zona istoricĂ centralĂ roŞia montanĂistorice centrale roşia montană, ca zonă construită...

ZONA ISTORICĂ CENTRALĂ ROŞIA MONTANĂ PLAN URBANISTIC ZONAL - ZONĂ CONSTRUITĂ

PROTEJATĂ

VOL I. – MEMORIU GENERAL

DOCUMENTAŢIE URBANISTICĂ

– Faza: P.U.Z.-C.P. –

- ANUL 2009 -

PROIECTARE – RESTAURĂRI MONUMENTE – ASISTENŢĂ TEHNICĂ – MACHETE

ÎNMATRICULAT SUB NR. J20-289-1991 CAPITAL SOCIAL 1000,0 LEI

B.C. CARPATICA FILIALA DEVA CONT IBAN NR: RO92CARP000ROL0220500477 TREZORERIE DEVA CONT IBAN NR: RO17TREZ3665069XXX000973

ASAR GRUP DEVA – S.C. BIROU DE PROIECTARE ASAR GRUP DEVA S.R.L. –

TEL\FAX: 0040 – 254 – 224895 STR. LUCIAN BLAGA NR. 10 C.P. 330153 DEVA TEL: 0040 – 721 – 102013 E-mail: [email protected]

FOAIE DE SEMNĂTURI

PROIECT NR. : 714/2009 DENUMIREA PROIECTULUI : ZONA ISTORICĂ CENTRALĂ ROŞIA MONTANĂ

COMUNA ROŞIA MONTANĂ JUDEŢUL ALBA FAZA : P.U.Z.-C.P. VOL.I MEMORIU GENERAL BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI

ROŞIA MONTANĂ PROIECTANT GENERAL : S. C. ASAR GRUP S. R. L. DEVA

– birou de proiectare – DIRECTOR : ARH. CĂLIN ARDEU ŞEF PROIECT : ARH. GOMBOŞIU VENIAMIN

ARHITECTURĂ ŞI URBANISM : ARH. GOMBOŞIU VENIAMIN INSTALAŢII APĂ ŞI CANALIZARE : ING. ANGELA MUNTEANU INSTALAŢII ÎNCĂLZIRE : ING. ROŞU BOGDAN INSTALAŢII ELECTRICE ŞI TELEFONIE

: TEH. SANDU DEVIAN

DRUMURI, ALEI, SISTEMATIZARE PE VERTICALĂ

: ING. ALEXANDRU LUPU

ZONA ISTORICĂ CENTRALĂ ROŞIA MONTANĂ COMUNA ROŞIA MONTANĂ,

JUDEŢUL ALBA Pag. 2 din 115

Faza:

S.C. ASAR GRUP

S.R.L. DEVA Birou de proiectare

Înmatriculat sub Nr. J 20-289-1991 P.U.Z.-C.P

Vol. I . – MEMORIU GENERAL Pr. Nr. 714/2009

-2-

BORDEROU

A) PIESE SCRISE

1. Foaie de semnături 2. Borderou piese scrise şi desenate 3. Memoriu general

1) Introducere 1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei. 1.2. Scopul şi obiectivele planului urbanistic pentru zona construită protejată. 2) Delimitarea zonei construite protejate 2.1. Justificarea iniţierii demersului de instituire a zonei construite protejate; cadrul legislativ –

normativ. 2.2. Studiul istoric general (stabilirea evenimentelor, faptelor şi urmările acestora care au condus

la configurarea actuală a localităţii, zonei, construcţiilor) ANEXA 1 – Vol. IV. 2.3. Definirea/delimitarea zonei construite protejate pe baza utilizării criteriilor de definire

(stabilirea suprafeţei de manifestare a criteriilor istorice, urbanistice, funcţionale, de vizibilitate, peisagistice, etc. – decelarea calităţii diferitelor componente ale zonei, delimitarea zonei istorice protejate) ANEXA 1. – Vol. IV.

2.4. Studiul istoric zonal cu precizarea valorii elementelor componente – ANEXA 3. – VOL. V. şi ANEXA 2 (Fişa istorică a localităţii) – Vol V.

2.5. Sinteza etapelor parcurse prin stabilirea atitudinii faţă de elementele componente ale zonei. 3) STUDIU URBANISTIC SPECIFIC PENTRU DOCUMENTAŢII URBANISTICE ZONALE CU

CARACTERIZAREA SITUAŢIEI ZONEI ŞI A RELAŢIEI ZONĂ-LOCALITATE 3.1. Prezentarea studiilor şi avizelor anterioare elaborării P.U.Z.-C.P. 3.2. Analiza încadrării zonei în intravilanul comunei, conform P.U.G. avizat şi aprobat. 3.3. Disfuncţionalităţi şi constrângeri existente (naturale, construite, proiectate, etc.) 3.4. Sinteza ierarhizării valorice a fondului arhitectural – urbanistic în funcţie de calitatea

estetico-ambientală, funcţională şi a potenţialului socio-economic. 3.5. Precizarea limitei, zonei construite protejate (comentariu descriptiv) 4) STUDII DE FUNDAMENTARE

- probleme de trafic (circulaţie rutieră) şi aspecte conexe (îmbrăcăminte, pavaj, semnalizare,

etc.) elaborator S.C. ASAR GRUP S.R.L. DEVA - probleme de echipări edilitare (alimentare cu apă potabilă şi canalizare–menajeră/pluvială; - alimentare cu energie electrică şi telefonie.) S.C. ASAR GRUP S.R.L. DEVA



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-3-

- date demografice şi socio-economice, privind: evoluţia populaţiei, structura demografică şi socio-ocupaţională, mobilitatea populaţiei, etc.) Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

- probleme de marketing şi management urban: S.C. QUANTUM S.R.L. DEVA - studii geomecanice realizate pentru determinarea efectelor lucrărilor de derocare asupra

construcţiilor din zona protejată, înlocuite de Sc. IPROMIN SA Bucureşti. - studiu tehnic preliminar pentru clădirile de patrimoniu din comuna Roşia Montană,

elaborator: Universitatea Tehnică de C- ţii Bucureşti: Centrul Naţional de Inginerie Seismică şi Vibraţii.

- studiul efectelor exploziilor mici controlate asupra unor clădiri reprezentative din zona protejată „Roşia Montană” – Elaborator Universitatea Tehnică de C-ţii Bucureşti, Centrul Naţional de Inginerie Seismică şi Vibraţii.

- cercetări geoelectrice pentru studierea rocii de fundaţie în cazul unor construcţii situate în zona Roşia Montană – Elaborator Inst. Naţional de Cercetare Dezvoltare Pt. Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar Bucureşti.

- Studiu de biodiversitate: elaborator: S.C. UNITATEA DE SUPORT PENTRU INTEGRARE SRL CLUJ-NAPOCA, specialist-biolog S. Mihuţ

- Roşia Montană, Masivul Cârnic, Muzeul Mineritului „Propuneri pentru stabilizare şi costuri estimative” – „ Evaluarea costurilor lucrărilor de amenajare a reţelelor miniere istorice din Masivul Cârnic” – elaborator: GEO-DESIGN CONSULTING ENGINEERS şi FORKERS LTD. CIVIL & GROUND ENGINEERING, UK.

- Centrul istoric Roşia Montană „Planul de management al patrimoniului cultural” – elaborator SC OPUS SRL - Atelier de arhitectură – Bucureşti

- Studiu de fundamentare privind „Istoria, arheologia şi etnografia localităţii Roşia Montană” elaborator : S.C. ASAR GRUP SRL DEVA

- Studiu de fundamentare privind „ELEMENTE DE PEISAJ CULTURAL ROŞIA MONTANĂ”, elaborator S.C. ASAR GRUP SRL DEVA

- studiu de evaluare al impactului asupra peisajului (VOL: III) elaborator : THE „TERRA FIRMA” CONSULTACY U.K. (MAREA BRITANIE), CEDAR COURT 5 COLLEGES STREET PETERSFIELD, HAMPSHIRE Gu 31 4AE

- Studiu de impact asupra stării de sănătate în zona protejată pentru a stabili activităţile şi mobilarea zonei protejate şi studiul de impact asupra stării de sănătate la nivelul zonei: CENTRUL DE MEDIU ŞI SĂNĂTATE CLUJ-NAPOCA CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TG.-MUREŞ INSTITUTUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ „Prof. Dr. Leonida Georgescu” TIMIŞOARA

5) PROPUNERI DE DEZVOLTARE ZONALĂ

5.1. Propuneri privind atitudinea faţă de ţesutul urban cu toate componentele sale (parcelar, tramă stradală, volume construite, spaţii libere, concretizate în: protejare, conservare, punere în valoare, demolare, completare, schimbări de utilizare.)

5.2. Propuneri privind rezolvări ale circulaţiilor carosabile, staţionarilor, circulaţiilor pietonale (cu menţiunea că unul dintre obiectivele esenţiale ale conservării calităţii zonelor constă în menţinerea nealterată a spaţiilor străzilor, străduţelor, pieţelor, piaţetelor şi pasajelor, ameliorarea circulaţiei în astfel de zone fiind făcută numai printr-o mai bună organizare generală a circulaţiei.)

5.3. Propuneri ale racordărilor la reţelele tehnico-edilitare



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-4-

5.4. Propuneri privind prevederile din regulament, diferenţiate pe unităţi teritoriale de referinţă şi/sau subdiviziuni ale acestora.

5.5. Bilanţ teritorial. 5.6. Analize costuri – beneficii (sub aspect economic şi social.), 5.6*. Programul de investiţii desfăşurat pe obiective şi etape, corelat cu programul de exploatare

minieră al RMGC, în intervalul 2008-2023 5.7. Propuneri de iniţiere a unor planuri urbanistice de detaliu, propunere şi proiecte derivate şi

previziuni pentru suportul implementării lor (cadrul legal, cadrul instituţional, mijloace financiare, resurse umane)

ANEXE LA MEMORIU

- documentaţie topografică cu viza Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba, elaborator Ing. top. Dura Sorin Dan

- studii de fundamentare (cele din borderou şi studii de impact) - evidenţa certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire eliberate până la data

începerii elaborării P.U.Z.-C.P. - alte acte şi documente obţinute, studii conexe, studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei

şi mediului înconjurător (ORD.Nr.536/3.07.1997). - Anexele 1 ; 2 şi 3 la Documentaţia urbanistică PUZ-CP (Vol. IV şi Vol. V) - Hotărârea Consiliului Local Roşia-Montană Nr. 9/30 aprilie 2009 privind iniţierea procesului

de elaborare şi aprobare a Planului Urbanistic Zonal pentru zona protejată cu valoare de patrimoniu a comunei Roşia-Montană.

- Cap. IV „Caietul de sarcini” din documentaţia de licitaţie afişată public prin SISTEMUL ELECTRONIC DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ (SEAP), cu rol de „Temă de proiectare” aferentă documentaţiei urbanistice.

- Avizul Nr. 61/14.02.2002 emis DMI al MCC - Avizul Nr. 53/14.02.2002 emis DMI al MCC - Extras din Ordinul Nr.2182/01.07.2005 pentru aprobarea Listei Monumentelor Istorice

2004 – modificări şi completări – referitor comuna Roşia-Montană. B) PIESE DESENATE

1. Plan de încadrare în teritoriu scara 1: 10.000 A.1.1 2. Plan de încadrare – localizarea principalelor monumente scara 1: 10.000 A.1.2. 3. Plan de analiză a situaţiei existente şi de evidenţiere a

disfuncţionalităţilor scara 1: 2.000 A.2.1.

4. Plan situaţia existentă – utilizarea terenurilor scara 1: 2.000 A.2.2. 5. Plan de reglementări urbanistice scara 1: 2.000 A.3.1. 6. Plan de reglementări urbanistice – delimitare zone şi subzone

istorice de referinţă scara 1: 2.000 A.3.2.

7. Plan de reglementări urbanistice – zonificare funcţională majoră. scara 1: 2.000 A.3.3. 8. Plan de reglementări urbanistice – utilizarea terenurilor scara 1: 2.000 A.3.4. 9. Plan de circulaţie scara 1: 2.000 A.4 10. Plan coordonator reţele tehnico-edilitare existente scara 1: 2.000 A.5



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-5-

11. Plan coordonator reţele tehnico-edilitare propuse scara 1: 2.000 A.6 12. Plan obiective de utilitate publică, proprietatea asupra

terenurilor şi mişcarea terenurilor scara 1: 2.000 A.7

13. Evoluţie urbanistică Zona Istorică Centrală Roşia Montană şi evidenţierea valorilor de patrimoniu cultural naţional scara 1: 5.000

10.000 SINT.1

14. Evoluţie urbanistică Zona Istorică Centrală Roşia Montană şi evidenţierea valorilor de patrimoniu cultural naţional - SINT.2

Întocmit Arh. Gomboşiu Veniamin



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-6-

MEMORIU GENERAL

1) INTRODUCERE 1. 1. Date de recunoaştere a documentaţiei Denumirea lucrării : ZONA ISTORICĂ CENTRALĂ ROŞIA MONTANĂ COMUNA ROŞIA

MONTANĂ, JUD. ALBA Faza lucrării : P.U.Z.-C.P. – VOL. I MEMORIU GENERAL Beneficiar : Consiliul Local Roşia Montană Proiectant general : S.C. ASAR GRUP S.R.L. DEVA – BIROU DE PROIECTARE – - Data elaborării : iulie – august 2009 1. 2. Scopul şi obiectivele planului urbanistic pentru zona construită protejată

Obiectivul lucrării „PLAN URBANISTIC ZONAL – ZONE CONSTRUITE PROTEJATE”, ZONA ISTORICĂ CENTRALĂ” DIN COMUNA ROŞIA MONTANĂ JUDEŢUL ALBA”, constă în aprofundarea problemelor legate de necesităţile de păstrare, protecţie, conservare, restaurare, reabilitare-refuncţionalizare a monumentelor din zona istorică centrală a satului reşedinţă de comună Roşia Montană, precum şi măsurile ce trebuie luate în vederea valorificării acestora şi împiedicării distrugerii lor.

Scopul documentaţiei constă în: − asigurarea cadrului regulamentar pentru protejarea, conservarea şi punerea în valoare a zonei

istorice centrale Roşia Montană, ca zonă construită semnificativă din punct de vedere al valorii culturale a aşezării, parte a sitului istoric Roşia Montană

− redefinirea zonei istorice centrale protejate situate în partea de est a localităţii Roşia Montană, în conformitate cu lista monumentelor publicată în anul 2004

− redefinirea gradului de protecţie a zonei istorice centrale studiate, prin reglementări de intervenţie urbanistică şi regulament aferent.

− determinarea relaţiei dintre nevoia de protejare, conservare – valorificare a patrimoniului cultural-istoric în relaţie cu tendinţele de dezvoltare atât socio-economică a localităţii şi de integrare în dezvoltarea regională de exploatare a zăcământului aurifer, precum şi de integrare turistică a zonei.

− fundamentarea intervenţiei propuse în cadrul „regulamentului” aferent zonei în vederea asigurării unui program concret de măsuri organizatorice şi intervenţionale în scopul păstrării, protejării, conservării, consolidării şi restaurării monumentelor din zona studiată, incluzând situl istoric protejat în corelare cu stabilirea priorităţilor de intervenţie şi elaborarea unei strategii de intervenţie de urgenţă.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-7-

În cadrul prezentei lucrări se vor aborda de asemenea probleme privind:

− reconsiderarea structurilor funcţionale şi a cadrului ambiental în conformitate cu cerinţele zonei protejate.

− refacerea, ameliorarea şi îmbunătăţirea acceselor carosabile şi pietonale din şi înspre această zonă, redirijarea traficului major şi evitarea traversării centrului istoric asigurarea unor locuri de parcare, cu prioritate în subzonele de interes

− dezvoltarea infrastructurilor tehnico – edilitare aferente zonei studiate: extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă, realizarea unui sistem de canalizare complet şi a tratării apei uzate menajere şi pluviale, refacerea şi extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi telefonie.

− delimitarea coerentă a sitului istoric, respectiv. a zonei de protecţie a centrului istoric, definirea şi delimitarea zonelor şi subzonelor istorice de referinţă, pe baza concluziilor studiilor istorice general şi zonal.

− protejarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului industrial şi tehnic (mecanisme de control al nivelului apei în lacurile de acumulare, galerii de mină, etc.)

− reevaluarea patrimoniului cultural al sitului istoric, cu ajutorul metodelor şi criteriilor detaliate, a normelor metodologice în vigoare şi îmbogăţirea acestui patrimoniu prin noi propuneri.

− implementarea măsurilor de intervenţie asupra peisajului cauzate de viitoarea exploatare de suprafaţă auriferă, cu menţinerea şi valorificarea caracteristicilor vizuale ale acestuia, pe baza unui studiu de specialitate. (studiu de impact asupra peisajului )

− introducerea de noi funcţiuni în acord cu necesităţile şi specificului zonei, revitalizarea funcţiunilor existente şi reactivarea pe cât posibil a celor dispărute.

− introducerea de noi dotări pentru programe educaţional formative. − asigurarea accesului nerestrictiv pentru persoanele cu handicap locomotor în limitele unor

cerinţe rezonabile în conformitate cu „ghidul privind adoptarea măsurilor specifice pentru accesul persoanelor cu handicap la monumente istorice”, indicativ GP 088 – 2003,

− implementarea unui turism cultural (specific minier) cu asigurarea accesibilităţii din centrul istoric, la toate componentele sitului: zone arheologice, zone construite, monumente, elemente naturale valoroase, precum realizarea unor circuite de vizitare în corelare cu viitoarele propuneri şi activităţi de dezvoltare turistică în concordanţă cu cunoaşterea şi înţelegerea caracteristicilor şi specificităţii sitului

− asigurarea de dotări corespunzătoare serviciilor turistice propuse: centru de informare şi primire muzeu; centru de documentare; spaţii de cazare; dotări comerciale şi de alimentaţie publică; grupuri sanitare publice; amenajarea unor puncte de belvedere şi adăposturi pe traseele de vizitare.

− asigurarea unui sistem coerent de dirijare, semnalizare – informare a punctelor de interes de pe traseul circuitelor de vizitare turistice.

2. DELIMITAREA ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE 2. 1. Justificarea iniţierii demersului de instituire a zonei construite – protejate; cadrul

legislativ – normativ. Consiliul local al comunei Roşia Montană doreşte să valorifice potenţialul turistic al întregii

zone istorice, centrale a satului reşedinţă de comună, prin exploatarea în primul rând a resursei culturale, identităţii culturale a sitului vis-a-vis de programul de revitalizare economică şi



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-8-

reconstrucţie socială, generate de perspectiva exploatării de suprafaţă a zăcământului aurifer în cele patru locaţii stabilite prin P.U.G. Roşia-Montană şi P.U.Z.- zonă industrială Roşia Montană (elaborator SC. PROIECT ALBA S.A.) „MODIFICARE PLAN URBANISTIC ZONAL – ZONA INDUSTRIALĂ ROŞIA MONTANĂ”, ediţie 2007. 2. 1.1. Instituirea zonei construite protejate

Centrul Istoric Roşia Montană a fost delimitat printr-un studiu preliminar intitulat „Studiu istoric – urbanistic – Completare a documentaţiei pentru P.U.G. Roşia Montană de către SC. OPUS – ATELIER DE ARHITECTURĂ SRL. BUCUREŞTI, având ca obiectiv evaluarea şi analizarea centrului istoric, completare la P.U.G. Acest studiu a obţinut AVIZUL Nr. 61/14, 02, 2002, al MCC-PN-CNMI, având ca şi consecinţă directă retrasarea perimetrului de protecţie prin P.U.G.-ul. Comunei Roşia Montană (elaborat de SC. PROIECT ALBA S.A.), avizat de CNMI cu Avizul Nr. 177/20, 06, 2002 şi aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Roşia Montană, cu Nr. 45/19.07.2002.

Astfel, Studiul elaborat SC. OPUS – ATELIER DE ARHITECTURĂ SRL. pentru instituirea zonei protejate şi a zonei de protecţie aferente acesteia a fost introdus în forma finală a P.U.G.- ului aprobat, urmând ca printr-un PUZ-CP să se propună extinderea zonei de protecţie de jur împrejurul zonei protejate (recomandare AVIZ Nr. 61/14, 02, 2002,).

Prezentul studiu urbanistic având ca elaborator SC. Birou de proiectare, ASAR GRUP SRL DEVA, propune un plan urbanistic zonal, corelat cu PUG. Roşia-Montană şi PUZ – ZONĂ INDUSTRIALĂ Roşia Montană, elaborat de SC. PROIECT ALBA S.A., ediţie 2007 şi recomandările CNMI a MCCPN 2.1.2. Justificarea iniţierii demersului de redefinire a zonei construite protejate

Condiţia elaborării ulterioare a unui plan urbanistic zonal pentru zona protejată şi pentru

zona de protecţie aferentă, rezultată din AVIZUL Nr. 61, /14, 02, 2002, al MCC-D.M.I., cu recomandarea extinderii zonei de protecţie de jur împrejurul zonei protejate – implică reluarea procesului de delimitare a zonei construite protejate în contextul directei vecinătăţi cu teritoriul aferent PUZ- ZONĂ INDUSTRIALĂ Roşia Montană. Reconsiderarea contextului sitului istoric vis–a –vis de zona de dezvoltare industrială a impus introducerea unor noi date şi parametrii suplimentari în cadrul reevaluării studiilor anterioare, ţinând cont de categoriile valorice non-definite ale monumentelor din cadrul zonei, precizate prin Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (reglementare OM.MTCT cu Nr. 562/2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I-a Nr. 125bis. Din 11 februarie 2004) şi de Legea privind protejarea monumentelor istorice (L.422-2001, republicată în M.O. Nr. 938 din 20, 11, 2006.).

2.1.3. Cadrul legislativ – Statutul juridic şi importanţa monumentelor şi a zonelor protejate din Roşia

Montană Dintre principalele acte normative specifice sau complementare domeniilor cu implicaţii

asupra dezvoltării zonelor construite protejate se iau în considerare următoarele: - Codul civil - Legea Nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a –III –a zone protejate (PATN/III).



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-9-

- Legea Nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, modificată cu Ordonanţa Guvernului Nr. 27/27 august 2008.

- Legea Nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial Nr. 938 din 20, 11, 2006,

- Legea Nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000,

- Legea Nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificări ulterioare. în MO Nr.933/13.10.2004

- Legea fondului funciar Nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare - Legea administraţiei publice locale Nr. 215/2001, cu modificările ulterioare - Legea Nr.54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor - Legea Nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare Nr. 7/1996, cu modificările ulterioare - Legea Nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare - Legea protecţiei mediului Nr.137/1995, republicată, cu modificările ulterioare, OUG

Nr.195/22.12.2005 - Ordonanţa Guvernului Nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea

unor situri arheologice ca zone de interes naţional, aprobată cu modificări prin Legea Nr. 378/2001, cu modificările ulterioare.

- Ordonanţa Guvernului Nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată şi modificată prin Legea Nr. 564/2001

- Ordonanţa Guvernului Nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea Nr. 124/1995 cu modificările ulterioare.

- Hotărârea Guvernului Nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată

- Ghidul cuprinzând precizări, detalieri şi exemplificări pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism de către consiliile locale, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului Nr. 80/N/1996

- Hotărârea Guvernului Nr. 723/2002 privind înfiinţarea Comisiei interministeriale pentru zone construite protejate

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului Nr.562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice „Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ CP)”, şi anexa la ordin

- Reglementările cuprinse în P.U.G. Roşia Montană, elaborat în anul 2002, de SC. PROIECT ALBA SA .şi aprobat de Consiliul local R. M. cu Hotărârea Nr.45/19.07.2002.

- Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii Nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul Nr. 27/27 August 2008.

Potrivit „ Planului de amenajare a teritoriului naţional

- Secţiunea a III-a – ZONE PROTEJATE (aprobat prin L5-2000) elementele de patrimoniu cultural ale Roşiei Montane sunt înscrise în următoarele categorii de monumente istorice de valoare naţională excepţională cuprinse în Lista Valorilor de Patrimoniu Cultural de Interes Naţional (VPCIN):

- ansamblu urban (Anexa III, Nr. crt. 174, Poziţia g. 3) - arhitectură industrială (Anexa III Nr. crt. 483, Poziţia I. 1) - monumente de arhitectură populară (anexa III, Nr. Crt. 497, Poziţia Nr. 2)



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-10-

- unităţi administrative cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional (Anexa III, Nr. Crt.663, Poziţia „comune”)

Din punct de vedere al încadrării, potrivit L. 422-2001, republicată în „monument” şi „sit”,

categoria patrimonială reprezentativă pentru zona Centrului istoric –SITUL-, se regăseşte astfel: - Situl arheologic Alburnus Maior – Roşia Montană (COD LMI 2004: AB-I-S-A-00065),

fără delimitare precisă, dar cumulează toate vestigiile romane şi acoperă implicit Centrul istoric.

- Centrul istoric al localităţii Roşia Montană (cod LMI 2004: AB-II-S-B-00270) La categoria „monument”, categorie cu cea mai numeroasă reprezentare în care se

regăsesc 35 case (cod LMI, 2004: de la AB-II-B-00277 la AB-II-m-B-00311), se adaugă „Galeria Cătălina – Monuleşti din zona protejată a Centrului istoric a localităţii, având codul AB-I-m-A-00065.05.

În afara zonei Centrului istoric, valoarea culturală a sitului se completează cu următoarele valori de patrimoniu:

- Aşezarea romană de la Alburnus Maior Zona Orlea Epoca romană, având codul LMI:AB-I-m-A-00065.01

- Exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior Masivul Orlea Epoca romană, având codul LMI:AB-I-m-A-00065.02

- Vestigiile romane de la Alburnus Maior Zona Carpeni Epoca romană, având codul LMI:AB-I-m-A-00065.03

- Incinta funerară din zona „Hop-Găuri” Epoca romană, având codul LMI:AB-I-m-A-00065.04.

- Galeriile romane din masivul Cârnic, punct Piatra Corbului având codurile LMI 2004: AB-I-m-A-00065.01-00065.04 şi respectiv AB-I-s-A-20329)

- 5 case, având codurile LMI 2004: AB-II-m-B-00271 la 00275 - biserica greco-catolică „Adormirea Maicii Domnului”, având codul LMI 2004: AB-II-m-B-

00269 - Monumentul comemorativ a lui Simion Balint, având codul LMI 2004: AB-II-m-B-00417,

situat în cimitirul greco-catolic Listele cuprinzând atât zonele protejate cât şi Monumentele istorice sunt anexate la

prezentul Memoriu General. Dintre toate tipurile monumente/sit, prevalează ca şi importanţă de valoare naţională siturile

arheologice de suprafaţă şi componenta subterană minieră, celelalte monumente istorice fiind reprezentative pentru patrimoniul cultural local, deşi prin Planul de Amenajare a teritoriului Naţional (PATN) aceste monumente (PATN / III) sunt desemnate drept „monumente de valoare naţională excepţională, a căror protejare şi punere în valoare reprezintă obiective de utilitate publică de interes naţional.”(L.5 – 2000. Art.3)

Din punct de vedere al zonelor naturale protejate, în completarea elementelor protejate de patrimoniu cultural regăsim:

- Piatra Despicată (grupa 2, 0, din Anexa I la L, 5 – 2000, poziţia 2, 8), cu o suprafaţă aferentă de 0, 20Ha.

- Piatra Corbului (grupa 2, 0, din Anexa I la L.5 – 2000, poziţia 2, 83,), cu o suprafaţă aferentă de 5, 00 Ha.

În prezent deşi legislaţia în domeniu impune delimitarea zonelor protejate, doar zona Centrului istoric deţine o delimitare stabilită printr-o documentaţie de urbanism avizată şi aprobată conform legii.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-11-

2. 2. STUDIUL ISTORIC GENERAL (S.I.G.)

Stabilirea evenimentelor, faptelor şi urmărilor acestora care au condus la configurarea actuală a localităţii, zonei, construcţiilor, etc. – a fost scopul studiului istoric întocmit la nivelul întregii localităţi. Acest studiu se constituie ca fiind ANEXA1 la prezentul PUZ-CP, respectiv VOLUMUL IV al prezentei documentaţii urbanistice.

– STUDIU DE CAZ – EVOLUŢIA STRUCTURII URBANE ISTORICE

Localitatea Roşia Montană este aşezată în Munţii Apuseni, la o distanţă de cca. 11 km. de

oraşul Abrud, cca. 15 km. faţă de oraşul Câmpeni şi 76km. faţă municipiul Alba-Iulia. Faţă de municipiul Cluj-Napoca, este situat la cca. 135 km., iar faţă de municipiul Deva, la cca. 79 km.

Satul Roşia Montană, reşedinţă de comună (cu acelaşi nume) este amplasat în depresiunea desfăşurată în lungul văii Roşia, vale ce formează un culoar încadrat de masivele Rotundul, Vârsul, Curmătura, Ghergheleu, Cetate, Orlea, Tille, ce porneşte de la vărsarea Roşiei în Abrudel (loc unde se află localitatea Gura Roşiei) şi urcă treptat pe direcţia vest-est pe o distanţă de cca. 6 km. până în zona unui amfiteatru natural, străjuit la nord de masivul Orlea şi Jig, la sud de masivul Cârnic şi Cetate, iar la est de culmile domoale ale masivelor Lety şi Şulei. Aceste masive sunt vechi conuri vulcanice ce ascund în adâncuri minereuri auro-argentifere, fiind cauza principală a dezvoltării milenare a mineritului în acest ţinut.

Din punct de vedere tipologic, localitatea fiind direct influenţată de relief (topografia locului), cuprinde două tipuri de structuri: una liniară, ce se întinde de la Gura Roşiei şi până la limita vestică a zonei istorice centrale, alcătuită din grupări zonale adiacente acesteia – şi o structură polinucleară ce gravitează în jurul nucleului central – Piaţa centrală a localităţii. Polii secundari sunt plasaţi pe traseele drumurilor ce conduc spre vechile zone de exploatare minieră şi respectiv spre satele învecinate.

Această localitate cu specific de activitate minieră milenară (mineritul aurifer) trebuie inclusă în contextul localităţilor similare ca şi specific de activitate şi topografie locală, înscrise ca şi locaţie în acelaşi perimetru aurifer situat în nordul fostului „comitat al Hunedoarei, redevenind în perioada 1948 – 1968 fosta „regiune Hunedoara” .

Acest perimetru aurifer circumscrie localităţi asemănătoare ex. Băiţa, Certej şi Săcărâmb (actual toate în jud. Hunedoara), care din punct de vedere morfologic şi tipologic prezintă similitudini chiar până la nivelul unităţii de locuit. Aceste localităţi la care adăugăm exploatările aurifere de la Roşia Poieni, Baia de Arieş şi Zlatna din jud. Alba au avut însă o „evoluţie lentă” din punct de vedere urbanistic, fapt datorat specificului de exploatare a minereului auro-argentifer, cantităţile extrase fiind incomparabil mai mici faţă de exploatările de cărbune (bazine carbonifere), a căror evoluţie rapidă anticipată de Patrick Geddes în „Cities in evolution” la1915, urma să producă „oraşe-regiuni”, adică agregări de localităţi cu efect de conurbanizare (vezi cazul localităţilor din Valea Jiului). Din prisma „urbanismului regional” gândit de Patrick Geddes şi mai ales prin celebra sa diagramă „valley section” (secţiune prin vale), activitatea mineritului era considerată una dintre „forţele motrice ale progresului uman”. Pentru P. Geddes, „regiunea” era mai mult decât un obiect de cercetare, ea urma să furnizeze baza unei reconstrucţii totale a vieţii sociale şi politice, afirmă – Peter Hall în celebra carte „oraşele de mâine”. Urbanismul trebuie să înceapă, credea Geddes cu o cercetare asupra resurselor unei astfel de regiuni naturale, a reacţiilor umane la aceste resurse şi a



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-12-

proceselor complexe care rezultă din această relaţie la nivelul zonei respective (conclude Peter Hall în aceeaşi carte).

Trecând peste perioada romană (importantă însă prin vestigii şi siturile arheologice supraterane şi subterane) dar nesemnificativă din punct de vedere al evoluţiei spaţial - urbanistice şi nici chiar al evoluţiei locuirii (în comparaţie cu oraşe ca Apulum, Napoca, Pompei şi Herculanum) semn al provizoratului de tip „colonie ascunsă” oricând susceptibilă de a fi atacată de prădători, dar din cauza exploatării vremelnice a zăcământului, ineficientă în a-şi edifica o aşezare militară de tip „ castru” ce ar fi atras şi mai mult prădătorii. (dispariţia rapidă a administraţiei romane din acest loc, după căderea imperiului, explică nesiguranţa acestei locaţii).

Exploatarea zăcământului auro-argentifer atât la Roşia Montană cât şi la Băiţa şi Zlatna (Zlate = aur în slavonă) în perioada medievală, executată de meşteri saşi a avut în vedere în principal asigurarea masei monetare cu efigiile diverşilor principi ai Transilvaniei şi nicidecum interesul stabilirii unei aşezări permanente, de sine stătătoare. În perioada feudală satul Roşia Montană – Veresspatak (în limba maghiară) se întindea în gospodării răzleţe (aşezări de iobagi) de-a lungul pârâului Roşia (tipologia liniară amintită anterior), zona superioară cu tipologia specifică de „amfiteatru natural”, nefiind locuită decât cu intermitenţă (de meşteri saşi) pentru nevoile de exploatare auriferă.

Etapa modernă timpurie (sec. XVIII), numită de Acad. C. Daicoviciu „perioada destrămării feudalismului şi începuturile capitalismului („Din istoria Transilvaniei Vol.I – Editura Academiei R.S.R.”), în care Transilvania se află sub dominaţia habsburgică a Curţii de la Viena, cerea mai mult în beneficiu fiscului, promovarea industriei extractive, monopol aproape exclusiv al statului. „Astfel austriecii au intensificat exploatarea bogăţiilor minerale din Banat, Hunedoara, Munţii Apuseni. Mai ales în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, mineritul din Transilvania a luat un avânt necunoscut până atunci (C-tin Daicovici – Din Istoria Transilvaniei Vol. I, – Editura Academiei R.S.R.) Pentru obţinerea unui randament cât mai mare, se sprijină de către autorităţi, exploatările în adâncime şi se concesionează unele mine unor exploatări particulare, cum a fost cazul Roşiei Montane.

Acest aspect al dezvoltării economice trebuie coroborat cu fenomenul colonizării austriece din Banat-Crişana-Hunedoara şi cel al structurării sau restructurării aşezărilor din zonă, fiind de o complexitate deosebită. Aşa cum specifică Teodor O. Gheorghiu în lucrarea „Locuire şi neAşezare” (Editura Paideia) „ea rezultă din amploarea şi diversitatea spaţiului de desfăşurare, din evoluţia şi etapizarea procesului, din complicatele aspecte sociale şi etnice în raport cu cele comportamentale, din dinamica principiilor de politică şi administrare zonală şi din grefarea pe realităţi locale anterioare secolului XVIII, extrem de diferite”.

Având drept reper sistemele tradiţionale de organizare a aşezărilor şi gospodăriilor, aşa cum rezultă din studiile teritoriilor neafectate de modernizare, aşezările româneşti adoptaseră câteva tipuri, perfecţionate pe parcursul a cel puţin un mileniu : răsfirate (dispersate), ”aglutinate” (aglomerări neregulate), lineare de vale (cazul Roşiei Montane), tentaculare şi mixte. Ele sunt rezultatul sistemelor de proprietate şi structurilor familiale specifice, care au condus la dezvoltări specifice.

Aşa cum specifică Prof. Acad. Arh. Octav Doicescu în lucrarea „Despre arhitectură, scrieri, cuvântări - Ed. Tehnică, „România a fost din pragul închegării sale şi până mai dăunezi, o ţară a satelor şi târgurilor.” Din punctul de vedere al reţelei de aşezări, procesul generat de Imperiul hasburgic a fost „întemeierea de noi aşezări şi regularizarea celor existente” (conclude Prof. Dr. Arh. Teodor O. Gheorghiu. Colonizarea cu nemţi din mai multe provincii germane, din Boemia şi Austria, din Ucraina subcarpatică, cu italienii, unguri, cehi, slovaci, polonezi se va continua şi în secolul XIX.

Astfel că la jumătatea sec. XVIII, acest „amfiteatru natural” situat în partea estică a localităţii, (partea de „sus”) începe să fie colonizat structurat din punct de vedere morfologic cu o reţea



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-13-

primară de străzi (uliţe) ce formează cartierul „Berg – Cătălina cu o tipologie a locuirii specifice „ barocului ţărănesc” de sorginte vest – europeană. Nu putem vorbi de o curte interioară perimetrată de anexe ca la gospodăriile bănăţene sau altele similare din diverse zone, ci de un tip de clădire masivă (demisol şi parter sau parter înalt) care subsumează o înşiruire de încăperi, clădirea este situată pe aliniament, peretele faţadei principale prelungindu-se cu o zidărie masivă ce formează arcade pentru localizarea porţilor masive din lemn. De regulă încăperile de la demisolul înalt dinspre stradă conţin încăperi depozit pentru sculele de minerit.

Din lipsa unor documente cadastrale păstrate la arhivele de stat, precum şi a unor comparaţii realizabile cu ridicări topografice mai vechi (sec. XVII sau XVIII), care să conţină suficiente repere de localizare şi scară – se apreciază că structura pieţei centrale de formă iniţial triunghiulară, şi având actualul contur neregulat, prin demolarea nefericită a fostului „palat Altay” şi edificarea dizgraţiosului bloc al pieţei P+3 – s-a făcut la sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX,, (cu restructurările punctuale care dau imaginea finală de azi). Fosta „piaţetă” triunghiulară, cu tipologia specifică unei „intersecţii dezvoltate ”în care debuşează strada principală ce leagă vestul localităţii (partea de jos a aşezării de sorginte românească) cu viitoarea parte de „sus” destinată colonizării cu „străinaşi” implicaţi direct (concesionări şi lucrători) în minerit. – devine centrul de greutate, în care mai debuşează drumul spre „BERG” (primele locuinţe de colonişti), drumul spre cimitirul catolic şi respectiv drumul spre viitoarele tăuri (lacuri de acumulare) pentru alimentarea şteampurilor, drum ce face legătura cu cimitirul reformat şi biserica unitariană. În cimitirul catolic şi reformat se vor edifica şi primele lăcaşuri de cult (sfârşitul sec. XVIII). În jurul acestui prim nucleu al Roşiei Montana (zona de sus), valurile de colonişti se stabilesc izolat pe versanţi (probabil şi funcţie de etnii) în viitoarele cartiere „VĂIDOAIA”si „BRAZI” cu tipologii ale unor locuinţe asemănătoare cu cele din BERG – CĂTĂLINA. Între timp sporeşte forţa de muncă în mineritul aurifer, căci pe lângă munca iobagă dusă de români, se întrebuinţează munca liberă, salariată (mai ales în întreprinderile austriece de la Săcărâmb, Băiţa, Zlatna. Specific Roşiei Montane este concesionarea unor familii (de colonişti) a zăcământului auro-argentifer, care devin concesionari şi exploatează în sistem de microîntreprindere orizonturile subterane, astfel că clanuri ca Gruber, Wolff (maghiarizat în Szekely), Cornya, Hoduna, David, Sorn, Bartha, Henis etc. îşi adjudecă dreptul de exploatare a zăcămintelor (1746 – sistemul de galerii Sf.Treime – Vercheşul de Jos – Râzna, din masivul Cârnic; 1769 – galeria Vercheşul de Sus din masivul Cârnic; 1783 – galeria Sf. Cruce în masivul Orlea, o lucrare de mare amploare făcută din iniţiativa statului şi care parcurgea ca o magistrală întreaga vale a pârâului Roşia) Orizonturile subterane (galeriile) erau completate la suprafaţă de un sistem complex de instalaţii de prelucrare (preparare) a minereului, alcătuit din lacuri artificiale de acumulare (tăuri), care alimentau cu debit adecvat firele de apă din văi, unde erau amplasate în aval de haldele de minereu, instalaţiile de măcinare (şteampuri), ce foloseau energia apei pentru punerea în mişcare a unui arbore cu ciocane ce pisa (a pisa = „stampf” în germană) minereul nesortat şi scotea sorturi mărunţite suficient pentru a fi apoi trecute prin ciururi (site) de retenţie a aurului, ce de mai multe ori era ca un praf sau grăunte. Valurile de colonişti dar şi familii de români eliberaţi din iobăgie (sau iobagi obligaţi şi la munci de minerit), populează colinele aşezării de sus, creând cartiere noi, ce se aglutinează în jurul nucleului primar amintit anterior. Apar astfel cartierele :Berg de sus (în partea de nord-vest);Văidoaia (în partea de nord-est şi est); Brazi (în partea de sud-est); Sosaşi; (în partea de sud - vest) În aceste cartiere, în care existau în mod izolat case ale coloniştilor de mijloc/sfârşit de secol XVIII în stilul amintit de „baroc ţărănesc ”se inserează locuinţe cu o tipologie specifică satelor de munte dar mai ales acelora cu specific de exploatare minieră. Acest tip devine în timp cvasipreponderent în toate cartierele localităţii, fiind o înşiruire de două, trei sau patru încăperi dispuse liniar într-un paralelipiped simplu, din cauza amplasării paralel cu curbele de nivel şi a pantei versanţilor, dispun însă în aval de demisol deschis.(pentru depozitarea lemnelor de foc) şi rareori de beci. Circulaţia dintre încăperile înşiruite se face printr-un pridvor (târnaţ) închis



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-14-

cu ferestre fixe (având câteva ochiuri mobile) din lemn şi geam simplu, sistem „geamlâc”, cu parapet din scândură montată vertical şi ritmată cu baghete de lemn de aceleaşi dimensiuni ca şi şprosăria registrului de sticlă. ”Aproape în toate arhitecturile ţărăneşti, ca şi la noi, nu există o continuitate între spaţiul interior şi cel exterior, între arhitectura interioară şi cea exterioară, datorită tocmai spaţiului intermediar, pridvorul, spaţiul care dă posibilitate chiar şi unei singure camere să devină monumentală şi să înglobeze întreaga expresie poetică necesară omului”, specifică Constantin Ioja în „Sensuri şi valori regăsite” (Ed. Eminescu). Pe parcelă casa (locuinţa) este însoţită de una sau două anexe gospodăreşti (magazie lemne, bucătărie de vară, etc.), spre zonele periferice ale cartierelor Văidoaia, Brazi, Sosaşi întâlnim şi anexe gospodăreşti de tip grajd de vite, oi (mai apropiate de locaţia păşunilor din extravilan). Odată cu continuarea cartierelor de locuinţe ce definesc conformarea spaţială actuală a zonei istorice centrale a localităţii Roşia Montană, se definitivează şi reţeaua destul de lungă a străzilor (uliţelor) care compun cartierele dar le şi leagă între ele şi produc afuierea circulaţiei spre piaţa centrului vechi, locul de răspântie şi de contact cu artera majoră ce leagă această piaţă cu restul localităţii având traseul paralel cu Valea Roşiei.(DJ. 742).

Forma finală a ţesutului urban, extrem de valoros din punct de vedere urbanistic şi istoric, reflectând evoluţia în timp istorico-cultural şi socio-economic a localităţii, a fost totuşi afectată de perioada comunistă, prin demolarea palatului Ajtai şi implantarea a două blocuri M+2 şi M+3 în zona nucleului istoric. Această parte a localităţii Roşia Montană, pe care o definim ca „zonă istorică centrală” a avut din punct de vedere al morfologiei urbane şi al tipologiei, o evoluţie de creştere organică adaptată atât contextului istoric dar mai ales condiţiilor specifice naturale şi conformării spaţial-topografice a reliefului aferent de tip „amfiteatru natural”, cu avantajul punerii în valoare din punct de vedere al percepţiei vizuale atât a fondului construit cât şi a fundalului natural, care cu toate intervenţiile antropice legate de activitatea de minerit, întruneşte calitatea de „peisaj cultural” ca parte integrantă a noţiunii de „sit”, aşa cum este definită în Legea 422-2001, cu completările ulterioare.

Din fericire, încetarea exploatării miniere tradiţionale în anul 1948 şi dezvoltarea industrială de suprafaţă a activităţilor miniere în perioada comunistă în alte locaţii (Roşia Poieni, Bucium Poieni, etc.) a ferit această zonă istorică de „restructurări majore nefaste”, dar expunând totodată în perioada tranziţiei spre economia de piaţă, fondul construit existent la uzură şi degradare fizică continuă, fapt în mare parte datorat depopulării zonei şi diminuării considerabile a venitului populaţiei rămase.

Trebuie totuşi specificat că perioada prolifică a dezvoltării urbanistice a aşezării Roşia Montană s-a produs în secolele XVIII şi XIX sub administraţia Imperiului Habsburgic, relansarea activităţii de minerit ca motor al dezvoltării socio-economice a zonei s-a împletit în mod fericit cu începutul urbanizării teritoriului, printr-o dezvoltare spontană, organică, printr-o adaptare fără excepţie la caracteristicile sitului, fapt ce a însemnat şi o relaţie prietenoasă cu mediul natural. Ferită de „ modelul dirijat” al regularizărilor de tip cartezian operat în satele din Banat, de către administraţia austriacă, unde lotizările şi parcelările rectangulare au produs geometrizări ale ţesutului urban original, zona istorică centrală a localităţii Roşia Montană, în ceea ce priveşte raportul dintre arhitecturile majore şi contextul lor urbanistic, aceste două secole amintite au fost adevărat generator de relaţii simbiotice, de influenţe reciproce, de creşteri organice aflate toate strânsă legătură cu situl şi clima. În cartea „Locuire şi neAşezare” Prof. Dr. Arh. Teodor O. Gheorghiu specifică „raportul aşezărilor sau arhitecturilor magice a fost dictat de raţiuni funcţionale: inaccesibilitate sau accesibilitate (funcţie de necesităţi), teren sănătos, sursă de apă, curenţi atmosferici, orientare prielnică, etc. „Luând în discuţie situaţia economică şi socială a sutelor de sate bănăţene (şi nu numai) se remarcă o mai pronunţată tendinţă de îmbătrânire şi depopulare a celor din zona de deal şi de munte în raport cu cele de la şes, fapt care impune adaptarea unor



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-15-

tratamente preferenţiale. Am în vedere programe complexe de conversie funcţională şi dotare, inclusiv în sfera accesibilităţii”, conclude acelaşi autor. CONCLUZII

Localitatea Roşia Montană, este rezultatul suprapunerii sau adiţionării mai multor etape de dezvoltare. Modul în care se compun clădirile şi spaţiile pentru a răspunde coerent complexelor activităţi umane desfăşurate în cadrul unui structuri urbane determină identitatea localităţii. Această identitate se conturează de-a lungul timpului şi este necesar a fi identificată şi mai ales protejată în cazul eventualelor restructurări urbane.

Primul nucleu de locuire a fost structurat pe zona uşor colinară din cartierul BERG-CĂTĂLINA şi de intersecţia celor trei drumuri principale ce debuşau în „piaţeta triunghiulară”, restructurată şi lărgită la conformarea planimetrică şi spaţială actuală, prin demolarea palatului Ajtai. Partea de sus a localităţii Roşia Montană s-a dezvoltat în jurul acestui nucleu primar, cu precădere înspre partea nordică, nord-estică şi sud-estică. Structura tramei stradale funcţie de caracteristicile reliefului şi cadrului natural, precum şi al accesibilităţii la punctele de exploatare auriferă, a constituit demersul evoluţiei funcţional – spaţial a cadrului construit edificat într-o relaţie de echilibru cu cadrul natural adiacent.

Specificul zonei istorice centrale a localităţii Roşia Montană este dat nu numai de simbioza dintre cadrul construit valoros din punct de vedere istorico-arhitectural şi fundalul natural al versanţilor parţial împăduriţi şi parţial antropizaţi de lucrări miniere – cât şi de coexistenţa în zona istorică centrală, într-un sistem unitar a trei zone structurate în etape istorice diferite: cartierul BERG – CĂTĂLINA; nucleul primar al „ piaţetei triunghiulare” din zona intersecţiei celor trei drumuri importante şi în ultimul rând cartierele BERG - de sus, Văidoaia, Brazi, Sosaşi.(sec. XIX şi început de sec. XX), cartiere ce completează amfiteatrul până la baza versanţilor amintiţi.

Modul în care funcţionează această zonă istorică centrală în mod special nucleul istoric, precum şi evidenţierea posibilităţilor de protejare, conservare, asanare-salubrizare, renovare, restaurare şi de înscriere într-un sistem unitar de circulaţie auto şi pietonală a acestora, a constituit şi unul din scopurile studiului istoric general.

2.3. Definirea / delimitarea zonei construite protejate inclusiv a zonei de protecţie aferente pe

baza utilizării criteriilor de definire

Zona construită protejată a localităţii Roşia Montană denumită şi „Centrul Istoric Roşia Montană” a fost delimitată prin studiul preliminar intitulat „Studiu istoric – urbanistic – Completare a documentaţiei pentru P.U.G. Roşia Montană de către SC. OPUS- ATELIER DE ARHITECTURĂ SRL BUCUREŞTI, având ca obiect restructurarea centrului istoric, completare la P.U.G., obţinându-se AVIZUL Nr. 61/14, 02, 2002 al M.C.C. – Direcţia Monumente Istorice.

Zona construită protejată este o zonă din teritoriul administrativ identificată cu ajutorul unor criterii de definire şi delimitată prin stabilirea suprafeţei comune de manifestare a acestora, pe baza studiilor istorice generale şi a studiilor istorice zonale.

Criteriile care s-au luat în considerare pentru a defini zonele istorice de referinţă şi implicit

zona construită protejată: (inclusiv zona de protecţie aferentă) sunt următoarele: - istorice (vechimea construcţiei, evenimente istorice importante petrecute în cadrul

construcţiei sau a amenajării, sit-uri arheologice presupuse, cercetate, reperate)



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-16-

-arhitecturale- ambientale − structura materială (stare fizică, regim de înălţime, parcelări) − structura funcţională (tipuri de activităţi desfăşurate în zonă) − structura plastic-compoziţională (axe de compoziţională (axe de

compoziţii, linii de forţă, repere, ritm, inflexiuni, rupturi în tratarea arhitecturală, volumetrică, spaţială, calităţi ambientale, arhitecturale, etc.)

- urbanistice − structura funcţională (tipuri de activităţi desfăşurate în zonă, modul de

ocupare a parcelelor, tipuri de unităţi de locuit existente) - relaţionare: – semipublice, semiprivate, tipuri de intersecţii şi pieţe specifice

− structura plastic - compoziţională (axe de compoziţii, linii de forţă, repere, ritm, inflexiuni, rupturi în tratarea spaţială, disfuncţionalităţi etc.)

− structura comunicaţională (trasee comunicaţionale pietonale şi auto) - peisagistice

− modul de percepere a imaginii localităţii Roşia Montană, imagine creată prin suprapunerea şi coexistenţa a două siluete, cea a cadrului construit de o mare diversitate şi cadrul natural, respectiv cadrul natural parţial antropizat prin lucrările de exploatare minieră desfăşurate pe parcursul a două milenii.

Pe baza acestor criterii s-a delimitat câte un areal din cadrul ţesutului urban. Delimitarea s-a

făcut ţinând cont şi de limitele parcelelor existente. Suprapunând şi analizând caracteristicile tuturor zonelor a fost posibilă identificarea acelora care au caracteristici comune şi implicit delimitarea zonei construite protejate din cadrul ţesutului urban. Prezentarea în detaliu a modului de delimitare face obiectul ANEXEI 1, a prezentului PUZ-CP (Vol. IV – Studiu istoric general)

În cadrul ţesutului urban a localităţii Roşia Montană, prin studiul istoric general, au fost delimitate două zone istorice de referinţă:

- zona de referinţă Nr. 1 (delimitată conform planşelor anexate studiului istoric general ANEXA1.)

- zona istorică de referinţă Nr. 2 (delimitată conform planşelor anexate studiului istoric general – ANEXA 1)

Zona construită protejată, inclusiv zona de protecţie aferentă acesteia înglobează cele două

zone istorice de referinţă, în cadrul ei existând următoarele categorii de protecţie: - zonă construită protejată de interes local – CENTRUL ISTORIC AL LOCALITĂŢII ROŞIA

MONTANĂ – (de interes local), delimitată prin AVIZUL – NCC-DMI Nr. 61/14, 09.2002 - categoria „monument”, din care o parte sunt incluse în perimetrul CENTRULUI ISTORIC

al localităţii, iar celelalte sunt răspândite în cadrul zonei protejate – toate fiind de interes local, zonă a cărei delimitare (inclusiv zona de protecţie aferentă face obiectul prezentului PUZ – CP.

- categoria „ sit” : Situl arheologic Alburnus Maior Roşia Montană (fără delimitare precisă), de interes naţional – aplicabil atât în intravilanul cât şi extravilanul localităţii, unde cercetarea istorico-arheologică presupune sau confirmă existenţa vestigiilor arheologice.

În cadrul localităţii Roşia Montană dar în afara zonei construite protejate ce face obiectul

prezentului PUZ-CP, se află 5 obiective de tipul: aşezare romană, exploatare minieră romană, vestigii romane, incinta funerară, galerii romane de exploatare minieră – toate încadrate la importanţa naţională şi delimitate la suprafaţă prin puncte de coordonate în sistem STEREO 70.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-17-

Aceste obiective sunt situate în perimetrul zonei aflate de viitoarea exploatare a S.C.Roşia Montană „GOLD CORPORATION” S. A.

Tot în afara zonei construite protejate ce face obiectul prezentului PUZ-CP, se află la categoria „monument”, de importanţă locală, cinci (5) case, biserica greco-catolică şi monumentul comemorativ „SIMION BALINT”, toate fiind de importanţă locală.

Pentru monumentele care nu sunt cuprinse în zonele istorice de referinţe (amintite mai sus), s-au constituit zone de protecţie arbitrare (delimitate conform planşelor anexate la Studiul istoric general – ANEXA 1. Din punct de vedere al zonelor naturale protejate se face specificarea că monumentul natural „PIATRA DESPICATĂ”, va fi relocat (conform PUG aprobat) în zona construită protejată ce face obiectul prezentului PUZ-CP. Monumentul natural „PIATRA CORBULUI” îşi menţine actuala locaţie în cadrul perimetrului de exploatare de suprafaţă viitoare, cu măsurile de protecţie de rigoare şi includerea într-un circuit turistic de vizitare, conform documentaţiei urbanistice PUZ – ZONĂ INDUSTRIALĂ Roşia Montană, elaborat de SC PROIECT – ALBA S.A. 2.4. Studiul istoric zonal cu precizarea valorii elementelor componente

Prin studiul istoric zonal s-au definit în cadrul localităţii Roşia Montană două zone istorice de referinţă, având caracteristici diferite. Diferenţele constau în special în modul de ocupare al parcelelor; în configurarea spaţiului construit şi al amenajărilor industriale (peisaj industrial minier); în folosirea cadrului natural (ca fundal natural nealterat, ca mediu natural antropizat regenerat; în predominanţa spaţiului plantat în cadrul zonei.

Prezentul PUZ-CP se referă la cele două zone istorice de referinţă, ce au făcut obiectul delimitării în cadrul Studiului istoric general(ANEXA 1) şi care sunt fiecare dezvoltate (analizate în detaliu) în cadrul Studiului istoric zonal) ANEXA 3).

Prin studiul istoric zonal s-au delimitat şi definit în cadrul zonei istorice de referinţă numărul 1, următoarele subzone:

I) ZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ 1 – ZONA PROTEJATĂ –

1 A) SUBZONA PIEŢEI, având un dezvoltat caracter urban, prin dezvoltarea unui embrion de viaţă urbană în textura complexă şi densă de mic burg de ev mediu târziu. Ca orice nucleu central îşi asumă deopotrivă funcţiunea de reprezentare, comercială şi de distribuţie spre punctele de interes ale localităţii. Piaţa reprezintă „centrul de greutate atât ca viaţă urbană cât mai ales ca element compoziţional major din punct de vedere morfologic şi tipologic în alcătuirea cadrului construit reprezentativ şi bine delimitat ca spaţiu public.

1 B) SUBZONA BERG 1 (BERG – CĂTĂLINA), cuprinzând nucleul Berg, situat la nordul Pieţei, teren colinar semi – accidentat, cu tramă stradală adaptată condiţiilor naturale de relief şi cuprinde ca pondere construcţii tradiţionale de mijloc de sec. XVIII, reprezentative prin stilul de „baroc rural”, cuprinzând locuinţe de factură mai specială, în care anexele gospodăreşti importante sunt situate sub acelaşi acoperiş. Clădirile masive sunt amplasate cu faţada principală pe aliniament. Aceste gospodării de tip tradiţional (asemănătoare oarecum cu cele din satele săseşti din Transilvania) prezintă tendinţe „urbane” prin unificarea taluzărilor, a delimitărilor de proprietate, a faţadelor, porţilor şi a altor elemente specifice de limbaj arhitectural (decoraţii în tencuială, grilaje ornamentale la ferestre, feronerie specială la porţi, etc.) Această subzonă este în conexiune directă cu subzona Pieţei, presupunându-se datarea lor comună, respectiv prima jumătate a sec. XVIII.

1 C) SUBZONA BERG 2 (BERG de sus), cuprinde ansamblul de locuinţe cu caracter semirural, specific satelor miniere, amplasate pe versanţi, în care de regulă drumul (uliţa) de



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-18-

distribuţie este paralel cu curbele de nivel. Parcelele de teren aferente gospodăriilor sunt mici în comparaţie cu cele din BERG 1 la cele din aval de drumul de distribuţie, anexele sunt reduse; în schimbul la cele din amonte, regăsim anexe pentru creşterea vitelor (şuri, grajduri). În general locuinţele sunt parter şi demisol parţial. Dispunerea liniară a încăperilor fac obligatorie prezenţa pridvorului închis cu „geamlâc” şi parapet din scândură ritmată cu baghete. Accesul în pridvor se face în variantele: capăt (spre uliţă ; mijloc (dinspre curte); sau variabil (1/3; ¼), dar în oricare variantă, accesul cu trepte este închis cu geamlâc şi acoperit. La demisolul deschis situat sub pridvorul închis cu geamlâc se depozitează lemnele de foc. Această subzonă comunică la ext. cu subzona VĂIDOAIA 2 iar la sud cu subzona BERG 1.

1 D) SUBZONA VĂIDOAIA 1 cuprinde ansamblul de locuinţe (gospodării), grupate la nord-estul zonei istorice centrele protejate. Se întâlneşte prezenţa unor gospodării pe parcele mai mari, de secol XIX, dar prezenta covârşitoare sunt locuinţele paralelipipedice sau în formă de „L”, cu sau fără pridvor, amplasate pe parcele de mărime medie, cu puţine anexe, cele din amonte având anexe pentru vite (şuri, grajduri). Această subzonă comunică la vest cu subzona VĂIDOAIA 2, la sud cu subzona BRAZI 1.

1 E) SUBZONA VĂIDOAIA 2 cuprinde un teritoriu (fâşie) rarefiat cu gospodării, parcelele fără construcţii având dimensiuni mari, folosinţa acestora fiind de fâneţe/livezi. Densitatea de locuri este foarte mică în această subzonă, care are un rol de spaţiu „tampon” sau „interstiţiu” între subzonele mai dens construite, expresie a izolării probabil pe criterii etnice sau sociale a populaţiei ]n mici cartiere *Berg, Centru, Văidoaia, Brazi, Sosaşi). În această subzonă gospodăriile deţin de regulă pe lângă clădirea de locuit anexe gospodăreşti de tip: magazie lemne, grajd, şură, etc. Această subzonă „tampon” de învecinează la vest cu subzonele BERG 1 şi BERG 2; la est cu subzona Văidoaia 1; iar la sud cu subzona „De centură”.

1 F) SUBZONA DE CENTURĂ cuprinde un teritoriu (fâşie) rarefiat de clădiri (gospodării), fâşie dominată mai mult de bisericile romano – catolică şi cea calvină, cu terenurile lor aferente cu funcţiunea de cimitire. Densitatea de locuire, este mică în această subzonă, care ca şi la Văidoaia 2, are un rol de spaţiu „tampon” sau „interstiţiu” între subzonele mai dens construite, expresie a izolării sau incompatibilităţii pe criterii etnice / sociale a populaţiei, în acest caz între Centru şi Brazi, respectiv între Centru şi Sosaşi. Clădirile de locuit care domină sunt cele simplu paralelipipedice dotate cu pridvor închis în sistem „geamlâc”. Anexele gospodăreşti sunt reduse, cu rol de boxe sau magazii. Parcelele neocupate cu construcţii sunt de mari dimensiuni, iar cele ocupate au dimensiuni mici şi mijlocii. Din această subzonă se remarcă locaţiile celor două lăcaşe de cult, amplasate pe câte un promontoriu, ambele biserici cu cimitirele aferente contribuie cu un farmec deosebit la silueta mediului construit, fiind elemente polarizatoare vizual în structura morfologică a zonei construite protejate. Această subzonă separă subzona Centru de subzona Brazi 1 şi respectiv subzona Centru de Sosaşi. Terenurile neconstruite (libere de construcţii) au destinaţia de fineţi /livezi, iar suprafaţeţele cimitirelor sunt plantate cu conifere, dintre care se remarcă pâlcul de brazi din cimitirul romano-catolic.

1 G) SUBZONA BRAZI 1, cuprinde ansamblul de locuinţe (gospodării), grupate în partea de sud-est a zonei istorice centrale protejate. Se întâlneşte prezenţa unor gospodării pe parcele mijlocii şi mici, grupate compact, de regulă pe aliniamentele stradale, unele având anexe gospodăreşti situate pe aceeaşi parcelă cu locuinţa. De regulă, locuinţele sunt parter, parter cu demisol parţial şi mai rar parter cu etaj. Forma în plan a locuinţei este o bară prismatică sau în formă de „L”. Majoritatea locuinţelor dispun de pridvor închis în sistem „geamlâc”, cu accese prin trepte protejate. Anexele gospodăreşti sunt în general depozit de lemne şi mai rar adăpost de animale. Această subzonă comunică la nord cu subzona Văidoaia 1; la nord şi vest cu subzona „De centură”; la est cu subzona Brazi 2. Clădirile existente sunt de sfârşit de secol XIX şi început de secol XX.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-19-

1 H) SUBZONA BRAZI 2, cuprinde un teritoriu rarefiat cu gospodării, parcele fără construcţii având dimensiuni mari, puţinele parcele construite (de dimensiuni mici şi mijlocii) au anexe gospodăreşti, inclusiv şuri şi grajduri, dovadă că locuitorii se ocupă şi cu creşterea animalelor. Clădirile sunt de formă simplă în general de prisme drepte sau în formă de „L” cu regimul de înălţime parter; parter + demisol şi mai rar parter + demisol şi mai rar parter + un etaj. Nu lipseşte la majoritatea locuinţelor pridvorul închis cu „geamlâc”. Partea sudică a subzone Brazi 2 se învecinează cu digul Tăului Brazi. Această subzonă comunică la nord cu subzona Văidoaia 1 iar la vest cu subzona Brazi 1.

1 J) SUBZONA SOSAŞI, cuprinde ansamblul de gospodării modeste şi foarte modeste (cu clădirile de locuit de cele mai mici dimensiuni din localitate), situat între promontoriul cimitirului romano-catolic, DJ 742 (drumul principal de acces în centrul istoric)şi subzona de legătură Clădirile de locuit au forme simple, în general dotate cu pridvor închis, cu regim de înălţime parter, parter cu demisol ţi mai rar parter cu etaj. Aspectul general este sărăcăcios, majoritatea clădirilor fiind în stare rea sau foarte rea. Parcelele au dimensiuni mici şi mijlocii, dovadă a activităţii de dublă funcţionalitate minerit – locuire, fără prezenţa anexelor pentru creşterea animalelor.

1 K) SUBZONA VESTIBULARĂ, cuprinde gruparea de locuinţe de-a lungul drumului principal (DJ 742), partea stângă (sens spre Piaţă) ce marchează accesul spre Centrul istoric. Dispunerea liniar – adiacentă drumului principal a clădirilor de locuit, unele pe aliniament, altele retrase de la aliniament este specifică aşezărilor rurale de-a lungul drumului important şi/sau de-a lungul unui curs de apă, în tipologia de „sat linear” (sat vale). Cu toate acestea parcelele nu sunt dispuse perpendicular pe aliniament, ţesutul difuz este omniprezent ca de altfel în mai toate subzonele descrise anterior, cu unele excepţii în Centru.

1 L) SUBZONA DE LEGĂTURĂ, cuprinde acel teritoriu al localităţii Roşia Montana situat de ambele părţi ale drumului principal DJ742, între “vatra satului” restructurată cu microcartierul de blocuri socialiste si respectiv subzona Sosaşi si subzona vestibulara. Succesiunea de parcele alăturate, adiacente drumului si situate la stânga acestuia (sens spre Piaţă) marchează o mixtură de construcţii de sfârşit de secol XVIII, început de secol XIX, sfârşit de secol XIX şi de secol XX. Pe această parte se află si o dotare importantă : clădirea şcolii primare şi foste gimnaziale .Tipurile de construcţii de locuit sunt foarte diverse, de la tipul masiv cu portal din zidărie tipic sec. XVIII, la cel de sfârşit de secol XIX, (inclusiv clădirile şcolii), cu ornamente complexe din tencuială, de un eclectism reţinut : tipul arhiprezent de clădire cu încăperi înşiruite şi pridvor închis în sistem geamlâc, şi în ultimul rând clădiri noi din sec. XX, din zidărie sau provizorii din lemn. Această succesiune de clădiri de tipuri, epoci şi materiale diferite nu este deranjant, marcând însă trecerea firească spre nucleul de clădiri valoroase ale Pieţei .

Teritorial din aceeaşi subzonă, situat însă în dreapta drumului judeţean (sens spre Centrul vechi)) se împarte în două sectoare . Primul sector este situat între drumul judeţean şi Valea Roşiei. (pârâul Roşia) si cel de-al doilea sector situat între Valea Roşiei şi versanţi. Primul sector cumulează parcele de teren de dimensiuni mici. mijlocii şi mari . Parcelele mici şi mijlocii sunt ocupate cu gospodării alcătuite din locuinţe şi anexe gospodăreşti cu arhitectura specifică începutului de sec. XX, cu aspect modest. Parcelele ocupate cu construcţii sunt grupate in trei microzone. Casele sunt de regulă amplasate pe aliniament, anexele ocupând profunzimea parcelelor. Planimetria caselor este simplă, paralelipipedică cu sau fără pridvor închis. în front se distinge clădirea „Clubului Minier”, cu P+1 niveluri, cu o arhitectură de început de secol XX, de un eclectism epurat. Frontul stradal şi parcelele sunt fragmentate de câteva uliţe (trei) ce conduc circulaţia pietonală, prin intermediul punţilor pietonale spre parcelele de locuinţe din cel de al doilea sector al subzonei. Traversarea carosabilă a pârâului Roşia cu autovehicule se face prin „vad deschis”. Parcelele din acest sector au dimensiuni de la foarte mici la foarte mari(ultimele nefiind construite) şi prezintă o dispunere difuză. Clădirile de locuit şi anexele aferente sunt grupate pe



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-20-

microzone, iar altele construite recent au rol de casa de vacanta şi prezintă accese mijlocite prin servituţi cu piciorul.

Volumetria acestor clădiri este simplă, paralelipipedică, unele având sau nu pridvor închis . Regimul de înălţime este, parter sau parter cu demisol. Pe una din aceste parcele se află o intrare intr-o fostă galerie minieră precum şi urmele unei vechi halde.

Şi această subzonă a fost cândva ca şi cartierul Sosaşi un amestec de locuinţe cu instalaţii de minerit. care în prezent acestea din urmă au dispărut.

1 M) SUBZONA MIXTA, este de tipul subzonelor „interstiţiale”, caracterizate prin slaba densitate a clădirilor şi prin preponderenţa parcelelor cu destinaţie agricolă: păşuni/ fâneţe. Totuşi există o presiune investiţională pentru această subzonă, în ultimii ani construindu-se mai multe clădiri de tip provizoriu, dar unele având chiar P+1;P+2 niveluri. De remarcat în ţesutul existent, dimensiunea mare a parcelelor, dar şi dispunerea lor difuză, care face să se remarce două sectoare diferite ca pante a versanţilor: a) sectorul cu versanţi cu pantă mică, sector situat între subzona de legătura/subzona vestibulară şi drumul median, flancat în prezent de acele clădiri provizorii P+1; P+2 şi b) sectorul cu versanţi cu pantă mari accentuată, sector situat între drumul amintit şi drumul superior, ce debuşează din subzona BERG 1.

Din operaţiunea de delimitare a zonei istorice de referinţă, se trag primele concluzii: − Zona istorică de referinţă 1, este alcătuită din 12 subzone istorice de referinţă descrise mai sus

şi care conţin un fond construit existent specific. − Din cele 12 subzone, cinci subzone SOSAŞI, BERG 2; VĂIDOAIA 2; DE LEGĂTURĂ Şi MIXTĂ

sunt situate în afară, dar adiacent perimetrului de delimitare a Centrului Istoric Roşia Montană. − Prin prezentul P.U.Z.-C.P se modifică limitele unităţii teritoriale de referinţă UTR3, modificare

pusă de acord cu PUZ - ZONĂ INDUSTRIALĂ (Elaborator de SC. PROIECT ALBA SA) „MODIFICARE PLAN URBANISTIC ZONAL –ZONA INDUSTRIALĂ ROŞIA MONTANĂ” ediţia 2007.

− Din cele douăsprezece subzone, şapte subzone: PIEŢEI, BERG 1 (BERG-CĂTĂLINA), VĂIDOAIA 1, DE CENTURĂ, BRAZI 1, BRAZI 2 şi VESTIBULARĂ sunt „subzone construite protejate”, componente ale Centrului Istoric Roşia Montană, subzone cu grad ridicat de protecţie.

II. ZONĂ ISTORICĂ DE REFERINŢĂ 2 – ZONĂ PURTĂTOARE DE DEZVOLTARE

TURISTICĂ

2 N) SUBZONA CÂRNIC, – este o fâşie de teren „tampon” situată între limita perimetrului de exploatare viitor, limita stabilită prin documentaţie urbanistică „PUZ zonă industrială “ (elaborată de SC PROIECT ALBA SA) pentru cariera Cârnic şi respectiv limita sudică a subzonelor: BRAZI 2 ; BRAZI 1 ; DE CENTURĂ ; SOSAŞI şi DE LEGATURĂ.

Această subzonă va fi străbătută de noul tronson al drumului judeţean DJ742, drum ce va fi deviat pe noul traseu propus prin prezentul PUZ –CP, în vederea descongestionării de traficul greu a centrului istoric. Această subzonă situată la baza versantului Cârnic va îndeplini şi rolul de fâşie de protecţie plantată pentru delimitarea viitoarei exploatări miniere de suprafaţă şi asigurarea protecţiei fonice si vizuale fată de activitatea industrială.

2 O) SUBZONA TAURILOR BRAZI SI ANGHEL, este marcată de caracterul predominant natural al sitului, având un relief, extrem de accidentat, cu versanţi de tip montan, unde în mod artificial, în două depresiuni naturale au fost realizate, (la început de sec. XVIII, două tăuri (lacuri artificiale montane) Tăul Anghel situat la o altitudine superioară alimentează Tăul Brazi care la rândul lui alimentează pârâul cu acelaşi nume ce curge la baza versantului Cârnic şi care de-a lungul a trei secole alimenta „şteampurile” pentru prelucrarea minereului aurifer. Această subzonă



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-21-

cu caracter de protecţie a patrimoniului industrial (tăuri) se învecinează la nord-vest cu subzona BRAZI 2. Suprafaţa parcelelor este mare iar conformarea parcelarului este difuză. În afara unei şuri de lemn pitoreşti existente de mult timp pe malul sud - estic al tăului Brazi, pe latura nord - estică a aceluiaşi tău s-au edificat construcţii neadaptate cadrului natural – artificial, extrem. de valoros. Folosinţa actuală a parcelelor este de păşune, întreruptă pe alocuri de pâlcuri de brazi (conifere).

2 P)SUBZONĂ INTERMEDIARĂ – are acelaşi caracter profund natural ca şi subzona anterioară, cu un relief foarte accidentat, cu versanţi de tip montan din care nu lipsesc stâncării şi zone de păşune alternantă cu pâlcuri de conifere. Parcelele de dimensiuni foarte mari sunt adiacente unor drumuri de exploatare agricolă, având o distribuţie semidifuză. Această subzonă cu un caracter natural exclusiv conţine câteva anexe agricole, din lemn (bârne intersectate) şi se învecinează la sud cu subzona tăurilor Brazi şi Anghel, la est se învecinează cu subzona Brazi 2, subzona Vădoaia 1. La limita dintre subzona INTERMEDIARĂ şi subzona Brazi 2, pe o creasta stâncoasă este propusă relocarea monumentului natural „PIATRA DESPICATĂ”, conform PUG aprobat 2002.

2 R) SUBZONA TĂUL MARE, – Este definită ca si subzona Tăul Brazi şi Anghel de

prezenţa lacului artificial de epocă sec. XVIII – XIX, de prim rang al patrimoniului industrial de sorginte minieră.

Acest tău (lac artificial) alimentează pârâul FOIEŞU, curs de apă ce traversează subzonele VĂIDOAIA 1, VĂIDOAIA 2, BERG 1 CENTRU, pentru a se uni cu pârâul Brazi, în subzona 1L/ DE LEGATURĂ, formând cursul VALEA ROŞIEI ce străbate localitatea Roşia Montană, până la vărsarea in Abrudel. Cu un caracter predominant natural în prezent, această subzonă marcată de depresiunea naturală din jurul Tăului Mare şi de versantul stâncos din partea nord-estică este utilizat ca teren de păşune fiind alternat cu pâlcuri de conifere răzleţe. Parcelele de dimensiuni mari şi foarte mari sunt distribuite intr-o reţea semidifuză de-a lungul drumurilor de exploatare agricolă ce împresoară tăul pe două laturi. Câteva construcţii din lemn (bârne) răzleţe cu funcţiune de anexe, mobilează unele parcele. O fâşie de teren adiacentă malului nord-vestic al tăului, este situată în intravilan (trup), în vederea valorificării turistice a zonei, conform PUG aprobat 2002.

Din operaţiunea de delimitare a zonei istorice de referinţa 2 – ZONĂ PURTĂTOARE DE DEZVOLTARE TURISTICĂ, se trag primele concluzii :

- Zona istorică de referinţa 2, este alcătuită din patru (4) subzone istorice de referinţa, descrise mai sus şi care conţin valori de patrimoniu industrial (tăuri şi zonele lor adiacente, precum şi relocarea unui monument natural „PIATRA DESPICATĂ “)

- În cadrul subzonelor istorice de referinţa s-au definit grade de protecţie în funcţie de tipul de monument.

2.5. SINTEZA etapelor parcurse prin stabilirea atitudinii faţă de elementele componente ale

zonei

Atitudinea faţă de elementele componente ale zonelor istorice de referinţa s-a definit in cadrul Studiului istoric zonal ce se constituie in ANEXA 3 la prezentul PUZ –CP (Volumul V).

Astfel definirea şi delimitarea subzonelor istorice de referinţă, şi acelor construite protejate în cadrul zonei istorice de referinţă, s-a făcut pe baza identificării în cadrul ţesutului urban a subzonelor care prezintă caracteristici asemănătoare şi coerente din punct de vedere urbanistic, arhitectural, peisagistic si istoric .



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-22-

În cadrul subzonelor construite protejate s-a definit gradul de protecţie a acestora precum şi modul de intervenţie admis în funcţie de categoria valorică pe care o au monumentele, din subzona respectivă. Totodată s-a definit modul, gradul şi limitele de dezvoltare posibile pentru fiecare subzonă.

3) STUDIU URBANISTIC SPECIFIC PENTRU DOCUMENTAŢII URBANISTICE ZONALE CU

CARACTERIZAREA SITUAŢIEI ZONEI SI A RELAŢIEI ZONA –LOCALITATE 3.1. Prezentarea studiilor si avizelor anterioare elaborării prezentului PUZ-CP.

- Inventarierea clădirilor şi structurilor istorice din localitatea Roşia Montană, jud. ALBA (Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional - CPPCN, 2000).

Această lucrare a fost realizată pentru fundamentarea Planului Urbanistic General al

comunei, elaborat într-o formă preliminară în anul 2000. Au fost inventariate 108 obiective (imobile şi monumente funerare sau comemorative), dintre care 40 clasate în Lista Monumentelor Istorice din 1991.

Studiul face apel la categorii de surse-precum cele orale, culese de la locuitori, bibliografia zonei sau registrul agricol al comunei. Rezultatele inventarierii de teren, completată cu cercetarea bibliografică şi de arhivă, au fost înregistrate în fişe, elaborate în conformitate cu Metodologia de evidenţă a monumentelor istorice.

- Studiu istoric urbanistic / Completare a documentaţiei pentru P.U.G. Roşia Montană(Opus, 2001)avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului şi Cultelor cu Aviz Nr. 61/14, 02, 2002,

Prin acest studiu sunt identificate şi definite valorile de patrimoniu cultural ale satului Roşia Montană şi ale altor şapte sate învecinate (Ţarina, Gârda Bărbuleşti, Bălmoşeşti, Blindeşti, Bunta, şi Corna împreună cu Gura Cornei) şi este urmărită repartiţia acestor valori în teritoriu. Acest domeniu de interes, care acoperă doar parţial teritoriul comunei, derivă din cerinţele explicite formulate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, prin avizul Nr. 854U/15.11.2000, emis în urma consultării Planului Urbanistic General al Comunei şi corespunde teritoriului vizat de proiectul de exploatare minieră de suprafaţă propus de S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A.

Metoda de investigare este cea a descompunerii ţesutului urban în componente primare, urmată de stabilirea relevanţei fiecăreia în raport cu ansamblul. Criteriile de analiză urmăresc surprinderea atât a caracteristicilor morfologice, cât şi a celor funcţionale, istorice, arhitecturale sau tehnice. Această etapă este urmată de evaluarea arhitecturală şi urbanistică şi în final, de corelarea rezultatelor tuturor etapelor, într-o privire sintetică generală.

Studiul evidenţiază încadrarea tipologică a satelor limitrofe Roşiei Montane în categorii comune zonei Munţilor Apuseni-aşezări de vale, liniare (Corna şi Gura Cornei) sau aşezări de culme, risipite, cu concentrări locale (Ţarina, Gârda Bărbuleşti, Bălmoşeşti. Blideşti, Bunta). Mai mult decât în configuraţia structurală, cu largă răspândire în zonă, valorile culturale ale acestor sate sunt localizate la nivelul obiectivului sau al ansamblului de arhitectură tradiţională şi sunt distribuite inegal în cadrul teritoriului studiat.

În cazul principalei aşezări, Roşia Montană, prin suprapunerea concluziilor analizelor este operată o primă separaţie, evidenţiindu-se două unităţi majore distincte: tronsonul liniar, care ocupă partea inferioară a satului şi ilustrează tipul aşezărilor de vale din Munţii Apuseni şi tronsonul reticular, care se dezvoltă în partea superioară a satului şi reprezintă zona de maximă originalitate a întregii structuri. În această zonă sunt conturate prin studiu mai multe niveluri valorice: valoare maximă – subzona Pieţei; valoare mare – cei trei poli secundari (Berg – Cătălina, Brazi, Văidoaia);



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-23-

valoare mică – spaţiul interstiţial dezorganizat dintre nucleele structurii urbane. În cele din urmă în acest tronson al localităţii sunt trasate două limite, în interiorul cărora se regăsesc cele mai importante elemente ale structurii urbane şi care reprezintă zona protejabilă – cuprinzând, alături de Piaţă, toţi cei trei poli secundari, adică cea mai mare parte a segmentului superior al localităţii – şi zona protejată - care cuprinde doar elementele imediat învecinate cu Piaţa, adică subzona Berg – Cătălina, la care se mai adaugă nucleul Văidoaia, acoperind astfel zona de maximă importanţă pentru patrimoniul cultural local. Ambele propuneri de delimitare sunt susceptibile să fixeze în spaţiu centrul istoric al localităţii şi să confere astfel substanţă unei recunoaşteri a valorii acestei zone înscrisă, în Lista Monumentelor Istorice şi în rândul Valorilor de patrimoniu cultural de interes naţional, instituite prin L.5-2000. Totuşi, nici una dintre limite nu a fost luată în considerare în momentul revizuirii şi republicării Listei Monumentelor Istorice, în 2004, zona fiind în continuare clasată fără vreo delimitare precisă. Dintre cele două variante a fost avizată cea restrânsă, care a constituit ulterior baza pentru delimitarea prin PUG a Centrului istoric.

- Studiul de revitalizare a centrului istoric - Completare a documentaţiei pentru P.U.G. Roşia Montană (OPUS-2001); avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor cu Aviz Nr. 61/14. 02.2002.

Acest studiu reprezintă pasul următor studiului istoric urbanistic, pe ale cărui concluzii se bazează pentru stabilirea unei strategii de conservare şi punere în valoare a elementelor de patrimoniu cultural şi pentru identificarea priorităţilor şi direcţiilor de acţiune.

Pe primul palier de abordare a centrului istoric, cel strategic, se situează direcţiile principale pe care le trasează: evidenţierea valorilor de patrimoniu cultural şi promovarea lor, ca motor al regenerării zonei, reintroducerea funcţiunilor istorice, publice, acum dispărute şi, la un nivel mai general, schimbarea profilului funcţional major al zonei, dinspre sectorul primar spre cel terţiar.

Pe următorul palier, cel operaţional, studiul cuprinde prevederi menite să asigure punerea în practică a direcţiilor strategice. Astfel, sunt propuse funcţiuni noi, cum ar fii muzeul mineritului, dezvoltat în casele din frontul nordic al Pieţei şi corelat cu deschiderea pentru vizitare a galeriei miniere romane Cătălina - Monuleşti; spaţii de cazare de tip pensiune rurală; alimentaţie publică în zona Pieţei. De asemenea este prevăzută reactivarea unor funcţiuni istorice dispărute, cum ar fii: Casina şi clubul; grădina de vară; bancă; cinematograf de vară, etc.

- Planul Urbanistic General al Comunei Roşia Montană (Proiect Alba, 2002); avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor cu Aviz Nr. 177/20.06.2002 şi de Consiliul Local Roşia Montană, prin hotărârea Nr. 45 din 19.07.2002,

Cauza şi scopul întregii documentaţii derivă în mod direct din proiectul de exploatare minieră de mare amploare propus de compania Roşia Montană Gold Corporation (în situaţia vechiului perimetru de exploatare, în prezent modificat).

Viziunea de dezvoltare a comunei este bazată pe reluarea / continuarea exploatării miniere de suprafaţă.

Teritoriul comunei era divizat în nouă Unităţi Teritoriale de Referinţă UTR-uri.

UTR 1 – zona de exploatare industrială, ocupa o suprafaţă de aprox. 720 ha, adică 17% din suprafaţa întregii comune şi 87% din suprafaţa intravilanului Roşiei Montane, extins şi el prin PUG, de la 104 ha la 824 ha. Acest teritoriu cuprinde o parte a patrimoniului cultural al sitului Roşia Montană. Această zonă (sat Roşia-Montană şi cătunul Blideşti este destinată prin PUG continuării exploatării miniere, interdicţia de locuire, asociată funcţiunii industriale implică strămutarea populaţiei rezidente aici.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-24-

UTR 2 – zonă de protecţie a zonei industriale, are rolul de barieră de siguranţă între zona industrială şi cea locuită. Ca şi în zona industrială, şi în această zonă de protecţie se instituie interdicţia de locuire, ceea ce presupune strămutarea populaţiei şi dispariţia parţială a altor două localităţi (Ţarina şi Bălmoşeşti). UTR 3 – „zona protejată cu valoare de patrimoniu din localitatea Roşia Montană” – cuprinde zona de maximă concentrare a valorilor de patrimoniu construit. Zona este reglementată diferenţiat, în funcţie de caracteristicile istorice, morfologice şi funcţionale ale ţesutului urban, identificate prin Studiul istoric urbanistic. De asemenea sunt asumate şi o serie de direcţii de revitalizare a zonei, trasate prin Studiul de revitalizare a centrului istoric: resuscitarea funcţiunilor istorice dispărute – cu precădere a celor publice; promovarea funcţiei culturale a Centrului Istoric, prin introducerea în frontul nordic al Pieţei a unui muzeu de sit; favorizarea utilizării turistice a zonei. În interiorul zonei este operată o delimitare majoră, în termenii prevăzuţi de legislaţia de protecţie a patrimoniului, între „Zona de protecţie a zonei protejate” Această separare, bazată pe forma restrânsă de delimitare a zonei protejate, preferată la avizarea Studiului istoric urbanistic, exclude din rândul elementelor importante ale patrimoniului construit nucleul Brazi. UTR 4 – „reşedinţa de comună propusă”, cuprinde şase dintre localităţile componente ale comune (Cărpiniş, Coasta Henţii, Gura Roşiei, Ignăteşti, Iacobeşti şi Curături) şi presupune transferarea tuturor funcţiunilor administrative într-un nou amplasament, localizat în vecinătatea drumului naţional DN74A. UTR 5, Bidigeşti; UTR 6, Dăroaia; UTR 7, Soal; UTR 9, Gârda Bărbuleşti – „unităţi teritoriale cu caracter predominant rural care cuprind case existente”şi UTR 8, Vârtop – „zonă preponderent rezidenţială rurală” cuprind localităţile neafectate de proiectul de exploatare şi care nu au prezentat, deci, nici un interes prin prisma scopului major al documentaţiei. Astfel, reglementările care vizează aceste unităţi tratează fugitiv câteva aspecte ale locuirii rurale.

Prin PUG este semnalată necesitatea „instituirii unei zone de protecţie şi a elaborării unui P.U.Z. pentru punerea în valoare a monumentelor” (Memoriu, 3.11. Reglementări urbanistice – Zone protejate, p. 91),

- Planul urbanistic zonal pentru zona de dezvoltare industrială Roşia Montană Gold Corporation S..A. (Proiect Alba, 2002)” avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor cu Aviz Nr. 178/20, 06, 2002,

Documentaţia tratează, la un nivel de detaliere, organizarea zonei de exploatare industrială. Sunt reglementate condiţiile de amplasare a obiectivelor prevăzute în proiectul de exploatare minieră: uzină de preparare, iaz de decantare, halde de steril, cariere de exploatare, reţele de utilităţi, reţele de drumuri. Zona care constituie obiectul documentaţiei se întinde pe 1614 ha din teritoriul administrativ al Roşiei Montane şi al oraşului Abrud. Din această suprafaţă 164 ha reprezintă „zona de locuinţe şi dotări de utilitate publică afectată de dezvoltarea zonei industriale”, care cuprinde 877 de gospodării, cu o populaţie de 2150 persoane. Sunt afectate, de asemenea, 39 de instituţii.

În capitolul final, de concluzii, sub titlul „priorităţi de intervenţie” este prevăzută „asigurarea unui sistem de protecţie eficient a elementelor naturale şi de patrimoniu, istoric, arhitectural şi arheologic prin stabilirea zonelor de protecţie a acestora şi a reglementărilor corespunzătoare (s.n.), precum şi punerea în valoare a acestora”.

Chiar dacă scopul şi extinderea studiului, afirmate în Memoriul de prezentare, sunt direct circumscrise zonei industriale, adică exclusiv teritoriului cuprins în UTR 1 şi 2, în regulament este tratată şi zona Centrului Istoric, echivalentă UTR 3. Cu toate acestea, prin prevederile avizului Nr.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-25-

178/20, 06, 2002, emis de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor în urma consultării documentaţiei, este solicitată în mod expres elaborarea de documentaţii de urbanism pentru zonele protejate.(PUZ-CP)

- Planul urbanistic zonal MODIFICARE PUZ – ZONA INDUSTRIALĂ ROŞIA MONTANĂ PR.NR. 4729/2006, (modificat 2007), elaborat de S.C. PROIECT ALBA S.A. ediţie 2007, ce va fi resupus avizărilor. Faţă de varianta precedentă 2002, această documentaţie dezvoltă zona de exploatare industrială de suprafaţă pe sectorul carierelor Cârnic Jig, la limita de incidenţă cu „zonele protejate” ale localităţii Roşia Montană.

3.2. Analiza încadrării zonei în intravilanul comunei, conform P.U.G. avizat şi aprobat.

3.2.1. Încadrarea în unitatea administrativ – teritorială şi în intravilan.

În conformitate cu prevederile legii 5-2000, zona protejată, denumită în continuare „Zona Centrului Istoric Roşia Montană”, a fost delimitată şi reglementată stabilindu-se două zone diferenţiate ca importanţă. Prima zonă cuprinde Piaţa şi vecinătăţile imediate, alcătuind Nucleul Istoric, cartierul Berg- Cătălina, zona cimitirului catolic şi calvin, precum şi cartierul Văidoaia 1. A doua zonă circumscrisă primei zone cuprinde majoritatea construcţiilor de regulă amplasate pe versanţi, dezvoltându-se în continuarea cartierelor primare, cum e cazul la Berg 2 (de sus) sau amplificând nucleele primare a unor cartiere, ca Văidoaia 1 şi Brazi 1. Prin extensie, cartierele astfel amplificate se unesc între ele prin intermediul unor zone interstiţiale (tampon), realizându-se în final o reţea reticulară tipică satului de tip „împrăştiat”, dar organizat polinuclear. Se dezvoltă cartiere mai tinere (e adevărat şi mai modeste) ca Sosaşi, precum şi amplificarea zonei de locuinţe rurale de pe Valea Roşiei – atrase de exploatarea zăcământului aurifer. Deoarece se întrevede tendinţă de dezvoltare turistică vis-a-vis de prezenţa „tăurilor” ce oferă o privelişte şi un cadru natural extrem de valoros în partea estică a localităţii Roşia Montană, se conturează o a treia zonă destinată „dezvoltării”. Astfel că cele trei zone amintite, având o evoluţie „centrifugă” au fost incluse în UTR 3, de către elaboratorul PUG – ediţia 2002 (elaborator SC PROIECT ALBA S.A.). Acest PUG ediţia 2002 a stabilit astfel prima delimitare instituită a Centrului Istoric al localităţii Roşia Montană.

Din suprafaţa corespunzătoare intravilanului extins prin PUG 2002 adică 824 ha, suprafaţa corespunzătoare UTR 3 este de cca. 91,10 ha, care se divide în suprafaţa Zonei protejate reprezentând 15,77 ha şi respectiv Zona de protecţie a zonei protejate, reprezentând 59,73 ha. Diferenţa de 15,57 ha o reprezintă, conform aceluiaşi PUG aprobat, zone de protecţie din perdele vegetale; cimitire; teren rezervă pentru construcţia de locuinţe şi alte funcţiuni mixte.

Prin prezentul PUZ-CP se propune majorarea suprafeţei zonei istorice centrale la 137,86 ha (UTR3 MODIFICAT) din care suprafaţa zonei protejate CENTRUL ISTORIC ROŞIA MONTANĂ este de 35,49 ha.

3.2.2. Elemente caracteristice rezultate din P.U.G.-ul elaborat în anul 2002 (populaţie,

activităţi, dotări, amenajări, echiparea tehnică) Evoluţia populaţiei (Extras PUG aprobat)

Creştere biologică

Normele de estimare a populaţiei nu pot avea un grad suficient de veridicitate, mai ales că în ultimii ani sporul natural este în continuă scădere, populaţia în vârstă fiind în procent destul de mare



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-26-

în cadrul comunei. Ca urmare a noilor mutaţii care apar în zonă determinate de industria din Roşia Montană şi mai ales al necesarului de noi activităţi care trebuie să fie organizate într-o localitate de rangul IV se va preconiza o creştere a populaţiei în cadrul comunei. În acest mod va creşte numărul populaţiei active datorită industriei dar şi al persoanelor care vor lucra în sectorul terţiar ţinând seama de faptul că în prezent lipsesc o serie de activităţi de prestări servicii în cadrul comunei.

Creşterea tendenţială

Creşterea populaţiei determinată de apariţia noilor activităţi va avea un caracter ascendent în ritm mai lent la început şi mai accentuat în momentul în care va intra în funcţiune obiectivul din Roşia Montană.

Corelarea locurilor de muncă cu variantele de evoluţie a populaţiei Locurile de muncă nou apărute vor fi mai ales în industria extractivă dar şi în sectorul terţiar

care în momentul de faţă este deficitar. Tendinţele generale de evoluţie a forţei de muncă determină ca în sectorul secundar ponderea populaţiei va scădea şi va creşte în prestări servicii.

POSIBILITĂŢILE DE CONTROL ASUPRA RELAŢIEI POPULAŢIE – LOCURI DE

MUNCĂ

Pornind de la observaţiile de mai sus, ca titlu orientativ, populaţia va avea următoarea posibilitate de evoluţie a forţei de muncă, ţinând cont că va scădea ponderea populaţiei ocupate din totalul locuitorilor (estimarea duratei de viaţă, deci a ponderii pensionarilor, orientarea populaţiei tinere spre diverse forme de învăţământ). Va creşte ponderea serviciilor spre 30-40% cu reducerea corespunzătoare a sectorului secundar. Fiind situată în zona de munte localitatea nu are în sectorul primar decât 2 persoane, agricultura nefiind o ocupaţie de bază în zonă.

Structura populaţiei din teritoriul administrativ Roşia Montană este următoarea: Activi de bază 1256 30,74% Activi de servire 85 2,07% Inactivi 2747 67,19% Din cele de mai sus se remarcă faptul ca activi de servire din cadrul comunei sunt în număr

foarte scăzut ceea ce denotă slaba dotare cu activităţi terţiare şi servicii. Cele enumerate mai sus şi apariţia industriei extractive de la Roşia Montană, în perioada de

perspectivă pot determina următoarea imagine a structurii socio-economice: Total populaţie ocupată 2400 40,00%

Total locuitori – Nr. 6000 100,00% Diferenţă faţă de prezent 1059 Ponderea populaţiei pe sectoare de activitate: Sector primar 48 2, 00% Sector secundar 2000 83, 34% Sector terţiar 352 14, 66% Total 2400 100, 00%

Afectare populaţiei determinată de amplasarea zonei industriale de exploatare minieră a

Roşiei Montană Gold Corporation S.A.(R.m.g.c.).



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-27-

Zona afectată PopulaţiaRoşia Montană

- relocaţi - de relocat

1884721

1163Gura Cornei - Abrud

- relocaţi - de relocat

337123214

Total din care: - relocaţi - de relocat

2221844

1377

În ZONA PROTEJATĂ şi Zona ei de protecţie: 541 (Nr. de persoane, conform recensământ2002)

De relocat 277Relocate 264

Case - 237 – în Zona cu grad ridicat de Protecţie (din care deja s-au relocat 119) şi 77 Zona cu grad moderat de Protecţie (din care deja s-au relocat 42) echivalentul a

52%

Case total zona protejată – 314 Compania minieră (RMGC) a cumpărat – 161, reprezentând aproape 52% din proprietăţi (la

nivel de an 2002). Dezvoltarea activităţilor (Extras PUG aprobat)

Dezvoltare prin reorganizare, retehnologizare şi rentabilizare a unităţilor existente: Se propune:

- relansarea şi reconversia industriei existente în cadrul comunei Roşia Montană prin retehnologizare şi orientare economică;

- se propune o zonă agroindustrială în imediata apropiere a localităţii Ignăteşti, zonă tampon între zona rezidenţială existentă şi zona reecologizată de la Gura Roşiei;

- dezvoltarea centrului administrativ al comunei de-a lungul drumului naţional în zona Cărpiniş – Gura Roşiei legând zona existentă cu locuinţe de zona nou propusă pentru strămutarea reşedinţei de comună;

Impactul pe care îl are zona industrială din Roşia Montană asupra localităţilor din împrejurimi

îmbunătăţesc posibilităţile de dezvoltare în perioada de perspectivă a diverselor activităţi care pot apărea în cadrul comunei Roşia Montană. Toate acestea se vor realiza conform normelor sanitare în vigoare se vor utila conform necesităţilor iar locurile de muncă nou create vor prelua localnicii din întreaga zonă adiacentă comunei (Bucium, Ciuruleasa, Abrud, Câmpeni, Bistra, Sohodol, Lupşa).

Specificul unităţilor necesar a se realiza:



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-28-

Caracterul predominant al zonei unde în prezent funcţionează reşedinţa de comună este cel industrial, dar cuprinde şi valori de patrimoniu cultural de importanţă naţională excepţională care necesită protecţie. Pentru perspectivă vechea reşedinţă de comună va rămâne la stadiul actual de dezvoltare încercându-se a se proteja şi pune în valoare construcţiile monument istoric şi arhitectură, fără relocare.

Asigurarea cu utilităţi:

Atât localitatea menţinută în forma ei actuală cât şi noua localitate propusă a se realiza se vor echipa cu utilităţi moderne pentru ridicarea confortului de locuit şi buna funcţionare a obiectivelor existente sau propuse.

Locuri de muncă necesar de creat

Pe lângă locurile de muncă ce vor apărea datorită noii industrii, vor fii necesare şi o serie de activităţi din sectorul terţiar care vor ocupa o serie de locuitori în activităţi de mică industrie (colectare – preparare lapte, preparare carne, preparare fructe de pădure).

Dotări, amenajări

Localitatea reşedinţă de comună va rămâne pe vechiul amplasament dar cu interdicţie de construire pentru construcţiile de locuit şi dotări şi se vor strămuta pe noile amplasamente în zona Cărpiniş – Gura Roşiei – Iacobeşti – Ignăteşti. Pentru noua localitate – reşedinţă de comună intravilanul va avea următoarea structură:

- zonă de locuit şi funcţiuni complementare; - zonă de activităţi agro – industriale; - zonă instituţii publice şi servicii; - zonă pentru agro – turism; - zonă de agrement şi perdele de protecţie; - zonă de gospodărie comunală.

Zona centrală a noii localităţi reşedinţă de comună va cuprinde localităţile Cărpiniş,

Gura Roşiei, cumulând cele mai importante servicii publice administrative şi de învăţământ, comerţ, servicii personale sau sociale, restaurante, bănci, telecomunicaţii, poştă şi locuinţe.

Se propune ca în cazul apariţiei unor noi tipuri de echipamente publice evoluţia zonei

centrale să se facă după cum urmează: - prin extinderea difuză în interiorul zonei centrale alese cu precauţiile impuse de situaţie

de a se păstra caracterul locuinţelor existente; - prin gruparea de echipamente publice în special a celor legate de locuinţe; - prin analiza, conform Regulamentului, a compatibilităţilor echipamentelor publice.

Având în vedere tendinţele de creştere a ponderii sectorului terţiar şi a gradului de asigurare

cu servicii publice dar şi cu scara localităţii şi incertitudinile actuale privind partea financiară, factorul hotărâtor de realizare a unor obiective publice va fi determinat de noua industrie care apare în zonă.

Dintre tipurile de dotări publice care pot să apară ca necesare pentru zona centrală acestea se pot realiza prin:

- extinderea şi diversificarea unor funcţii administrative şi de prestări sociale obligatorii; - creşterea numărului de locuri în liceu, realizarea de internat cantină, datorat numărului de

elevi arondaţi care provin din mediul rural şi din împrejurimi.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-29-

- Se recomandă în zona centrală ponderea locuinţelor să prezinte 80% din totalul ariei desfăşurate.

Zona mixtă

Pentru viitor noul amplasament al reşedinţei de comună va suporta o configurare de grupuri de funcţiuni mixte alăturând nucleul de interes local şi de activităţi de funcţiunea rezidenţială. Potenţialul de dezvoltare a acestei zone este ridicat prin realizarea aici a oricăror servicii personale sau colective sau activităţi productive şi de depozitare nenocive care să fie compatibile cu funcţiunea rezidenţială pe care o va avea zona.

Zona mixtă va fi cu funcţiuni comerciale de servire, mică industrie, locuinţe pe tot parcursul DN74 de la cartierul rezidenţial existent până la cartierul rezidenţial până la limita cu zona industrială nou propusă.

În interiorul zonei mixte să se ţină cont că pentru unele unităţi comerciale este nevoie de suprafeţe mai mari (depozite, magazin general, etc.).

Zona de locuit – zonă rezidenţială Fondul construit şi amenajările care constituie suportul şi totodată generatorul funcţiunilor

urbane a fost analizat sub aspectul gradului de echipare tehnică, vecini, calităţi spaţial volumetrice şi arhitecturale, evidenţiindu-se diferenţierile morfologice şi cele privind caracterul coerent şi gradul de viabilitate a acestui fond. Au fost luate în considerare mai multe criterii de analiză a zonelor cu caracteristici comune şi s-au putut contura în funcţie de acestea propunerile.

Dezvoltarea zonei rezidenţiale trebuie să ţină cont de următoarele:

− intervenţii difuze de construire a parcelelor libere şi refacerea clădirilor existente care necesită acest lucru;

− operaţii de lotizare − construcţie locuinţe sociale (care pot fi colective sau individuale);- operaţii de lotizare;

Tranziţia de la un tip de locuinţe la altul se poate realiza: − spontan, prin refacerea unor locuinţe existente; − prin adaptarea unei noi arhitecturi, dar cu menţinerea elementelor tradiţionale; − prin elemente contrastante ca atitudine faţă de vecinătăţi sau spaţiu public, precum şi

ca arhitectură;

Potenţialul de dezvoltare în limitele actuale ale intravilanului este relativ ridicat, grădinile existente în interiorul localităţii sunt destul de multe.

Se propune instituirea unui aliniament de fund până la care se admit construcţii, restul fiind supus interdicţiei temporare de construire minim 5 ani până la aprobarea de către Consiliul Local a planurilor de lotizare.

Aliniamentul de fund se stabileşte la 50-60 m având în vedere situaţia concretă a clădirilor şi anexelor gospodăreşti din localitate.

Pentru zona rezidenţială se ia în considerare necesitatea de compensare a indicatorilor de locuire actuali care sunt scăzuţi ca nivel de confort.

Pentru noua localitate reşedinţă de comună calculul necesarului de teren se bazează pe următoarele ipoteze de mărime a loturilor individuale pe care se vor amplasa noile gospodării. Aceste loturi vor avea suprafeţe cuprinse între1,00 şi 2,00 mp. Locuinţele individuale se vor realiza cu regim de înălţime P, P+1 şi vor fi 20 locuinţe/ha, dar nu mai puţin. Dacă se solicită şi locuinţe colective densitatea medie va putea ajunge: 30 locuinţe/ha.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-30-

Se recomandă:

− iniţierea unei acţiuni de informare a populaţiei asupra importanţei pentru propria bunăstare a creşterii atractivităţii pentru turism, prin conservare şi punere în valoare a monumentelor, spaţiilor plantate şi a arhitecturii locale specifice;

− înlesnirea şi uşurarea acţiunilor de dezvoltare a agroturismului poate schimba viaţa întregului teritoriu administrativ.

Pentru varianta în care reşedinţa de comună va rămâne pe vechiul amplasament bilanţul comparativ al suprafeţelor cuprinse în intravilan este după cum urmează:

ROŞIA MONTANĂ EXISTENT

ROŞIA MONTANĂ PROPUS

Zone funcţionale

ha % ha % Locuinţe şi funcţiuni complementare 40,26 38,74 40,26 4,88Zonă istorică care necesită protecţie 29,32 28,16 29,32 3,56Total 69,58 66,90 69,58 8,44Unităţi industriale şi depozite 3,50 3,37 719,31 87,31Unităţi agrozootehnice 0,48 0,47 0,48 0,05Instituţii şi servicii de interes public 3,65 3,50 3,65 0,44Căi de comunicaţie şi transport,

Din care − rutier − feroviar

6,800,20

6,73

6,80 0,20

0,84

Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 0.85 0,82 4,85 0,64Gospodărie comunală, cimitire 5,61 5,38 5,60 0,67Terenuri libere 11,54 11,10 11,54 1,43Ape 1,50 1,43 1,50 0,18Terenuri neproductive 0,30 0,28 - -Total intravilan 104,00 100,00 824,00 100,00

Bilanţ teritorial cu localităţi arondate reşedinţei de comună strămutate:

ROŞIAMONTANĂ CĂRPINIŞ COASTAHENŢII CURĂTURI GURA ROŞIEI Zone

funcţionale ha % ha % ha % ha % ha %

Locuinţe şi funcţiuni complementare

− existent − propus

69,58 290,06

66,90 76,38

10,00-

71,45 -

17,12 -

90,32 -

14,30 -

95,34-

5,20-

43,33-

Unităţi industriale şi depozite


3,50 4,50

3,37 1,18

-

-

-

-

-

-

4,00-

3,33-



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-31-

Unităţi agrozootehnice


0,48 4,50

0,471,18

-

-

-

-

-

-

-

-

Instituţii şi servicii de interes public:


3,65 12,00

3,603,15

0,60 -

4,20 -

-

-

-

-

0,70-

5,84 -

Căi de comunicaţie şi transport rutier rutier


feroviar − existent − propus

6,80 42,50

0,20 4,00

6,5411,18

0,191,21

1,50 - -

10,71 - -

0,80-

0,34-

42,00 - 1,78 -

0,70 - -

4, 96 - -

2,10- -

17,60- -

Spaţii verzi, sport, agrement, turism, perdele de protecţie


0,85 6,00

0,821,57

-

-

-

-

-

-

-

-

Echipare tehnico-edilitară

− propus

6,84 1,80

-

-

-

-

-

-

-

-

Terenuri libere − existent

1,54 11,10

1,10

7,86

-

-

-

-

-

-

Ape: − existent − propus

1,50 3,00

1,450,76

0,80

-

5,71

-

0,20-

1,05 -

-

-

-

-

Terenuri neproductive


3,30 -

0,28-

-

-

-

-

-

-

-

-

Total intravilan − existent − propus

104,00 380,00

100,00100,00

14,00

-

100,00

-

19,00

-

100,00

-

15,00

-

100,0

-

12,0

-

100,0

-

Localităţile care nu intră sub incidenţa zonei industriale din Roşia Montană îşi vor extinde perimetrul intravilan doar cu locuinţele existente care nu au fost cuprinse în aceasta. Astfel,



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-32-

perimetrele propuse sunt de fapt perimetre care conţin case existente. Gradul de dotare al acestora lasă de dorit, motiv pentru care se propune amenajarea în case existente a diverselor genuri de activităţi de strictă necesitate pentru deservirea fiecărei localităţi în parte.

Bilanţ teritorial pe localităţi al suprafeţelor cuprinse în intravilan

Denumire localitate

Locuinţe şi funcţiuni Comple mentare

Unităţi industriale şi depozite

Unităţi agrozoo tehnice

Instituţii publice şi

servicii

Căi de comunicaţie şi transport

Gospodărie comunală Ape Total

Bunta ha %

- propus

21,3497,00

-

-

-

-

- -

0,48 2,18

-

0,18 0,82

-

-

-

22,00100,00

-Corna ha

% - propus

6,1243,71

-

-

- -

0,906,43

-

1,44 10,28

-

2,84 20,29

-

2,7019,29

-

14,00100,00

-Ţarina ha

% - propus

11,2093,3311,2093,33

-

-

0,100,830,100,83

-

-

0,70 5,84 0,70 5,84

- - 12,00100,00

12,00100,00

Dăroaia ha %

- propus

7,3491,75

7,1489,25

-

-

-

- 0,101,25

0,66 8,25 0,66 8,25

-

-

-

-

8,00100,00

8,00100,00

Iacobeşti ha %

- propus

5,9991,5812,5989,95

-

-

-

-

-

0,201,42

0,42 6,00 0,50 3,57

0,48 6,85 0,60 4,28

0,111,570,110,78

7,00100,00

14,00100,00

Ignăteşti ha %

- propus

10,0097,3711,4095,01

-

-

-

-

-

0,100,83

0,40 3,63 0,40 3,33

-

-

-

-

11,00100,00

12,00100,00

Bălmoşeşti ha %

- propus

6,2389,00

6,0386,14

-

-

-

-

-

0,101,43

0,77

11,00 0,77

11,00

-

0,10 1,43

-

-

7,00100,00

7,00100,00

Soal ha %

- propus

9,3495,40

9,7492,79

-

-

-

-

0,101,000,101,00

0,56 5,60 0,10 0,56

-

-

-

-

10,00100,00

10,00100,00

Bildeşti ha %

- propus

4,4889,60

5,1085,01

-

-

-

-

-

0,183,00

0,52 10,40

0,52 8,66

-

-

-

-

5,00100,00

6,00100,00



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-33-

Gârda Bărbuleşti

ha %

- propus

8,6095,5614,4086,25

-

-

-

0,503,03

-

0,201,21

0,40 4,44 1,40 8,48

-

0,20 1,21

- 9,00100,00

16,70100,00

Vîrtop ha %

- propus

15,7692,7131,3092,08

-

-

-

1,002,94

0,402,350,401,17

0,84 4,94 1,10 3,23

-

-

-

-

17,00100,00

34,00100,00

Măsuri în zonele cu riscuri naturale:

Fenomenul fizico-geologic Localizare Propuneri pentru combaterea

fenomenului - alunecări de teren * cca. 50 ha

− zona localităţii Roşia Montană – Vf. Rotund – versantul sudic – Tău Cornei (Piatra Corbului) până în zona local.

− Corna care afectează drumul de carieră − D. Cârnic (Piatra Corbului)-versant N

− studii geotehnice şi hidrogeologice

− evitarea de excavaţii la baza versanţilor

− lucrări de captare a izvoarelor şi apelor subterane

- eroziuni de maluri * cca 3 km

− Valea Roşia Montană − pârâul Corna – pe cursul inferior − Valea Abrud

− lucrări de apărare a malurilor − regularizări de curs − îndiguiri

- dislocări de stânci, căderi de pietre, pânze de grohotiş

− drumul de carieră în zona D. Cârnic şi Dealul Corbului

− în zona Bălmoşeşti în D. Oarţa – versant sudic

− ancoraje − plase metalice

- văi torenţiale * cca 30 ha

− pârâul Vârtopu − pârâul Cornei – pe cursul său superior − Valea Henţii

− decolmatarea şi adâncirea văilor − regularizări de curs − ruperi de pantă

- zone inundabile * cca 16 ha

− în lunca râului Abrud la confluenţa cu Valea Roşia - Montană

− apărări de mal − îndiguiri

- zone mlăştinoase * cca 20 ha

− în zona tăurilor (bazinelor de acumulare a acestora)

− în Roşia Montană – în zona stadion

− lucrări de captare a apelor − lucrări de drenare a apelor

- interdicţie temporară de construire în zonele afectate de inundaţii periodice, eroziuni,

alunecări de teren etc., până la data eliminării producerii lor; - promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc; - includerea în priorităţile de intervenţie imediată a proiectelor respective şi solicitarea de

fonduri pentru realizarea lor. Întrucât apele de suprafaţă supraumectează zona cu vechi alunecări, iar vechile tăuri nu mai

pot primi excesul de apă trebuie avute în vedere executarea unor drenaje care să evacueze apa în



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-34-

afara depresiunilor în care sunt cantonate tăurile (ca şi dintre valurile de alunecare). De asemenea trebuie refăcută vegetaţia fixatoare forestieră. Trebuie interzise noile construcţii în preajma zonelor afectate deja de alunecări şi trasarea de drumuri de acces.

În cazul ariei din interiorul satului se impune efectuarea drenajelor de suprafaţă şi de adâncime, executarea unor terase şi ziduri de sprijin şi refacerea vegetaţiei cu sol fixator.

Păşunatul trebuie interzis; noile construcţii sunt de asemenea interzise. În majoritatea cătunelor componente sunt de semnalat deplasări de tipul alunecărilor

superficiale, ce afectează doar terenurile păşunabile şi fâneţele, dar nu şi casele. În teritoriul administrativ al comunei Roşia Montană în aria cu relief antropic (cariere, halde,

etc.) sunt deosebit de active procesele de surpare, prăbuşire; de eroziune în suprafaţă, de şiroaie şi torenţialitate.

Practic întregul areal din zona Roşiei Montane (dar în special din sudul acesteia) se include în categoria unor riscuri tehnologice. Este un teritoriu imens care practic şi-a schimbat total înfăţişarea şi ca atare se impun măsuri de reconstrucţie ecologică cum ar fi stabilizarea şi împădurirea haldelor.

O situaţie cu totul deosebită se înregistrează în bazinul superior al pârâului Corna (zona de obârşie). Aici efectele activităţilor antropice se suprapun unei evoluţii naturale, deosebit de dinamice a reliefului prin alunecări de teren. Urmare a acestei duble ameninţări casele dinspre carieră şi sălaşele din zona Tăului Cornii sunt pe cale de a fi părăsite forţat. Avalanşele, ravenările, eroziunea în suprafaţă, eroziunea torenţială şi alunecările de teren prin însumare creează un risc foarte mare pentru locuirea şi utilizarea terenurilor. De asemenea distrugerea parţială a drumului de acces în cariera Roşia Poieni riscă să sporească pericolul pentru casele, sălaşele şi terenurile de la baza pantei aparţinând tot satului Corna.

Dezvoltarea echipării edilitare (Extras PUG aprobat)

Problemele echipării tehnico – edilitare sunt tratate în capitolele de specialitate care vor urma şi vor căuta să rezolve problemele echipării tehnice şi salubrizarea localităţii Roşia Montană. Alimentarea cu apă potabilă

În vederea alimentării cu apă potabilă a comunei Roşia Montană, în cadrul Programului de exploatare minieră, se propune:

Reabilitarea şi redimensionarea conductei de aducţiune de la Mihoieşti (baraj amonte de oraşul Câmpeni), care alimentează în prezent cu apă potabilă oraşul Abrud. Redimensionarea ei se propune în ideea ca debitul necesar pentru alimentarea oraşului Câmpeni, Abrud şi a comunei Roşia Montană să fie asigurat.

Se propune de asemenea amplasarea unei staţii de pompare în satul Cărpiniş, care va permite refularea apei din conducta de aducţiune spre un rezervor de înmagazinare situat deasupra localităţii Ignăteşti (dealul Zănoaga). De la rezervorul propus, apa, prin cădere liberă va alimenta satele aparţinătoare comunei, iar pentru zona propusă pentru dezvoltare se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii. Se va prevedea o staţie de clorinare suplimentară a apei lângă rezervorul de înmagazinare.

Pentru zonele relocate se va prevedea staţie de pompare, rezervor de înmagazinare apă şi reţele de aducţiune şi distribuţie aferente lor.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-35-

Alimentarea cu apă industrială

Necesarul de apă pentru preparare în cadrul uzinei (2483 mc/h) se asigură dintr-o sursă de furnizare a apei din Râul Arieş (120-180mc/h), stocarea de apă într-un iaz cu apă brută, în paralel cu recuperarea apei din procesul tehnologic din iazul de decantare al sterilului.

• Pentru aducţiunea de apă care să furnizeze apă brută pentru uzina de preparare Roşia Montană s-a indentificat un punct de captare a apei pe râul Arieş şi anume în amonte de confluenţa pârâului Abrudel cu râul Arieş la Câmpeni. Conducta nou propusă va avea traseul paralel cu traseul actual al reţelei de apă industrială.

• Stocarea apei brute se va face într-un iaz amplasat in partea de sud – vest a uzinei de preparare, cu o capacitate de 60.000 mc.

• De asemenea prin realizarea unui iaz pe Valea Roşia se vor capta apele pluviale, apele din galeria de mină, apele din holda de steril de la cetate şi Orlea, precum şi alte zone de control a captării de pe valea Roşia Montană.

• În partea de sud – est a carierei Cârnic pe Valea Cornei se va stoca un volum de 4.000.000.mc apă ce se va recircula în procesul de producţie.

Canalizarea Canalizarea menajeră

Se propune amplasarea unei staţii de epurare în localitatea Cărpiniş, de unde apele uzate menajere vor fi deversate în pârâul Abrudel.

Canalizarea menajeră propusă va fi în sistem divizor cu preluarea în staţie a apelor uzate menajere.

În fiecare zonă relocată s-au propus reţele de canalizare majore care vor deversa apele uzate în canalul colector major. În cadrul dezvoltării minei

Pentru procesele ulterioare dezvoltării minei mai sus necesare: − Staţie de epurare a apelor uzate menajere − Staţie de epurare a apelor reziduale din procesele industriale amplasată în cadrul

uzinei − miniere.

Canalizarea apelor uzate tehnologic. Sursele de ape reziduale lichide sunt următoarele:

− Drenajul de la carierele de suprafaţă va fi dirijat prin sistemul de drenaj al galeriilor de coastă la acumularea de pe valea Roşia.

− Scurgeri de la haldele de rocă sterilă (halda Cetate şi halda Cârnic) – scurgerile de pe halda Cetate vor fi colectate în spatele barajului de colectare de la Roşia, apoi dirijate spre Staţia de tratare a apelor reziduale, iar cele de pe halda Corna vor fi colectate şi dirijate la Staţia de tratare a apelor reziduale.

− Drenajul iazului de decantare se face printr-un proces complex de drenuri şi o reţea de sub scurgeri. Apele astfel colectate se vor dirija spre barajul de lângă uzina de preparare.

− Iazul de decantare de la Corna se constituie într-o structură de control atât a colectării cât şi a drenajului apelor reziduale de la uzină cât şi a celor pluviale.

− Iazul de decantare va fi amplasat între satele Corna şi Gura Cornei, pe valea Cornei.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-36-

− Apa pompată din carieră este deversată în iazul de decantare a apei procesate. Acest iaz este construit astfel încât orice apă excedentară să fie direcţionată spre regenerare şi folosire în uzina de preparare.

− În valea Roşia Montană pe cursul de apă al Roşiei mai aval de punctul de deversare al galeriei de drenaj subteran, va fi construit un baraj de captare a apelor. Acest rezervor de captare a apelor cu un volum de 200.000. mc şi o suprafaţă de 20.000 m2 va permite apelor reziduale să fie reciclate sau folosite în perioada de deficit de apă. Aceste ape ce intră în Valea Roşia includ în special scurgeri de la halda de rocă reziduală şi drenaje de la zonele miniere prin galeria de drenaj minier subteran.

Transport energie electrică

Instalaţiile de distribuţie a energiei electrice existente în zona studiată vor suferi modificări importante determinate de dezafectarea unor consumatori, de modificările drumurilor, de necesităţile impuse de noii consumatori etc. Aceste modificări constau din deviere unor reţele existente, dezafectarea unor reţele şi echipamente sau din construirea unor reţele şi echipamente adecvate noilor consumatori ce vor apărea, respectiv amplificarea reţelelor de distribuţie pentru zonele în care vor fi relocate gospodăriile dezafectate din zonele industriale.

Stabilirea soluţiei privind alimentarea cu energie electrică se va face în baza unui studiu de dezvoltare ce se va întocmi de către furnizorul de energie electrică, studiu care trebuie să ţină seama de capacităţile instalaţiilor de transport şi de distribuţie ale furnizorului pentru o regiune mai extinsă, având în vedere faptul că puterea noului consumator industrial este relativ însemnată.

De asemenea, devierea sau dezafectarea unor reţele de medie tensiune necesită studiu de soluţie din partea furnizorului, aceste reţele funcţionând interconectat, ceea ce înseamnă că dezafectarea unor porţiuni de reţea, poate produce disfuncţionalităţi în sistem.

Pe baza analizei situaţiei energetice existente în zona studiată – reţele electrice de distribuţie de înaltă tensiune (110kV), de medie tensiune (20kV, 6kV), de joasă tensiune (0, 4kV), posturi şi staţii de transformare ale furnizorului, respectiv ale principalului consumator de energie electrică din zonă, Sucursala Minieră Roşia Montană, şi a propunerilor de dezvoltare (modificările structurale ale zonei, apariţia de noi consumatori, dezafectarea unor consumatori existenţi), se preconizează necesitatea modificării următoarelor instalaţii energetice existente:

− Devierea unei porţiuni din LEA 110KV dublu circuit din zona noii uzine de preparare, a haldei de steril Cetate,

− Construirea unei staţii de transformare de 110/20KV în incinta noii uzine de preparare; − Dezafectarea reţelelor de distribuţie de joasă tensiune afectate de modificările structurale ale

zonei, sau ale consumatorilor dezafectaţi; − Adaptarea reţelei de distribuţie pe joasă tensiune existente funcţie de consumatorii existenţi

care se păstrează, cu funcţiunea actuală, sau cu altă funcţiune; − Dezafectarea reţelelor de alimentare şi de distribuţie pe medie şi joasă tensiune ale

Sucursalei Miniere, care nu vor mai fi utile în noua situaţie; − Construirea reţelelor de distribuţie din incinta noului mare consumator.

Reţele de telecomunicaţii

Necesitatea păstrării centralei telefonice existente, a racordurilor telefonice pentru anumiţi abonaţi, eventual amplificarea sau modificarea centralei şi a reţelelor telefonice se va stabili ulterior de către investitor împreună cu SN ROMTELECOM SA Direcţia de Telecomunicaţii Alba.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-37-

Gospodărie comunală Având în vedere importanţa şi necesitatea care impune în prezent şi viitor pe protecţia

mediului şi la noi în ţară creându-se un cadru legal adecvat prin apariţia „Legii protecţiei mediului” Nr. 137/95 şi ţinând cont de prevederile H.G. 162/20 februarie 2002, art. 8, privind depozitarea deşeurilor, în cazul localităţilor cu o populaţie mai mică de 20.000 locuitori se realizează un depozit care să deservească mai multe astfel de localităţi (Abrud, Câmpeni, Roşia Montană, Sohodol, Ciuruleasa, Bucium, Bistra, Lupşa), urmând ca amplasamentul definitiv şi programul operaţiunilor să se stabilească de comun acord cu toate autorităţile administraţiei publice locale din localităţilor amintite pe unul din cele trei variante de amplasament propuse în cadrul teritoriului administrativ Roşia Montană.

Pentru ca rezultatele să fie cele scontate problema deşeurilor urbane trebuie să se pună începând de la locul de producere, selectare, valorificare, transport şi depozitare.

Propuneri privind modul de selectare, depozitare temporară, selectare, transport şi

depozitare Precolectarea se va face prin strângerea reziduurilor menajere stradale şi a celor de aceeaşi

categorie de la locul de producere şi depunerea acestora în recipiente (pubele, containere, tomberoane, etc.) amplasaţi în condiţii salubre în spaţii amenajate (camere, platforme, etc.).

Lângă fiecare punct de colectare se va amenaja în interior o platformă pe care se vor amplasa câte 4 containere de mică capacitate (cca 1, 1mc), câte unul pentru hârtie, sticlă, plastic, şi metale.

Amplasarea punctelor de colectare se fa ce în zone mai aglomerate şi la minimum 10m de clădire de locuit din zonă.

Platformele nou create trebuie să fie pe cât posibil împrejmuite cu gard viu sau alte plantaţii naturale şi cu acces uşor spre străzile sau aleile adiacente.

Colectarea şi transportul reziduurilor menajere se face în anotimpul cald (1 aprilie–1 octombrie) zilnic în zonele centrale şi de la anumite unităţi mari (cantine, restaurante, etc.) şi la cel mult 3 zile din celelalte zone, iar în anotimpul rece (1 octombrie – 1 aprilie) la cel mult 5 zile.

Vehiculele pentru transportul reziduurilor menajere şi stradale trebuie să fie acoperite şi închise etanş pentru a evita risipirea reziduurilor în timpul transportului şi poluarea mediului înconjurător.

Măsurile de protecţia mediului se referă la etanşeizarea spaţiului de depozitare atât pe fund cât şi pe pereţii laterali, asigurarea protecţiei depozitului de apele pluviale, colectarea şi evacuarea şi epurarea apei uzate scursă din reziduuri înaintea deversării în emisar, lucrări pentru evitarea împrăştierii reziduurilor în afara rampei în timpul descărcării. Protecţia mediului

Problemele majore privind reabilitarea mediului sunt structurate ţinând cont de noua industrie care urmează să se realizeze pe teritoriul comunei Roşia Montană şi care are rezervată o zonă de protecţie care este materializată în planşa de propuneri şi reglementări.

− unităţile agricole şi industriale ce vor apărea în zona adiacentă localităţii Ignăteşti nu vor ridica probleme speciale din punct de vedere al nocivităţilor ele fiind compatibile cu zona în care sunt amplasate;

− sursa principală de poluare în prezent a apelor curgătoare care străbat teritoriul administrativ sunt haldele de steril de la Ignăteşti şi Roşia Montană Hop.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-38-

PROPUNERI ŞI MĂSURI PENTRU PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR, AERULUI

Ţinând cont de prevederile H.G. 162/20 februarie 2002, art. 8, privind depozitarea deşeurilor,

în cazul localităţilor cu o populaţie mai mică de 20.000 locuitori se realizează un depozit care să deservească mai multe astfel de localităţi (Abrud, Câmpeni, Roşia Montană, Sohodol, Ciuruleasa, Bucium, Bistra, Lupşa), urmând ca amplasamentul definitiv şi programul operaţiunilor să se stabilească de comun acord cu toate autorităţile administraţiei publice locale din localităţile amintite pe unul din cele trei variante de amplasament propuse în cadrul teritoriului administrativ Abrud.

Pentru tratarea ecologică a zonei se impun următoarele: - reţea de canalizare; - regularizarea şi amenajarea râului şi pâraielor: Abrud, Văii Roşiei şi a tuturor apelor

curgătoare care străbat perimetrele intravilane ale localităţilor componente teritoriului administrativ Roşia Montană;

- este necesară amenajarea haldelor de steril, care trebuiesc supuse unei acţiuni de reecologizare, astfel ca zona unde sunt să poată fi redată în noua funcţie cea de zonă de locuit şi alte zone de locuit;

Se consideră oportune următoarele măsuri care trebuiesc luate:

- protejarea peisajului oferit de amplasarea localităţii în zonă; - asigurarea mai bună a accesului locuitorilor la natură prin realizarea de drumuri de acces

noi; - îndiguirea apelor în interiorul teritoriului intravilan; - punerea la punct a modalităţii de asigurare a necesarului de apă pentru stingerea

incendiilor; - instituirea unei zone de protecţie şi elaborarea unui P.U.Z. pentru punerea în valoare a

monumentelor de istorie şi arhitectură menţionate la capitolul 2.10., prin iniţierea unei acţiuni sistematice şi permanente de informare şi educare a locuitorilor pentru a înţelege că orice degradare a valorilor existente înseamnă pierderi ireparabile pe plan cultural;

- crearea unui sistem de afişaj pentru informarea locuitorilor şi vizitatorilor privind valorile pe care le deţine localitatea;

- obiectivele sau activităţile care pot să afecteze valoarea monumentelor prin natura, dimensiunile şi amplasarea lor necesită studii de specialitate şi vor fi avizate şi aprobate în conformitate cu legea.

Zona de agrement propusă în imediata apropiere a Tăului Mare se va realiza cu maximă

atenţie fără afectarea caracteristicilor naturale pentru care se recomandă şi adaptarea unui tip ecologic de amenajare a spaţiilor plantate prin menţinerea florei actuale spontane cu minime investiţii, ceea ce va angaja costuri reduse de întreţinere în perspectivă.

Luarea de măsuri de eliminare şi prevenire a degradării spaţiilor plantate a malurilor cursurilor de ape şi a terenurilor perceptibile din marile circulaţii publice CF; DN prin depuneri de deşeuri de orice natură.

Materializarea Proiectului Roşia Montană este benefică pentru întreaga zonă şi atrage după sine dezvoltarea durabilă în teritoriu.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-39-

PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ (EXTRAS P.U.G. aprobat) Studii de fundamentare

Ca urmare a apariţiei obiectivului din comuna Roşia Montană s-au efectuat o serie de studii. Aceste studii au fost analizate de proiectant împreună cu Consiliul local, la sugestia localnicilor s-a ales pentru strămutarea reşedinţei de comună zona Cărpiniş, Gura Roşiei, Ignăteşti, Iacobeşti, urmărindu-se în primul rând uşurinţa accesului către noua localitate. Zona Gura Roşiei va trebui să fie supusă unui proces de reecologizare pentru a fi transformată dintr-o zonă industrială poluată în zonă rezidenţială sau mixtă. Zona tampon între zona rezidenţială existentă şi zona propusă va fi ocupată de activităţi agroindustriale care pot apărea pe lângă activitatea în minerit. Evoluţie posibilă. Priorităţi

Pentru reşedinţa de comună şi celelalte localităţi evoluţia va fi determinată de concretizarea viitoarei investiţii miniere şi realizarea dotărilor publice şi tehnico-edilitare conform cu opţiunile şi necesităţile localnicilor.

În consecinţă, s-au urmărit: - asigurarea de spaţii adecvate şi suficiente pentru toate dotările social-culturale şi

administrative necesare întregii comune; - asigurarea posibilităţilor de strămutare şi/sau relocare a zonei de locuit; - dezvoltarea gradului de confort a zonei de locuit prin amenajarea parcelelor libere şi

mărirea indicilor de locuibilitate; - rezolvarea unor zone judicios amplasate în care eventualii investitori să poată amplasa

unităţi economice, industriale sau agro-zootehnice; - menţinerea unui mediu nepoluat şi îmbunătăţirea acestuia prin măsuri de protecţie a

zonelor locuite, plantate şi a oglinzilor de apă; - modernizarea şi întreţinerea reţelei stradale, cu îmbunătăţirea caracteristicilor geotehnice

astfel încât să fie accesibile pentru toate tipurile de vehicule; - îmbunătăţirea infrastructurii; - alimentarea cu apă potabilă a localităţii; - realizarea reţelei de canalizare şi a staţiilor de epurare; - realizarea unei platforme ecologice de depozitare a rezidiurilor menajere şi respectiv

organizarea unui sistem eficient de colectare a acestora în cooperare cu unităţile administrative vecine.

Optimizarea relaţiilor în teritoriu ♦ Poziţia localităţilor în reţeaua judeţului Conform cu Legea 351 din 24 iulie 2001, lege privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naţional, Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi – localitatea Roşia Montană – reşedinţă de comună – este clasificată ca localitate de rang IV. În perioada de perspectivă pentru reşedinţa de comună se propun următoarele variante:

- strămutarea în totalitate a reşedinţei de comună pe noul amplasament ales cu toate obiectivele şi instituţiile publice;

- conservarea valorilor de patrimoniu şi menţinerea la stadiul actual a întregii localităţi pe perioada de exploatare a zăcământului, urmând ca după terminarea acestei activităţi şi după reecologizarea zonei localitatea să intre în circuitul naţional de turism datorită zonei



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-40-

de istorie şi arhitectură pe care o deţine. În întărirea acestui fapt se propune deschiderea în zona Cătălina a unor galerii muzeu, realizarea unui drum turistic pentru vizitarea zonei protejate şi mediului înconjurător, creându-se în această zonă, în imediata apropiere a lacului Tăul cel Mare a unei zone de turism şi agrement în strânsă legătură cu zona istorică existentă.

Localităţile care nu sunt afectate de obiectivul industrial nou propus vor rămâne ca entităţi separate dar li se va asigura o bună legătură cu reşedinţa de comună şi se va completa cu dotări în funcţie de necesităţi în fiecare din acestea în case existente cu minim de investiţii.

♦ Căi de comunicaţie şi transport:

1. Circulaţia pe DN 74A

Dacă drumul naţional Dn 74A are îmbrăcămintea din beton asfaltic aflată într-o stare tehnică mediocră. Circulaţia se desfăşoară în condiţii satisfăcătoare, din cauza stării tehnice a îmbrăcăminţii care pe unele tronsoane necesită lucrări de întreţinere periodică.

Se propune ranforsarea sistemului rutier precum şi realizarea unor lucrări auxiliare de colectare şi evacuare a apelor pluviale din zona drumului.

2. Circulaţia pe DJ 742

Drumul judeţean DJ 107 are îmbrăcămintea din beton asfaltic şi beton de ciment, iar un

tronson de drum este nemodernizat. Zona de drum modernizat se află într-o stare tehnică mediocră, iar cea nemodernizată se află într-o stare tehnică rea. Circulaţia se desfăşoară în condiţii nesatisfăcătoare, din cauza stării tehnice a îmbrăcăminţii.

Întrucât exploatarea minereurilor aurifere de la Roşia Montană vor afecta prin iazul de steril localităţile Corna şi Bunta, se va realiza devierea traseului drumului judeţean DJ 742, care se face din teritoriul administrativ al comunei Bucium, respectiv din drumul judeţean DJ 107 I.

Din Roşia Montană, legătura cu tronsonul de drum judeţean care urcă pe pârâul Corna, devierea traseului se va face pe zestrea existentă a drumurilor comunale DC 146 şi DC 117. Cele două tronsoane de drum care vor fi deviate se vor racorda la intersecţia cu drumul de exploatare care deserveşte Exploatarea minieră a cuprului Roşia Poieni.

3. Circulaţia pe DC 117, DC 127, DC 146, DC 147, DC 148

Drumurile comunale din teritoriul comunei Roşia Montană sunt nemodernizate, circulaţia pe

aceste drumuri desfăşurându-se în condiţii total nesatisfăcătoare, datorită stării tehnice în care se află îmbrăcămintea.

Se propune modernizarea sistemului rutier precum şi realizarea unor lucrări auxiliare de colectare şi evacuare a apelor pluviale din zona drumului.

În zonele cu alunecări de teren, care afectează căile de comunicaţie, se vor lua măsuri de consolidare a versanţilor.

La toate categoriile de drumuri care sunt propuse pentru modernizare şi amenajare, se va avea în vedere şi execuţia lucrărilor de artă corespunzătoare (poduri, podeţe, ziduri de sprijin), precum şi dispozitive de colectare şi evacuare a apelor pluviale din zona drumului.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-41-

4. Circulaţia pe drumurile de exploatare Din Gura Cornii, respectiv de la intersecţia drumului judeţean DJ 742 cu drumul naţional DN

74 se va realiza drumul de acces la uzina de preparare a minereurilor a S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A.

Acest drum va străbate atât teritoriile oraşului Abrud cât şi al comunei Roşia Montană şi va avea elementele geotehnice şi structura sistemului rutier corespunzătoare drumurilor judeţene. Drumul va fi modernizat şi va fi închis pentru circulaţia publică.

5. Circulaţia pe calea ferată

Transporturile CF sunt reprezentate de calea ferată îngustă simplă Turda – Abrud, care

traversează localităţile Cărpiniş şi Gura Roşiei. Conform H.G. 71/1996 legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional

– secţiunea I – căi de comunicaţie – se propune ca în perioada de perspectivă să se dezvolte reţeaua de căi feroviare pe ruta Zlatna – Abrud – Turda, Abrud – Brad, cu linie normală simplă.

♦ Mutaţii intervenite în folosinţa terenurilor Industria nou apărută duce la transformarea unor zone de locuit în zone industriale (cazul

localităţilor Corna şi Bunta), precum şi a unor zone industriale după reecologizare în zone de locuit (Gura Roşiei). Atât industria nou apărută cât şi zonele de locuit unde se vor face strămutări pentru gospodăriile localnicilor afectaţi vor fi utilate şi dotate cu tehnologie de înaltă clasă.

♦ Lucrări majore prevăzute/propuse în teritoriu Pentru realizarea noii industrii este necesară realizarea de noi căi de comunicaţie – drumuri

de exploatare precum şi a unor noi reţele majore pentru deservirea industriei ce va apărea. ♦ Deplasări pentru muncă Pentru munca, în cadrul teritoriului administrativ Roşia Montană se vor deplasa localnicii din

zona înconjurătoare din localităţile Abrud, Câmpeni Bucium, Bistra, Lupşa şi Sohodol. În momentul când obiectivul industrial propus se va realiza şi va începe să funcţioneze, forţa de muncă va fi furnizată de toate direcţiile administrative vecine.

♦ Dezvoltarea în teritoriu a echipării edilitare Alimentarea cu apă a localităţilor comunei Roşia Montană se va realiza prin separarea

sistemului de alimentare cu apă faţă de cel existent pentru celelalte localităţi din zonă precum şi de cel al noii industrii şi anume: alăturat staţiei de pompare şi tratare Mihoieşti să se construiască o staţie de pompare cu electropompe cu ax orizontal numai pentru necesarul industriei propuse.

Datorită lungimii mari a aducţiunii în incinta staţiei de pompare Gura Roşie se va prevedea şi staţie de clorinarea apei.

Se propune suplimentarea reţelei de canalizare pe străzile alimentate cu apă. Apele pluviale vor fi conduse prin tuburi de beton pe drumul cel mai scurt spre pârâul Abrud. Se propune de primă urgenţă echiparea staţiei de epurarea şi punerea acesteia în funcţiune

astfel încât la evacuarea în emisar apele uzate epurate să se încadreze în parametrii avizaţi de R.A. „APELE ROMÂNE”.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-42-

REGLEMENTĂRI URBANISTICE (EXTRAS P.U.G. aprobat)

Pentru perioada de perspectivă pe noul amplasament pentru reşedinţa de comună Roşia Montană reglementările prevăzute în planul de propuneri, în planul unităţilor de referinţă şi în regulamentul de urbanism se vor referi la:

I. Modul de ocupare şi utilizare a terenului

− funcţiuni admise, compatibilitate (condiţionări eventuale); − regimul clădirilor: continuu, cuplat sau izolat; − înălţimea maximă admisă; − cerinţe speciale în zone protejate.

II. Condiţii de ocupare a terenului

− caracteristicile terenului, forma, mărimea, dimensiuni loturi; − retrageri minime faţă de aliniament; − adâncimi maxime faţă de aliniament până la care se pot construi (aliniament de

fund 60 m – 50 m în funcţie de zona de amplasare şi de natura terenului); − fără aliniament de fund pentru loturile mai scurte decât dimensiunile specificate

anterior; − distanţa faţă de limitele separatoare ale parcelei; − faţă de limitele laterale; − distanţa dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă; − faţă de limita posterioară şi aliniamentul de fund; − aspectul exterior al clădirii; − circulaţii şi accese; − structură; − echipare tehnico-edilitară; − spaţii libere şi spaţii plantate; − orientarea faţă de punctele cardinale; − procent de ocupare a terenului.

III. Compatibilitatea construcţiilor în funcţie de destinaţia acestora

Construcţii administrative:

− sediu primărie − sedii partide − sedii sindicate, culte, fundaţii, organizaţii neguvernamentale, agenţii, fonduri, sedii

birouri − vor fi amplasate în zona centrală pe principalele artere de circulaţie sau în zonele

de interes.

Construcţii financiar-bancare: − sedii bănci − filiale − sedii societăţi de asigurare vor fi amplasate în zona centrală/interes.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-43-

Construcţii comerciale

* Comerţ nealimentar – amplasament – zonă de interes comercial. * Magazin general – amplasament – zonă centrală/zonă rezidenţială/centru de cartier. * Supermagazin – amplasament – zonă centrală/zonă rezidenţială/centru de cartier. * Piaţa agroalimentară – amplasament – zonă de interes comercial sau minim 40 m

faţă de clădiri având alte funcţii decât cea comercială. Comerţ alimentar – amplasament – în zonă de interes comercial.

* Alimentaţie publică – amplasament – în zonele rezidenţiale sau de interes comercial, în zonele turistice şi de agrement.

se admite la parterul locuinţelor numai în condiţiile asigurării izolaţiei totale a aburului, mirosului şi zgomotului.

* Servicii – amplasament – zonă centrală – comercială/rezidenţială sau de agrement.

* Autoservice – amplasament – la limita zonei agroindustriale.

Construcţii de cult * Biserici – amplasament – alăturarea de lăcaşe de cult noi în incinta sau în

vecinătatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale. * Mănăstiri – schituri – amplasament – în afara localităţilor. * Cimitire – amplasament – la marginea localităţii.

înfiinţarea cimitirelor se face cu respectarea prevederilor legale. Construcţii de cultură: muzee, biblioteci, cluburi, săli de reuniune, case de cultură, centre

şi complexe culturale, cinematografe – amplasament – în zona destinată dotărilor pentru cultură, educaţie sau în zona verde.

este posibilă amplasarea în zona comercială, administrativă, religioasă sau de agrement.

se va evita amplasarea în vecinătatea unităţilor poluante. Construcţii de învăţământ − Grădiniţe – amplasament – în zone rezidenţiale – distanţa maximă de parcurs – 500 m. − Şcoli primare – gimnaziale – licee – şcoli profesionale – şcoli postliceale – amplasament

– în zonele şi cartierele de locuit – distanţa maximă de parcurs 1.000 m. − Învăţământ superior – amplasament – în funcţie de condiţiile şi exigenţele profilului de

învăţământ. se va evita amplasarea în apropierea obiectivelor poluante.

Construcţii de sănătate − Spital general (comunal, spital de specialitate) – amplasament – zona destinată dotărilor

de sănătate, în funcţie de profilul spitalului. − Asistenţă de specialitate – amplasament – în zone extraorăşeneşti, în zone în care

formele de relief şi vegetaţia permit crearea de zone verzi. − Dispensar policlinic, dispensar rural şi alte unităţi – amplasament – în cadrul unor

construcţii pentru sănătate/locuinţe sau independente. − Creşe – amplasament – în cadrul unor construcţii publice/locuinţe.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-44-

− Leagăne de copii – amplasament – în general în zone extraorăşeneşti. se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare sau de trafic

greu. Construcţii şi amenajări sportive − Complexe, stadioane, săli de antrenament, săli de competiţii, patinoare, poligoane pentru

tir, popicării – amplasament – în zonele nepoluate, bogat plantate şi pe cât posibil în vecinătatea unor cursuri sau oglinzi în apă.

Construcţii de agrement − Locuri de joacă pentru copii, parcuri, scuaruri – amplasament – se vor evita

amplasamentele în vecinătatea surselor producătoare de zgomote puternice şi vibraţii.

Construcţii de turism − hotel, motel, camping, sat de vacanţă – amplasament – în locuri pitoreşti în vecinătatea

altor dotări turistice ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum şi orice alte elemente care pot pune în pericol securitatea turiştilor.

Construcţii de locuinţe − amplasament – se vor evita amplasamentele în vecinătatea surselor producătoare

de noxe, zgomote puternice şi vibraţii (zone industriale, artere de trafic greu).

- Organizarea căilor de comunicaţie În zonele nou introduse în perimetrul intravilan în urma întocmirii P.U.Z. se va începe cu

realizarea infrastructurii majore după care se vor face parcelările pentru locuinţe. Căile de comunicaţie care se vor propune se vor realiza conform normelor tehnice în vigoare urmărind şi respectând cadrul natural pe care-l vor străbate.

- Destinaţia terenurilor, zone funcţionale rezultate

Datorită apariţiei zonei industriale Roşia Montană şi schimbărilor care vor avea loc în urma amplasării obiectivelor care deservesc industria extractivă localităţile afectate de noul obiectiv vor devenii zonă industrială fiind necesar ca zona de locuit pe care a ocupat-o în prezent să se regăsească ca propunere de zonă, pentru strămutare în zona aleasă pentru reşedinţa de comună.

Conform bilanţului teritorial sus arătat se observă că şi suprafaţa ocupată de spaţiile de agrement şi turism a crescut substanţial satisfăcând în acest mod dorinţa Consiliului local de a se dezvolta baza turistică şi de agrement în zona Tăul Mare să intre în circuitul agroturistic”.

- Zone protejate şi limitele acestora determină:

− Instituirea unei zone de protecţie şi elaborarea unui P.U.Z. pentru punerea în valoare a monumentelor sus-menţionate;

− Se indică să se ia următoarele măsuri: - iniţierea unei acţiuni sistematice şi permanente de informare şi educare a

locuitorilor pentru a înţelege că orice degradare a valorilor existente înseamnă pierderi ireparabile pe plan cultural;

- crearea unui sistem de afişaj pentru informarea locuitorilor şi vizitatorilor privind valorile pe care le deţine localitatea.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-45-

- obiectivele sau activităţile care pot să afecteze valoarea monumentelor prin natura, dimensiunile şi amplasarea lor necesită studii de specialitate şi vor fi avizate şi aprobate în conformitate cu legea.

- Protejarea unor suprafeţe din extravilan

Suprafeţele de teren situate în zona Piciorag Igre şi Tăul Secuilor sunt zone care nu au fost încă descărcate de sarcină istorică şi „ se impun a fi protejate şi eventual descărcate de sarcina arheologică în perioada ce va urma. Celelalte zone din extravilan care sunt afectate în primă etapă de către activitatea industrială care se va dezvolta au fost deja descărcate de sarcină istorică prin intermediul unor campanii la care au participat o serie de muzee şi somităţi la nivel de ţară, descoperirile făcute au fost însuşite de diverse muzee din ţară.

- Interdicţii temporare de construire pentru zonele care necesită studii şi cercetări

suplimentare (PUZ privind parcelări pentru gospodăriile care se vor strămuta în noua reşedinţă de comună):

- Suprafeţele introduse în perimetrul intravilan pentru diverse zone funcţionale; - Suprafeţele afectate de riscurile naturale până la înlăturarea fenomenelor care le produc.

- Interdicţii definitive de construire pentru zonele care necesită servituţi de

protecţie, după cum urmează: - Zona de protecţie a cimitirelor de jur – împrejur – 50 m; - Zona de protecţie a drumurilor publice; - Zona de protecţie a apelor curgătoare; - Zona de protecţie a căii ferate.

UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ

Sunt în număr de 9 U.T.R.- uri conform cartogramei generale şi fac parte integrantă din prezentul Regulament local de urbanism aferent P.U.G.- ului aprobat. Zonele funcţionale stabilite conform Regulamentului local de urbanism sunt puse în evidenţă în planşa de REGLEMENTĂRI a P.U.G. şi în cartogramele cuprinzând U.T.R. - uri. Subzonele funcţionale sunt subdiviziuni ale zonelor funcţionale cu funcţiuni specializate. Zonele şi unităţile teritoriale de referinţă la care se aplică recomandările si prescripţiile din Regulament sunt prezentate, după cum urmează:

• Unitatea teritorială de referinţă 1 – U.T.R. 1 – situată în partea de sud-est a teritoriului administrativ Roşia Montană;

• Unitatea teritorială de referinţă 2 – U.T.R. 2 – situată în partea centrală a teritoriului şi se învecinează cu U.T.R. 1 şi U.T.R. 3;

• Unitatea teritorială de referinţă 3 – U.T.R. 3 – situată în partea de est şi se învecinează cu U.T.R. 2 şi U.T.R. 1;

• Unitatea teritorială de referinţă 4 – U.T.R. 4 – situată în partea de sud-vest a teritoriului pe drumul naţional DN 74 şi se învecinează cu U.T.R. 6 şi U.T.R. 2;

• Unitatea teritorială de referinţă 5 – U.T.R. 5 – situată în partea de sud a teritoriului; • Unitatea teritorială de referinţă 6 – U.T.R. 6 – situată în partea de sud a teritoriului şi se

învecinează cu U.T.R. 4;



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-46-

• Unitatea teritorială de referinţă 7 – U.T.R. 7 – situată în partea de nord a teritoriului, pe drumul naţional DN 74, spre câmpeni;

• Unitatea teritorială de referinţă 8 – U.T.R. 8 – situată în partea de nord a teritoriului; • Unitatea teritorială de referinţă 9 – U.T.R. 9 – situată în partea de nord-est a teritoriului.

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ (EXTRAS PUG aprobat) Obiectivele de utilitate publică existente se pot regăsi în planşa de situaţie existentă şi disfuncţionalităţi iar cele propuse se vor completa conform temei de proiectare şi necesarului de dotare al unei reşedinţe de comună de rang IV:

- administraţie publică, primărie, sedii pentru diferite asociaţii; - educaţie: învăţământ preşcolar, primar, gimnazial; - cultură: casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzeu, sală de expoziţie, club; - comerţ, prestări servicii: magazine universale şi magazine specializate, piaţă

agroalimentară; - finanţe, bănci, asigurări: filiale de bănci, instituţii de credit şi societăţi de asigurare, CEC; - sport, agrement: terenuri, eventual stadion mic, spaţii verzi amenajate; - alimentare cu apă şi canalizare: reţele de alimentare cu apă, sistem colector de

canalizare, staţie de epurare; - culte: lăcaşe de cult; - transport, comunicaţii: autogară, gară, poştă, centrală telefonică. Conform temei de proiectare, la cerinţa Consiliului local se propun următoarele obiective

publice şi servicii care sunt calculate pentru cele 879 de gospodării afectate de industria extractivă şi cei aproximativ 2500 locuitori care trebuie strămutaţi.

Nr. crt. Propuneri Suprafaţă sau număr de locuitori

OBIECTIVE PUBLICE - SERVICII

1. Primărie 1000 mp – în zona centrală

2. Cămin cultural 200 locuri – 1500 mp – în zona centrală 3. Şcoală generală 1-8 clase 8640 mp – 20 mp/elev 4. Grădiniţă 2068 mp – 22 mp/copil – în zona centrală 5. Biblioteca 0, 4 mp/pers. – în zona centrală

6. Dispensar uman 335 mp – 67 consultanţi/zi – în zona centrală

7. Sediu poliţie 1500 mp – amplasament în zona centrală

8. Dispensar veterinar 2500 mp – amplasat în zona de protecţie agricolă propusă

9. Biserici Ortodoxă

Suprafeţe egale cu cele existente – amplasate în zona centrală



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-47-

Greco-catolică Catolică Unitariană Casă de rugăciuni

10. Muzeu În zona centrală 11. Sedii firme: CEC, finanţe În zona centrală nou propusă 12. Comerţ + WC public Oriunde în zona rezidenţială 13. Prestări servicii -//-

14. Piaţa agroalimentară -//-

MICĂ INDUSTRIE + DEPOZITE

15. Fabrică de produse lactate În zona disponibilă pentru acest gen de activitate

16. Prelucrare lemn -//-

17. Staţii de depozitare material lemnos+ PECO

18. Zonă de agrement - turism 60.000 mp

Identificarea tipului de proprietate a terenului din intravilan: La nivelul comunei Roşia Montană intravilanul este format din terenuri în marea lor

majoritate proprietate privată a persoanelor fizice. Suprafeţele de teren introduse în perimetrul intravilan sunt de asemenea, preponderent, proprietate privată iar pentru folosirea lor ca zone de locuit trebuie să se rezolve circulaţia juridică a terenurilor în vederea realizării noilor obiective de utilitate publică sau aparţinând unor unităţi administrativ teritoriale din zonă.

Pentru obiectivele de utilitate publică care vor fi în zona centrală a noii reşedinţe de comună vor trebui să se facă schimburi de teren sau terenurile vor fi trecute în domeniul public al unităţilor administrative din comună prin schimb sau concesionare.

Circulaţia juridică a terenurilor între deţinători se va realiza indiferent de proprietar, în interesul comunităţii, găsindu-se soluţii pentru despăgubirea persoanelor fizice sau juridice afectate.

CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE (EXTRAS PUG aprobat)

Amenajarea şi dezvoltarea unităţii teritorial administrative de bază în totalitatea ei, în corelare cu teritoriile administrative înconjurătoare Teritoriul administrativ al comunei Roşia Montană, în perioada care urmează, va suporta

modificări majore datorate noilor obiective care apar. Ca urmare a extinderii zonei industriale şi implicaţiilor pe care aceasta le are în teritoriul administrativ atât din punct de vedere al zonelor de protecţie cât şi al spaţiilor rezervate pentru strămutarea gospodăriilor afectate, acesta va suporta o serie de schimbări în plan teritorial.

Şansele de relansare economico-socială a localităţilor în corelare cu programul propriu de dezvoltare



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-48-

Fiind un centru polarizator al zonei din punct de vedere al ofertei forţei de muncă şi în concordanţă cu prevederile locale, comuna Roşia Montană va trebui să fie utilată pe noul amplasament cu o serie de obiective publice care în prezent lipsesc sau nu corespund funcţional, pentru buna desfăşurare a vieţii în zonă.

Vor fi de asemenea intervenţii importante şi în ceea ce priveşte zonele de locuit, atât existente cât şi cele propuse, precum şi gradul de dotare necesar pentru fiecare gen de obiective în parte.

Categorii principale de intervenţie, care să susţină materializarea programului de

dezvoltare Noile obiective se vor realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale şi a normelor tehnice specifice fiecărui gen de obiectiv, se vor amplasa conform regulamentului local de urbanism şi vor respecta compatibilitatea cu zona rezidenţială.

Priorităţi de intervenţie în funcţie de necesităţi şi opţiunile populaţiei

Datorită afectării directe de către industrie a localităţilor Bunta, Corna parţial, Roşia

Montană, parţial Ţarina, este necesar ca în perioada imediat următoare să se facă toate demersurile pentru realizarea în bune condiţii a planului de strămutare-relocare.

Aprecieri ale elaboratorului PUG asupra unor constrângeri, poziţii diferite elaborator PUG

– beneficiar În concluzie, în calitate de autor al PLANULUI URBANISTIC GENERAL n. a .considerăm că: - dezvoltarea comunei Roşia Montană este determinată şi de amplificarea activităţii

miniere în perimetrul de exploatare Roşia Montană şi de schimbările care intervin în intravilanul nou propus pentru reşedinţa de comună, legat de extinderea acestei noi industrii;

- investiţia este vitală pentru întreaga zonă a Munţilor Apuseni, contribuind şi la îmbunătăţirea infrastructurii;

- strămutarea localităţilor şi gospodăriilor afectate conferă şansă unică de realizare a unei zone model din punct de vedere al calităţii fondului construit, a dotărilor şi serviciilor.

NOTĂ: PLANUL URBANISTIC GENERAL (PUG) PENTRU COMUNA ROŞIA MONTANĂ A FOST ELABORAT DE S.C. PROIECT ALBA S.A., PROIECT NR. 4548/APRILIE 2002 ŞI A FOST APROBAT DE CONSILIUL LOCAL ALBA, CU HOTĂRÂREA NR. 45/19.07.2002.

3.2.3. Propuneri de organizare funcţională a zonei construite protejate conform PUG aprobat în anul 2002.

Vol. I. MEMORIU DE PREZENTARE la PUG 2002 nu face referiri detaliate la UTR 3 ce

cuprinde „ZONA PROTEJATĂ CU VALOARE DE PATRIMONIU DIN LOCALITATEA ROŞIA MONTANĂ, CU POSIBILITĂŢI DE INTERVENŢIE LA VALORILE DE PATRIMONIU ŞI REALIZAREA PROPUNERILOR”, CONFORM STUDIULUI DE REVITALIZARE ŞI RENOVARE



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-49-

ÎNTOCMIT DE S.C. OPUS – ATELIER DE PROIECTARE S.R.L. BUCUREŞTI” şi avizată cu Avizul MCC – DMI Nr. 61/14.02.2002, pentru zona protejată adiacentă UTR. 3.

Zonele funcţionale pe care le cuprinde UTR. 3. intră sub incidenţa reglementărilor din regulamentul local de urbanism, deoarece sunt permise intervenţii pentru renovare, reabilitare.

Potrivit RLU aprobat 2002, PAG. 17, au fost identificate următoarele:

EXTRAS DIN VOL. II REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM, PROIECT 4548/2002 ÎNTOCMIT DE S.C. PROIECT ALBA COMPONENTĂ P.U.G. EDIŢIA 2002:

ZP – I ZONA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGI PROTEJATĂ Cu subzonele: ▪ SUBZONA ZP IA REZERVAŢIE DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM Caracterul zonei: zona de protecţie a patrimoniului naţional şi local de permisivitate

redusă de intervenţie ZP – IA

Subzona rezervaţiei de arhitectură şi urbanism (zona pieţei localităţii Roşia Montană) Având configuraţia unui ţesut urban şi funcţiune preponderent rezidenţială şi

complementară comerţ, alimentaţie publică, prestări servicii ZP – IB1 Subzona cu valori de patrimoniu având configuraţia unui ţesut urban tradiţional şi

funcţiune preponderent rezidenţială şi complementară comerţ, alimentaţie publică, prestări servicii

ZP – IB2 Subzona cu valori de patrimoniu având configuraţia unui ţesut urban tradiţional şi

funcţiune preponderent rezidenţială ZP – IB3 Subzona cu valori de patrimoniu urban şi arhitectural (repere) Caracterul zonei: zona de protecţie a patrimoniului naţional şi local cu permisivitate

redusă de intervenţie ZP – II ZONA DE PROTECŢIE A ZONEI PROTEJATE CU ORGANIZARE URBANISTICĂ

PEISAGERĂ • CARACTERUL ZONEI: această zonă va avea rol de protecţie fonică şi vizuală şi

va urmări asigurarea unei distanţe de minim 100 metri de la conturul ariei protejate iar în zonele unde nu se poate asigura această distanţă vor fi luate măsuri speciale de protecţie care vor face obiectul unor proiecte de specialitate.

ZP – III SPAŢII ÎN INTERIORUL CĂRORA VOR FI STRĂMUTATE CONSTRUCŢII VALOROASE

IDENTIFICATE ÎN ANALIZELE STUDIILOR REALIZATE PENTRU COMPLETAREA DOCUMENTAŢIEI P.U.G., STRĂMUTĂRILE VOR FI ÎNSOŢITE DE P.U.D. – URI CARE



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-50-

SĂ CREEZE CONDIŢII DE AMPLASAMENT ŞI VECINĂTATE ASEMĂNĂTOARE CELOR ORIGINARE.

• CARACTERUL ZONEI:această zonă va avea un statut special de reprezentativitate a caracterului local arhitectural, prin realizarea strămutării construcţiilor valoroase identificate în satele înconjurătoare, strămutare ce se va realiza pe pacele mari libere.

L - ZONĂ REZIDENŢIALĂ cu clădiri P, P+1 IS - ZONĂ PENTRU INSTITUŢII ŞI SERVICII

C - ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢII ŞI CONSTRUCŢIILE AFERENTE Cu subzonele:

• Cr – zonă căi de comunicaţie rutiere

SPI - ZONĂ DE PROTECŢIE INDUSTRIE SP - ZONĂ – SPAŢII VERZI AGREMENT, PERDELE DE PROTECŢIE Cu subzonele:

• GC – cimitire; TE - ZONA CU ECHIPARE TEHNICO – EDILITARĂ TH - TERENURI AFLATE ÎN PERMANENŢĂ SUB APE Disfuncţionalităţi:

• Locuinţe cu valoare de patrimoniu care nu sunt protejate; • Fond construit în stare avansată de degradare; • Grad de dotare slab reprezentat; • Infrastructura slab dezvoltată; • Echipare tehnico-edilitară lipsă; • Lipsa zonei de protecţie a apei;

Reglementări prioritare:

• Conservare şi renovare valori de patrimoniu conform proiect; • Strămutare în spaţiile libere din zona protejată a unor obiective publice; • Realizarea în zona de protecţie a patrimoniului protejat a unei zone de agrement

până la Tăul ce Mare, legătura făcându-se prin realizarea unui drum turistic; • Respectarea zonei de protecţie a drumului judeţean 20 m de-o parte şi alta din ax; • Respectarea zonei de protecţie a apei în funcţie de lăţimea albiei minore; • Respectarea zonei de protecţie a sitului de arheologie; • Realizarea unor puncte de colectare a resturilor menajere.

Reglementări pentru zone protejate Conform proiectului Nr. 1/2001 – Completarea Documentaţiei P.U.G. Roşia Montană

elaborată de S.C. OPUS ATELIER DE ARHITECTURĂ S.R.L. BUCUREŞTI şi aprobat cu avizul M.C.C. – D.M.I. cu Nr. 61 din 14.02.2002, pentru zona protejată adiacentă UTR 3:

- se pot realiza toate tipurile de construcţii compatibile cu specificul zonei în care sunt amplasate, cu condiţia respectării prescripţiilor conţinute în avizele conforme ale organelor administraţiei publice centrale specializate sau locale, în cadrul zonelor care



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-51-

cuprind valori de patrimoniu cultural, construit, interes naţional sau local declarate ca atare (inclusiv clădiri şi situri cu statut de muzeu).

- Se interzice construirea deorice fel de construcţii şi amenajări care prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa ţesutului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia. Toate aceste importante reglementări se vor detalia în funcţie de necesităţi din descrierea fiecărei zone ce compune intravilanul comunei Roşia Montană:

1. În zona de protecţie se pot realiza lucrări de utilitate publică de interes naţional pe baza

documentaţiilor specifice aprobate de organele competente. 2. Toate tipurile de construcţii compatibile cu specificul zonei în care sunt amplasate, cu

condiţia respectării prescripţiilor conţinute în avizele conforme ale organelor administraţiei publice centrale specializate sau locale, în cadrul zonelor care cuprind valori de patrimoniu cultural, construit, de interes naţional sau local declarate ca atare (inclusiv clădiri şi situri cu statut de muzeu).

3. Se interzice amplasarea de orice fel de construcţii şi amenajări care prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa ţesutului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia.

Conform proiectului Nr. 1/2001 – Completarea Documentaţiei P.U.G. Roşia Montană elaborat de S.C. OPUS ATELIER DE ARHITECTURĂ S.R.L. BUCUREŞTI şi aprobat cu avizul M.C.C. – D.M.I. cu Nr. 61 din 14.02.2002, pentru zona protejată adiacentă UTR.

P.U.G. instituite categoria de importanţă a zonei protejate conform clasificării prezentate în proiectul elaborat de S.C. OPUS ATELIER DE ARHITECTURĂ S.R.L. BUCUREŞTI care a analizat teritoriul cuprins în raza localităţii Roşia Montană şi l-a investigat din punct de vedere

Arhitectural – urbanistic împărţit în zone şi subzone S-au localizat nouă zone după cum urmează:

• Subzona I cuprinsă între Nr. 1 – 112; • Subzona II cuprinsă între Nr. 113 – 174; • Subzona III cuprinsă între Nr. 174 – 214; • Subzona IV cuprinsă între Nr. 215 – 299; • Subzona V Piaţă; • Subzona VI Berg; • Subzona VII Cătălina; • Subzona VIII Văidoaia; • Subzona IX Brazi.

S-au cercetat toate construcţiile şi din punct de vedere al proprietăţii făcându-se raportul:

- spaţiu public/ privat; - spaţiu construit/ neconstruit.

S-au inventariat toate terenurile din zona protejată atât cele ocupate de construcţii cât şi cele libere, stabilindu-se suprafaţa parcelelor şi utilizarea lor. NATURA UTILIZĂRII TERENULUI ART.1. UTILIZĂRI ADMISE ART.2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-52-

ART.3. UTILIZĂRI INTERZISE CONDIŢII DE OCUPARE A TERENULUI, AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ART.4. CARACTERISTICI ALE TERENULUI (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI, DECLIVITĂŢI)

ART.5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT ART.6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR ART.7. IMPLANTAREA CONSTRUCŢIILOR UNELE ÎN RAPORT CU

ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ ART.8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE ART.9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR ART.10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ ART.11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR ART.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ART.13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE ART.14. ÎMPREJMUIRI

POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ART.15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.) ART.16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)

PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ ARTICOL UNIC Orice investiţie în rezervaţie şi zona ei de protecţie (aria studiata în prezentul plan urbanistic

zonal) necesită avize de specialitate conform legii. Zona se supune integral regimului de protejare a monumentelor istorice şi orice intervenţie

se poate face doar cu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau a Comisiei Zonale, după caz. Potrivit legislaţiei în vigoare documentaţiile de restaurare asupra clădirilor declarate monumente istorice pot fi elaborate doar de către specialişti autorizaţi pentru lucrări de acest gen; execuţia poate fi efectuată doar de societăţi avizate, cu experienţa în domeniul restaurării.

Anterior oricăror lucrări de săpături este obligatorie descărcarea de sarcina arheologică a sitului. Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche (bolţi, sculpturi, decoraţii) necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului autorizaţiei. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia elementele de



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-53-

arhitectura descoperite şi se vor lua măsurile necesare pentru punerea în valoare a vestigiilor descoperite.

În vederea autorizării lucrărilor de construcţie în vecinătatea monumentelor de arhitectura listate sau propuse a fi incluse în lista monumentelor istorice, pentru protejarea şi punerea în valoare a acestora, sunt necesare justificări suplimentare (desene, fotomontaje, machete) care să argumenteze amplasarea, configurarea volumetrică, şi aspectul arhitectural al intervenţiei în raport cu monumentul istoric.

I. ZP – I – ZONA PROTEJATĂ CU VALORI DE PATRIMONIU GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI Teritoriu cuprins in partea estica a localităţii Roşia Montană, se întinde până la limitele de

Nord, Est si Sud ale aşezării fiind organizat în jurul mai multor poli secundari plasaţi pe traseele drumurilor ce leagă Roşia Montană cu satele învecinate.

Aspectele diversificate ale grupărilor de construcţii conduc la conturarea unor subzone: ZP IA, ZP IB, ZP IC.

Atestata pentru prima data documentar in 1592, localitatea Roşia Montană (denumita Verespatak), era subordonata administrativ Abrudului şi avea caracter de zona minieră.

Subzonele cuprind atât construcţii grupate în front închis, cât şi fronturi semi-închise cu densităţi ridicate şi construcţii grupate in nuclee mici înconjurate de spaţiu public vernacular, sau construcţii dispersate aleatoriu, fără să respecte o formă de grupare sau aliniere afară de spaţiul public. Condiţiile legate de relief şi evident de cursul pârâului Roşia, determină relaţia dintre spaţiul construit şi spaţiul liber cât şi realizarea reţelei de drumuri şi modul de amplasare a construcţiilor în raport cu spaţiul neconstruit public şi privat.

Conturul zonei protejate urmăreşte limita de proprietate a parcelelor construcţiilor după cum

urmează: - Nord: 343, 373, 378, 383, 384A, 384B, 405, 406, 407, 408, 409, 512, 507, 446, 441,

440, 438, 439. - Est: 439, 451.

- Sud: 451, 452, 504, 526, 528, biserica unitariana şi cimitirul, 541, biserica romano-catolica şi cimitirul.

- Vest: cimitirul romano-catolic, 301, 302, 305, 307, 308, 333, 332, 334, 341, 342, 343.

SUBZONA ZP I A REZERVAŢIE DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM

GENERALITĂŢI Delimitare: zona cuprinde următoarele proprietăţi: Nr. 316, 313, 314, 329, 328, 327A, 327B,

326B, 326A, 325, 324, 388, 389, 392, 396, 397, 398, 399, biserica unitariana, 398, 394, 393, 391, 390, 553, 551, 554, 555, 323, 322, 321, 318.

CARACTERUL ZONEI: ZONA DE PROTECŢIE A PATRIMONIULUI NAŢIONAL ŞI LOCAL CU PERMISIVITATE REDUSĂ DE INTERVENŢIE

Funcţiunea predominanta: dotări de interes local si zonal. Funcţiuni complementare: locuinţe, comerţ, alimentaţie publică, prestări servicii.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-54-

UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ Art.1. Utilizări admise Sunt admise următoarele utilizări: − dotări publice de interes general, − administraţie, − comerţ si alimentaţie publică adecvate zonei centrale si protejate, cu atractivitate ridicata

pentru public (locuitori si turişti), − servicii profesionale (mica industrie, prestări servicii), − locuinţe individuale, − sedii, reprezentanţe şi birouri ale unor agenţi economici, − parcaje, − spaţii verzi, − dotări aferente locuinţelor. Se vor menţine de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi în special acele utilizări

care păstrează până în prezent destinaţia iniţiala a clădirilor. Art.2. Utilizări admise cu condiţii − adăposturi pentru animale şi anexe gospodăreşti (capacitate maxima: 3 bovine, 2

cabaline, 10 ovine, 3 porcine, 30 păsări) Se recomandă tratarea arhitecturala a spaţiilor pentru a nu impieta asupra activităţilor din

zona centrală. Art.3. Utilizări interzise − orice funcţiuni incompatibile cu statutul de zona protejată, − construcţii cu multe niveluri, − construcţii provizorii de orice natura, − activităţi productive si servicii poluante, − depozitare de deşeuri, − platforme de precolectare, − depozite de materiale refolosibile, − semnale si afişaje urbane neadecvate (si fără aprobarea administraţiei publice locale), − adăposturi pentru animale neechipate corespunzător

CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art.4. Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni) − se recomandă menţinerea parcelarului existent, evitarea comasărilor, sau subîmpărţirilor − în cazul locuinţelor individuale frontul la strada minim 12 metri − suprafaţa 200 mp (minim) pentru clădiri înşiruite − suprafaţa 400 mp (minim) pentru clădiri izolate − adâncimea parcelei minim 20 de metri − dotările de interes public vor avea caracteristicile parcelelor precizate prin P.U.D. elaborat

pentru obiectivul respectiv cu respectarea prevederilor de aprobare si avizare



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-55-

Art.5. Amplasarea clădirilor fata de aliniament − se va respecta aliniamentul existent

Art.6. Amplasarea clădirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor − se menţine neschimbata situaţia existenta; orice modificare va constitui obiectul unei

documentaţii care va fi supusa avizărilor impuse de lege − distanţa minima fata de limitele laterale va respecta prevederile Codului Civil şi 3,00 metri

fata de limita posterioară − amplasarea unor construcţii izolate sau cuplate se va face în aşa fel încât să permită

accesul auto în interiorul parcelei − distanţa dintre doua clădiri învecinate va fi cel puţin egală cu înălţimea celei mai înalte Art.7. Amplasarea clădirilor unele fata de altele pe aceiaşi parcela − se vor degaja curţile de construcţiile parazitare, insalubre, sau cele cu caracter provizoriu

si se vor amenaja pentru acces pompieri (distanţa minima 3,80 metri) − distanţa minima dintre anexele poluante şi locuinţe sau construcţii de interes public va fi

de minimum 15,00 metri Art.8. Circulaţii şi accese − se vor prevedea accese directe din drumul public conform anexei 4 din R.G.U. − accesul la instituţiile publice se va conforma pentru persoane cu handicap Art.9. Staţionarea autovehiculelor (parcaje) − vor fi prevăzute prin P.U.D. parcaje in cadrul parcelelor rezervate fiecărui obiectiv cu

respectarea prevederilor anexei 5 a R.G.U. Art.10. Înălţimea maxima admisibilă a clădirilor − înălţimea totala a construcţiilor in zona este de 10, 5 metri − înălţimea la cornişă va fi de maximum 6, 5 metri − regimul de înălţime pentru construcţii noi va fi de maximum P+1+M Art.11. Aspectul exterior al clădirilor − orice intervenţii asupra clădirilor necesită documentaţii de specialitate, avizate conform

legii; acestea vor trebui sa respecte principiile de restaurare in care documentul istoric trebuie sa stea la baza soluţiilor adoptate, conservarea, respectarea autenticităţii de imagine şi de substanţă să fie cea care să predomine în cazul oricărei intervenţii

− se recomandă folosirea materialelor specifice zonei: piatra, lemn, materiale ceramice Art.12. Condiţii de echipare edilitara − toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice în momentul realizării

acestora − lucrările de canalizare se vor realiza concomitent cu cele de alimentare cu apă Art.13. Spaţii libere si spaţii plantate − se va menţine aspectul peisajer adecvat al curţilor



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-56-

− construcţiile vor respecta prescripţiile din anexa 6 a R.G.U. (minimum 15% spaţiu verde in incintele dotărilor publice, si plantaţii de aliniament in frontul străzilor principale precum si perimetral incintelor de dotări)

Art.14. Împrejmuiri − lucrările vor constitui obiectul unei documentaţii care va fi supusă avizărilor impuse de

lege

POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI Art.15. Procent maxim de ocupare a terenului (POT – %mp AC/ mp teren) − POT maxim = 60 % (pentru proprietăţi cu front la piaţa) − POT maxim = 30 % (pentru celelalte proprietăţi) Art.16. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT – mp AD / mp teren) − CUT maxim = 1 (pentru proprietăţi cu front la piaţa) − CUT maxim = 0, 6 (pentru celelalte proprietăţi)

SUBZONA ZP I B – SUBZONA CU VALORI DE PATRIMONIU AVÂND CONFIGURAŢIA UNUI ŢESUT URBAN TRADIŢIONAL ŞI FUNCŢIUNE PREPONDERENT REZIDENŢIALA ŞI COMPLEMENTARĂ COMERŢ, ALIMENTAŢIE PUBLICĂ, PRESTĂRI SERVICII

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI Teritoriu situat in partea de Nord (ZP IB1), in partea de Est (ZP IB2) si in partea de Sud -

Vest (ZP IB3) a zonei protejate cu caracter preponderent rezidenţial in care se semnalează tendinţa de inserţie a dotărilor de interes public.

ZP IB1 (subzona BERG) este protejată datorita valorilor urbanistice, fiind situata pe un teren accidentat, cu o trama stradala ce urmăreşte curbele de nivel si cu construcţii de tip tradiţional cu tendinţe urbane, dispuse pe aliniament izolat sau grupat (prin unificarea faţadelor, porţilor).

Delimitare ZP IB1 – zona cuprinde următoarele proprietăţi: 332, 331A, 331B, 334, 341, 342, 343, 373, 378, 383, 384A, 384B, 405, 406, 407, 408, 409, 512, 387, 386, 385, 381, 382, 380, 379, 374, 375, 377, 377B.

ZP IB2 este protejată datorită valorilor urbanistice (subzona VĂIDOAIA) derivată din vechea zonă cu funcţiuni de locuire combinate cu o mica industrie, cu un mod de organizare rural, cu parcele de mari dimensiuni şi spaţiu public neregulat, rarefierea construcţiilor şi aliniament izolat.

Delimitare ZP IB2 – zona cuprinde următoarele proprietăţi: 439, 438, 440, 441, 445, 450, 448, 447.

ZP IB3 – subzona protejată datorita valorilor urbanistice şi arhitecturale (repere arhitecturale – biserici), cât şi de ansamblu (cimitirele grupate în jurul bisericilor, sau gospodării).

Delimitare ZP IB3 – zona cuprinde următoarele proprietăţi: 549, 548, 547, 319, 320, 317, 310, 530, 332.

CARACTERUL ZONEI: ZONA DE PROTECŢIE A PATRIMONIULUI NAŢIONAL SI LOCAL

CU PERMISIVITATE REDUSA DE INTERVENŢIE.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-57-

Funcţiunea predominanta: ZP IB1 – locuinţe; funcţiune complementara alimentaţie publică –

prestări servicii. Funcţiunea predominanta: ZP IB2 – locuinţe. Funcţiunea predominanta: ZP IB3 – locuinţe, funcţiuni complementare legate de cult,

servicii, comerţ, alimentaţie publică.

UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ Art.1. Utilizări admise Sunt admise următoarele utilizări: − dotări publice de interes general, − comerţ şi alimentaţie publică adecvate zonei centrale şi protejate, − servicii profesionale (mică industrie, prestări servicii), − locuinţe individuale, − sedii, reprezentanţe şi birouri ale unor agenţi economici, − parcaje, − spaţii verzi, − dotări aferente locuinţelor. Se vor menţine de preferinţă actualele utilizări publice ale clădirilor şi în special acele utilizări

care păstrează până în prezent destinaţia iniţială a clădirilor. Art.2. Utilizări admise cu condiţii − adăposturi pentru animale şi anexe gospodăreşti (capacitate maxima: 3 bovine, 2

cabaline, 10 ovine, 3 porcine, 30 pasări) − în cazul zonei ZP IB3, zona activităţilor legate de cult şi zona cimitirelor vor admite

funcţiuni legate de culte cu condiţia ca acestea să respecte calitatea de valoare arhitecturală a clădirilor şi să asigure protejarea lor.

Art.3. Utilizări interzise − orice funcţiuni incompatibile cu statutul de zona protejată, − construcţii cu multe niveluri, − construcţii provizorii de orice natura, − activităţi productive si servicii poluante, − depozitare de deşeuri, − platforme de precolectare, − depozite de materiale refolosibile, − semnale si afişaje urbane neadecvate (si fără aprobarea administraţiei publice locale), − adăposturi pentru animale neechipate corespunzător − in cazul zonei ZP IB3 pentru parcelele cu funcţiunea de cimitir sunt interzise orice lucrări

care afectează construcţiile funerare, plantaţiile si amenajările din incinta.

CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art.4. Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-58-

− se recomandă menţinerea parcelarului existent, evitarea comasărilor, sau subîmpărţirilor, − în cazul locuinţelor individuale frontul la strada minim 12 metri şi maxim 24 metri, − suprafaţa 500 mp (minim), − adâncimea parcelei minim 20 de metri şi maxim 60 metri, − divizarea parcelelor se va realiza pe baza unor P.U.D-uri cu condiţia adoptării soluţiilor de

echipare colectiva care sa respecte normele legale de igiena si protecţia mediului, − dotările de interes public vor avea caracteristicile parcelelor precizate prin P.U.D. elaborat

pentru obiectivul respectiv cu respectarea prevederilor de aprobare şi avizare.

Art.5. Amplasarea clădirilor faţă de aliniament − se va respecta aliniamentul existent. Art.6. Amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor − se menţine neschimbată situaţia existentă; orice modificare va constitui obiectul unei

documentaţii care va fi supusă avizărilor impuse de lege − distanţa minimă faţă de limitele laterale va respecta prevederile Codului Civil şi 3,00 metri

faţă de limita posterioară Art.7. Amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceiaşi parcelă − se vor degaja curţile de construcţiile parazitare, insalubre, sau cele cu caracter provizoriu

si se vor amenaja pentru acces pompieri (distanţa minima 3,80 metri) − distanţa minima dintre anexele poluante si locuinţe sau construcţii de interes public va fi

de minimum 15,00 metri Art.8. Circulaţii şi accese − se vor prevedea accese directe din drumul public conform anexei 4 din R.G.U. − fundăturile vor fi prevăzute cu spaţii de întoarcere − accesul la instituţiile publice se va conforma pentru persoane cu handicap Art.9. Staţionarea autovehiculelor (parcaje) − vor fi prevăzute prin P.U.D. parcaje în cadrul parcelelor rezervate fiecărui obiectiv cu

respectarea prevederilor anexei 5 a R.G.U. Art.10. Înălţimea maxima admisibilă a clădirilor − înălţimea totala a construcţiilor in zona este de 10,50 metri − înălţimea la cornişa va fi de maximum 8,00 metri − regimul de înălţime pentru construcţii noi va fi de maximum P+1+M Art.11. Aspectul exterior al clădirilor − orice intervenţii asupra clădirilor necesită documentaţii de specialitate, avizate conform

legii; acestea vor trebui să respecte principiile de restaurare în care documentul istoric trebuie să stea la baza soluţiilor adoptate, conservarea, respectarea autenticităţii de imagine şi de substanţă să fie cea care să predomine în cazul oricărei intervenţii

− se interzice autorizarea construcţiilor care prin conformare şi utilizare de materiale atipice depreciază contextul

− se recomandă folosirea materialelor specifice zonei: piatra, lemn, materiale ceramice



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-59-

Art.12. Condiţii de echipare edilitara − toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice in momentul realizării

acestora − lucrările de canalizare se vor realiza concomitent cu cele de alimentare cu apa Art.13. Spaţii libere si spaţii plantate − se va menţine aspectul peisajer adecvat al curţilor − construcţiile vor respecta prescripţiile din anexa 6 a R.G.U. (minimum 15% spaţiu verde in

incintele dotărilor publice, şi plantaţii de aliniament în frontul străzilor principale precum şi perimetral incintelor de dotări)

Art.14. Împrejmuiri − lucrările vor constitui obiectul unei documentaţii care va fi supusă avizărilor impuse de

lege

POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI Art.15. Procent maxim de ocupare a terenului (POT – %mp AC/ mp teren) − POT maxim = 25 % (pentru locuinţe) − POT maxim = 55 % (pentru dotări de interes public) Art.16. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT – mp AD / mp teren) − CUT maxim = 2 (pentru dotări si dotări de interes public) − CUT maxim = 0, 6 (pentru locuinţe)

ZP – II – ZONA DE PROTECŢIE A ZONEI PROTEJATE FONICĂ ŞI VIZUALĂ

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI

CARACTERUL ZONEI: Această zonă va avea rol de protecţie fonica şi vizuală şi va urmări asigurarea unei distanţe de minim 100 de metri de la conturul ariei protejate iar în zonele unde nu se poate asigura această distanţa vor fi luate măsuri speciale de protecţie care vor face obiectul unor proiecte de specialitate.

Organizarea urbanistica va fi peisajeră cu diferenţieri de vegetaţie şi plantaţii perimetrale unde este cazul urmărind trama stradala existenta.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-60-

Funcţiunea predominanta: ZP II – spaţii verzi, agrement, agricultura (fâneaţă). UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ Art.1. Utilizări admise Sunt admise următoarele utilizări: − plantaţii, circulaţie pietonala − construcţii existente Se vor menţine de preferinţa actualele utilizări publice ale clădirilor si in special acele utilizări

care păstrează pana in prezent destinaţia iniţiala a clădirilor. Art.2. Utilizări admise cu condiţii − construcţii provizorii pentru manifestări cultural artistice Art.3. Utilizări interzise − dotări majore, − activităţi economice, − circulaţie auto, − parcări

CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art.4. Înălţimea maxima admisibila a clădirilor − se permite realizarea construcţiilor cu maximum un nivel

ZP – III – ZONA DE PROTECŢIE A VALORILOR DE PATRIMONIU DIN CADRUL NOULUI CENTRU ADMINISTRATIV AL COMUNEI ROŞIA MONTANĂ

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI CARACTERUL ZONEI: această zonă va avea un statut special de reprezentativitate a

caracterului local arhitectural, prin realizarea strămutării construcţiilor valoroase identificate în satele înconjurătoare, strămutare ce se va realiza pe parcele mari libere.

Funcţiunea predominantă: locuinţe. Funcţiune complementară: comerţ, alimentaţie publică, prestări servicii, culte. UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ Art.1. Utilizări admise Sunt admise următoarele utilizări: − dotări publice de interes general, − administraţie, − comerţ şi alimentaţie publică adecvate zonei centrale si protejate, servicii profesionale

(mica industrie, prestări servicii), − locuinţe individuale, − sedii, reprezentanţe şi birouri ale unor agenţi economici,



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-61-

− parcaje, − spaţii verzi, − dotări aferente locuinţelor. Art.2. Utilizări admise cu condiţii − anexe gospodăreşti − dotări aferente locuinţelor − piaţa agro-alimentară Se recomandă tratarea arhitecturala spaţiilor pentru a nu impieta asupra activităţilor din

zonele adiacente. Art.3. Utilizări interzise − orice funcţiuni incompatibile cu statutul de zona protejată, − construcţii cu multe niveluri, − construcţii provizorii de orice natura, − activităţi productive si servicii poluante, − depozitare de deşeuri, − platforme de precolectare, − depozite de materiale refolosibile, − semnale si afişaje urbane neadecvate (şi fără aprobarea administraţiei publice locale), − adăposturi pentru animale neechipate corespunzător CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art.4. Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni) − se recomandă menţinerea parcelarului existent, divizarea parcelelor putând sa se

realizeze pe baza unor P.U.D.- uri cu condiţia adoptării soluţiilor de echipare colectiva, care sa respecte normele legale de igiena si protecţia mediului

− în cazul locuinţelor individuale frontul la strada minim 12 metri − suprafaţa 500 mp (minim) pentru locuinţe − adâncimea parcelei maxim 60 de metri − sunt considerate construibile numai parcelele care au minim 300 mp. − dotările de interes public vor avea caracteristicile parcelelor precizate prin P.U.D. elaborat

pentru obiectivul respectiv cu respectarea prevederilor de aprobare si avizare Art.5. Amplasarea clădirilor fata de aliniament − se va respecta aliniamentul existent in zona (parcele limitrofe)

Art.6. Amplasarea clădirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor − se menţine neschimbata situaţia existenta; orice modificare va constitui obiectul unei

documentaţii care va fi supusa avizărilor impuse de lege − distanţa minima fata de limitele laterale va fi de 1, 9 metri si 3, 0 metri fata de limita

posterioară



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-62-

− amplasarea unor construcţii izolate sau cuplate se va face in aşa fel încât sa permită accesul auto in interiorul parcelei

− distanţa dintre doua clădiri învecinate va fi cel puţin egală cu înălţimea celei mai înalte Art.7. Amplasarea clădirilor unele faţa de altele pe aceiaşi parcela − distanţa minima dintre anexele poluante şi locuinţe sau construcţii de interes public va fi

de minimum 15 metri − se vor degaja curţile de construcţiile parazitare, insalubre, sau cele cu caracter provizoriu

si se vor amenaja pentru acces pompieri (distanţa minima 3, 8 metri) − anexele gospodăreşti vor fi amplasate in partea posterioară a parcelei cu excepţia

gospodăriilor valoroase existente

Art.8. Circulaţii şi accese − se vor prevedea accese directe din drumul public conform anexei 4 din R.G.U. − accesul la instituţiile publice se va conforma pentru persoane cu handicap − fundăturile vor fi prevăzute cu spaţii de întoarcere

Art.9. Staţionarea autovehiculelor (parcaje) − vor fi prevăzute prin P.U.D. parcaje in cadrul parcelelor rezervate fiecărui obiectiv cu

respectarea prevederilor anexei 5 a R.G.U.

Art.10. Înălţimea maxima admisibila a clădirilor − înălţimea la cornişa va fi de maximum 8 metri − regimul de înălţime pentru construcţii noi va fi de maximum P+1+M

Art.11. Aspectul exterior al clădirilor − orice intervenţii asupra clădirilor necesita documentaţii de specialitate, avizate conform

legii; acestea vor trebui sa respecte principiile de restaurare in care documentul istoric trebuie sa stea la baza soluţiilor adoptate, conservarea, respectarea autenticităţii de imagine si de substanţa sa fie cea care sa predomine in cazul oricărei intervenţii

− se recomandă folosirea materialelor specifice zonei: piatra, lemn, materiale ceramice

Art.12. Condiţii de echipare edilitara − toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice in momentul realizării

acestora − lucrările de canalizare se vor realiza concomitent cu cele de alimentare cu apă Art.13. Spaţii libere şi spaţii plantate − se va menţine aspectul peisajer adecvat al curţilor − construcţiile vor respecta prescripţiile din anexa 6 a R.G.U. (minimum 15% spaţiu verde in

incintele dotărilor publice, si plantaţii de aliniament in frontul străzilor principale precum si perimetral incintelor de dotări)

Art.14. Împrejmuiri − lucrările vor constitui obiectul unei documentaţii care va fi supusa avizărilor impuse de

lege



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-63-

POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Art.15. Procent maxim de ocupare a terenului (POT – %mp AC/ mp teren) − POT maxim = 55 % (pentru dotări si dotări de interes public) − POT maxim = 25 % (pentru locuinţe)

Art.16. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT – mp AD / mp teren) − CUT maxim = 2 (pentru dotări si dotări de interes public) − CUT maxim = 0, 6 (pentru locuinţe)

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN ZONA PROTEJATĂ ZP I – CONFORM FISELOR ANALITICE DE INVENTARIERE BUNURI IMOBILE

Nr. crt.

Nr. poştal

Denumire (tip de folosinţa) Datare INTERES COD

1. 327 Roşia Montană – Gospodărie cu spaţiu comercial

1870-1890

Monument clasat (01.B.188)


1880-1900


3. 329 Roşia Montană – Casino 1880-1900

Monument clasat -

4. 331 Roşia Montană – Gospodărie cu cruce de drum (fosta banca)

1870-1890

Monument clasat -

5. 332 Roşia Montană – Gospodărie 1935 Monument clasat (01.B.192)

6. 334 Roşia Montană – Gospodărie 1840-1860



1850-1875








11. 373 Roşia Montană – Gospodărie 1831; anexe 1910


12. 376 Roşia Montană – Casa si spaţiu comercial

1850-1875




14. 389 Roşia Montană – Casa cu prăvălie 1868 Monument

clasat (01.B.201)



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-64-

15. 390 Roşia Montană – Locuinţa cantor Parohia Unitariana 1872 Monument

clasat (01.B.202)

16. 391 Roşia Montană – Casa parohiala unitariana 1933 Monument

clasat (01.B.203)


18. 393 Roşia Montană – Locuinţa 1819 Monument clasat (01.B.205)

19. 395 Roşia Montană – Gospodărie cu spaţiu comercial 1870 Monument

clasat -

20. 397 Roşia Montană – Gospodărie cu atelier de cizmărie 1854 Monument

clasat (01.B.207)

21. 407 Roşia Montană – Gospodărie (locuinţa)

1825-1850


22. 408 Roşia Montană – Gospodărie (camere de închiriat)

1825-1850






26. 549 Roşia Montană – Biserica Romano-catolica 1866 Monument

clasat -

27. 549 Roşia Montană – Capela Romano-catolica

1850-1900

Monument clasat -

28. 549 Cimitirul Romano-catolic mijlocul sec. IX

Monument clasat -

29. 551 Roşia Montană – Oficiul Parohial Reformat

1840-1860



b) Categoria B - de interes local b.1. arhitectură

- Biserica ,, Adormirea Maicii Domnului “ 01B176 - Biserica,, Pogorârea Sfântului Duh “ - Casa Parohiala sec. al XVIII-lea 01B 177 - Mormântul lui Simion Balint 10B (D) 106 Toate aceste monumente sunt propuse pentru strămutare în Z.P. III. Orice investiţie în rezervaţie si zona ei de protecţie (aria studiată în prezentul plan urbanistic

zonal) necesita avize de specialitate conform legii. Zona se supune integral regimului de protejare a monumentelor istorice şi orice intervenţie

se poate face doar cu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau a Comisiei Zonale, după caz. Potrivit legislaţiei în vigoare documentaţiile de restaurare asupra clădirilor declarate



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-65-

monumente istorice pot fi elaborate doar de câtre specialişti autorizaţi pentru lucrări de acest gen; execuţia poate fi efectuată doar de societăţi avizate, cu experienţă în domeniul restaurării.

Anterior oricăror lucrări de săpături este obligatorie descărcarea de sarcină arheologică a sitului. Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche (bolţi, sculpturi, decoraţii) necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului autorizaţiei. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia elementele de arhitectura descoperite şi se vor lua măsurile necesare pentru punerea în valoare a vestigiilor descoperite.

În vederea autorizării lucrărilor de construcţie în vecinătatea monumentelor de arhitectură listate sau propuse a fi incluse în lista monumentelor istorice, pentru protejarea şi punerea în valoare a acestora, sunt necesare justificări suplimentare (desene, fotomontaje, machete) care să argumenteze amplasarea, configurarea volumetrică, şi aspectul arhitectural al intervenţiei în raport cu monumentul istoric.

Reglementări pentru zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate Zone de categoria A - monumente de valoare naţională excepţională, reprezentative pe plan

universal pentru civilizaţia României, în această categorie Conform Legii 422din24-07–2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea III-a –Zonele protejate:

• 2. 8. Piatra Despicata 0,20 ha Conform Art.8 din RG. condiţiile de autorizare a construcţiilor cu respectarea măsurilor de

protecţie a mediului înconjurător în zonele delimitate ca atare se indica următoarele: Utilizări permise Lucrări de utilitate publica de interes naţional sau local autorizate în cazuri excepţionale în

condiţiile Legii Nr.18/1991, ale Legii Nr. 26 – Codul silvic şi ale OG.Nr.96/1999 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional (modificată prin Legea 141/1999).

Utilizări permise cu condiţii În zonele naturale protejate de interes naţional delimitate prin studii de specialitate şi

documentaţii de urbanism, prescripţiile se stabilesc, în funcţie de regimul de protecţie, de tipurile de activităţi admise în mod tradiţional.

Utilizări interzise Construcţii şi amenajări care pot afecta sensibilitatea zonelor geografice cu regim special de

protecţie precum şi a zonelor peisagistice cu valoare deosebita. Interdicţia se poate stabili in urma studiilor de impact in conformitate cu prevederile Legii Nr.137/1995

Autorităţile administraţiei publice locale precum şi persoanele fizice şi juridice răspund pentru respectarea regimului de protecţie specială a zonelor de interes turistic şi de agrement, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Este interzisă amplasarea de obiective şi desfăşurarea de activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie ale monumentelor.

Autorităţile administraţiei publice locale asigură informarea agenţilor economici şi a turiştilor cu privire la existenta in zona a ariilor protejate, la regulile şi restricţiile stabilite precum şi la sancţiunile aplicabile pentru nerespectarea acestora.

2. 8. Piatra Despicata 0,20 ha



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-66-

În masivul Cârnic se află două monumente ale naturii care vor necesita intervenţii pentru protecţie. În cadrul proiectului de faţa se propune un nou amplasament de mutare a Pietrei Despicate în zona de protecţie a monumentelor de arhitectură din unitatea teritoriala 3, UTR3 a localităţii Roşia Montană care va cuprinde pe lângă valorile de patrimoniu clasificate şi amenajarea unei zone de agrement şi turism la care va fi inclus un drum turistic care să lege zona protejată cu noile galerii muzeu din zona Cătălina şi Tăul ce Mare, iar Piatra Corbului va fi conservată şi protejată în cadrul zonei industriale pe toată perioada funcţionării acesteia, urmând ca în final să fie redată circuitului turistic când se va termina exploatarea.

Reglementări pentru zona protejată şi zona rezidenţiala cu clădiri P, P+1 Zona protejată cuprinde pe lângă monumentele de istorie şi arhitectură şi o serie de imobile,

edificii de cult şi gospodării tradiţionale. Pentru toate imobilele, reabilitarea urbană de ansamblu va fi structurată pe mai multe paliere urbanistice şi arhitecturale subliniind elementele definitorii ale structurii, care au ţinut cont de:

- parcelare, tramă stradală; - valori arhitecturale izolate; - valori arhitecturale grupate în organizări cu acelaşi caracter (arhitectura tradiţională) Zona existentă cu funcţiunile sale complementare se va completa cu funcţiuni compatibile zonei protejate care, din punct de vedere economic să intervină în modul de renovare şi

reabilitare, în funcţie de folosinţa pe care o va avea. În paralel cu acţiunile de conservare şi revitalizare se va urmării refuncţionalizarea unor

spaţii existente prin păstrarea activităţilor iniţiale sau introducerea unor funcţiuni complet noi. Unul dintre obiectivele esenţiale ale conservării calităţii zonelor protejate constă în

menţinerea nealterată a spaţiilor străzilor, străduţelor, pieţei şi ameliorarea circulaţiei în astfel de zone fiind făcută numai printr-o mai bună organizare generală a circulaţiei.

Datorită valorilor urbanistice (subzona VAIDOAIA) derivată din vechea zonă cu funcţiuni de locuire combinate cu o mică industrie, cu un mod de organizare rural.

Funcţiunea predominanta: ZP IB1 – locuinţe; funcţiune complementară alimentaţie publică – prestări servicii.

Funcţiunea predominantă: ZP IB2 – locuinţe. Funcţiunea predominantă: ZP IB3 – locuinţe, funcţiuni complementare legate de cult,

servicii, comerţ, alimentaţie publică. Reglementări pentru gospodărie comunală Zona de gospodărie comunală cuprinde: Cimitire Desfiinţarea sau schimbarea unui cimitir se face numai după 30 de ani de la ultima înhumare

şi după strămutarea tuturor osemintelor. Desfiinţarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul I.P.S.M.P. Judeţean.

Distanţa minima de protecţie sanitară pentru cimitire este de 50 m. Pentru cimitire, spaţiile verzi vor fi amenajate în cadru delimitat de împrejmuire. Amenajarea spaţiilor plantate se va face pe principii ecologice prin recurgerea la vegetaţia

perenă spontană pentru asigurarea în viitor a unor costuri de întreţinere reduse şi pentru a favoriza ecosistemele locale.

Împrejmuirile sunt necesare pentru separarea unor servicii funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale.

Reglementări pentru căi de comunicaţie rutieră



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-67-

- se va respecta zona de protecţie pe care o are drumul judeţean conform legii; - se vor realiza parcaje publice în zona pieţei Se recomandă ca organizarea incintelor să ţină seama de imaginea prezentată către căile

de circulaţie rutieră. Pentru construcţiile din zona căilor de comunicaţie vor fi prevăzute spaţii verzi şi aliniamente

cu rol ornamental şi de protecţie.

PROPUNERI ŞI MĂSURI PENTRU PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR, AERULUI Se propune:

− realizarea alimentării cu apă în sistem centralizat a localităţii; − realizarea unei staţii de epurare şi funcţionarea ei la capacitate; − reţea de canalizare ; − amenajarea unor mici parcuri şi a unei zone sportive şi de agrement; − realizare unor puncte de colectare a resturilor menajere.

Se recomandă: Punerea la punct a modalităţii de asigurare a necesarului de apă pentru stingerea incendiilor

. Reglementări - terenuri pentru reţele tehnico - edilitare Orice construcţii şi amenajări care se pot racorda la infrastructura edilitară existentă cu

capacitate corespunzătoare sau pentru a cărei extindere sau realizare există surse de finanţare asigurate de administraţia publică, de investitorii interesaţi sau care beneficiază de surse de finanţare atrase potrivit legii.

Construcţiile vor fi executate după stabilirea, prin contract prealabil, a obligaţiei efectuării lucrărilor de echipare edilitară aferente (în parte sau total), de către investitorii interesaţi.

Se recomandă ca sursele, construcţiile şi instalaţiile centrale de alimentare cu apă potabilă precum şi reţelele de distribuţie se vor proteja prin instituirea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever şi zonelor de restricţie conform reglementărilor în vigoare şi se interzic racorduri, comunicaţii şi legături ale reţelei de apă potabilă şi reţelei de apă destinate altor scopuri.

În situaţia existenţei de reţele de apă nepotabilă (industriale) acestea vor fi marcate vizibil conform standardului pentru a avertiza populaţia în vederea evitării consumării acestei ape ca apă potabilă.

Buna funcţionare a instalaţiilor locale de alimentare cu apă se asigură de către deţinători prin instituirea perimetrelor de protecţie sanitară şi amenajare igienică după cum urmează:

− amplasarea în amonte de orice sursă poluantă; − împrejmuirea pe o rază de 3 m; − taluzarea terenului din jur în pantă (4-5 cm la metru) spre exterior şi

impermeabilizare (betonare); − impermeabilizarea pereţilor pentru împiedicarea infiltraţiilor laterale

Deţinătorii de instalaţii publice de alimentare cu apă potabilă au obligaţia să asigure prin mijloace proprii monitorizarea calităţii apei şi să o distribuie numai dacă ea îndeplineşte condiţiile de calitate stabilită.

Toate etapele procesului de tratare a apei vor fi respectate conform condiţiilor de autorizare sanitară interzicându-se orice modificare sau omisiune.

Îndepărtarea apelor uzate menajere se face numai prin reţea de canalizare a apelor uzate.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-68-

Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice. Aceste canale trebuie întreţinute permanent în stare de funcţionare.

Racordarea la reţele tehnico-edilitare existente Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării

de noi consumatori la reţele existente de apă, canalizare şi energie electrică. Realizarea de reţele tehnico-edilitare se va face numai în cazul în care din corelarea cu

celelalte reguli de bază rezultă că există condiţii de echipare edilitară necesară. Proprietatea publică asupra reţelelor edilitare Reţelele de apă, de canalizare, de drumuri publice şi alte utilităţi aflate în serviciul public sunt

proprietate publică a comunei, dacă legea nu dispune altfel. Reţelele de alimentare cu energie electrică şi de telecomunicaţii sunt proprietate publică a

statului, dacă legea nu dispune altfel. Lucrările prevăzute la aliniatele precedente, indiferent de modul de finanţare intră în

proprietate publică. Ca urmare a contextului de factori modificatori care au intervenit după anul 2002, şi din care

amintim: - Extinderea perimetrelor de exploatare conform „P.U.Z. ZONĂ INDUSTRIALĂ ROŞIA

MONTANĂ, documentaţie urbanistică elaborată de S.C. PROIECT ALBA S.A. (ediţie 2007), cu afectarea versanţilor din proximitatea ZONEI PROTEJATE CU VALOARE DE PATRIMONIU DIN LOCALITATEA ROŞIA MONTANĂ.

- Depopularea accentuată a localităţii Roşia Montană fenomen accentuat în prezent la satele montane din România.

- Degradarea accentuată a multor clădiri de patrimoniu, mai ales din cauza că proprietarii acestora nu au posibilităţi materiale reale de a le întreţine, conserva, consolida şi valorifica, iar legislaţia actuală cu privire la protejarea patrimoniului construit nu prevede măsuri exprese în acest caz, (stimulare financiară, împrumuturi cu dobândă redusă, facilităţi fiscale).

- Neimplicarea autorităţilor publice locale în achiziţionarea şi valorificarea ulterioară a clădirilor cu valoare de patrimoniu cu implementare urgentă a lucrărilor de consolidare, conservare, reparare – eventual restaurare/refuncţionalizare, în vederea soluţionării grabnice, oprirea deteriorării clădirilor cu valoare de monument şi evitarea acumulării de costuri suplimentare consolidării şi conservării/protecţiei acestora – (deşi Legea 422, republicată 2007, prevede că „intervenţiile (de protejare) asupra monumentelor istorice pot constitui cauză de utilitate publică).

- Se impune elaborarea unei documentaţii urbanistic de tip PUZ-CP (Plan Urbanistic Zonal-Zonă Construită Protejată), care pe baza studiilor de fundamentare specifice să definească şi să precizeze noua limită a zonei de protecţie a zonei construite protejate, limită ce se extinde în vederea includerii şi a zonei purtătoare de dezvoltare.

Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural

construit sau natural se face cu respectarea ART.9 din Regulamentul General de Urbanism şi al articolelor conforme din Regulamentele Locale de Urbanism ale PUG-urilor avizate şi aprobate, respectiv ale articolelor conforme din Regulamentele aferente Planurilor Urbanistice Zonale – zone protejate, avizate şi aprobate, conform legii. Potrivit legii 422/18.07.2001 (republicată în M.O. Nr. 938 din 20.11.2006), „monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală”.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-69-

„Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt protejate prin lege”. „Activităţile şi măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public. În condiţiile prezentei legi (L.422) intervenţiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauză de utilitate publică” (intervenţii de protejare a acestora)” Conform prezentei legi se stabilesc următoarele categorii de monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran şi subacvatic: a)monument b)ansamblu c) sit.

În zonele protejate, inclusiv în zonele de protecţie a acestora sunt permise tipuri de construcţii şi amenajări compatibile cu specificul zonei în care sunt amplasate, cu condiţia respectării prescripţiilor din regulamentele aferente documentaţiilor urbanistice avizate şi aprobate, a prescripţiilor conţinute în avizele conforme ale organelor centrale specializate, în cazul zonelor care cuprind valori de patrimoniu cultural construit/natural de interes naţional declarate ca atare.

În zonele de patrimoniu construit de interes local, delimitate prin Hotărârea Consiliului Judeţean, autorizarea construcţiilor se face cu respectarea strictă a avizelor serviciilor publice descentralizate ale MTCT şi Ministerului Culturii şi Cultelor.

Sunt interzise orice fel de construcţii şi amenajări care prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa ţesutului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia.

În sprijinul măsurilor de protecţie a vizibilităţii obiectelor şi zonelor pot fi utilizate atât prevederile art.18 din O.G. Nr. 68/1994 cât şi art. 622 din codul Civil.

Până la definitivarea şi apariţia legii privind protecţia zonelor construite, monumentele, ansamblurilor şi siturilor istorice/arheologice, cu valoare de patrimoniu, semnalate pe planşe, vor trebui protejate prin măsuri adecvate împotriva degradării şi distrugerii, inclusiv de alterare şi afectare a imaginii şi percepţiei acestora. În acest scop, deoarece până la data aceasta nu există studii de zone protejate pentru localitatea Roşia Montana (cu excepţia proiectului 01/2001 elaborat de S.C.OPUS ATELIER DE ARHITECTURĂ S.R.L. BUCUREŞTI), DELIMITAREA ZONELOR DE PROTECŢIE SE VA FACE CONFORM Ordinului Nr. 589/D/9 ian. 1992 – 130/23 dec.1991, art.2 al MLTPL şi MCC. Conform acestui ordin „ autorizarea lucrărilor de construcţii pe o rază de 100m în localităţile urbane, 200m în localităţile rurale şi 500m în afara localităţilor, faţă de linia exterioară a monumentelor se va efectua în condiţiile prevederilor art.7 lit. a) din legea 50/1991, republicată.”

EXTRASE DIN P.U.G. APROBAT:

ZONIFICAREA TERITORIULUI Zone şi subzone funcţionale Zonele funcţionale stabilite conform pct. 3.3. din Regulamentul local de urbanism sunt puse

în evidenţă în planşa de REGLEMENTĂRI a P.U.G. şi în planşele desenate de la pct. V cuprinzând unităţile teritoriale de referinţă.

Subzonele funcţionale sunt subdiviziuni ale zonelor funcţionale cu funcţiuni specializate. Localitatea care face obiectul Regulamentului local de urbanism are de regulă următoarele

zone şi subzone funcţionale: C ZONĂ CENTRALĂ – Roşia Montană nouă ZM ZONĂ MIXTĂ– Roşia Montană nouă



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-70-

L ZONĂ REZIDENŢIALĂ CU CLĂDIRI P, P + 1, P + 2 Roşia Montană nouă şi localităţile arondate

subzone: IS ZONA PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII DE INTERES GENERAL

Roşia Montană I ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE, DEPOZITE Roşia Montană A ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE Roşia Montană nouă SP ZONA COMPLEXE SPORTIVE, RECREERE, PERDELE DE PROTECŢIE

Roşia Montană subzone:

SPcs - complexe sportive – Roşia Montană Ppp - perdele de protecţie

- alte categorii spaţii verzi amenajate GC ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ C ZONA PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI CONSTRUCŢIILE AFERENTE

subzone: Cr - căi de comunicaţie rutiere Cf - căi de comunicaţie feroviare TR ZONA TERENURI CU RISCURI NATURALE PREVIZIBILE

subzone:

TRi - inundaţii Tra - alunecări de teren Trp - căderi de pietre TA ZONA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APE TES TERENURI PENTRU EXPLOATĂRI

PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.G. APROBAT LA NIVEL DE ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE

Conţinutul regulamentului

Pentru fiecare zonă funcţională prevederile Regulamentului cuprind reglementări specifice

pe articole grupate în trei capitole (1) generalităţi, (2) utilizare funcţională, (3) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor.

Generalităţi

1. Tipurile de subzone funcţionale 2. Funcţiunea dominantă a zonei 3. Funcţiunile complementare admise zonei

Utilizare funcţională

4. Utilizări permise 5. Utilizări permise cu condiţii

(Acestea se stabilesc pentru zonele în care este necesară obţinerea unor avize sau acorduri, zone construite protejate de interes local, zona de protecţie a platformelor



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-71-

meteorologice, zona de protecţie a drumurilor publice, zona de protecţie în jurul cursurilor de apă, lacuri de acumulare, diguri, alte zone protejate). 6. Interdicţii temporare

(până la elaborarea unor documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire aplicabile pentru zona respectivă, şi necesitatea realizării în zonă a unor lucrări de utilitate publică, cercetare arheologică, conservare, protejare, restaurare sau punere în valoare a unor monumente istorice). 7. Interdicţii permanente

(stabilite pentru următoarele motive: riscuri naturale previzibile, riscuri tehnologice grave, grad ridicat de poluare a aerului, apei sau solului, atunci când regulamentul unei zone protejate stabileşte acest lucru). Interdicţia permanentă de construire poate fi ridicată odată cu încetarea cauzei care a determinat instituirea ei.

Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor se specifică acele zone şi subzone în

care prevederile Regulamentului de urbanism detaliază şi completează prevederile Regulamentului general de urbanism.

Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

Orientarea faţă de punctele cardinale Amplasarea faţă de drumurile publice Amplasarea faţă de aliniament Amplasarea în interiorul parcelei

Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

Accese carosabile Accese pietonale

Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

Racordarea la reţelele tehnico-edilitare existente Realizarea de reţele tehnico-edilitare Proprietatea publică asupra reţelelor tehnico-edilitare

Reguli cu privire la forma şi dimensiunea terenului şi construcţiilor

Parcelare Înălţimea construcţiilor Aspectul exterior al construcţiilor Procentul de ocupare al terenului

Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

Parcaje Spaţii verzi Împrejmuiri UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ

Sunt în număr de 9 U.T.R.-uri conform cartogramei generale şi fac parte integrantă din



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-72-

prezentul Regulament local de urbanism aferent P.U.G.-ului. Zonele funcţionale stabilite conform Regulamentului local de urbanism sunt puse în evidenţă

în planşa de REGLEMENTĂRI a P.U.G. şi în cartogramele cuprinzând U.T.R.-uri. Subzonele funcţionale sunt subdiviziuni ale zonelor funcţionale cu funcţiuni specializate. Zonele şi unităţile teritoriale de referinţă la care se aplică recomandările şi prescripţiile din

Regulament sunt prezentate, după cum urmează: • Unitatea teritorială de referinţă 1 – U.T.R. 1 – situată în partea de sud-est a

teritoriului administrativ Roşia Montană; • Unitatea teritorială de referinţă 2 – U.T.R. 2 – situată în partea centrală a teritoriului şi

se învecinează cu U.T.R. 1 şi U.T.R. 3; • Unitatea teritorială de referinţă 3 – U.T.R. 3 – situată în partea de est şi se

învecinează cu U.T.R. 2 şi U.T.R. 1; • Unitatea teritorială de referinţă 4 – U.T.R. 4 – situată în partea de sud-vest a

teritoriului pe drumul naţional DN 74 şi se învecinează cu U.T.R. 6 şi U.T.R. 2; • Unitatea teritorială de referinţă 5 – U.T.R. 5 - situată în partea de sud a teritoriului; • Unitatea teritorială de referinţă 6 – U.T.R. 6 - situată în partea de sud a teritoriului şi

se învecinează cu U.T.R. 4; • Unitatea teritorială de referinţă 7 – U.T.R. 7 – situată în partea de nord a teritoriului,

pe drumul naţional DN 74, spre Câmpeni; • Unitatea teritorială de referinţă 8 – U.T.R. 8 – situată în partea de nord a teritoriului; • Unitatea teritorială de referinţă 9 – U.T.R. 9 - situată în partea de nord-est a

teritoriului.

3.3. Disfuncţionalităţi şi constrângeri existente (naturale, construite, proiectate, sociale, socio-umane, etc.

La nivelul de PUG aprobat s-au evidenţiat următoarele disfuncţionalităţi la scara localităţii: a) căi de comunicaţii şi transport (drumuri) - starea proastă a carosabilului la majoritatea drumurilor şi lipsa îmbrăcăminţii rutiere

moderne - capacitatea gabaritică redusă a unor poduri şi podeţe - lisa trotuarelor şi a marcajelor corespunzătoare - lipsa unor parcaje amenajate neasigurarea şanţurilor şi a rigolelor pentru scurgerea

apelor pluviale - lipsa sau neîntreţinerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere - majoritatea străzilor pietruite sunt într-o avansată stare e degradare, unele dintre ele

pot fi considerate de pământ - existenţa unor poteci (pietonale) greu practicabile ca circulaţie pietonală (lipsa

treptelor, a balustradelor, etc.) b) Riscuri naturale - alunecări de teren cca. 50Ha, în zona localităţii Roşia Montană – Vf. Rotund – versant

sudic; zona Tăul Cornei (Piatra Cerbului) până în zona localităţii Corna care afectează drumul de carieră; Dealul Cârnic (Piatra Corbului) – versant nordic.

- Eroziuni de maluri, cca. 3Km, în Valea Roşiei Montane; pe cursul inferior al pârâului Găina; pe Valea Abrudului.

- Dislocări de stânci, căderi de pietre, pânze de grohotiş – pe drumul de carieră în zona D.Cârnic şi D.Carbului, în zona Bălurăşeşti şi D. Oarţa -versantul sudic.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-73-

- Văi torenţiale (cca. 30ha) – pe pârul Vârtop şi pe pârâul Cornei pe cursul său superior; pe Valea Henţii.

- Zone inundabile – în lunca râului Abrud la confluenţa cu Valea Roşia Montană. - Zone mlăştinoase – în zona tăurilor (bazinele de acumulare a acestora; în Roşia

Montană – zona stadion. c) Populaţia, activităţi, dotări Situaţia demografică a satului reşedinţă de comună Roşia Montană, este consecinţa unei

dinamici negative de lungă durată, semnalată încă cu cca. 25 de ani în urmă. Oricum, populaţia nu a depăşit vreodată cifra de 5000. Datele statistice consemnează următoarea scădere progresivă a populaţiei:

AN POPULAŢIA 1977 4638 1992 4145 2001-2002 4088

rezultând un spor de natalitate negativ (-5). Structura pe grupe de vârstă indică de asemenea o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, prin

ponderea mică a intervalului 0÷14ani (21,20%) şi o pondere ridicată a intervalului 15÷59 ani (61,78%)

Situaţia locală reflectă punctual situaţia generală din mediul rural montan românesc, caracterizat în prezent prin fenomenul accentuat de depopulare şi sporul de natalitate negativ.

Localităţile miniere, cu tradiţie, mai sunt caracterizate prin sporul migrator (colonizările) dezvoltat şi în perioada socialismului (nu numai în trecut sec. XVIII; XIX), când la nivelul diferenţei de deceniu 1966 faţă de 1955, populaţia s-a majorat cu peste 50%, în perioadele de declin industrial, dinamica negativă, rămânând doar o populaţie stabilă legată tradiţional de proprietate şi continuitate etnico-culturală (durabilitate socio-culturală).

Din studiile etnografice, caracteristice doar zonelor miniere aurifere s-au evidenţiat nu de puţine ori conflicte sau incompatibilităţi între colonişti (vinituri şi populaţia băştinaşă (roşieni).

Ponderea populaţiei active în industria minieră, de exemplu la nivel de an 2001, când din cei 570 de salariaţi, 390 (68, 4%) erau ocupaţi în minerit, reflectă insuficienta dezvoltare a serviciilor – sector în care sunt ocupaţi doar 2% din locuitori.

O mare parte a populaţiei a acceptat oferta companiei miniere de a achiziţiona proprietăţile localnicilor în prezent fiind achiziţionate 360 de gospodării, aceasta implicând realocarea a cca. 680 persoane. Dintre acestea majoritatea sunt situate în zona centrului istoric (cca. 39% din fondul construit total).

Sporul migrator prezent creat prin noile angajări la compania minieră, este cazat în gospodăriile achiziţionate de la localnici.

În situaţia deschiderii noii exploatări de suprafaţă a zăcământului aurifer, când se estimează o creştere semnificativă (cca. 46%), adică un total d 6000 locuitori, sporul migrator atras de noua dezvoltare va fi cazat în acest fond de locuinţe achiziţionate în prealabil.

Din punctul de vedere al „activităţilor”, în PUG - ul aprobat se propune menţinerea profilului de activitate dominant industrial al zonei (mineritul)

Astfel în subcapitolul 2.1.1. „Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei” se afirmă: „ desfăşurarea proiectului de minerit va influenţa profund dezvoltarea viitoarei comune Roşia Montană şi comunităţile ce locuiesc între văile Roşia Montană şi Corna.

Aceste comunităţi au fost legate de minerit, sute de ani şi sunt asociate unei exploatări miniere (de stat) active dar neeficiente. Proiectul propus foloseşte aceeaşi metodă de minerit prin



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-74-

carierele de suprafaţă (deschise) utilizând forare, dislocare prin explozii, încărcare cu încărcătoare hidraulice frontale, transport auto al minerului spre uzina de preparare.

Pe termen scurt prin Proiect apare necesară strămutarea şi/sau relocarea comunităţilor şi caselor afectate, a facilităţilor sociale, a altor structuri şi gospodăriilor agricole individuale.

Pe termen lung Proiectul va oferi ocazia comunităţii de a dezvolta strategii pentru un mod de viaţă economică, mai diversificat decât în sectorul singular de minerit sau acela de agricultură pentru subzistenţă. Pentru a planifica aceste schimbări în mod pozitiv, compania minieră a iniţiat un Plan de Acţiune pentru strămutare şi realocare.

- Zonele afectate de „Proiectul Minier Roşia Montană” includ localităţile următoare: Roşia Montană (parţial), Corna şi Bunta din comuna Roşia Montană.

Faţă de propunerile făcute de compania minieră, administraţia locală şi populaţia au

prezentat opţiuni şi puncte de vedere de care compania va trebui să ţină seama”(pag. 59 şi 60, la VOL.1 MEMORIU DE PREZENTARE - PUG).

Totodată prin acest proiect de dezvoltare minieră se va asigura „dezvoltarea centrului administrativ pe un alt amplasament”.

„Zona centrală a noii localităţi reşedinţă de comună va cuprinde localităţile Cărpiniş, Gura Roşiei, cumulând cele mai importante servicii publice administrative şi de învăţământ, comerţ, servicii personale sau sociale, restaurante, bănci, telecomunicaţii, poştă şi locuinţe” (Subcap.3.7 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial. (pag.82)

La Subcap.3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu (Pag.61-62) se afirmă: „În perioada de perspectivă pentru reşedinţa de comună se propun variantele:

- strămutarea în totalitate a reşedinţei de comună pe noul amplasament ales cu toate obiectivele şi instituţiile publice

- conservarea valorilor de patrimoniu şi menţinerea la stadiul actual a întregi localităţi pe perioada de exploatare a zăcământului, urmând ca după terminarea acestei activităţi şi după reecolocizarea zonei, localitatea să intre în circuitul naţional de turism datorită zonei de istoric şi arhitectură pe care o deţine. În întărirea acestui fapt se propune deschiderea în zona Cătălina a unor galerii muzeu, realizarea de drum turistic pentru vizitarea zonei protejate şi mediului înconjurător, creându-se în această zonă, în imediata apropiere a locului Tăul cel Mare a unei zone de turism şi agrement în strânsă legătură cu zona istorică existentă.

Referitor la „zona protejată”, în Sub cap. 3.4. Dezvoltarea activităţilor (Pag.64), se specifică: „Caracterul predominant al zonei unde în prezent funcţionează reşedinţa de comună este cel

industrial, dar cuprinde şi valori de patrimoniu cultural de importanţă naţională excepţională care necesită protecţie. Pentru perspectivă vechea reşedinţă de comună va rămâne la stadiul actual de dezvoltare încercându-se a se proteja şi pune în valoare construcţiile monumente de istorie şi arhitectură”, deşi Studiul de revitalizare a centrului istoric prevede dezvoltarea zonei, fapt de altfel reiterat în REGULAMENTUL AFERENT PUG, pentru UTR3, în care se admit ca utilizări următoarele: dotări publice de interes general, administraţie, comerţ şi alimentaţie publică, servicii profesionale, sedii, reprezentanţe şi birouri, locuinţe, dotări aferente locuinţelor, fiind prevăzută desfăşurarea de activităţi turistice şi de agrement în zona Tăului Mare.

În prezent zona centrului istoric este prevăzută prin Regulamentul aferent PUG cu următoarele categorii de dotări de importanţă locală şi zonală : de interes general, administrative, comerţ şi alimentaţie publică, servicii profesionale, sedii, reprezentanţe, birouri, dotări aferente



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-75-

locuinţelor (comerţul de folosinţă zilnică şi periodică precum şi dotările cu folosinţă ciclică (învăţământ – sănătate): grădiniţă, şcoală, dispensar, punct farmaceutic, precum şi servicii de cult religios pentru cultele: romano-catolic, unitarian, penticostal şi calvin.

Având în vedere propunerea extinderii şi dezvoltării exploatării miniere de suprafaţă la proximitatea zonei centrului istoric, în limitele perimetrale stabilite prin documentaţia urbanistică „Modificare PUZ – ZONĂ INDUSTRIALĂ”, documentaţie elaborată de S.C. PROIECT ALBA S.A., se impune ca obligatorie respectarea condiţiei (subliniată în PUG) la Pag. 57 „ Pentru perioada de perspectivă este necesară instituirea zonei de protecţie a perimetrului de exploatare şi luarea măsurilor conform studiului de impact asupra mediului precum şi reecologizarea zonelor afectate de industrie din teritoriul administrativ Roşia Montană”.

Zona de protecţie a perimetrului de exploatare este o „zonă de protecţie sanitară”, definită prin ART.8 la OMS 536/1997, zonă ce se interpune între întreprinderile industriale care pot polua factorii de mediu sau produc zgomot, vibraţii şi teritoriile protejate învecinate (eg. zonă de locuit). Potrivit ART. 10(OMS536/1997), zonele de protecţie sanitară (ZPS) se stabilesc ca formă, mărime şi mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.”

Potrivit art.13 la OMS 536/1997 în interiorul zonei de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi intervenţie.

În PUG - ul aprobat la nivel de 2002 nu este amintită această reglementare cu caracter de lege, pentru UTR3 (ZONA PROTEJATĂ) menţionându-se la subzona ZP II ZONA DE PROTECŢIE A ZONEI PROTEJATE CU ORGANIZARE URBANISTICĂ PEISAGERĂ „asigurarea unei distanţe de minim 100 de metri de la conturul ariei protejate (cum s-a ajuns la această distanţă?), în zonele unde nu se poate asigura această distanţă vor fi luate măsuri speciale de protecţie care vor face obiectul unor proiecte de specialitate”. Această distanţă (min.100m) produce un perimetru special în jurul zonei protejate ce asigură doar o protecţie din punct de vedere urbanistic - peisajer dar nu şi sanitar.

Studiul de impact asupra sănătăţii mediului înconjurător ce se va întocmi şi aviza, special pentru acest PUZ-CP va identifica şi institui un perimetru de protecţie, precum şi toate condiţiile de amplasare, utilizare, folosinţă a terenurilor, inclusiv a clădirilor existente (gospodării existente) din zona de protecţie sanitară, vis-a-vis de respectarea articolelor din OMS 536/1997. Indiferent de rezultatele studiului de impact amintit, gospodăriile (locuinţele)existente, unele cu/fără animale vor fi folosite pentru activităţi economice, întreţinere, intervenţie pendinte de exploatarea minieră – funcţiunea de locuire transformându-se în cea de mică industrie şi funcţiuni conexe compatibile cu zonele cu care se învecinează. Această zonă de protecţie sanitară va conţine perdele de protecţie (plantaţii) a căror suprafaţă se va stabili în corelare normele de igienă şi protecţie a mediului (suprafaţă, înălţime arbori, tip de arbori, sistem de plantare, etc.)

În vecinătatea ansamblurilor şi monumentelor istorice precum şi în zonele de protecţie ale acestora, realizarea de spaţii verzi şi plantaţii se va face cu asigurarea vizibilităţii şi punerii în valoare a obiectivelor sau ansamblurilor protejate, fără afectarea acestora sub aspectul stabilităţii.

DISFUNCŢIONALITĂŢI GENERALE EXISTENTE CONSTATATE PRIN

PREZENTUL PUZ-CP

d) Echiparea tehnico-edilitară - lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, în concordanţă cu

sistemul de apă existent. - lipsa unei staţii de tratare a apelor pentru sursele existente şi captări de izvoare noi. - reţeaua de distribuţie este insuficientă pentru întreaga localitate, iar presiunea apei

este redusă.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-76-

- lipsa unei staţii de epurare (sau microstaţii de epurare) care să deservească atât zona nou propusă (relocare) cât şi localităţile ce pot fi racordate la sistemul de canalizare propus.

- lisa unui sistem centralizat de canalizare. - lipsa staţiei de epurare pentru apele limpezite, evacuate din Izvorul Săliştei

(canalizarea apelor uzate tehnologic). - starea fizică funcţională nesatisfăcătoare a instalaţiilor energetice de distribuţie a

energiei electrice - imaginea nesatisfăcătoare a stâlpilor electrici de medie şi joasă tensiune amplasaţi

aleatoriu faţă de zona protejată a localităţii.

e) Gospodărie comunală - la nivelul de teritoriu administrativ nu este amenajată o rampă de depozitare a

deşeurilor menajere. - lipsa platformelor gospodăreşti cu containere colectoare a deşeurilor menajere din

localităţile comunei. - lipsa puţurilor seci (cimitir de animale).

f) Probleme de mediu

- deplasări în masă a unor depozite, atât sub forma curgerilor gravitaţionale (alunecări de teren) cât şi sub forma căderilor în bloc (căderi de pietre, rostogoliri, etc.)

- haldele de steril existente constituie surse de poluare a solului şi apelor cu care se învecinează, necesitând reecologizarea în perioada de perspectivă.

- necurăţarea albiilor pârâurilor / râurilor de produsele de coroziune/ eroziune şi de vegetaţia parazitară.

- neîndiguirea zonelor afectate de eroziune - neînălţarea şi corectarea coronamentelor digurilor existente şi refolosirea lor pentru

circulaţie. - nedrenarea excesului de apă în zonele de băltire. - lipsa corectării pantei versanţilor cu probleme de alunecări şi plantarea acestora cu

vegetaţie (terasare).

g) Probleme socio-economice şi starea fondului construit - dezechilibru în dezvoltarea economică a comunei. - declinul activităţii de minerit din ultimi ani. - imposibilitatea realizării reconversiei profesionale datorită „culturii de dependenţă” a

tipologiei de „minier din toate timpurile” (aceştia depind de oamenii din exterior, în ceea ce priveşte stabilirea unor obiective şi motivaţii, altele decât cele legate de minerit – vezi sociolog Ion Dan Trestieni)

- slabe abilităţi în afaceri ale populaţiei, ei rămânând „mineri” chiar atunci când prin realocare sunt obligaţi să locuiască într-o cultură care nu mai este legată de minerit (vezi sociolog Ion Dan Trestieni).

- slabe iniţiative de privatizare la nivelul comunei, existând 2 ÷ 3 pensiuni agroturistice cu o ţinută modestă din toate privinţele (inclusiv financiar).

- degradarea vizibilă a cadrului construit existent şi creşterea numărului de imobile în stare rea şi foarte rea (semiruină sau ruină).



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-77-

- imposibilitatea executării lucrărilor de protecţie, consolidare, conservare (restaurare) la clădirile cu valoare de patrimoniu aflate în proprietatea unor persoane fizice, de lipsa resurselor financiare şi al sprijinului substanţial al statului.

- starea precară a dotărilor existente, lipsa unor obiective de utilitate publică de interes comunal.

- nepunerea în valoare a dotărilor de patrimoniu industrial, unice în ţară (tăurile) La nivele de zonă istorică de referinţă 1 (zonă care face obiectul prezentului PUZ-CP, alături

de zona istorică de referinţă 2 consacrată dezvoltării turistice) se evidenţiază următoarele disfuncţionalităţi:

- Starea precară, greu practicabilă a carosabilului şi lipsa îmbrăcăminţilor rutiere moderne, (majoritatea pot fi considerate de pământ).

- Capacitatea gabaritică redusă a unor poduri şi podeţe. - Lipsa trotuarelor şi marcajelor corespunzătoare. - Lipsa unor parcaje amenajate. - Inexistenţa şanţurilor şi rigolelor pentru scurgerea şi captarea apelor pluviale. - Lipsa sau neîntreţinerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere. - Existenţa unor poteci pietonale greu practicabile. - Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, în concordanţă cu

sistemul de apă existent. - Lipsa unui sistem de tratare a apelor potabile pentru sursele existente şi captări de

izvoare noi. - Lipsa unui sistem de distribuţie a apei potabile. - Lipsa unei reţele de canalizare menajeră dotată cu staţie de epurare (sau microstaţii

de epurare) care să deservească zona şi subzonele componente. - Imaginea nesatisfăcătoare şi inestetică a instalaţiilor energetice de distribuţie a

energiei electrice: posturi trafo aeriene şi stâlpi, amplasaţi aleatoriu faţă de zona protejată a localităţii.

- Asigurarea necorespunzătoare cu iluminat public adecvat a reţelei stradale existente. - Lipsa platformelor amenajate – puncte de colectare a gunoiului menajer. - Necurăţarea albiilor pâraielor, de produsele de eroziune şi de vegetaţie parazitară. - Degradarea digurilor de piatră existente şi neîndiguirea zonelor afectate de

coroziune. - Neînălţarea şi corectarea coronamentelor digurilor existente şi refolosirea lor pentru

circulaţie. - Lipsa balustradelor de protecţie la podeţele existente. - Nedrenarea excesului de apă în zonele de băltire, degradarea vizibilă a cadrului

construit existent şi creşterea ponderii imobilelor în stare rea şi foarte rea (semiruină şi ruină).

- Imposibilitatea executării lucrărilor de protecţie, consolidare, conservare (restaurare) la clădirile cu valoare de patrimoniu aflate în proprietatea unor persoane fizice din lipsa resurselor financiare adecvate.

- Starea precară a dotărilor existente la nivel de comună şi lipsa unor obiective de utilitate publică de interes comunal.

- Nepunerea în valoare a dotărilor de patrimoniu industrial, unic în ţară (tăurile din zona istorică de referinţă 2).

- Eroziuni şi degradări ale solului vegetal de pe versanţii naturali adiacenţi zonei studiate.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-78-

- Spaţii exterioare publice neamenajate sau precar amenajate: zona pieţei, zona grădinii de vară.

- Amplasarea unor clădiri din lemn (provizorii), fără obţinerea prealabilă a autorizaţiei de construire şi al întocmirii unor planuri urbanistice de detaliu (PUD).

- Împrejmuirii de proprietăţi inadecvate, din materiale diverse, nepotrivite cadrului construit contextual.

- Finisaje neadecvate la clădirile cu valoare de patrimoniu construit: tencuieli de ciment stropit, placaje, învelitori de azbociment; prezenţa igrasiei şi a infiltraţiilor la zona soclurilor; tâmplăria de lemn valoroasă degradată inclusiv feroneria aferentă; desprinderi de tencuieli sau burdujeli ale acestora şi distrugerea ornamentelor de tencuială afectate.

- Lipsa intervenţiei de urgenţă la clădirile aflate pe LMI, aflate în stare rea şi foarte rea (ruină).

3.4. Sinteza ierarhizării valorice a fondului arhitectural – urbanistic în funcţie de

calitatea estetico ambientală, funcţională şi a potenţialului socio-economic În cadrul zonei istorice de referinţă 1 se propune o ierarhizare din punct de vedere al valorii

fondului arhitectural – urbanistic, importanţă majoră fiind acordată deopotrivă reabilitării zonei urbane a centrului (pieţei) – ansamblul arhitectural istoric grupat în zona „BERG”, care deşi sunt de importanţă locală din punct de vedere al înscrierii în LMI, se grefează pe „situl arheologic” Alburnus Maior – Roşia Montană care este clasat de importanţă naţională, fără o delimitare precisă. Tot la categoria de importanţă naţională se adaugă „galeria Cătălina-Monuleşti din zona protejată a Centrului istoric al localităţii.

Se propune totodată în afara lucrărilor de consolidare, conservare, restaurare, refuncţionalizare a zonei pieţei şi cartierului BERG, şi cuprinderea în aceeaşi gamă de măsuri a tuturor clădirilor existente pe lista monumentelor istorice clasate(LMI) precum şi acelora propuse prin noul PUZ-CP, în vederea includerii lor într-un circuit turistic cultural cu specific minier.

Valorificarea culturală, socio-economică şi turistică a obiectivelor amintite mai sus se va completa cu dotările de arhitectură industrială valoroase: „galeria Cătălina – Monuleşti” şi tăurile: Brazi, Anghel, TĂUL MARE, ce vor fi incluse în acelaşi circuit turistic specific.

Aceste investiţii majore sunt obligatoriu corelate cu modernizarea, reabilitarea şi extinderea reţelei stradale şi a căilor pietonale de acces, a cursurilor amenajate a pârâurilor – spre obiectivele monument amintite, precum şi a echipării tehnico-edilitare şi a dotării cu mobilier urban corespunzător.

Reabilitarea şi punerea în valoare a fondului construit din zona de protecţie a zonei construite protejate, precum şi asigurarea infrastructurii majore în zona istorică de referinţă 2 zonă de dezvoltare turistică se propune ca acţiuni secundare primei categorii de intervenţie majoră.

Pe teritoriul Zonei Istorice Centrale Roşia-Montană (zona construită protejată a centrului istoric şi zona de protecţie aferentă), însumând 137,86 Ha , se află 314 imobile cu case de locuit (gospodării şi anexe aferente). Dintre acestea 234 sunt achiziţionate în prezent de compania RMGC (6 sunt achiziţii parţiale), reprezentând 73% din totalul zonei ZICRM.

Din cele 234 achiziţionate (6 fiind achiziţii parţiale) 23 de case figurează pe lista monumentelor istorice (LMI) la categoria valorică „B” (de importanţă locală).

Suprafaţa totală de teren (parcele), inclusiv suprafaţa aferentă gospodăriilor achiziţionate de compania RMGC, situate strict în cadrul zonei ZICRM este de 77,53 Ha, reprezentând 56,24% din suprafaţa zonei construite protejate (137,86 Ha).



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-79-

În prezent (august 2009) din cele 234 de case achiziţionate de compania RMGC, doar 43 de case sunt utilizate cu funcţiunile de: locuinţe permanente, locuinţe de serviciu, birouri ale companiei.

3.5. Precizarea limitei zonei construite protejate inclusiv a limitei exterioare a zonei de protecţie aferente (comentariu descriptiv)

Urmare unor analize arhitectural-urbanistice (Studiul istoric urbanistic – elaborat de S.C

OPUS S.R.L. BUCUREŞTI în 2001, ca o completare a documentaţiei pentru PUG Roşia Montană, analize a căror rezultat au fost suprapuse într-o „evaluare, în localitatea Roşia Montană (conform afirmaţiei autorilor studiului), alături de monumente istorice înscrise în LMI, un număr de construcţii valoroase, ansambluri valoroase (cimitire grupate în jurul bisericilor şi gospodării valoroase), zone construite cu valoare urbanistică, spaţii publice cu valoare urbanistică, repere urbane valoroase, din sintetizarea acestor două niveluri de evaluare a rezultat o concentrare mare a elementelor valoroase în jurul ansamblului Pieţei, diluată progresiv spre periferii şi apoi reapărută din nou spre latura estică, determinată de profilul industrial istoric sau de cel etnic (Văidoaia, Brazi, Berg)”.

Tot autorii studiului mai sus citat la subcapitolul „Starea actuala a patrimoniului” concluzionau: „Dispariţia industriei miniere tradiţionale în anii ’50 şi dispariţia proprietăţii private în domeniul exploatării aurifere, precum şi iniţierea exploatării de suprafaţă din anii ‘70 au condus la modificări ale peisajului, la modificarea structurii şi ocupaţiilor populaţiei, la părăsirea şi degradarea unor construcţii industriale tradiţionale, la demolarea, degradarea sau chiar ruinarea unor construcţii sau ansambluri, printre care unele de reală valoare patrimonială. Implantarea fără discernământ a unor locuinţe colective (blocuri) a contribuit şi mai mult la alterarea unor zone valoroase ale ansamblului urban. Potrivit Sudiului condiţiilor de mediu pentru lucrările de explorare geologică din zona Roşia Montană realizat de Agraro-Consult S.A. în colaborare cu Institutul de Cercetare pentru Epurarea Apelor Reziduale S.C. Prospecţiuni S.A., ICECHIM şi Apele Române mediul ambiant este puternic afectat de activităţile miniere desfăşurate de-a lungul timpului cu implicaţii asupra apei râului Roşia, Arieş şi a solului.

În plus, toate acţiunile întreprinse în zonă în această perioadă au ignorat cu desăvârşire imensul capital arheologic existent şi cunoscut în mare măsură doar documentar, fapt care a condus la distrugerea a numeroase vestigii, mai ales legate de istoria şi continuitatea exploatărilor aurifere pe o perioadă de circa două milenii.

Lipsa legăturilor rutiere dintre localităţile comunei, transportul în comun asigurat sporadic, condiţiile economice precare contribuie la izolarea comunei Roşia Montană de contextul economico-social naţional.

Cum valoarea sitului rezida în organicitatea rezultată din modul unic de intercondiţionare a reliefului cu funcţiunile specifice şi cu adaptarea perfectă a rezolvărilor urbanistic-arhitecturale, caracteristici sedimentate de-a lungul unei mari perioade de timp, păstrarea situaţiei din anii ’50 ar fi putut conduce astăzi la înscrierea cu succes a localităţii Roşia Montană în integralitatea ei ca un sit clasat în categoria ”peisajelor culturale”.

Aşa cum arată însă situaţia actuală, o asemenea încadrare nu mai este posibilă. Mai mult, aşa cum rezultă din inventarierile valorilor de patrimoniu naţional şi local, din cercetarea sociologică şi din cercetarea de teren, degradarea localităţii este un proces progresiv şi, în cazul păstrării condiţiilor actuale, vom asista neputincioşi la dispariţia întregii localităţi, nu numai a elementelor de valoare.”

Studiul istoric-urbanistic amintit a propus delimitarea „Zonei construite protejate – Centrul istoric Roşia Montană” şi de jur-împrejurul său a fost trasată, în acord cu prevederile Legii 422/2001 (republicată în 2006), o zonă de protecţie a zonei protejate. Varianta mai restrânsă, de delimitare a celor două zone a fost supusă avizării CNMI şi a fost avizată cu următoarele condiţii:



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-80-

- studiul pentru instituirea zonei protejate şi a zonei de protecţie aferente acesteia se va introduce în forma finală a PUG (şi s-a introdus în ediţia PUG 2002).

- Se recomandă extinderea zonei de protecţie din jur-împrejurul zonei protejate – limitele zonei de protecţie vor fi stabilite prin PUZ.

Planul Urbanistic General (PUG) al comunei Roşia Montană, împreună cu Planul Urbanistic „Zonal – Zona industrială Roşia Montană” (ambele elaborate de S.C. PROIECT ALBA S.A.) au fost supuse avizării în CNMI, în 2002, adăugând celei de-a doua variante de delimitare, extinderi la nordul şi sudul zonei protejate până la limita zonei construite a aşezării, iar la est a inclus Tăul Mare, în vederea implementării unei zone de dezvoltare turistică – la acea dată, limitele spre sud şi nord, nefiind afectate de lucrări de exploatare „de tip – carieră de suprafaţă”, la est prevăzându-se o zonă de dezvoltare turistică care să cuprindă în înfăşurător cele trei tăuri amintite”.

Această propunere din PUG şi PUZ, ediţie 2002 a fost avizată favorabil cu AVIZUL

178/20.06.2002, cu recomandarea: - să se mărească actuala limită a acestei zone, în funcţie de detalierea studiului avizat

anterior În noul context în care „PUZ – ZONA INDUSTRIALĂ ROŞIA MONTANĂ” ediţia 2002 a fost

modificat prin extinderea zonei de exploatare minieră pe masivele Cârnic şi Jig – documentaţie întocmită de S.C. PROIECT ALBA S.A., a fost reluată delimitarea Centrului istoric Roşia Montană prin prezenta documentaţie urbanistică.

Definirea zonei construite protejate în Studiul istoric-arhitectural, întocmit de S.C.OPUS S.R.L. Bucureşti în coroborare cu elementele ce alcătuiesc „schema peisajului cultural”de la Roşia Montană, a avut în vedere, conform afirmaţiei autorilor concentrarea elementelor importante de patrimoniu:

- trei dintre tăurile aparţinând zonei de exploatare industrială: zona Tăul Mare, zona Tăul Anghel şi Tăul Brazi.

- Zona galeriei romane Cătălina – Monuleşti care concentrează la suprafaţă şi alte guri miniere cu valoare istorică.

- Două zone de concentrare a acceselor la galerii miniere, cu multiple urme ale transformărilor cadrului natural derivate din ocupaţia tradiţională, mineritul: zona Jig şi zona Cârnic.

- Nucleul Centrului istoric structurat morfologic pe segmentul liniar (larg dezvoltat în restul localităţii) şi pe cel ramificat având specificul funcţional al locuirii cu inserţii de funcţiuni publice istorice, alcătuind de fapt segmentul reticulat.

- Cinci concentrări urbane valoroase: Piaţă, Berg – Cătălina, Văidoaia, Brazi, Sosaşi. - Douăzeci şi şase de ansambluri valoroase: două cimitire + douăzeci şi patru de

gospodării valoroase. - Nouăzeci şi şapte de construcţii valoroase ca specific - Treizeci şi cinci de monumente istorice (la care se adaugă cele deja menţionate:

Centrul istoric şi Galeria Cătălina - Monuleşti) Gruparea acestor elemente în partea de amonte a localităţii Roşia Montană, în amfiteatrul

natural conţine o primă delimitare la segmentul liniar estic, prin imobilul cu Nr. 228, zonă unde structura morfologică a localităţii a suferit o intervenţie brutală prin implantarea grupului de locuinţe colective (edificat prin anii 1970). Parcurgând, pe limitele de proprietate şi/sau pe limitele de drum, limita zonei construite protejate se întinde de la limita ansamblului de locuinţe colective de la Vest, până la cele trei tăuri învecinat (Tăul Mare, Tăul Brazi şi Tăul Anghel) la est.

La nord limita este concretizată de limitele parcelelor gospodăriilor existente din cartierele Berg 2, Văidoaia 2 şi limitele parcelelor cu utilizare de păşune din zona Tăului Mare.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-81-

La sud limita este concretizată de limitele parcelelor gospodăriilor existente din valea pârâului Brazi şi de la confluenţa acestuia cu Valea Roşiei.

Conturul exterior al limitei zonei de protecţie aferente zonei construite protejate spre cei doi versanţi:cel nordic (Jig) şi cel sudic (Cârnic) s-a definit şi trasat în baza temei de proiectare / a caietului de sarcini (pus la dispoziţie de către beneficiar), a studiilor de fundamentare efectuate precum şi în concordanţă cu documentaţia urbanistică „MODIFICARE PUZ – zonă industrială Roşia Montană”, întocmit de S.C. PROIECT ALBA S.A., ediţie 2007, documentaţie urbanistică ce propune extinderea proiectului de exploatare minieră de suprafaţă, pe masivul Jig şi pe masivul Cârnic.

4. ALTE STUDII DE FUNDAMENTARE

Toate studiile de fundamentare menţionate conform borderoului anexat sunt prezente la capitolul ANEXE.

5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE ZONALĂ

5.1. Propuneri privind atitudinea faţă de ţesutul urban cu toate componentele sale (parcelar, tramă stradală, volume construite, spaţii libere, concretizate în: protejare, conservare, punere în valoare, demolare, completare, schimbări de utilizare, accesibilitate, protecţie la foc, protecţie la dezastre.

5.1.1. Situaţia existentă, considerente arhitecturale – urbanistice istorice a) Parcelarul Parcelarul existent reflectă caracteristicile tipului montan de parcelă cu ocupare

cvasineproductivă combinat cu cele două tipuri de conformare geografică a aşezării: tipul de „vale” şi tipul „împrăştiat”. Tipul de parcelă „vale” nu este ordonat dar tinde să respecte regula adiacenţei faţă de o cale de comunicaţie importantă care îşi impune rolul de generator ale compoziţiei de tip linear. De la dimensiuni mici la dimensiuni mari, parcelele se adaptează reliefului fie de tipul versanţilor colinari, fie reliefului mai plat din „subzona de legătură” 1L.

Raportat la tipul depresionar (amfiteatru natural) al reliefului tipic sectorului „amonte”, unde parcelele sunt dispuse într-un sistem reticulat, adaptat perfect reliefului terasat cu ziduri „mauri”, dar şi morfologiei polinucleare a acestei părţi a aşezării – domină tipul de parcelă neproductivă (din punct de vedere agrar), variind de la dimensiuni mici şi mijlocii în zona nucleului istoric şi până la cele de dimensiuni mari şi foarte mari pe versanţii superiori şi în Z.I.R. 2, (unde parcelele au folosinţă preponderentă de păşune).

Zonele interstiţiale de regulă cu slabă densitate a locuirii se caracterizează printr-un sistem difuz rezultat din relaţionarea sit – mod de ocupare (cu preponderenţă livezi, păşuni). Constrângerile terenului din punct de vedere al reliefului şi tipul de gospodărire specific zonelor miniere montane (fără preocupări de exploatare a grădinilor din jurul casei) cu puţine anexe gospodăreşti şi număr mic foarte mic de animale este o caracteristică şi localităţii Roşia Montană, cu excepţia nucleului istoric (zonă piaţă), unde parcelele sunt distribuite compact pe sistemul urban medieval, dezvoltate organic la intersecţia unor drumuri, cu refuzul oricăror forme pure, geometrice şi arhetipale. Venturi vorbeşte în „contradicţie şi complexitate în arhitectură” de contradicţii adaptate”. „În toate creaţiile sale, nu numai din raţiuni funcţionale, omul caută întotdeauna o geometrie. El dezvoltă o tramă



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-82-

ideală din punct de vedere conceptual. Această voinţă înfruntă mediul în care este proiectată, contradicţiile interne ale acestuia, interacţiunile sale. Putem, în această perspectivă să judecăm calitatea unei amenajări prin capacitatea sa de a integra constrângerile aparente, prin posibilităţile de a se deforma fără a se distruge”.

b) Tramă stradală şi ţesutul urban Evoluţia tramei stradale în zona centrului istoric reface de fapt perioadele succesive ale

colonizării şi grupării pe criterii etnice a locuitorilor în mici cartiere (nuclee distincte). Drumul de acces DJ742 ce leagă tronsonul linear (sat-vale) al localităţii de zonă istorică a pieţei (fostă piaţetă triunghiulară) este cea mai veche cale de comunicaţie (paralelă cu Valea Roşiei) şi e mai mult ca posibil ca acest traseu să dateze din perioada ocupaţiei romane. În perioada evului mediu târziu (sec.XVIII) s-a produs primul val de colonişti care prin stabilirea gospodăriilor ample şi apoi a locuinţelor protipendadei (concesionari, proprietari de mine, etc.)dezvoltă şi mobilează piaţeta nucleului istoric precum şi cartierul Berg - Cătălina. Intersecţia centrală rezultă firesc din dezvoltarea drumurilor spre noul cartier şi spre galeriile de mină ce sunt exploatate în prima etapă a colonizării. Valuri succesive de colonişti se stabilesc în viitoarele nuclee (cartiere):Văidoaia şi Brazi, reţeaua de drumuri se amplifică pentru a crea accese la noile gospodării ce se aglutizează în jurul celor două nuclee. Totodată cele trei cartiere şi nucleul istoric (Piaţă) se unesc prin drumuri de legătură (inelări) ce conduc spre noile exploatări Văidoaia şi Cârnic. Ultimele valuri de colonişti mobilează cu gospodării cartierele Sosaşi şi versanţii (Berg 2; Văidoaia 2, Brazi 2). Încheierea colonizării din sec. XIX se concretizează în mobilarea cu gospodării a subzonelor interstiţială, mixtă şi de legătură, având ca şi consecinţă definitivarea drumurilor din localitate. Cu excepţia drumului liniar devenit DJ 742 (drumul ţării) unde prospectul este mai larg, permiţând lăţimea reglementată a carosabilului şi pe alocuri trotuare/supralărgiri, restul de străzi au lăţimea între casele amplasate pe aliniament, de 3,00÷5,00m, moştenire a prospectului medieval tradiţional. Situarea cu preponderenţă a construcţiilor pe aliniamentul stradal, prospectul îngust al străzilor (uliţelor), nu a permis adaptarea căilor de comunicaţii de la traficul de tip samarizat la cel modern motorizat. Se evidenţiază astfel următoarele străzi (uliţe) importante:

- Drumul ce porneşte din intersecţia piaţetei, ajunge în cartierul Berg – Cătălina, străbate acest cartier, de la vest la est, spre capătul estic bifurcându-se cu o legătură spre Văidoaia şi cu alta spre Brazi. Acest drum este în parte paralel cu curbele de nivel. Prospectul variază de la 3, 50 la 4, 50m cu strangulări şi intersecţii în „Y”.

- Drumul ce porneşte din intersecţia piaţetei, ajunge la accesul principal la mina Cătălina – Monuleşti, are un traseu parţial paralel cu pârâul Foieşu, în zona bazinului de rupere presiune a apei potabile, se bifurcă pentru a accede spre cartierul Văidoaia şi spre cartierul Brazi, iese din intravilan şi se uneşte cu drumul judeţean DJ 742, în prealabil asigurând legătura cu tăul Brazi. Acest drum este în parte pieziş pe curbele de nivel având pante de 8% ÷ 12%. Prospectul variază de la 3, 50m la 10, 00m (supralărgiri).

- Drumul ce uneşte nucleul cartierului Brazi 1 şi nucleul cartierului Văidoaia 1 cu acces la vechile guri de mină. Acest drum se continuă la est cu un drum de exploatare ce conduce spre tăurile Anghel şi Tăul Mare, iar spre vest coboară de-a lungul Văii Foieşului până la intersecţia amintită din zona bazinului de rupere presiune apă potabilă. Acest drum este în parte paralel cu curbele de nivel, prospectul variind de la 3, 50 m la 5,00 m. Intersecţia din zona nucleului Văidoaia 1 este mai amplă, dominată de poarta spectaculoasă a imobilului Nr.437.

- Drumul de inelare a cartierului Berg2 (de sus), ce se continuă de la vest (acces spre cimitire) spre est, greu practicabil, traversează cartierul Văidoaia 2, ajunge în Văidoaia



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-83-

1, până în intersecţia nucleului acestuia din urmă. Acest drum este paralel cu curbele de nivel şi are un prospect ce variază de la 3,50m la 4,00m.

- Drumul judeţean 742 ce străbate zona lineară a localităţii, înainte de debuşarea în zona Pieţei, se continuă la dreapta, separând subzona Sosaşi de subzona de legătură, traversează vechea exploatare minieră (în prezent închisă) şi străbate viitoarea zonă industrială prevăzută în PUZ – ZIRM.

În afara acestor drumuri mai importante, reţeaua stradală a centrului istoric este completată de străzi (uliţe) secundare, unele semipracticabile auto cum este cea care traversează cartierul Brazi2 sau Văidoaia 2; uliţe de acces la cimitirul romano – catolic şi cel calvin, greu accesibile, cu prospect variabil şi ştrangulări şi care se continuă cu numeroase alei.

Drumurile principale amintite mai sus, dezvoltă în jurul nucleelor de cartier alte reţele secundare de drumuri cu pantă mai mare 8% ÷ 12% unele impracticabile, auto, având şi prospecte sub 3,50m, precum şi o reţea de poteci pietonale cu pante accentuate, fără sau cu trepte, greu practicabile cu piciorul, unele mărginite de pârâiaşe minore, afluenţi ai Foieşului, având lăţimi de 2÷2,50m.

Drumul judeţean DJ 742 este singurul asfaltat pe sectorul dintre Gura Roşiei şi Zona de Agrement Brazi (s-a asfaltat în ultimii doi ani), celelalte drumuri principale amintite sunt balastate sau parţial asfaltate. Majoritatea drumurilor secundare, uliţe şi poteci pietonale au îmbrăcămintea de pământ. În afara drumului judeţean nici una din celelalte străzi nu este semnalizată iar podeţele nu sunt asigurate cu balustrade. Cursul pârâului Foieşu nu este regularizat în totalitate, lipsesc îndiguiri, iar unde acestea există sunt în stare rea, nu sunt reparate şi nu sunt asigurate cu protecţie. În zona intersecţiei amintite la punctul bazinului de rupere a presiunii, drumul ce străbate Văidoaia 1spreVăidoaia2, traversează cu „vad” pârâul amintit.

Topografia distinctă de amfiteatru natural, dezvoltarea unui parcelar extrem de diversificat precum şi a unei reţele stradale adoptate tipului de configuraţie naturală a reliefului şi dispoziţiei polinucleare, şi nu în ultimul rând procentul de ocupare al parcelelor cu clădiri / construcţii în mod „centrifug”, au determinat un ţesut urban specific zonei istorice centrale.

Zona pieţei oferă un ţesut specific burgului medieval, unde un embrion de viaţă urbană se dezvoltă pe o textură densă şi complexă, creând o tipologie specifică de clădiri relaţionate fie într-un front compact situat pe aliniament unde densitatea de construire este maximă (max.70% POT- ul), fie în decupări de front în care domină totuşi planul faţadei, dar parcelele de mici dimensiuni implică un procent ridicat de ocupare (cca. 40 ÷ 60%).

Zona pieţei actuale, derivată (restructurată) din fosta piaţetă triunghiulară cu textură densă se defineşte ca o structură morfologică originală şi completă.

Din zona nucleului pieţei, ţesutul urban îşi menţine nivelul ridicat de compactitate în cartierul Berg – Cătălina, procentul de ocupare se reduce progresiv spre zonele de versant, iar unele clădiri se retrag de la aliniament.

Excepţie fac nucleele cartierelor Văidoaia şi Brazi, unde aglutinarea gospodăriilor menţin un ţesut suficient de dens, procentul de ocupare variind de la 40% la 60% la majoritatea parcelelor ocupate.

Există deci o opoziţie de ţesut (histologic) ce implică un raport urban/rural, dar care presupune o îmbinare progresivă garantând astfel specificitatea zonei istorice, dezvoltată în mod „spontan”, desfăşurată în general în perioade de început ale urbanizării unor teritorii. „Analizând fenomenul, remarcă Teodor O. Gheorghiu în cartea „Locuire şi neAşezare” – se poate constata că această fază este parcursă aproape obligatoriu de orice civilizaţie şi semnifică un anume acordaj cu legile naturii. Acest nivel nu mai funcţionează în cazul oraşelor „de planşetă”, programate, dirijate şi indiferente, în general faţă de mediu”.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-84-

„Este evident că studiile de caz acoperă doar o mică parte a numeroaselor situaţii în care, dintre structurile şi morfologiile datorate efortului austriac de modernizare (industrializare) transpar anumite organizări de sorginte medievală sau poate mai veche. Este un subiect care, abordat la o scară şi complexitate corespunzătoare, poate aşeza la locul cuvenit contribuţia diferitelor perioade istorice şi de civilizaţie asupra habitatului uman unde anumite maniere de administrare şi politică zonală modernă au intrat în contact cu norme de organizare teritorială a grupurilor umane, organizare funciară, obiceiuri, mentalităţi specifice diferitelor grupuri etnice, formând un complex de tip „intercultural”, cu adâncimi istorice foarte diferite”, afirmă acelaşi autor.

c) volume construite, conformare volumetrică, dispunerea în interiorul parcelei Nucleul istoric (zonă Piaţă) este caracterizat prin prezenţa unor clădiri cu volumetrie masivă,

(excluzând cele două blocuri socialiste), P+1 niveluri, comasate compact în front stradal, deci ocupând 2 ÷ 3 laturi ale parcelei (frontul nord – estic) sau cu inflexiuni puternice în frontul stradal, cum este cel de pe latura sudică unde s-au creat două alveole: una la vârful fostei piaţete triunghiulare, şi cealaltă în faţa Centrului de informaţii, articularea celor două alveole făcându-se prin imobilul cu Nr.323 şi clădirea nouă P+1 de la imobilul cu Nr. 322 (cu loggi cu baluştrii de marmură!!!).

În zona Pieţei sunt şi clădiri izolate cu o volumetrie specifică arhitecturii de sec. XIX: clădirea clubului + bufet (P); clădirea fostei administraţii locale (fost S.C. CONSTRUCT PREST S.R.L. P+1).

Volumetria tuturor acestor clădiri este simplă, cu acoperiş tip şarpantă în patru ape sau două ape, (unele învelitori fiind din materiale discutabile), cu dominarea plinului în faţade faţă de goluri, cu excepţia parterului vitrat al celor două blocuri socialiste amintite. La intersecţia străzilor, casele de „colţ” au faţade prezentabile pe ambele laturi, fiind eliminate calcarele vizibile. Volumetria clădirilor la străduţele adiacente Pieţei este acompaniată de portalurile de zidărie ce întregesc continuitatea fronturilor, având rol de amplificare a faţadelor spre drumul adiacent, sporind astfel masivitatea clădirilor şi farmecul uliţelor. Ca elemente dominante în sit se disting volumetric cele două biserici de cult romano-catolic şi calvin, având poziţii de amplasament privilegiate, şi care împreună cu cimitirele adiacente creează microansambluri valoroase din punct de vedere arhitectural – urbanistic.

O caracteristică volumetrică a clădirilor este înălţimea mare a şarpantei cu unghi la bază de cca.40°, reminiscenţă a sistemului de învelitoare cu şiţă / şindrilă de lemn, material ce transpare pe sub actualele învelitori de tablă, azbociment, ţiglă, etc. la clădirile parter (P) sau parter cu demisol (D+P) este vizibilă înălţimea mare a şarpantei, mai înaltă sau cel puţin egală cu înălţimea registrului parter (sau parter cu demisol).

În cartierul Berg – Cătălina, clădirile specifice masive (gospodăriile primilor colonişti), dispuse pe aliniament cu latura lungă (paralel cu curbele de nivel) sunt caracterizate prin dominarea plinului de faţadă faţă de gol; prin masivitatea şarpantei care de regulă specific barocului are două registre cu o zonă de întrerupere ce marchează inflexiunea de pantă. Portalurile masive din zidărie (cu goluri distincte pentru pietoni şi mijloacele de transport) sunt o continuare a faţadei principale pe aliniamentul stradal, accentuând şi mai mult masivitatea şi prestanţa clădirii. Soclul acestor clădiri este înalt şi foarte înalt (ajungând până la înălţimea unui nivel, în cazul celor cu demisol), accentuând raportul plin / gol prin dominarea certă a plinului.

Pentru categoria de casă dominantă în toate subzonele zonei istorice de referinţă 1 (Z.I.R.1) se remarcă tipul paralelipipedic, parter sau parter cu demisol, având şarpanta în două sau patru ape; cu prezenţa pridvorului închis cu geam în sistem „geamlâc”. Panta învelitorii este de 400 ÷ 450, iar accesul principal în locuinţă se face prin variante multiple ale vestibulului cu scări, închis tot în sistem „geamlâc” şi a cărui prezenţă proiectată pe registrul de ferestre al pridvorului, îi conferă o



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-85-

Un ultim tip de clădire de locuit este cel comun regăsit în satele româneşti de munte, având următoarele caracteristici: soclu sau demisol înalt (uneori protejat de contraforţi); sunt clădiri parter cu demisol sau parter cu un etaj; ferestre modeste ca dimensiuni; cu dominarea certă a plinului în raport cu golul. Şarpanta este înaltă, cu pante adaptate tipului învelitoare din şiţă / şindrilă sau ţiglă ceramică; streaşina este de regulă evazată şi neechipată cu jgheaburi şi burlane. Accesul se face prin intermediul unui pridvor închis cu sticlă sau neînchis, sau pur şi simplu printr-un gol de uşă într-una din faţadele dinspre curtea imobilului.

d) Spaţii libere (pieţe, culoarul străzilor, intersecţii, alte spaţii publice sau semipublice) Dintre spaţiile libere importante remarcăm: d.1) Zona Pieţei, având o conformare descrisă la capitolele anterioare, flancată la nord-est

de frontul stradal compact al clădirilor cu Nr.: 327A; 327B; 326; 325; 324; 388; 389 şi 392 şi la sud de frontul format de clădirile cu Nr.318; 321; 322; 323; 555 şi554, este delimitată pe latura vestică de blocul M+3 şi clădirile imobilelor cu Nr. 313 şi 314. Aspectul stilistic al faţadelor este heterogen, intrând în competiţie stiluri arhitecturale diverse (unele discutabile), dintre acestea impunându-se stilul eclectic al frontului compact nord-estic şi câteva clădiri din frontul sudic, nealterate de „intervenţiile nefericite cu parapeţi din baluştrii de marmură şi „timpane semitriunghi” la nivelul şarpantei (Nr. 322 aripa nouă).

În contextul pieţei atât locul parcării existente cât şi amplasamentul „meselor de beton” este nepotrivit şi nefericit, aglomerând şi aşa spaţiul liber disponibil. Spaţiul cvasitriunghiular al Pieţei se deschide spre nord – est cu o suită de alte spaţii mai puţin importante dar care vin în acompaniament cu Piaţa: clădirea clubului + bufet inclusiv curtea aferentă, terenul grădini de vară, precum şi aleea fundătură din dreapta clădirii P+1, având magazin la parter. Această succesiune de spaţii face legătura vizuală cu zona Berg – Cătălina şi articulează compoziţional cele două subzone.

d.2) Spaţiile intersecţiilor de străzi din cartierele Văidoaia şi Brazi, sunt noduri de circulaţie

carosabilă şi deopotrivă pietonală cu o mobilare obişnuită cu clădiri de locuit amplasate cu faţadele principale pe aliniament şi o distribuţie radială a circulaţiilor în cartierele respective. Ele oferă puncte de belvedere asupra localităţii.

d.3) Spaţiile celor două cimitire amintite: romano-catolic şi calvin sunt atât puncte de

belvedere asupra localităţii cât şi microansambluri a unor mărturii cultural – istorice legate de trecutul mineritului şi dovada multiculturalităţii etnice în localitatea Roşia Montană.

d.4) Spaţiile stradale ce oferă percepţii vizuale interesante din punct de vedere urbanistic –

arhitectural şi conferă specificitate locului sunt numeroase şi oferă percepţii pe ambele sensuri: fie spre cadrul natural (versanţii înconjurători), fie spre obiective de interes



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-86-

arhitectural – istoric: turlele bisericilor, faţade interesante din punct de vedere arhitectural, portaluri şi alte elemente sau componente artistice de detaliu.

5.1.2. Situaţia propusă pentru dezvoltarea zonală Analizând situaţia existentă şi disfuncţionalităţile amintite la CAP.3.3 rezultă că în prezent

zona istorică centrală Roşia Montană suferă de mari deficienţe atât de natură socio–economică şi demografică cât şi de natura lipsurilor resurselor financiare pentru redresarea şi revigorarea istorico-arhitecturală şi urbanistică a zonei. Reluarea activităţii tradiţionale de exploatare a zăcământului aurifer de către un operator industrial unic şi includerea centrului istoric într-un circuit de vizitare turistic pe specific minier, ar fi o şansă pentru protejarea, consolidarea, conservarea, restaurarea monumentelor istorice, inclusiv refuncţionalizarea acestora cu activităţi aducătoare de profit şi dezvoltarea durabilă a localităţii.

Ca urmare a analizei situaţiei existente s-au mai constatat următoarele:

- funcţiunile predominante în clădirile din zona nucleului istoric (zona Pieţei) sunt cele destinate desfăşurării unor activităţi social-administrative, culturale, recreative, învăţământ, comerţ alimentar şi nealimentar, alimentaţie publică. Această zonă va avea un statut special de reprezentativitate a caracterului local arhitectural, statut ce se va extinde asupra întregii zone aferente centrului istoric.

- Se va avea în vedere posibilitatea realizării strămutării / reconstruirii construcţiilor valoroase identificate în satele înconjurătoare (bisericile din Corna)

- Funcţiunea predominantă în prezent în afara nucleului istoric (zona piaţă), este locuirea, în clădiri P, P+1.

- Pentru toată zona centrului istoric al localităţii Roşia Montană este valabilă şi funcţiunea de spaţii verzi agrement, perdele de protecţie cu subdomeniul: zonă de agrement, turism.

- Se mai adaugă funcţiunea de protecţie industrie din vecinătate, transport, gospodărie comunală, echipare tehnico-edilitară.

Domeniile de dezvoltare

a.) Căi de comunicaţii şi transport (drumuri), căi pietonale, parcaje

- modernizarea şi reabilitarea carosabilului existent prin efectuarea de corecţii de traseu (unde este posibil), supralărgiri, pavaje cu piatră naturală, bordurări, rigole pentru scurgerea apelor pluviale, semnalizări rutiere – cu menţinerea nealterată a spaţiilor, străzilor, străduţelor, pieţelor piaţetelor.

- Modernizarea şi reabilitarea intersecţiilor existente, semnalizări adecvate. - Modernizarea şi consolidarea podeţelor existente, dotarea cu balustrade de protecţie

şi semnalizări. - Amenajarea de parcaje şi staţie transport în comun. - Devierea drumului judeţean DJ 742 în vederea evitării traversării nucleului istoric şi

includerea lui într-un traseu turistic. - Modernizarea şi reabilitarea potecilor pietonale existente, cu pavaj de piatră trepte din

piatră pentru a fi practicabile, cu menţinerea nealterată a spaţiului - Trecerile prin „vad” se vor înlocui cu podeţe din lemn sau piatră (materiale locale).



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-87-

- Asigurarea unui paviment de calitate şi a unui mobilier urban adecvat în zona Pieţei.

b.) Riscuri naturale, probleme de mediu, sănătatea populaţiei şi echiparea edilitară

- curăţarea albiilor pârâurilor existente de produsele de eroziune / coroziune. - Refacerea digurilor (malurilor amenajate) existente la aceste pârâuri, refacerea

coronamentelor şi refolosirea lor pentru circulaţie. - Drenarea excesului de apă din zonele de băltire. - Prevederea de platforme amenajat pentru colectarea gunoiului menajer, stoparea

eroziunii şi degradării solului vegetal de pe versanţi, prin plantaţii de fixare. - Executarea de perdele de protecţie din vegetaţie în zona de protecţie adiacentă

dezvoltării industriale. - Protejarea malurilor şi vecinătăţilor celor trei tăuri.(Tăul Mare, Tăul Brazi şi Tăul

Anghel) de executarea unor construcţii şi amenajări neautorizate, ori utilizarea apei acestor tăuri fără autorizaţiile legale.

- Epurarea apelor uzate menajere prin microstaţii de epurare, implementarea unui sistem centralizat de canalizare în localitate (desfiinţarea foselor existente neetanşe care afectează calităţile solului). Tratarea chimică a apelor pluviale posibil infestate, într-o staţie de epurare pentru ape pluviale

- Asigurarea dirijării, colectării şi deversării apelor pluviale de pe căile rutiere şi pietonale (amenajări de rigole, şanţuri, puţuri, cămine de grătar, etc.)

- Asigurarea unui sistem centralizat (sau sisteme independente) de distribuire a apei potabile, dotate cu staţie de tratare.

- Asigurarea unor dotări locale pentru stingerea incendiilor. - Efectuarea de plantaţii decorative, ornamentale, în combinaţie cu cadrul construit

valoros, pe baza unor proiecte de amenajare peisagistică. - Asigurarea unui iluminat public corespunzător şi înlocuirea reţelelor aeriene de stâlpi

şi cabluri electrice / telefonie cu un sistem pozat subteran. (mascat)

c) Reabilitarea fondului construit existent valoros, refuncţionalizării, prevederea de noi dotări, includerea în lista monumentelor istorice (LMI) a unor noi obiective

- Consolidarea, conservarea, protecţia, restaurarea şi refuncţionalizarea clădirilor cu

valoare de monument istoric individual sau inclus în ansamblul istoric. - Reconstituirea clădirilor cu valoare de patrimoniu ajunse în stare de colaps. - Reabilitarea tuturor clădirilor din zona protejată Centrul istoric - Dezafectarea şi demolarea clădirilor anexe parazitare, alăturate clădirilor monument

istoric. - Luarea de măsuri administrative pentru înlocuirea materialelor de finisaj şi material de

învelitoare, tâmplării etc., neadecvate ţinutei centrului istoric. - Efectuarea de refuncţionalizări în clădirile existente pentru noile funcţiuni turistice,

culturale, administrative, etc. impuse de dezvoltarea localităţii şi evitarea extinderilor şi inserţiilor de noi clădiri în zona nucleului istoric (zona pieţei).

- Posibilitatea realizării unui „sat turistic” cu specific minier şi a unor spaţii de prelucrare şi comercializare a aurului şi pietrelor preţioase (târg de produse bijuterii).

- Reabilitarea şi integrarea printr-o atentă studiere de specialitate a celor două blocuri existente, edificate în perioada socialistă, pentru a se adapta contextului de ansamblu istoric.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-88-

- Includerea pe lista M.I. a unor noi clădiri şi valorificarea prin reabilitare a unor clădiri reprezentative şi cu potenţial de refuncţionalizare / funcţionalizare

- Tratarea cu importanţă cuvenită a împrejmuirilor, porţilor, gardurilor, pavimentelor şi a oricăror amenajări adiacente clădirilor / construcţiilor în vederea integrării în cadrul construit valoros.

- Realizarea unui circuit turistic specific minier, coerent, începând din zona Pieţei, cu asigurarea de :

• parcaje adecvate mijloacelor de transport (autoturisme, autocare, etc) • locuri de odihnă • panouri de informare / punct de informare, dirijare. • spaţii de expunere, într-un „Muzeu al mineritului auroargentifer”, dotat cu

bibliotecă, centru de informare, săli pentru simpozioane, cursuri, etc. • spaţii de expunere într-un „Muzeu etnografic” • Traseu bine semnalizat şi marcat spre intrarea în mina Cătălina Monuleşti şi

alte accese de galerii. • Idem spre cele trei tăuri (TĂUL MARE, BRAZI ŞI ANGHEL). • Identificarea şi amenajarea punctelor de belvedere cu locuri de odihnă, etc. • Asigurarea cu drumuri de acces adecvate şi dotări turistice în zona istorică de

referinţă 2 (Z.I.R.2), consacrată dezvoltării turistice • Asigurarea cu locuri de cazare în scop turistic, în mici unităţi hoteliere

(pensiuni turistice, sau agroturistice.)

- Urmare a Concluziilor din Studiul istoric General şi Studiul istoric zonal se propune în plus pe viitoarea listă a monumentelor istorice clasate următoarele obiective:

• Casă cu Nr. 323, localizată în Piaţa, P+1. • Casă cu Nr. 450, localizată în cartierul Văidoaia1, P+1. • Gospodărie cu casă şi anexe, poartă, împrejmuire, Nr.437, localizată în

cartierul Văidoaia1. • Casă cu Nr. 325, localizată în Piaţă, P+1

5.1.3. Etapizarea propunerilor de dezvoltare zonală Propunerile de dezvoltare ţin seama de viitoarea dezvoltare industrială din proxima

vecinătate a centrului istoric, zone între care se va interpune o subzonă de protecţie, deoarece atât activitatea industrială extractivă de suprafaţă cât şi cea de dezvoltare – reabilitare a centrului istoric se va desfăşura în paralel, resursa financiară de bază pentru lucrările de dezvoltare – reabilitare a centrului istoric va fi asigurată prin parteneriatul consiliului local şi compania minieră, singura modalitate eficace, identificată până în momentul de faţă, de a asigura fonduri pentru consolidarea, conservarea, protecţia, restaurarea, reabilitarea clădirilor monument istoric şi a ansamblului istoric al Pieţei din Roşia Montană, pentru a crea demersurile dezvoltării unui turism eficient.

Din aceste considerente prima etapă a dezvoltării centrului istoric Roşia Montană va include toate măsurile stipulate la Cap.5.1.2. sub Cap. a) ; b) şi c) aferente Zonei istorice de referinţă 1 (Z.I.R.1).

În etapa a doua se propune dezvoltarea Zonei istorice de referinţă 2 (Z.I.R. 2), în scop turistic.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-89-

5.2. Propuneri privind rezolvări ale circulaţiei carosabile, staţionărilor, circulaţiilor pietonale (cu menţinerea că unul din obiectivele esenţiale ale conservării calităţii zonelor protejate constă în menţinerea nealterată a spaţiilor străzilor, străduţelor, pieţelor, piaţetelor şi pasajelor, ameliorarea circulaţiei în astfel de zone fiind făcută numai printr-o bună organizare generală a circulaţiei)

CIRCULAŢIA RUTIERĂ IN ZONA ISTORICĂ CENTRALĂ ROŞIA MONTANĂ SITUAŢIA EXISTENTA – CIRCULAŢIA AUTO

Prezentul capitol al documentaţiei stabileşte propuneri privind circulaţia auto, staţionările,

circulaţia pietonală si îmbunătăţirea circulaţiei auto in perimetrul aferent studiului- zona istorică centrală

Perimetrul studiat din punct de vedere al circulaţiei limitează circular obiectivul, limitele sunt materializate de Cariera Jig la nord, Cariera Carnic la sud, Tău Mare la est, centru de comună la vest

Studiul s-a întocmit cu respectarea Ordinului Nr. 50 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor din localităţi urbane, Anexa Nr. 1 la norme, ,,Normativ pentru alcătuirea structurilor rutiere rigide şi suple pentru străzi, indicativ NP 116-04. Soluţiile constructive si tehnologice corespund exigenţelor cu privire la rezistenţă şi stabilitate, siguranţa în exploatare, protecţia oamenilor şi a mediului în conformitate cu Legea Nr. 10/1995, „Calitatea în construcţii” şi H.G. Nr. 925 din 1995.

Circulaţia actuală pe drumul judeţean DJ 742, pe sectoarele nereabilitate se desfăşoară greoi, în condiţii precare de siguranţă si confort, capacitate de transport depăşită.

Durata de exploatare a drumului pe sectoarele nereabilitate este depăşită, îmbrăcămintea este în stare proastă, carosabilul are suprafeţe întinse, afectate de fisuri, şi burduşiri; şi nu mai corespunde intensităţii si tipului de trafic din prezent fiind necesara reabilitarea structurii rutiere.

Traseele principale de circulaţie intre zona centrală si cea periferică, intre zona de locuinţe si zona industrială, se depăşită pe străzile existente care au o platforma slab definită, îmbrăcăminte din bolovani de râu, slaba pietruire sau pământ care in anotimpurile ploioase devine impracticabilă. Majoritatea străzilor au partea carosabilă cu lăţimi variabile, 2.50-3.0 m, in funcţie de frontul dintre case, dimensiuni care permite circulaţia intr-un singur sens. Nu sunt amenajate platforme de parcare întoarcere sau încrucişare a sensurilor de circulaţie. Nu sunt amenajate trotuare pentru circulaţia pietonilor, circulaţia pietonilor desfăşurându-se pa partea carosabilă

Scurgerea apelor pluviale este necorespunzătoare atât în lungul străzilor, cât şi transversal, datorită colmatării şanţurilor, a rigolelor si a podeţelor existente, pantele nu au valori corespunzătoare datorita deselor reparaţii curente executate pe suprafeţe limitate. Acostamentele existente datorita lipsei amenajărilor nu mai pot îndeplinii funcţiunile specifice.

Capacitatea portantă este insuficientă, capacitatea de transport depăşită, nu mai corespunde intensităţii si tipului de trafic

Podeţele de pe traseul sectorului de drum studiat, prezintă unele deteriorări atât la suprastructură cat si la infrastructură. Deteriorările la suprastructură sunt in general la parapet, grinda parapetului, calea pe pod, placa monolită peste grinzi. La infrastructură, degradările mai importante constau din afuieri la fundaţiile culeilor.

Platforma drumurilor care au traseul adiacent văii pâraielor Foieş si Brazi, au suferit degradări in urma spălării malurilor, eroziune laterală, se impun lucrări de consolidare, protejare a malurilor pentru aducerea platformei drumului la starea iniţială. Pe traseul pâraielor sunt zone unde



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-90-

traversarea văii se face prin vad, in anotimpul ploios, la ploi torenţiale nu este posibilă traversarea cu mijloace auto, cu maşini de intervenţie.

In zona centrală a localităţii nu există platforme de parcare amenajate, parcarea autoturismelor făcându-se neorganizat, la întâmplare.

Datorită pantelor naturale mari, unele străzi secundare (uliţe) nu pot fi folosite decât pentru circulaţia pietonală. Îmbrăcămintea existentă este cu pietruire din piatră spartă sau bolovani de râu şi pe unele sectoare, de pământ.

Aceste disfuncţionalităţi vor fi analizate si vor constitui premisele organizării reţelei de străzi pentru circulaţia auto si pietonală.

Rezultate preconizate ale proiectului – manajamentul traficului rutier

- îmbunătăţirea circulaţiei, in interiorul perimetrului studiat, în condiţii de siguranţă şi confort,

creşterea vitezei de transport, reducerea costurilor de exploatare, - crearea de locuri de muncă pe perioada implementării proiectului - realizarea premizelor pentru crearea de locuri de munca după realizarea proiectului - crearea de beneficii comunităţii locale - creşterea numărului de turişti - îmbunătăţirea calităţii mediului datorită creării unor condiţii de circulaţie superioare celor

actuale: - scăderea gradului de poluare a aerului si apei - reducerea prafului ce se depune pe vegetaţia din zona drumului - scăderea emisiei de noxe si gaze de eşapament sau din uzura maşinilor, cu efect

pozitiv asupra faunei - reducerea nivelului de zgomot - îmbunătăţirea scurgerii apelor prin efectuarea de rigole, şanţuri, apărări de maluri - asigurarea posibilităţilor de parcare pentru toate tipurile de mijloace de transport

si asigurarea accesului carosabil in zona centrului istoric doar a autovehiculelor cu tonaj maxim de 1, 5 to

DATE TOPOGRAFICE

Străzile care fac parte din „zona protejată” şi fac obiectul studiului, îşi desfăşoară traseul intr-un perimetru cu pante longitudinale medii si pante transversale ale terenului foarte mari.

Din punct de vedere morfologic amplasamentul este rezultatul configuraţiei naturale a zonei depresionare situate intre culmile submontane: Cârnic şi Cetate la sud; Văidoaia si Jig la Nord, Letty la est.

Clima in zona de amplasament este specifică zonei din Munţii Apuseni cu ierni blânde si veri cu temperaturi ce se încadrează in media multianuală din România, conform STAS 10101/121 /1990 zona climatica A SITUAŢIA PROPUSĂ – CIRCULAŢIA CAROSABILĂ Propuneri si recomandări

- suprapunerea platformei proiectate peste traseele existente, folosirea zestrei drumului; - menţinerea obligatorie actualului prospect la toate drumurile incluse in zona istorica centrală - diminuarea suprafeţelor de traseu ocupat prin introducerea zidurilor de sprijin; - folosirea lucrărilor de artă existente - utilizarea unor materiale tradiţionale, consolidarea zidurilor din piatra existente



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-91-

In scopul îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie in funcţie de condiţiile locale, de finalitatea traseului, pentru a asigura accesul turiştilor cat mai aproape de obiectivele turistice, se propune organizarea circulaţiei in zona turistică, sub formă de inel. Datorită situaţiei existente, platforma îngustă, circulaţia rutieră se poate desfăşura intr-un singur sens Din străzile care compun inelul se desprind străzile secundare care asigură accesul la proprietăţi.

Inelul ca punct de pornire, asigură accesul in zona centrală, este o continuare a drumului judeţean, îşi desfăşoară traseul prin piaţa centrală, trece pe la limita sudică a cartierului Berg, se desfăşoară in continuare spre sud, cartierul Brazi şi se închide cu un tronson de drum nou care se desfăşoară pe latura sudică, la poalele versantului Cârnic. Tronsonul nou va permite circulaţia in ambele sensuri, va avea parte carosabilă formată din două benzi de circulaţie. Inelul va avea si funcţiunea de stradă colectoare a circulaţiei aferenta străzilor din afara inelului. Tronsonului de drum propus i se va adiţiona si parcările noi propuse.

In plan traseul inelului este sinuos, se strecoară printre fronturile înguste ale construcţiilor existente.

Elementele curbelor se vor corecta si geometriza in conformitate cu STAS 863/85. In profil longitudinal declivităţile au valori medii si mari, curbele de racordare vor avea

caracteristicile conform normativelor in vigoare. In profil transversal platforma străzilor va fi variabilă, cu o singură bandă de circulaţie, va

asigura circulaţia intr-un singur sens. Lăţimea minimă a părţii carosabile va fi de 3,5 m . − 3,5- 4,0 m parte carosabilă − 4,5-5,0 m platformă − Panta transversală p = 2,5% − Viteza de proiectare 25 km /h

Pe axul străzi, prin pantele transversale proiectate, se va amenaja o dolie pentru colectarea si evacuare apelor pluviale.

Pentru siguranţa circulaţiei pe sectoarele unde este necesar se vor proiecta parapeţi, cu utilizarea unor materiale naturale, lemn, piatră naturală, metal.

Structura rutieră va fi alcătuită conform ,,Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru străzi”, - NP 116-04

− îmbrăcăminte din pavaje de piatră naturală cioplită, pavele normale, abnorme sau calupuri –SR 6978

− 4 cm pat de pietriş concasat − 15 cm piatră spartă conform SR 667, STAS 6400 − 25 cm balast conform STAS 6400

Sectorul de drum nou care se desfăşoară pe flancul sudic, va avea următoarele elemente geometrice conf. OG.Nr.43/1977, Anexa nr1, drum clasa tehnica IV

− lăţimea platformei 8.0m − lăţimea părţii carosabile 7.00m − acostamente 2x1.0m − viteza de proiectare V=30km /h

Structura rutieră se dimensionează pentru o perioadă de perspectivă de 15 ani, conform ,, Normativului pentru dimensionarea straturilor bituminoase, metoda analitica. Se propune următoarea structură rutieră suplă

− 4 cm strat de uzură BA16 − 6 cm strat de legătură BAD 25 − 8 cm mixtură AB2 − 15 cm strat de bază din piatră spartă împănată



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-92-

− 25 cm fundaţie din balast Pentru colectarea apelor pluviale, de pe platforma drumului si regularizarea pârâului pe

marginea căruia se desfăşoară drumul, se prevede şanţ ranforsat din beton de ciment C 6/7.5. de forma trapezoidală cu lăţimea fundului de şanţ de 1.0m, înălţimea ranforsării de He 1.2-2.0 m.

In zona centrală, pe sectorul unde pârâul însoţeşte drumul, se vor executa lucrările: − apărări de maluri din gabioane − reprofilarea albiilor − praguri de fund din anrocamente − refacerea lucrărilor distruse − lucrări de curăţire a albiei de vegetaţie − refacerea sau realizarea unor poduri, podeţe

Străzile secundare care asigură accesul la proprietăţile din afara inelului au lăţimea părţii carosabile de 3.0-4.0 m, asigură circulaţia in două sensuri. Se vor amenaja platforme de încrucişare si întoarcere .

Structura rutiera va fi alcătuită din − 13 cm pavele normale din piatră naturală − 4 cm pat de pietriş concasat − 12 cm piatră spartă − 10cm balast

Panta transversala in funcţie de posibilităţile de colectare si evacuare, in două ape sau intr-o singură apă, p= 1.5%.

Străzile secundare vor deservi si circulaţia pietonală. Străzile secundare care datorită declivităţii longitudinale mari, nu fac posibilă circulaţia auto, vor deservi numai circulaţia pietonală . Lăţimea trotuarului va fi de 2.0-3.0m.

Structura rutieră va fi alcătuită din: − 6-8 cm pavaj din piatră naturală fasonată − 3 cm mortar de ciment − 10 cm balast

Toate intersecţiile cu străzile adiacente se vor sistematiza, cu menţinerea nemodificată a prospectului circulaţia va fi ordonată prin marcaje la sol si indicatoare verticale de reglementare, de orientare-dirijare. Se vor executa toate dispozitivele de circulaţie necesare realizării virajelor şi separării curenţilor de trafic conform STAS10144-4

Drumurile comunale, cele vicinale care vor deservi obiectivele turistice se vor realiza in profil transversal cu următoarele elemente geometrice :

− lăţimea platformei 5.0m − lăţimea părţii carosabile 4.00m − acostamente 2x 0.50m − panta transversala intr-o singura apa , p=3% − şanţuri pentru colectarea apelor pluviale − viteza de proiectare V=30km /h

Structura rutieră tip îmbrăcăminţi bituminoase uşoare − tratament bituminos simplu − 12 cm, macadam penetrat cu bitum − 15 cm piatra sparta − 20 cm fundaţie din balast

Se vor amenaja platforme de încrucişare, va fi asigurata distanta de vizibilitate, minim 300m.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-93-

Pentru evacuarea apelor pluviale în pârâuri, podeţele vechi se vor reabilita, se vor reface timpanele, coronamentele, camera de cădere, aripi, pereuri. Podeţele vechi total necorespunzătoare se vor înlocui cu podeţe noi. In punctele unde traversarea apei se face prin vad se vor construi podeţe noi. Pe cât posibil se vor folosi la construcţia lor, materiale locale, lemn, piatră. Semnalizarea de reglementare a priorităţii, indicatoarele de obligare si semnalizare, de orientare, se va realiza cu indicatoare de circulaţie si marcaje conform SR 1848/1-3/2004 1848/5 1848/7/2004. 5.3. Propuneri ale racordărilor la reţelele tehnico – edilitare.

5.3.1. Alimentare cu apă potabilă – situaţie existentă Lucrarea de alimentare cu apă şi canalizare se încadrează conform Stas 4273 în categoria 4

şi în clasa de importanţă IV. Conform HG Nr. 766/1997 lucrarea este de importanţă normală. In prezent există alimentare cu apă potabilă prin intermediul captării mai multor izvoare şi

anume: - bazin captare Ştubei cu conducte de aducţiune şi distribuţie din PVC Dn 75 mm L=1080 m şi

conducte OL Zn 2½” L=674 m şi 1½” L=940 m şi cu rezervor de înmagazinare de 100 mc capacitate

- bazin captare Bocănici şi bazin captare Brazi cu conducte de aducţiune şi distribuţie din OL Zn de 1¼” L=407 m şi 1½” L=212 m şi L=46 m şi cu rezervor de înmagazinare de 100 mc capacitate

- bazin captare Istucutoaia şi bazin captare Bortoaia cu conducte de aducţiune şi distribuţie din OL Zn cu Dn=2½” L=237 m şi Dn 3” L=355 m şi cu bazine de înmagazinare de 2x150mc capacitate

- bazin captare Inchesti cu conducte de aducţiune şi distribuţie din OL Zn=1¼” L=417 m şi rezervoare de înmagazinare de 50 mc şi 100 mc capacitate. Sistemul mai cuprinde conducte de distribuţie din OL Zn de 3” şi 4”. Pe conductele de

distribuţie există cămine de rupere de presiune. Conductele de aducţiune şi distribuţie din OL Zn au depăşită perioada de exploatare

conform Legii 15/1992. Nu există sistem centralizat de verificare a calităţii apei conform STAS 1342. Captările de izvoare nu sunt protejate conform HG 101/1997 privind zonele de protecţie sanitară. ALIMENTARE CU APĂ – PROPUNERE

Proiectantul propune realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă, sistem care va permite verificarea zilnică a indicatorilor de calitate prin efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteriologice. Acest sistem se va realiza din conducta de aducţiune de apă potabilă de la barajul Mihoieşti care alimentează în prezent oraşul Abrud şi trece prin Gura Roşiei.

Sistemul va trebui început prin verificarea diametrului conductei de aducţiune funcţie de debitul transportat. Apa va trebui să fie pompată din Gura Roşiei în rezervoare de înmagazinare după care va fi distribuită gravitaţional la consumatori.

Până la realizarea acestui sistem se propune reabilitarea sistemului existent care constă în: - reparaţii capitale la camerele de captare şi rezervoarele de înmagazinare - stabilirea şi execuţia zonei de protecţie sanitară conform HG 101/1997 - înlocuirea conductelor de OL Zn cu durata de exploatare depăşită cu conducte din

polietilenă de înaltă densitate tip PEHD Pn 10 atât pentru conductele de aducţiune cât şi pentru conductele de distribuţie



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-94-

- montarea de conducte noi de distribuţie pentru consumatorii care nu sunt racordaţi în prezent la sistemul de alimentare cu apă

- redimensionarea conductelor existente, redimensionare ce se impune prin racordarea de noi consumatori

- efectuarea de analize fizico-chimice şi bacteriologice la izvoarele captate şi în funcţie de rezultatul analizelor amplasarea sau nu a unor microstaţii de tratare în funcţie de debitul captat

- amplasarea unor microstaţii de clorinare pe lângă rezervoarele de înmagazinare pentru dezinfecţia apei potabile

- verificarea periodică a indicatorilor de calitate conform STAS 1342. Conform P66/2001 capitolul 11/2 pe reţelele de distribuţie cu debitul Qo max < 5 l/s nu se

amplasează hidranţi de incendiu. CANALIZARE MENAJERĂ – SITUAŢIE EXISTENTĂ

Roşia Montană nu dispune de sistem centralizat de canalizare. Unele proprietăţi particulare au fose septice individuale vidanjabile. Apele menajere de la blocuri sunt epurate mecanic într-o fosă septică şi apoi evacuate în pârâul Roşia. Apele menajere din incinta Exploatării miniere sunt epurate mecanic într-o fosă septică şi un separator de grăsimi după care sunt deversate în Valea Roşiei. CANALIZARE MENAJERĂ – PROPUNERE

Localitatea Roşia Montană nu dispune de sistem centralizat de canalizare menajeră. Proiectantul propune realizarea unui sistem centralizat de canalizare menajeră prin execuţia

canalizării în toată localitatea. Canalizarea se va executa din tuburi PVC-G Dn 200÷300 mm funcţie de debit, amplasate

îngropat sub adâncimea de îngheţ. La schimbări de direcţie, schimbări de diametre şi intersecţii se va amplasa cămine conform STAS 2448. Pe traseu acolo unde va fi necesar se va amplasa cămine de rupere de pantă pentru a nu se depăşi viteza maximă. Toate apele menajere vor fi conduse spre o staţie de epurare mecano-biologică pentru 1000 locuitori.

Sistemul de tratare este alcătuit din următoarele module: - instalaţia de egalizare a debitului în care are loc colectarea şi pomparea nămolului, cu

un debit constant - reactorul cu nămol activ este partea centrală şi cea mai importantă a instalaţiei şi se

compune dintr-un compartiment de oxidare destinat digestiei materialului organic, nitrificării-denitrificării şi dintr-un compartiment unde are loc decantarea şi recircularea unei părţi din nămol activ

- dezinfecţia cu clor - filtrarea finală, sub presiune, pe medii de cărbune activ şi cuarţ. Instalaţiile containerizate sunt montate în containere standard, complet izolate şi sunt

echipate cu bazine de tratament pentru oxidare, decantare etc. şi dispozitive de comandă şi monitorizare electromecanică şi electronică. Containerele sunt echipate cu sisteme de aer condiţionat pentru menţinerea condiţiilor climatice. Procesul de tratare a apei uzate menajere este realizat într-un reactor biologic cu nămol activ în mişcare, care reprezintă o tehnologie avansată pentru crearea unui habitat propice dezvoltării microorganismelor ce degradează substanţele organice. Nămolul este menţinut activ de fluxul de aer pompat prin sistemul de aerare.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-95-

Principalele caracteristici ale acestui sistem sunt: - dimensiunile reduse - eficienţă maximă în procesul biologic - uşor de transportat - uşor de instalat.

Avantajele pe care le prezintă echipamentele de tratare a apelor uzate: - garantează o tratare a apelor uzate în conformitate cu directivele Comunităţii Europene

şi legislaţiei statului român din domeniu (NTPA 001/2002) - apele tratate nu au culoare, miros şi concentraţii de poluanţi peste limitele admise şi se

pot deversa fără probleme în emisari naturali (Valea Roşiei) în conformitate cu legislaţia de mediu şi cerinţele autorităţilor locale

- sunt uşor de transportat, montat şi întreţinut - nu necesită, pentru montare, realizarea unor construcţii betonate complexe - materialul din care sunt construite (PE-GRP), conferă izolaţie perfectă şi rezistenţă

practic nelimitată în timp - capacitatea de epurare se poate mări cu investiţii minime - au un consum mic de electricitate, deoarece sunt echipate doar cu un compresor, o

pompă şi un panou electric de comandă - ocupă un volum mic (aproximativ 4,3 mc) comparativ cu o fosă septică capabilă să

stocheze apele menajere pentru 30 zile (aproximativ 30 mc) - reduc frecvenţa şi costurile de vidanjare la o dată pe an. Staţia de epurare monobloc asigură un randament min. de 90% în ceea ce priveşte

substanţele totale în suspensie (MTS) consumul chimic de oxigen (CCO-Cr) şi consumul biochimic de oxigen (CBO5).

Deversarea se va face în pârâul Roşia peste nivelul maxim aferent debitului cu asigurarea de5%. CANALIZARE PLUVIALĂ – SITUAŢIE EXISTENTĂ

Apele pluviale sunt preluate de pârâul Roşia prin intermediul rigolelor de scurgere. În zona centrală există un bazin subteran în care are loc o decantare apoi apele sunt deversate în pârâul Roşia. CANALIZARE PLUVIALĂ – PROPUNERE

Referitor canalizare pluvială se propune realizarea de rigole transversale pe căile de acces acolo unde va fi necesar precum şi rigole deschise de-a lungul căilor de acces.

Apele pluviale vor fi colectate prin intermediul şanţurilor şi rigolelor de scurgere şi vor fi dirijate către o staţie de epurare chimică.

Pentru dimensionarea staţiei de epurare ape pluviale se vor face analize privind concentraţia metalelor grele şi anume: plumbul, arsenicul, mercurul, nichelul, cromul şi cadiu. După stabilirea valorilor şi a fluxului tehnologic, se va trece la dimensionarea staţiei de epurare ape pluviale.

Staţia de epurare ape pluviale va face obiectul unui alt studiu de fezabilitate.

5.3.2. Alimentarea cu energie electrică



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-96-

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor electrici din zona istorică protejată, componentă a comunei Roşia Montană, se realizează din Sistemul Energetic Naţional (SEN), prin intermediul instalaţiilor energetice ale S.C. Electrica S.A.

Din staţia de transformare S.T. 110/20/6 Kv – 1x16+1x25 MVA, Gura Roşiei, prin intermediul liniilor electrice aeriene de medie tensiune, LEA 20 KV, pe stâlpi de beton şi prin intermediul postului de transformare aerian P.T.A. 20/0,4 KV ROŞIA PIAŢĂ, se alimentează cu energie electrică consumatorii electrici casnici, social culturali, agenţi economici şi iluminatul stradal.

Alimentarea consumatorilor electrici menţionaţi se realizează prin intermediul unor reţele electrice aeriene LEA 0,4 KV, realizate din conductori OL-AL, montaţi pe stâlpi de beton şi lemn.

Iluminatul stradal este realizat din reţele electrice aeriene LEA 0,4 KV, corpurile de iluminat fiind montate pe stâlpii de beton, ce susţin reţelele aeriene. Concluzii şi propuneri

Având în vedere caracterul zonei protejate, se recomandă ca reţelele electrice aeriene

(alimentare cu energie electrică a consumatorilor casnici, social culturali, agenţii economici, iluminat stradal), de pe străzi să fie înlocuite cu racorduri electrice în cablu, urmând ca stâlpii electrice să fie dezafectaţi.

Se recomandă realizarea unui iluminat stradal realizat din corpuri de iluminat ornamentali, montate pe pereţii imobilelor.

Pentru punerea în evidenţă a imobilelor considerate monumente istorice (biserici; clădiri cu caracter deosebit ) se recomandă un iluminat artificial realizat din corpuri de iluminat (proiectoare), ce vor pune în evidenţă edificiile.

De asemenea se vor prevedea racorduri electrice în cablu 0,4 kv, în vederea alimentării cu energie electrică a noilor consumatori electrici – staţie de epurare mecano-biologică şi a celor trei staţii de clorinare amplasate lângă cele trei bazine de apă, după realizarea unor studii de soluţii de către S.C. ELECTRICA. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII

Racordul abonaţilor telefonici din zona istorică protejată a comunei este realizat printr-o joncţiune în Gura Roşiei la cablul interurban Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Câmpeni.

În localitate există o centrală telefonică automată digitală, prin intermediul căreia abonaţii individuali – persoane fizice, agenţi economici, unităţi administrative, sânt racordaţi la sistemul naţional de telecomunicaţii.

Reţelele de telecomunicaţii din zona istorică protejată sunt realizate din conductori de telefonie montaţi pe stâlpi de lemn, sau comună cu reţeaua de iluminat stradală pe stâlpi de beton.

Pentru telefonia mobilă există acoperire pentru VODAFONE; DIALOG; COSMOTE. De asemenea în zonă există un releu de retransmitere pentru programele TV ale Televiziunii

Naţionale, precum şi surse individuale (antene parabolice) de captare ale semnalului TV, prin intermediul satelitului.

Concluzii şi propuneri

Având în vedere caracterul zonei protejate, se recomandă ca reţelele aeriene de telefonie (conductori; cabluri), să fie înlocuite cu cablu cu fibră optică, în pozare în pământ, urmând ca actuala centrală să fie înlocuită cu o centrală de generaţie mai nouă cu posibilitate de multiplicare a abonaţilor de telefonie fixă după realizarea unor studii de soluţie de către S.N.C.ROMTELECOM.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-97-

5.3.3. Prevenirea şi stingerea incendiilor. I) Situaţia existentă

În prezent satul reşedinţă de comună Roşia Montană, dispune de un inventar redus de dotare cu echipamente pentru stins incendiul, aflate în proprietatea primăriei locale. Ponderea mare de construcţii o reprezintă locuinţele gospodărie care de regulă au gradul III de rezistenţă la foc, iar anexele gospodăreşti gradul IV şi V de rezistenţă la foc. În plus, apropierea destul de mare între acestea şi alipirea clădirilor vechi în zona Pieţei, fac să crească riscul de producere şi de propagare a incendiilor de la un imobil la celălalt.

Utilizarea sobelor cu lemne în clădirile proprietate personală şi a caloriferelor electrice în clădirile companiei miniere RMGC (alcătuiri de sobe cu lemne) fac să persiste riscul de producere a unor incendii, având în vedere gradul acestora de rezistenţă la foc şi sistemul constructiv din piese de lemn tencuite, cu instalaţia electrică ascunsă sub tencuială. II) Situaţia propusă

Deoarece prin destructurarea satului reşedinţă de comună Roşia Montană, respectiv

relocarea (strămutarea) vetrei satului pe alte amplasamente, zona respectivă istorică ce face obiectul prezentei documentaţii urbanistice rămâne ca o „enclavă” izolată între viitoarele cariere de exploatare de suprafaţă, estimându-se pentru această zonă o populaţie de mase 3000persoane, se propune dotarea acestei zone cu 1 APC (autopompă cisternă cu debit de 1500l/min.) sau 1 MP (motopompă cu debit de 1500l/min.). Maşinile de luptă contra incendiilor vor fi garate în noua clădire ce se va realiza prin extinderea vechii centrale termice (ce se dezafectează), din spatele blocului M+2 8cu farmacie la parter şi dispensar uman). Tot în această clădire se vor depozita accesoriile şi materiale destinate prevenirii şi stingerii incendiilor pentru formaţia civilă de pompieri formată din voluntari localnici.

Dotarea formaţiei de pompieri se va face cu echipament de protecţie şi mijloace de intervenţie performante, conform normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Prin noua propunere urbanistică zona istorică va fi echipată cu reţele stradale de apă şi canalizare menajeră, fără prevederea de hidranţi exteriori (vezi memoriul de specialitate apă – canal), deci este imperios necesară prevederea dotării cu maşini de luptă contra incendiilor special pentru această zonă izolată faţă de partea relocată a comunei Roşia Montană. Înştiinţarea şi alarmarea formaţiei civile de voluntari se va face telefonic (telefonia mobilă).

La nivel de comună, primăria va stabili prin măsuri organizatorice eficiente, inclusiv prin educarea populaţiei, luarea de măsuri de intervenţie pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, punerea în siguranţă a instalaţiilor electrice şi de încălzit din fiecare clădire, ignifugarea materialului lemnos preponderent la clădirile vechi, dotarea clădirilor cu mijloace de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor, asigurarea accesului formaţiei civile de pompieri voluntari la fiecare clădire, având în vedere conformarea dezavantajoasă a căilor de circulaţie (străzi, uliţe, poteci) greu şi foarte greu accesibile din cauza reliefului şi a ţesutului urban istoric nemodificabil.

5.3.4. Apărarea civilă

În funcţie de importanţa clădirii, numărul de utilizatori structura constructivă, conformarea spaţială şi condiţiile de fundare, clădirile vor fi prevăzute cu adăpost de protecţie civilă, dotat cu instalaţii, echipament şi mobilier conform normelor în vigoare.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-98-

5.3.5. Igiena şi sănătatea populaţiei

I) Situaţia existentă

Prin intermediul unor captări individuale (izolate) din mai multe surse de apă potabilă,

cartierele zonei istorice Roşia Montană dispun de reţele de apă potabilă, izolate, iar subzonele mărginaşe beneficiază de izvoare de apă potabilă ce asigură necesarul pentru consumul uman şi animalele din gospodărie.

Apa uzată menajeră este acumulată în fose septice vidanjabile, dar cele mai multe imobile dispun de latrine (în special gospodăriile izolate).

În zona centrului vechi (zona pieţei), odată cu construirea celor două blocuri de locuinţe s-a realizat o reţea de canalizare menajeră, unde apa uzată trecută în prealabil printr-un decantor de tip „ Inhaff” este deversată în emisarul (pârâul Foieşu), respectiv Valea Roşiei.

Apele pluviale de pe carosabilul pieţei şi străzilor este colectată prin intermediul unor cămine cu grătar metalic (puţine la număr) şi evacuată prin intermediul unei reţele de canalizare pluvială, direct în emisar.

Conformarea topografică a zonei istorice, respectiv de tipul unui „amfiteatru natural” şi prezenta celor două cursuri rapide de apă: Pârâul Foieşu şi Pârâul Brazi, echilibrat dispuse şi a căror confluenţă formează Valea Roşiei, asigură în caz de ploi torenţiale preluarea excesului de ape pluviale.

Gunoiul (deşeurile) menajer este depozitat temporar în gospodării şi colectat periodic de serviciul de salubritate comunal, zona pieţei dispunând de containere metalice fără sistem de colectare pe sorturi de tipuri de deşeuri, cum se prevede de norme. II) Situaţia propusă

Prin prezentul proiect urbanistic faza PUZ – CP, pentru zona istorică centrală Roşia

Montană, delimitată conform propunerilor urbanistice, se prevede echiparea tuturor străzilor cu reţele de apă şi canalizare menajeră (vezi memoriul de specialitate apă – canal), astfel încât fiecare clădire să poată fi racordată la acestea şi să dispună de condiţiile de confort normale prin respectarea normelor de igienă şi sănătate a populaţiei.

Se va prevedea o microstaţie de epurare a apelor uzate menajere, ce se va amplasa pe malul Pârâului Foieşu, înainte de confluenţa cu Pârâul Brazi.

Se va prevedea o reţea mai amplă pentru prelucrarea, prin intermediul unei canalizaţii subterane, a apelor pluviale provenite de pe suprafeţele pieţei, a străzilor şi uliţelor şi dirijare acestora la o staţie de epurare chimică. (vezi memoriul de specialitate apă-canal).

Toate gospodăriile şi cele două blocuri vor fi dotate cu pubele sau conteinere cu sistem de compartimentare pe sorturi a deşeurilor menajere, ce vor fi colectate şi transportate de serviciul de salubritate comunal la incinta special prevăzută pentru depozitarea, sortarea, prelucrarea şi eventual neutralizarea deşeurilor la nivel de comună sau la nivel de comune – asociate, incintă ce nu va fi însă amplasată pe teritoriul aferent prezentului PUZ-CP.

5.3.6. CRITERII PT. DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENŢIALE ASUPRA

MEDIULUI, ÎN CADRUL ZONEI PROTEJATE ROŞIA MONTANĂ, EFECTE PRODUSE DE ACTIVITĂŢILE EXISTENTE ŞI PROPUSE, ALTELE DECÂT CELE CE DECURG DIN



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-99-

ACTIVITĂŢILE INDUSTRIALE DE EXPLOATARE MINIERĂ DE MARE ANVERGURĂ, CE NU FAC OBIECTUL PREZENTEI DOCUMENTAŢII URBANISTICE.

1. Caracteristicile planurilor şi propunerilor cu privire, în special la: a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte si alte activităţi viitoare

fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de ficţionare, fie în privinţa alcătuirii resurselor:

Documentaţia urbanistică în cauză PUZ-CP creează condiţii pentru promovarea ulterioară

de proiecte investiţionale pentru fiecare din subzonele analizate în documentaţie, potrivit condiţionărilor şi reglementărilor impuse prin Regulamentul (VOL. II) aferent documentaţiei urbanistice. Acest regulament răspunde tuturor aspectelor legate de amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare (ce tipuri de funcţiuni sunt admise şi interzise) şi odată aprobată de organul deliberativ (Consiliul local Roşia Montană), devine lege locală. Investiţiile ulterioare se vor demara etapizat, în funcţie de alocarea resurselor financiare şi vor fi edificate numai pe baza autorizaţiilor de construire însoţite de avizele prin lege (obligatoriu şi cel de mediu) şi a certificatelor de urbanism emise în prealabil. b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în

care se integrează sau care derivă din ele: Din punct de vedere al cadrului administrativ de reglementare urbanistică, prezentul PUZ-CP

va influenţa elaborarea – definitivarea documentaţiei urbanistice PUZ – ZONĂ INDUSTRIALĂ – ROŞIA MONTANĂ (autor SC. PROIECT ALBA S.A.) precum şi viitorul Plan Urbanistic General (PUG) al comunei Roşia Montană. Totodată impune prin Regulamentul aferent PUZ-CP elaborarea unor documentaţii urbanistice de tipul PUZ / PUD pentru subzone luate în considerare, subzone unde sunt necesare detalieri în sistemul de reglementare.

Prin natura şi documentaţia urbanistică PUZ-CP promovează dezvoltarea turismului cultural-istoric şi răspunde unor funcţiuni legate de recreare şi agrement ca şi program de politică a dezvoltării locale.

c) relevanţa planului sau programului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din

perspectiva promovării dezvoltării durabile: sunt clar conturate Prin propunerile documentaţiei urbanistice faza PUZ-CP sunt clar conturate intervenţiile

propuse asupra mediului natural şi construit în vederea afectării minimale a acestora, diminuării pe cât posibil a afectării zonelor verzi naturale şi plantate şi interzicerea unor activităţi (funcţiuni) cu potenţial de degradare a acestora. Prin documentaţia urbanistică s-au promovat indicatori urbanistici (POT şi CUT) la valori minimale, limitându-se pe cât posibil extinderile şi noile suprafeţe construite necesare dezvoltării programului de dezvoltare turistică, implicit a protejării, conservării, restaurării şi reabilitării monumentelor istorice şi de arhitectură şi a centrului istoric Roşia Montană ca zonă protejată, propunerile promovate atât din punct de vedere constructiv dar şi funcţional, înscriindu-se în politica de aplicare a principiului „dezvoltării durabile”. d) probleme de mediu relevante pentru plan sau program:

Zona studiată deţine un mare procent de zonă verde plantată natural şi artificial din cadrul intravilanului comunei Roşia Montană. În cadrul zonei protejate şi a zonei de protecţie a acesteia, zone ce fac obiectul prezentului PUZ-CP nu sunt activităţi producătoare de emisii de gaz, suspensii, praf, etc. decât la valori minimale, dictate de utilizarea sistemului propriu de încălzire (necentralizat) bazat pe arderea combustibilului solid (lemne) în sobe sau mai rar în centrele termice pe



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-100-

combustibil solid (lemne). Retenţia prafului urban în suspensie este maximală prin fixarea de vegetaţia preponderentă a zonei.

Prin propunerile urbanistice promovate de documentaţie vis-a-vis de problemele de mediu se propune ameliorări ale fenomenelor de eroziunea solului vegetal de pe versanţi (perdele de protecţie), colectarea eficace, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere mai ales provenite din activitatea turistică, divertisment, agrement; racordarea obiectivelor propuse în subzonele ce fac obiectivul documentaţiei la sistemul tehnico-edilitar; amenajarea unor parcaje corespunzătoare şi eliminarea autovehiculelor ce staţionează pe carosabil sau pe spaţiile verzi, dirijarea circulaţiei pietonale (turistice) pe traseele de vizitare amenajate corespunzător. e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de

mediu (de exemplu planurile şi programele legate de gospodărirea deşeurilor sau de gospodărirea apelor):

Propunerile urbanistice din prezentul PUZ-CP a avut în vedere implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu, mai ales sub aspectul colectării, transportului şi depozitării deşeurilor menajere, ce vor spori cantitativ urmare amenajărilor şi funcţiunilor propuse, fapt ce impune corelarea cu planul de management privind soluţionarea colectării, transportului, sortării şi prelucrării (neutralizării) deşeurilor menajere din mediile populate, la scara întregii comune. 2) Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special la: a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Prin propunerile ce privesc intervenţiile asupra mediului construit protejat, a mediului construit neprotejat, a mediului natural – intervenţii promovate prin prezenta documentaţie urbanistică, nu se produc efecte locale şi asupra zonelor învecinate. Dezafectările de plantaţii existente în vederea realizării devierii drumului judeţean DJ 742 precum şi realizarea celor patru parcări adiacente acesteia şi lărgirea drumului existent în amonte de Tăul Brazi pentru a prelua funcţiunea de drum judeţean sunt nesemnificative ca efect. b) natura cumulativă a efectelor: - Nu este cazul - c) natura transfrontieră a efectelor: - Nu este cazul - d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu:

Din documentaţia urbanistică prezentată şi regulamentul aferent obligatoriu rezultă activităţile şi funcţiunile permise în zona protejată şi în zona de protecţie a acesteia, respectiv în subzonele studiate şi totodată funcţiunile interzise. Se face precizarea că prin amenajările propuse în vederea realizării circuitelor turistice de vizitare şi agrement, pietonii vor urma trasee amenajate corespunzător, cu evitarea accidentelor şi cu respectarea măsurilor de protecţie şi siguranţă în exploatare impuse de normele specifice în vigoare: realizarea de trepte şi contratrepte fără pericole de alunecare şi împiedicare; prevederea de balustrade şi bariere de protecţie;marcaje şi dirijare precum şi de interdicţie a accesului în zone periculoase (stânci, căţărări), interdicţia utilizării focului deschis şi a tăierii vegetaţiei. e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate):



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-101-

Din analiza documentaţiei urbanistice prezentate nu rezultă în zona studiată, producerea unor fenomene cu efecte nocive (dăunătoare) asupra mediului natural, construit şi a populaţiei în general. Totuşi concentrarea unor activităţi de agrement – spectacol (festivităţi) în aer liber, pot produce zgomot peste nivelul acceptat de normele în vigoare cu efecte asupra zonei de locuit.

Frecvenţa, durata şi reversibilitatea acestor efecte sunt dificil de cuantificat, dar pot fi eliminate prin măsuri administrative, controlate de autoritatea publică locală. f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de: (i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul natural:

Documentaţia urbanistică faza PUZ-CP prevede măsuri şi reglementări de protejare a arealului (zonă naturală şi construită protejată) şi nu de afectare a acesteia avându-se în vedere prezenţa sitului arheologic Alburnus – Maior-Roşia Montană, fără delimitare precisă, dar care cumulează toate vestigiile romane şi acoperă implicit Centrul istoric. Caracteristicile naturale speciale ale aşezării a impus elaborarea unui studiu de impact peisagistic ce face obiectul VOL. III la prezenta documentaţie urbanistică, studiu ce prevede măsuri de reconstrucţie peisagistică a versanţilor naturali afectaţi de exploatarea de suprafaţă auroargentiferă. (ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului:

Prin propunerile urbanistice şi arhitecturale promovate de prezenta documentaţie urbanistică

faza PUZ-CP se apreciază cel puţin o menţinere a standardelor şi a valorilor de calitate existente atât pentru cadrul natural cât şi pentru cel construit extrem de valoros din punct de vedere arhitectural – istoric. (i.ii) folosirea terenului în mod intensiv:

Documentaţia urbanistică în cauză a urmărit ca prin propunerile de edificare şi intervenţie în întreaga zonă luată în studiu să reglementeze utilizarea unor indicatori urbanistici POT şi CUT la valori minimale astfel încât suprafeţele construite rezultate din noi extinderi sau noi edificări să fie minime, cu evitarea ocupării de terenuri libere, astfel ca ponderea terenurilor libere, astfel ca ponderea terenurilor libere indiferent de statutul juridic al acestora să fie terenuri plantate, zone verzi, grădini sau perdele de protecţie. g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan

naţional, comunitar sau internaţional: Prevederile din prezentul PUZ-CP nu afectează considerabil cadrul natural învecinat format

din versanţii parţial plantaţi (împăduriţi) parţial antropizaţi prin urmele vechii exploatări de suprafaţă (teren neproductiv) - în comparaţie cu prevederile PUZ – ZONĂ INDUSTRIALĂ ROŞIA MONTANĂ ce propune modificarea formei şi siluetei acestora prin noile cariere de exploatare de suprafaţă propuse de compania minieră (vezi masivul Cârnic, masivul Jig şi versantul Orlea).

Documentaţia urbanistică faza PUZ-CP reglementează condiţiile de edificare şi intervenţie în zona protejată şi în zona de protecţie a zonei protejate tocmai în vederea constituirii unui cadru legal local de control şi monitorizare al tuturor intenţiilor investiţionale de edificare în această zonă, cu impunerea prescripţiilor şi restricţiilor necesare rezultate din cadrul legislativ actual şi din normele, normativele de profil al tuturor organismelor centrale şi teritoriale interesate.

- Regulamentul General de urbanism, aprobat prin HGR Nr. 525/1996 - Ghidul de aplicare al RLU, aprobat prin Ordinul MLPAT Nr. 21/N/10.04.2000



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-102-

- Reglementările cuprinse în PUG şi în prescripţiile regulamentului de urbanism aferent PUG, pentru zona ce face obiectul PUZ – CP, ediţie aprobată an 2002.

- Reglementări tehnice din „Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate”, anexă la O.M.T.C.T. Nr. 562/2003.

Odată aprobată documentaţia urbanistică faza PUZ – CP, RLU aferent acestuia constituie act de autoritate al administraţiei publice locale. 5.4. Propuneri privind prevederile din regulament diferenţiate pe unităţi teritoriale de referinţă

sau subdiviziuni ale acestora (Zone istorice de referinţă ZIR şi subzone istorice de referinţă SIR).

Regulamentul local de urbanism (denumit prescurtat RLU), aferent PUZ-CP reprezintă o

piesă de bază în aplicarea PUZ-CP, el întărind şi detaliind reglementările din PUZ-CP. Propunerile şi reglementările din PUZ-CP sunt detaliate şi diferenţiate pe Zone Istorice de

Referinţă şi subunităţi teritoriale (Subzone Istorice de Referinţă). Ele cuprind prescripţii de tipul: permisiuni şi restricţii (interdicţii temporare şi interdicţii definitive)

Prescripţiile cuprinse în prezentul RLU (permisiuni şi restricţii) sunt obligatorii pe întregul teritoriu ce face obiectul PUZ-CP. La baza elaborării RLU, aferent PUZ-CP stau:

- Regulamentul General de urbanism, aprobat prin HGR Nr. 525/1996 - Ghidul de aplicare al RLU, aprobat prin Ordinul MLPAT Nr.21/N/10.04.2000 - Reglementările cuprinse în PUG şi în prescripţiile regulamentului de urbanism aferent

PUG, pentru zona ce face obiectul PUZ-CP, ediţie aprobată an 2002. - Reglementări tehnice din „Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al

documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate”, anexă la O.M.T.C.T. Nr. 562/2003.

Odată aprobată documentaţia urbanistică faza PUZ-CP, RLU aferent acestuia constituie act de autoritate al administraţiei publice locale.

Pentru fiecare din subzonele propuse în cele două zone istorice de referinţă, Regulamentul aferent PUZ-CP este structurat:

- conform succesiunii capitolelor de mai sus şi se găsesc explicitate în VOL..II - REGULAMENT, anexat la prezenta documentaţie tehnică. Regulamentul este structurat după cum urmează: 1. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. aria de aplicare a regulamentului 1.2. alte prescripţii complementare care pot acţiona simultan cu regulamentul 1.3. divizarea în unităţi teritoriale de referinţă (UTR) şi alte subunităţi (după caz) –

SUBZONE 1.4. alte condiţionări (avize suplimentare) 1.5. definire POT şi CUT

2. DISPOZIŢII APLICABILE ÎN ZONĂ (SUBZONĂ) Z.I.R. 1 – ZONA PROTEJATĂ - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1A - SUBZONA PIEŢEI - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1B - SUBZONA BERG 1 (Berg-Cătălina)



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-103-

- SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1C - SUBZONA BERG 2 (Berg de Sus) - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1D - SUBZONA VĂIDOAIA 1 - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1E - SUBZONA VĂIDOAIA 2 - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1F - SUBZONA DE CENTURĂ - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1G - SUBZONA BRAZI 1 - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1H - SUBZONA BRAZI 2 - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1J - SUBZONA SOSAŞI - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1K - SUBZONA VESTIBULARĂ - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1L - SUBZONA DE LEGATURA - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 1M - SUBZONA MIXTĂ

Z.I.R. 2 – ZONA PURTĂTOARE DE DEZVOLTARE TURISTICĂ - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 2N - SUBZONA CÂRNIC - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 2O - SUBZONA TĂURILOR BRAZI ŞI

ANGHEL - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 2P - SUBZONA INTERMEDIARĂ - SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ S.I.R. 2R - SUBZONA TĂUL MARE

2.1. Natura ocupării şi utilizării terenului 2.2. Condiţii de ocupare a terenului

ZONE SI SUBZONE ISTORICE DE REFERINTA, INDICATORI URBANISTICI

I. ZONA ISTORICA DE REFERINTA 1 – ZIR 1 –

Nr. SUBZONA ISTORICĂ DE REFERINŢĂ CODUL DENUMIRE SIR

POT MAX.

% CUT MAX.

1. Subzona Istorică De Referinţă SIR1A SUBZONA PIEŢEI 60 1,00 2. Subzona Istorică De Referinţă SIR1B SUBZONA BERG 1 40 0,75 3. Subzona Istorică De Referinţă SIR1C SUBZONA BERG 2 35 0,65 4. Subzona Istorică De Referinţă SIR1D SUBZONA VĂIDOAIA 1 35 0,60 5. Subzona Istorică De Referinţă SIR1E SUBZONA VĂIDOAIA 2 30 0,55 6. Subzona Istorică De Referinţă SIR1F SUBZONA DE

CENTURĂ 35 0,60

7. Subzona Istorică De Referinţă SIR1G SUBZONA BRAZI 1 35 0,65 8. Subzona Istorică De Referinţă SIR1H SUBZONA BRAZI 2 30 0,55 9. Subzona Istorică De Referinţă SIR1J SUBZONA SOSAŞI 30 0,55 10. Subzona Istorică De Referinţă SIR1K SUBZONA

VESTIBULARĂ 35 0,60

11. Subzona Istorică De Referinţă SIR1L SUBZONA DE LEGĂTURĂ

35 0,60

12. Subzona Istorică De Referinţă SIR1M SUBZONĂ MIXTĂ 38 0,70 II. Zona Istorica De Referinta 2 – Zir 2 –

13. Subzona Istorică De Referinţă SIR2N SUBZONA CÂRNIC 35 0,65



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-104-

14. Subzona Istorică De Referinţă SIR2O SUBZONA TĂURILOR B&A

8 0,07

15. Subzona Istorică De Referinţă SIR2P SUBZONA INTERMEDIARĂ

8 0,07

16. Subzona Istorică De Referinţă SIR2R SUBZONA TĂUL MARE 8 0,07 2.3. Posibilităţi maxime de utilizare a terenului A.2.3.1. CUT admis A.2.3.2. Condiţii de depăşire a CUT

Aceste informaţii sunt precizate şi explicitate în VOL. II REGULAMENT, aferent

prezentei documentaţii urbanistice, depăşiri admise numai pe baza unor analize de indicatori urbanistici în cazul unor PUZ-uri ulterioare.

2.4. Anexe A.2..4.1. Lista amplasamentelor rezervate pentru obiective de utilitate publică

- instituţii de interes general - echipamente publice - spaţii verzi publice - străzi pietonale

Vezi Tabel Anexa 2.4. „LISTA AMPLASAMENTELOR REZERVATE PENTRU OBIECTIVE NOI DE UTILITATE PUBLICĂ – TABEL CU OBIECTIVE NOI DE UTILITATE PUBLICĂ” Vezi pag. 109. A.2.4.2. Lista servituţilor

- Monumente istorice conform Listei Monumentelor Istorice 2004, judeţul Alba, publicată în M.O. de către MCC, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, anexate în copie xerox la prezenta documentaţie urbanistică Vol. I.

- Perimetre arheologice, evidenţiate pe Planşa A.1.2. – Plan de încadrare – localizarea principalelor

monumente din situl istoric Roşia Montană, planşă anexată la prezenta documentaţie urbanistică.

- Interdicţii diverse A) Se interzice amplasarea şi construirea de orice fel de construcţii şi amenajări care prin

funcţiune, configuraţie arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa ţesutului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate aferentă acestuia.

B) Se interzic următoarele utilizări: - ori ce funcţiuni incompatibile cu statutul de zonă protejată. - construcţii cu multe niveluri.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-105-

- construcţii provizorii de orice natură. - activităţi productive şi servicii poluante depozitare „en-gros”depozitarea şi/sau vânzarea

de substanţe inflamabile, toxice sau periculoase. - depozitare centralizată de deşeuri / staţii de sortare deşeuri - platforme de precolectare - depozite de materiale refolosibile (reciclabile) - semnale şi afişaje urbane neadecvate (şi fără aprobarea administraţiei publice locale). - împrejmuiri şi mobilier urban neadecvat (şi fără aprobarea administraţiei publice locale). - adăposturi pentru animale neechipate corespunzător - pentru incintele de cimitire, pentru parcelele cu funcţiunea de cimitir sunt interzise orice

lucrări care afectează construcţiile funerare, plantaţiile şi amenajările din incinte. C) Se interzice orice divizare de parcelă fără elaborarea, avizarea şi aprobarea unei documentaţii

urbanistice prealabile faza PUD, însoţite de avizele şi acordurile legale. D) Se interzice orice amplasare şi construire de orice fel la construcţii şi amenajări, care nu

respectă prevederile de aprobare şi avizare şi care nu respectă prescripţiile privind distanţele reglementate dintre clădiri, regimul de înălţime prescris, indicatorii urbanistici de ocupare şi utilizare a parcelei, volumetria şi aspectul exterior conform zonei (subzonei), normele legale de igienă şi protecţie a mediului, accesele la parcelă reglementate, prevederile Codului Civil precum şi cele care nu respectă reglementările şi normele urbanistice în vigoare.

E) Se interzice orice intervenţie la construcţii (clădiri) monument, fără elaborarea şi avizarea conform legii a documentaţiilor de specialitate precum şi nerespectarea principiilor de restaurare la baza cărora stau documentele istorice aferente care au în vedere respectarea autenticităţii de imagine şi de substanţă.

F) Se interzice autorizarea construcţiilor şi amenajărilor de orice fel care prin conformare şi utilizare de materiale atipice depreciază contextul.

G) Se interzic orice fel de construcţii şi amenajări care pot afecta sensibilitatea zonelor geografice cu regim special de protecţie precum şi a zonelor peisagistice cu valoare deosebită.

H) Se interzice amplasarea de obiective şi desfăşurarea de activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie ale monumentelor.

I) Se interzice efectuarea de săpături la şi pentru amplasarea de construcţii de orice fel fără descărcarea de sarcină arheologică a sitului (amplasamentului).

Î) În situaţii descoperirii la săpături a unor vestigii istorice, lucrările de execuţie nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia elementele de arhitectură descoperite şi se vor lua măsurile necesare pentru punerea în valoare a vestigiilor descoperite.

J) Până la elaborarea unor documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire aplicabile pentru zona (subzona) respectivă şi necesitatea realizării în zonă (subzonă) a unor lucrări de utilitate (interes) publică, cercetare arheologică, conservare, protejare, restaurare sau punere în valoare a unor monumente istorice se interzice autorizarea directă a oricărui tip de lucrări.

K) În interiorul zonelor de protecţie sanitară (conf. OMS Nr. 536/1997) se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi intervenţie şi a celor permise prin Studiul de impact aferent.

L) Se interzice amplasarea construcţiilor fără efectuarea în prealabil a studiilor geotehnice (referat geotehnic precum şi amplasarea pe terenuri prezentând riscuri naturale previzibile, riscuri tehnologice, grad ridicat de poluare a apei, aerului şi solului, (Interdicţia de construire poate fi ridicată odată cu încetarea cauzei care a determinat instituirea ei).

M) Se interzice amplasarea construcţiilor şi amenajărilor de ori ce fel care nu respectă zona de protecţie a drumurilor publice (conf. Ord. Nr. 43 /1997); care nu respectă zona de protecţie a



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-106-

cursurilor de apă funcţie de lăţimea albiei, majore şi care nu respectă zona de protecţie a siturilor arheologice.

N) Se interzice autorizarea lucrărilor de construire în vecinătatea monumentelor de arhitectură, listate sau propuse a fi incluse în lista monumentelor istorice, care nu prezintă justificări suplimentare (desene, fotomontaje, machete, etc.) care să argumenteze amplasarea, configurarea volumetrică şi aspectul arhitectural al intervenţiei, în raport cu monumentul istoric adiacent.

O) Se interzice autorizarea lucrărilor de construire dacă nu există posibilitatea racordării de noi consumatori la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică.

P) Se interzice pavarea în totalitate a suprafeţelor curţilor şi parcelelor construibile precum şi plantarea în totalitate cu pomi a acestor suprafeţe.

R) Se interzice amplasarea de stâlpi din beton, lemn sau metal pentru asigurarea iluminatului exterior în zona centrului istoric. Aceste se va realiza prin lămpi montate în consolă sprijinite pe pereţii exteriori.

S) Se interzice agresiunea vizuală cauzată de obturarea sau distorsionarea câmpului de vizibilitate şi de percepere a ansamblului de arhitectură, a imaginii arhitectural – volumetrice a clădirilor şi a peisajului înconjurător valoros – prin amplasarea pe faţadele clădirilor, pe învelitori sau între clădiri a echipamentelor de aer condiţionat, antene TV satelit, telefonie mobilă, contoare, cablaje, posturi trafo aeriene, etc.

T) În subzonele cu valoare peisagistică sunt interzise orice fel de construcţii, amenajări sau activităţi care prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect exterior arhitectural (conformare, amplasare goluri, raport gol – plin, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică) depreciază valoarea peisajului (ART. 8 la HGR 525/1996 RGU.).

U) În zona centrului istoric şi a zonei de protecţie este interzis accesul mijloacelor de transport pentru marfă (aprovizionare) de mare tonaj (peste 5 to), a autobuzelor şi autocarelor fiind permis doar accesul autovehiculelor de tonaj şi gabarit mediu (microbuze, furgonete, auto – platforme, etc.). Excepţia este autospeciala de stins incendiul şi autosalvarea.

V) Se interzice realizarea accesului la garaje direct dinspre stradă, accesul la acestea se va face numai dinspre interiorul parcelei.

X) În zona centrului istoric precum şi a zonei protejate, se interzice staţionarea autovehiculelor pe platforma străzilor, uliţelor şi pieţelor (platforma carosabilă şi pietonală), staţionarea acestora fiind permisă doar în interiorul parcelei (incintei).

Z) Se interzice amplasarea şi construirea de garaje individuale sau baterii de garaje adiacente drumurilor publice pe teren domeniu public sau privat al comunei, inclusiv construirea de garaje pe aliniamentul parcelelor proprietate privată, cu acces direct la stradă.

5.5. Bilanţ teritorial, structurat pentru fiecare din cele două situaţii, respectiv pentru situaţia existentă şi pentru situaţia propusă.

BILANŢ TERITORIAL – SITUAŢIA EXISTENTĂ – UTR 3 – (CONFORM P.U.G)

NR.

CRT. ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT - mp -

EXISTENT - % - SIMBOL

01 Zonă de locuit 248900,00 27,33 L 02 Instituţii, servicii, cultura 18950,00 2,09 ISC



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-107-

03 Unităţi de producţie şi depozitare 750,00 0,08 ID 04 Căi de comunicaţie 69455,00 7,63 CC 05 Spaţii plantate, culturi, grădini 203842,00 22,38 SP 06 Teren neproductiv 38170,00 4,19 TRC

07 Zona industrială patrimonială (tăuri, accese galerii) 53330,00 5,85 ZIP

08 Gospodărie comunală, cimitire 27100,00 2,97 GC 09 Echipare edilitară 120,00 0,01 TE

10 Teren extravilan cu rol de zonă protecţie, dezvoltare turistică 244876,00 26,89 TEP

11 Cursuri de ape - pârâuri 5210,00 0,57 CA

TOTAL SUPRAFAŢĂ ZONĂ PROTEJATĂ UTR3 910703, 00 100%

P.O.T. MAXIM EXISTENT – UTR 3 60% PT. ZONA PIAŢĂ 30% PT. CELELALTE ZONE

P.O.T. MAXIM

C.U.T. MAXIM EXISTENT – UTR 3 1,00 PT. ZONĂ PIAŢĂ 0,60 PT. CELELALTE ZONE

C.U.T. MAXIM

BILANŢ TERITORIAL – SITUAŢIA PROPUSĂ – UTR 3 MODIFICAT – UTR 3M

NR.

CRT. ZONE FUNCŢIONALE PROPUS - mp -

PROPUS - % - SIMBOL

01 Zonă de locuit 258900,00 18,78 L

02 Instituţii, servicii, comerţ, cultură, turism 48950,00 3,55 ISC

03 Unităţi de prestări servicii, microproducţie şi depozitare 53500,00 3,88 ID

04 Căi de comunicaţie inclusiv parcaje 89655,00 6,51 CC

05 Spaţii plantate, zone verzi de protecţie, grădini 213456,00 15,48 SP

06 Teren rezervă pentru construcţii 47700,00 3,46 TRC

07 Zonă industrială patrimonială (tăuri, accese galerii) 58193,00 4,22 ZIP

08 Gospodărie comunală, cimitire 27200,00 1,97 GC 09 Echipare edilitară 600,00 0,04 TE

10 Teren extravilan cu rol de zonă protecţie dezvoltare turistică 575236,00 41,73 TEP

11 Cursuri de ape - pârâuri 5210,00 0,38 CA



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-108-

TOTAL SUPRAFAŢĂ ZONĂ PROTEJATĂ UTR 3M 1378600,00 100%

P.O.T. MAXIM PROPUS – UTR 3M 60% PT. ZONA PIAŢĂ 40% PT. CELELALTE ZONE

P.O.T. MAXIM

C.U.T. MAXIM PROPUS – UTR 3M 1,00 PT. ZONA PIAŢĂ 0,75 PT. CELELALTE ZONE

C.U.T. MAXIM

NOTĂ: • Terenurile din extravilanul cu rol de zonă de protecţie şi dezvoltare turistică îşi menţin

folosinţa actuală: fâneţe, păşuni, pâlcuri de pădure, stâncării în vederea accentuării imaginii şi valorii cadrului natural de acompaniere a zonei construite protejate.

• Situaţia existentă corespunde limitelor (perimetrelor) stabilite prin PUG-ul aprobat la nivelul de an 2002, pentru UTR 3.

5.6. Analize, costuri, beneficii (sub aspect economic şi social)

Valoarea totală a investiţiilor necesare pentru regenerarea, protejarea şi reabilitarea zonei

istorice de referinţă 1 este estimată la cca. 85.000.000,00 Euro, iar durata de realizare a ei, maxim 13 ani.

Sub aspect social, investiţiile propuse în domeniul turismului vor atrage forţă de muncă, inclusiv în serviciile de acompaniament (comerţ, alimentaţie publică, etc.).

Valoarea totală a investiţiilor necesare pentru protejarea şi reabilitarea zonei istorice referinţă

2 este estimată la cca. 5.000.000,00 Euro, iar durata de realizare a ei de maximum 3 ani. Sub aspect social, investiţiile propuse în domeniul turismului vor atrage forţă de muncă,

inclusiv în serviciile de acompaniament (comerţ, alimentaţie publică, etc.).

5.6.* Programul de investiţii desfăşurat pe obiective şi etape, corelat cu programul de exploatare minieră, ce se va desfăşura pe perioada 2010-2025 (Vezi ANEXA „X”)

5.7. Propuneri de iniţiere a unor planuri urbanistice de detaliu, programe, proiecte derivate şi previziuni privind suportul implementărilor (cadrul legal, cadrul instituţional, mijloace financiare, resurse umane) Potrivit prevederilor urbanistice pentru întreaga zonă studiată cuprinzând cele două zone

istorice de referinţă ce alcătuiesc Zona Istorică Centrală Roşia Montană, şi a reglementărilor (prescripţiilor) din Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ-CP este obligatoriu elaborarea documentaţiilor urbanistice tip PUZ / PUD – pentru următoarele subzone :

A) PUD Subzona – cuprinzând nucleul istoric – Zona Pieţei – pentru reabilitare, punere în

valoare Piaţă şi reabilitare – refuncţionalizare ansamblu clădiri incluse în limitele subzonei.

PUD-ul respectiv va trata rezolvarea pavimentului Pieţei, soluţionarea locurilor de parcare

aferente Pieţei, dezafectarea meselor de beton şi găsirea unei locaţii pentru spaţiul agroalimentar care va fi închis şi acoperit, eventual la parterul clădirii fostei Primării, clădire ce va fi în mod



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-109-

obligatoriu reabilitată şi refuncţionalizată, găsirea locaţiei pentru „Muzeul Mineritului Auroargentifer” şi Muzeu Etnografic prin refuncţionalizarea unor clădiri existente pe frontul de nord est al Pieţei; alte refuncţionalizări în clădirile pendinte de Piaţă; reabilitarea clădirilor clasate LMI în stare de colaps; studierea adaptabilităţii blocului M+3 existent pentru o mai bună adaptare la context; amenajarea peisagistică fostei grădinii de vară şi a curţii aferente clădirii club – bufet; probleme de mobilier urban, puncte de informare dirijare în scop turistic; soluţionarea împrejmuirilor părţilor şi punctelor de colectare a deşeurile menajere, reabilitarea finisajelor exterioare existente, instalaţii de iluminat decorativ de epocă, echipare tehnico-edilitare adiacentă, asigurarea unor plantaţii (zone verzi) în limita spaţiilor disponibile ale Pieţei.

Planul urbanistic de detaliu (PUD) respectiv va prezenta obligatoriu desfăşurări ale faţadelor Pieţei în situaţia existentă şi în situaţia propusă, inclusiv propuneri de „reabilitare” şi adaptare volumetrică a blocului existent M+3 la scara Pieţei; materiale de finisaj propuse, paleta de culori.

Se recomandă ca la studierea pavimentului propus să se insereze conturul fostului palat Aytay demolat în prezent dar care trebuie reamintit pentru memoria locului. De asemenea PUD-ul va studia mobilierul urban, sistemul de iluminat public, panourile de informare şi reclamă, respectiv toate tipurile de expunere în Piaţă, zone verzi, etc.

B) PUZ subzona cuprinzând fâşia tampon de protecţie de la baza masivului Cârnic – pentru

devierea drumului judeţean DJ 742 (evitarea traversării circulaţiei nucleului istoric) şi destinarea lui scopului turistic, alături de implementarea perdelei de protecţie faţă de zona industrială adiacentă.

PUZ-ul respectiv va trata rezolvarea devierii drumului judeţean DJ 742 în cooperare cu

regularizarea pârâului Brazi şi posibilitatea realizării unor parcări publice pentru autoturisme, autocare la baza promontoriului cimitirului romano catolic şi penetrarea cu ajutorul unor pietonale spre zona Pieţei. Acelaşi PUZ va stabili poziţia exactă a perdelei de protecţie vegetale şi alte măsuri de izolare fonică şi vizuală, vis-a-vis de prezenţa viitoarei zone industriale.

C) PUD-uri standard pentru dezvoltarea unor parcelări / lotizări locale, în subzonele

destinate construirii de locuinţe fără afectarea ţesutului istoric şi cu păstrarea respectului faţă de zona istorică centrală (dispunere pe parcelă, volum, regim de înălţime, finisaje, raport plin/gol, etc.); în conformitate cu Art.313 din Ordonanţa Nr. 27/27.08.2008 pentru modificarea şi completarea Legii Nr.350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

D) PUD pentru strămutarea monumentului naturii relocat „PIATRA DESPICATĂ”, provenite

din zona de dezvoltare industrială şi realizarea drumului turistic aferent şi PUZ pentru dezvoltarea turistică a subzonei SIR. BRAZI 2 (1 H)

În afara noii locaţii şi încadrării în cadrul construit/natural existent, sistem „grefă” se vor

rezolva accesele carosabile şi pietonale, racordul de utilităţii în vederea includerii în circuitul turistic de vizitare promovat.

E) PUZ – zonă turistică şi de agrement TĂUL BRAZI Acest PUZ va reglementa statutul de construibilitate /neconstruibilitate în jurul tăului

respectiv rezolvarea accesului auto şi pietonal în vederea includerii în circuitul turistic de vizitare, prevederea de noi dotări turistice, eventual.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-110-

F) PUZ – zonă turistică şi de agrement TĂUL MARE Acest PUZ va reglementa statutul de construibilitate /neconstruibilitate în jurul tăului

respectiv, rezolvarea accesului auto şi pietonal în vederea includerii în circuitul turistic de vizitare, prevederea de dotări turistice şi de agrement.

G) PUD – amplasare parcare publică în zona cartierului Sosaşi, parcare adiacentă la DJ

742. H) PUZ – amplasare „şteamp tradiţional” şi incintă specifică tradiţională de prelucrare la

suprafaţă a zăcământului auroargentifer. I) PUZ – dezvoltare microindustrie nepoluantă în subzona SIR MIXTĂ (1M) Până la avizarea şi aprobarea acestor documentaţii urbanistice, faza PUD / PUZ, se

sistează emiterea de autorizaţii de construire pentru aceste micro zone grevate de interdicţia temporară de construire. Documentaţia urbanistică, faza PUZ-CP, ce face obiectul prezentei documentaţii, după avizarea şi aprobarea acesteia prin Hotărârea Consiliului Local, va constitui baza emiterii autorizaţiilor de construire în condiţiile legii, pentru categoriile de lucrări cuprinse în cele două zone istorice de referinţă ce alcătuiesc zona istorică centrală Roşia Montană.

POTRIVIT ARTICOLULUI 47, ALINIATUL 5 DIN ORDONANŢA 27/27.08. PLANURILE

URBANISTICE ZONALE PENTRU ZONE PROTEJATE NU POT FI MODIFICATE PRIN ALTE PLANURI URBANISTICE ZONALE CARE TRATEAZĂ PĂRŢI DIN ACESTEA. SUNT ADMISE NUMAI MODIFICĂRI CARE POT FI STABILITE PRIN PLANUL URBANISTIC DE DETALIU ŞI CARE NU MODIFICĂ CARACTERUL GENERAL AL ZONEI. Prin prezentul PUZ-CP se propune elaborarea unor PUZ-uri doar în zona de protecţie a zonei protejate.

Pentru lucrările de interes public şi cele de utilitate publică vor fi obligatoriu elaborate,

avizate şi aprobate în prealabil Studii de Fezabilitate (S.F.). Cadrul legal pentru susţinerea demersurilor expuse este specificat în următoarele legi şi hotărârii ale guvernului:

- Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. - Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –

SECŢIUNEA III – ZONE PROTEJATE - Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie republicată şi

completată cu modificările ulterioare - Ordinul 1430/26.08.2005 al MLPTL pentru aprobarea „Normelor Metodologice de

aplicare a legii 50/1991”, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată cu modificările şi completările ulterioare, publicat în MO Nr. 933/13.10.2004.

- Legea Nr.54/1988 privind circulaţia juridică a terenurilor. - Legea Administraţiei Publice Locale Nr. 215/2001, cu modificările şi completările

ulterioare. - Legea Nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. - Ordonanţa Guvernului Nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi

declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, aprobată cu modificările ulterioare.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-111-

- Hotărârea Guvernului Nr. 525/1996 pentru Aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicată.

- Hotărârea Guvernului Nr. 723/2002 privind înfiinţarea Comisiei interministeriale pentru zone construite protejate.

Mijloacele financiare posibile pentru susţinerea acestor proiecte urbanistice şi ulterior

documentaţii tehnice de execuţie sunt: - Bugetul Consiliului Local - Bugetul Consiliului Judeţean - Parteneriat încheiat între Consiliul Local Roşia Montană şi operatorul industrial

compania minieră (RMGC). - Alte surse de finanţare din ţară şi străinătate, atrase de programul de dezvoltare

urbanistică a localităţii Roşia Montană, în vederea protejării patrimoniului istoric construit şi natural şi a dezvoltării turistice a zonei.

- Bugetul unor ministere şi a altor organe şi organisme centrale interesate. - Fonduri structurale europene.

6.1. Surse bibliografice

- Teodor O. Gheorghiu – Locuire şi neAaşezare – ed. „Paideia 2002” - C-tin. Nichiţean şi Coralia Jianu Maria – Săcărâmb – Cămara de comori a Transilvaniei – trecut

şi viitor – ed. „Setras 2006” - Dr.arh. Gheorghe Săsărman – Gândirea estetică în arhitectura românească – ed. „Meridiane

1983”. - Peter Hall – Oraşele de mâine – o istorie intelectuală a urbanismului sec. XX – ed. „All.

Educaţional 1999” - Adriana Rusu Pescaru şi Dorin Alicu – Templele romane din Dacia – ed. „Acta Musei Devenius

2000”. - Gheorghe Mihail Cantacuzino – Izvoare şi popasuri – ed.”Eminescu 1979”. - C-tin. Daicoviciu, St. Pascu, V. Chereşteriu, T. Morariu – Din istoria Transilvaniei vol.1 – ed.

„Academiei RPR 1960”. - C-tin. Joja – Sensuri şi valori regăsite – ed. „Eminescu 1981”. - Octavian Doicescu – Despre arhitectură, scrieri, cuvântări – ed”Tehnică 1983”. - Czeslaw Bielecki – Continuity in architecture – Arhitectura 3-4-1978, Cap. „GAMES RULES IN

TOWNS OF THE PAST” - Paul H.Stohl – Triburi şi sate în sud estul Europei – ed. „Paideia 2000” - Leonardo Benevolo – Die geschichte der Stadt – ed. „Campus – Frankfurt 1993”. - Europe and Architecture Tomorrow, editată în 1995 de „Architects Council of Europe – ed.

„Simetria Bucureşti 1955”. - Marianne Mesnil şi Ania Popova – „Etnologul între şarpe şi balaur” – ed. „Paideia 1999”. - Călin Hoinărescu şi colectiv – Locuinţa sătească în România – ed. Revizuită 1999 - Karl Gruber – Forme et caracter de la „ville allemande” Bruxelles 1985. - Teodor O. Gheorghiu – Aşezări umane – Istoria aşezărilor umane de la origini până la Renaştere

– ed. „Timişoara 1996”. - Architecture d’aujourdhui – HOMME ET LE TERITOIRE 1972 - K. Linch : Environmental adaptability – Journal of American Institute of Planners Nr.1 1958 - K. Linch: The image of the city. Cambridge MIT 1960 - C. Alexander – Langage pour la configaration de l’ambiance – Comunita Nr. 151/1968



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-112-

- M. Cerasi – Lettura del ambiente Faculte d’architecture de Milan 1976 - Roşia Montană – Studiu etnologic Bucureşti 2004 - Aurel Sântimbrean – muzeul mineritului din Roşia Montană 1983 - Aurel Sântimbreanu, Volker Wollmann – Complexul muzeistic al exploatării miniere Roşia

Montană (jud. Alba) în Revista Muzeelor şi Monumentelor Nr. 7/1980. 6.2. Surse cartografice - Planul Possepny – autor Franz Possepny – Geologisch montanistiche Karte des

Goldbergbaureviers Abrudbanya – Verespatak 1856-1859 - Planul cadastral austro-ungar 1884 - Plan topografic, editat de Institutul Naţional de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi

Organizarea Teritoriului, 1974

6.3. Surse iconografice şi literare

- Fotografii aeriene – 2004 R.M.G.C. - Aurarii din munţii Apuseni – fotografii de Basil Roman - Filme: Nunta de piatră – Fefeleaga (ecranizare după nuvelele omonime ale lui Ion Agârbiceanu),

în regia lui Dan Piţa şi Mircea Veroiu 1971. - Ţara de piatră – Culegeri de nuvele de Geo Bogza. 6.4. Documentaţii de urbanism (portofoliu similar)

- Planul Urbanistic Zonal – Zone protejate (PUZ-CP) „REABILITAREA ZONEI URBANE –

DEALUL CETĂŢII – MONUMENT AL NATURII ŞI ISTORIC, CU VALOARE TURISTICĂ RIDICATĂ, DIN MUNICIPIUL DEVA” elaborator S.C. ASAR GRUP DEVA Birou de Proiectare S.R.L.

- Plan Urbanistic Zonal – REAMENAJARE PIAŢĂ AGROALIMENTARĂ ÎN MUNICIPIUL MEDIAŞ (în zona de protecţie a rezervaţiei istorice) - elaborator S.C. ASAR GRUP DEVA Birou de Proiectare S.R.L.

- Planul Urbanistic General al Comunei (miniere) Băiţa, jud. Hunedoara, 1998 - elaborator S.C. ASAR GRUP DEVA Birou de Proiectare S.R.L.

6.5. Studii anterioare utilizate ca sursă documentară - completarea documentaţiei pentru PUG Roşia Montană – STUDIU DE DELIMITARE A

CENTRULUI ISTORIC, elaborat de S.C. OPUS- Atelier de arhitectură S.R.L. Bucureşti, aprobat de CNMI şi preluat în PUG - ul versiunea aprobată în 2002.

- Planul Urbanistic General al comunei Roşia Montană, elaborator S.C. PROIECT ALBA S.A. (PUG aprobat 2002).

- Planul Urbanistic Zonal – PUZ ZONĂ INDUSTRIALĂ ROŞIA MONTANĂ (în curs de elaborare de S.C. PROIECT ALBA S.A.-2007)

6.6. Norme de elaborare a documentaţiilor de urbanism

- ghid privind elaborarea regulamentelor locale de urbanism, ORDINUL MLPTL Nr.

21/N/10.04.2000



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-113-

- Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ-CP), Reglementare tehnică MTCT Nr.1/20.09.2003.

6.7. Documente internaţionale privind protejarea patrimoniului construit

- UNESCO 1972 – Convenţia pentru protejarea patrimoniului mondial cultural şi natural /

Convention concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage - UNESCO 1994 – Documentul despre autenticitate de la Nara/ Nara Document on Authenticity - UNESCO 2005 – Directive operaţionale pentru implementarea Convenţiei patrimoniului mondial /

Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention - Australia ICOMOS 1999 – Carta de la Burra: Carta pentru conservarea locurilor cu semnificaţie

culturală / The Burra Charter: The Australia ICOMOS Charter for the conservation of places of cultural significance.

- ICOMOS 1964 – Carta de la Veneţia : Carta Internaţională pentru conservarea şi restaurarea monumentelor şi siturilor / The Venice Charter International Charter for the Conservation and Restoration of Monuments and Sites

- ICOMOS 1972 – Resolutions of the Symposium on the Introduction of Contemporary Architecture Into Ancient Groups of Buildings

- ICOMOS 1987 – Carta pentru conservarea oraşelor istorice şi a zonelor urbane (Washington) / Charter on the Conservation of Historic Towns and Urban Areas

- ICOMOS 1990 – Carta pentru protejarea şi gestiunea patrimoniului arheologic / Charter for the Protection and management of the Archaeological Heritage

- ICOMOS 1999 – Carta privind patrimoniul vernacular construit / Charter on the Built Vernacular Heritage

- ICOMOS 1999 – Carta pentru turism cultural internaţional (Mexico)/ International Cultural Tourism Charter Mananging tourism at places of cultural significance

- TICCIH 2003 – Carta de la Moscova privind patrimoniul industrial / The Moscow Charter for the Industrial Heritage

- ICOMOS 2003 – Carta ICOMOS privind principiile pentru analiza, conservarea şi restaurarea structurilor patrimoniului arhitectural (Victoria Falls, Zimbabwe, 2003)/ ICOMOS Charter : Principles for the Analysis, Conservation and Structural Restoration of Architectural Heritage.

- CoE 1954 – Convenţia Culturală Europeană / European Cultural Convention - CoE 1985 – Convenţia de la Granada: Convenţia pentru protejarea patrimoniului arhitectural al

Europei (ratificată prin L. 157-1997)/Granada Convention: Convention for the Protection of the Arhitectural Heritage of Europe

- CoE 1992 – Convenţia de la Valetta: Convenţia europeană pentru protejarea patrimoniului arheologic (revizuită, ratificată prin L.150-1997)/ The Valetta Convention: European Convention on the Protection of the Archaeological Heritage

- CoE 2000 – Convenţia de la Florenţa: Convenţia Europeană a Peisajului / The European Landscape Convention (ratificată prin L.451/2002).



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-114-

ANEXA 2.4.

LISTA AMPLASAMENTELOR REZERVATE PENTRU

OBIECTIVE NOI DE UTILITATE PUBLICĂ TABEL CU OBIECTIVE NOI DE UTILITATE PUBLICĂ

Nr. Crt. DENUMIREA LUCRARII CATEGORIA

DE INTERES SUPRAFAŢA AFERENTA

(mp)

LUNGIMEA AFERENTA OBSERVATII

1 2 3 4 5 6 INSTITUTII DE INTERES GENERAL

1 Muzeul Mineritului auroargentifer National 900,00 —— Prin refunctionalizarea unor imobile existente.

2 Muzeul etnografic National 700,00 —— — // —

3 Piata agro-alimentara inchisa si acoperita Local 1700,00 —— — // —

4 Cinema (teatru) in aer liber Local 950,00 —— ——

5

Centru de informare + universitate de vara, arheologie miniera, centru pentru conservarea patrimoniului industrial

National 5600,00 ——

In locul incintei scolii (gimnaziul) existente, a carei activitate initiala se va desfasura in noua locatie propusa prin stramutare.

DRUMURI, PLATFORME, PARCAJE, STRĂZI

6 Tronson nou drum judetean propus DJ 742 pentru ocolire centru istoric.

Local si judetean 12100,00 1100,00

Inclusiv canalizarea deschisa pentru

devierea si regularizarea pârâului

Brazi

7 Parcari propuse — // — 5000,00 — Adiacente noului tronson de DJ propus.

8 Corectii si extinderi drumuri, inclusiv drum turistic propus — // — 3100,00 770,00 ——

STRAMUTARE (RELOCARE) MONUMENTE

9 Relocare monument al naturii “PIATRA DESPICATA” National 2400,00 ——

Inclusiv drum de acces racordat la drumul turistic nou propus.

ECHIPARE EDILITARA

10 Staţie de epurare ape menajere, staţie de epurare ape pluviale (tratare chimică), remiză psi

Local 480,00 —— ——

PATRIMONIU INDUSTRIAL

11 Amplasare steamp traditional Local 200,00 —— ——

SPATII VERZI PUBLICE

12 Perdele de protectie Local 15000,00 3000,00 Pentru protectia fata de incintele carierelor de exploatare miniere.



Faza:

S.C. ASAR GRUP




-115-

ANEXA X



Faza:

S.C. ASAR GRUP




BORDEROU

PIESE DESENATE

A.1.1 Plan de încadrare în teritoriu scara 1: 10.000A.1.2. Plan de încadrare – localizarea principalelor monumente scara 1: 10.000

A.2.1. Plan de analiză a situaţiei existente şi de evidenţiere a disfuncţionalităţilor scara 1: 2.000

A.2.2. Plan situaţia existentă – utilizarea terenurilor scara 1: 2.000A.3.1. Plan de reglementări urbanistice scara 1: 2.000

A.3.2. Plan de reglementări urbanistice – delimitare zone şi subzone istorice de referinţă scara 1: 2.000

A.3.3. Plan de reglementări urbanistice – zonificare funcţională majoră. scara 1: 2.000A.3.4. Plan de reglementări urbanistice – utilizarea terenurilor scara 1: 2.000

A.4 Plan de circulaţie scara 1: 2.000A.5 Plan coordonator reţele tehnico-edilitare existente scara 1: 2.000A.6 Plan coordonator reţele tehnico-edilitare propuse scara 1: 2.000

A.7 Plan obiective de utilitate publică, proprietatea asupra terenurilor şi mişcarea terenurilor scara 1: 2.000

SINT.1 Evoluţie urbanistică Zona Istorică Centrală Roşia Montană şi evidenţierea valorilor de patrimoniu cultural naţional scara 1: 5.000

10.000

SINT.2 Evoluţie urbanistică Zona Istorică Centrală Roşia Montană şi evidenţierea valorilor de patrimoniu cultural naţional -

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025

VALOARETOTALA

ESTIMATAEu

ANUL SAU ANII ALOCATI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITIE, CORELAT CUPROGRAMUL DE DEZVOLTARE A ACTIVITATII DE EXPLOATARE AUROARGENTIFERATIPUL OBIECTIVULUI DE INVESTITIE PROPUSNR.

CRT.

І PROTECTIE, CONSERVARE, RESTAURARE, REABILITARE SI PUNERE IN VALOARE A FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT, A ELEMENTELOR DE PATRIMONIU INDUSTRIAL, SI AMENAJARE EXTERIOARA

1.Lucrari de reabilitare la cladiri de locuit si anexe in zona protejata si in zonade protectie aferenta (cca. 137 obiective) 2.500.000,00 Eu

2.Lucrari de restaurare la cladiri de locuit si anexe aferente in zona protejata siin zona de protectie aferenta (cca. 186 obiective)

3. Interventii de urgenta asupra cca. 50 cladiri si 40 anexe gospodaresti

4. Lucrari de demolare a constructiilor parazitare 50.000,00 Eu

5.Lucrari de conservare a patrimoniului tehnic industrial (instalatii de evacuareape galerii mina, intretinere ecluze tauri) 120.000,00 Eu

6.Lucrari de organizare de santier pentru executia lucrarilor de interventii deurgenta, protectie, conservare, reabilitare etc. 127.500,00 Eu

7.Lucrari de restaurare si conservare a spatiului public PIATA (repavareapavimentului pietei si asigurarea cu mobilier urban adecvat) 1.250.000,00 Eu

8.Lucrari de protectie a zonelor limitrofe din ZIC-RM fata de perimetrele deexploatare miniera de suprafata (cariere): perdele de vegetatie, taluzuri, etc. 850.000,00 Eu

9.Amenajari peisagere definitive in zonele istorice miniere, in care se gasesc sise mentin guri de mina, halde de steril istorice, tauri, drumuri de legaturadintre gurile de mina, in zonele neafectate de noile exploatari miniere desuprafata.

450.000,00 Eu

10.Amenajari peisagere de conservare a caracterului natural - dirijarea evolutieivegetatiei in zonele neafectate de exploatarea miniera de suprafata, viitoareazona de dezvoltare turistica.

600.000,00 Eu

8.200.000,00 Eu

850.000,00 Eu

ІІ RESTRUCTURAREA FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT, VALORIFICAREA SI INTRODUCEREA DE FUNCTIUNI NOI, IN CENTRUL ISTORIC SI IN ZONA DE PROTECTIE AFERENTA ACESTUIA

11.Amenajarea muzeului mineritului si etnografic (spatii pentru expozitiipermanente si temporare), in patru imobile din zona pietei.

12.Amenajarea de spatii administrative, spatii expozitionaleexterioare/interioare, baze de cercetare diverse

13. Amenajarea accesului principal si a galeriei CATALINA-MONULESTI

14. Gospodarii cu specific minier in subzonele BERG si VAIDOAIA

15. Spatii comerciale (alimentar si nealimentar) in zona pietei.

16. Amenajari de ateliere mestesugaresti, prestari servicii in zona pietei.

17. Locuinte transformate in pensiuni turistice si alte spatii de primire turistica

18. Alimentatie publica de tip ceainarie, cofetarie, cafe-bar, mic restaurant

19. Spatii comerciale si prestari servicii in zonele Catalina, Vaidoaia si Brazi

20.Amenajari de spatii comerciale si spatii inchise pentru piata agroalimentarasaptamanala, in cladirea fostei primarii

2.250.000,00 Eu

1.350.000,00 Eu

1.200.000,00 Eu

550.000,00 Eu

830.000,00 Eu

1.980.000,00 Eu

1.800.000,00 Eu

750.000,00 Eu

620.000,00 Eu

920.000,00 Eu

ІІІ REVITALIZAREA FUNCTIUNILOR EXISTENTE SI REACTIVAREA FUNCTIUNILOR DISPARUTE ,LA INCHEIEREA ACTIVITATII DE EXPLOATARE MINIERA

21. Reactivarea functiunilor de scoala si gradinita la imobilul cu nr. 274 650.000,00 Eu

22.Reactivarea functiunilor de locuinta permanenta din zona de protectiesanitara (fostele locuinte de serviciu) 1.850.000,00 Eu

23. Reamenajare hotel in imobilele nr. 407 si 408 580.000,00 Eu

24.Revitalizarea functiunilor de cultura si agrement: gradina de vara, caminulcultural fost "Cazino", fosta Scoala germana 1.650.000,00 Eu

25. Reamenajarea celor doua cimitire: romano-catolic si reformat 320.000,00 Eu

ІV LUCRARI DE DRUMURI SI INFRASTRUCTURA AFERENTA, REGULARIZARI CURSURI DE APA

26.Amenajarea strazilor existente, prevederea de pavaj din piatra, rigoledeschise pentru colectarea apelor pluviale 3.050.000,00 Eu

27. Amenajarea parcarilor individuale si colective 920.000,00 Eu

28.Executarea tronsonului nou de drum ocolitor (devierea traficului greu) pentruprotejarea centrului istoric 2.450.000,00 Eu

29.Asigurarea drumului turistic spre obiectivul Piatra Despicata (stramutat),supralargiri, pavari, accese - amenajarea drumului spre Piatra Corbului. 420.000,00 Eu

30. Regularizari de maluri, la cursurile de apa, amenajari de podete. 610.000,00 Eu

31. Reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila 880.000,00 Eu

32. Realizarea retelei de canalizare menajera si a microstatiei de epurareaferenta

975.000,00 Eu

33.Realizarea retelei electrice stradale si de alimentare, in solutie ingropate subpaviment si devierea celei existente 690.000,00 Eu

V ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARA

34. Realizarea retelei telefonice stradale in solutie ingropate sub paviment sidevierea retelelor existente

510.000,00 Eu

35.Realizarea punctelor de colectare a deseurilor menajere in spatiile colective,racordate la retelele de apa-canal 220.000,00 Eu

36.Stramutare monument al naturii "Piatra Despicata" in noua locatie prevazutaprin PUZ-CP 540.000,00 Eu

37.Lucrari de reconstructie peisagistica aferente carierelor de suprafatapostutilizate, pentru amenajarea de obiective turistice, sport si agrement 36.400.000,00 Eu

38.Amenajarea de obiective turistice inclusiv drumuri de acces pe locul fostelorcariere de exploatare miniera postutilizate si reconstruite peisager 10.000.000,00 Eu

PROGRAMUL DE INVESTITII DESFASURAT PE OBIECTIVE SI ETAPE, CORELAT CU PROGRAMULDE EXPLOATARE MINIERA,CE SE VA DESFASURA PE PERIOADA 2010 - 2025

VI ALTE LUCRARI DE INVESTITII

TOTAL GENERAL 89.962.500,00 Eu

90.000.000,00 EuROTUND =NOTA:- Valorile de mai sus sunt estimative si nu cuprind cheltuielile de intretinere in timp.- O parte din obiectivele de investitie de mai sus sau cota parte din acestea vor fi finantate de compania miniera, vezi "PLANUL DE MANAGEMENT PT. MONUMENTE ISTORICE SI

ZONELE PROTEJATE DIN ROSIA MONTANA"- Alte obiective de investitie de mai sus sau cota parte din acestea vor fi finantate prin parteneriat compania miniera - CONSILIUL LOCAL ROSIA MONTANA - CONSILIUL JUDETEAN

ALBA- Alte surse de finantare vor fi: bugetul de stat, Ministerul Culturii, fundatii diverse, ONG-uri fonduri structurale europene, etc.- Pentru persoanele fizice proprietare ale cladirilor cu valoare de patrimoniu, sursele de finantare vor fi bancile si alte institutii de credite.

ANXEA "X"

Pag.115

zona istoricĂ centralĂ roŞia montanĂistorice centrale roşia montană, ca zonă construită...

Documents