STUDIU DE IMPACT ECONOMIC ŞI SOCIALal Proiectului Roşia Montană

asupra zonei de impact imediat

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918“ ALBA IULIA

8 iulie 2010, Bucuresti

Notă: Studiul a fost realizat în anul 2007, iar multe dintreconcluziile prezentate provin din acesta. S-au făcut actualizări ale studiului în 2009 și 2010.

Etapele derulării proiectului

Proiectul este prevăzut a se derula în cadrul a patru etape distincte:

• perioada de pre-construcţie;• perioada de construcţie (2 ani);• perioada de exploatare (16 ani);• perioada de închidere a proiectului (7 ani).

Delimitarea zonei de impact

Zona de impact imediat al exploatării miniere

LocalitateSuprafaţa

administrativă (ha)

Teren necesarpentru

proiect (ha)

% dinsuprafaţalocalităţii

Roşia Montană 4200 1054 25

Abrud 3500 170 5Bucium 8778 32 0,4Câmpeni 8520 1,6 0,02Total 24998 1258 5

Teren necesar pentru proiectul Roşia Montană

Potenţialul agricol

Suprafaţă în ha

Localitate

Roşia Montană Abrud Câmpeni Bistra Bucium Ciuruleasa Lupşa Mogoş

Suprafaţa agricolă totală 2,10 1,44 3,59 2,39 3,29 2,46 4,49 6,66

Suprafaţa arabilă 0,25 0,16 0,51 0,53 0,32 0,40 0,41 0,39

Păşuni 1,00 0,71 1,60 1,30 1,75 0,65 2,26 4,46Fâneţe 0,85 0,58 1,48 0,57 1,22 1,40 1,82 1,81Nr gospodarii 1100 1306 1212 1490 783 502 1300 650

Suprafaţa agricolă medie a gospodăriilor în localităţile zonei de impact imediat pe categorii de folosinţă (ha)

Localitatea Tractoare Motocultoare Motocositori Aparate de muls

Abrud 4 - 23 5Câmpeni 8 - 10 10Bistra 4 - 4 4Roşia Montană 4 - 3 3Bucium 2 - 5 5Ciuruleasa 2 - 8 8Lupşa 3 4 12 12Mogoş 1 - 6 6

Înzestrarea tehnică a agriculturii în zona de impact imediat

Caracteristica agriculturii: - de subzistenţă-nu reprezintă o soluţie pentru dezvoltareadurabilă a zonei

REPERE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Specificaţiizona de impact

Total Urban Rural

Nr. populaţiei în anul 2001 32762 15117 17645

Nr. populaţiei în anul 2003 31626 14343 17283

Nr. populaţiei în anul 2005 30919 14185 16734

Ritm de creştere a populaţiei (%)

2005 faţă de 2001 -5,7 -6,17 -5,17

creştere anuală -1,425 -1,54 -1,292

2035 faţă de 2005-prognoza -41,7 -46,2 -37,7

Populaţia în 2035 (prognoză) 11188 7632 10426

Evoluţia populaţiei din zona de impact imediat (2001-2005)

• Din 2001 până în 2005, populaţia din zonă a suferit o descreştere accentuată(de -1,425%), de aproape 3 ori mai mare decât cea de la nivel de judeţ!

• În ipoteza menţinerii situaţiei actuale, populaţia poate scădea până în anul2035 cu 41,7%.

Cauze: - populaţie îmbătrânită (natalitate critică);- migrarea (internă şi externă) a populaţiei.

ŞOMAJUL ÎN ZONA DE IMPACT

Localitate /an

1997-2003 2004 2005 2006 2007 TOTAL

Abrud 339 22 17 221 147 746Câmpeni 113 16 5 59 70 263Bistra 76 64 13 131 31 315Bucium 106 9 7 19 29 170Ciuruleasa 52 4 4 28 27 115Lupşa 190 109 10 137 6 452Mogoş 39 1 11 11 2 64Roşia Montană 232 16 86 86 253 673

Total 1147 241 153 692 565 2798

Distribuţia persoanelor disponibilizate pe unităţile administrative din zona de impact imediat

Localitate /an Dec.2003

Dec.2004

Dec.2005

Dec.2006

Febr.2007

Abrud 320 188 231 295 479Câmpeni 484 464 254 333 380Bistra 211 231 174 145 241Bucium 96 89 70 68 139Ciuruleasa 70 123 25 52 79Lupşa 149 176 385 222 351Mogoş 38 101 27 23 18Roşia Montană 230 176 158 351 391Total 1598 1548 1324 1489 2078

Evoluţia numărului de şomeri în zona de impact imediat (2003-2007)

Specificaţii Dec. 2003 Dec. 2004 Dec.

2005Dec. 2006

Febr. 2007

MEDIE JUDET 7,01 7,78 6,42 5,40 5,67Medie urban judeţ 7,60 7,17 5,71 4,02 4,09Abrud 7,55 4,79 5,90 7,46 12,11Campeni 9,22 8,8 4,91 6,35 7,24Medie rural judeţ 6,02 8,77 7,57 7,67 8,25Bistra 6,92 7,38 5,60 4,61 7,66Bucium 8,27 8,6 6,90 6,71 13,72Ciuruleasa 9,22 16,29 3,32 6,96 10,58Lupsa 6,93 7,63 16,99 9,90 15,65Mogos 6,53 18,36 10,47 4,48 3,51Rosia Montana 9,14 7,79 5,89 16,09 17,88

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani în zona de impact imediat,perioada 2003 - 2007

Locuri de muncă create şi implicaţiile sociale ale acestora

În prezent, zona de impact traversează cea mai critică perioadă din punctde vedere a gradului de ocupare a forţei de muncă, cauzat de închiderearecentă a celor două exploatări miniere (Minvest şi RoşiaMinCompania s-a angajat se acorde prima preferinţă de angajarepersoanelor din zonă pentru ocuparea locurilor de muncă create.

Judeţ Nr.angajaţi %Alba 424 89,7Cluj 6 1,3Hunedoara 22 4,6Bucureşti 8 1,7Alte judeţe 13 2,7Total 473 100

Situaţia angajaţilor de la RMGC în anul 2007 pe judeţe

Cea mai mare parte a angajaţilor (82%) provin din zona de impact direct, adică din: RosiaMontană (286), Abrud (73), Bucium (16),Câmpeni (8), Ciuruleasa (3), Mogos (1).

Nivel de calificare al forţei de muncă

Număr de locuri de muncă

%

Studii medii 343 72,5Studii universitare 130 27,5Total 473 100

Structura locurilor de muncă după nivelul de calificare

solicitat la RMGC, în 2007

Specificul exploatării oferă oportunităţi de angajare şi pentru muncitorii necalificaţi şi semi-calificaţi, care şi-ar găsi cu greu un

loc de muncă în altă parte.

Efectul proiectului RMGC asupra bugetului consolidat al statului

Activitatea economică a companiei RMGC S.A. generează venituri pentru bugetul general consolidat al statului, ceeace determină determină posibilitatea statului de a realiza acţiuni economice, sociale, de mediu, şi altele, în zonă.

Structura şi evoluţia impozitelor şi taxelor cu care RMGC a contribuit la formarea veniturilor bugetului de stat (lei)

AnulImpozit pe

veniturile din salarii

Taxa pe valoarea adăugată

Taxe pe activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale

Taxe vamale şi alte taxe

pe tranzacţiile

internaţionale

Impozit pe veniturile

realizate de persoane juridice

nerezidente

Alte impozite şi

taxe

Majorări şi penalităţi aferente

obligaţiilor la bugetul de stat

1997 3.319,70 21.733,90

1998 25.669,00 134.274,00 75,50

1999 128.946,30 46.384,90 96.959,40 4.849,60

2000 621.687,60 10.770,00 29.904,00 363.871,50 5.540,80 152.794,80

2001 675.030,90 18.311,56 5.785,00 437.357,90 9.896,20

2002 976.322,00 1.697.225,00 60.400,00 50.875,90 316.883,00 2.018.396,00

2003 863.560,00 3.164.078,00 60.400,00 78.190,00 181.832,00 189,00

2004 1.268.414,00 59.707,00 189.039,00 10.909,00

2005 762.007,00 61.313,00 84.549,00 37.190,00

2006 1.241.653,00 37.021,00

Total 6.566.609,50 4.879.614,56 258.375,00 361.362,70 1.707.512,80 20.362,10 2.219.478,80

De asemenea, sume importante alimentează şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

Taxe, impozite şi dividende estimate pentru RMGCîn perioada de construcţie, exploatare şi închidere

-- actualizare 2010 --

Nr.crt. Specificaţii Totalmilioane $

1 Impozit pe salarii şi contribuţii 2192 Impozit pe profit 3883 Redevenţe 3084 Impozit pe venit nerezidenţi 3125 Impozit pe teren şi clădiri 136 Accize 907 Alte taxe şi impozite 338 Dividende 389

10 TOTAL 1,752

În perioada de exploatare beneficiile statului român ca urmare a dividendelor, impozitelor şi taxelor virate de compania RMGC se ridică la aproape 1,8 miliarde de dolari.

Probleme socialeidentificate în zonă

CATEGORII DE VENIT (LEI)

FRECVENŢĂ

Absolută(nr.persoane) % % valid Cumulată %

10-99 26 2,1 2,2 2,2100-499 302 24,5 25,0 27,2500-999 466 37,9 38,6 65,8

1000-1499 221 18,0 18,3 84,21500-1999 103 8,4 8,5 92,72000-2499 48 3,9 4,0 96,72500-2999 16 1,3 1,3 98,03000-3499 9 7 7 98,8Peste 3500 15 1,2 1,2 100,0

Total 1206 98,0 100,0

Raspunsuri invalide 25 2,0

Total subiecţi chestionaţi 1231 100,0

•2/3 din populaţia din zona de impactare probleme în a-şi asigura sursebăneşti pentru procurarea alimen-telor, lipsa banilor fiind şi mai acută;în cazul achiziţionării de bunuri defolosinţă îndelungată;

•Aproape două treimi din populaţiazonei de impact are sub 1000 de leilunar/familie.

Beneficiile generale percepute ale proiectului propus de RMGC

a) Crearea de noi locuri de muncă:

• 42,1% dintre familii speră ca, prin deschiderea exploatării, cel puţin un membrual lor să găsească acolo un loc de muncă;

• 6,9% din familii au deja cel puţin un membru angajat la RMGC;• 26,8% dintre subiecţi apreciază că locurile de muncă sunt deja mai bine plătite

ca urmare a proiectului propus de companie;• mai mult de 2/3 din persoanele chestionate (77,7%) se aşteaptă ca să se creeze

noi locuri de muncă ca efect direct sau indirect al exploatării RMGC.

b) Stimularea iniţiativei private în domeniul afacerilor şi creşterea iniţiativei civice;c) Modernizarea infrastructurii;d) Mentinerea şi îmbunataţirea relaţiilor intracomunitare.e) Valorificare a potenţialului economic în cadrul localităţilor din zona de impact a

proiectului prin: • Dezvoltarea industriei uşoare (confecţii, textile, tricotaje) care să

absoarbă forţa de muncă feminină (îndeosebi în oraşul Abrud, unde există forţă de muncă calificată în acest sens);

Dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului care să valorifice tradiţiile locale şi să crească gradul de utilizare a uneia din cele mai importante resurse locale lemnul, care în prezent este valorificat în cea mai mare parte în stare brută (buşteni) sau produse semifinite (cherestea). Se poate înfiinţa astfel un centru de brichetare a lemnului (la Bistra), precum şi o fabrici de mobilă.

Dezvoltarea turismului montan şi agroturismului care să valorifice potenţialul turistic al Munţilor Apuseni prin îmbunătăţirea spaţiilor de cazare existente, crearea altora noi de tip mini- hoteluri sau pensiuni agroturistice, înfiinţarea unor unităţi de alimentaţie publică pentru servirea turiştilor etc. Atragerea turiştilor în zonă va duce la dezvoltarea unor afaceri precum ateliere de meşteşuguri tradiţionale, comerţul cu acest tip de produse, înfiinţarea unor agenţii de turism în zonă etc. După crearea amplasamentului de la „Piatra Albă” se pot lua măsuri de includere a acestuia în circuitul turistic şi chiar de obţinere a statutului de staţiune turistică.

Dezvoltarea agriculturii şi a industriei alimentare de prelucrare a laptelui şi a cărnii. În zonă pot fi înfiinţate centre de colectare şi prelucrare a laptelui, mici ateliere de pielărie şi cojocărie, ateliere pentru spălatul, torsul şi ţesutul lânii, ateliere pentru ţesut covoare,

Dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale, prin înfiinţarea unor ateliere pentru produse de artizanat din lemn, împletituri din nuiele şi din răchită, ciubere, butoaie, instrumente muzicale. De asemenea, în zonă pot fi înfiinţate mici centre de achiziţionare şi valorificare a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale.

Percepţia celor care se declară bine informaţi asupra proiectului RMGC

Percepţia persoanelor informate

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

Series1 54,70% 11,90% 33,30%

mult si foarte mult

putin deloc

Majoritatea absolută sunt de acord, doaro treime declarându-se total nefavorabili

Favorabilitatea pe zone

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

mult si foarte mult putin deloc

Zona 1Zona 2Zona 3

Cei din zona 1 şi 2 de impact (comuna RoşiaMontană, oraşul Abrud şi comuna Bucium) sunt cumult mai favorabili proiectului decât cei din zona 3.Zona de impact nu are astfel un caracter omogen dincauza aşteptărilor diferite (legate în special depercepţia asupra locurilor de muncă la care pot aveaacces prin proiectul R.M.G.C.).

Percepţia generală din zona de impact

• doar un sfert din subiecţi (26,2 %) se declară bine informaţi în legătură cu proiectul în vreme ce restul se considerăpuţini informaţi (54,6%) sau deloc informaţi (19,2);

• mai mult de jumătate (55,5%) din subiecţii din zona de impact sunt de acord mai mult sau mai puţin, cu proiectulR.M.G.C. Acordul puternic, fără rezerve, este prezent însă doar la 31,7% dintre subiecţi.

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

Series1 31,70% 23,80% 45,00%

mult si foarte mult

putin deloc

Percepţia generală asupra proiectului RMGC

Şi în acest caz locuitorii din zona 1 şi 2 de impact (comuna Roşia Montană, oraşul Abrud şi comuna Bucium) sunt mai favorabili proiectului decât cei

din zona 3

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

mult si foarte mult putin deloc

Zona 1Zona 2Zona 3

Favorabilitatea generală pe zone

CELE MAI PUTERNICE MOTIVE ALE DEZACORDULUI APAR ÎN CONDIŢIILE

NEINFORMĂRII !

Motivele acordului şi dezacorduluifaţă de proiect

MOTIVELE ACORDULUI DA % MOTIVELE DEZACORDULUI DA %

În zonă este nevoie urgentă de investiţii economice 93,7 Se va distruge mediul natural 99,4

Pentru că acest proiect va atrage după sine alţi investitori 78,7 Va fi poluare cu cianuri 99,2

În zonă vor fi îmbunătăţite drumurile după deschiderea exploatării „RMGC” 76,3 Vor fi schimbări cu care oamenii se vor

obişnui greu 94

Ştiu că „RMGC-ul” investeşte şi în domeniul social (ajutoare sociale, cluburi, etc.) 73,8 Aş vrea ca oamenii din Roşia Montană să nu

părăsească zona 88,7

Deoarece sper ca eu sau cineva din familie va primi un loc de muncă la companie 68,3 Compania nu oferă informaţii corecte despre

viitoarea exploatare 88,3

Pentru că tinerii vor avea un viitor aici 67,3 Compania nu protejează patrimoniul istoric 85,7Ştiu că „RMGC-ul” investeşte şi în domeniul cultural (patrimoniu istoric) 67,0 Locurile de muncă bine plătite vor fi ale

străinilor de zonă 84,1

Pentru că nu văd pe cineva care să mai facă ceva concret pentru dezvoltarea zonei 65,1 Creşterea nejustificată a preţurilor

locuinţelor în zonă 82,9

Pentru că situaţia veniturilor familiei mele se va îmbunătăţi 58,4 Nu vreau să plec din zonă 77

Vreau să plec din zonă şi prin acest proiect mi se oferă compensaţii suficiente 30,3 Compensaţiile oferite de companie sunt

insuficiente 61,2

Standardul subiectiv de viaţă (SSV) - anchetă pe gospodării / Roşia Montana - 2009

Raportarea veniturilor la necesităţi presupune o estimare subiectivă a veniturilor în funcţie de nevoi. Procentul cel mai ridicat din populaţia investigată (40,6%) consideră că veniturile ajung numai pentru strictul necesar. 32,5% consideră că veniturile nu ajung nici pentru strictul necesar şi 18,1% îşi evaluează veniturile ca ajungând pentru traiul decent, fără a ne permite bunuri mai scumpe.

Standardul subiectiv de viaţă (SSV)

VENITURILE TOTALE ÎN RAPORT CU NECESITĂŢILE Frecvenţa %

Reuşim să avem tot ce ne trebuie fără eforturi mari 27 3,2

Reuşim să cumpărăm şi lucruri scumpe dar cu efort 21 2,5

Ne ajung pentru traiul decent, fără a cumpăra obiectescumpe 150 18,1

Ne ajung numai pentru strictul necesar 337 40,6

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 270 32,5

NS/NR 26 3,1

TOTAL 831 100

Temerile populaţiei – Roşia Montană 2009

În ceea ce priveşte temerile specifice populaţiei investigate, observăm că preocupările merg în primul rând înspre dimensiunea economică 54% temându-se de creşterea impozitelor, 59% de sărăcie iar 68% de creşterea preţurilor.

Problema poluării, deci temerea faţă de poluare nu înregistrează valori la fel de ridicate ca şi temerile economice, suscită interesul populaţiei investigate, observând o distribuţie a populaţiei înspre polii axei, 31,3% afirma ce se tem “puţin” sau “foarte puţin”, pe când “44%” afirmă că se tem “mult” sau “foarte mult”. O distribuţie asemănătoare regăsim în cazul temerii faţă de şomaj, 33,7% temându-se „foarte mult” de şomaj, pe când 32,9% afirmă că se tem “foarte puţin”. Explicaţia în acest caz este dată de structura pe vârste a populaţiei.

Temerile populaţiei investigate - Roşia Montană 2009

CONCLUZII În sinteză impactul economic și social al proiectului RMGC

se materializează în: • Crearea unui număr de 2.300 de locuri de muncă în perioada de construcţie iar în perioada de exploatare vor fi angajate circa 880 de persoane, în majoritate din zona de impact. Veniturile realizate de angajaţi vor fi de peste două ori mai mari decât media câştigurilor salariale la nivelul economiei naţionale;• Impulsionarea dezvoltării afacerilor din zonă ca urmare a politicii de achiziţii a companiei RMGC, externalizării unor servicii, creşterii puterii de cumpărare a populaţiei. Toate acestea vor crea noi locuri de muncă;• Acordarea de compensaţii băneşti substanţiale mult peste valoarea de piaţă anterioară pentru proprietăţile achiziţionate de companie, ceea ce induce fluxuri financiare către populaţie ce pot fi utilizate nu numai pentru refacerea gospodăriilor afectate dar şi pentru demararea unor afaceri proprii, menite să conducă la obţinerea unor profituri suplimentare;

Contribuţii majore la bugetele locale şi la bugetul de stat ceea ce oferă posibilitatea realizării de investiţii de utilitate publică în zonă. Valoarea totală a impozitelor, taxelor şi dividendelor care vor fi plătite pe durata de exploatare a proiectului este de circa 1,8 miliarde dolari;Realizarea unei infrastructuri moderne în zonele de strămutare şi oportunitatea valorificării unei părţi din infrastructura de exploatare creată după închiderea proiectului;Oferirea unor facilităţi de microcreditare şi programe de pregătire adecvate, menite să contribuie la dezvoltarea spiritului antreprenorial al populaţiei din zonă;Valorificarea şi valorizarea patrimoniului istoric şi cultural, ca urmare a programelor de cercetare arheologică întreprinse de companie;Contribuţii majore la dezvoltarea învăţământului în zonă:Formarea unor parteneriate public-privat, care vor impulsiona dezvoltarea durabilă a zonei;Asigurarea echilibrului bugetar la nivel de gospodărie;Diminuarea unor temeri semnificative precum temerile legate de domeniul economic.