MINISTERUL INTERNELOR I REFORMEI ADMINISTRATIVEDIREC IA GENERAL ANTICORUP IE

STUDIUprivind percep ia personalului Ministerului Internelor

i Reformei Administrative asupra fenomenuluicorup iei în cadrul institu iei

RAPORT FINAL

2

PREZENTARE GENERAL

Studiul î i propune s realizeze o analiz a percep iei fenomenului corup iei în rândulpersonalului Ministerului Internelor i Reformei Administrative din perspectivafunc ionarilor care î i desf oar activitatea în cadrul institu iei.

Analiza de fa urm re te completarea datelor i informa iilor ob inute pân în prezent înbaza studiilor realizate privind percep ia cet eanului, dat fiind faptul c acestea suntinfluen ate de gradul de vizibilitate variabil al structurilor ministerului în cadrul societ ii.

Scopul principal al studiului îl constituie identificarea datelor i informa iilor cuaplicabilitate direct în domeniul prevenirii i combaterii corup iei la nivelul MinisteruluiInternelor i Reformei Administrative, având în vedere noile cerin e ale Uniunii Europene,privind adoptarea de m suri concrete în acest domeniu de activitate.

Studiul completeaz datele ob inute anterior i reia în cadrul cercet rii ce va fi realizatprincipalele linii ale cercet rilor , respectiv:• Studiul privind percep ia cet enilor capitalei privind corup ia în cadrul M.A.I. –realizat în anul 2005, înainte de lansarea Direc iei Generale Anticorup ie, realizat înparteneriat cu Institutul pentru Cercetarea i Prevenirea Criminalit ii din cadrulInspectoratului General al Poli iei Române;

• Studiul privind percep ia popula iei asupra corup iei, realizat la nivel na ional, înanul 2006, în parteneriat cu Institutul Na ional de Criminologie.

3

OBIECTIVE

1. Analiza percep iei personalului propriu al ministerului privind manifestarea corup ieiîn interiorul institu iei;

2. Evaluarea percep iei personalului asupra cauzelor i a consecin elor fenomenului decorup ie;

3. Evaluarea eficien ei institu iilor implicate în prevenirea i controlul acestui fenomen;4. Evaluarea disponibilit ii func ionarilor ministerului de a se implica în lupta

împotriva corup iei;5. Identificarea de m suri privind prevenirea i combaterea fenomenului.

METODE I TEHNICI DE INVESTIGA IE

1.Studiul a fost realizat sub form de anchet pe baz de chestionar la nivelul unuiantion na ional, reprezentativ la nivelul personalului ministerului.

2.Studiul urm re te analiza percep iei fenomenului i culegerea de date privindcauzele, dar i m surile i nevoile identificate la nivelul de execu ie, respectiv la celmanagerial.

POPULA IA INVESTIGAT

1. Volumul e antionului: 1.200 de persoane, selectate din toate structurileministerului;

2. Tipul e antionului: probabilist, bistadial stratificat : pe cele dou segmente depersonal – de conducere, respectiv de execu ie ;

3. Criterii de stratificare:

• Structura sau institu ia din care face parte;• Personal de conducere sau execu ie;

antionare: selec ie probabilist aleatorie a func ionarilor din cadrul unei anumitestructuri, pe baza num rului stabilit în e antionul de baz .

Pentru e antionare a fost utilizat baza de date a Direc iei Generale Management ResurseUmane, fiind stabilit num rul de func ionari pentru interviu la nivelul fiec rei structuri,urmând ca la nivelul structurii respective ace tia s fie ale i aleatoriu, respectând numaicriteriul „conducere / execu ie”.

4

ETAPE DE REALIZARE

Etapa a I-a: ianuarie – martie 2007

1. Realizarea proiectului de cercetare;2. Ini ierea unui grup de lucru compus din reprezentan i ai Direc iei GeneraleAnticorup ie i Direc iei Generale Management Resurse Umane.

Etapa a II-a: aprilie - mai 2007

1. Realizarea chestionarului de interviu;2. Realizarea e antionului de cercetare;3. Preg tirea etapei de aplicare a chestionarelor (instruc iuni de e antionare icompletare a chestionarelor, realizarea demersurilor pentru tip rirea materialelor);4. Informarea institu iilor ministerului privind realizarea acestui studiu.

Etapa a III-a: iunie - iulie 2007

1. Instruirea operatorilor (ofi erii pe linie de prevenire i rela ii publice sau cei care auîn responsabilitate aceast linie de munc );2. Activitatea de teren - aplicarea chestionarelor la nivelul structurilor ministerului;3. Supervizarea anchetei de teren (ofi erii Serviciului Prevenire din cadrul Direc ieiGenerale Anticorup ie).

Etapa a IV-a: iulie - august 2007

1. Codificarea i introducerea datelor din chestionare;2. Prelucrarea i interpretarea datelor;3. Redactarea raportului preliminar;

Etapa a V-a: august 2007

1. realizare raportului final de cercetare;2. realizarea de propuneri pentru stabilirea unor m suri pe linia prevenirii i combateriifaptelor de corup ie în colaborare cu celelalte structuri din Ministerul Internelor i ReformeiAdministrative.

5

I. Nivelul corup iei din România

Corup ia în România se situeaz , în viziunea func ionarilor Ministerului Internelor iReformei Administrative, la un nivel mediu. Cei mai mul i dintre responden i s-aupronun at în acest sens.Exist îns o anumittendin spre un nivel ridicat.31,70% dintre ace tiaconsider corup ia la unnivel ridicat, comparativ cuun procent de 12,96% careevalueaz corup ia la unnivel sc zut.

Procentele prezentate maisus pot fi considerate i o cuantificare a gravit ii faptelor de corup ie; astfel, din acestpunct de vedere, cele mai multe fapte de corup ie sunt cele de gravitate medie.

Concluzia acestui prim punct este aceea c fenomenul corup iei exist în ara noastr i cacesta reprezint o problem , lucru reliefat i de procentele mai ridicate ale celor care auindicat niveluri crescute. Este de re inut faptul c fenomenul nu este îns , generalizat.

II. Nivelul corup iei la diferite categorii profesionale

Studiul de fa î i propune s ofere i o imagine comparativ a percep iei nivelului corup ieipe categorii profesionale, urm rind nivelul de corup ie la care func ionarii structurilorM.I.R.A. î i percep propria institu ie i proprii colegi. Din cele 8 categorii de func ionaripropuse spre analiz celor care au r spuns chestionarului, ace tia se consider i î iconsider proprii colegi ca fiind cei mai pu in corup i (1,37% foarte ridicat i 27,31%foarte sc zut).

La polul opus, percepu i ca fiind cei mai corup i sunt medicii (foarte corup i în propor ie de24,89% i foarte pu in corup i doar într-un procent de 2,58%), vame ii (23,20% foartecorup i i 5,22% foarte pu in corup i) i func ionarii guvernamentali (21,46% foartecorup i i 8,51% foarte pu in corup i), care se situeaz , de asemenea, la niveluri relativridicate.

Nivelul corup iei în România

foarte ridicat8.23%

scazut12.96%

foarte scazut3.06%

ridicat31.70%

mediu44.05%

6

Revenind la imaginea func ionarului M.I.R.A., în propria sa percep ie asupra corup iei dininstitu ia în care î i desf oar activitatea, cei mai mul i dintre responden i (36,16%)consider acest fenomen se reg se te la un nivel sc zut; procente la fel de mari dintre ceicare au r spuns chestionarului nostru sunt de p rere c în rândul func ionarilor M.I.R.A.corup ia este la un nivel mediu în propor ie de 28,22%, în timp ce 27,31% considerfenomenul la un nivel foarte sc zut.

În aprecierea nivelului de corup ie perceput la nivelul personalului M.I.R.A. trebuie s sein cont, îns , de urm toarele circumstan e:

1.Reprezint în acela i timp i o percep ie a propriei persoane în calitate de func ionar;2.Informa iile pe baza c rora este cl dit aceast imagine provin din cadrul tuturor

categoriilor profesionale din minister, mai mult sau mai pu in vizibile opiniei publice.

21.46% 29.23% 27.29% 13.51% 8.51%

1.37%6.94% 28.22% 36.16% 27.31%

10.01% 23.08% 37.24% 22.36% 7.30%

13.54% 28.45% 31.40% 18.69% 7.92%

23.20% 33.63% 27.25% 10.70% 5.22%

3.93% 13.93% 32.68% 34.02% 15.45%

11.24% 24.48% 29.92% 24.12% 10.24%

8.88% 20.65% 30.98% 29.35% 10.14%

24.89% 37.30% 26.61% 8.61%2.58%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

medici

procurori

judec tori

profesori

vame i

func ionarii G rzii Financiare

func ionarii prim riei

personalul MIRA

func ionarii guvernamentali

Nivelul coruptiei la diferite categorii profesionale

foarte ridicat ridicat mediu scazut foarte scazut

adar, func ionarii M.I.R.A. se consider a fi cea mai pu in corupt categorie de personaldintre cele supuse analizei, cele mai corupte categorii de personal fiind apreciate:

1. medicii – 25%;

7

1,63%

6,24%

30,77% 39,55% 21,81%

Nivelul coruptiei in Ministerul Internelor siReformei Administrative

foarte ridicat ridicat mediu scazut foarte scazut

2. func ionarii vamali – 23%;3. func ionarii guvernamentali – 21%.

În aprecierea nivelului de corup ie mediu i, în special, sc zut i foarte sc zut, trebuie sinem cont c studiul a fost realizat exclusiv pe un e antion de func ionari M.I.R.A., ace tia

reg sindu-se în postura de a se autocaracteriza.

III. Nivelul corup iei în Ministerul Internelor i Reformei Administrative

Percep ia corup iei la nivelul Ministerului Internelor i Reformei Administrative, de isensibil diferit de percep ia fenomenului în rândul func ionarilor ministerului, se înscrie

totu i pe aceea i linie – un nivelpreponderent sc zut. Peste 50% dinresponden i consider nivelul de corup ieal institu iei ca fiind sc zut i foartesc zut, 30% sunt de p rere c acesta estede nivel mediu, în timp ce doar cca. 8% îlapreciaz ca fiind ridicat i foarte ridicat.

Analizând aceste date, observ m o coresponden între percep ia cu privire la nivelulcorup iei din rândul func ionarilor M.I.R.A. i cel al institu iei, în ansamblu. Diferen ele,de i foarte mici, pot fi puse pe seama contextului în care responden ii au analizat nivelulcorup iei, în cazul func ionarilor, ca i categorie profesional , a fost realizat o analiz înparalel cu alte categorii profesionale, în timp ce aprecierea nivelului de corup ie în institu iea fost realizat în mod independent, în cadrul unui punct separat.

IV. Nivelul corup iei în cadrul structurilor M.I.R.A.

Nivelul corup iei în cadrul structurilor ministerului, diferen iat pe principalele categorii depersonal se înscrie pe aceea i linie, func ionarii M.I.R.A. apreciind corup ia la nivelulstructurilor din care fac parte, preponderent sc zut i medie.Percep ia cu privire la cele mai corupte/cele mai pu in corupte categorii de func ionari ovom analiza inând cont, pe de-o parte, de nivelurile foarte ridicat i ridicat, iar, pe de altparte, de cele sc zut i foarte sc zut.În categoria structurilor cu un nivel ridicat de corup ie personalul MIRA apreciaz c seafl poli tii de frontier (26,4% apreciaz nivelul corup iei acestei categorii profesionaleca fiind ridicat i foarte ridicat), func ionarii din cadrul serviciilor publice comunitarepermise de conducere i înmatriculare a vehiculelor (25,54% niveluri ridicat i foarteridicat), personalul serviciilor publice comunitare de eviden i eliberare a pa apoartelor

8

1,12%

3,67%30,62% 33,01% 31,58%

4,87%

13,56% 30,28% 30,18% 21,11%

6,03% 19,51% 30,13% 26,44% 17,90%

3,29%

16,09% 28,06% 33,36% 19,20%

1,48%6,74% 25,30% 38,23% 28,25%

2,80%

16,17% 34,58% 31,50% 14,95%

2,49%

7,93% 22,76% 33,73% 33,09%

2,57%

7,72% 22,06% 33,46% 34,19%

2,02%

8,38% 27,26% 35,84% 26,49%

0,28%

1,96%

7,38% 34,39% 55,98%

5,59% 20,81% 29,19% 28,20% 16,22%

0,37%

1,85%

14,58% 42,53% 40,68%

2,98%

9,46% 31,00% 36,69% 19,88%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

poli ti

jandarmi

poli ti de frontier

pompieri i protec iecivil

func ionari APS

personal unitati deinvatamant

personal unit imedicale

func ionariprefectura

func ionari EP

func ionariPasapoarte

func ionari Permisesi Inmatriculari

func ionari Cadastru

alte categorii

simple (19,38% percepe un nivel al corup iei ridicat i foarte ridicat), func ionarii MIRAde la nivelul prefecturilor (18,97%) i cei din cadrul oficiilor de cadastru i publicitateimobiliar (18,43%).Personalul MIRA apreciaz c cele mai pu in corupte structuri componente sunt cele depompieri i protec ie civil (90,37% apreciaz un nivel al corup iei sc zut i foarte sc zut),jandarmi (83,21% indic nivelul corup iei sc zut i foarte sc zut), personalul unit ilor deînv mânt ale MIRA (67,65%) al unit ilor medicale (66,82%), precum i cei din cadrulserviciilor publice de eviden informatizat a persoanei (66,48%).Este de remarcat aprecierea func ionarilor MIRA cu privire la nivelul corup iei personaluluiunit ilor medicale, având în vedere faptul c , de i medicii sunt considera i de c trefunc ionarii M.I.R.A. ca fiind cea mai corupt categorie profesional (25% apreciaz csunt foarte corup i), personalul unit ilor medicale din structura ministerului este perceputîn mod diametral opus (numai 2,5% consider c ace tia sunt foarte corup i).

9

64,10%

28,21%

5,13%2,56%

0,00%

Nivelul coruptiei in I.G.S.U.(perceput de pompieri si protectia

civila)

foarte scazut scazut mediu ridicat foarte ridicat

63,29%

27,85%

6,75%

1,69%0,42

%

Nivelul coruptiei inJandarmerie

(perceput de jandarmi)

foarte scazut scazut mediu ridicat foarte ridicat

Interesant este de observat modul în care reprezentan ii fiec rei structuri componente aM.I.R.A. apreciaz nivelul corup iei din propria structur . Din cele 4 mari inspectorategenerale – care ofer i cel mai mare num r de responden i – cel mai bine se auto-apreciazpersonalul din Inspectoratul General pentru Situa ii de Urgen (92,31% apreciaz un nivelal corup iei sc zut i foarte sc zut, nici un respondent nu indic un nivel foarte ridicat alcorup iei i doar 2,56% apreciaz un nivel ridicat), urmat de personalul JandarmerieiRomâne (91,14% din personalul IGJR chestionat apreciaz c în rândul personaluluiJandarmeriei Române, corup ia se manifest la un nivel sc zut i foarte sc zut i 2,11%percepe un nivel ridicat i foarte ridicat al corup iei).

Personalul Inspectoratului General al Poli iei Române, de i se autoapreciaz la un nivelsc zut (63,94% consider c nivelul corup iei în rândul poli tilor este sc zut i foartesc zut, 30,11% apreciaz c acesta se situeaz la un nivel mediu, iar 5,95% percep un nivelal corup iei ridicat i foarte ridicat), totu i procentul este sensibil mai mare comparativ cunivelul la care se autoapreciaz poli tii de frontier (75% apreciaz nivelul corup iei înrândul poli tilor de frontier ca fiind sc zut i foarte sc zut, 19,05% îl consider mediu i5,95% ridicat i foarte ridicat).

Analiza acestor niveluri, de autoapreciere, de c tre personalul celor patru structuri trebuieprivit i din punct de vedere al obiectivismului, al recunoa terii fenomenului de c trefunc ionari. Comparând cu percep ia general privind corup ia la nivelul celor patrustructuri observ m urm toarele:

• în categoria structurilor cu un nivel ridicat al corup iei, totalitatea func ionarilorM.I.R.A. apreciaz structurile poli iei de frontier ca fiind printre cele cu nivel mareal corup iei, structurile de poli ie situându-se pe o pozi ie inferioar ; de cealalt parteîns , poli tii de frontier se autocaracterizeaz ca fiind mai pu in corup i decât

10

Conducere;47,17%

Executie;16,40%

Toate nivelele;36,43%

nu raspund;26,00%

Coruptia pe nivele de personal

29,76%

45,24%

19,05%

4,76%1,19%

Nivelul coruptiei in Politia deFrontiera

(perceput de politistii defrontiera)

foarte scazut scazut mediu ridicat foarte ridicat

22,68%

41,26%

30,11%

4,28%1,67%

Nivelul coruptiei in Politie(perceput de politisti)

foarte scazut scazut mediu ridicat foarte ridicat

colegii lor poli ti; acest lucru poate fi explicat, într-o anumit m sur , i prin faptul aprecierea structurilor poli iei de frontier de c tre ceilal i func ionari ine cont, în

special, de anumite linii de munc i de informa ii care provin din media ori altesurse;

• de asemenea, în ceea ce prive te nivelul corup ie în interiorul structurilor pentrusitua ii de urgen i cele de jandarmi, existen a faptelor de corup ie este apreciat de

tre jandarmi la un nivel mai sc zut decât cel perceput de c tre pompieri iprotec ia civil ; aceast diferen o putem pune pe seama faptului c o mare parte afaptelor de corup ie la nivelul Jandarmeriei sunt s vâr ite de c tre func ionari dinanumite structuri, iar vizibilitatea acestora este mai redus .

V. Percep ia corup iei pe niveluri de personal

Unul din obiectivele de analiz ale acestui studiu a fost reprezentat i de cuantificareafenomenului pe niveluri de personal (personal cu func ii de conducere sau personal cu

func ii de execu ie). Dintotalul responden ilor laaceast întrebare 47,17%sunt de p rere c faptele decorup ie sunt întâlnite înspecial la func ionarii cufunc ii de conducere, întimp ce doar 16,40%consider c personalul cufunc ii de execu ie este cel

care s vâr te astfel de fapte. Un procent important, 36,43%, consider îns , c fenomenuleste întâlnit atât la cei cu func ii de conducere, cât i la cei cu func ii de execu ie.

11

Conducere48,50%

Executie15,63%

ambelecategorii35,88%

nuraspund26,69%

Coruptia pe nivelele de personal, din punctul devedere al cadrelor cu functii de executie

Conducere34,52%

Executie23,81%

ambelecategorii41,67%

nuraspund19,05%

Coruptia pe nivelele de personal, din punctul devedere al cadrelor cu functii de conducere

Politia Romana DA25%

NU75%

Politia de Frontiera

NU79%

DA21%

Situatii de UrgentaDA 9%

NU91%

Jandarmeria Romana DA6%

NU94%

De remarcat în cadrul acestui punct faptul c 26% dintre cei chestiona i au evitat sspund acestei întreb ri. Motiva ia acestui procent ridicat de persoane chestionate care au

evitat s dea un r spuns poate fi pus , într-o oarecare m sur , pe teama responden ilor de ase pronun a .

Analizând aceast întrebare diferen iat, în func ie de categoria responden ilor (personal deexecu ie ori de conducere) se constat o serie de diferen e. Astfel, personalul de execu ieconsider c în propor ie de 48,5% corup ia se reg se te la nivelul efilor, în timp ce doar34,5% dintre cei cu func ii de conducere sunt de acord cu aceast afirma ie, considerând cmarea parte a fenomenului se reg se te la nivelul cadrelor cu func ii de execu ie.

Concluzia care se desprinde din cifrele de mai sus este aceea c faptele de corup ie sereg sesc atât la nivelul conducerii, cât i în rândul func ionarilor de execu ie, însmajoritatea acestor fapte sunt s vâr ite de personalul cu func ii de conducere ori suntdeterminate de interven ia acestora (având în vedere r spunsurile oferite de cei cu func ii deconducere).

VI. Percep ia corup iei în propria unitate sau structur

Percep ia corup iei la locul de munc indic un nivel foarte sc zut, 82,66% dintreresponden i, considerând c înstructura în care î i desf oaractivitatea nu exist lucr toricorup i spre deosebire de 17,34%care afirm contrariul.De i în cazul acestei întreb ri,5% dintre cei chestiona i nu audat un r spuns, r spunsurile datetrebuie analizate i prin prismafaptului c o mare parte dintre cei ce au r spuns fie nu cunosc un caz de corup ie probat ipedepsit, fie neag acest lucru ori nu doresc s recunoasc existen a acestui fenomen.

DA17.34%

NU82.66%

Considerati ca in structura dumneavoastraexista lucratori corupti ?

12

VII. Factori care favorizeaz corup ia în Ministerul Internelori Reformei Administrative

Studiul de fa i-a propus s analizeze din perspectiva personalului institu iei principaliifactori care influen eaz s vâr irea faptelor de corup ie de c tre func ionarii M.I.R.A.. Aufost analiza i cu aceast ocazie 9 factori de influen : existen a unor cazuri de corup ienesanc ionate, exemplul oferit de colegi, selec ia la intrarea în sistem, promovarea pe bazde pile, influen a politicului, educa ia necorespunz toare a personalului, legisla iadeficitar , nivelul salariz rii i birocra ia excesiv .Referitor la primul factor – existen a unor cazuri de corup ie nesanc ionate – procenteimportante (14,43% în foarte mare m sur i 20,06% în mare m sur ) sunt de p rere cacesta exercit o influen destul de mare în ce prive te proliferarea fenomenului. În schimb– exemplul oferit de colegi – este considerat de majoritatea (29,41% în mic m sur i30,69% în foarte mic m sur ) ca exercitând o influen relativ redus .[promovarea pe baz de „pile”], [influen a politicului] i [selec ia la intrarea în sistem]sunt percepute în egal m sur ca având o influen important asupra s vâr irii de fapte decorup ie în cadrul ministerului. Procente importante din responden i, între 22% i 28% suntde p rere c ace ti factori favorizeaz corup ia în foarte mare m sur , iar între 24% i 28%în mare m sur .Factorul perceput ca având cea mai mare influen este reprezentat de nivelul salariz rii,33,61% considerând c influen eaz în foarte mare m sur fenomenul i 21,95% în mare

4.81%8.42% 31.96% 24.91% 29.90%

21.43% 26.41% 25.47% 14.94% 11.75%

33.61% 21.95% 23.04% 10.66% 10.75%

18.63% 23.99% 25.40% 17.40% 14.58%

8.78% 23.14% 27.67% 21.25% 19.17%

23.76% 24.33% 23.57% 13.26% 15.08%

27.99% 28.26% 20.33% 9.85% 13.58%

22.84% 24.06% 20.86% 14.29% 17.95%

4.26%12.67% 22.97% 29.41% 30.69%

14.43% 20.06% 24.18% 17.34% 23.99%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

existen a unor cazuride corup ie nesanc ionate

exempluloferit de colegi

selec ia nesatisf toarela intrarea în sistem

promovareape baz de pile

influen apoliticului

educa ia necorespunz toarea personalului

legisla iadeficitar

nivelul salariz riipersonalului

birocra iaexcesiv

altele

Factori care favorizeaza coruptia in M.I.R.A.

in foarte mare masura in mare masura in oarecare masura in mica masura in foarte mica masura

13

sur . În analiza acestei percep ii trebuie s inem seama de similitudinile create întrenevoile satisf cute cu ajutorul salariului i utilizarea foloaselor provenite din s vâr irea defapte de corup ie. De asemenea, salariul nu reprezint numai contravaloare efortului depusde c tre func ionar, ci i un mijloc de recunoa tere, de apreciere, de respect fa de muncadepus .

Birocra ia excesiv este i ea un factor care contribuie la proliferarea acestui fenomen, însîntr-o m sur nu foarte mare. Faptul c birocra ia nu mai reprezint o problem în opiniafunc ionarilor poate fi interpretat i ca un progres în acest sens.

Educa ia necorespunz toare sau legisla ia deficitar nu sunt considerate ca fiind cauzeimportante în s vâr irea de fapte de corup ie de c tre personalul M.I.R.A. În ceea ceprive te existen a unei legisla ii deficitare, faptul c cei mai mul i dintre func ionari nu suntde acord cu aceast afirma ie ne determin s consider m c nu exist deficien e importantereferitoare la actele normative anticorup ie, mai ales c e antionul este compus dinreprezentan i ai unei institu ii de aplicare a legii.

VIII. Prevenirea corup iei la nivelul structurilor M.I.R.A.

7.06% 12.83% 26.31% 26.52% 27.27%

20.15% 25.76% 28.14% 13.88% 12.07%

14.54% 24.74% 28.45% 17.63% 14.64%

34.96% 32.29% 16.61% 8.12% 8.03%

23.25% 28.18% 25.22% 10.94% 12.41%

17.79% 26.03% 25.93% 15.18% 15.08%

35.44% 30.42% 18.79% 7.26% 8.09%

14.02% 22.38% 29.78% 18.44% 15.37%

28.26% 30.45% 24.52% 7.20% 9.57%efii nemijloci i

colegii de munc

eful/comandantul unit ii

Corpul de Control al Ministrului

Direc ia General de Informa iii Protec ie Intern

Direc ia General Anticorup ie

Direc ia General de Audit Intern

mass-media

ONG-uri, societatea civil

Realizarea activitatilor de prevenire a coruptiei

foarte mare masura mare masura oarecare masura mica masura foarte mica masura

14

În vederea analiz rii modului în care personalul MIRA percepe rolul institu iilorcomponente în prevenirea corup iei, responden ii au trebuit s se refere la activit iledesf urate de c tre o serie de structuri (Direc ia General Anticorup ie, Corpul de Control,Direc ia General de Informa ii i Protec ie Intern , Direc ia General Audit Intern), o seriede categorii de personal ( efii nemijloci i, colegii de serviciu sau eful unit ii), precum ide c tre mass-media ori societatea civil .

Cei mai mul i dintre subiec ii chestiona i au apreciat c în activitatea de prevenire acorup iei rolul cel mai important a fost de inut atât de Direc ia General Anticorup ie(34,96% în foarte mare m sur i 32,29% în mare m sur ), cât i de c tre efii saucomandan ii de unit i (35,44% în foarte mare m sur i 30,42% în mare m sur ).Eviden ierea activit ii Direc iei Generale Anticorup ie demonstreaz vizibilitatea sporit aacestei structuri în interiorul ministerului, dar i eficien a activit ii desf urate. Chiar dacefii sau comandan ii au o percep ie la fel de bun , trebuie s inem cont de faptul c ace tia

reprezint punctul de referin în cadrul unei structuri, al unui colectiv, în timp ce Direc iaGeneral Anticorup ie este o structur aparte.De asemenea, dac inem cont de vechimea în timp a institu iei, vizibilitatea acesteia iîn elegerea de c tre func ionari a rolului pe care aceasta îl are în cadrul ministerului suntrezultatul activit ii desf urate pentru prevenirea i combaterea corup iei.Dintre structurile implicate în activit i de control, investigare ori prevenire a abaterilor lanivelul structurilor M.I.R.A., Direc ia General de Informa ii i Protec ie Intern a fostperceput ca desf urând cel mai mult activit i care au avut i rol de prevenire a faptelorde corup ie (23,25% în foarte mare m sur i 28,18% în mare m sur ).Activit i care au condus, de asemenea, la prevenirea faptelor de corup ie ori la limitarea

vâr irii acestora, au fost desf urate i de c tre Corpul de Control al Ministrului(17,79% în foarte mare m sur i 26,03% în mare m sur ) i Direc ia General AuditIntern (14,54% în foarte mare m sur i 24,74% în mare m sur ).În cadrul r spunsurilor oferite de subiec ii intervieva i la aceast întrebare, atrage aten iafaptul c personalul nu a perceput existen a unui rol preventiv al societ ii civile, 27,27%dintre responden i resim ind aceste activit i sau m suri în foarte mic m sur , iar 26,52%în mic m sur . Mult mai mul i dintre ace tia (20,15% în foarte mare m sur i 25, 76% înmare m sur , în timp ce 28,14% într-o oarecare m sur ) apreciaz îns demersurilerealizate de c tre mass-media ca având un important rol preventiv.

IX. Eficien a m surilor de prevenire a corup ie la nivelul M.I.R.A.

În cadrul acestei întreb ri, subiec ii intervieva i au indicat eventualul impact al unei m suriîn planul prevenirii corup iei, scopul fiind de a analiza principalele m suri de prevenire acorup iei din punct de vedere al percep iei eficien ei acestora.

15

14.93% 15.12% 31.19% 20.42% 18.34%

58.56% 23.62% 9.89% 4.46%3.48%

12.23% 21.53% 32.58% 19.18% 14.48%

37.68% 31.93% 19.34% 6.30% 4.74%

42.38% 27.69% 16.58% 7.80% 5.56%

48.57% 27.96% 13.53% 5.65% 4.30%

33.00% 35.74% 21.12% 5.67% 4.48%

36.89% 31.47% 20.44% 6.31% 4.89%

50.04% 24.84% 12.11% 7.39% 5.61%

47.83% 30.95% 13.17% 5.57%2.48%

35.23% 34.24% 20.60% 6.32%3.61%

61.67% 23.17% 9.43%2.82%

2.91%sanc ionarea cu promptitudine

întâlniri cu personalul DGA

educarea personalului

educarea cet enilor

campanii de informare

instruirea efilor

popularizarea cazurilor pozitive

mediatizarea cazurilor de corup ie

modificarea procedurilor de lucru

colaborarea cu ONG-urile

cre terea nivelului salariz rii

altele

Eficienta masurilor de prevenire

foarte mare mare medie mica foarte mica

Dintre m surile preventive supuse aten iei, se disting prin prisma aprecierii eficien eiacestora, „sanc ionarea cu promptitudine a celor care s vâr esc fapte de corup ie”(majoritatea responden ilor, 61,67%, apreciaz o eficien foarte mare a acestei m suri, iar23,17% consider c are o eficien mare) i cre terea nivelului salariz rii personaluluiM.I.R.A. (58,56% dintre cei care au r spuns chestionarului consider c aceast m sur areo eficien foarte mare, iar 23,62% sunt de p rere c aceasta are o eficien mare).

Educarea personalului (47,83% foarte mare i 30,95% mare), educarea cet enilorpentru a nu oferi „aten ii” (50,04% foarte mare i 24,84% mare), popularizareacazurilor în care func ionarii MIRA au refuzat s se implice în acte de corup ie(48,57% i 27,96%), respectiv mediatizarea cazurilor în care func ionarii MIRA au

vâr it acte de corup ie (42,38% foarte mare i 27,69% mare) sunt de asemeneasuri apreciate ca foarte eficiente în ce prive te prevenirea faptelor de corup ie.

O importan sporit este acordat i m surilor privind modificarea procedurilor delucru, astfel încât activitatea s poat fi verificat cu u urin (37,68% foarte mare;31,93% mare), întâlnirile directe ale reprezentan ilor DGA cu personalul unit ilor(35,23% foarte mare; 34,24% mare), campaniile de informare cu privire lamodalit ile de sesizare a faptelor de corup ie (36,89% foarte mare; 31,47% mare) iinstruirea efilor cu privire la modalit ile specifice de prevenire (33,00% foartemare; 35,74% mare); o treime dintre responden i le consider foarte eficiente, aproximativo treime eficiente, 15% - 20% le consider de o eficien medie, în timp ce foarte pu inisunt de p rere c acestea nu reprezint m suri de prevenire a corup iei.

16

Dintre m surile supuse aten iei, colaborarea cu organiza iile neguvernamentale, esteconsiderat de c tre func ionarii ministerului cea mai pu in eficient în lupta împotrivacorup iei, 32,58% dintre responden i considerând c aceste activit i au o eficien medie,în timp ce procente relativ egale sunt de p rere c aceasta are o importan mare i foartemare, respectiv sc zut i foarte sc zut .

Percep ia bun a anumitor m suri de prevenire a faptelor de corup ie este influen at i deactivit ile desf urate pân în prezent de c tre Direc ia General Anticorup ie i al c rorefect i utilitate au putut fi constatate direct de c tre personalul ministerului. În acest sens,men ion m întâlnirile directe cu personalul care au avut un efect benefic datorit faptului

informa ia privind înfiin area i atribu iile direc iei au ajuns nealterate la func ionari,beneficiind totodat de o credibilitate sporit . De asemenea, popularizarea cazurilorpozitive în cadrul întâlnirilor cu personalul a dus la cre terea încrederii în lucr torii D.G.A.,iar mediatizarea cazurilor rezolvate a dus la cunoa terea rezultatelor concrete aleactivit ii.

X. Progrese la nivelul M.I.R.A. pe linia prevenirii corup iei

În ultimii ani la nivelul M.I.R.A. au fost luate multiple m suri de lupt împotriva corup iei;dintre domeniile cu privire la care au fost chestiona i func ionarii ministerului nu exist niciunul care s se deta eze, nici din punct de vedere pozitiv, nici negativ. Cele opt domeniianalizate pot fi clasificate în dou categorii: cele în care se remarc la un nivel ceva mairidicat al progreselor i cele în care progresele sunt mai pu in perceptibile. Trebuie precizatîns c diferen a dintre cele dou categorii este redus .

Domeniile în care se remarc cele mai multe progrese sunt:• cre terea transparen ei activit ii structurilor ministerului (26,12% - progrese

notabile; 52,87% progrese);• formare ini ial i continu a personalului (24,39% - progrese notabile; 52,39%

progrese);• sporirea rezisten ei la corup ie prin intermediul m surilor proprii stabilite de

structuri/unit i (22,44% - progrese notabile; 53,12% progrese);

Personalul M.I.R.A. apreciaz de asemenea c se remarc progrese i în ce prive te:• recrutarea, promovarea i evaluarea personalului;• identificarea zonelor de risc i vulnerabilitate din activitatea structurilor ministerului;• stabilirea de m suri concrete pentru eliminarea unor riscuri i vulnerabilit i existente

în activitate;• supervizarea i controlul activit ii structurilor;• comunicarea interinstitu ional i intrainstitu ional ;

17

altele5%

nu îi afecteazin mod direct

30%

nu au încredere cse vor lua m suri

23%

se tem c vor aflacei

despre care facsesizarea

42%

În medie 50% dintre responden i au resim it progrese normale în ce prive te oricare din celeopt domenii cu privire la care au fost chestiona i, diferen ele fiind nesemnificative.Existen a unor progrese în limitele unei evolu ii normale poate fi observat i din procentelefoarte reduse ale celor care consider c nu s-a f cut nici un progres, în medie, 5% dintreresponden i.

XI. Direc ia General Anticorup ie

De ce unii lucr tori M.I.R.A. nu sesizeaz Direc ia General Anticorup ie?

Încrederea personaluluiM.I.R.A. în lucr toriiDirec iei GeneraleAnticorup ie este în directleg tur cu evolu ia lucrurilorpentru cel care face aceastsesizare. Cei mai mul i dintreresponden i, 42% sunt de

7.95%39.15% 37.40% 15.50%

24.39% 52.39% 19.06%4.16%

14.58% 50.57% 29.45%5.40%

16.45% 55.73% 23.66%4.16%

14.66% 48.79% 30.61%5.94%

16.13% 53.62% 24.20%6.05%

22.44% 53.12% 20.27%4.16%

26.12% 52.87% 16.07%4.94%

23.24% 46.83% 19.93%10.01%

recrutarea, promovarea i evaluarea personalului

cre terea transparen ei activit ii structurilor ministerului

sporirea rezisten ei la corup ie prin intermediul m surilor proprii stabilitede structuri/unit i

identificarea zonelor de risc i vulnerabilitate din activitatea structurilorministerului

stabilirea de m suri concrete pentru eliminarea unor riscuri ivulnerabilit i existente în activitate

supervizarea i controlul activit ii structurilor

comunicarea inter i intra-institu ional

formare ini ial i continu a personalului

altele

Progrese in prevenirea coruptiei

progrese notabile progrese masuri sporadice nu s-au remarcat progrese

18

rere c motivul pentru care acei func ionari ai M.I.R.A. care au cuno tin despre fapte decorup ie nu sesizeaz Direc ia General Anticorup ie îl reprezint temerea de a fidescoperi i i consecin ele ce decurg din acest lucru.

Un procent relativ ridicat, 30%, consider îns c principalul motiv este reprezentat defaptul c nu sunt afecta i în mod direct de comportamentul respectivului func ionar ori decomportamentul acestuia. Putem observa, de asemenea, c o parte dintre cei care se tem deconsecin e sunt persoane care nu sunt afectate în mod direct de acest fenomen.

O a treia categorie de responden i, 23%, sunt de p rere c cei care nu sesizeaz aceste fapteau ca motiva ie ori sunt descuraja i de posibilitatea de a nu se lua m suri împotriva celorreclama i.

Un procent foarte redus, 5%, consider c la baza lipsei de încredere în Direc ia GeneralAnticorup ie s-ar afla alte motiva ii.

Ce ar trebui s fac Direc ia General Anticorup ie?

Acest punct a fost analizat prin intermediul unei întreb ri deschise, dându-se astfel ocaziafunc ionarilor chestiona i s i exprime liber opiniile referitoare la activitatea Direc ieiGenerale Anticorup ie.

La aceast întrebare au oferit un r spuns 70,83% din cei chestiona i, ace tia precizând unasau mai multe m suri referitoare la ce ar trebui s întreprind Direc ia GeneralAnticorup ie pe linia prevenirii i combaterii faptelor de corup ie.

Dintre r spunsurile cele mai frecvente oferite de c tre cei chestiona i se remarc întâlnirilecu personalul (21,76%) realizate de c tre lucr torii D.G.A.. Acest lucru este determinatîntr-o oarecare m sur i de faptul c aceasta a fost activitatea cu cel mai ridicat nivel depercep ie la nivelul masei de personal existente în cadrul M.I.R.A., cei care au oferit aceastvariant considerând c acestea au un rol benefic, atât din punct de vedere al transmiterii deinforma ii cu privire la fenomen, cât i din punct de vedere preventiv. Nevoia de informarea personalului cu privire la evolu ia acestui fenomen, dar mai ales cu privire la riscurile lacare se expune un lucr tor M.I.R.A., reiese nu numai din preferin a acestora pentruîntâlnirile directe cu reprezentan i ai D.G.A. (care dau ocazia lucr torilor s se informeze înmod direct), dar i din cea de-a doua variant de r spuns oferit – mediatizarea cazurilor– fiind vorba atât de o mediatizare prin intermediul mijloacelor de informare în mas , cât iprin intermediul mijloacelor de informare interne (inform ri, buletine informative, etc.).

19

controlul activitatii8,47%

educarea populatiei4,24%

sanctiuni drastice12,59%

mediatizarea cazurilor18,71%

intilniri cu personalul21,76%

intensificarea activitatiiD.G.A.9,88%

testarea cadrelor4,24%

modificari legislative3,18%

asigurarea protectiei1,65%

crestere salariala8,71%

selectia personalului4,47%

instruirea personalului9,06%

Solicitarea unei bune inform ri cu privire la ceea ce se întâmpl în interiorul institu ieidovede te, de asemenea, faptul c percep ia personalului este construit , în general, pe datei informa ii provenite din surse ter e, independente de experien a direct a lucr torului.

La fel de important a fost i propunerea pentru aplicarea unor sanc iuni drastice(12,59%) pentru cei care sunt implica i în fapte de corup ie. Acest lucru se leag într-ooarecare m sur i de nevoia lucr torilor de a constata i de a percepe efectele unei lupteanticorup ie sus inute. Aplicarea unor sanc iuni mai drastice poate fi interpretat i în sensulcon tientiz rii gravit ii acestui gen de fapte i a efectelor pe care acestea le produc, atâtpentru institu ie, cât i pentru colegi; lucr torii ministerului dorindu- i o rezolvare a acesteiprobleme.

Pe aceea i linie se înscrie i intensificarea activit ii D.G.A (9,88%); aceasta putând fiprivit atât din punct de vedere al activit ii de prevenire, fiind legat astfel de principalaop iune referitoare la întâlnirile directe cu personalul, precum i din punct de vedere alactivit ii de combatere – aplicarea de sanc iuni drastice. Trebuie s men ion m îns catribu iile Direc iei Generale Anticorup ie nu permit aplicarea de sanc iuni sau dispunereade m suri împotriva f ptuitorilor.

Instruirea personalului (9,06%) i controlul activit ii (8,47%) reprezint alte activit icare din perspectiva lucr torilor ministerului pot contribui la reducerea corup iei.

20

Propunerile lucr torilor ministerului pot fi clasificate în dou categorii:§ propuneri de competen a D.G.A.:

o întâlniri cu personalul;o mediatizarea cazurilor;o intensificarea activit ii;o instruirea personalului (dac ne referim la instruirea anticorup ie);o testarea cadrelor (dac ne referim la testele de integritate);o educarea popula iei (dac ne referim la derularea de campanii de con tientizare în

rândul cet enilor);o sanc ionarea drastic (în sensul dezvolt rii activit ii de combatere desf urat de

tre D.G.A.)§ propuneri de competen a altor structuri ale M.I.R.A.:

o recompensarea personalului integru i a celui care denun fapte de corup ie;o cre terea nivelului de salarizare a personalului.

Alte propuneri (întâlnite în procente reduse):§ analiza factorilor de risc i vulnerabilit ilor;

§ dezvoltarea colabor rii cu structurile ministerului;

§ dezvoltarea rela iei cu publicul;

§ tratarea cu obiectivitate a tuturor solicit rilor;

§ desf urarea de misiuni sub acoperire;

§ desf urarea de misiuni pentru sporirea credibilit ii în rândul personalului;

21

XII. CONCLUZII I PROPUNERI:

Studiul de fa reprezint un instrument util în evaluarea i organizarea activit ii Direc ieiGenerale Anticorup ie, în special în ce prive te activitatea de prevenire desf urat lanivelul structurilor M.I.R.A.

Datele ob inute ne ajut s evalu m utilitatea i impactul activit ilor desf urate pân înprezent oferindu-ne indicii pentru continuarea ac iunilor. În perioada urm toare vor fiutilizate acele mijloace de ac iune care presupun un impact bun, o vizibilitate sporit . Deasemenea, va fi dezvoltat cooperarea cu structurile ministerului în scopul adapt riiactivit ilor de prevenire la specificul fiec rei structuri.

Studiul este util i structurilor ministerului în aprecierea m surilor luate i a celor necesarepentru ob inerea unor progrese pe linia prevenirii faptelor de corup ie. De exemplu,importan a sporit a efilor în controlul acestui fenomen trebuie s duc la o serie de m suricare s sprijine activitatea de prevenire a corup iei.

Percep ia personalului M.I.R.A. asupra corup iei ne ofer o imagine diferit în compara iecu studiile privind percep ia popula iei. Este normal, datorit faptului c acesta este unstudiu realizat exclusiv pe un e antion de func ionari ai M.I.R.A., iar percep ia acestoraeste, la rândul ei, influen at de mai mul i factori. Analiza este, îns , util prin faptul cresponden ii apreciaz pe baza unei game foarte largi de date, cele mai multe dintre eleprovenite din experien a direct i din interiorul institu iei, fapt ce confer un grad ceva mairidicat de obiectivitate, comparativ cu percep ia publicului, construit în mare parte peinforma ii provenite de la cet eni i din mass-media, prea pu in din propria experien .

În aprecierea nivelului de corup ie perceput la nivelul personalului M.I.R.A. trebuie s sein cont, îns , de urm toarele circumstan e:

1. reprezint în acela i timp i o percep ie a propriei persoane în calitate defunc ionar având i o implicare personal , care din punct de vedere alcomportamentului etic determin o dilem : adev r contra loialitate,obligându-l pe respondent s fac o op iune.

2. informa iile pe baza c rora este cl dit aceast imagine provin din cadrultuturor categoriilor profesionale din minister, mai mult sau mai pu invizibile opiniei publice.

Dilema „adev r contra loialitate” apare atunci când lucr torului i se cere s fie sincer fade organiza ia de aplicare a legii (care în acest caz este reprezentat de D.G.A.) cu pre ulînc lc rii loialit ii fa de colegii s i. Îns , în general, func ionarii care sunt responsabilide aplicarea legii ajung s manifeste un grad ridicat de loialitate fa de ceilal i colegi dindiverse motive :

22

- prin activitatea lor monitorizeaz i controleaz conduita uman ;- tendin a de a între ine rela ii sociale cu al i colegi; unii chiar dezvolt un gen de

mentalitate de tipul „noi contra lor” în rela iile cu publicul larg;- nevoia de sprijin reciproc în rela ia cu colegii.

Aceast loialitate î i are latura pozitiv : sprijinul eroic uneori pe care i-l acord reciproc,dar i latura negativ : zidul de t cere care îl împiedic pe func ionarul M.I.R.A., s discuteobiectiv cu privire la abaterile comise de un coleg.

Func ionarul MIRA trebuie s în eleag , în cele din urm c loialitatea fa de un alt coleg,nu poate constitui singura justificare pentru a ac iona într-un anumit fel.Aceast loialitate trebuie s fie analizat i luând în considerare misiunea pe care trebuies-o îndeplineasc , loialitatea fa de institu ia din care face parte; i s i r spund sincer,cu privire la prejudiciile pe care le aduce un func ionar corupt (f integritate) altor lucrurifa de care lucr torul este loial.

În acest caz, când lucr torul este loial institu iei sale, misiunilor realizate si colegilor one tii integri, mai trebuie s fie/mai poate fi un cadru M.I.R.A. loial fa de un alt cadru, când

acesta din urm l-a pus în situa ia de a risca s i piard slujba sau chiar libertatea, pentru a-l proteja de consecin ele legii?

În cazul generaliz rii acestei situa ii de loialitate între cadre exist o serie de efecte:- afectarea imaginii institu iei, pierderea sprijinului din partea publicului general,

pierderea încrederii, afectarea demnit ii i a respectului fa de oamenii legii ;- o mai atent supraveghere din partea mass-media etc.

23

Propuneri privind valorificarea rezultatelor:

• transmiterea studiului, spre informare, tuturor structurilor ministerului;

• utilizarea rezultatelor pentru realizarea planurilor de ac iune i a strategiilorviitoare;

• utilizarea în domeniul prevenirii, cu preponderen , a mijloacelor de ac iunecare au impact sporit în rândul personalului: realizarea de întâlniri cupersonalul, prezentarea de studii de caz, popularizarea cazurilor pozitive;

• dezvoltarea colabor rii cu structurile ministerului pentru realizarea deactivit i preventive în func ie de necesit ile fiec rei categorii de personal;

• dezvoltarea activit ilor de instruire a personalului în domeniul preveniriicorup iei i acordarea unei aten ii sporite segmentului managerial;

• continuarea activit ii de analiz a factorilor de risc i a vulnerabilit ilor,dar mai ales realizarea de demersuri pentru adoptarea de m suri în vedereaelimin rii sau limit rii acestora, m suri care s fie vizibile, perceptibile i sdetermine efecte la toate nivelurile;

• continuarea activit ilor de con tientizare în rândul cet enilor;

• intensificarea activit ilor de combatere a faptelor de corup ie; în acela itimp este foarte important ca m surile adoptate i sanc iunile pronun ate sfie aduse la cuno tin a personalului;

• mediatizarea activit ii direc iei, a cazuisticii, dar i a canalelor decomunicare ale personalului M.I.R.A. , respectiv cet enilor cu D.G.A.;

• stabilirea de m suri pentru cre terea credibilit ii; având în vedere faptul cpersonalul ministerului consider c cei mai mul i dintre ei nu sesizeazD.G.A. datorit faptului c nu au încredere c se vor lua m suri;

• adoptarea de m suri care s ofere posibilitatea func ionarului M.I.R.A. de asesiza o fapt de corup ie f teama de a fi descoperit de cel cu privire lacare face sesizarea, i mai ales, de a nu se lua m suri împotriva lui pentruacest motiv;

• realizarea de inform ri c tre structurile ministerului cu competen înadoptarea m surilor propuse de c tre responden i.

24

ANEXA 1

STRUCTURA E ATIONULUI

antionul a fost realizat dintr-un

num r de 1.200 de func ionari ai

M.I.R.A., selecta i aleatoriu din toate

structurile ministerului, în func ie de

urm toarele criterii:

• structura din care face parte;

• func ie de conducere sau func ie

de execu ie;

• categoria profesional din care

face parte: ofi er, agent,

subofi er, maistru militar,

func ionar public sau personal

contractual;

Selec ia cadrelor ministerului care au

spuns chestionarului s-a realizat

utilizând baza de date în format

electronic a Direc iei Generale

Management Resurse Umane, prin

intermediul unei aplica ii informatice

care a selectat aleatoriu în baza unui pas

prestabilit e antionul sondajului.

IGSU8%

IGJR22%

IGPF15%

IGPR46%

alte structuri9%

functionarpublic,

personalcontractual

10%ofiter19%

agent,subofiter,maistrumilitar71%

Personal cufunctii deexecutie

91%

Personal cufunctii de

conducere9%

25

ANEXA 2CHESTIONAR DE OPINIE

01. În opinia mea, în prezent, nivelul corup iei din România este:foarte ridicat ridicat mediu sc zut foarte sc zut

1 2 3 4 5

02. Nivelul corup iei la urm toarele categorii profesionale este:foarte ridicat ridicat mediu sc zut foarte sc zut

a) medici 1 2 3 4 5b) procurori 1 2 3 4 5c) judec tori 1 2 3 4 5d) profesori 1 2 3 4 5e) vame i 1 2 3 4 5f) func ionarii G rzii Financiare 1 2 3 4 5g) func ionarii prim riei 1 2 3 4 5h) personalul MIRA 1 2 3 4 5i) func ionarii guvernamentali 1 2 3 4 5

03. În opinia mea, în prezent, nivelul corup iei în Ministerul Internelor i Reformei Administrative este:foarte ridicat ridicat mediu sc zut foarte sc zut

1 2 3 4 5

04. Consider c , în MIRA, nivelul corup iei la urm toarele categorii profesionale este:foarte ridicat ridicat mediu sc zut foarte sc zut

a) poli ti 1 2 3 4 5b) jandarmi 1 2 3 4 5c) poli ti de frontier 1 2 3 4 5d) pompieri i protec ie civil 1 2 3 4 5e) func ionarii din cadrul structurilorAutorit ii pentru Str ini 1 2 3 4 5

i) personalul unit ilor de înv mânt,apar inând MIRA 1 2 3 4 5

j) personalul unit ilor medicale - MIRA 1 2 3 4 5k) func ionarii din aparatul propriu alprefecturilor 1 2 3 4 5

l) func ionarii din cadrul structurilorInstitutului Na ional de Eviden aPersoanei

1 2 3 4 5

m) func ionarii din cadrul structurilorDirec iei Generale de Pa apoarte 1 2 3 4 5

n) func ionarii din cadrul structurilorDirec iei Regim Permise de Conducerei Înmatricul ri Vehicule

1 2 3 4 5

o) func ionarii din cadrul structurilorAgen iei Na ionale de Cadastru iPublicitate Imobiliar

1 2 3 4 5

j) alte categorii profesionale__________________________________________ 1 2 3 4 5

Preciz ri privind completarea chestionarului:- Pentru fiecare întrebare se va bifa cu “X” o singur variant de r spuns;- În situa ia în care considera i c nici una dintre variantele de r spuns nu concord cu

opiniile dumneavoastr , pute i s nu r spunde i la respectiva întrebare.- M.I.R.A. – Ministerul Internelor i Reformei Administrative- Chestionarul este anonim.

26

05. Pute i aprecia la ce niveluri de personal din M.I.R.A. se manifest mai puternic corup ia?Conducere Execu ie La toate nivelurile

06. Considera i c la nivelul structurii/unit ii din care face i parte exist lucr tori implica i în acte de corup ie?DA NU

07. În opinia mea, principalii factori care favorizeaz corup ia în cadrul MIRA sunt urm torii:în foarte mare

surîn mare

surîn oarecare

surîn mic

surîn foarte mic

sura) existen a unor cazuri de corup ienesanc ionate 1 2 3 4 5

b) exemplul oferit de colegi 1 2 3 4 5c) selec ia nesatisf toare la intrarea însistem 1 2 3 4 5

d) promovarea pe baz de „pile” 1 2 3 4 5e) influen a politicului 1 2 3 4 5f)educa ia necorespunz toare apersonalului 1 2 3 4 5

g) legisla ia deficitar 1 2 3 4 5h) nivelul salariz rii personalului 1 2 3 4 5i) birocra ia excesiv 1 2 3 4 5j) altele: _________________________ 1 2 3 4 5

08. Pân în prezent, prevenirea corup iei la nivelul MIRA a fost realizat de:foarte mare mare mediu mic foarte mic

a) efii nemijloci i 1 2 3 4 5b) colegii de munc 1 2 3 4 5c) eful/comandantul unit ii 1 2 3 4 5d) Corpul de Control al Ministrului 1 2 3 4 5e) Direc ia General de Informa ii iProtec ie Intern 1 2 3 4 5

f) Direc ia General Anticorup ie 1 2 3 4 5g) Direc ia General de Audit Intern 1 2 3 4 5h) mass-media 1 2 3 4 5i) ONG-uri, societatea civil 1 2 3 4 5

09. Eficien a urm toarelor m suri de prevenire a corup iei personalului MIRA este, în opinia mea, urm toarea:foarte mare mare medie mic foarte mic

a) sanc ionarea cu promptitudine a celor carevâr esc fapte de corup ie 1 2 3 4 5

b) întâlnirile directe ale reprezentan ilor DGA cupersonalul unit ilor 1 2 3 4 5

c) educarea personalului 1 2 3 4 5d) educarea cet enilor pentru a nu oferi „aten ii” 1 2 3 4 5e) campaniile de informare cu privire lamodalit ile de sesizare a faptelor de corup ie 1 2 3 4 5

f) instruirea efilor cu privire la modalit ilespecifice de prevenire 1 2 3 4 5

g) popularizarea cazurilor în care func ionariiMIRA au refuzat s se implice în acte de corup ie 1 2 3 4 5

h) mediatizarea cazurilor în care func ionariiMIRA au s vâr it acte de corup ie 1 2 3 4 5

i) modificarea procedurilor de lucru, astfel încâtactivitatea s poat fi verificat cu u urin 1 2 3 4 5

j) colaborarea cu organiza iile neguvernamentale 1 2 3 4 5

27

k) cre terea nivelului salariz rii 1 2 3 4 5m) altele: _______________________________ 1 2 3 4 5

10. Considera i c s-au f cut progrese i în ce m sur la nivelul M.I.R.A. în urm toarele domenii ?

Progresenotabile progrese suri

sporadice

Nu s-auremarcatprogrese

a) recrutarea, promovarea i evaluarea personalului 1 2 3 4b) cre terea transparen ei activit ii structurilorministerului 1 2 3 4

c) sporirea rezisten ei la corup ie prin intermediulsurilor proprii stabilite de structuri/unit i 1 2 3 4

d) identificarea zonelor de risc i vulnerabilitate dinactivitatea structurilor ministerului 1 2 3 4

e) stabilirea de m suri concrete pentru eliminarea unorriscuri i vulnerabilit i existente în activitate 1 2 3 4

f) supervizarea i controlul activit ii structurilor 1 2 3 4g) comunicarea inter i intra-institu ional 1 2 3 4h) formare ini ial i continu a personalului 1 2 3 4m) altele: _______________________________ 1 2 3 4

11. Cred c motivele pentru care unii func ionari MIRA nu sesizeaz Direc ia General Anticorup ie cu privire lacomportamentul corupt al unora dintre colegi sunt urm toarele: a) nu au încredere c se vor lua m suri b) se tem c vor afla cei despre care fac sesizarea c) nu îi afecteaz direct d) altele, i anume……………………………………………………………………………….................................. ………………………………………………………..

12. Ce considera i c ar trebui s fac Direc ia General Anticorup ie pentru prevenirea faptelor de corup ie în rândulpersonalului MIRA? .………………..………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………...

13. Structura din care face i parte: a) Inspectoratul General al Poli iei Române b) Inspectoratul General al Poli iei de Frontier c) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

d) Inspectoratul General pentru Situa ii de Urgen e) Alte structuri

14. Statutul meu profesional este de: a) ofi er de poli ie/ofi er b) agent de poli ie/subofi er/maistru militar c) func ionar public/personal contractual

15. Sunt încadrat pe o func ie de: a) execu ie b) conducere