STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
PENTRU PROIECTUL
„Construire fabrică de clei, Reghin, jud. Mureş”
Întocmit pentru:
Reghin
Întocmit de:
Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului – 264/16.09.2010
Autori
biol. Călin Hodor
dr. biol. Oana Danci
dr. biol. Cosmin Manci
dr. ing. Dan Traian Ionescu
octombrie 2013
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
2
Cuprins
1. Informaţii privind proiectul supus aprobării ................................................................................ 3
1.1. Informații privind proiectul propus ....................................................................................... 3
1.2. Localizarea geografică şi administrativă ............................................................................... 5
1.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului .................................................. 7
1.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului ............................................................ 8
1.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului ......................... 9
1.6. Emisii şi deşeuri generate ...................................................................................................... 9
1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului ........................................... 10
1.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului ............................... 11
1.10. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat ........ 12
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
POSIBIL A FI AFECTATĂ CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI .................. 13
2.1 Date generale privind situl de importanţă comunitară Mociar ............................................. 13
2.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a habitatelor de interes
comunitar prezente în aria proiectului ........................................................................................ 17
2.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate
(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;................................................................... 21
2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ................................ 21
2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a
populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al
populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de
mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ........................................................ 22
2.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea SCI Mociar............... 22
2.7. Obiectivele de conservare ale SCI Mociar .......................................................................... 22
2.8. Descrierea stării actuale de conservare a SCI Mociar ......................................................... 23
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI .............................................................. 24
3.1. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra speciilor și
habitatelor de interes comunitar ................................................................................................. 24
3.2. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea SCI Mociar pe
baza indicatorilor cheie cuantificabili ........................................................................................ 51
4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI .......................................................................... 53
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului ........................................... 53
4.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului .................. 54
5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR .............................................................................. 54
CONCLUZII .................................................................................................................................. 55
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 57
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
3
1. Informaţii privind proiectul supus aprobării
1.1. Informații privind proiectul propus
Denumirea obiectivului de investiții: “ Construire FABRICA DE CLEI”, Reghin,
Judeţul Mureş
Titularul proiectului:
- numele companiei: SC KASTAMONU ROMANIA SA
- adresa poştală: str. Ierbus nr.37, loc. Reghin, jud. Mures, cod postal 545300
- numărul de telefon: +40.265 512 362, numar de fax: +40.265 511 481, adresa de e-
mail: [email protected], adresa paginii de internet: www.kastamonu.ro,
www.keas.com.tr.
Scopul obiectivului de investiții:
Categoria de activitate: Conform Anexei 1 a Ordonantei de Urgentă 152/2005 instalatia
propusă se încadrează la categoria 4.1.b „Instalatii chimice pentru producerea de
substante chimice organice de bază şi anume: b - hidrocarburi ce contin oxigen
(formaldehidă) şi h – materiale plastice de bază (răşini ureo-formaldehidice şi melamino-
formaldehidice)”.
Conform Anexei 1 la Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi s Consiliului din
24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)
instalatia propusă se încadrează la categoria 4.1.“Producerea compușilor chimici
organici, cum sunt: b- hidrocarburile cu continut de oxigen (formaldehidă) şi h - materiale
plastice (răşini ureo-formaldehidice şi melamino-formaldehidice)”.
Proiectul presupune construirea unei fabrici de clei în incinta actuală a S.C.
„KASTAMONU ROMANIA” S.A. pe un teren eliberat de constructii şi va fi integrat în
fluxul tehnologic existent pe amplasamentul SC KASTAMONU ROMANIA SA.
Investitia constă în construirea unor hale de productie pentru productia formaldehidei şi
a răşinilor, depozite de materii prime şi materiale, platforme tehnologice, drumuri de
incintă, zone verzi, precum şi retele tehnico-edilitare necesare functionării investitiei.
Instalatia de fabricare formaldehidă cu o capacitate de 100 000 t/an sol. 37% va fi
realizată pe baza unui proiect tehnic realizat de Compania Alder. Instalatia are ca utilaje
principale, un numar de 2 reactoare de oxidare catalitică a metanolului, un numar de 2
coloane de absorbtie a formaldehidei şi unitatea de epurare catalitică a gazelor
reziduale.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
4
Instalatia de fabricare a rasinilor cu o capacitate de 136 000 t/an va fi realizată pe baza
unui proiect tehnic realizat de Kastamonu Entegre. Instalatia are ca utilaje principale, un
numar de 3 reactoare de preparare a rasinilor ureo-formaldehidice si un numar de 1
reactor pentru preparare rasini melamino-formaldehidice.
Necesitatea realizării proiectului
Kastamonu Entegre a achizitionat compania S.C. Prolemn S.A. de la Administratia
Privatizărilor din România în 1998. Panourile de uşi marca "Doorpan" sunt produse în
prima fabrică de uşi finite din Europa Continentală, şi sunt exportate în multe tări din
lume şi în Turcia. Cu 10 % din capacitatea totală din lume în acest moment, are
distinctia de a fi pe locul 4 în lume cu o cotă de piată de 40 % în Europa, şi pe locul 2 pe
continent. Capacitatea de productie de panouri de uşi este 15 milioane de bucăti pe an.
În acest moment, Kastamonu Entegre, care are o experientă de 40 de ani în industria
lemnului, cu 7 fabrici în Turcia şi 3 fabrici în afara Turciei, face investitii semnificative la
Prolemn. În acest scop Kastamonu Entegre a început constructia pentru fabricarea de
plăci aglomerate (capacitatea este de 1900 m3/zi), hârtie impregnată (5 milioane
m2/lună) şi plăci aglomerate melaminate (50 000 m3/lună).
Cleiul este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante materii prime în industria
lemnului. Se aşteaptă să se obtină produse de bună calitate după interactiunea dintre
clei şi fibrele sau aşchiile de lemn doar dacă se foloseşte clei de bună calitate.
În Turcia, Kastamonu Entegre detine 3 fabrici de clei (Gebze, Balikesir şi Kastamonu) în
care se produce clei de bună calitate, şi studiile pentru îmbunătătirea calitătii se continuă
în Departamentul Cercetare şi Dezvoltare.
În lantul furnizor-companie-client, anumite companii pot avea atât furnizori cât şi clientii
proprii. Acest lant are două dimensiuni: furnizor şi client. În ceea ce priveşte furnizorii,
anumiti factori, precum caliatea materiei prime, costul, punctualitatea fată de fabrică şi
încrederea au devenit factori foarte decisivi. Pe de altă parte, calitatea produsului, pretul
şi punctualitatea fată de clienti sunt factori foarte caracteristici în ceea ce priveşte
clientul. Scopul de bază pentru companii este să facă profit. Managementul companiei
ar trebui să scadă costurile cu furnizorii şi să crească profiturile în raport cu clientul.
Pentru acest scop, decizia cea mai rezonabilă este ca productia de clei să se
desfăşoare pe amplasamentul KASTAMONU. Mai mult, achizitionarea creşte
dependenta companiei fată de furnizor, aceasta cauzând pierderea controlului şi a
determinării unor decizii cruciale. Este posibil să se implice competitia cu alte companii
atunci când se fabrică produse de bună calitate cu minimizarea costurilor. Prin urmare
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
5
avantajul productiei de clei are un rol important în această competitie. Deoarece
productia de clei este una din cele mai fundamentale capacităti ale Kastamonu Entegre,
decizia de a produce în România va furniza un avantaj competitiv continuu pentru
KASTAMONU. În România va fi un consum de 1500 tone/lună pentru doorskin, 3000
tone/lună pentru pentru plăci aglomerate şi 1000 tone/lună pentru productia de hârtie
impregnată. Pentru a atinge aceste cerinte s-a decis construirea unei fabrici de clei în
zona.
În timpul productiei de clei, compuşii chimici şi reactiile acestora ar trebui cunoscute,
deoarece acestea afectează direct calitatea plăcilor produse. Problemele probabile din
timpul productiei de clei pot fi imediat rezolvate şi prin urmare pierderile de productie pot
fi prevenite cât mai curând posibil doar dacă cleiul se produce pe amplasament.
Ajungând pe primul loc în Turcia, atât din punct de vedere al calitătii cât şi al vânzărilor,
Kastamonu Entegre va transfera experientă şi know-how în legătură cu productia de clei
la KASTAMONU în România.
1.2. Localizarea geografică şi administrativă
Figură 1 Localizarea amplasamentului proiectului
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
6
Proiectul propus este situat pe platforma industrială KASTAMONU, în Municipiul Reghin,
judetul Mureş.
Tabel 1 Coordonatele STEREO 70 ale perimetrului investiţiei propuse
Nr. Punct Coordonate STEREO 70
EST NORD
1 479469.8
586714.4
2 479497.5 586708.9
3 479664.2 586622.8
4 479654.2
586602.9
5 479647
586591.6
6 479633.4
586575.3
7 479596.7
586549
8 479541.3
586588.9
9 479537.7
586575.1
10 479534.4
586563.9
11 479502.8
586591.8
12 479477.6
586599.8
13 479440.4
586604
14 479440
586600.2
15 479416.2
586602.1
16 479430.5
586654.8
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
7
17 479433.9
586660.8
18 479445.4
586682.5
Nr. Punct Coordonate STEREO 70
EST NORD
1 479763.5
586729.6
2 479802.9
586689.6
3 479826.2
586663.9
4 479916.9
586602.6
5 479753.3
586504.5
6 479651.2
586569.1
7 479685.7
586613.5
8 479703 586630.7
Conform OM 2387 / 2011, locatia proiectului nu se află în nici o arie naturală protejată,
fiind în afara Situl Natura 2000 ROSCI 0320, la limita vestică a acestuia.
1.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului
Proiectul se va realiza pe un teren din incinta platformei industriale Kastamonu, eliberat
de constructii. suprafata pe care vor fi realizate constructii industriale (cladiri, instalatii pe
structuri metalice, rervoare, plarforme betonate si drumuri de incinta) este realativ
redusa, sub 5000 mp. Ca atare modificarile fizice vizeaza doar amplasamentul propriu
zis al viitoarei fabrici, este de mica amploare, si nu afeteaza in nici un fel Situl Natura
2000.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
8
1.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului
Consumurile specifice de materii prime, materiale şi utilităti prognozate prin proiect
(raportat la o tona de formaldehidă sol. 37%) sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 2 Consumul de materii prime si utilităţi
Materie prima/Utilitate Consum
Metanol 425 kg/t
Energie electrică:
-Pornire 65 kWh
-Functionare normală 70 kWh
-Încetarea functionarii 80 kWh
Apa de răcire 0.3 Mcal/t
Apa de proces la coloană 300 kg/t
Apa demineralizată 750 kg/t
Aer instrumental 30 Nmc/t
Consumurile specifice de materii prime, materiale şi utilităti prevăzute în proiect (pentru
1 tonă de solutie ureo formaldehidică şi 1 tonă solutie melamino - formaldehidică) sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabel 3 Consumurile specifice de materii prime, materiale şi utilităţi prevăzute în
proiect
Materie primă /
Utilităţi
UF % 65 (1,25
mol) MF % 60
Formaldehidă % 37
(kg) 804 451
Uree (kg) 481
Melamină (kg) 421
Dietilen glicol (kg) 39
Acid Formic (kg) 0.3
Hidroxid de sodiu (kg) 0.5 0.3
Apă (m3) 0.45 0.45
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
9
Energie Electrică
(kwh) 25 25
Abur (kg/ton) 200 200
Din tabelele de mai sus (nr. 2 şi 3) reiese că singura resursă naturală care va fi utilizată
în procesul de productie este apa.
1.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului
Pentru realizarea şi functionarea ulterioară a proiectului nu vor fi exploatare resurse
naturale.
Amplasamentul este alimentat cu apă din reteaua (sistem existent pentru alimentarea
cu apă)
Reteaua de apă potabilă din incintă este concepută în sistem ramificat îşi asigură
alimentarea cu apă a consumatorilor menajeri şi tehnologici din unitate.
În afară de reteaua de distributie a apei proaspete mai există:
- retele de reutilizare a apei recuperate (din răciri);
- retele separate de apă de incendiu.
1.6. Emisii şi deşeuri generate
Principalele deşeuri generate în faza de constructie vor fi deşeurile municipale şi
deşeurile din constructii.
Pe lângă deşeurile municipale, în faza de operare vor fi generate şi deşeuri rezultate în
urma operatiilor de proces, şi anume: catalizatori uzati cu continut de metale
(catalizatorul fero-molibdenic epuizat de la reactoarele de sinteză şi catalizatorul pe
baza de platină de la unitatea de epurare catalitică), uleiuri minerale clorurate de motor,
de transmisie şi de ungere şi eventual paraformaldehidă.
În faza de închidere vor fi generate deşeuri ca: deşeuri de catalizatori, săruri topite,
componente metalice, deşeuri de materiale de constructie.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
10
Managementul deşeurilor
În continuare se prezintă principalele categorii de deşeuri generate din activitatea
instalatiei propuse:
20 03 01 Deşeuri municipale amestecate - Se colecteaza in containere speciale si le
elimina cu firme specialitate pe baza de contract.
15 01 10* Deşeuri ambalaje periculoase. Sunt ambalaje cu continut de subst. chimice
periculoase (Paleti, IBC, saci big-bag). Se colecteaza selectiv in locuri special
amenajate si se elimina prin firme specializate pe baza de contract.
15 01 06 Deşeuri de ambalaje amestecate (folii de plastic, saci necontaminati, etc). Se
colecteaza in containere si se depoziteaza temporar in locuri special amenajate . Se
valorifica prin fireme specializate."
1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului
Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică se asigură prin alimentarea unui post de transformare nou de 630
KVA, amplasat în zona fabricii de clei. Puterea totală instalată este de 0,25 MW iar
consumul mediu estimat de energie electrică va fi de 630 MWh pe an ceea ce reprezintă
un consum specific de 70 KWh/t de rasini produse.
Alimentarea de rezervă/avarie a consumatorilor vitali pentru procesul tehnologic se
realizează cu un grup electrogen de 200 KVA .
Alimentarea cu apă a societăţii
Amplasamentul este alimentat cu apă din reteaua (sistem existent pentru alimentarea
cu apă)
Reteaua de apă potabilă din incintă este concepută în sistem ramificat îşi asigură
alimentarea cu apă a consumatorilor menajeri şi tehnologici din unitate.
În afară de reteaua de distributie a apei proaspete mai există:
- retele de reutilizare a apei recuperate (din răciri);
- retele separate de apă de incendiu.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
11
Energie termică
Energia termică pentru instalatia de formaldehidă nouă se asigură prin reactia exotermă
a de formare a formaldehidei (H = 38 kcal/kmol) şi un încălzitor electric la pornire (96
kw) .
Instalatia care face obiectul proiectului se va racorda la retelele de utilităti (apa, abur,
energie electrică) existente pe platformă, fără a fi nevoie de branşamente la retelele
publice.
1.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
Implementarea proiectului se va face în incinta actuală a S.C. „KASTAMONU
ROMANIA” S.A. pe un teren eliberat de constructii şi va fi integrat în fluxul tehnologic
existent pe amplasamentul SC KASTAMONU ROMANIA SA.
Investitia constă în construirea unor hale de productie, depozite de materii prime si
materiale, platforme tehnologice, drumuri de incintă, zone verzi, precum şi retele
tehnico-edilitare necesare functionării investitiei.
Fabrica de clei este un obiectiv pentru care se estimează un cost de investitie de 8
milioane Euro din care: constructii – montaj 1 milioane de Euro şi cca. 6 milioane Euro
utilaje, echipamente, din care, pentru protectia mediului înconjurător investitia va fi de
cca. 1 milioane Euro (inclusiv arzatorul catalitic).
Instalatia de fabricare formaldehidă cu o capacitate de 100 000 t/an sol. 37% va fi
realizată pe baza unui proiect tehnic realizat de Compania Alder. Instalatia are ca utilaje
principale, un numar de 2 reactoare de oxidare catalitică a metanolului, un numar de 2
coloane de absorbtie a formaldehidei şi unitatea de epurare catalitică a gazelor
reziduale.
Instalatia de fabricare a rasinilor cu o capacitate de 136 000 t/an va fi realizată pe baza
unui proiect tehnic realizat de Kastamonu Entegre. Instalatia are ca utilaje principale, un
numar de 3 reactoare de preparare a rasinilor ureo-formaldehidice si un numar de 1
reactor pentru preparare rasini melamino-formaldehidice.
Mai exista de asemenea un depozit de metanol format din 2 rezervoare cu o capacitate
de 2450 mc fiecare si un parc de rezervoare pentru:
- depozitarea solutiei de formaldehida (un numar de 4 rezervoare cu o capacitate
de 300 mc fiecare);
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
12
- rezervor de stocare intermediar pentru solutia de formaldehidă (1 rezervor cu o
capacitate de 150 tone);
- depozitarea rasinii ureo-formaldehidice – rezervoarele de clei (un numar de 4
rezervoare cu o capacitate de 300 mc fiecare); (în plus 4x150 mc rezervoare răşini UF
în zona Pal şi 3x150 + 1x100 mc rezervoare răşini UF în zona Doorskin);
- depozitarea rasinii melamino-formaldehidice (un numar de 3 rezervoare cu o
capacitate de 15 mc fiecare – au fost localizate în zona de impregnare, nu în zona
rezervoarelor);
- depozitarea solutiei de uree (1 rezervor cu o capacitate de 150 mc);
- depozitarea apei de proces (1 rezervor cu o capacitate de 150 mc;
- depozitarea apei deionizate (1 rezervor cu o capacitate de 300 mc);
- depozitarea apei dedurizate (1 rezervor cu o capacitate de 300 mc);
- depozitarea apei de vid (1 rezervor cu o capacitate de 20mc);
- depozitarea hidroxidului de sodiu ( 2 rezervoare cu o capacitate de 50 mc şi
respectiv 3mc);
- depozitarea acidului formic (1 tezervor cu o capacitate de 3 mc);
- depozitarea de dietilen glicol ( 1 rezervor cu o capacitate de 50 mc )
- depozitarea de apă condensată ( 1 rezervor cu o capacitate de 50 mc )
- depozitarea amoniacului solutie ( 1 rezervor cu o capacitate de 20 mc )
Fabrica de clei mai dispune de unităti de stocare pentru uree, melamină şi alte
materiale utilizate în proces, instalatii pentru tratrea apei industriale şi epurarea apei
uzate, instalatii pentru răcirea apei, laborator, retele de utilităti (apă, gaz metan aer
comprimat, energie termică şi electrică, etc).
- Depozitarea uree solida (capacitate aproximativă = 5000t)
- Depozitare melamină solidă (o suprafată de 200 mp – masa calculată 260 t
1.10. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul
analizat
La ora actuala este in faza de autorizare Fabrica de PAL amplasata tot pe platforma
industriala KASTAMONU, care va fi principalul utilizator al cleiurilor ce vor fi fabricate in
noua instalatie care face obiectul evaluarii. De asemenea Fabrica veche DOORSKIN
(care este deja autorizata si functineaza de multi ani) va fi unul din beneficiari. Ambele
apartin firmei KASTAMONU. Prin natura activitatii celor doua fabrici, ele sunt
generatoare de emisii de formaldehida datorate atat utilizarii cleiului cat mai ales datorita
emisiilor de la uscarea aschiilor de lemn. Ca atare va exista un impact cumulativ.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
13
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
POSIBIL A FI AFECTATĂ CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI
2.1 Date generale privind situl de importanţă comunitară Mociar
Figură 2 Încadrarea proiectului în perimetrul sitului de importanță comunitară
Mociar
Situl Mociar, cu o suprafață de 4017 ha, cuprinde dealul Pădurea Mlaștinii și lunca raului
Gurghiu, aval de Ibănești și până la vărsarea în râul Mureș. Situl este localizat în bazinul
hidrografic al râului Gurghiu, afluent de stânga al Mureșului.
Sub raport geomorfologic face parte din Dealurile Gurghiului. Situl este împădurit în
proporție de circa 60%, celelate terenuri fiind reprezentate de pășuni, fânețe, terenuri
agricole, cursuri de ape curgătoare.
Pădurile dominante sunt cele de stejari, aici găsindu-se și rezervația științifica de stejari
multiseculari Mociar (amenajament O.S. Gurghiu, 1970). Atitudinea variază în cadrul
sitului de la 375 m, la gura de vărsare a Gurghiului în Mureș, până la 617 m pe Vf.
Bermezeu, în partea sud estică a sitului, configurația terenului fiind relativ plană. Partea
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
14
superioară este un platou cu înclinare ușoara spre nord, mărginit de versanți cu înclinare
mai accentuată spre vest, sud și est.
Substratul este reprezentat de roci vulcanice și roci sedimentare. Din punct de vedere al
administației silvice, pădurile sunt proprietatea statului și sunt administrate de RNP
Romsilva prin DS Mureș, OS Gurghiu, UP X Mociar, iar din punct de vedere al
administrației de stat se află pe raza comunei Gurghiu.
Habitat propice pentru speciile saproxylice de coleoptere Lucanus cervus, Osmoderma
eremita, Morimus funereus, Cerambyx cerdo. Entomocenoza cu Gnorimus
octopunctatus, Cerambyx cerdo și Lucanus cervus este caracteristică pădurilor bâtrâne
de stejar și reprezintă entomocenoza tipică pentru Osmoderma și Morimus.
Situl include pajiști și poeni mezofile în care trăiește Isophya stysi.
Situl se întinde pe o suprafată de 4.017 ha, fiind situat în regiunea biogeografică
continentală. Habitatele şi speciile pentru care a fost desemnat acesta în listele de mai
jos.
Tipuri de habitate prezente în sit (și procentul de acoperire)
9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (4%)
9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum (2%)
91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen (15%)
91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. (25%)
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4050 Isophya stysi
1084 Osmoderma eremita
Osmoderma eremita (Scopoli, 1763)
Clasificare Clasa: Insecta
Ordinul: Coleoptera
Familia: Cetoniidae
Statutul taxonomic al speciei este discutat in Audisio & all., 2007 și Ranius & all., 2005
astfel că pe teritoriul României se găsește specia Osmoderma barnabita. Din motive
conservative pe moment se optează pentru păstrarea numelui Osmoderma eremita la
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
15
nivel european.
Descriere
24-30 mm. Este un gandac mare de culoare neagră sau brună cu luciu metalic arămiu.
Habitat
În rariștile sau marginile pădurilor bătrâne de foioase unde trăiește în scorburile
acestora. Spectrul trofic este foarte larg specia fiind găsită în scorburile a numeroase
specii de arbori (Salix, Populus, Malus, Pyrus, Quercus, Fagus, s.a.) dar preferă speciile
de Quercus.
Răspândire geografică generală
Aproape în toată Europa.
Răspândirea în România
În România este cunoscut din toate regiunile țării dar lipsesc datele noi.
Biologie şi ecologie
Specia este foarte greu de observat fiind necesară căutarea activă a adulților în
scorburile arborilor. Preferă scorburile naturale unde există o cantitate mare de miceliu.
Dezvoltarea larvară durează câțiva ani.
Observaţii asupra populaţiilor
Populatii constante.
Măsuri de protecţie
Conservarea habitatului prin păstrarea în pădure a arborilor cu scorburi, protecția
rariștilor și a marginilor de pădure; promovare exploatării arborilor prin metode
tradiționale (coppiced tree); realizarea unui management natural al pădurilor;
interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
16
Statut: categoria de periclitare în întreaga regiune a lantului carpatic este de specie
amenintată (EN), în România specia nefiind considerata ca periclitată (Krzysztof & all,
2003).
Isophya stysi Cejchan, 1957
Clasificare
Clasa: Insecta
Ordinul: Orthoptera
Familia: Tettigoniidae
Descriere
Adultii 20-25 mm. Este un cosaș de culoare verde, determinarea certă a speciei se face
prin studiul stridulației, a cercilor la mascul și a ovipozitorului la femelă.
Habitat
Specie fitofagă, se găsește în arbuști sau pajiști la marginea pădurii. Preferă poienile și
pajiștile mezofile.
Răspândire geografică generală
Specie endemică bazinului carpatic.
Răspândirea în România
În România este comună în Carpații Occidentali (Apuseni) și în Transilvania, și este rară
în Carpații Orientali și unele păduri din Podișul Moldovei.
Biologie şi ecologie
Adulții pot fi găsiți începând cu sfârșitul lui iunie și se poate găsi până în septembrie.
Hibernează în stadiul de ou iar larvele eclozează în martie-aprilie.
Observaţii asupra populaţiilor
Populatii constante.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
17
Măsuri de protecţie
Conservarea habitatelor de pajiști, a rariștilor și a marginilor de pădure; interzicerea
pășunatului sau cositului. Specie cu populații de dimensiuni mici, vulnerabile în fața
impactului antropic reprezentat de pășunat și cosit.
Statut: protejată prin OUG 57/2007.
Vulnerabilitate
Situl este considerat ca vulnerabil ca urmare a acțiunilor: Tăieri ilegale de arbori,
braconaj, turism.
2.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a
habitatelor de interes comunitar prezente în aria proiectului
Tabel 4 Prezenţa/absenţa speciilor şi habitatelor de interes comunitar în zona
posibil a fi impactată de implementarea proiectului
Nr crt. Specia/habitatul listat in formularul
standard
Prezent/Absent în
vecinătatea proiectului
1. 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Absent
2. 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-
Carpinetum
Absent
3. 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen Prezent
4. 91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană
cu Quercus spp *
Absent
5. 4050 - Isophya stysi Absent
6. 1084 Osmoderma eremita
Absent
Habitate de interes comunitar identificate în aria de implementare a obiectivului de
investiții
Colectarea şi analiza datelor de pe teren s-a realizat pentru zona vestică a sitului Natura
2000 RO SCI 0320 Mociar, în apropierea platformei industriale KASTAMONU (cel putin
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
18
1000m distantă) care constituie sursa de dispersie a pulberilor în suspensie şi a
formaldehidei. Zona de studiu s-a stabilit în functie de harta preliminare de simulare a
dispersiei pulberilor în suspensie şi a formaldehidei.
A fost identificat tipul de habitat Natura 2000 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen – R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus
petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus
hallersteinii
Stratul arborilor este format din Carpinus betulus, Quercus petraea, Q. robur, Tilia
cordata, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Acer pseudoplatanus, câteva exemplare de
Pinus sylvestris.
Stratul arbuştilor este slab dezvoltat, alcătuit din: Corylus avellana, Cornus sanguinea,
Sambucus nigra, Rosa canina.
Stratul ierburilor şi subarbuştilor este bogat în specii ale florei de mull (Galium odoratum,
Stellaria holostea), Allium ursinum, Ajuga reptans, A. genevensis, Brachypodium
sylvaticum, Carex sylvatica, C. pilosa, Euphorbia amygdaloides, Lathyrus vernalis,
Mercurialis perennis, Polygonatum multiflorum, P. odoratum, Sanicula europaea,
Scutellaria altissima, Stachys sylvatica, Salvia glutinosa, Scrophularia nodosa, Ficaria
verna, Anemone nemorosa, Maianthemum bifolium, Isopyrum thalictroides, Convallaria
majalis, Lilium martagon, Helleborus purpurascens, Symphytum tuberosum, Lamium
maculatum, Rorippa sylvestris, Erythronium dens-canis, Galeopsis tetrahit, Alliaria
petiolata.
Valoare conservativă moderată.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
19
Figură 3 Şleau de deal Figură 4 Convallaria majalis
Figură 5 Galium odoratum Figură 6 Polygonatum odoratum
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
20
R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. Latifolia
În vartea vestică a arealului studiat s-a întâlnit o zonă umedă cu vegetatie edificată
preponderent de Typha latifolia. Specii întâlnite aici sunt: Typha latifolia, Phragmites
australis, Carex acutiformis, C. riparia, Symphytum officinale, Myosotis scorpioides,
Polygonum hydropiper, Mentha aquatica, Stachys palustris, Lemna minor. Acest tip de
habitat nu are corespondent în sistemul de clasificare Natura 2000 şi are valoare de
conservare redusă.
Figură 7Zonă umedă cu Typha, la limita vestică a arealului studiat
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
21
Figură 8 Carex acutiformis
2.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar
afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile
naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;
2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Statutul de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ la nivelul sitului de
importanță comunitară Situl Natura 2000 Mociar sunt surprinse în formularul standard al
sitului Natura 2000. Acest statut a fost apreciat în lipsa unor studii care să vizeze
habitatele și speciile de interes conservativ la nivelul întregului sit Natura 2000, și ca
urmare este posibil ca în realitate pentru multe dintre acestea starea reală de
conservare să fie semnificativ diferită. O evaluare corespunzătoare a statutului de
conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar în perimetrul SCI Mociar va fi
posibilă doar în urma elaborării planului de management și a desfășurării activităților
specifice de monitorizare ulterioare.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
22
Din observatiile efectuate de noi pentru acest studiu putem afirma că starea de
conservare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen – R4124 Păduri dacice
de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu
Lathyrus hallersteinii este bună.
2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia
numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,
procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP,
suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei
pe termen lung)
Având în vedere cele menționate anterior, în lipsa unor studii de actualitate care să se
întindă pe toată suprafața SCI Mociar, datele privind structura și dinamica populațiilor
speciilor de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000 practic lipsesc în
prezent. Informații concrete, bazate pe activități specifice de inventariere, cartare și
estimare a efectivelor populaționale, vor fi disponibile ulterior elaborării și implementării
planului de management al SCI Mociar.
Totuși, având în vedere informațiile preluate din teren din aria de implementare a
proiectului şi in vecinătatea acesteia, se constată că nicio specie de interes comunitar
din cadrul SCI Mociar nu va fi afectată semnificativ.
2.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea SCI Mociar
Relatiile structurale şi functionale care creează şi mentin integritatea sitului de
importanță comunitară Mociar vor fi stabilite în cadrul procesului de elaborare a planului
de management al SCI Mociar, deoarece, pentru a se putea înțelege aceste relații, este
nevoie de colectarea, prelucrarea și analiza a numeroase informații de actualitate din
perimetrul sitului Natura 2000.
2.7. Obiectivele de conservare ale SCI Mociar
În baza art. 4, punctul 34 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr.
49/2009, planul de management reprezintă documentul care descrie şi evaluează
situatia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează actiunile de
conservare necesare şi reglementează activitătile care se pot desfăşura pe teritoriul
ariilor, în conformitate cu obiectivele de management.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
23
Obiectivele de conservare reprezintă parametri ai mentinerii şi/sau restaurării, după caz,
a statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din
perimetrul unui sit Natura 2000. Pentru fixarea obiectivelor de conservare este necesară
colectarea, prelucrarea și analiza a numeroase informații de actualitate din perimetrul
sitului Natura 2000 cu privire la distribuția și efectivele populaționale ale speciilor de
interes comunitar, precum și la distribuția habitatelor de interes comunitar, și nu în
ultimul rând la starea de conservarea a tuturor acestora.
Ca urmare a celor menționate anterior, obiectivele de conservare a habitatelor și
speciilor de interes comunitar pot să prindă contur doar în procesul de elaborare a
planului de management.
2.8. Descrierea stării actuale de conservare a SCI Mociar
În vederea evaluării stării reale actuale de conservare a SCI Mociarse impune realizarea
unei evaluări de bază riguroase, acesta fiind punctul de calibrare de la care, ulterior, prin
activități specifice de monitorizare a componentelor biologice de interes conservativ, se
va putea evalua abaterea de la starea de conservare inițială (practic starea de
conservare la un moment dat).
Astfel, starea de conservare a SCI Mociar va fi posibilă să fie apreciată doar în urma
desfășurării unor activități de colectare, prelucrare și analiză a unui set de informații de
actualitate din perimetrul sitului Natura 2000, în vederea elaborării planului de
management.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
24
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI
3.1. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra
speciilor și habitatelor de interes comunitar
NEVERTEBRATE
În cursul cercetărilor de teren având ca obiect confirmarea prezențe în zona de impact
probabil a speciilor Osmoderma eremita și Isophya stysi, au fost identificate în zona
cercetată :
118 de taxoni
26 specii de coleoptere (gândaci)
77 specii de lepidoptere (fluturi)
2 specii de odonate (libelule)
17 specii de alte nevertebrate (Diptera, Hemiptera, Arachnida)
Figură 9 Anthocharis cardamines
Figură 10 Amphipyra pyramidea
Figură 11 Aglia tau
Figură 12 Libellula depressa
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
25
Tabelul 5 sumarizează toate speciile identificate (observate/colectate) în zona cercetată.
Gradul de vulnerabilitate este preluat din diferite lucrari publicate al nivel național
(Rakosy & all, 2003; Ruicănescu, 2002) sau European (Sahlen & all, 2004; van Swaay &
all, 2010; Kalkman & all, 2010). Numeroase grupe de nevertebrate nu sunt tratate din
punct de vedere conservativ, la nivel european (IUCN) sau național, astfel că se
regăsesclistate ca WD (Without Data - fără date).
Alte specii de nevertebrate (Arthropoda) observate/colectate în zona de impact a
proiectului
Tabel 5 Speciile de nevertebrate identificate în urma cercetărilor
Ordinul Familia Specia Vulnerabilitate
1 Lepidoptera Pieridae Leptidea sinapis NoT
2 Anthocharis cardamines NoT
3 Pieris rapae NoT
4 Pieris napi NoT
5 Pieris brassicae NoT
6 Gonepteryx rhamni NoT
7 Lycaenidae Hamaeris lucina NoT
8 Lycaena phleas Not
9 Polyommatus icarus NoT
10 Aricia agestis NoT
11 Nymphalidae Vanessa atalanta NoT
12 Inachis io NoT
13 Polygonia c-album NT
14 Araschnia levana NT
15 Argynnis paphia NoT
16 Pararge aegeria tircis NoT
17 Maniola jurtina NoT
18 Melanargia galathea NoT
19 Zygaenidae Zygaena filipendula NoT
20 Pyralidae Oncocera semirubella NoT
21 Hypsopygia costalis NoT
22 Pyralis farinalis NoT
23 Crambidae Anania hortulata NoT
24 Ostrinia nubilalis NoT
25 Saturniidae Aglia tau NoT
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
26
26 Sphingidae Macroglossum stellatarum NoT
27 Deilephila porcellus NoT
28 Drepanidae Habrosyne pyritoides NoT
29 Thyatira batis NoT
30 Cilix glaucata NoT
31 Geometridae Geometra papilionaria NoT
32 Camptogramma bilineata NoT
33 Thera variata NoT
34 Scopula ornata NoT
35 Rheumaptera hastata NoT
36 Eupithecia sp. NoT
37 Ascotis selenaria NoT
38 Hypomecis roboraria NoT
39 Pseudopanthera macularia NoT
40 Abraxas grossulariata NoT
41 Lomographa bimaculata NoT
42 Biston betularia NoT
43 Cyclophora punctaria NoT
44 Erannis defoliaria NoT
45 Ematurga atomaria NoT
46 Lomaspilis marginata NoT
47 Xanthorhoe fluctuata NoT
48 Notodontidae Stauropus fagi NoT
49 Lasiocampidae Malacosoma (Clisiocampa)
neustria
NoT
50 Thyrididae Thyris fenestrella NoT
51 Noctuidae Acronicta rumicis NoT
52 Diachrysia chrysitis NoT
53 Craniophora ligustri NoT
54 Pseudoips prasinana NoT
55 Amphipyra pyramidea NoT
56 Rivula sericealis NoT
57 Laspeyria flexula NoT
58 Autographa gamma NoT
59 Cucullia umbratica NoT
60 Bena prasinana NoT
61 Emmelia trabealis NoT
62 Abrostola asclepiades NoT
63 Orthosia gothica NoT
64 Leucania comma NoT
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
27
65 Mythimna albipuncta NoT
66 Mythimna pallens NoT
67 Mythimna l-album NoT
68 Ochropleura plecta NoT
69 Axylia putris NoT
70 Noctua pronuba NoT
71 Xestia c-nigrum NoT
72 Lymantriidae Lymantria dispar NoT
73 Calliteara pudibunda NoT
74 Arctiidae Lithosia quadra NoT
75 Eilema sp. NoT
76 Miltochrista miniata NoT
77 Spilosoma lutea NoT
78 Diptera Calliphoridae Calliphora sp. NoT
79 Syrphidae Episyrphus balteatus WD
80 Cheilosia sp. WD
81 Syritta pipiens WD
82 Sphaerophoria scripta WD
83 Sarcophagidae Sarcophaga sp. WD
84 Scathophagidae Scathophaga stercoraria WD
85 Hemiptera Coreidae Coreus marginatus WD
86 (Heteroptera) Pyrrhocoridae Pyrrhocoris apterus WD
87 Odonata Coenagrionidae Coenagrion puella WD
88 Cordulegastridae Libellula depressa WD
89 Coleoptera Carabidae Carabus ullrichii WD
90 Abax parallelus WD
91 Limodromus assimilis WD
92 Silphidae Dendroxena quadrimaculata WD
93 Geotrupidae Anoplotrupes stercorosus NoT
94 Anthribidae Platystomos albinus WD
95 Cetoniidae Cetonia aurata WD
96 Oxythirea funesta WD
97 Tropinota hirta WD
98 Buprestidae Anthaxia salicis NoT
99 Anthaxia signaticollis NoT
100 Cantharidae Rhagonycha fulva WD
101 Coccinelidae Adalia bipunctata NoT
102 Coccinella septempunctata NoT
103 Oedemeridae Oedemera sp. WD
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
28
104 Cerambycidae Rhagium inquisitor NoT
105 Dinoptera collaris NoT
106 Pseudovadonia livida NoT
107 Rutpela maculata NoT
108 Stenurella melanura NoT
109 Clytus arietis NoT
110 Chlorophorus varius NoT
111 Chlorophorus sartor NoT
112 Alosterna tabacicolor NoT
113 Carinatodorcadion aethiops NoT
114 Xylotrechus antilope NoT
115 Arachnida Araneidae Aranaeus diadematus WD
116 Thomisidae Misumena vatia WD
117 Pisauridae Pisaura mirabilis WD
118 Lycosidae Pardosa sp. WD
Vulnerabilitate:
NoT – No Threatened (Specii neamenintate)
NT – Near Threatened (Specii potential amenintate)
WD – Without Data (fără date)
Figură 13 Cyclophora punctaria
Figură 14 Hamaeris lucina
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
29
Figură 15 Ponderea nevertebratelor identificate în zona cercetată
Fluturii au fost găsiți în zona cercetată într-un număr de 77 de specii (18 specii fiind de
zi). Doar 2 specii dintre acestea având un grad de periclitare (Rakosy & all, 2003)
(Polygonia c-album - NT, Araschnia levana - NT). Reprezentarea grafică a acestora se
poate vedea mai jos.
Figură 16 Valoarea conservativă a speciilor de fluturi (Lepidoptera) din zona
cercetată
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
30
Figură 17 Valoarea conservativă a speciilor de nevertebrate din zona cercetată
Din graficul de mai sus se observă că din totalul de 118 taxoni identificați în aria de
influentă a proiectului 92 de taxoni, reprezentând 77,97% sunt considerate
neamenintate. Specii cu un grad redus de vulnerabilitate (NT, Near Threatened - Specii
potential amenintate) sunt 2 (1,69%) iar despre 24 (20,34%) nu sunt date suficiente.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
31
Figură 18 Dendroxena quadrimaculata
Figură 19 Platystomos albinus
Figură 20 Carabus ulrichii
Figură 21 Carinatodorcadion aethiops
Speciile de nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0122 Mociar și impactul
asupra acestora
În zona pentru care există predicție de impactare si în imediat apropiere a acesteia nu
au fost identificate în timpul cercetării specii de interes comunitar (prezente sau nu în
formularul standard al sitului) astfel că impactul direct asupra acestora este nul.
1084 - Osmoderma eremita
Specia nu a fost identificată în zona propusă pentru investiție și nici în imediata
vecinătate a acesteia.
În concluzie, impactul asupra speciei este nul atât în periodada de construire cât și în
cea de funcționare.
4050 - Isophya stysi
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
32
Specia nu a fost identificată în zona propusă pentru investiție și nici în imediata
vecinătate a acesteia.
În concluzie, impactul asupra speciei este nul atât în periodada de construire cât și în
cea de funcționare.
FLORA ŞI HABITATELE
Figură 22 Relația amplasamentului proiectului cu tipurile de habitate de interes
comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Mociar
Urmare a colectării datelor de pe teren a fost elaborată lista speciilor de plante
superioare identificate în situl Natura 2000 Mociar, în zona considerată de interes pentru
proiect, adică în zona acpoerită de hărtile de simulare a dispersiei pulberilor în
suspensie şi a formaldehidei.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
33
Tabel 6 Lista speciilor de plante superioare identificate în zona de studiu
Nr crt.
Genus_Species
Denumirea in limba
romana
IUCN
Status
1. Acer pseudoplatanus Paltin de munte
2. Carex pilosa
3. Carex sylvatica
4. Cornus sanguinea Sanger
5. Corylus avellana
6. Euphorbia amygdaloides Aloir
7. Fagus sylvatica Fag
8. Carpinus betulus carpen
9. Helleborus purpurascens Spanz
10. Lamium maculatum
11. Lathyrus vernalis
12. Lilium martagon Crin de padure
13. Mentha aquatica
14. Mercurialis perennis Brei
15. Myosotis scorpioides
16. Polygonatum multiflorum
17. Polygonatum odoratum
18. Quercus petraea gorun
19. Quercus robur Stejar
20. Ficaria verna
21. Salvia glutinosa
22. Sambucus nigra Soc
23. Sanicula europaea Sanisoara
24. Scutellaria altissima
25. Scrophularia nodosa
26. Stachys palustris
27. Stachys sylvatica Balbisa
28. Stellaria holostea Iarba moarta
29. Symphytum officinale
30. Symphytum tuberosum Tataneasa
31. Tilia cordata Tei
32. Lemna minor
33. Typha latifolia
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
34
34. Phragmites australis
35. Pinus sylvestris Pin LC
36. Maianthemum bifolium
37. Convallaria majalis
38. Anemone nemorosa Floarea pastilor
39. Isopyrum thalictroides Gainusi
40.
Polygonum hydropiper
Salcuta, Troscot de
balta
41. Rosa canina Maces
42. Alliaria petiolata Usturoita
43. Rorippa sylvestris
44. Galium odoratum Vinarita
45. Fraxinus excelsior Frasin
46. Ajuga genevensis
47. Ajuga reptans Vinetica
48. Glecoma hederaceae Rotunjioara
49. Glecoma hirsuta
50. Galeopsis tetrahit
51. Allium ursinum Leurda
52. Erythronium dens-canis Calugarei
53. Carex acutiformis
54. Carex riparia
55. Brachypodium sylvaticum
Speciile de plante identificate nu prezintă importantă conservativă deosebită la nivel
global, dintre acestea doar Pinus sylvestris este listată de IUCN ca LC, acestă specie
fiind cel mai probabil plantată în zonă.
Nici una din speciile identificate nu este listată în OUG 57/2007 completată şi modificată
prin L 49/2011.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
35
Figură 23 Alliaria petiolata
Figură 24 Pulmonaria officinalis
Figură 25 Lilium martagon
Figură 26Maianthemum bifolium
Figură 27 Ficaria verna
Figură 28 Anemone nemorosa
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
36
De asemenea, nici una dintre speciile identificate de noi pe teren nu este inclusă în
Cartea Roşie a Plantelor Vasculare din România (Dihoru et Negrean, 2009).
Nici una din speciile de plante identificate nu este listată în OUG 57/2007
completată şi modificată prin Legea nr. 49/2011.
Efectele biologice ale formaldehidei asupra vegetatiei sunt tratate într-un număr redus
de studii. Datele furnizate de Canadian Environmental Protection Act Priority List
Substance Assessment Report for Formaldehyde (EC, 2001) sunt prezentate sintetic în
tabelul de mai jos. Nici una dintre speciile asupra cărora au fost efectuate studii privind
influenta formaldehidei nu se regăseşte între speciile de plante identificate de noi în
zona de studiu.
Tabel 7 Extras efecte ale diverselor concentraţii de formaldehidă asupra speciilor
de plante
Nr
crt
Autor Specia Perioada
expunere
concentraţia Efecte
1. Mutters et al.
(1993)
Phaseolus
vulgaris
7 ore pe zi,
3 zile pe
săptămână,
timp de 4
săptămâni.
78, 128, 239,
438 μg m-3
.
Nu au fost
înregistrate
efecte vizibile
precum
cloroza sau
necroza
plantelor.
2. Muir and
Shirazi
(1997)
Psuedotsuga
menziiesii (Mirbel)
franco
6 ore pe zi,
timp de 4
zile
3.6, 18 and
36 μg m-3
Intârziere în
deschiderea
mugurilor şi
slabă
încetinire a
creşterii în
înăltime.
3. Masaru et al.,
(1976)
Lilium longiflorum 5 ore 440 and 1680
μg m-3
Reducerea
lungimii
tubuşorului de
polen la
expunere în
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
37
vivo la
concentratii
de 440 μg m-3.
Expunerea la
concentratii
de 1680 μg m-
3
A dus la
pierderea
tubuşorlui şi
implicit a
viabilitătii
grăunciorului
de polen.
4. Shirazi and
Muir (1998)
Psuedotsuga
menziiesii
20 ore . 300, 600, 900
şi 1200 mmol
m-2
Reducerea
ratei de
germinatie
grăuncioarelor
de polen.
5. Haagen-Smit
et al., (1952)
Medico sativa
Spinacia oleracea
Beta vulgaris
Avena sativa
5 ore 840 μg m-3
Lucerna a
prezentat
semne uşoare
de leziuni
datorare
expunerii la
formaldehidă.
Spanacul,
sfecla şi
ovăzul nu au
fost afectate.
6. Giese et al.,
(1994)
2 culturi de tutun 5 hours 4200 μg m-3
Peste 60%
din suprafata
foliară a fost
afectată.
7. Giese et al., 2 culturi de tutun 5 hours 420 μg m-3
Una din cele 2
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
38
(1994) culturi a
prezentat
leziuni minore
pe
aproxiamtiv
10% din
suprafata
foliară.
În legislatia natională şi europeană nu există prevederi referitoare la concentratiile
maxime admise de formaldehidă în relatie cu vegetatia. Singurele prevederi care există
sunt normele referitoare la sănătatea umană, respectiv STAS 12574/87 privind calitatea
aerului in zonele protejate (locuite), care prevede o limita de 35 µg/m3 pentru perioade
de expunere de 30 min şi 12 µg/m3 pentru perioade de expunere de 24h.
În anul 2013, la solicitarea S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. CCMD Cluj Napoca a
realizat studiul privind simularea dispersiilor de formaldehidă emise la fabrica de clei.
Acesta are ca obiectiv stabilirea conditiilor în care are loc dispersia formaldehidei emisă
din sursele existente pe amplasament, din sursele de la fabrica de PAL şi din sursele
proiectate pentru fabrica de CLEI în conditiile meteo specifice zonei. Datele puse la
dispoziție prin intermediul acestui studiu au fost folosite de noi pentru evaluarea
impactului asupra sitului natura 2000 Mociar și asupra spciilor și habitatelor pentru care
acesta a fost declarat.
În studiul de simulare a dispersiilor au fost considerate două cazuri diferite referitoare la
utilizarea datelor meteo, şi anume:
CAZUL I: utilizarea datelor meteorologice şi a datelor de emisie măsurate în
perioada 15-16.04.2013, pentru validarea rezultatelor simulărilor de dispersii
pentru comparaţia cu rezultatele imisiilor măsurate în această perioadă.
CAZUL II: utilizarea datelor meteorologice pentru un an întreg şi emisiile măsurate
în perioada 15-16.04.2013, respectiv emisiile din sursele aferente fabricii de CLEI,
pentru analiza dispersiei formaldehidei în zona amplasamentului.
Concentraţia maxim admisă (CMA) stabilită prin STAS 12574/87 pentru
Formaldehidă în aerul din zonele protejate este prezentată în tabelul nr. 8.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
39
. Tabel 8. Concentraţii prestabilite pentru protecţia sănătăţii umane
Valori limita (CMA) 35 μg/m3 - valoarea limita pentru
expunere de 30 min
Prag de alerta 24,5 μg/m3 – 70 % din valoarea limită
pentru expunere de 30 min (conform.
Ordin 756-1997)
Valori limita (CMA) 12 μg/m3 - valoarea limita zilnica
pentru protectia sănătătii umane
Prag de alerta 8,4 μg/m3 – 70 % din valoarea limită
zilnica (conform. Ordin 756-1997)
Pentru o mai sugestivă prezentare a rezultatelor obtinute prin simulările efectuate şi
pentru o interpretare coerentă a acestora, au fost utilizate în reprezentările grafice
valorile şi culorile conventionale prezentate în studiul de simulare a dispersiei
formaldehidei elaborat de CCMD Cluj Napoca. Aceleași culori au fost folosite și de către
noi în hărțile de privind suprapunerea simulării dispersiei formaldehidei asupra sitului
Natura 2000 Mociar.
Rezultate
CAZUL I: utilizând datele meteorologice şi datele de emisie măsurate în perioada
15-16.04.2013, pentru validarea rezultatelor simulărilor de dispersii comparând cu
rezultatele imisiilor măsurate în această perioadă.
În acest caz au fost efectuate simulări de dispersii şi comparate cu măsurătorile de imisii
şi de date meteorologice în punctele de receptori, care au fost efectuate pe o anumită
perioadă în timpul zilei, şi anume:
- 15.04.2013: între orele 11.00 – 23.15;
- 16.04.2013: între orele 09.45 – 10:45;
Neavând date meteorologice complete pe cele două zile, simulările au fost realizate
doar pe perioadele de timp arătate mai sus. Astfel, doar media pe 30 minute s-a putut
calcula.
În fig.29 sunt prezentate rezultatele simulărilor efectuate, sub formă de hărti de
izoconcentratii şi grafice de concentratii maxime obtinute.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
40
În data de 15.04.2013 concentratia maximă pentru 30 de minute obtinută prin simulare
este 13,54 μg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=327069,
Y=5182397. Acest punct se găseşte lângă amplasament, pe marginea pădurii Mociar.
În data de 16.04.2013 concentratia maximă pentru 30 de minute obtinută prin simulare
este 6,58 μg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326969,
Y=5182697. Acest punct se găseşte în interiorul amplasamentului (Fig. 30).
Comparativ cu rezultatele măsurătorilor de imisii prezentate în anexa 4 a studiului de
simulare a dispersiilor elaborat de CCMD (C < 6,3 μg/Nm3) se poate observa că toate
concentratiile obtinute prin simulări se încadrează sub aceste limite.
Astfel se poate trage concluzia că rezultatele simulărilor se corelează calitativ cu
rezultatele măsurătorilor, validând modelarea şi simularea dispersiei de formaldehidă.
Analizând rezultatele din Cazul I, observăm că în situl Natura 2000 Mociar concentrațiile
de formaldehidă sunt situate mult sub CMA și inclusiv sub pragul de de alertă. Punctele
de maxim sunt situate în perimetrul platformei Kastamonu și la limita sitului Natura 2000.
Dispersia formaldehidei deaspra sitului natura 2000 în data de 15.04.2013 este
observată conform hărților de dispersie peste pădurea de stejar și carpen, tip de habitat
natura 2000 91Y0. Suprafața afectată este de aprox. 85 ha. Impactul asupra habitatului
91Y0 este unul nesemnificativ datorită concentrațiilor scăzute de formaldehidă.
Dispersia formaldehidei în data de 16.04.2013 are efect nul asupra sitului Natura 2000
Mociar.
În concluzie afirmăm că valorile rezultate în cazul I urmare a simulării dispersiei și a
măsurătorilor directe de formaldehidă nu au efecte semnificative asupra speciilor și
habitatelor din situl Natura 2000 Mociar.
Cazul II Varianta 1. Surse vechi existente pentru formaldehidă şi cele aferente
fabricii de PAL pe platforma KASTAMONU ROMANIA
Concentratia maximă pentru medie de 30 de minute obtinută prin simulare este 30,51
μg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326869, Y=5182697. Acest
punct se găseşte în interiorul amplasamentului.
Concentratia maximă pentru medie zilnică obtinută prin simulare este 0,92 μg/m3 şi se
localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326969, Y=5182597. Acest punct se
găseşte în interiorul amplasamentului.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
41
În fig. 31-33 se prezintă hărtile de dispersie cu concentratiile maxime primare pentru
timpi de mediere 30 minute. Se observă că există o depăşire a pragului de alertă pentru
medie de 30 minute, dar aceste punct se află în interiorul amplasamentului.
Pe suprafața sitului Natura 2000 Mociar pragul de alertă nu este depășit, concentrațiile
de formaldehidă obținute ca urmare a simulării dispersiei sunt cuprinse între 10 și 30%
din CMA.
Concentratiile obtinute pentru medie zilnică nu au fost reprezentate grafic, fiindcă nu au
depăşit limitele minime stabilite în studiu.
Datorită faptului că nu s-a atins pragul de alertă pe teritoriul sitului putem concluziona că
impactul asupra habitatelor și speciilor este neseminificativ. Suprafața sitului Natura
2000 peste care se suprapune dispersia formaldehidei din surse existente, este
acoperită de păduri care se încadrează în tipul de habitat 91Y0, aceasta fiind de aprox.
445ha.
Varianta 2: Surse aferente fabricii de CLEI proiectate pe platforma KASTAMONU
ROMANIA
Concentratiile maxime obtinute prin simulare, folosind datele şi parametrii surselor
aferente fabricii de clei, sunt sub limita folosită de program pentru generarea hărților de
simulare a distribuției formaldehidei. NU s-a atins CMA nici pragul de alertă.
Putem concluziona că impactul datorat emisiilor de formaldehidă provenite de la fabrica
de clei proiectată pe platforma Kastamonu România au impact nul asupra speciilor și
habitatelor din situl Natura 2000 Mociar și asupra integrității acestuia.
Varianta 3: Surse vechi existente pentru formaldehidă, cele aferente fabricii de
PAL şi cele aferente fabricii de CLEI pe platforma KASTAMONU ROMANIA
Concentratia maximă pentru medie pentru 30 de minute obtinută prin simulare este
30,51 μg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326869, Y=5182697.
Acest punct se găseşte în interiorul amplasamentului.
Concentratia maximă pentru medie zilnică obtinută prin simulare este 0,94 μg/m3 şi se
localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326969, Y=5182597. Acest punct se
găseşte în interiorul amplasamentului.
Se observă că există o depăşire a pragului de alertă pentru medie de 30 minute, dar
acest punct se află în interiorul amplasamentului (fig 34-36).
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
42
Datorită faptului că nu s-a atins pragul de alertă pe teritoriul sitului putem concluziona că
impactul asupra habitatelor și speciilor este neseminificativ. Suprafața sitului Natura
2000 peste care se suprapune dispersia formaldehidei din surse existente, este
acoperită de păduri care se încadrează în tipul de habitat 91Y0, aceasta fiind de aprox.
450ha.
Figură 29 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 1 ziua 15,
primul maxim – timp de mediere 30 min
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
44
Figură 30 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 1 ziua 16,
primul maxim – timp de mediere 30 min
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
45
Figură 31 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 1,
primul maxim – timp de mediere 30 min
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
46
Figură 32 Figură 33 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2
varianta 1, al cincilea maxim – timp de mediere 30 min
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
47
Figură 34 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 1, al
zecelea maxim – timp de mediere 30 min
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
48
Figura 34. Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 3,
primul maxim – timp de mediere 30 min
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
49
Figura 35. Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 3, al
cincilea maxim – timp de mediere 30 min
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
50
Figura 36. Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 3, al
zecelea maxim – timp de mediere 30 min
3.2. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea SCI
Mociar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili
Impactul în faza de constructie
Impactul fazei de constructie asupra integritătii sitului Natura 2000 Mociar este nul
datorită faptului că toate lucrările de constructie sunt realizate în exteriorul limitelor
sitului Natura 2000 și anume în incinta platformei industriale KASTAMONU
ROMANIA SA.
Impactul fazei de constructie asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar
pentru care a fost desemnat situl este nul, datorită faptului că pe platforma industrială
nu au fost identificate specii şi habitate de interes comunitar.
Impactul fazei de constructie asupra integritătii ariilor naturale protejate de interes
national Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu, mentionate prin Legea 5/2000
este nul.
Impactul în faza de operare
Impactul fazei de operare asupra integritătii sitului Natura 2000 ROSCI320 Mociar
este nul datorită faptului că nu există pierderi de habitate de interes conservativ, nu
se produce fragmentarea habitatelor, nu se produc pierderi de suprafete ale
habitatelor folosite pentru necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor
de interes comunitar.
Impactul fazei de operare asupra stării de conservare a speciilor de interes comunitar
pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Mociar este nul.
Impactul fazei de operare asupra stării de conservare a habitatelor de interes
conservativ din sit este nesemnificativ spre nul. Există emisii de formaldehidă reduse
din punct de vedere al concentratiei acestora, cuprinse între 10 și 30% din CMA.
Aceste emisii sunt datorate surselor vechi existente pe amplasament.
Impactul emisiilor de formaldehidă de la fabrica de clei, conform datelor de dispersie,
este nul.
Impactul fazei de operare asupra ariilor naturale protejate Pădurea Mociar şi Poiana
cu narcise Gurghiu este nul.
Impactul cumulat
Pentru estimarea impactului cumulat al emisiilor de formaldehida, au fost cumulate emisiile
provenind de la fabrica de clei, fabrica de PAL şi cele din sursele existente. Mai multe date
despre sursele pentru care s-a calculat impactul cumulat sunt disponibile în studiul elaborat
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
52
de cărtre CCMD Cluj Napoca. Dispersia acestora a fost raportată la harta de distributie a
tipurilor de habitate Natura 2000 din situl Mociar, folosind 3 curbe de izoconcentratii
generate de program pentru primul, al cincilea şi al zecelea maxim inregistrat (fig 34, 35,
36).
Impactul cumulat asupra integritătii sitului Natura 2000 ROSCI320 Mociar este nul.
Impactul cumulat asupra stării de conservare a speciilor de interes comunitar din situl
Natura 2000 Mociar este nul.
Impactul cumulat asupra stării de conservare a habitatelor de interes conservativ din
situl Natura 2000 este nesemnificativ.
Estimarea gradului de afectare al vegetatiei datorită emisiilor de formaldehidă s-a
realizat prin extrapolare, având în vedere că între limita vestică a sitului Natura 2000
Mociar şi platforma industrială există pădure care este de acelaşi tip de habitat 91Y0 şi
care a fost expusă perioadă lungă de timp emisiilor de formaldehidă, concentratie de
până în 30% din CMA (fig. 21, 32, 33) similară cu cea cumulată, starea ei de conservare
fiind bună, nefiind semnalate fenomene de uscare, pătare a frunzelor, etc. Pădurea
prezintă toate stadiile de dezvoltare de la lăstăriş la arboret matur, fără a fi înregistrate
efecte vizibile asupra stării ei de conservare.
Impactul cumulat al emisiilor de formaldehidă asupra ariilor naturale protejate
Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu este nul.
Indicator cheie nr. 1: procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut:
Suprafata nici unui tip de habitat Natura 2000 din situl Mociar nu se va diminua ca urmare a
implementării proiectului propus.
Indicator cheie nr. 2: procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru
necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar
În zona pentru care există predicție de impactare si în imediat apropiere a acesteia nu au
fost identificate în timpul cercetării speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat
situl, astfel că impactul direct asupra acestora este nul şi implicit procentul ce va fi pierdut
din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar este zero.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
53
Indicator cheie nr. 3: fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în
procente):
Implementarea proiectului nu presupune fragmentarea habitatelor de interes comunitar.
Indicator cheie nr. 4: durata sau persistenta fragmentării:
Nu este cazul.
Indicator cheie nr. 5: durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar,
distanta fată de aria naturală protejată de interes comunitar:
Nu este cazul.
Indicator cheie nr. 6: schimbări în densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafată):
Nu este cazul.
Indicator cheie nr. 7: scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea proiectului:
Nu este cazul.
Indicator cheie nr. 8: indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de
resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor
ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar:
Nu există reglementări la nivel national şi european privind normele de emisie ale
formaldehidei în raport cu biodiversitatea, cu toate acestea, considerăm ca indicator chimic
cheie concentratia de formaldehidă emisă.
4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului
Măsuri propuse de reducere a impactului la faza de construcție:
Nu sunt necesare.
Măsuri propuse de reducere a impactului la faza de operare:
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
54
Mentinerea limitelor de imisie ale formaldehidei la nivelul de concentrații estimat pe baza
emisiilor cumulate actuale, concentrații care nu afectează starea favorabilă de conservare a
habitatului 91Y0. Acest fapt este dovedit de starea de conservare buna a acestui habitat în
apropierea platformei KASTAMONU ROMANIA, chiar dacă a fost supus impactului asociat
formaldehidei in ultimii ani.
4.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului
Monitorizarea concentratiilor de formaldehida la emisie si la imisie se va realiza de către
beneficiar, conform cerintelor legislatiei nationale în vigoare.
Pentru monitorizarea impactului emisiilor de formaldehidă asupra habitatului 91Y0 este
necesară elaborarea unui protocol de monitorizarea, care va fi aplicat de 2 ori pe an, în
perioada de vegetatie şi care va putea surprinde toate posibilele modificări ale stării de
conservare a habitatului.
5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR
Colectarea datelor de pe teren cu privire la habitatele și flora de interes comunitar din zona
potențial afectată a SCI Mociar s-a realizat în perioada mai-iulie, fiind surprinse atât stadiile
de vegetatie vernală cât şi estivală.
Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează
şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare (în general dominante) şi
indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor statiunii,
în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol. Acestă etapă s-a realizat
având ca bază de pornire studiile existente pentru acestă zonă și amenajamentele silvice.
Descrierea habitatelor include pe lângă datele de identificare şi de localizare ale sitului şi o
descriere detaliată a tipurilor de habitate şi a structurii acestora. Structura este definită prin
caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei şi descrierea acesteia pe straturi.
În acceptiunea sistemelor de clasificare a habitatelor (NATURA 2000, EMERALD, CORINE,
PALAEARCTIC HABITATS, EUNIS) prin habitat s-a înteles, de fapt, un ecosistem, adică un
,,habitat” stricto senso şi biocenoza corespunzătoare care îl ocupă, lucrarea de fată va
folosi notiunea de habitat în sensul celor mai sus mentionate.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
55
In scopul descrierii habitatelor au fost parcurse următoarele etape: identificarea speciilor
(folosind modelul sistematic din Flora ilustrată a României, de V. Ciocârlan, 2009),
determinarea compozitiei floristice, a structurii bioformelor şi geolementelor.
Descrierea habitatelor s-a realizat în concordantă cu Lucrarea „Habitatele din România”
elaborată de Donită et al., 2005, și cu Manualul de interpretare a habitatelor Gafta et
Muntford, 2008.
Cercetările au fost realizate în cursul anului 2012 (mai-iulie), atât în zona în care există o
predicție posibilă de impactare cât şi în zonele imediat apropiate pentru a se putea observa
dacă aceste specii sunt prezente doar în zona proiectului sau nu.
A fost colectat material biologic din urmatoarele grupe Coleoptera (gândaci). Pentru restul
grupelor fiind făcute numai observații, unele dintre acestea fiind și fotografiate.
Printre metodele de cercetare mentionăm: colectarea cu fileul entomologic, capcane
Barber, colectarea cu fileul acvatic și noaptea colectarea la ecranul luminous.
Figură 35 Capcana Barber
Figură 36 Colectarea cu fileul acvatic
Cercetările noastre au avut în vedere obținerea unor datele calitative (ce specii) în
defavoarea datelor cantitative. Au fost făcute unele observatii despre frecventa relativă a
fluturilor (de zi), a unor specii de gândaci şi a libelulelor adulte. Pentru taxonomie am folosit
unele lucrări cu caracater monografic sau site-ul FaunaEuropaea
(http://www.faunaeur.org/).
CONCLUZII
În vederea evaluării corespunzătoare a impactului potențial al proiectului asupra habitatelor
și speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 SCI Mociar a
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
56
fost implicată o echipă multidisciplinară care să acopere toate aspectele considerate
necesar a fi studiate.
În urma prelucrării datelor de teren şi a corelării lor cu informatiile primite de la beneficiar
concluzinăm următoarele:
În zona de studiu, situată în vecinătatea locatiei de implementare a proiectului şi
stabilită conform hărtilor de distributie a formaldehidei, a fost identificat un singur tip
de habitat Natura 2000 - 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, habitat aflat în stare
bună de conservare;
Au fost identificati 118 taxoni de nevertebrate, dar speciile pentru care a fost
desemnat situl Natura 2000 RO SCI 0320 nu au fost identificate, de asemenea nu au
fost identificate nici alte specii de nevertebrate de interes comunitar;
Impactul fazei de constructie asupra integritătii sitului Natura 2000 Mociar este nul
datorită faptului că toate lucrările de constructie sunt realizate în exteriorul limitelor
sitului Natura 2000.
Impactul fazei de constructie asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar
pentru care a fost desemnat situl este nul datorită faptului că pe platforma industrială
nu au fost identificate specii şi habitate de interes comunitar.
Impactul fazei de constructie asupra integritătii ariilor naturale protejate de interes
national Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu, mentionate prin Legea 5/2000
este nul.
Impactul fazei de operare asupra integritătii sitului Natura 2000 ROSCI320 Mociar
este nul datorită faptului că nu există pierderi de habitate de interes conservativ, nu
se produce fragmentare a habitatelor, nu se produc pierderi de suprafete ale
habitatelor folosite pentru necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor
de interes comunitar.
Impactul fazei de operare asupra stării de conservare a speciilor de interes comunitar
pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Mociar este nul.
Impactul fazei de operare asupra stării de conservare a habitatelor de interes
conservativ din sit este nesemnificativ. Există emisii de formaldehidă generate de
fabrica de clei, reduse din punct de vedere al concentratiei acestora, astfel încât ele
nu au putut fi reprezentate grafic în programul de simulare a dispersiior. Concentrația
cumulată de formaldehidă de la surse vechi și de la fabrica de clei, care se
suprapune peste suprafața sitului este cuprinsă între 10 și 30% din CMA.
Impactul fazei de operare asupra ariilor naturale protejate Pădurea Mociar şi Poiana
cu narcise Gurghiu este nul.
Impactul cumulat asupra integritătii sitului Natura 2000 ROSCI320 Mociar este nul.
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
57
Impactul cumulat asupra stării de conservare a speciilor de interes comunitar din situl
Natura 2000 Mociar este nul.
Impactul cumulat asupra stării de conservare a habitatelor de interes conservativ din
situl Natura 2000 este nesemnificativ.
Impactul cumulat al emisiilor de formaldehidă asupra ariilor naturale protejate
Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu este nul.
Pentru monitorizarea impactului emisiilor de formaldehidă asupra habitatului 91Y0
este necesară elaborarea unui protocol de monitorizarea, care va fi aplicat de 2 ori
pe an, în perioada de vegetatie şi care va putea surprinde toate posibilele modificări
ale stării de conservare a habitatului.
BIBLIOGRAFIE
1. *** Commision Européene DG Environnement, 1999, Manuel d’interpretetion des
habitats de l’Union Européene.
2. *** Directiva Consiluilui Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor sălbatice
adoptată la 2 aprilie 1979
3. *** Ordinul 19 din 13 ianuarie 2010 Ministrul Mediului și Pădurilor - Ghidului
metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
4. ***, 2005. “Cartea Roşie a Vertebratelor din România”, Academia Română şi Muzeul.
National de Istorie Naturală G. Antipa
5. ***, 2006, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind
aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de
completare al acestuia, M.O. nr. 284 din 29.03.2006;
6. ***, 2007, Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 privind
instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România, M.O. nr. 98
din 07.02.2008;
7. ***, 2007, Ordonanta de Urgentă 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice ;
8. Blamey, M., Grey – Wilson, C., 2003, Wild flowers of Britain and Northern Europe,
Cassell, Londra, 544 pg.
9. Ciocârlan, V., 2009, Flora ilustrată a României: Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.
Ceres, Bucureşti, 1141 pg.
10. CCMD, 2013, Simularea dispersiei de formaldehidă emisă de la fabrica de CLEI;
Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei
Reghin, jud. Mureş
Wildlife Management Consulting SRL
58
11. Dihoru, Gh., Negrean, G., 2009, Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Ed.
Acad. Rom, Bucureşti, 630 pg.
12. Donită N., Popescu, A., Păucă - Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I-A., 2005,
Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pg.
13. Donită N., Popescu, A., Păucă - Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I-A., 2006,
Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi
Bulgaria la directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 pg.
14. Gafta D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura
2000 din România. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 101 pg.
15. Sanda, V., Olerrer, K., Burecu, P., 2008, Fitocenozele din România, Ed. Ass
Docendi, Bucureşti;
16. Streetler, D., 2010, Flower guide, ed. HarperCollins Publisher, Londra, 704pg.