studiu: dialog social în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice
DESCRIPTION
Studiu: Dialog social în domeniul Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice. Studiu de caz: impactul adoptării Legii nr. 62/2011 asupra negocierii contractului colectiv de muncă. Scopul studiului. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
Studiu: Dialog social în domeniul Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice
Studiu de caz: impactul adoptării Legii nr. 62/2011 asupra negocierii contractului colectiv
de muncă
Scopul studiului
2
Studiul sociologic realizat și-a propus identificarea mecanismelor reale care ghidează cooperarea dintre sindicate, patronate și organizații publice în domeniul administraţiei şi serviciilor publice (domeniul Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice)
Întrebări de pornire
3
Cum obţin actorii implicaţi informaţii şi cunoaştere asupra metodelor efective de aplicare a cadrului legislativ actual? Care sunt principalele surse de informare?
Care sunt aspectele legale care ar trebui îmbunătăţite pentru a avea o mai bună comunicare între actori implicaţi în procesul dialogului social?
Care este nivelul de încredere între stakeholderi din domeniu? Care este nivelul de participare al celor interesaţi?
În ce măsură rezultatele şi mizele dialogului social sunt condiţionate de mecanisme precum cele menţionate?
Reușește dialogul social în România să răspundă unor funcții sociale dezirabile?
Metode de cercetare
4
Focus grupul și interviul semistructurat de profunzime
Analiza documentelor/ reglementărilor legale
10 focus grupuri cu stakeholderi – reprezentanți / membrii ai organizațiilor patronale, sindicatelor, organizațiilor publice din sectorul serviciilor publice.
10 interviuri semistructurate de profunzime realizate cu reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor, reprezentanţi relevanţi ai organizaţiilor publice implicate în procesul de dialogul social experți în domeniu
Distincție fundamentală
5
Funcţii sociale ale dialogului social (DS)
Rezultatele DS
Cele două aspecte sunt foarte des confundate în practică.
Contractul colectiv de muncă – rezultat al DS cu funcții sociale
Ce funcții sociale poate îndeplini contractul colectiv de muncă?
6
Pace socială, prevenirea tensiunilor sociale
Eficiență economică în furnizarea serviciilor
Eficacitatea politicilor guvernamentale (sociale)
Întărirea proceselor democratice
Întrebare: contribuie real, în România, contractul colectiv de muncă, la îndeplinirea acestor funcții sociale?
Cum este reglementată legal negocierea contractului colectiv?
Legea 62/2011Art. 129(1) Negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de unitate, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de angajati. (2) Initiativa negocierii apartine angajatorului sau organizatiei patronale. (3) Angajatorul sau organizatia patronala initiaza negocierea colectiva cu cel putin 45 de zile calendaristice inaintea expirarii contractelor colective de munca sau a expirarii perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate in actele aditionale la contractele colective de munca. (4) In cazul in care angajatorul sau organizatia patronala nu initiaza negocierea, aceasta va incepe la cererea scrisa a organizatiei sindicale reprezentative sau a reprezentantilor angajatilor, in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitarii. (5) Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile calendaristice decat prin acordul partilor. (6) Contractele colective de munca pot sa prevada renegocierea periodica a oricaror clauze convenite intre parti. .....
7
Răspunsul studiului derulat în proiect
8
Studiul realizat arată că funcţiile sociale ale dialogului social (în domeniul Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice) sunt cunoscute într-o anumită măsură de participanţii la proces, dar în măsură redusă asumate. Vectorii acționali în procesul de dialog social se originează mai degrabă în anumite interese particulare, individuale, delimitate de zona de activitate proprie.
Situații disfuncționale
9
Există situaţii în care interesele particulare ale actorilor implicaţi în procesul de negociere nu sunt convergente, chiar subminează funcţiile sociale mai largi la care dialogul social este aşteptat să răspundă.
10
În practică studiul a arătat că rezultate care generează îndeplinirea unor funcții sociale precum cele menționate sunt rar atinse.
În anumite cazuri actori individuali implicaţi în negocierea propriu-zisă pot zădărnici un asemenea rezultat ca urmare a unor agende individuale diferite. Lipsa de consens a actorilor relevanți generată de fragmentarea mișcării sindicale pe de o parte și a celei patronale, pe de altă parte, are efecte negative.
11
România duce lipsă de cultură a dialogului social;
Existența unui cadru instituțional (sub forma unor acte normative specifice) nu poate suplini lipsa unor norme sociale bine înstăpânite la nivel social care să ghideze ”take for granted” interacțiunile circumscrise dialogului social. Lucrurile stau altfel în țări din Europa vestică unde nu este nevoie de existența unei legi special dedicată dialogului social ca în România.
12
Studiul a arătat și faptul că informaţiile care ar uşura îndeplinirea funcţiilor sociale ale DS lipsesc adesea, nu sunt transparent împărtăşite.
Fără informaţii reale (asupra situaţiei reale a unei companii, viabilităţii sale economice, etc.) este mai greu de identificat o bază de negociere comună, un set de obiective comune agreat.
13
Studiul a mai relevat și faptul că resursele electronice / IT sunt puţin utilizate ca mijloace de informaţii / documentare în procesul dialogului social.
Nu există comunităţi online privind dialogul social, acest domeniu acţional nu este stimulat. Mai degrabă se apelează la reţelele de relaţii personale, la deţinători privilegiaţi ai anumitor informaţii cheie (fie la nivel patronal, fie la nivel sindical, fie la nivel administrativ). În acest context colportarea de zvonuri, informaţii neverificate, date false lansate pentru a denatura sensul negocierilor sau poziţia angajaţilor sunt practici cu şanse de succes.
Ce funcții sociale poate îndeplini contractul colectiv de muncă?
14
Pace socială, prevenirea tensiunilor sociale
Eficiență economică în furnizarea serviciilor
Eficacitatea politicilor guvernamentale (sociale)
Întărirea proceselor democratice
Întrebare: contribuie real, în România, contractul colectiv de muncă, la îndeplinirea acestor funcții sociale?
Știre 9 Septembrie 2013, Mediafax
15
Ministrul pentru Dialog Social, Doina Pană despre Legea dialogului social: O să apară anumite corecţii, e adevărat, dar nu legate de grevă
Ministrul mai afirmă că a asigurat un concern german care deţine o fabrică la Bistriţa că Legea dialogului social nu se va schimba în sensul în care să fie permise grevele pe durata unui contract colectiv de muncă în care angajatorul îşi respectă angajamentele. Într-o conferinţă de presă aceasta a arătat că reprezentanţii unui concern german care deţine o fabrică de cablaje auto la Bistriţa au întrebat-o dacă, în viitorul apropiat, Guvernul intenţionază să schimbe actuala Lege a dialogului social, transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Ei au venit la mine, la discuţii pe marginea legislaţiei muncii, sub aspectul că aparţin unei categorii de firme unde, totul mergând pe bandă, întreruperea cu un minut a lucrului înseamnă o pagubă de 80.000 de euro. Voiau să ştie dacă menţinem actuala legislaţie din domeniul dialogului social, adică să nu existe grevă spontană şi grevă pe durata derulării unui contract colectiv de muncă în care angajatorul se ţine de cuvânt legat de tot ce e scris în contractul colectiv de muncă. Ei nu sunt împotriva sindicatelor, dimpotrivă, au spus că au o colaborare foarte bună cu sindicatul de la ei, dar au vrut aceste precizări clare ca să ştie ce riscă. Le-am răspuns că nu avem de gând să modificăm Legea dialogului social. La ora actuală, noi suntem încă într-o perioadă de monitorizare a efectelor Legii dialogului social. Că o să apară anumite corecţii e adevărat, dar nu cele legate de grevă", a spus Doina Pană.
Ministrul a explicat că, din punctul de vedere al angajatorului, încheierea unui contract colectiv de muncă nu prezintă alt avantaj decât cel al stabilităţii.
"Din punctul de vedere al angajatorului, încheierea unui contract colectiv de muncă - până la această prevedere că nu ai voie să faci grevă pe durata de derulare dacă el se ţine de cuvânt - nu presupune niciun folos, deci angajatorul nu avea nicio dorinţă să încheie un contract colectiv de muncă. De ce? Pentru că un contract colectiv de muncă aduce ceva mai mult decât e dat prin Codul Muncii, salariul minim în plată. Singurul lucru care să-l determine să vrea să încheie un contract colectiv de muncă este să beneficieze de o anumită stabilitate", a spus Pană.
Ministrul a adăugat că un angajator care a încheiat un contract colectiv de muncă pe un an sau doi şi a promis ştie că nu va avea parte de greve.
"Noi, conform convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, nu avem voie să intervenim între parteneri, adică patronat şi sindicat, dar prin lege îi obligăm să se întâlnească. Dacă încheie sau nu contract colectiv de muncă, e problema lor. Dacă modificăm legea referitoare la greve, pot apărea turnuri care să ducă la pierderea acestei stabilităţi, la pierderea predictibilităţii şi în sensul acesta i-am asigurat (pe reprezentanţii concernului german - n.r.) că legea nu o să se schimbe", a conchis Pană.
