDIU INTRODUCTIV

organizarea juridică, asistemului de drept („gapsin the law”).Un alt capitol al lucrării,„Despre functoriideontologici”, aparţine luiGeorges Kalinowski.Studiul unor categorii defuncţii deontologice aulegătură cu propoziţiilegramaticii, care ar trebuiprivite ca propoziţii logice.Sistemele logiciideontologice se bazează pecalculul propoziţional clasicsau pe calcululpropoziţional intuiţionist(non clasic).Un alt punct de vedere îlîntâlnim la Herbert Keuth,care, în capitolul „Logicadeontologică şi logicanormelor”, apreciază călogica deontologică(formată din propoziţiideontologice) se află încontrast cu logica normelor,chiar dacă cele douăsintagme sunt folosite casinonime.În opinia sa, normele dedrept reprezintă oparadigmă a normelor şi potfi interpretate ca impuneri.Nuanţând problematicalogicii deontice, OtaWeinberger, în capitolulintitulat „Noţiunea desancţiune şi rolul acesteia înlogica normelor şi teoriadreptului”, tratează viziuneagândirii obiective,operaţiunile logice, prinprisma logicii gnostice şisemantice.Analiza conceptului desancţiune, prin prismasemanticii propoziţiilor saua părţilor de propoziţie,reprezintă o teorie astructurii dar şi ometodologie.

Profesorul Hans Lenktratează, în capitolul„Despre transpunerea însimboluri logice aenunţurilor normativecondiţionale”, propoziţiilenormative condiţionaleoperatorii deontologice înlogica deontică diadică.Implicaţia faptică saumaterială, spre deosebire deimplicaţia logică, introduceconceptul de propoziţienormativă condiţionatămaterial.Cele două propoziţii, celecare exprimă obligaţiiactuale şi cele care suntenunţuri condiţionatematerial, nu conduc la unmodel al lumii deontologiceperfecte.În momentul actual,„…analiza propoziţiilornormative împărţite peniveluri este abia la început(sau nici măcar)”, afirmaprofesorul Hans Lenk.O altă abordare alogicii deonticeo are Franz vonKutschera, încapitolul„Preferinţenormative şidispoziţiicondiţionale”.Tratând limbajullogiciipropoziţionale,autorul ajunge laconcluzia că apare:a) un concept depreferinţă deprobabilitate, înmod intuitiv;b) o formalizare aunui concept intuitivacceptabil pentruobligaţiilecondiţionale;c) o logică a

preferinţelor în careobligaţiile condiţionale potfi definite explicit.Limbajul folosit conţine

constante propoziţionale.Relaţia de preferinţă întremulţimi reprezintă o ordinecvasi-parţială iar relaţiaîntre propoziţii corespunderelaţiei între mărimilemulţimilor.Autorul stabileşte şi unprincipiu atenuant al mediei,care conduce laraţionamente intuitive.Capitolul intitulat „Despreprincipiul libertăţii deantinomie în logicadeontică”, al cărui autor esteJörg Berkemann, trateazăantinomia propoziţiilor înlogica deontică. Seapreciază că Aristotel aconsiderat că principiullibertăţii de antinomie estepartea superioară, de bază, atuturor principiilor.Din punct de vedere

ontologic, logica lui

Aristotel are ca axiomăpropoziţia antinomieiînchise.Toate teoriile ştiinţei aratăcă logica nu redă structuraontologică a adevărului şiaceasta este valabilă pentrufiecare limbaj.Potrivit logicii generale,paradoxurile şi antinomiileîn sens matematic au condusla o înţelegere a semanticiilogice.Astfel, pe lângă formalismşi axiomatic, logicianultrebuie să ţină cont desemantica specială.În dreptul pozitiv,propoziţiile suntcondiţionale, iar reprezen -tarea logică a acestora evariabilă.În capitolul „Raporturicontrarii şi similitudini înoperare, în hexagonuldeontologic”, alprofesorului Hans Lenk,pătratul logic antic a fosttransformat în pătratuldeontologic şi, ulterior, prin

introducerea a doioperatori logiciîntr-un hexagon.Nu putem săîncheiem aceststudiu introductivfără a aminticontribuţia lacreativitateaconceptuală peacest tărâm allogicii, respectiv alogicii normelor, aunor cercetătoriromâni, cum ar fi:Alexandru Surdu,Constantin Noica,Petre Botezatu, DanBădărău,Ion Didilescu, TeodorDima, Anton Dumitriuşi alţii.

de av. drd. Sorin ArdeleAn

lucrarea loGiCA norMelor a apărut laeditura Academiei române în 2016.Avocatul Sorin Ardelean a tradus carteași a făcut studiul introductiv.

Av. Sorin ArdeleAnTel: 0722 480 950

0745 113 901fax: 0368 420 033e-mail:avocat_ardeleanu@yahoo.comhttp://avocatardeleansorin.ro