Cristina Vidruliu (n. 8 august 1984, Cluj-Napoca) este absclvent6 a Facultdlii

de Litere a Universitdlii Babeg-Bolyai, Cluj-l\apoca. Este bursier,,Vasile P6rvan"

in cadrul Accademiei di Romania din Roma. Doctorat in Filologie in cadru! Uni-

vei'sitiilii "Babeg-Bolyai", Facultatea de Litere, cu teza lmaginarul epidemic.

Reprezentdri istorice 5i metafoice ale ciumei in literaturd, sub coordonarea Prof.

dr. Corin Braga. Masterat ,.lstoria lmaginilor - lstoria ideiloC', cu dizerlalia Imagi-narul ciumei, a investigalie literard, iconograficd gi coregraficd, sub coordonareaConf. Dr. Ruxandra Cesereanu. Licenld specializarea ,,Literaturd universalS gi

comparatd - Limba 9i literatura romAnd", cu lucrarea lubirea ca baal6, o investi-ga$e Ia nivel cultural, sub coordonarea Lect. dr. Mihaela Ursa. A desfdguratstagii de cercetare gi documentare in Londra, Geneva 9i Bologna. A participat laconferinle nalionale 9i intemalionale din lard 9i din strdindtate 9i la atelierele de

creative writing organizate de Centrul de cercetare a imaginarului ,,Phantasma"'A publicat studii in volume colective din lard 9i din streineiate, a colaborat cu

recenzii, articole gi studii in reviste gtiinlifice (Caietele Echinox, Studia

Unilersitatis Babeg-Boiyai Philologia, Philobiblon, Steaua, Tibuna, Perspectivecontempa;'ane asupra lurnii medievale, Aldine, Language and literature. Euro-pean landmarks of identity) gi a apdrut in cadrul unor volume colective de prozd

(Ruxandra Cesereanu, I\4arius Conkan, Suzana Lungu, Bogdan Oddgescu,Valentin Moldovarr, Cristina Vidruliu, Lavinia Rogojind, Alexandru istudor, OanaFurdea, Cezara Alexis, Florin Balotescu, Bogdan Papacostea, Maria Juca, Ra-

luca Ferentinos, Alexandra Ghejan, Valerica Mdrginean, Sonia Andrag, SiminaRatiu, Mihaeia Prodan, Povegtile Duniazaciei, ale sclavei sale Ragazada gi aleregelui $ahzaman, Ed. Tracus Arte, Bucuregti, 2012; Qlaun Grup, Anunlurimoriuare ln Re major, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008) Si poezie (Tonomat devise, liceeni poe$, Ed. Casa Cri4ii de $tiin{d, Cluj-Napoca,2AA2\

Cristina Vidrutiu

lmaginarul epidemic,

Re preze ntd ri i storice gi m etafarice ale ci u meiin literaturd

tlyl

ll

rl

Casa Cdrliide $tiinldCluj-Napoca, 2012

CUPRIN$

Partea I. INTRODUCERE .................

PATTCA A II,A. T{EPREZENTARILE CIUMEI iN LITERATURA.

PATTET{N-LTL EPIDEMIC. IMAGINARUL EPIDEMIC., ........ 2'J'

1. Scurt istoric critic al studiilor dedicate reprezentdrilor

ciumei rn literaturi din perspectiva problemelor abordate '. ' 21

2. O propurrere de abordare a reprez€ntdrilor ciumei?n

literaturd. DouX instrumente noi de lucru: pattem-ul

reprezentdrilor ciumei in iiterahrd gi imaginaml epidemrc',.... 40

Partea a IiI-a. CILI\4A-PROFIL MEDICAL

L Profilui medical al ciumei.....

$r rsToRrc.. .......6s

2. Profilul istoric al ciumei

66

76

Partea a fV-a. CruMA - PROFIL LITERAR............................... 81

1. Perspectiva realistd: reprezentdri literare aie unorepidemii de ciumX istorice....."......... ,.................. 81

A.Decnmerantrl de Giovanni Boccaccio...,. ......... 83

B. Jurnnl d.in Attui Ctumei giPregdttri necesarepentru Ciumd

atdt pentru Suflet ckt pipentru Tnrp de Daniel Defoe .............. 128

C. Logodnicii pi Istoria caloanei infame de

Alessandro Manzoni ..............,.... 189

2. Perspectiva metaforic5: reprezentdri literare ale unor

,,ciume" politice ale istoriei... ..-...'?26

A. Caligula, Ciums gi Stare de a-sediu de Albert Camus...."....-.228

B. Rino cerii qi J o cal d* a mdcelul de Eugine Ione sco ..'.. -.' -. -. -..'27 7

C. Eseu d*pre orbire qiEseu despre luciditnte de

Jos6 Saramago ".'.'...309

Partea aV-a. CONCLUZI .-----.-.-'-.'.U1

8r8UOGRAFIE................. .........,.361,

394 395

CUPRIN$

Partea I. INTRODUCERE .................

PATTCA A II,A. T{EPREZENTARILE CIUMEI iN LITERATURA.

PATTET{N-LTL EPIDEMIC. IMAGINARUL EPIDEMIC., ........ 2'J'

1. Scurt istoric critic al studiilor dedicate reprezentdrilor

ciumei rn literaturi din perspectiva problemelor abordate '. ' 21

2. O propurrere de abordare a reprez€ntdrilor ciumei?n

literaturd. DouX instrumente noi de lucru: pattem-ul

reprezentdrilor ciumei in iiterahrd gi imaginaml epidemrc',.... 40

Partea a IiI-a. CILI\4A-PROFIL MEDICAL

L Profilui medical al ciumei.....

$r rsToRrc.. .......6s

2. Profilul istoric al ciumei

66

76

Partea a fV-a. CruMA - PROFIL LITERAR............................... 81

1. Perspectiva realistd: reprezentdri literare aie unorepidemii de ciumX istorice....."......... ,.................. 81

A.Decnmerantrl de Giovanni Boccaccio...,. ......... 83

B. Jurnnl d.in Attui Ctumei giPregdttri necesarepentru Ciumd

atdt pentru Suflet ckt pipentru Tnrp de Daniel Defoe .............. 128

C. Logodnicii pi Istoria caloanei infame de

Alessandro Manzoni ..............,.... 189

2. Perspectiva metaforic5: reprezentdri literare ale unor

,,ciume" politice ale istoriei... ..-...'?26

A. Caligula, Ciums gi Stare de a-sediu de Albert Camus...."....-.228

B. Rino cerii qi J o cal d* a mdcelul de Eugine Ione sco ..'.. -.' -. -. -..'27 7

C. Eseu d*pre orbire qiEseu despre luciditnte de

Jos6 Saramago ".'.'...309

Partea aV-a. CONCLUZI .-----.-.-'-.'.U1

8r8UOGRAFIE................. .........,.361,

394 395

Cristina Vidruliu

Iorizdrli ciurnei in literatur5? Care sunt noile ,,ciume"descrise in operele literare? Ce ,,diagnosticheazd" re-prezentfirile recurente ale ciumei in literaturi la nivelulindividului gi al modului acestuia de raportare la isto-rie?

lrnaginarul epidemic

PATtCA A II-A. REPREZENTARILE CIUMEIiru UTTNATURA. PATTERN-ULEPIDEM IC. IMAGII\NARUL EPIDEMIC

{. Scurt istoric critic al studiilor dedicatereprezentdrilor ciumei in literaturd dinperspectiva problemelor abondate

in ciuda identificdrilor recente de naturt medicalia bacilului, a modului de transmisie 9i a tratamentului(cle tra sfArgitul secolului XIX - inceputul secolului XX),ciuma r5m6ne in continuare o figuril misterioas5 indomeniul literaturii. Decriptarea medicalh a bolii nugtirbeqte cu nimic fascinalia scriitorilor pentru frygtuiiumei, dirnpotriv6 iunga tradifie a reprezent5riloracesteia in liieraturi supravie{uieqte in fafa morbului,pentru a contamina discursul secolelor XX-XXI'

Misterul recuren{ei imaginii ciumei in literaturd a

suscitat de-a lungui timpului o serie de aborddri criti-ce. Acestea pot fi grupate in jurul a cinci probleme cen-

trale: raportul dintre reprezentdrile ciumei in literatur5qi repreientdrile ciumei in alte domenii; raportul dintrereprizentdrile punctuale ale ciumei in literatur6 9i con-

textul istoric; definilia literaturii ciumei 9i a canonuluiacesteia; trisdturile iiteraturii ciumei gi funclia literatu-rii ciumei.

27

Cristina Vidru!iu

1"1. Raportul dintre reprezentirile ciumei inliteraturi qi reprezentirile ciumei in alte domenii

tn cazul prirnei probleme, raportul dintre repre-zentXriLels ciumei in literaturi gi reprezentXrile ciumeiin alte domenii, existd doud orientdri principale ale cri-ticii. Prima orientare conecteazi reprezentXrile ciumeidin dorneniile artei: fie ci este vorba de literaturS, depictur6, de sculpturi sau de film, ciuma este desemna-td ca un construct unificator menit pe de o parte sil ex-prirne credinlele epocii, iar pe de alti parte s[ ofere unspafiu de reflec{ie qi rede{inire a acestora. Un exemplude studii de acest tip sunt lucririle lui ]acquelineBrossollet gi Flenri Mollaretl6 care incearcd s[ pund fu'r

eviden!5 leg5tura dintre profilul gtiinfific Ai reprezenti-rile artistice ale ciu.rnei pentru o anumitd perioadd.

1s h privirrta lirnitelor vocabularului romAnesc in denurnirea exoerientei boiii gi areprezendrilor acesteia vezi G6rard Darlot4 Armie Olivier, Phiiippe Bappos,Litt4rature et mideci:ne: pdite anthologie litleroire i fusage des itufunnls en midesne,Collection Sciences Humaines sr Mddecine Ellipses, Paris, 19% p. 153-155. Aceas-ti secti, une a cirtii analizeazi contrastiv vocabularul iimbii engleze utilizat in dt'numirea a trei dpuri de reprezentiri ale bofii din perspectiva celui care le concepe:reprezent5rile bolnal'ilor in funcfe de experienla subiectiv[ personalX t,illness'],reprezentArile medicilor in {unc$e de alterdrile biofizice obiectiv atestabile la nive-lul bolnavilor [,,disease"] 6i reprezentdrile sociale ale bolii in {unc{e de realitateasocioculturald ["sickness"].15 Jacqueline Brossollet, Flenri Mollaret, Pourquoi la peste?: le rat, la puce et le buboryGallfinard, Paris, 19% 9i Henri F{" Mollaret, }acqueline Brosscllet, La peste, sourcemicnnnue d'inspiration artisfique, Antwerpen, Koninklijk Museu:n voor sc-honeI(unsten, Published as jaarboek 1965 of the Museum. ExistS 9i alte studii in carereprezt-niXrile ciume'i srurt zug;rdvite la intersec,iia a diferite domsrii vezi in acestsens Paolo G-uiisano, Pandrmie: dalla peste all'aniarta: stoiq letteratura, mrdicitu, An-cora, Milano, 2005 - rm studiu multidisciplinar care investigheazi epiderniile de-alirngul istoriei prin prisma extinderii 1or mondiale; 9i JoEl Coste, Reprdsentations acrrrwportemrixt-q en teffips d'epidamie dnn Ia litteral"we itnyrimee de peste {149G1725).Contribttf,nt ii i'histniye cuJturellt dc la peste en Frnnre h !'epoaue modeme, Pre{ace duprofesseur Yves-ll{arie Berc6, Honor6 Cl-rampion Editeur, Pari.c, 2007 - o istorieculturaH a ciumei av6nd la baz6 textele rntime ale contemporanilor epiCemiilor(urnale, corespondenp), literatura c.ontemporan6 flagehirilor (roman,poezie, teatru) iconogradia inspiratfi de epi.soadele apocaliptice 9i sr-rie.rile celor dins5ndtate ori ale celor implicaliin manageme.tul epidemiilor.

DD

imaginarul epidemic

Conform acestei interpretdri ciuma ca eveniment isto-ric violent trece prin trei faze: recePtare, reprezentat'e Siinterpretare - prin intermeciiul cdrora reactiile, mdsuri-le qi efectele suscitate de boai5 in viafa de zi cu zi irlcomunitAfle umane sunt translatate la nivelul artistic?ntr-o serie de teme gi simboluri specifice (care devinmai apoi principalele instrumente utilizate in reprezen-tarea artisticd a ciumei). Mollaret qi Brossollet identifi-cd in picfurd urmbtoarele teme recurente ale reprezen-tdrilor ciumei: : ,,imaginea unui copil mic la sAnul ma-mei sale moarte", ,/moartea subite", ,,imaginea unorpersoane care se lin de nas pentru a se proteja de rni-asma ciuffrei", ,,irnaginea unui medic aPropiindu-se cubatista la nas de un bolfiav",,,irnaginea unui personajcare linandu-se de nas incearci sd indepdrteze un copiide 1a sAnul rnarnei sale moarte/'77, dar gi imagini aleunor sfinti protectori impotriva ciumei (Roch, Sebasti-an, Fecioara Maria, Episcopul Borrorneu, Tecia) sauimagini a1e unor oraqe fairnoase devastate de ciumfi(Atena, Londra, Milano, Ron'la).

A doua orientare critici avAnd la bazh raporhrlreprezenterilor ciumei in literaturd cu reprezentdrileacesteia ?n aite dornenii se focalizeazh exclusiv^asuPrareprezent5rilor ciumei in literaturi 9i in art518. In acest

17 Henri H. Mollare! Jacqueline Brossolle! Ia peste, source mdcotttu,rc d'ittspiration

nrtistique, p. 14-2A. Pentru o iiustrare a cvintetr-riui reprezentaflonal al ciumei, aqa

cum apare la autorii menf,ona! mai susvezi Anexal.18 Penhll un exemplu de focalizare exclusivA asupra reprezentirilor ciurnei inartele vizuale vezi Daniel M. Fo>t Diane R. Karp, ,,Images of Plague: L*rfectious

llisease in the Visual Afts", in Elizabeth Fee, Daniel lV{. Fox (eds.), ALDS: the

burdens of history,Universit)' of Califomia Press, Berkeley, London, 1988,p.172-190,

lucrarc iare descrie expozilia ,,Lr Tjme of Flagte: Five Centuries of InfecliousDisease in the Visual Arts" prezentd la Muzeui de Istorie Naturali din New Yorkin 1988. Prezentarea expozi!.ei {ace apel la ideea de narare a experienlei ciumeimen{on6nd faphrl cd cele 120 de arte{acte au fost,,selectate penhu a spune e{ouipcrvegti. O poveste [...] despre sdeimbarea convanflilor in rindul arti€tilor in re-

prezelrtarei efectelor suferinlelor dzice a ciror cauze nu sunt vizible pmhrr [. ..]

bchi. CeAa6 [.. .] despre impactul azupra artigtilor a emergenfei graduale a con-

ceptr.rlui de boali infec,tioas5" [,,selected to tell two stories' One story [..-] aboutch*.g*g conventions among artists {or depiciing flre effects of physical afflictions

q.l-(,

f1

Cristina Vidru!iu

caz, reprezentdrile ciumei in cele doud domenii suntprivite ca ,,dezvoltdri paralele"Ie ale unui fond tematigsimbolic qi gestual comun (care confine teme ca viefilesfinlilor protectori, simboluri ca sdgeata, sabia, bubo-iul, imagini ca grimada de cadavre gi gesturi ca finutulde nas20), trXsdturd care se reflectd la nivelul unei seriide corespondenfe intre operele de artd qi operele litera-re din perspectiva funcfiei acestora2l, astfel incAt, picfu-rile realizate pornind de la un text scris sunt numite qi

",tablouri narative ale ciumei"22, iat picturile inf5ligAndpersonificdri ale ciumei sunt numite gi ,,alegorii ale ci-umei"23.

1.2. Raportul dintre reprezentirile punctuale aleciurnei in literaturd gi contextul istoric

in cazul celei de a doua probleme, raportul dintrereprezentirile puncfuale ale ciumei in literaturd gi con-textul istoric, lucrdrile critice traseazd douX opliuni. Pri-ma opfiune presupune o analizH staticd a reprezentdrilor

that have causes not visible to the [. .] eye. The other [. . .] about the impact onaftists of the gradual emergence of the ccxrcept of inJectious disease", p. 1721. Yeztde asemenea expozifia ,,Epidemil<. L'expo contagizuse" prezentati la Citd dessciences et de findustrie din Paris irr 20il& consultatd la adresa:h.@://gchives.universciance.trlfi'ancais/ala citelexpositions/epidemrk/accueill, irdata de 13.07.2012, si ,,Sources. Travaux historiques", Rer,.ue de l'AssociationI{istoire au prdsent, N'hors sdrig ,,[mages de la ma]adie: ia peste dans l,histoirecatalogue de l'expositron; dl6ments de filmographie" , mai 1990, un numir tematical revistei dedicat imag;inii ciumei de-a lungul timpului. Lucrarea oferi o istorie aacestei boli dinh-o perspectivd multidisciplinari dublati de un suport irr,agisticbogat.j Chrlstiry M. Boeckl, lmages of plngue a,nd pestibnce: iconography and icortology,Tniman State University Presg Kuksville, Missou{ 200Q p. 33, ,Jhe textual andpictorial roots need to be considered as parallel developments".z0 lhidenL vezi capitolul ,,Plague ryrnbols, Attributes, and Gestures". Pentru o ilus-trare a fondr"rlui tematic, sinrbolic qi gestual comun al reprezentirilor ciumei veziArcxa2.21 lbidan, vezi cayntolul,,Narratives, as History Parntings and Allegories".22 lbidem, p. 62",,narrative plague paintings".23 lbidem, p. 64,,,plague allegories".

2425

lmaginarul epidemic

literare ale ciumei, din perspectiva textului gi mai pulin a

contextului care indeplineqte ce1 mult funcfia de reperistoric. Studiile de acest tip se focahzeazl. asupra for:rneilucrdrii qi sensului ciumei in cadrul acesteia, fird sd credi-teze impactul modelator al mediului istoric asuPra oPe-rei. A doua opliune presupune o analizd dinamicd a re-prezentdrilor literare ale ciumei, reprezenteri inlelese ca

refleclii ale unei anumite paradigme, ca un constructcondifionat de istorie, care interacfioneazd cu celelaltereprezenteri sincrone ale ciumei. Cele doui aborddricomplementare a1e reprezenterilor ciumei corespundintr-o anumitd m[surd delimitdrii intre primele studii gi

studiile recente dedicate ciumei ire literaturi: ir timp ce

primele trcerciri critice abordeazd ciuma dintr-o per-spective unilateralX, lucririle recente abordeazh ciumadintr-o perspective rnultidisciplinarS.

Prima incercare critice de circumscriere a imaginiiciumei in literaturX aparline lui Raymond Crawfurd,dateazd de la inceputr-rl secolului XX gi este o analizdde facturi statici, decontextualizantd. Cu toate cd auto-rul defineqte ciuma dintr-o dubld perspective, ca ,,afa-cere a mintii"2a gi in acelagi timp ca ,,afacere a corPu-t tizzs gi totodath mirturisegte cd in demersul sdu ,,do-rinla de a inlelege a :uzvtpat dorinla simpl5 de a inre-gistra"26, lucrarea in ansamblu poate fi consideratd oistorie a reprezentdrilcr ciumei (un inventar al epide-miilor istorice de cium5, aI receptdrilor, a1 reacfiilor, aIreprezenterilor, al interpretdrilor ciumei prin Prismaunor imagini de tipul garpelui, sigelii, $oarecelui qi aunor practici sociale gi religioase de tipul excluziunii,claustrdrii gi invinovdfirii Celuilalt) racordati doar par-

lial la contextul gtiinlific Ai cultural al epocilor Pe care

2a Ralmond Crawfur d, Plague and Pestilarce in Literatwe and At4, Oxlord UniversifPress, The ClarendonPress, Oxford,19I4,p.1,,,an affair of the mind"'ts Ihidem, p.1, ,,an affair of the body''.26 ldan, ,,tJre desire to understand supplanted the desire merely to record".

Cilstina Vidruliu

le parcurge" Cu toate cX in cadrul studiului existdanumite ancoriri ale reprezentdrilor in mediui specificde ecloziune, tentatia de inventariere distruge spafiulunei posibiie analize a cornuniunii gi a transferuriloroperate pe de o parte intre reprezentdrile gi sistemul decredinfe al unei epoci, iar pe de altd parte intre repre-zentHrile similare aparlinAnd unor epoci diferite.

Lipsa unui schelet istoric Ai impiicit a unei dimensio-nhri a discursului dintr-o perspectivd ci'iticdcontexfualizantd este resirnfit6 gi mai acut la nivelul sfu-diului lui Thomas l(eys care propune ,,o examinare a cA-torva dintre descrierile literare excep{ionale ale ciumeidin punct de vedere aI compoziliei, al fundalului, al locu-lui ciumei i-l nara$un"ttzT qi care sfArgeqte prin a fi un in-ventar de citate preluate din diferite opere literare.

Prin opozifie cu primele studii de facturd staticd pidecontextualizanth dedicate ciumei in literaturd, stu-diitre recente opteazX pentru o analizd dinamicd,contextualizantl, care apeleazh la o perspectivd multi-disciplinard. lJn bun exemplu in acest sens este lucra-rea lui Ernest B. Gihnan care analizeazd diferenfa din-tre in"laginarul ciumei din Anglia qi imaginarul cinmeidin restul Europei din perspectiva impactului Refor-mei protestante: astfel, in timp ce adeziunea Angliei laFrotestantism deterrnind o tradifie iconoclastici in ca-drul cireia reprezentdrile ciumei sunt predominar-ltverbatre, acleziunea la Catolicism determin5 o tradilieiccnic5 in cadrul cdreia reprezentirile ciurnei sunt pre-dominant vizwalezs"

2/ Thomas E. Keys, ,,The Plague in Literature", in,,Builetin o{ the Medical LibraryAssociation", Vo1. 32, No. 1, ]anuarv', 1994, consultat la adresa: http:,#wr.,,'w.ncbi.nlm.nih.gov/pmclar tides,4?UIC194297l, in data de 15.A6.201A, p. 37,,,an exarninationof a fer,r. of the outstanding literary descriptiors of the plague from the standpointof comoositic4 backgroru:rd, the setting of the piague in the story".

:s Emest B. Gilrnan, Plague Wrilittg in Early Modern England, The Universilyof.Chicago Press, Chicago 2009, p. 122-123. Lucrarea lui Gilman studiazi 9i inipac-tu1 interac,tiuniior intue,,corpul politic (al rufunii sau al ora5ului)",,,corpul in&vi-dual al r.-ictirnei" gi ,,voinfa divine" in structurarea reprezentirilor ciunrei

26

lmaginarul epidemic

1.3. Definifia literaturii ciumei qi a canonuluiacesteia

in cazul celei de a treia probleme, circurnscriereaunei literaturi a ciurnei, critica ofer5 doui rfispunsurinuanfate de trecerea tirnpului. in timp ce primele in-cerciri critice de delimitare a unei iiteraturi a ciurneiopercaz| o inventariere a operelor pentru a oferi un.iron al acesteia, lucrdrile recente de facturt analitic6igi propun sd meargi mai departe gi si defineascd con-

ceptul de literaturd a ciumei'Canonul literaturii ciumei include trucrXri ctrasice

ca: Decameronul de Giovanni Boccaccio, Logodnicii de'

Alessandro Manzoni, lurnal din Anul Ciumei de Danietr

Defoe, Ciums de Albert Camus 9i suferX pufine modifi-cXri de-a lungul timpului. Cu toate acestea, la nivelulsiu se poate obsetni o diferenfiere clard intre primeleincercdri critice dedicate reprezenttrilor literare ale ci-

umei gi studiiie critice recente prin prisma preterinleipentru o anumite epoc[: astfef dac5 la inceput canorruliiteraturii ciumei eite orgatttzat cu preponderenffi injurul figurilor Antichit;tii (Tucidide, Augustin'-Sofocle),

mai apoi centrul de greutate al acestuia devi-ne secolul XX (Camus, Saramago)- Un alt aspect la ni-velul c5ruia se face resimlitf, trecerea de la studiiie tra-dilionale ale ciumei la cele moderne, {ine de modifica-rea naturii canonului literaturii ciumei de la a fi o con-

[,,seventeen-th-century plague r.oriting atternpts to understand what is assumed to

6" u ,l".o"ury li typiiaty insrrutable connection between the afllicted politkal

body (of the nation or the city), the body of the individual victim, and the will of

ptoiridence', p. +51. Pentru mai multe despre raportul in$ cgrpr{nr:nav 9i corpul

fon6c vea g franmn Brooks, ,,Pestilerrce and the gody politic: The Testimony of

Fo*uo., Comeille, and La Fontaine", in Bruce Clarke Wendell Aycock (eds) Tfte

Body mtl the Tu.t: Conrpar*tiue Essays in Litevature nnd Mledicine, Texas Tech

University Pre,ss, Lubbock, Texa+ 1990, p.173-193.

,.7

A

Cristina Vidruliu

strucfie exclusiv europeand la o integrare qi o recupera-re intensd la nivelul acestuia a unor opere aparlinAndaltor culturi2e.

Definirea unei ,,literaturi a ciumei" este conditio-natd de acceptiunile termenilor constitutivi: ea presu-pune de{inirea punctual[ a literaturii gi a ciumei. Fluc-tualia accep{iunilor termenilor sintagmei,,literaturaciumei" de-a lungul timpului este responsabili de exis-tenla mai multor variante de definire a acesteia. DacXtn cazul primului termen al sintagmei, literatur4 inle-lesul variazd de la un sens restrAns de operi literarh3ola un sens larg de formd discursivd3l, in iazul celui deal doilea termery ciuma, inlelesul variazd, de la un sens

2e Vezi tn acest sens proiechrl Universit5li din Hong Kong pe tsrra ,,Contagruni-[,,Contagionst la adresa: http://www.clm.hku.hViontagions.htrn], consuiiitX indata de 15.01.2010.30 Vezi in acest sens urmitoarele luairi: David Stee! ,,plague Writing ftomBoccaccio to Camus", in.Joumal of European Studies,,, Vol. 11,-No.42 Jun*e 19g1,p. 88-11Q consultat la adresa: http:/4es.sagepub.com/contenVll/42.toc in data de15.06.2010; Giuseppe Barbalucc4 ,,La peste, da Boccaccio a Camus-, in ,,IlLantemino", Bimestriale di storia della medicina e medidna sociale, Anno )C, N. 4Jrigste,

Llglie 1988, p. 4-5; Francesco Gianni, ,,per'na storia letteraria de la peste,,,in Agostino Paravicini Bagliani, Francesco santi (eds-) Theregulation ofEoif. socialand-.culfural atfitudes to Epidimics in tlrc late middle ages, Sismel gdizioni delGafluz' o, Flororce,'194,8, p. 63-124.31 Vezi irr acest sens Emest B. Gilman, op. cit. yezi gi Randal paul Gana,Understnnding ,Plague: Ihe medical and nugnatne tuxti of Medinal Spain, adissertation submitted to Michigan state universrty in partiat fuffillrneni of therequirements for the degree of Doctor of philosophy, Departrne'rt of Romance andClassical Languages,2001. Acesta definegte,,s."iit*"iiumei ca gen, [,,plaguedES.T a genrc", p. 241 9i numegte relatarea lui Tucidide drept-model pmjtruoperele literare ulterioare tratdnd ciuma. Tot in acest sens J. R"ffie c. sourri4 lesryidemies dans I'histoire de lhomme, Essai d,anthropologie m6ficale, Edition"Flammarion" Paris, 1984, merg mai departe gi numesc-desJrierea lui rucidide asu-pra Ciumei din Atena,,un <arhetip"" [,,un <archetype"i p. gS] ,,care a fost reluatmai tarziu in domeniul literar de cStre numerogi autori qi c-are va fungtiona pentruorice. epidemie" I,,S,'l1il fut repis plus tard dans le domanine litt6raire p* d""1"Tbtg* autews et qu'ilvaudra pournlimporte quelle 6pid6mje',p. gg]. pfftruCatherine Rubincam, ,,Thucydides and Defoe:

^Two plague Narmtives,,, in,,lrtemational Joumal of the Classical Tradition],, Vol. 1f No. 2, Fa]\, 2ffi4, p.194,,212 cele doudr"rarafuni prototipice ale literaturii ciumei $mt cea a lui ruciiide gicea a lui DanielDefoe-

28

lmaginarul epidemic

restrans de boali specifici indexatd medical32 la unsens mai larg, fie de eveniment misterios, violent 9i cuun impact major asupra omenirii, fie ca structuri gene-rali inglobAnd o serie de boli contagioase, ca de exem-plu ciuma, lepra gi sifilisul33.

Un exemplu de studiu recent PreocuPat de cir-cumscrierea unei literaturi a ciumei este cel al lui Er-nest Gilman care echivaleazd procesul de definire a

literaturii ciumei cu un proces de ,,diagnosticatre"34'Pentru cercetetor ,,textele ciumei" sunt definite dintr-operspectivA strict temporal5 drept,,toate textele literarescrise in timpui epidemiilor de ciumSzss gi pot aveadoud forme: ,,naraliuni explicite ale ciumei" (in care

apare ciuma) qi ,,scriituri ale ciumei prin omisie" (lu-ciiri de tipul utopiilor in care ciuma nu aPare in modefectiv dar std Labaza motivaliei scriiturii)36. Indiferentde forma luati de cium[ la nivelul reprezent5rii, aceas-

ta este integrati de Gilman la nivelul unui ,,discurs alciurnei" care poate fi sesizat la nivelul a ,,ttei registreinterpenetrante: in corpul mare de texte de toate tipuri-ie pe care il provoacd;inreprezentarea sa poetic5, atatdirectfl cet $i implicitil; 9i I...] tn credinla [...] ce ciumaeste ea insdgi o formd de discurs (divin), gi o formi descriiture care se tnscrie in lumea naturald, ?n corpul

32Veziirr acest sens urmXtoarele lucrlri: Ra)'rnond Crawfur4 op. cit.;ThomasE-Kqs, op.cr?.; Rebecca Toraro, Sufering in Pmadise: the Bubonic Plague in English

Litnature from More ta Milton, D:uqt..sne University ftes+ Pittsburgh, 2005.33 Vezi in acest ss:rs urmitoarele lucrdri: Melissa Smlth, Infected texts: PIngrc and

Syphitis on tlrc EmIy Mod*n Sfage, doctoral thesis, McMaster University, HamiltooOr,tutio, 2005; Byron Lee Grigsby, Putilence in Medinql at'd Enrly Modern English

Lituature, noutledge New York, London, 20&1; Margaret Healy, Fbtiats of Disease

in Emly Modern-England. Bodies, Plagues and Politics, Palglave Marrrrillar;Basingioke, New York, 2001. P€rrtru un studiu dedicat ',ciumelol' (epidemiilorcontagioase) prevalente pentru secolele XD(-XX vezi Jean-Pierre Bardet Patrice

Bourdelais, Fierre Guillaume, FranEois Lebrun, Claude Qudtel (eds'), Peurs et

Terreurs face d Ia Contagion. Cholerq tubercukne, syphilis XIX-XX si?cles, EditionsFayard, Paris, 1998.s Emest B. Gilman, op. cit.,p.2g,vezicapitolul,,Diagnosingplague narratives''.35 lhidem, p- 48, ,,plague texts", ,,all literary texts written dwing plagre times".36lhidem,p.49, ,,explicitplague narratives",,,plague writingby omission'.

29

Cristina V:drutiu

politic gi tn <semnele>> care pot fi citite pe corpurile ce_tror bolnavi"37.

O alt5 abordare recentt a reprezentirilor ciumei,cea a lui Rebecca Totaro, de{inegte literafura ciumeidintr-o perspectirzd care pe de o parte extinde secvenfaternporald de elaborare i operel6r, iar pe cle altX parieinclude gi o perspectivS funclionali asupra acestora.Pentru cercet[toare ,,literatura ciumei" esie definitd casurna dintre ,,operele produse fie ca rXspuns direct la c;epidernie de cium[ sau acelea in care ciu-a bubonicdfunctioneazd ca un eveniment esential sau ca o metafo-rf, principal5" gi o serie de opere uiopice create ca rds-puns la atacul ciumei38. Coeziunea ceior doud tipuri dereprezentxri din cadrul literaturii ciumei este justificatdca {iind consecinta receptirii ciumei ca boaiH ,,ca untext cornun"3e, EalJ altfel spuq ca un mediu comun gi,,infecfios' pentru autorii textelor care trdiesc experien_!a epidemiilor+0.

Frin opozilie cu cele doud sfudii recente care con_ferd termenului de ciumd un sens restrAns de boali de*finit5 medical (cel al lui Ernest Gihnan qi cel al iuiRebecca Totaro), lucrarea lui Barbara Fass Leavy folo_

i' !id"r., q. 3, .p"iagr1e d1sc9ur1", -three interpenetrating registers: in the largebody. of wriiing of all kinds that itprovokes; in its poetic reprasirtatiorL both dtuitand irnplied;and [^..j in th: be]igf [.;J that pligue is ileff a forrnof (divine)ulteralrce' and a {omr of writing that inscribd its;r in the natural w-orld, in thebody politic, and in the <tokens'*to be read on the bodies of the afflicted..s.Re-becca Totaro, op. r:t., p. 13-15,,,.<plague literatureo: works produced either inct*ect response to a plague visitation or those in which bubonic plague functionsas an essential event or primaqy metaphol.3e lbidem,p.10,,,plague as a common texf,.n lbidtm, p. 8-9. Vezi in acest sens qi Melissa Smittr, op. cit., care folose$te sintagmade,lexte infectate"-penh'u a se referi la procesul p# care operele de ieatru cr?atepe durata epidemiilor preiau in-structuri lor qi infilipeazd p-entru spectatori experienia ,,ciumelol' (ca de exemplu ciuma gi

"iiiti"utl i,a" pi"y*.ight" regrster'theimpaci of these diseases, they rrod uce texts that r"pri.rte ihoi op""ri"r,"""fo, th*i,audisrces. In their representations of plague and syphilis, the plays I study may be

5.onsi{9ref nfected,s,rjl-S rh"-specifiJform of expression thuithey gr.;" t" r4.,"i.

fig,urativcly contarnined nattue arlows a deepeningbf our undert#d"ing o{ earrymoderrl arl's capacity to reflect cultural traurna,,, p.'i14.

3o

Imaginarul epidemic

se$te termenul de ciumd pentru a circurrlscrie un corn-plex maladiv format din patru boli infeclioase (ciume,sifilis, SIDA qi gripd). In acest caz, selectia $i coeziuneareprezentdrilor ",ciumelor" are la bazd definirea celorpatru boli drept ,,contagioase sau pestilentiale"al.

Dincolo de circumscrierea unei literaturi a ciumei"Charles Rosenberg definegte epidemia ca o ,,formedramaturgicil"az din perspectiva structrrrdrii sale (eaeste determinatd spatial qi temporal, urmdregte un sce-nariu bazat pe o acumulare progresivX de tensiune ca-re determind o crizd qi o rezolvare a conflictului qi an-greneazd comunitdflle intr-o serie de ritualuria3). Con-form acestei interpretdri desfdgurarea unei epidemiiurmdregte patru etape:,,revelarea plogresiv5",,,tnarra-gementul aleatoriulul",,,tregocierea rdspunsului pu-blic" qi ,,remisia gi retrospec{ia"a. Similar, pentruGiulia Calvi ,,povestea ciumei servegte drept teatru alcomportamentului colectiv"as, respectiv condiliile ciu-

a1 Barbara Fass l,eary, To Bltght With Pkgue: Studies in a Literny Tfuerne, New YorkUniversity Press, New York and London, 1992, p. 1,,,literary works whose mainthemes have to do with some form of contagious or pestilenbial physical disease".Autoarea accenfueazd mogtenirea biblici a ciumelor confonn ci:reia aceastea aufunc,tia tr,'re-i pedepse sau a unui avertisment divin. Penhrr o analizi a func,tieiciunei in tsibiie vezi Archie C. C. Lee, ,,'lhe Context and Function of {re Plagues'lradition in Psalm 78" , in ,,Jotm:ral for the Strd,v of the Old Testamenfl', Voi. 15,No,48. Ortober 1990, p.83-89.a2 Charles E. Rosenberg ,,\44rat is an epidemic? AIDS in historical perspective", in(fraries E. Rosenb erg Explaining Eitlemia and other studies itr the kistory of mzdecine,Cambridge Universrty Press, Cambridge, 199'2, p. 279, "an epidemic has adramaturgic forrn".a3 ldem, ,,Epidemics staft at a moment in time, proceed on a stage limited in spaceand duratiory following a plot line of increasing zind revelatory tension, move to acrisis of individual and collecfive d-raracter, then drift torn'ard closure. hr another ofits dramaturgic aspects, an epidemic takes on the quaiitv of pageant - mobilizingcommunities to act out propitiatory ritunis that incorporate and reedfirn funda-mentai social values and modes of understanding."aa hidar,",p.281, ,,Progressive revelation "; p. 282, ,,Mrag;ngrandomness"; p. 285,

,,Negotiating public response"; p. 286, ,,Subsidence and rehospection".as Gir-rlia Cali, Histories of a plague yenr: lhe sociaL and tlte inaginary in baraqueFlorence, translated by Dario Biocca and Bryant T. Ragan, Jr, with a forervord bvRandolph Starq University of Cali{omia Presq Berkely, Los Angeles, Oxford, 1989p. 1g,,The story ofthe plague serves as a theater ofccrllectivebehaviol'.

31