studiu de evaluare adecvata - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/apm...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

CUPRINS

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării

1.1.Denumirea, scopul și obiectivele proiectului

1.2.Descrierea proiectului

1.3.Infromații despre producția care se va realiza

1.4. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

1.5. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului (coordonatele Stereo 70)

1.6.Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului

1.7.Resursele naturale necesare implementării proiectului

1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

1.9.Emisii şi deşeuri generate de proiect

1.10. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului

1.11. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului etc.

1.12. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

1.13. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este în

procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului

2.1.Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din zona amplasamentului vizat de implementarea

proiectului

2.1.1. Situl de importanță comunitară ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Cioclovina

2.2.Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe

suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar

2.2.1. Date despre habitatele de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Cioclovina prezente

pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

2.2.2. Date despre speciile de plante de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Cioclovina

prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

2.2.3. Specii de faună interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0087 Gradistea Muncelului – Cioclovina prezente pe

suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

2.3.Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile

naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

2.4.Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

2.5.Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

2.6.Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

2.7.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de

1


management

2.8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se

pot produce în viitor

2.9.Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar. Caracterizarea ecologică generala a raului Taia

2.9.1. Descrierea generală a sistemului lotic;

2.9.2. Aspecte privind diversitatea biologică specifică amplasamentului proiectului şi vecinătăţilor acestuia

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Identificarea tipurilor de impacturi asociate implementării proiectului analizat;

3.2.Evaluarea semnificaţiei impactului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar din cadrul sitului pe baza

indicatori-cheie cuantificabili înainte și după împlementarea măsurilor de reducere a impactului

3.3.Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de construcţie, respectiv operare

Concluzii

Bibliografie

2


INFORMAȚII GENERALEINFORMAȚII GENERALE

Denumirea obiectivului de investiții:

REALIZARE LINIE ELECTRICA 20 KV PENTRU RACORDARE AHC TAIA

LA PC 20 KV DE LUNGIME APROXIMATIV 100 M.

Titularul proiectului

SC HIDRO CLEAR SRL

SIBIU, STR. NICOLAE BALCESCU, NR.1-3, JUDETUL SIBIU

Domeniul de reglementare - Ordin nr. 19/2000 pentru aprobabrea Ghidului

metodologic privind evaluarea adecavtă a efectelor potențiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. - O.U.G. nr. 57/2007

(art.28) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei și fauneo săbatice, cu modificările și completările ulterioare.

Informații utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvată:

Formularul Standard Natura 2000 pentru situl ROSCI0087 Gradistea Muncelului -

Cioclovina

Memoriu tehnic al investiției și alte informații furnizate de către beneficiar;

Observații de teren efectuate de echipa de elaborare a studiului de evaluare

adecvată;

Lista de bibliografie de la sfârșitul studiului.

3


CAPITOLUL I CAPITOLUL I

INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRIIINFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII

1.1. Denumirea, scopul și obiectivele proiectului

Scopul proiectului

Scopul proiectului propus il reprezinta racordarea microhidrocentralei de pe raul

Taia ( P = 3.6458 MW) , oras Petrila, judetul Huneoadara la Sistemul Energetic

National.

MHC Taia valorifica optim potentialul hidroenergetic al râului Taia, respectând

directivele europene de promovare a energiei regenerabile (2001/77/CE) si de protectie a

mediului (2000/60/CE).

Proiectul se desfasoara conform Certificatului de Urbanism nr. 112/9/32174 din

21.11.2013 emis de Primaria orasului Petrila partial in intravilanul localitatii, partial in

extravilanul sau, se afla in interiorul pilierului minier de siguranta, apartine domeniului

public al localitatii si nu este grevat de sarcini.

Proiectul este amplast in sit Natura 2000, sit de importanţă comunitară

ROSCI0087 Gradistea Muncelului – Cioclovina;

1.2. Descrierea proiectului

Date energetice ale producatorului (SC HIDRO CLEAR SRL)

Puterea maxima debitata a MHC Taia este de 3,6458MW.

Caracteristicile electrice ale generatoarelor sunt cele de mai jos:

4


generatorul I

• puterea instalata. ............................................................ 2,482 MW

• puterea nominala ............................................................ 2,482 MW

• puterea maxima produsa.................................................. 2,398 MW

• puterea minima produsa....................................................0,2308 MW

tensiunea nominala ...........................................................6,3±5% kV

generatorul II

• puterea instalata. ............................................................ 1,3005 MW

• puterea nominala ............................................................ 1,3005 MW

• puterea maxima produsa................................................. 1,2478 MW

• puterea minima produsa.................................................. 0,1196 MW

• tensiunea nominala ..........................................................6,3±5% kV

Situatia energetică existentă in zonă

Pe partea de 20kV statia 110/20/6kV Lonea are bară simplă echipată cu celule de

tip inchis, fabricate de SC Celule Electrice S.A.Bailesti in anul 1988.

Destinatia celulelor de 20kV este urmatoarea :

celula nr.1 .........................celula de masura 20

celula nr.2 .........................celula de descarcatoare 20kV

celula nr.3 .........................celula 20kV trafo 3 20/6kV-10MVA

celula nr.4 .........................celula de linie 20kV-rezerva

5


celula nr.5 .........................celula de linie 20kV-rezerva

celula nr.6 .........................celula 20kV cu intrerupator-trafo 2-110/20kV 25MVA

celula nr.7 .........................celula 20kV cabluri-trafo 2-110/20kV 25MVA

Pentru racordarea la SEN a MHC Taia s-a prevazut in ATR 1627/05.09.2013 sa se

monteze o noua celula 20 kV de tip inchis, simplu sistem de bare, compatibila cu

celulele existente, echipata corespunzator.

DESCRIEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

Proiectul propune realizarea unei anvelope de beton prevăzută cu doua

compartimente:

● un compartiment de racordare in care se montează instalatiile electrice din

gestiunea SC ENEL DISTRIBUTIE Banat SA (celula de linie ,celula de măsură

şi grupul de măsură – ce se echipeaza pe aceasta lucrare).

Dimensiunile minime ale compartimentului de alimentare masurate in interior

sunt : L*l*H=3*2.3*2.3m.

● un compartiment de MT si JT al producatorul de energie electrica in care se

monteaza :

➢ o celula de alimentare 20 kV tipES 01-I-24-630 , simplu sistem de bare ,

extensibila, independenta echipata cu :

- intrerupator cu comutatie in vid 24kV, 630A,16 kA (1s) motorizat

- separator 24kV, 630A cu CLP

- CLP spre bara de 20kV

- separator 24kV, 630A ,16kA(1s)cu CLP

- tor de curent homopolar 100/1A

6


- indicatoare de prezenta tensiunii

- releu digital pentru protectie de curent , de tensiune si frecventa

➢ o celula 20kV de masura tip ES 01-M- 24-630 echipata cu :

- 3 transformatoare de curent cu raportul de transformare

150/5/5A, clasa de precizie 0,2s%

- 3 transformatoare de tensiune monofazate cu raportul de

transformare 20/√ 3/0.1/√ 3/0.1/3 kV

➢ o celula 20 kV de linie tip ES 01-L-24-630 de interior ,simplu sistem de

bare ,extensibila ,independenta echipata cu :

- separator de sarcina 24kV, 630A,16kA(1s) cu CLP


➢ o celula 20 kV de de servicii interne echipata cu :

- separator de sarcina 24kV, 630A,16kA(1s) cu CLP

- transformator monofazat 20/0.23 kV , 4kVA


In compartimentul producatorului se monteaza urmatoarele :

- sursa neintreruptibila de tensiune tip UPS-3000VA

- analizor de calitate a energiei care sa asigure cerintele tehnice

din FT111 MAT ”Analizor stationar de calitate a energiei electrice”

- traductor de putere activa “P” PW-W3-12A-OC

- traductor de putere reactiva “Q”PW-W3-12A-OC

- traductor de tensiune “U” PA1-A9A-OC

- tablou de servicii interne

In compartimentul ENEL se monteaza un tablou de servicii interne tip ENEL

tip DY 3016.

7


Anvelopa trebuie sa asigure spre exterior un grad de protectie IP33 conform SR

EN 60529 si o rezistenta la propagarea incendiilor cu clasa REI 120 atunci cand este

alaturata de alte cladiri.

Usile si ferestrele trebuie sa fie de tip omologat ENEL.

Peretii trebuie sa fie facuti din conglomerat de beton vibrat, armat

corespunzator ,si vor avea grosimea de minim 9 cm.

Accesul în punctul de alimentare şi la contorul de energie electrică se va face din

domeniul public.

Priza de pământ construita va avea rezistenţa de dispersie Rpp≤4Ω

● instalatia electrică interioară in compartimentul de alimentare (iluminat şi o priză

monofazată cu contact de punere la pământ )

Construcţia va fi prevăzută cu o nişă in care se va monta contorul electronic

trifazat .

Nişa va fi amplasata in aşa fel încât contorul să poată fi citit atât de OD cât şi de

producator.

Se va realiza LES 20 kV se va realiza in cablu subteran de Al cu izolatie din

polietilena reticulata (XLPE) de grosime redusa, conform DC 4385 RO, 3x185 mmp ,

montat in tub de polietilena conform DS 4247 RO, in lungime totala de aprox.100 m

intre punctul de conexiune si centrala ( conform ATR nr. 1627 din 05.09.2013).. Cablul

se va monta in canalizatie tip A sau B pe tronsoane, conform foii de pichetaj de pozare

cablu.Canalizatia tip A va avea adancimea de 0.6-1 m iar canalizatia tip B va avea

adancimea de pozare 1 – 1.4 m iar latimea santului va fi de 0.5 m, cablul pozandu-se in

tub cu De = 160 mm pozat in strat de nisip peste care se aseaza pamant din sapatura.

Traseul liniei electrice subterane va fi pozat in ampriza drumului neafectand fonul

forestier (proiectul nu se desfasoara in fond forestier)

8


Bilant teritorial

Traseu linie: de la punctul de conexiune la central aprox.100 m LES pozat in

ampriza drumului.

Lungime LES = aprox. 100 m;

Cablul se va monta in canalizatie tip A sau B pe tronsoane, conform foii de

pichetaj de pozare cablu.Canalizatia tip A va avea adancimea de 0.6-1 m iar canalizatia

tip B va avea adancimea de pozare 1 – 1.4 m iar latimea santului va fi de 0.5 m, cablul

pozandu-se in tub cu De = 160 mm pozat in strat de nisip peste care se aseaza pamant

din sapatura.

Racordarea centralei la RED se face prin intermediul unor instalații de medie

tensiune (MT). De obicei barele colectoare ale generatotului sunt racordate la postul de

transformare si apoi mai departe la liniile electrice de distributie si transport.

Punctul de racordare la Sistemul Energetic National este staia 110/20kV Lonea.

TEHNOLOGIA DE MONTARE A LES

Cablurile electrice ale LES se monteaza direct în pamant.

Principalele unelte şi utilaje necesare la execuţia LES sunt urmatoarele:

1. Unelte pentru masurat-ruleta, franghie de canepa, nivela cu bula de aer

2. Unelte pentru sapat pamantul şi refacut pavajul-lopeţi, cazmale, ciocane de 5kg cu

coada lunga. ciocane pneumatice, roaba, targa de lemn, mai

3. Utilaje mecanizate pentru saparea sanţurilor

4. Utilaje pentru transportul tamburilor cu cabluri

5. Dispozitive de ridicare a tamburilor - vinciuri de 4-7 tone, arbore metalic pentru

tambure de 1-7 tone, troliu de 5 tone sau macara.

9


6. Unelte pentru desfacut cablul de pe tambur - clesti de cuie, ciocane, dalţi, ranga

7. Unelte pentru fasonat şi imbinat cablurile - ferastrau pentru metale, pile, cuţit de

cablu, ciocan de lipit, lampa de benzina, cositor, perii metalice, pensula, surubelniţe,

presa hiuraulica pentru lipit papuci.

8. Unelte pentru tragerea cablurilor - ciorapi de tras cablul, role de lemn sau aluminiu şi

dispozitiv de tragere mecanizata a cablului.

Pentru montarea direct în sol a LES este necesara executarea urmatoarelor operaţii:

1. Marcarea traseului- plantarea se tarusi pentru a jalona traseul in vederea sapaturilor;

3. Executarea şanţurilor - Saparea şanţurilor la dimensiunile prevazute în proiect, se va

avea în vedere ca pamantul dislocat să se depoziteze pe o singură parte a şanţului.

Consolidarea pereţilor la sanţurile adânci sau în terenurile moi se face utilizând sprijin

cu plăci de scândură de dimensiuni potrivite.

4. Derularea şi pozarea cablurilor: tamburul cu cablul se depozitează pe o platforma şi se

ridică pe un suport tip capră pe un ax rotitor. Pentru derulare se foloseşte fie forţa umana

fie un troliu mecanic de tragere. Pentru pozarea cablurilor se execută aşa numitul pat de

nisip adică se asigură un strat de circa 10-15 cm grosime de nisip fin peste care se aşează

cablul derulat, se completează incă un strat de 10-15 cm nisip fin.

6. Executarea profilelor LES, astuparea şanţurilor şi refacerea amplasamentului;

7. Punerea sub tensiune şi darea în exploatare a LES;

Punerea sub tensiune şi incercarile la care sunt supuse cablurile de energie ale

unei LES se fac în conformitate cu instrucţiunile prevăzute în normative şi în "caietul de

sarcini al cablului" Dintre acestea cele mai importante sunt:

o măsurarea rezistenţei electrice a conductoarelor;

10


o măsurarea rezistenţei de izolaţie;

Măsurarea rezistenţei electrice a conductoarelor permite depistarea unor

eventuale rezistenţe de contact marite faţă de valorile normale care pot aparea în special

în manşoane de legătură printr-o lipire incorecta, întrerupenea conductoarelor electrice

pe una sau mai multe faze, contacte electrice conductoare datorate unor defecte de

izolaţie.

1.3.Infromații despre producția care se va realiza

Proiectul propus are profil energetic, respectiv realizarea infrastructurii de

transport al energiei electrice produse de microhidrocentrala amplasată pe râul Taia în

Sistemul Energetic Naţional.

Dacă acest proiect nu s-ar realiza, amenajarea hidroenergetică realizată în propoţie

de 40% nu pote fi pusă în funcţiune.

1.4. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate;

În procesul tehnologic de realizare a proiectului propus se vor utiliza materiale de

constructii compozite, realizate industrial:

beton de ciment, care se aduce în şantier de clasa / marca prevăzută în

documentatia de executie, fie în stare uscată, urmând a fi umectat în momentul

turnării, fie gata pregătit în statii centralizate – pentru realizarea anvelopei de

beton.

materiale diverse pentru montaj;

conductoare electrice şi alte componente specifice (produse industriale

agrementate tehnic).

Acestea sunt clasificate şi etichetate ca materii prime nepericuloase pentru mediu.

11


Cu exceptia carburantilor, în procesul tehnologic nu se utilizază alte substante sau

preparate chimice.

La executia lucrărilor pregătitoare şi de constructii „in situ” se folosesc utilaje

tehnologice şi mijloace de transport dotate cu motoare cu ardere internă (Diessel),

specifice fazelor de lucrări, astfel:

a. Amenajarea tranşeului pentru LES si fundatia anvelopei:

excavator pentru săpături în tranşeu deschis şi în gropi de fundatii;

sapatura manuala pentru pozarea linei electrice subterane.

b.Montarea liniei electrice subterane:

tractor + remorca (platforma) pentru transportul confectiilor metalice;

instalatii de întindere conductoare (frâna+trăgător),

camioane pentru transportul materialelor ;

alte echipamente tehnologice actionate electric (ciocan de lipit, presa hidraulica

pentru lipit papuci, etc)

Combustibilul utilizat este motorina, care se va aproviziona din statii PECO,

astfel:

motorina necesară pentru mijloace de transport, cu alimentare direct de la pompe

din statia PECO;

motorina necesară pentru utilaje tehnologice se va aduce în punctul de lucru în

recipienti admişi de normele de comercializare a produselor petroliere, iar

alimentarea se va face cu furtun flexibil.

12


1.5. Localizarea geografică şi administrativă a proiectului (coordonatele

Stereo 70)

Proiectul propus se desfasoara conform Certificatului de Urbanism nr.

112/9/32174 din 21.11.2013 emis de Primaria orasului Petrila partial in intravilanul

localitatii, partial in extravilanul sau, se afla in interiorul pilierului minier de siguranta,

apartine domeniului public al localitatii si nu este grevat de sarcini.

Din punct de vedere geografic lucrarile sunt amplasate in bazinul hidrografic Jiu –

Jiul de Est.

13


Localizarea proiectului propus fată de arii protejate:

Amplasamentul proiectului propus se desfasoara pe terenuri cuprinse în situl de

importanta comunitara ROSCI0087 Gradistea Muncelului Cioclovina.

Linia electrica subterana se va monta in ampriza drumului de acces la

microhidrocentrala, cablul se va monta in afara zonei carosabile;

14

Les 100 m


Cooordonate STEREO 70 ale amplasamentului:

Nr.

crt.

X Y Observatii

1 376230.0624 442951.6402 Iesire cablu din incinta MHC

2 376236.6183 442945.0210 Intrare cablu in punct de

conexiune

3 376239.3176 442948.0475

Punct de conexiune4 376241.2003 442946.4636

5 376237.0577 442941.8690

6 376235.3630 442943.4842

1.6. Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata

diferitelor etape de implementare a proiectului;

Etapele de realizare a liniei elecrtice subterane si a anvelopei de beton sunt:

Etapa de construcție și montaj;

Etapa de exploatarea (funcționare);

Etapa de dezafectare;

În etapa de construcție se vor realiza elementele proiectului descrise la capitolul

tehnic. Lucrările prevăzute se vor materializa etapizat, pentru care se va întocmi un

graphic detaliat de derulare a execuţiei lucrărilor.

Graficul de execuţie al lucrărilor prevede suprapunerea anumitor faze de execuţie,

în scopul optimizării termenelor de punere în funcţie a investiţiei.

15


Etapele de execuţie a lucrărilor vor fi:

Realizarea organizării de șantier (se va folosi vechea organizarea de santier a

amenajarii hidroenergetice Taia)

Construirea anvelopei de beton;

Realizarea santurilor pentru pozarea LES;

Modificările fizice ce au loc în faza de execuție se referă la modificările produse

de excavațiile/săpăturile executate pentru pozarea în subrateran a LES, pentru fundația

anvelopei de beton, prin care se va interveni în structura naturală a solului, în calitatea

acestuia. Acest impact este inevitabil avându-se în vedere specificul proiectului propus.

Modificările ce se vor produce asupra solului sunt:

Modificarea proceselor pedogenetice – prin întreruperea ciclurilor de viață ale

vegetației, microfaune și mezofaunei;

Modificarea proprietăților fizico-mecanice ale solului – textura, starea de afânare

(tasare) coeziunea, frecarea internă;

Modificarea proprietăților hidrofizice, de aerare și termice. Toate

excavațiile/săpăturile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile și forma

exactă a obiectivelor, fiind astfel afectat un volum strict necesar de sol/subsol.

Organizarea de șantier conform Caietului de sarcini intcmit de SC LINIAL

ELECTRICA SRL DEVA s-a identificat pe amplasamentul MHC Taia, nefiind necesar

alegerea unui nou amplasament.

După realizarea obiectivelor se va realiza refacerea ecologică a suprafețelor de

teren ocupate temporar la executia santurilor pentru pozarea liniei electrice ,în cadrul

organizării de șantier și redarea acestora folosinței de zonă verde.

Etapa de exploatarea (funcționare)

Liniile electrice subterane sunt usor de exploatat atâta timp cât nu a intervenit un

16


defect, acesta constând în :

➢ verificări periodice ale tensiunii (de fază şi linie ) în capătul de la

consumator a LES;

➢ verificări periodice ale sarcinii LES prin măsurarea intensităţilor

curenţilor;

➢ controlul rezistenţei de izolaţie în special dupa perioadele de

suprasarcina a LES

➢ controlul rezistenţei electrice a conductoarelor cablului;

In cazul în care a apărut un defect pe LES acesta se scoate de sub tensiune, se

identifică şi se repară defectul şi apoi se repune sub tensiune.Se poate constata că

defectele ce pot aparea în cablurile LES au cauze foarte diferite şi se pot prezenta sub

diferite forme. Acest lucru ca şi accesul greoi la locul defect, explică dificultatea mare în

întretinerea şi exploatarea LES. Pentru a determina punctul de defect în LES se

utilizează diverse metode, în funcţie de natura defectului, rezistenţa la defect, lungimea

cablului, tensiunea de utilizare a acestuia.Cateva din cele mai importane sunt:

Metoda inductivă

Această metodă se poate aplica acelor defecte în cabluri la care există un

scurtcircuit clar între cel putin doua conductoare fara intreruperea conductorului activ,

daca strapungerea nu este totala se face în prealabil o încercare la tensiune marită sub

acţiunea căreia se produce un scurtcircuit clar între conductoare.

Se alimentează două conductoare active de la un generator de inaltă frecvenţă

(800-3OOOHz),circuitul îchizându-se prin locul de defect a izolaţiei, căutarea se

porneşte de la un capăt al tronsonului de langa o cutie terminală, cu ajutorul sondei se

17


receptionează efectul câmpului magnetic inductor determinat de curentul din cablu,

semnal care este amplificat de amplificatorul A, ajunge la o casca audio în care se

recepţionează un zgomot constant. Acest zgomot se mentine până la zona defectului în

cablu după care pe un interval de câţiva centimetri dispare total indicând astfel locul

defectului.

Metoda econometrică

Se bazează pe fenomenul de reflexie ce se produce intr-un cablu în care s-a produs

un defect. Se trimite un impuls de sondaj de la capătul cablului, acesta se reflecta la

locul defectului şi impulsul poate fi receptionat pe ecranul unui osciloscop. Se determină

diferenţa de timp ∆t între momentul când s-a inregistrat impulsul reflectat şi momentul

cand a pornit impulsul de sondaj.

După determinarea punctului de defect în cablu se procedează la repararea

acestuia. Dacă defectul este chiar în manşon, acesta se desfsce cu lampă de benzină.

Manşoanele din pvc nu mai pot fi refolosite, cele din plumb şi din fonta se pot recupera.

Dupa îndepartarea defectului se fac masurari ale rezistentei electrice a conductoarelor şi

a izolatiei. Apoi se face incercarea la tensiune marita. Pe timpul repararii unui cablu

defect, se iau aceleasi masuri de tehnica securitatii muncii ca şi în cazul montării

cablurilor LES.

Metoda acustică

Aceasta metoda se poate aplica pentru determinarea punctului de defect, în cazu!

punerii unei faze la pamant, daca rezistenta electrica a defectului este mica. Pentru

masurare intre faza defecta şi mantaua metalica a cablului se aplica socuri de tensiune cu

o anumita fregventa. Acestea produc vibratii sonore care se propaga prin sol şi pot fi

receptionate la suprafata cu stetoscop sau microfon etc. Socurile de tensiune se pot

18


produce utilizandu-se un transformator de inalta tensiune T, un tub electronic (kenotron)

K pentru redresare, un eclator E şi un condensator cu capacitatea C = 2- 4 pF. Deasupra

punctului de defect sunetul din cască se modifică sensibil, permiţând identificarea

acestuia.

Metoda în buclă

Aceasta se utilizează când în cablu există cel puţin un conductor lipsit de defecte

şi neîntrerupt. La unul dintre capetele conductorului lipsit de defecte SS' se leaga

conductorul defect TT' prin legatura S'T' ce se realizează din funie de cupru cu papuci de

alama. La celalalt cablu se conecteaza o punte de măsură, la care rezistenţele R1 şi R2

sunt reglabile astfel incat galvanometrul G să indice zero.

În amplasament, interventiile umane se referă numai la intretinerea şi reparatia

periodică a retelei electrice, care se va desfăşura, punctual şi cu mijloace neinvazive,

daca este cazul, fără impact asupra habitatelor şi speciilor protejate din cuprinsul sitului

de impoartanta comunitara.

Etapa de dezafectare

În vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări

suplimentare de dezafectare/reamplasare de: conducte, linii electrice şi de

telecomunicatii, constructii existente etc. De asemenea pentru implementarea proiectului

propus nu este necesară racordarea la utilităti publice (apă, canalizare, retele electrice şi

de telecomunicatii) sau de realizare a unor amenajări proprii.

Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de constructie si de

functionare, se va face pe drumurile publice şi de exploatare existente, care sunt utilizate

şi de comunitatile locale pentru activităti agricole/silvice, precum şi de agentii

economici cu activitate de productie în zonă. Pe perioada implementării proiectului

19


propus, drumurile de acces vor trebui aduse şi mentinite într-o stare tehnică bună, sens în

care beneficiarul în parteneriat public – privat cu administratorul vor efectua reparatii şi

intretineri pe aceste drumuri, respectiv: împietruire, rigole de scurgere a apei etc.

În aceste conditii, nu va fi afectată integritatea ariilor naturale protejate.

1.7. Resursele naturale necesare implementării proiectului

Implementarea proiectului propus este un un proces tehnologic specific activitătii

de constructii, în care sunt antrenate şi resurse naturale:

– agregate naturale pentru prepararea betonului, furnizat de balastiere autorizate

situate în afara ariilor protejate de interes comunitar , transportat cu mijloace auto

în statiile centralizate de prepare.

– Pentru implementarea proiectului propus nu vor fi defrisate suprafete impadurite;

1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Nu vor fi utilizate nici un fel de resurse naturale din perimetrul sitului ROSCI0087

Gradistea Muncelului – Cioclovina;

1.9. Emisii şi deşeuri generate de proiect

Pentru identificarea eventualelor impacturi produse asupra mediului s-a făcut un

inventar a surselor de emisie din cadrul lucrărilor , astfel s-au centralizat principalele

activități desfășurate în cadrul perimetrului de exploatare, în perioada de construcție.

20


Tipul lucrării Efecte/emisii potențiale Riscuri asociate Receptor Impact

Transport

materiale

- Emisii gaze de eșapament,

pulberi

- Emisii zgomote, vibrații

- Afectare infrastructură

existentă

-Pierderi produse petroliere, uleiuri

- Afectarea calității aerului atmosferic

- Depuneri de pulberi pe sol și aparatul

foliar al plantelor

- Deteriorare drum de exploatare forestier

- Disturbarea faunei

- Apa raul Taia

- Aer atmosferic

- Angajați - Sol -

Floră, faună

Reversibil

Manipulare

materiale

- Emisii pulberi

- Emisii zgomote, vibrații

- Distrubarea faunei

- Distrubarea ambientului


- Depuneri pe sol

- Floră, faună

- Angajați

- Aer atmosferic

- Sol

Reversibil

Organizare

depozite

materiale

- ocupare suprafețe teren vegetal

- spălări poluanți/scurgeri

- emisii pulberi antrenate de

vânt

- afectarea învelișului de sol vegetal

- infiltrații în sol subsol

- transport în cursul de suprafață a apei

- afectarea calității aerului atmosferic

- distrubarea faunei

- sol-subsol

- apa raului Taia

- Aer atmosferic

- Fauna

Reversibil

Lucrări de

decopertare

sol vegetal –

unde

este cazul

- Indepărtarea orizont vegetal de

sol

- Schimbarea temporară a

folosinței terenului

- Emisii de puberi, gaze de

eșapament

- Emisii de zgomote, vibrații

- Afectarea învelișului de sol vegetal

-Deversări produse petroliere/uleiuri

- Spălări de poluanți

- Afectarea calității aerului - Distrubarea

faunei

- Sol/subsol

- Apa raului Taia

- Angajați

- Aer atmosferic

- Flora. fauna

Reversibil/

iraversibil

Lucrări de

excavare

- Deranjare orizonturi de sol-

Emisii de pulberi, gaze de

eșapament


- Depuneri pulberi pe sol




- Sol

- Aer atmosferic

- Flora, fauna

Reversibil/

ireversibil

Organizare

depozit de sol

decopertat/

excavat

- Ocupare temporară suprafețe

teren

- Spălări poluanți/scurgeri

- Emisii pulberi antrenate de vân


- Transport particule minerale în cursul

de suprafață



- Sol/Subsol

- Apa raului Taia

- Aer atmosferic

- Faună/floră

Reversibil

Oragnizare

depozite

- Ocupare temporară

surafețe teren vegetal

-Deversări, depozitări necorespunzătoare


- Sol/subsl, apa raului

Taia

Reversibil

21


deșeuri - Spălări poluanți/scurgeri

- Emisii pulberi antrenate de

vânt

- Transport particule minerale în cursul

de suprafață



- Aer atmosferic

- Fauna

Lucrări de

ecologizare a

zonei

- Emisii de pulberi, gaze de

eșapament




- Sol/Subsol

- Vegetația

- Fauna

- Apa Râului Taia

Reversibil

Emisii în aer

Emisiile în atmosferă sunt generate în acest caz numai în faza de construcție a

obiectivelor specifice investiției și sunt nule în faza de funcționare a acesteia.

►Principalele emisii generate de proiect în perioada constructiei, modalităti de

eliminare:

Proiectul propus implică în faza de pregătire şi constructie folosirea unor utilaje

tehnologice şi mijloace de transport specifice diferitelor categorii de lucrari, astfel:

✗ excavator pentru săpături în tranşeu deschis şi în gropi de fundatii;

✗ sapatura manuala pentru pozarea LES;

✗ tractor + remorca (platforma) pentru transportul confectiilor metalice;

✗ instalatii de întindere conductoare (frana+tragator),

✗ camioane pentru transportul materialelor;

✗ alte echipamente tehnologice actionate electric;

Combustibil utilizat : motorina, care se va aproviziona din statii PECO, astfel:

✗ motorina necesară pentru mijloace de transport, cu alimentare direct de la pompe

din statia PECO;

✗ motorina necesară pentru utilaje tehnologice se va aduce în punctul de lucru în

functie de necesarul zilnic, în recipienti admişi de normele de comercializare a

22


produselor petroliere, iar alimentarea se va face cu furtun flexibil direct în

rezervorul utilajului.

Utilajele tehnologice şi mijloacele de transport sunt surse mobile, care în timpul

functionării generează praf, emisii de gaze, zgomot şi vibratii.

Traseul LES are o configuratie geometrică specifică unei fâşii (dreptunghi cu

latura mică egală cu lătimea culoarului şi latura mare egală cu lungimea retelei) pe care

fluxurile tehnologice specifice etapelor de de pregătire se vor desfăşura pe puncte de

lucru în care nu pot actiona concomitent mai mult de 5 utilaje/mijloace de transport.

Principalii poluanti generati de proiectul propus sunt: praful, emisii de noxe,

zgomot şi vibratii.

● Praful – generat în timpul lucrărilor specifice de excavarea santurilor, fundatiei

anvelopei de beton si deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de acces;

– pe drumurile de acces, în timpul deplasării mijloacelor de transport.

Emisii de praf din surse mobile

Denumirea sursei Poluant Debit masic orar (g/oră/ sursă x

Nr. surse)

Utilaje tehnologice

- în timpul excavarii fundatii pt.

stâlpi

- în timpul deplasării pe transeu

Praf(16<30 µ m) 568 g/oră x 5 = 2840 g/oră



Praf(0<2,5 µ m) 84 g/oră x 5 = 420 g/oră

Total 1288 g/oră x 5 = 6440 g/oră

Mijloace auto de transport In

timpul

deplasării pe drumurile de acces


Total 902 g/oră x 5 = 4510 g/oră

Praful se propagă în jurul zonelor de lucru şi de-a lungul drumurilor de acces, de o

parte şi de alta pe o bandă cu lătimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în

cantitate descrescătoare de la interioarul spre exteriorul acesteia.

23


Eliminarea / reducerea emisiilor de praf în incinta şantierului de constructii şi pe

drumul de acces se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri:

✔ stropirea cu apă a surselor de praf şi a drumurilor de pământ, în perioadă de

uscăciune;

✔ mijloacele de transport vor circula cu viteza redusa pentru a ridica in atmosfera

cantităti reduse de particule fine de praf;

Având în vedere caracteristicile naturale ale terenului din amplasament,

propagarea prafului în atmosferă este limitată şi de obstacolele naturale formate din

arbori şi forme de relief denivelate.

● Emisii de noxe chimice generate de surse mobile, prin arderea carburantilor

(motorina) în motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport, ce degajă în atmosferă

gaze de eşapament, în a căror componenŃă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon

(CO), oxizi de sulf (SO2), compuşi organici volatili (COV), pulberi. Cantitătile de noxe

eliberate în atmosferă depind de: puterea, regimul şi timpul de functionare al motoarelor,

caracteristicile carburantului folosit etc. Consumul orar de carburanti in timpul

functionarii principalelor utilaje şi mijloace de transport folosite in procesul tehnologic

este in medie de 10,0 l/h.

Dispersia noxelor se va produce pe traseul liniei electrice şi de-a lungul

drumurilor de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lătimea de 100 – 150 m,

concentratiile de poluanti reducându-se la jumătate la distanta de de 20 m şi de 3 ori la

distanta de 50 m. Prin îmbunătătirea nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea

normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

24


Emisii de noxe chimice din surse mobile în perioada constructiei, în fiecare punct

de lucru

Denumire poluanti Denumirea sursei: Motoare Diessel ale utilajelor şi mijloacelor de transport

Debit masic Nr. surse Emisii totale în

mediu (g/h)

Limite maxime

admise

(Ordin MAPPM

nr. 462/1993) (g/h)

Particule solide 15.6 5 78 500

SO2 32.4 5 162 500

CO 270.0 5 1350 Limita

nespecificata

Hidrocarbur 44.4 5 222 3000

NO2 444.0 5 2220 5000

Aldehide 3.6 5 18 100

Acizi organici 3.6 5 18 200

În perioada de execuție vor fi luate măsurile necesare pentru limitarea emisiilor de

poluanți în aerul atmosferic:

✗ Umectarea suprafețelor supuse lucrărilor de terasamente în perioadele secetoase;

✗ Evitarea antrenării în atmosferă a materialelor de construcției și deșeurilor

plurivalente, prin protejarea în timpul transportului și la depozitare;

✗ Limitarea timpului de funcționare a utilajelor de construcție și transport;

✗ Utilizarea în execuție a utilajelor și mijlocelor de transport cu emisii reduse de

poluanți atmosferici;

✗ Respectarea termenilor de revizie tehnică periodică.

Pentru perioada de exploatarea, emisiile de poluanți în aerul atmosferic vor fi nule

având în vedere specificul proiectului.

25


● Zgomotul provine de la surse mobile si fixe şi este generat de motoarele utilajelor

şi mijloacelor de transport.

Propagarea undelor sonore se face diferit, în functie de mai multi factori, dintre

care mentionăm: distanta receptorului fată de sursă, gradul de denivelare a terenului care

desparte receptorul de sursă, gradul de ocupare cu obstacole care despart receptorul de

sursă etc.

Zgomotul se propagă în jurul santierului şi de-a lungul drumului de acces, de o

parte şi de alta pe o bandă cu lătimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la

jumătate la distanta de de 50 m şi de 3 ori la distanta de 100 m. Prin îmbunătătirea

nivelului tehnologic al motoarelor, echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se

prognozează scăderea intensitătii acestuia cu 30%.

Emisii în apă

În perioada de construcție, principalele surse de poluare a apei râului, dar și a apei

subterane, pot fi clasificate în:

✗ Surse punctiforme – evacuările de ape menajare de la organizarea de șantier și

punctele de lucru;

✗ Surse difuze – depozitele intermediare de materiale de construcții, care pot fi

spălate de apele pluviale, precum și spălările de utilaje/mijloace de transport în cadrul

șantierului.

Măsuri pentru protecția factorului de mediu„ apă”:

Punctul de lucru va fi dotat cu toalete ecologice. Nu se vor accepta fose

vidanjabile, întrucât la terminarea lucrărilor vor fi foarte greu de dezafectat;

26


Materiale de construcții în vrac vor fi depozitate în spații închise sau acoperite,

pentru a evita poluarea solului, subsolului și a apelor subterane, în situația în care ar fi

spălate de apele pluviale.

Spălările de utilaje și mijloace de transport ale șantierului se vor face obligatoriu

în spații special amenajate pentru astfel de operațiuni (în afara zonei protejate).

Deșeurile rezultate de pe șantier for fi colectate și transportate în locuri special

amenajate.

În faza de exploatare prin natura proiectului propus nu sunt emisii asupra

factorului de mediu apa.

Emisii în sol

În faza de execuție, principalele surse posibile de poluare pot fi:

✗ Excavațiile realizate pentru executarea lucrărilor de construcție;

✗ Depozitarea necorespunzătoare a materialelor de construcție;

✗ Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;

✗ Scurgerile accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defecțiuni ale

autovehiculelor ce tranzitează șantierul;

Prin excavațiile/săpăturile executate se va interveni în structura naturală a solului

și calitatea acestuia. Acest impact este inevitabil avându-se în vedere specificul

activității de construcție.

Modificările constau in:

✗ Modificarea proceselor pedogentice prin întreruperea ciclurilor de viață ale

vegetaței, microfaunei și mezofaunei;

✗ Modificarea proprietăților fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare,

coeziunea, frecare internă;

27


✗ Modificarea proprietăților hidrofizice, de aerare și termice.

Toate excavațiile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile și forma exactă

a obiectivelor pentru care va fi necesară excavarea, fiind astfel afectat un volum minim

se sol/subsol.

Impactul asupra solului și subsolului va fi seminificativ diminuat prin măsurile

adoptate pentru reconstituirea ecologică a terenului.

Măsuri pentru protecția factorului de mediu „sol”:

✗ Activitatea de excavare/săpături va fi supravegheată atent, astfel încât să se

asigure protecție pentu sol și subsol;

✗ Evacuarea ritmică a deșeurilor de pe amplasament;

✗ Evacuarea controlată a apelor uzate menajre;

✗ Depozitarea materialelor de construcție se va realiza în spații special amenajate; -

Materialele rezultate din excavările pentru realizarea liniei electrice subterane si a

anvelopei de beton vor fi încărcate în mijloace de transport și depozitate în vederea

încărcării ulterioare sau a păstrării parțiale pentru realizarea umpluturii după terminarea

lucrărilor de fundare;

✗ Culegerea pe materiale absorbante a substanțelor cu caracter poluant scurse

accidental și depozitarea în locuri speciale pentru a fi tratate ca deșeuri cu conținut

periculos;

✗ Se vor utiliza numai utilaje de transport al materialelor de construcție, dotate cu

mijloace de protecție împortiva împrăștierii încărcăturii pe traseele de circulație

✗ Constructorul va deţine şi utiliza rezervoare/recipienţi etanşe pentru depozitarea

temporară a materialelor şi substanţelor periculoase;

28


Deșeuri

Atât în faza de execuție, cât și în faza de exploatarea, depozitarea deșeurilor

generate se va face în mod controlat, pe categorii de deșeuri, cu respectarea normelor și

legislației naționale referitoate la gestionarea deșeurilor.

Depozitarea temporară a deșeurilor menajere și cele asimilate cu tipul stradal se

va face în europubele, pentru evitarea poluării solului și pânzei freatice. Deşeurile

reciclabile rezultate în perioada de execuţie se vor valorifica prin unităţi specializate și

autorizate în acest sens, iar cele nereciclabile se vor depozita pe platforma de depozitare

a localităţii.

In urma lucrarilor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

Deseuri tehnologice:

- Materialul rezultat din executarea sapaturilor se va refolosi.

- Desuri menajere – cod 20 01 99 ;

- Deseuri electrice si electronice (DEE -uri) vor fi gestionate corespunzator conform

legislatiei in vigoare HG 137/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi

electronice pentru care titularul va incheia un contract de predarea a acestora catre o

firma autorizata in acest sens;

- Deseuri din Pământ şi pietre cod 17 05 04 , altele decât cele specificate la cod 17 05

03.

Modul de gospodarire al deseurilor:

Pamantul rezultat din sapaturile efectuate se va refolosi;

Deseurile menajere se vor colecta temporar in pubele metalice

compartimentate prevazute cu saci menajeri corespunzatori, fiind

29


valorificate prin firme autorizate

Deseuri electrice si electronice (DEE -uri) vor fi gestionate corespunzator

conform legislatiei in vigoare HG 137/2010 privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice pentru care titularul va incheia un

contract de predarea a acestora catre o firma autorizata in acest sens;

Nu vor fi afectare terenuri în afara amplasamenteului autorizat pentru realizarea

lucrărilor de investiţii, prin:

● abandonarea, înlăturarea sau eliminarea deşeurilor în locuri neautorizate;

● staţionarea mijloacelor de transport în afara terenurilor desemnate în acest scop

Se vor asigura condiţii de colectare selectiva a deseurilor;

1.10. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia

proiectului

Proiectul propus se desfasoara conform Certificatului de Urbanism nr.

112/9/32174 din 21.11.2013 emis de Primaria orasului Petrila partial in intravilanul

localitatii, partial in extravilanul sau, se afla in interiorul pilierului minier de siguranta,

apartine domeniului public al localitatii si nu este grevat de sarcini.

Folosinta actuala – cale de acces la fondul forestier.

Implementarea proiectului necesită o pierdere definitivă din suprafata sitului

ROSCI0087 de 12 mp, suprafata aferenta construirii anvelopei de beton.

Aceste pierderi de suprafata nu pot să conducă la modificarea statutului de

conservare a specilor si habitatelor de interes comunitar la nivelul sitului ROSCI0087.

De asemenea, dată fiind apropierea acestei suprafețe de drumul forestier aferent zonei,

aceasta reprezinta o zona disturbată continuu ca urmare a transportului de masă

lemnoasă, considerăm că aceasta zona nu reprezintă un habitat optim de adăpost și

30


cuibărire pentru specii, ci doar posibil potențial de hrănire;

1.11. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a proiectului etc.

Implementarea proiectului propus se eşalonează pe o perioada de 1 luna ce va

cuprinde:

a. Etapa pregătitoare (materializarea culoarului liniei electrice)

b. Etapa constructiei ( executia constructiei conform proiectului tehnic, probe

tehnologice, efectuarea remedierilor, dacă este cazul);

c. Etapa punerii în functiune (retragerea din amplasamentul proiectului propus a

utilajelor tehnologice şi a mijloacelor de transport, aducerea la starea initială a

terenurilor utilizate temporar pentru constructii, receptie la terminarea lucrărilor, punerea

în functiune a obiectivului prin conectarea permanentă la SEN).

1.12. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Proiectul de investiții se referă la execuţia unei linii electrice subterane pe o

suprafata de aproximativ 100 m si a anvelopei de beton necesare pentru racordarea

microhidrocentralei de raul Taia la SEN;

Impelementarea proiectului va genera următoarel activități:

✔ Activități de transport echipamente și materiale de lucru (în faza de construcție);

✔ Activități de construcție-montaj (în faza de construcție);

✔ Activități de colectare și transport a deșeurilor în vederea eliminării acestora (în

faza de construcție);

✔ Activități de monitorizare a impactului poriectului asupra speciilor de interes

✔ comunitar (în faza de construcției );

31


✔ Activități de mentenanță (în faza de operare).

1.13. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera

impact cumulativ cu proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate

afecta aria naturală protejată de interes comunitar

Proiectul propus reprezinta o compotenta vitala pentru proiectul aprobat si

reglementat din punct de vedere a protectei mediului : “Amenajarea hidroenergetica pe

raul Taia”.

Executia lucarilor la “ Amenajarea hidroenergetica Taia” au fost reglementate prin

Autorizatia de construire in anul 2012.

Avand in vedere dimensiunea lucrarilor propuse prin acest proiect si timpul de

executie pe o perioada scurta nu putem vorbi despre un impact cumulat.

32


CAPITOLUL II.CAPITOLUL II.

INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE

INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUIINTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

2.1. Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din

zona amplasamentului vizat de implementarea proiectului

2.1.1. Situl de importanță comunitară ROSCI0087 Gradistea Muncelului

Cioclovina

LOCALIZAREA SITULUI GRADISTEA MUNCELULUI - CICLOVINA

NUMELE SITULUI

GRADISTEA MUNCELULUI - CIOCLOVINA

IDENTIFICAREA SITULUI

Codul sitului la nivel european ROSCI0087

LOCALIZAREA SITULUI

Coordonate Latitudine Longitudine

45.571944 23.254167

Suprafata 39818.10

Altitudine Min. Max. Medie

357 1678 951

Regiunea administrativa HUNEDOARA

Datele indicării și desemnării/clasificării

sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

Inainte de a incepe acest capitol consideram necesara o clarificare terminologica

33


asa cum este realizata in partea introductiva a lucrarii “Habitatele din Romania “ - N.

Doinita , A. Popoescu, I.A. Biris, M. Pauca – Constantinescu, S. Mihailescu;

Incepand cu Programul CORINE , s-a incetatenit in Europa termenul habitat care

stricto senso, inseamna loc de viata, adica mediul abiotic in care traieste un organism sau

o biocenoza distincta. Acest mediu este un geotop caruia ii corespunde un ecotop. Iar

acest ecotop transformat de biocenoza este un biotop. In aceasta acceptiune este definit

habitatul il lucrarile clasice de biologie si ecologie, inclusiv in unele dictionare (de

exemplu: www. Biology-Online.org/dictonary/habitats). Dar, in acceptiunea care I s-a

dat in programul CORINE si apoi in celelalte sisteme de clasificare ce au urmat , prin

habitat s-a inteles, de fapt, un ecosistem, adica un “ habitat” stricto senso si biocenoza

corespunzatoare care il ocupa.

Asadar daca ne referim la termenul tip de habitat ne referim in fapt la ecosistem.

Descrierea sitului de importanta comunitara ROSCI0087 Gradistea Muncelului –

Cioclovina.

Natura 2000 este o retea ecologica constituita din situri Natura 2000 de doua

tipuri: Arii Speciale de Conservare (SAC - Special Areas of Conservation) constituite

conform Directivei Habitate si Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA - Special

Protection Areas), constituite conform Directivei Pasari.

Aceste situri sunt identificate si declarate pe baze stiintifice (conform procedurilor

celor doua Directive) cu scopul de a mentine intr-o stare de conservare favorabila o

suprafata reprezentativa a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate in Anexa I

a Directivei Habitate) si populatii reprezentative de specii ale Europei (enumerate

in Anexa II a Directivei Habitate si in Anexa I a Directivei Pasari).

34

http://www.natura2000.ro/resurse/glosar#s

http://www.natura2000.ro/reteaua/documente#pasari_anexa1

http://www.natura2000.ro/reteaua/documente#habitate_anexa2






DE RETINUT:

La definirea acestor situri NU s-a plecat de la ideea unei protectii stricte, care sa

interzica activitatea umana. Dimpotriva, se considera ca in foarte multe situatii

activitatile umane de gospodarire a resurselor naturale pot continua. In multe cazuri

prezenta habitatelor si a speciilor din siturile Natura 2000 se datoreaza in special

modului in care de sute de ani sunt gospodarite durabil padurile, pasunile sau fanatele.

Limitele si suprafata ariei naturale protejate – Parcul Natural Gradistea

Muncelului – Cioclovina au fost stabilite prin HG 230/2003. Activitatea de

administrare a ariei naturale protejate Gradistea Muncelului – Cioclovina se

desfasoara pe aceasta suprafata conform Contractului de administrare nr.

740/MMGA/22.05.2004 nr. 61/RNP/21.05.2004, amplasamentul Amenajarii

hidroenergetice pe raul Taia nu se afla in aces perimetru.

Amplasamentul proietului propus se afla in extensia limitei parcului

( extensie de cca. 2000 ha) in interiorul sitului ROSCI0087 Gradistea Muncelului –

Cioclovina.

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitatpondere

in %

N09 - Pajiști uscate, stepe 8.00

N14 - Pajiști ameliorate 3.00

N15 - Alte terenuri arabile 10.00

N16 - Păduri caducifoliate 64.00

N17 - Păduri de conifere 8.00

N19 - Păduri mixte 4.00

35

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?corine=N19







Clase de habitatpondere

in %

N26 - Habitate de păduri (păduri in

tranziție)3.00

Alte caracteristici ale sitului Grădiştea Muncelului-Cioclovina, Parcul Natural

(suprafaţa de 38.184 ha), cuprinde numeroase obiective arheologice, antropologice,

etnografice, geologice, speologice, faunistice şi floristice, repartizate armonios în cadrul

unor ansambluri de peisaje naturale de excepţie – încă nealterate de activităţi umane

majore. Caracteristice pentru peisajul sitului sunt: prezenţa notabilă a pădurilor, a

pajiştilor şi, pe suprafeţe mult mai restrânse, a unei agriculturi arhaice, tradiţionale. Aici

este localizat sistemul celor 8 cetăţi fortificate din jurul capitalei politice, culturale şi

religioase a Daciei – Sarmizegetusa Regia – cetatea de scaun a regilor Burebista şi

Decebal, precum şi un mare număr de rezervaţii şi monumente ale naturii (peşteri, chei,

avene şi alte fenomene carstice), pentru a enumera numai principalele repere ale zonei.

Acestea conferă parcului o serie de excepţionale valenţe istorice, naturale, ştiinţifice,

educative şi turistice, care de altfel au şi determinat constituirea lui ca arie protejată

Substratul geologic este alcătuit preponderent din şisturi cristaline mezometamorfice

(gnaise, paragnaise, amfibolite, micaşisturi). Rocile sedimentare se întâlnesc în partea

vestică, sudică şi sud-estică a parcului şi sunt reprezentate prin calcare mezozoice

(cretacice şi jurasice). Vegetaţia parcului natural este specifică etajului montan, definită

fizionomic prin prezenta pädurilor de foioase în alternanţă cu pajişti (în special pajişti

secundare instalate în urma defrişărilor), fâneţe şi stâncării cu vegetaţie xerotermofilă,

mezoxerotermofilä. In sud-vestul parcului au fost identificate suprafeţe cu vegetaţie

termofilă bogată în elemente de origine sudică, mediteraneană.

36




Calitate si importanță

Sit important pentru existenţa a numeroase habitate de importanţă europană:

Juniperus communis formations on heaths or calcareous grasslands, Rupicolous

calcareous or basophilic grasslands of the Alysso-Sedion albi, Alpine and subalpine

calcareous grasslands, Semi-natural dry grasslands and scrubland facies on calcareous

substrates (Festuco Brometalia)(*important orchid sites), Species-rich Nardus

grasslands on siliceous substrates in mountain areas (and submountain area in

Continental Europe), Molinia meadows on calcareous peaty or clavey-silt-laden soils

(Molinion caeruleae), Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of the

montane to alpine levels, Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis), etc., precum şi a 10 specii de mamifere(Ursus arctos, Barbastella

barbastellus, Canis lupus, Lutra lutra, Lynx lynx, Myotis myotis, Rhinolophus

hipposideros, etc.), o sp. de amfibieni: Bombina variegata, 4 sp. de peşti(Barbus

meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon danfordi, Sabanejewia aurata), 6 sp. de

nevert. şi o specie vegetală: Campanula serrata, toate de interes european.

Vulnerabilitate

Campări neautorizate, depozitarea necontrolată a deşeurilor, defrişări.

Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina a fost desemnat ca parc natural

prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a III-a - zone protejate

Tip de proprietate. Aprox. 60% din suprafaţa sitului se află în fond forestier

(26371,6 ha). 79.6% din suprafaţa fondului forestier inclus în sit este proprietate a

statului român, 3% este deţinută de persoane fizice, iar 17,4% din fondul forestier este

37


în proprietatea composesoratelor, şcolilor, parohiilor şi primăriilor locale.

38


Informatii privind statutul favorabil de conservare a specilor/habitatelor pentru

care a fost declarat situl SCI “Gradistea Muncelului – Cioclovina”

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B

- 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A -

valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod PondereReprezentat

ivitate

Suprafață

relativă

Stare de

conservare

Evaluare

globală

6210 - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri

cu tufărișuri pe substrat calcaros *0.10 B C B B

6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase,

turboase sau argiloase0.10 B C B B

6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile

de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin1.00 B C B B

6520 - Fanețe montane 10.00 B C B B

8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis 10.00 A B B B

6110 - Comunități rupicole calcifile sau pajiști

bazifite din Alysso-Sedion albi *1.00 B C B B

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 5.00 B C B B

9130 - Păduri de fah de tip Asperulo-Fagetum 10.00 B C B B

91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus

excelsior *0.20 B C B B

91V0 - Păduri dacice de fag 30.00 A C B B

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea

montană1.00 B C B C

9150 - Păduri medio-europene de fag din

Cephalanthero-Fagion16.50 A A B A

9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți,

grohotișuri și ravene *1.00 A B A B

39

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=9180







http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91V0

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91E0















Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p >

15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau

redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație

ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

Reside

ntă

Migratoare

Populație Conservare IzolareEvaluare

globalăRepro

ducereIernat Pasaj

1304Rhinolophus

ferrumequinumP B B C B

1303Rhinolophus

hipposiderosP C B C B

1324 Myotis myotis P RC C B C B

1307 Myotis blythii P RC C B C B

1308Barbastella

barbastellusP C B C B

1310Miniopterus

schreibersiP RC B B C B

1352 Canis lupus RC C B C B

1354 Ursus arctos RC C B C B

1361 Lynx lynx V C B C B

1355 Lutra lutra V C B C B

40

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?species=1355











Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului

92/43/CEE




ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Cod Nume


Residen

tă

Migratoare

Populație Conservare IzolareEvaluare

globalăReprod

ucereIernat Pasaj

1193Bombina

variegataC C A C A

4008

Triturus

vulgaris

ampelensis

P C B A B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE




ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod Nume


Reside

ntă

MigratoarePopulați

eConservare Izolare

Evaluare

globalăReproduc

ereIernat Pasaj

1138Barbus

meridionalisP?

1163 Cottus gobio P C B C B

1146Sabanejewia

aurataP?

4123Eudontomyzon

danfordiP C B C B

41








Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE




ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod Nume


Residen

tă

Migratoare

Populație ConservareIzol

are

Evaluare

globalăReproduc

ereIernat Pasaj

1065 Euphydryas aurinia P B B C B

1078Callimorpha

quadripunctariaR B B C B

1093Austropotamobius

torrentiumR B B B B

1074 Eriogaster catax R B B C B

4035Gortyna borelii

lunataRC B B C B

1060 Lycaena dispar P C B C B

4020 Pilemia tigrina P B B C B

1087 Rosalia alpina P C B C B

1084Osmoderma

eremitaP C B C B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume PopulațieEvaluarea sitului

Populație Conservare Izolare Evaluare globală

4070Campanula

serrataR C C B B

1381Dicranum

virideV C C B B

42













2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata

vecinătate a proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale

protejate de interes comunitar

În tabelul urmator sunt prezentate specii și habitate de interes comunitar

(menționate în formularele standard al sitului Natura 2000) identificate pe suprafața și în

imediata vecinătate a proiectului, în baza observațiilor din teren și a consultării literaturii

științifice de specialitate.

Habitate de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0087 Gradistea Muncelului

Cioclovina identificate pe suprafața suprafata de implementare a proiectului

Tipul de habitat

Prezent (P) / absent

(A) pe suprafețele

vizate de

implementarea

proiectului


(A)in vecinatatea

proiectului propus

6210 - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu

tufărișuri pe substrat calcaros *

A A

6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase

sau argiloase

A A

6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de

la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

A A

6520 - Fanețe montane A A

8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis A A

6110 - Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite

din Alysso-Sedion albi *

A A

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum A P

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum A P

91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus

excelsior *

A A

91V0 - Păduri dacice de fag A A

43

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91V0
















9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea

montană

A

9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-

Fagion

A A

9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți,

grohotișuri și ravene *

A A

Speciile de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0087 Gradistea Muncelului -

Cioclovina identificate pe suprafața și în imediata vecinătate a proiectului

Specii de mamifere


(A) in perimetrul

proiectului


(A) invecinatatea

perimetrului

proiectului

Argumentare (pentru detalii

asupra speciilor din perimetrul

amplasamentului a se vede

subcapitolul 2.2.2 și 2.2.3.Rhinolophus ferrumequinum A A Liliecii traiesc si se reproduc in

pesteri. Asa cum am mentionat

anterior proiectul nu se desfasoara in

interiorul Parcului Natural Gradistea

Muncelului – Cioclovina “care

cuprinde numeroase obiective

arheologice, antropologice,

etnografice, geologice, speologice,

faunistice si floristice reprezentate

armonios in cadrul unor amsambluri

de peisaje naturale de exceptie inca

nealterate de activitati umane

majore”

Rhinolophus hipposideros A A

Myotis myotis A A

Myotis blythii A A

Barbastella barbastellus A A

Miniopterus schreibersi A

Canis lupus A PP Cursul de apă favorizează

prezența specieiUrsus arctos A PP

Lynx lynx A A Habitatul nu este caracteristic

specilorLutra lutra A PP Cursul de apă favorizează

prezența speciei

Nota: PP – specie potential prezenta; A – specie abesenta; P – specie prezenta

44








Specii de amfibicni şi reptile:


(A) pe suprafețele

vizate de

implementarea

proiectului


(A) invecinatatea

perimetrului

proiectului

Argumentare (pentru

detalii

asupra speciilor din

perimetrul

amplasamentului a se

vede

subcapitolul 2.2.2 și

2.2.3.

Bombilla variegata (Buhai de baltă

cu burta galbenă);

A PP Habitat caracteristic

prezent in vecinatatea

proiectului;

Trituras cristatus (Triton cu creastă); A PP Habitat caracteristic

prezent in vecinatatea

proiectului;

Specii de pesti


(A) pe suprafețele

vizate de

implementarea

proiectului

Argumentare (pentru detalii

asupra speciilor din perimetrul

amplasamentului a se vede

subcapitolul 2.2.2 și 2.2.3.

Barbus meridionalis A

Proiectul propus nu afecteaza si si

nu se

desfasoara pe cursuri de apa

Cottus gobio A

Sabanejewia aurata A

Eudontomyzon danfordi A

45


Specii de nvertebrate


(A) pe suprafețele

vizate de

implementarea

proiectului

Euphydryas aurinia A

Callimorpha quadripunctaria A

Lycaena dispar A

Rosalia alpina A

Specii de plante


(A) pe suprafețele

vizate de

implementarea

proiectuluiCampanula serata ADicranum viride A

2.2.1. Date despre habitatele de interes comunitar din cadrul sitului

ROSCI0087 Gradistea Muncelului- Cioclovina prezente pe suprafața și în

imediata vecinătate a

amplasamentului vizat de implementarea proiectului

Amplasamentul investiției este situat într-o zonă intramontană, vegetația și fauna

fiind specifice zonelor forestiere.

Conform datelor disponibile (formular stadnard Natura 2000, date colectate în

teren) în zona amplasamentului și vecinătatea acestuia se găsesc următoarele habitate

de interes comunitar:

46


9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Caracterizarea habitatului: păduri de fag dezvoltate pe versanți mediu-puternic

înclinați cu expoziții diferite, clumi. Stratul arborilor este constituit exclusiv din fag

(Fagus sylvatica ssp.sylvatica la altitudini mari și ssp moesiaca la altitudni mici) sau cu

puțin amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba) la altitudini

mari și gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), plop tremurător (Populus

tremula) și ulm (Ulmus glabra) la altitudini mici. Asociația vegetală caracteristică este

Festuco drymeiae – Fagetum. Valoarea conservativă a habitatului este redusă.

Specii indicatoare pentru acest tip de habitat sunt: Fagus sylvatica ssp.sylvatica și

ssp moesiaca.

Distribuția habitatului: răspândire largă, în toți Carpații românești, cu frecvență

mare în Carpații Meridionali și Occidentali, în regiunea de munte și, în parte, pe

dealurile înalte, în etajul nemoral. Habitatul este caracteristic altitudinii de 500 – 1200

m. Preferă zonele cu temperaturi situate între 8 – 4,5oC și precipitații abundente –700-

1100 mm. Prezent pe soluri de tip districambosol, luvisol, slab-semischeletice, mediu

profunde, moderat acide, mezobazice, reavăne.

9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Caracterizarea habitatului: păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen

(Carpinus betulus) care preferă la altitudini de sub 700 m versanții umbriți și văile,

uneori versanții însoriți cu vechi alunecări; la altitudini peste 700 m, pe versanți cu

diferite înclinări și expoziții, culmi, platouri. Stratul arborilor este compus exclusiv din

fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca și ssp. sylvatica) sau cu amestec redus de carpen

(Carpinus betulus), iar diseminat gorun (Quercus petraea), cireș (Cerasus avium), paltin

47


de munte (Acer pseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbus terminalis), ulm (Ulmus glbra,

Ulmus minor) etc.

Asociația vegetală caracteristică este Carpino-Fagetum Valoarea conservativă a

habitatului este redusă. Specii indicatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca cu fregvență

mare și ssp. sylvatica cu frecvență mai mică, Carpinus betulus.

Distribuția habitatului: în toate delurile peri- și intracarpatice, ca și partea

inferioară a Carpaților, în etajul nemoral. Altitudinea caracteristică se situează între 300

– 800m.

Habitatul preferă clima cu temperaturi situate între 9 – 6 0C și precipitații

abundente – 650 - 850 mm.

Date privind prezența habitatelor de interes conservativ pe amplasamentul

proiectului și în vecinătatea acestuia și efectul anticipat al investiției propuse:

În baza observațiilor realizate în teren în zona amplasamentului proiectului

(ampriza drumului) putem afirma că vegetația habitatelor de interes conservativ

prezentate mai sus nu și-a păstrat structura specifică, ca urmare a intervenției

antropice .De-a lungul drumului arborii și arbuștii lipsesc în totalitate .În schimb pe

versanții din imediata apropiere a drumului vegetația forestieră și-a păstrat structura

specifică habitatelor prezentate mai sus, cu excepția zonelor unde pădurea a fost

defrișată, ca urmare a exploatărilor forestiere.

Astfel, vegetaţia lemnoasă de pe amplasament este formată din exemplare de

arbori tineri care nu formează o structură forestiere compactă: fag (Fagus silvatica),

carpenul (Carpinus betulus) și paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacăn

(Betula pendula), pin (Pinus sylvestris) și arin (Alnus glutinosa).

48


2.2.2. Date despre speciile de plante de interes comunitar din cadrul sitului

ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Ciocovina prezente pe suprafața și în

imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

CAMPANULA SERRATA (Campanulaceae) - clopoţel

Aspecte privind ecologia speciei: este un endemit carpatic, frecvent din etajul

fagului până în cel alpin, în pajiști și tufărișuri, de obicei cu abundeță redusă.

Specia poate fi întâlnită de regulă în cadrul asociațiilor; - Campanulo –

Juniperetum, prezentă de regulă în poienile și rariștile de la limita superioară a

molidișurilor, uneori pe pietrișurile și bolovănișurile unor versanți abrupți; - Potentillo

– Nardion, care grupează pajiștile acidofile răspândite cu preponderență în etajele

subalpin și montan superior.

Campanula serrata poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate de interes

comunitar:

6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

(corespondent R3609 - Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola

declinata și R3608 - Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca

nigrescens);

4060 Tufărișuri alpine și boreale (corespondent R3101 Tufărișuri pitice sud-est

carpatice de azalea (Loiseleuria procumbens), R3104 Tufărișuri sud-est carpatice de

smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus), R3107 TufăriȘuri

sud-est carpatice de coacăz (Bruckenthalia spiculifolia) și ienupăr pitic (Juniperus

sibirica), R3108 Tufărișri sudest carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica), R3109

Tufărișuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu

afin vânăt (Vaccinium gaultherioides), R3111 Tufărișuri sud-est carpatice cu afin

49


(Vaccinium myrtillus), R3115 Tufărișuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus

Sabina));

6150 Pajiști boreale și alpine pe substrate silicioase (corespendent R 3603 Pajiști

sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) și Oreochloa disthicha)

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul

montan până la cel alpin (corespendent R3701 Comunități sud – est carpatice de

burienișuri înalte cu Aconitum tauricum, R3702 Comunități sud – est carpatice de

burienișuri înalte cu Adenostyles alliaria și Doronicum austriacum, R3702 Comunități

sud – est carpatice de burienișuri înalte cu Cirsium waldsteinii și Heracleum

sphondilium ssp. transilvanicum, R3704 Comunități sud – est carpatice de burienișuri

înalte cu Senecio subalpinus și ștefia stânelor (Rumex alpines), R3705 Comunități sud

– est carpatice de burienișuri înalte cu Rumex obtusifolia și Urtica dioica, R3706

Comunități sud – est carpatice de burienișuri înalte cu Petasites kablikianus, R3707

Comunități sud – est carpatice de burienișuri înalte cu Telekia speciosa și Petasites

hybridus, R3714 Comunități daco-getice cu Filiopendula ulmaria, Geranium palustre și

Chaerophyllum hirsutum);

6520 – Fânețe montane (correspondent R3801 - Pajişti sud-est carpatice de

Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris);

Distribuție și efective populaționale: specie carpato-balcanică cu areal în Cehia,

Slovacia, Polonia, România și vestul Rusiei.

În România este o specie relativ constantă în pajiști și tufărișurile din etajul

montan și subalpin, de obicei cu abundență redusă.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătatea

acestuia și efectul anticipat al investiției propuse: Pe amplasamentul proiectului, adică

ampriza drumului nu este prezent habitatul propice pentru dezvoltarea acestei specii.

50


Având în vedere acest aspect considerăm că proiectul propus nu va avea un impact

negativ asupra speciei.

2.2.3. Specii de faună interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0087

Gradistea Muncelului – Cioclovina prezente pe suprafața și în imediata vecinătate

a amplasamentului vizat de implementarea proiectului

SPECII DE MAMIFERE

1. Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum)

Descrierea morfologică a speciei

Pentru reprezentanţii familiei Rhinolophidae sunt caracteristice foiţele nazale,

formate dintr-o membrană lăţită, ce înconjoară nările, numită potcoavă, o a doua

membrană, şaua, cu aspect bifid, îndreptată vertical înainte şi către baza celei de-a treia

membrane, lancea, cu aspect de vârf de lance lipită de potcoavă şi prevăzută către bază

şi lateral cu mai multe fosete. Aceste formaţiuni, cu rol în dirijarea fasciculelor de

ultrasunete emise prin nări, sunt importante la determinarea speciilor de rinolofide.

Urechile rotunjite pe marginea internă superioară nu prezintă tragus, dar au o formaţiune

caracteristică, numită antitragus. Aripile sunt scurte şi late cu degetele 4 şi 5 egale.

Liliacul mare cu potcoavă este cea mai mare specie dintre cele cinci specii

răspândite pe teritoriul României. La această specie lungimea antebraţului, în

majoritatea cazurilor, depăşeşte 54 mm (LA între 54,0–62,4mm, valoarea minimă 51,0

mm). Proeminenţa superioară a şeii este înaltă şi bine rotunjită. Privită din faţă, şaua are

o formă caracteristică, fiind de obicei contractată în mijloc, iar lancea este, în general,

lungă şi are un vârf subţire.

Ecologia şi etologia speciei

51


Vara se adăposteşte în peşteri, mine părăsite sau clădiri; hibernează în primul rând

în adăposturi subterane, în general la temperaturi de peste 7°C. Poate forma colonii de

peste o mie de exemplare, uneori împreună cu alte specii. Vânează în păduri de foioase,

sau deasupra păşunilor, livezilor, gardurilor vii şi tufărişurilor. Zborul este lent; în

general vânează la înălţimi joase, aproape de sol sau de vegetaţie. Ultrasunetele emise au

frecvenţa de energia maximă în jurul valorilor 77-81 kHz. Aceasta poate varia în funcţie

de vârstă sau sex. Durata semnalelor emise este, de regulă, mai lungă decât la specia

Rhinolophus hipposideros.

Distribuţia speciei în Europa şi în România

Specia este răspândită din Nord-Vestul Africii, în toată zona mediteraneană, până

în centrul Europei. Cel mai nordic punct al distribuţiei este sudul Wales-ului (Marea

Britanie). În Europa Centrală, în cursul ultimelor decenii, s-a observat un declin

semnificativ al populaţiilor şi o restrângere a ariei de distribuţie. În România specia este

semnalată din centrul şi vestul ţării şi din câteva localităţi din Dobrogea.

Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)

Descrierea morfologică a speciei

Este cea mai mică specie a genului Rhinolophus; lungimea antebraţului <43 mm

(în general, 36–41 mm). Văzută din profil, partea inferioară a şeii este clar mai lungă

decât proeminenţa superioară, terminându-se într-un vârf ascuţit. Blana este moale şi

rară, de culoare gri pe partea dorsală în cazul exemplarelor juvenile şi maronie, în cazul

adulţilor.

Ecologia şi etologia speciei

Specia este des întâlnită în peşteri, însă, de regulă, în număr mic de exemplare.

Coloniile de reproducere pot fi întâlnite şi în podurile clădirilor. De obicei formează

colonii de mici dimensiuni, nu rar pot fi observate şi femele gestante izolate. Vânează de

52


obicei la înălţime mică sau medie, în păduri de foioase sau mixte, mature şi la marginea

acestora. Zborul este foarte agil, vânează în general aproape de vegetaţie, chiar şi în

coronament dens. Ultrasunetele emise au frecvenţa principală între 106 şi 114 kHz.

Distribuţia speciei în Europa şi în România

Specia de Rhinolophus cu cea mai nordică distribuţie, fiind prezentă şi în sud-

vestul Marii Britaniei şi vestul Irlandei. Datele din trecut sugerează un declin

semnificativ în Europa în anii 1960, iar acum specia lipseşte din cea mai mare parte a

Germaniei şi Poloniei, vestul Franţei, Olanda, Luxemburg, iar în Elveţia şi Austria aria

de distribuţie este fragmentată. În fauna României este una dintre speciile frecvente de

lilieci cu potcoavă, fiind prezentă în aproape toate regiunile ţării. Sunt însă diferenţe

semnificative între diferite zone în privinţa abundenţei speciei şi a mărimii coloniilor.

Liliacul comun (Myotis myotis)

Descrierea morfologică a speciei:

Specie de talie mare, având lungimea antebraţului cuprinsă între 55,0–67,8 mm.

Se caracterizează printr-un bot masiv şi urechi late (>16 mm) şi lungi >24,5 mm (24,4–

27,8 mm). Marginea anterioară a urechii curbată în spate, iar marginea posterioară, de

obicei, cu 7–8 pliuri transversale.

Tragusul este lat la bază şi prezintă, la majoritatea indivizilor, o mică pată

întunecată în vârf. Blana este de culoare brună sau brun-roşcată pe partea dorsală, iar pe

partea ventrală în general alb murdar, sau chiar gălbui în jurul gâtului.

Ecologia şi etologia speciei:

Coloniile de naştere alcătuite uneori din câteva mii de exemplare pot fi întâlnite în

turnuri de biserici, poduri spaţioase sau în peşteri. Hibernează în adăposturi subterane,

peşteri, mine, pivniţe şi în fisuri de stâncă. Vânează cel mai frecvent în păduri de foioase

sau mixte, mature, mai rar în păduri de conifere, cu substrat semideschis, capturând o

53


parte importantă a pradei direct de pe sol. Poate parcurge distanţe semnificative (peste

10 km) de la adăposturi până la habitatele de hrănire. Când vânează are un zbor destul

de rapid, în general aproape de sol, la o înălţime de 1–2 m, cu capul şi urechile orientate

în jos, căutând după insecte. Ultrasunetele emise au energia maximă la 27–35 kHz, iar

ritmul este regulat.

Distribuţia speciei în Europa şi în România:

Aria de distribuţie a speciei se întinde între coasta europeană a Mării Mediterane

şi sudul Olandei, nordul Germaniei şi Poloniei. Limita estică trece în vestul Ucrainei,

până la Marea Neagră. O singură semnalare există şi din sudul Suediei, iar cândva

prezent în sudul Marii Britaniei din anii 1990 este considerată dispărută din această

zonă. Liliacul comun este una dintre cele mai răspândite specii la nivel național,

România numârându -se între țările cu cele mai semnificative populații din Europa.

Semnalări ale speciei există din aproape toate regiunile ţării, însă cele mai importante

populaţii trăiesc în centrul, vestul şi sud-vestul ţării.

Liliacul cârn (Barbastella barbastellus)


Specie de talie medie, cu bot scurt şi bombat. Urechile sunt unite la bază, iar

marginile lor interne se ating deasupra capului. Nările se deshid în sus. Urechi mai

scurte de 20 mm, cu 5–6 pliuri orizontale. Tragusul este destul de lung, depăşind

jumătate din înălţimea urechii, şi se îngustează către vârf, care este rotunjit, Adesea

urechile au o excrescenţă ca un nasture în mijlocul marginii exterioare. Pintenul ajunge

până la jumătatea uropatagiului şi prezintă epiblemă. Blana de pe partea dorsală este

negricioasă, mai deschisă la vârfuri. Lungimea antebraţului este cuprinsă între 36,5–44,0

mm.

54



Vara se adăposteşte în scorburi sau în fisurile de sub scoarţa arborilor bătrâni, mai

rar în clădiri. Coloniile de naştere sunt formate de obicei din 10–15 femele. Hibernează

în adăposturi subterane, peşteri, galerii de mină, pivniţe sau scorburi de copaci. Fiind

foarte rezistent la frig, în peşteri poate fi întâlnit, în general, în apropierea intrării.

Vânează în primul rând în păduri de foioase, în jurul vegetaţiei de pe marginea apelor,

dar şi deasupra suprafeţelor de apă. Are un zbor foarte rapid şi agil şi vânează aproape

de vegetaţie. Această specie emite două semnale diferite, care alternează. Cel mai adesea

însă, doar un singur tip de puls este folosit. Cele două pulsuri sunt, de obicei, emise la

32–35 kHz, respectiv 42–43 kHz.

Distributia speciei în Europa şi în România:

Este răspândită pe întreg continentul european, limita nordică a distribuţiei speciei

cuprinde Anglia, sudul Suediei, cu o singură semnalare din Norvegia. Este prezentă de

asemenea în Insulele Baleare, Corsica, Sardinia, Insulele Canare, însă lipseşte din

centrul şi sudul Spaniei, din Creta şi Cipru. În

România a fost semnalată din majoritatea regiunilor ţării, mai ales din zone muntoase.

Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii)


Singura specie europeană din familia Miniopteridae are botul foarte scurt şi o

frunte bombată. Urechile sunt scurte şi triunghiulare şi nu depăşesc vârful capului, care

are o blăniţă densă, scurtă şi erectă, atingând spatele nasului. Aripile sunt foarte lungi şi

înguste, iar în repaus al treilea şi al patrulea deget sunt îndoite spre interior între prima şi

a doua falangă. A doua falangă a celui de-al treilea deget depăşeşte de aproximativ trei

ori lungimea primei falange. Pintenul ajunge la o treime sau cel mult la jumătatea

uropatagiului şi nu prezintă epiblemă. Blana de pe partea dorsală este de culoare gri-

55


maronie, uneori maro sau negricioasă. Abdomenul are o nuanţă de gri ceva mai deschis.

Lungimea antebraţului este între cuprinsă între 42,0–48,0 mm.


Coloniile se adăpostesc, de obicei, în peşteri pe tot parcursul anului, dar mai rar şi

în mine sau alte tipuri de adăposturi subterane. Preferă peşterile cu intrări mari, din

regiunile carstice din zona de deal şi de munte. Exemplare solitare sau grupuri mici pot

fi întâlnite într-o varietate de adăposturi, în clădiri, în structura podurilor. Preferă zonele

cu multe păduri. Are un zbor rapid şi manevrabil, vânează sub coronamentul pădurii,

peste suprafeţe de apă, sau aproape de vegetaţie. Datorită mărimii coloniilor uneori

exemplarele trebuie să zboare distanţe destul de mari de la adăposturi până la habitate

favorabile. În habitat semi-deschis emite semnale de o frecvenţă lată (80–45 kHz), având

frecvenţa cu energia maximă la 52–53 kHz. Ritmul este mai rapid decât la Pipistrellus

sp.

Distributia speciei în Europa şi în România

În Europa specia este prezentă în întreaga zonă mediteraneană, incluzând toate

insulele mari din Marea Mediterană. Limita nordică a distribuţiei trece prin centrul

Franţei, sud-vestul Germaniei, vestul Elveţiei, nordul Italiei, Slovenia, sud-estul

Austriei, Slovacia, România, Ucraina. În România a fost semnalată din centrul, vestul şi

sud-vestul ţării, respectiv din Dobrogea.

Efectul anticipat al proiectului “Realizare linie electrica 20 kV pentru

racordare AHC Taia la PC 20 kV de lungime amproximativ 100 m”

Liliecii traiesc si se reproduc in pesteri. Asa cum am mentionat anterior

proiectul nu se desfasoara in interiorul Parcului Natural Gradistea Muncelului –

Cioclovina “care cuprinde numeroase obiective arheologice, antropologice,

56


etnografice, geologice, speologice, faunistice si floristice reprezentate armonios in

cadrul unor amsambluri de peisaje naturale de exceptie inca nealterate de activitati

umane majore” - Formularul Standard Natura 2000 – conform Ordinului 2387 din

2011 pentru modificarea Ordinului 1964/2007 privind insituirea regimului de arie

naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a

retelelor ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Desfasurarea proiectului nu va avea un efect semnificativ negativ asupra

speciilor de lilieci pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0087

Gradistea Muncelului – Cioclovina.

CANIS LUPUS - lupul

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: Lupul este o specie de canide de

talie mare, care trăiește în păduri relativ întinse, în zonele de deal și munte, neavând

cerințe specifice pentru anumite habitate forestiere. În acest context, lupul preferă

zonele care îi oferă o bază trofică abundentă, constituită atât din animale salbatice cât și

domestice. Este prezent în toate ecosistemele forestiere de deal și munte de la noi,

uneori fiind prezent chiar și în trupurile mari ale pădurilor de câmpie, precum și în

Delta Dunării. Utilizează zone largi de circa 100 km2 , în cuprinsul cărora se pot găsi

atât păduri cât și pajiști sau fânețe.

Este un animal sociabil, trâind în haite constituite de 4-6 exemplare adulte.

Mărimea haitei variază în funcție de hrana existentă, mărimea prăzii, tipul de habitat și

anotimp. Haita este condusă de perechea alfa, alcătuită din mascul și femela dominantă,

care sunt singurii care se reproduc. Sezonul de împerechere este ianuarie-februarie, iar

după o perioadă de gestație de 60 - 65 de zile, femela dă naștere la 4 - 7 pui care sunt

crescuți atât de femelă cât și de mascul, ajutați de întreaga haită. Maturitatea sexuală

57


este atinsă la vârsta de doi ani, lupoaica intrând anual în călduri. Logevitatea este de 12-

15 ani, majoritataea exemplarelor nedepășind vârsta de 10 ani. Culcușul este amplasat

în zone liniștite, de obiecei sub rădăcina unui arbore doborât, scorburi, adâncituri de

teren, localizate în apropierea unor surse de apă și, de preferință, pe expoziții însorite.

Lupul are o viață socială complexă, în cadrul haitei existând o ierarhizare strictă.

Teritoriul unei haite este întins, variind de la 50 km2 la 150 km2 . Limitele teritoriului

fiind marcate prin vectori odorizanți și fiind, în general, respectat de celelalte haite

învecinate. În acest teritoriu pot exista și exemplare solitare foarte tinere sau bătrâne.

Comunicarea dintre indivizi se realizează prin urlet, care se poate auzi de la distanțe

apreciabile. Dintre simțuri, cel mai dezvoltat este mirosul, urmând auzul și văzul.

Astfel, lupul este un animal foarte precaut, care evită contactul cu omul, adaptându- se

ușor diferitelor condiții de teren. Este un prădător cu spectru larg, care include atât

mamifere mici și insecte, dar și mamifere de talie mare, consumând în același timp și

cadavrele părzilor ucise de alte specii. În acest context, trebuie subliniat rolul de

selecție pe care il exercită lupul în ecosistemele forestiere, în general, prada sa

predilectă fiind constituită din exemplare slăbite, bolnave, bâtrâne sau neexperimentate,

care pot fi ucise mai ușor, cu un consum energetic redus. Interacțiunile cu activitățile

umane constau din prădarea asupra turmelor de animale domestice și competiției cu

vânătorii pentru speciile de ierbivore.

Distribuție și efective populaționale: din cauza distrugerii habitatelor,

schimbarilor de mediu, persecuției de către oameni și a altor bariere de creștere a

populației, lupii cenușii se mai întâlnesc acum doar în câteva arii din Statele Unite,

Alaska, Canada, Europa și Asia, specia fiind redusă la doar câteva populații izolate, cu

un număr mic de indivizi. În România populaţia de lupi are o evoluţie stabilă, cu o

uşoară tendinţă de descreştere, fiind estimată la cca. 2.000 – 2.500 de indivizi.

58


Efectivele oficiale sunt considerate ca fiind supraestimate (cca. 4.000 de indivizi), fapt

care se datorează tendinţei de înregistrare dublă sau multiplă a lupilor localizaţi în zone

învecinate.

În ultimii ani în România, lupul a reușit să-și refacă populațiile, având o rata

medie de creștere de circa 0,5 %. Aceasta rată de creștere este neconcludentă, deoarece

stabilitatea populației nu a fost înca apreciată.


acestuia și efectul anticipat al investiției propuse:

Lupul poate fi potential prezent în vecinătatea proiectului propus . Nu au fost

identificate viziuni ale speciei. Cursul de apă Taia reprezintă o zonă de atracție pentru

lup.

Având în vedere suprafața vastă a teritoriului al acestei specii (între 50 km2 și

150 km2) considerăm că impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ.

Impactul va consta în posibila deranjare a unor exemplare care vor vizita vecinatatea

zonei de implementare a proiectului pentru a se adăpa, în perioada de executie a

proiectului.

Având în vedere că prin implementarea proiectului nu se vor distruge locuri de

reproducere ale speciei considerăm că statutul de conservare al speciei din cadrul sitului

ROSCI0087 Gradistea Muncelului Cioclovina nu va fi afectat.

URSUS ARCTOS - ursul brun

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: ursul brun este un animal tipic al

pădurilor montane întinse şi liniştite din cuprinsul arcului carpatic, preferând

amestecurile de răşinoase şi foioase, bogate în specii arbustive şi vegetaţie erbacee.

Fiind un animal omnivor de talie mare, ursul are nevoie de o bază trofică diversă şi

abundentă, preferând habitate în care se găsesc specii de fag, gorun, stejar, precum şi

59


scoruş sau diverşi arbuşti şi specii erbacee, cu bulbi şi rizomi. În teritoriul său, ursul are

nevoie de zone cu stâncării, pentru bârloagele din perioada de iarnă. Dacă asemenea

zone nu există în teritoriul său, ursul îşi amenajează bârloagele sub arbori doborâţi,

rădăcini sau cioate. Ursul este un animal nocturn, dar, în zonele unde nu este deranjat,

el este activ şi în timpul zilei. În perioada de toamnă, el face deplasări lungi până în

zonele de foioase, în special în făgete şi gorunete, dar şi în zonele cu pomi fructiferi.

Este un animal solitar, doar în perioada de împerechere (mai-iunie) putând fi observaţi

masculii şi femelele împreună. După o perioadă de gestaţie de 7-8 luni, din care există

o perioadă latentă de 4-5 luni, ursoaica dă naştere, într-un bârlog, la 2-3 pui care au

dimensiuni reduse (20-25 cm şi o greutate de până la 500g). Aceste dimensiuni reduse

ale puilor sunt o adaptare la faptul că puii se nasc în perioada de iarnă iar ursoaica îi

hrăneşte din rezervele de grăsime acumulate toamna. Puii rămân împreună cu ursoaica

până la vârsta de 1,5-2 ani, aceştia fiind protejaţi cu atenţie de către mama lor.

Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani în cazul femelelor şi la 4 ani în cazul masculilor,

longevitatea urşilor fiind de 15-25 de ani. Ursoaica cu pui evită contactul cu alţi urşi, în

special cu masculii, deoarece aceştia pot adesea ucide puii pentru a determina ursoaica

să intre mai devreme în călduri. Urşii maturi au un teritoriu de mărime variabilă (10 –

100 km²), această variaţie depinzând mult de calitatea habitatului (adăpost, linişte şi

hrană).

Ursul evită contactul cu omul, dar fiind un animal oportunist, el foloseşte toate

mijloacele disponibile pentru a se hrăni. În acest context, el poate intra în conflict cu

omul în diferite situaţii ca de exemplu:

prădarea asupra animalelor domestice, distrugerea culturilor agricole şi a pomilor

fructiferi, hrănirea cu deşeuri menajere aflate în apropierea pădurii, etc.

60


Distribuție și efective populaționale: ursul brun se întâlnește în Europa, America

de Nord și Asia, fiind specia cu arealul cel mai extins dintre Ursidae. În Europa

populația ursului brun a dispărut din majoritatea regiunelor ca urmare a creșterii

numerice a populației umane, fragmentarea habitatelor, dezvoltarea agriculturii și

vânătoarea excesivă.

Ca și în cazul celorlalte specii de carnivore mari din România, populația de urs

de la noi a cunoscut o evoluție ascendentă în ultimii 50 de ani. În prezent populația de

urs este relativ stabilă, existând o ușoară tendință de descreștere. Mărimea populației

este apreciată la 4500 – 5000 exemplare, existând o puternică tendiță de supraestimare

(efectivele oficale fiind estimate la cca. 6500 exemplare). Urșii se

întâlnesc în zonele de munte în proporție de 93%, iar în cele de deal 7 % din populație.

În România densitatea medie este de 8 urși/100 km2 .


acestuia și efectul anticipat al investiției propuse:În cadrul amplasamentului nu au fost

identificate semne/urme ale speciei. Habitatul din vecinătatea proiectului este propice

pentru urs, prin urmare nu putem exclude prezența acestuia din zonă. Impactul

proiectului asupra speciei constă în posibila deranjare a unor exemplare care vor vizita

zona pentru adăpare, în timpul activităților de construcție.

Având în vedere ca suprafața teritoriul speciei este mare (între 10 km2 și 100

km2),considerăm că impactul va fi nesemnificativ asupra speciei.

LUTRA LUTRA - vidră

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: vidra trăieşte pe malurile apelor curgătoare

şi stătătoare, prezenţa ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibilă la

poluare. Nu are preferinţe pentru anumite tipuri de habitat, trăind pe malurile apelor

puţin poluate, în imediata vecinătate a luciului de apă. Perioada de reproducere este în

61


lunile ianuarie-februarie, iar după o perioadă de gestaţie de 60-65 de zile, femela dă

naştere, într-o galerie amplasată pe malul apelor, la 1-4 pui care rămân împreună cu

mama lor timp de un an de zile. Masculul nu ia parte la creşterea puilor, fiind alungat

de femelă cu câteva zile înainte de naşterea puilor. Teritoriul unui exemplar adult

variază, în funcţie de abundenţa hranei, de la 2-3 km până la 10-15 km mal de apă, la

extremităţi teritoriile învecinate fiind suprapuse. Hrana constă, în principal, din peşte

dar vidra poate consuma amfibieni, insecte, păsări şi mamifere mici. În general, vidra

nu este tolerată de om în zona crescătoriilor de peşte, unde poate produce pagube.

Distribuție și efective populaționale: populaţia actuală la nivel național este estimată la

2.200-2.600 de exemplare. Începând cu jumătatea secolului trecut, datorită vânării şi

braconajului, precum şi creşterii gradului de poluare a apelor, populaţia de vidră a

cunoscut un regres accentuat. În ultimii ani, populaţia are o tendinţă de stabilizare şi

chiar de creştere uşoară.

Date privind prezența speciei pe amplasamentul proiectului și în vecinătatea acestuia și

efectul anticipat al investiției propuse: Pe amplasamentul proiectului nu au fost

identificate galerii ale speciei. Conform formularului standard residenta speciei este

foarte rara, desi habitatul este caracteristic acesteia, tinand cont de faptul ca in

vecinatatea proiectului propus se afla raul Taia. Pentru realizarea proiectului propus

nu se vor face traversari ale cursurilor de apa, specia nefiind afectata.

LYNX LYNX - râs

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: râsul preferă liniştea oferită de

masivele forestiere întinse, cu relief accidentat şi poieni intercalate. Culmile scurte şi

abrupte îi permit observarea prăzii şi facilitează deplasarea în teren. Toate tipurile de

vegetaţie forestieră care oferă posibilităţi de observare, pândă şi vânare a prăzii sunt

preferate de către râs. Râşii sunt animale solitare, pe teritoriul unui mascul găsindu-se

62


două sau trei femele cu pui, care stau împreună din primăvară şi până la sfârşitul

toamnei. Anual, femela naşte 1-4 pui, care stau în vizuină în primele luni de viaţă.

Atunci când puii sunt abandonaţi de femelă, la sfârşitul toamnei, de cele mai multe ori

ei rămân împreună pe durata iernii. Teritoriile râşilor sunt apărate de intruşii de acelaşi

sex iar mărimea teritoriului unui exemplar adult de râs este de cca. 40 - 55 km². Prada

principală a râsului este căpriorul, urmat de iepuri, exemplare tinere de cerb, capra

neagră şi mai puţin mistreţul sau diferite alte specii de animale. Consumă, în general,

doar părţi din prada ucisă, restul fiind consumat de alţi prădători sau de speciile

necrofage. Deşi este considerată o specie care poate fi văzută destul de rar, râsul este un

animal curios, care se apropie de aşezările omeneşti dar evită contactul cu omul.

Datorită auzului foarte bine dezvoltat, râsul reuşeşte să evite întâlnirile directe cu omul,

preferând liniştea oferită de pădure. Pagubele produse de râs sectorului zootehnic sunt

neînsemnate, mai ales din cauza faptului că turmele de animale domestice (în special oi

şi capre) sunt păzite de câini ciobăneşti. Râsul nu acceptă prezenţa în teritoriul său a

indivizilor de acelaşi sex, fiind un prădător cu un spectru foarte larg, care include mai

ales animale de aceeaşi talie sau de dimensiuni mai reduse decât el. Căpriorul este de

departe specia pradă principală a râsului, iar pisica sălbatică este duşmanul direct al

râsului în cadrul nişei ecologice respective, fiind eliminată din teren de către acesta.

Distribuție și efective populaționale: în Romania atinge cea mai mare densitate din

intregul sau areal, fiind prezent de la 200 m la 1.800 m altitudine, mai ales în zonele

care oferă condiţii optime pentru căprior, principala specie pradă. La nivel naţional,

râsul este semnalat pe cca. 42.000 km². În ultimul secol, populaţia de râs din România a

cunoscut o evoluţie ascendentă, de la cca. 150 de indivizi în perioada 1930-1940 la

peste 1.000 de indivizi în prezent. În ultimul deceniu, această evoluţie ascendentă s-a

atenuat, populaţia fiind stabilă, mărimea ei fiind estimată la cca. 1.100 – 1.300 de

63


indivizi. Datorită influenţei negative a activităţilor umane, experții consideră că

tendinţa actuală de evoluţie este descendentă. Populaţia de râşi din România este

estimată anual de către autorităţi. Există tendinţe de supraestimare a populaţiei de râs

(estimările oficiale sunt de cca. 1.800 de indivizi), atât datorită lipsei informaţiilor

privind ecologia speciei cât şi a modului de realizare a acestor estimări.


acestuia și efectul anticipat al investiției propuse: În cadrul deplasărilor pe teren nu au

fost identificate urme/semne/marcaje teritoriale ale speciei, dar având în vedere

etologia speciei și residenta conform formularului standard, nu putem exclude în

totalitate prezența sa în zonă.

Având în vedere suprafața vastă a teritoriului acestei specii (40 – 55 km2)

precum și comportamentul acestei specii considerăm că impactul proiectului asupra

populației speciei din cadrul sitului va fi nesemnificativ.

Referitor la speciile de carnivore mari Ursus arctos Canis lupus si Linx

Linx, listate printre obiectivele de conservare ale SCI “Gradistea Muncelului-

Cioclovina”, apreciem că proiectul nu va avea un potențial de disturbare semnificat

iv în perioada de construcție deoarece aceste specii

au teritorii mari de hrănire, iar suprafața ocupată de investiție raportată

la suprafața teritoriului fiecărei specii este foarte infima.

De asemenea , disturbarea fonica ce va fi creata pe termen limitat in perioada

de constructie a realizarii proiectului propus si va avea ca rezultat eventual

evitarea zonei amplasamentului. In plus, in aceasta zona se desfasoara si activitati

de exploatare forestiera care deja are un impact asupra speciilor de carnivore mari.

64


SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE

Triturus cristatus (triton cu creastă)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: tritonul cu creastă este cea mai mare

specie de triton din România. Este o specie predominant acvatică, preferând ape

stagnante mari şi adânci, cu vegetaţie palustră . Deseori poate fi întâlnită în bazine

artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). În perioada de viaţă terestră preferă pajiştile

umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălţi temporare mici. Este

frecvent în iazuri şi lacuri, mai ales dacă există vegetaţie acvatică în care să se poată

ascunde.

Reproducerea are loc în martie iar adulţii pot rămâne în apă până în mai-iunie.

Fecundarea este internă iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade

sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Deşi depune numeroase ouă

(peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle

sunt mari, de 2-4 mm, de culoare albă.

Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât şi cu tritoni mai

mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari

se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru.

Distribuţie: tritonul cu creastă este răspândit în mare parte din Europa centrală şi

de nord, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. In nord, în

Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi,

începând, cu Austria, nu este prezent la sud de Dunăre. În România este răspândit

aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de

specia Triturus dobrogicus. Arealul speciei este cuprins de asemnenea în intervalul

altitudinal de 100-1.000 m.

Efective populaţionale: Populaţiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în

65


Europa, în special datorită distrugerii habitatelor și introducerii de peşti. Nu există studii

populaţionale la nivel național, iar la nivel european există foarte puține.



Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ.

Pe suprafețele vizate de implementarea proiectului nu au fost identificate

acvatorii corespunzătoare cerințelor ecologice ale tritonului cu creastă

Bombina variegata ( Buhai de balta cu burta galbena)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: izvorașul de baltă cu burtă galbenă

ocupă orice ochi de apă, preponderent bălţi temporare, putându-se reproduce inclusiv în

denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apă, spre deosebire de specia Bombina

bombina, care preferă bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Specia

poate fi întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m

până la aproape 2.000 m altitudine.

Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică,

extrem de tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite

putând convieţui în bălţi mici. Se reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se

depun în grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este

rezistentă la condiţii dificile de mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor

dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de

apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări

impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Se

deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele

specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări,

construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălţi temporare.

66


Distribuţie: specia este răspândită în vestul şi centrul Europei cu excepţia

peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este

reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În România este

prezentă pretutindeni în zonele de deal şi munte.

Efective populaţionale: este una din cele mai abundente specii de amfibieni,

deoarece beneficiază de orice ochi de apă disponibil pentru reproducere. Indivizii se

caracterizează printr-o longevitate ridicată şi toleranţă sporită la o varietate mare de

impacte antropice.



Având în vedere rezistența speciei și potențialul mare de regenerare, presupunem

că lucrările de construcție a LES vor avea un impact nesemnificativ.

Proiectulnu va afecta evoluția numerică a speciei de interes conservativ Bombina

variegata din cadrul sitului de importanta comunitara, insa se vor lua masuri in caz de

aparitie speciei in zona amplasamentului propus.

SPECII DE PESTI

Cottus gobio (zglăvoacă)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: zglăvoaca trăieşte exclusiv în apele

de munte, reci și bine oxigenate, în general în râuri şi pârâuri și rar în lacuri de munte.

Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puţin adâncă şi relativ înceată, adesea spre mal sau

în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii.

Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte. Perioada de

reproducere este în martie-aprilie. Masculii sapă un adăpost pentru depunerea icrelor sub

stânci bine fixate în albie. Femela depune 400 de icre sau chiar mai multe. Masculii

păzesc ponta până la eclozare. După 20-30 de zile, în funcție de temperatura apeiu,

67


alevinii eclozează. Aceștia sunt la început semipelagici.

Distribuţie: zglăvoaca este o specie nativă în: Austria, Bosnia și Herțegovina,

Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania,

Ungaria, Italia, Lichtenstein, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia,

Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveția și Ucraina

Cottus gobio are o răspândire largă în apele de munte ale României, sectorul său fiind

însă unul bine delimitat din punctul de vedere al zonării acestor râuri. Cu excepţia

râurilor afectate antropic arealul acestei specii nu a cunoscut modificări substanţiale în

ultimii zeci de ani.

Efective populaţionale: Nu există studii populaționale pe regiuni întinse astfel

încât să fie posibilă o aproximare statistică relevantă a dimensiunilor populațiilor acestei

specii.

Nu există date suficiente privind prezența speciei în perimetrul sitului de

importanță comunitară ROSCI0087. Fără studii de actualitate nu se poate evalua

relevanța reala a sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei la nivel național.

Proiectul propus nu afecteaza cursuri de apa.

Barbus meridionalis (mreană vânătă, moioagă)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mreana vânătă este o specie de pește

bentopelagică, reofilă și sedentară ce habitează exclusiv în râurile şi pâraiele din

regiunea de montană şi partea superioară a regiunii colinare, în aval de zona păstrăvului,

la altitudini cuprinse între 400 și 200 m. În majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de

podiş sau deal lipseşte chiar din cursul lor superior, care poate fi rapid. Trăieşte atât în

râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încalzesc

puternic, însă doar la munte (Bănărescu, 1964). Specia prezintă preferinţă mai ales

pentru porţiunile cu apă rece, bine oxigenate, fără cascade, cu un curent puternic şi fund

68


pietros. Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează în același loc.

Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile

termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în

amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este moderat.

Mreana vânătă se hrăneşte în primul rand cu nevertebrate acvatice bentonice

(efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete, etc.). Acest regim alimentar poate fi

completat cu alge, resturi vegetale și icre. Indivizii adulți se pot hrăni și cu puiet de

pește. Indivizii nu se hrănesc în perioada de reproducere și în timpul iernii.

Reproducerea are loc primavăra, prelungindu-se uneori până spre sfârşitul verii

(debutează în luna mai și se încheie în luna august). Icrele, de culoare galbenă, sunt

depuse, între 1.000-1.500, în zona malurilor cu substrat pietros și nisipos. Dezvoltarea

embrionară durează 10 – 14 zile (Kaszoni, 1981).

Distribuţie: mreana vânătă are o distributie relativ largă, dar ușor fragmentată.

Conform informațiilor furnizate de IUCN (www.iucnredlist.org) specia este nativă la

nivelul Franței (partea sudică a bazinului râului Rhone și câteva cursuri ce se varsă în

Marea Mediteraneană) și Spaniei (câteva cursuri din nordul Cataloniei ce se varsă în

Marea Mediteraneană). Arealul european este discontinuu, specia fiind prezentă în

Franța, Spania, România, Ucraina și Polonia. În România este răspândită cu precădere în

cursul de munte și colinar (rar în zona de șes) al tuturor râurilor care izvorăsc la munte

din sudul Banatului, Ardeal, Muntenia și Moldova. Singura hartă de repartiție

disponibilă a speciei datează din anul 1964.

Pe teritoriul național specia are un areal extins și în continuă extindere in ultimii

zeci de ani.


importanță comunitară . Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța reala a

69


sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei la nivel național.

Proiectul propus nu afecteaza cursuri de apa – impactul este nesemnificativ asupra

speciilor de pesti.

Eudontomyzon danfordi (chișcar)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: chișcarul trăieşte în râuri de munte, în

zona păstrăvului şi cea lipanului şi moioagei, mai rar în aval. Frecvenţa sa în diverse

râuri şi chiar în diversele porţiuni ale aceluiaşi râu este inegală, depinzând probabil de

prezenţa şi abundenţa porţiunilor cu apă înceată şi cu mâl în care se dezvoltă larvele şi

de abundenţa hranei. Chişcarul poate fi întâlnit în mod frecvent în lacurile de baraj ale

hidrocentralelor mici și în iazurile morilor mai ales în mâlul amestecat cu nisip sau cu

rumeguş de lemn. Adâncimea la care se îngroapă larvele este de 10 - 40 cm. Ziua,

indivizii mențin capul şi regiunea branhială afară. Noaptea, indivizii ies în întregime

afară pentru a vâna. Hrana larvelor constă mai ales din microfloră, microfaună şi

detritus. Adulţii se hrănesc cu peşti (se fixează cu ventuza pe pradă, pe care o perforează

cu ajutorul plăcilor orale şi linguale, după care atacă musculatura). Datorită văzului slab,

se orientează mai ales cu ajutorul mirosului. De obicei, pe acelaşi peşte, după ce a fost

atacat de un chişcar, se fixează şi alţii. Când nu sunt fixaţi de pradă, chişcarii stau de

obicei pe fundul apei, sub pietre sau fixaţi cu ventuzele de pietre. Iarna indivizii nu se

hrănesc, iar adulţii nu trăiesc mai mult de două veri. Reproducerea are loc în perioada

mai-iunie.

Distribuţie: răspândirea generală a chișcarului cuprinde Tisa superioară și afluenții

ei din Slovacia, Ucraina, Ungaria și România.

Proiectul propus nu afecteaza cursuri de apa – impactul este nesemnificativ asupra

speciilor de pesti.

70


Dunarita – Sabanejewia Aurata - face parte din supraclasa pestilor ososi,

osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii, infraclasa teleastei, supraordinul

ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis aurata.

Pe perioada desfasurarii proiectului nu va exista un impact aspura specilor

de pesti pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 tinand cont de faptul ca

proiectul nu se desfasoara pe cursuri de apa.

SPECII DE NEVERTEBRATE

Euphydryas aurinia (fluturaș auriu)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: lepidopter ce se întâlneşte în habitate

diverse: locuri umede sau uscate, înflorite sau ierboase; luminişuri sau margini de păduri

de foioase sau de conifere, pe substrat calcaros sau acid. Specia poate fi observată pe

terenuri mlaştinoase sau buruienoase și în locuri protejate pe pante muntoase expuse.

Perioada de zbor este aprilie – iulie, funcție de altitudine. Ouăle sunt depuse în

grămezi pe partea inferioară a frunzelor. Larvele se hrănesc şi hibernează în ţesătura de

mătase. Plantele gazdă pentru larvă sunt: Succisa pratensis (în nordul și centrul Europei),

Scabiosa columbaria și S. ochroleuca (în nord-vestul Greciei), Lonicera periclymenum,

L. implexa, Gentiana lutea (în Suedia), Digitalis sp. (în Slovenia) şi a fost raportată şi pe

Plantago sp. Larvele se remarcă printr-un comportamen gregar. Ele ţes o pânză comună

într-o zonă cu hrană abundentă. Coloritul negru şi comportamentul gregar le permite să

ridice temperatura corpului până la aproximativ 35 °C,temperatură la care pot realiza

digestia hranei chiar dacă se găsesc în locuri umede şi reci.

Distribuţie: specia prezintă un area ce cuprinde Maroc, Algeria, Europa, Turcia,

Asia temperată şi Coreea. De la Pirinei, prin aproape toată Europa, inclusiv Marea

Britanie, până la 62°N în Fennoscandia, incluzând Olanda şi Gotland. Lipseşte din

71


centrul şi sudul Greciei, insulele Mediteraneene şi Peninsula Italică, excepţie făcând

Monti Aurunci şi Monti del Matese (Tolman 1997).

Efective populaţionale: la nivel național specia este reprezentată prin populații de

dimensiuni mici, izolate în Transilvania și Banat. În general numărul indivizilor unei

populații nu depășește 200-300 indivizi, deseori mult mai puțin.




Callimorpha quadripunctaria (fluture vărgat)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie monogoneutică nocturnă, cu

activitate diurnă, iernează în stadiul de larvă. Se hrăneşte frecvent pe flori de

Eupatorium canabinum, dar şi pe flori de Rubus sp., Oreganum vulgare, sau pe diverse

specii de Menta. Perioada de zbor începe cu sfârşitul lui iunie şi durează până în august.

Larvele se împupează la suprafaţa solului.

Preferă habitatele nu foarte uscate, umbroase dar calde, de obicei margini de

pădure bogate în vegetaţie, luminişuri de pădure, margini de drumuri forestiere, margini

de pâraie şi chiar lacuri.

Distribuţie: specia este larg răspândită în Europa, din Peninsula Iberică peste

întraga Europa Centrală şi de Est până în zona temperată a Rusiei. În nord ajunge până

în Scandinavia, iar în sud până în regiunea mediteraneană şi vestul Asiei. În Romania

este prezentă din zona de câmpie până în etajul montan, fiind frecventă în zona colinar-

submontană.

Efective populaţionale: în România nu sunt publicate studii care să permită

evaluarea mărimii populaţiilor la nivel naţional.


72




Lycaena dispar (fluturaș purpuriu)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: în România habitatele preferate sunt

păduri de stejar înmlaştinite sau umede, bogate în Polygonum bistorta, baza trofică

larvară a speciei. În Europa fluturele poate fi întâlnit şi în terenuri mlăstinoase de la

marginea lacurilor, râurilor si canalelor. Plantele gazda pentru larva sunt: Rumex

hydrolapathum, R. crispus, R. aquaticus. În Grecia se ştie ca larvele din prima ponta

intra în diapauză în iunie, rămânând inactive până în primavara următoare.

În România specia este prezentă prin subspecia rutila (Werneburg, 1864). Această

subspecie a fost înregistrată în toate regiunile istorice ale României (R.kosy & al. 2003)

fiind citată din multe localităţi.

În majoritatea locurilor unde se întâlneşte are două perioade de zbor, în mai/ iunie

şi în august. În schimb are o singură perioadă de zbor în regiunile reci, nordice şi s-a

raportat a treia pontă în unele localităţi din sudul Europei.

Distribuţie: arealul speciei cuprinde Europa și nordul Turciei. Este foarte locală în

colonii larg dispersate în Franta, nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul

Finlandei, Polonia, nordul şi centrul Greciei, partea europeană a Turciei.

Efective populaţionale: pe plan național sunt prezente numeroase colonii şi

populaţii cu număr mare de indivizi. Datorită drenării zonelor umede, unele populaţii şi

colonii au dispărut sau se află în pragul dispariţiei (Banat, Muntenia). Populaţii

viguroase se păstrează încă în Delta Dunării, Transilvania şi Banat. Numărul indivizilor

dintr-o populaţie variind între 100 şi 1.000 indivizi. Desigur există şi populaţii cu număr

mult mai redus de indivizi.


73


importanță comunitară Frumoasa. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța

reala a sitului de interes comunitar pentru conservarea speciei la nivel național.

Habitatele identificate în suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții

nu corespund sub nicio formă cerințelor ecologice ale speciei.

Rosalia alpina (croitorul fagului)

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de coleopter nocturnă ce

habitează în pădurile bătrâne de fag. Preferă arborii bătrâni, izolati în luminişuri sau la

marginea pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de alţi dăunători. Perioada de dezvoltare (de

la ou până la adult) dureaza circa 2-3 ani. Femela depune ouale în crăpăturile sau rănile

scoartei. Larvele se dezvoltă în mod special în trunchiul fagilor, dar și în alte esențe ca

salcie, carpen, stejar, gorun, arin şi măr. Adulţii zboară în perioada mai-iulie.

Se găsesc pe trunchiurile şi ramurile groase ale plantei gazdă, sau pe inflorescenţe,

în special umbelifere unde se hrănesc cu polen.

Distribuţie: arealul speciei cuprinde Europa Centrală și Meridională, Caucazul,

Transcaucazia, Crimeea, Turcia de Nord-Est, Siria și Israel. Lipseşte în Marea Britanie şi

ţările nordice.


importanță comunitară. Fără studii de actualitate nu se poate evalua relevanța reala a


Pe suprafețele vizate de implementarea obiectivului de investiții nu există

habitate corespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei. Speciile sunt prezente în

Parcul Natural Gradistea Muncelului -Cioclovina si nu in extensia sitului de

importanta comunitar ROSCI0087.

74


2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora

➢ Habitatele - în baza datelor disponibile și a observațiilor realizate în teren în zona

amplasamentului putem afirma că vegetația habitatelor de interes conservativ

identificate în zona proiectului nu și-a păstrat structura specifică pe amplasamentul

proiectului (ampriza drumului), ca urmare a intervenției antropice.

În vecinătatea proiectului amplasamentului s-a constatat prezența următoarelor

habitatelor de interes comunitar: 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 –

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum.

✔ Herpetofauna este reprezentată de diverse de specii de amfibieni și reptile

(subcap 2.2.3. și 2.9). Dintre acestea Bombina variegata este o specie de interes

conservativ prezentă în formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0087

Gradistea Muncelului- Cioclovina. În vecinanatea amplasamentului sunt condiții

propice pentru reproducere speciei, această ocupând orice ochi de apă, preponderent

bălţi temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conţin sub un

litru de apă.

✔ Din punct de vedere ihtiofaunistic proiectul nu afecteaza cursul de apa prezent si

anume raul Taia;

✔ Mamiferele prezintă o diversitate ridicată în perimterul amplasamentului și

vecinătatea acestuia. Dintre speciile de interes conservativ în cardul sitului si vecinataea

proiectului propus potential prezente sunt Canis lupus și Lutra lutra ,Ursos arctos și

Lynx lynx. Dintre acestea doar vidra poate găsi un habitat optim de reproducere și

hrănire în vecinanatea amplasamentului. Prezența celorlalte specii sunt relaționate cu

sursa de apă disponibilă a Râului Taia

75


✔ Dintre nevertebrate s-a constatat ca habitatul amplasamentului nu prezintă

condiții optime de viață pentru speciile de interes conservativ Callimorpha

quadripunctaria, Cordulegaster heros și Ophiogomphus cecilia.

Cuantificarea funcțiilor ecologice ale speciilor, precum și distribuția acestora

poate fi realizată doar ca urmare unor activități specifice de inventariere și cartare a

habitatelor carateristice speciilor și prin corelarea acestora cu cerințele ecologice

specifice ale acestora.

Pentru aceasta, amplasamentul proiectului propus se desfasoara in afara limitei

Parcului Gradistea Munceluilui- Cioclovina, mai exact in extensia sitului ROSCI0087

Gradistea Muncelului – Cioclovina (sit extins cu o suprafata de 2,00 ha). Pentru situl

ROSCI0087 Gradistea Muncelului – Ciocloviana nu exista contract de adminstrare

incheiat intre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si RNP Romsilva. Ca

urmare nu exista un plan de management pentru extensia acestui sit Natura 2000.

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Statutul de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care a

fost desemnat ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Cioclovina a fost estimat iniţial în

faza de propunere a acestui sit, în baza surselor de informaţii, existente la acel moment.

Statutul de conservare estimat al habitatelor și speciilor de interes conservativ a

fost prezentat în tabelele de mai sus conform datelor din formularele standard Natura

2000.

Pentru acest sit Natura 2000, reevaluarea stării de conservare a habitatelor și

speciilor de interes conservativ revine ca sarcină structurii de administrare a sitului.

76


2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

Considerăm că implementarea proiectului:Realizarea liniei electrice 20 kV

pentru racordare AHC Taia la PC 20 kV de lungime aproximativ 100 m. :

● nu va afecta evoluția numerică a speciei de interes conservativ Bombina

variegata din cadrul sitului ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Cioclovina. În cadrul

amplasamentului, situat în vecinătatea sitului Natura 2000 vor fi afectate temporar

habitatele de repoducere a speciei pentru o perioadă scurtă de timp. Se vor impune

măsuri de reducere a impactului în perioada mai sus menționată.

● nu va afecta numeric și structural populațiile de Ursus arcots, Canis lupus și

Lynx lynx deoarece zona nu prezintă condiții propice pentru habitatul de reproducere a

acestora. Aceste specii vor evita zona amplasamentului proiectului în timpul lucrărilor

de construcție.

● Nu vor fi afectate numeric și strucutural speciile de nevertebrate de interes

conservativ identificate pe amplasamentul proiectului (Callimorpha quadripunctaria,

Cordulegaster heros și Ophiogomphus cecilia), având în vedere faptul că sunt specii

puternic vagile.

● Nu va fi afectat numeric si structural ihtiofauna raului Taia;

Evaluând datele prezentate mai sus considerăm că habitatelor sunt suficient de

mari și stabile pentru a asigura menținerea speciilor prezente sau potential prezente în

zona si vecinatea amplasamentului.

77


2.6.Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ariei naturale protejate de interes comunitar

Speciile și habitatele din ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Cioclovina și care

au determinat desemnarea sitului Natura 2000, se află într-o strânsă interdependență

unele cu altele. Aceste zone reprezinta un mozaic de habitate neizolat de presiunea

antropica.

În prezent, cand dezvoltarea economică este un deziderat care se dorește sa fie

îndeplinit, de multe ori cu prețul distrugerii valorilor naturale, marea provocare este ca

dezvoltarea să continue să se facă în armonie cu natura. Astfel s-a nascut conceptul de

„dezvoltare durabilă”.

Dezvoltarea durabilă înseamnă folosirea resurselor naturale pentru activitățile

economice cu menținerea în stare de funcționare a ecosistemelor în regim natural ca

sisteme de suport al vieții, conservarea biodiversității, sub toate formele ei, apelul la

resursele regenerabile fără depășirea capacității de suport a sistemelor ce ofera aceste

resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micșorarea presiunii exercitate

asupra ecosferei prin poluare.

Un plan sau un proiect poate afecta integritatea unui sit Natura 2000 dacă acesta

induce un impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar sau dacă produce

modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale

protejate de interes comunitar.

Dintre factorii care pot afecta integritatea unei ariei naturale protejate de interes

comunitar poate fi afectată dacă un plan sau un proiect poate, independent sau cumulat

cu alte planuri/proiecte enumerăm:

78


➢ reducerea semnificativă a suprafeței unuia sau mai multor tipuri de habitate de

interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000;

➢ reducerea semnificativă a suprafeței habitatelor şi/sau numărul

➢ exemplarelor speciilor de interes comunitar;

➢ fragmentarea semnificativă a habitatelor de interes comunitar;

➢ fragmentarea semnificativă a habitatelor corespuzătoare din punct de vedere

ecologic speciilor de interes comunitar;

➢ apariția unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină

menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar;

➢ producerea de modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau

funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

2.7.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Documentele principale care stau la baza gospodăririi sau administrării siturilor

Natura 2000 sunt Directivele Habitate și Pasari ale Uniunii Europene transpuse în

legislația națională prin OUG nr. 57/2007, cu modificările și completările

ulterioare.Conform art. 4 pct. 34 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări de Legea

nr. 49/2009, definiţia planului de management al unei arii naturale protejate este

următoarea: „documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale

protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi

reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu

obiectivele de management”.

79


Planul de management este un document care exprimă clar obiectivele ariei

protejate, iar în cazul obiectivelor de conservare ale unei arii de interes comunitar au în

vedere menținerea stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor pentru care a

fost declarat situl Natura 2000 și ce anume trebuie facut pentru realizarea acestor

obiectivelor.

Respectarea planului de management este obligatorie pentru administratorii ariei

naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice, care dețin sau care

administreaza terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoara activități în perimetrul și în

vecinatatea ariilor naturale protejate.

Situl Natura 2000, ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Cioclovina nu

beneficiază în prezent de existența unui plan de management și, ca atare, nu au fost

stabilite obiectivele de conservare specific pentru acest sit.

2.8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Starea de conservare a unei arii protejate se face în baza evaluării stării de

conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnata

această arie, direct corelat cu presiunile antropice şi naturale existente.

Evaluarea stării de conservare inițială a sitului ROSCI0087 Gradistea Muncelului

- Cioclovina a fost realizată odată cu desemnarea acestora (în anul 2007).

Conform acestor date starea de conservare a siturilor este relativ bună.

Reevaluarea stării de conservare a sitului se va realiza de către administratorul

sitului, prin elaborarea planului de management. Pentru cuantificarea stării reale

actuale de conservare a unui sit Natura 2000 este necesară realizarea unei evaluări de

bază riguroase, acesta fiind punctul de calibrare

80


de la care, ulterior, prin activități specifice de monitorizare a componentelor biologice

de interes conservativ, se va putea evalua abaterea de la starea de conservare inițială.

2.9. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.

Caraterizarea ecologică a raului Taia

2.9.1. Descrierea generală a sistemului lotic

Curgerea şi retenţia în sistemul lotic

Râurile şi pârurile sunt caracterizate printr-o curgere într-un singur sens a apei.

Aceasta transportă în aval nutrienţii poluanţii şi organismele. Numeroase

mecanisme fizice şi biologice (mecanisme de retenţie) tind să contracareze această

tendinţă naturală de a disipa şi transporta energia şi materia din ecosistemul lotic.

Materia organică şi sedimentele sunt reţinute de către barajele naturale sau

filtrate de către formaţiuni geologice şi acumulări de materie vegetală. În cadrul

proceselor evolutive organismele au contracarat curgerea apei prin diferite adaptări şi

mecanisme fiziologice. Într-un lac transferul nutrienţilor este unul ciclic, între

sedimentele bentale şi coloana de apă. În cazul râurilor transferul nutrienţilor este unul

de tip spirală în sensul de curgere al apei. (Elwood, 1983).

Deschiderea sistemului lotic

Schimburile de energie şi materie dintru-un ecosistem au loc atât în interiorul

acestuia cât şi între acesta şi sistemele învecinate. Râurile şi pârâurile sunt sisteme

deschise pentru că o mare parte din materie şi energie provin din ecosistemele terestre

din vecinătate. În acest sens ecosisitemele ripariene se comportă ca un filtru ce

controlează aceste schimburi.

81


Dinamica sistemului lotic

Cu câteva excepţii (drenurile naturale din zonele umede), regimul hidrologic al

râurilor este foarte variabil în cursul anului deşi debitele minime şi maxime sunt

previzionabile. Echilibrul dinamic al regimului hidrologic este strâns legat de echilibrul

dinamic al sistemului biologic. Comunităţi succesive de plante şi animale ocupă

suprafeţe create de apa râului. Atâta vreme cât apa creează noi suprafeţe vor rezulta

habitate propice pentru diferite tipuri de comunităţi care se vor supune regulilor

succesiunii ecologice.

Rezistenţa şi rezilienţa sistemului lotic

Comunităţiile reofile pot fi mult mai rezistente la diferiţi factori perturbatori, de

asemenea se pot reface mult mai repede şi eficient decât comunităţiile din sistemul

lotic. Cauza este apartenenţa şi adaptarea speciilor la un sistem dinamic, cel al râului. O

viitură puternică afectează sensibil componenţii animali şi vegetal ai ecosistemului.

Acest tip de disturbare este foarte importantă în menţinerea sistemului, curgerea apelor

cu viteză spală sedimentele depuse în intervalul dintre două viituri, disponibilizând

astfel resurse trofice pentru fauna piscicolă.

Integrarea conceptelor riveran şi riparian

Sistemele riverane şi riperane sunt sisteme în strânsă legătură, lucrările de

regularizare a albiei (îndiguiri, construire de praguri şi baraje de sedimentare)

influenţează în mod direct calitatea regimului hidric al ecosistemului riparian.

În mod similar distrugerea sistemului riparian din diferite cauze, precum

decopertarea stratului vegetal şi tăierea vegetaţiei lemnoase, poate cauza lărgirea albiei

râului şi eroziunea patului de curgere al acestuia. Deoarece valoarea şi funcţiile celor

două sisteme sunt interdependente analiza impactului antropic (în cazul de faţă, lucrări

hidrotehnice) trebuie tratată de asemenea într-o manieră integrată.

82


Modelarea succesiunii evolutive a comunităţilor ripariene şi a proceselor

ecologice de către regimul de curgere al râului:

Râurile şi zonele ripariene sunt general cunoscute ca fiind ecosisteme cu un grad

de stabilitate scăzut. Acestea constituie habitatul a numeroase specii vegetale

caracterizate printr-o gamă largă de adaptări la mediu. După Naiman, 1997, plantele din

zona ripariană pot fi grupate astfel: (1) invadatoare – cu valenţe ecologice largi,

coloniziază habitatele aluviale; (2) andurante– se regenerează eficient după acţiunea

perturbatoare a unor factori precum incendiile, inundaţiile, viiturile; (3) rezistente –

rezistă timp îndelungat la actiunea inundaţiilor şi la boli;

Comunităţile vegetale ripariene se supun următoarelor reguli generale (Nilsson,

1992):

Regimul curgerii apei determină procesele ecologice şi evoluţia comunităţiilor

ripariene de plante;

În zona ripariană are loc redistribuirea materiei organice şi anorganice ce

influenţează comunităţile de plante aflate de-a lungul râului;

Sistemul riparian realizează tranziţia dintre ecosistemele terestre si acvatice,

diversitatea specifică a acestuia este mult mai mare comparativ cu ecosistemele

învecinate.

După Naiman, 1993 și Pollock 1998, diversitatea specifică crescută a

ecosistemelor ripariene poate fi explicată prin următoarele mecanisme:

Inundaţiile sunt intense şi frecvente, astfel heterogenitatea condiţiilor de biotop este

menţinută în mod constant de-a lungul anului;

Efectele inundaţiilor se află în strânsă legătură cu topologia terenului. Pe terenul aflat

în apropierea râului, inundaţiile formează un mozaic de forme de relief (prin

83


sedimentare, eroziune). Pe aceste forme vegetaţia se prezintă în diferite stadii de

succesiune, în funcţie de vechimea producerii inundaţiilor.

Condiţiile climatice variază odată ce râul curge de la altitudini mari spre unele mai

mici;

Plantele au o capacitate mare de dispersie a seminţelor de-a lungul coridorului

riparian. Hidrocoria este cea mai des întâlnită modalitate de dispersie a seminţelor

speciilor vegetale din ecosistemul riparian.

Calitatea ecosistemului riparian este afectată de modificarea regimului hidrologic

al râului. Regimul de curgere este dependent de variaţia următorilor parametrii:

frecvenţă, magnitudine, durată şi perioadă. Orice modificare a acestor variabile poate

afecta comunităţiile ripariene de plante. Efectele variază de la uscarea temporară a

vegetaţiei, la succesiunea vegetaţiei către cea caracteristică ecosistemelor învecinate.

Proiectul propus Realizarea liniei electrice 20 kV pentru racordare AHC Taia

la PC 20 kV de lungime aproximativ 100 m nu afecteaza cursuri de apa.

2.9.2. Aspecte privind diversitatea biologică specifică amplasamentului

proiectului şi vecinătăţilor acestuia

2.9.2.1. Fitocenozele prezente în vecinatetea desfasurarii proiectului

În ceea ce urmează prezentăm pe scurt (în baza literaturii de specialitate)

asociațiilor vegetale caracteristice zonei de desfasurare a proiectului:

Vegetaţia izvoarelor şi pâraielor de munte se încadrează în asociațiile vegetale

Cardaminetum amarae, Rubel 1912, Calthaetum laetae, Krajina 1933

Cardaminetum amarae, Rubel 1912

Ecologia: pe pietrele şi materialul detritic din apele reci ale izvoarelor şi pâraielor

de munte, uneori şi pe soluri scheletice excesiv de umede, întotdeauna pe terenuri plane

84


ori uşor înclinate. Ca o reflectare a acestor condiţii staţionare, cenozele sunt higrofite şi

microterme, edificate de specii euriionice şi acido-neutrofile.

Corologia: Fitocenozele acestei asociaţii au fost semnalate în etajul colinar şi

îndeosebi în cel montan şi subalpin, învecinate fiind, adesea, cu cenozele asociaţiei

Philonotio- Saxifragetum stellaris. Au o amplitudine altitudinală largă, răspândite fiind

de la 390 m până la 1930 m alt.

Compoziția floristică. În unele fitocenoze apare cu abundenţă-dominanţă mare

specia Plantago gentianoides, În ansamblul lor fitocenozele asociaţiei Cardaminetum

amarae cuprind un procent ridicat de specii circumpolare şi eurasiatice, precum şi

europene, alături de care se întâlnesc câteva specii alpino-carpato-balcanice,

cosmopolite, central-europene şi carpato-balcanice-anatoliene.

Calthaetum laetae, Krajina 1933

Ecologia: Fitocenozele higro-mezofile, micromezoterme spre micro-terme,

euriionice spre acido-neutrofile care acoperă terenurile plane şi microdepresiunile şi

locurile cu acumulări de ape mici de izvoare şi pârâuri. Preferă substraturile bogate în

substanţe organice în descompunere.

Corologia: Grupări de calcea-calului se întâlnesc din etajul colinar până în cel

subalpin, de la 380 m alt. până Ia 1900 m alt. În cele din etajul colinar şi montan inferior

ele sunt înlocuite cu specii din clasa Molinio-Arrhenatheretum. Ccompoziţia

floristică: Fitocenozele sunt, în general, monodominante ori alcătuite din puţine specii.

Predomină hemicriptofitele şi camefitele, iar dintre geoelemente speciile circumpolare,

eurasiatice şi europene: Caltha palustris ssp. laeta, Scirpus sylvaticus, Carex remota,

Myosotis scorpioides, Cirsium canum, Trifolium hybridum, Juncus conglomeratus,

Sanguisorba officinalis, Equisetum palustre, Deschampsia caespitosa, Mentha longifolia,

Lysimachia vulgaris, Ranunculus acris, Rumex acetosa, Bellis perennis, Cardamine

85


amara, Cardamine pratensis, Glecoma hederacea, Phragmites austraiis, Urtica dioica,

Salix fragilis.

Vegetaţia buruienişurilor de munte se încadrează în asociațiile vegetale:

Petasitetum hybridi, Soo 1940, Filipenduletum ulmariae, W. Koch 1926.

Petasitetum hybridi , Soo 1940

Ecologia: Sunt fitocenoze mezo-higrofile, micro-mezoterme şi acido-neutrofile

care populează terenurile umede, adesea umbrite, situate de-a lungul pâraielor cu soluri

puţin profunde.

Corologia: Au fost observate atât în etajul colinar cât şi în cel montan, la altitudini

cuprinse între 400 m şi 1230 m. De la altitudinea de 800 m aceste fitocenoze sunt

substituite treptat de cele ale asociaţiei Petasitetum albae.

Filipenduletum ulmariae, W. Koch 1926

Ecologia: Fitocenoze mezo-higrofile, micro-mezoterme, slab acido-neutrofile

dezvoltate pe soluri mai mult sau mai puţin superficiale în văi răcoroase şi de-a lungul

unor pâraie.

Corologia: Aceste cenoze sunt răspândite între 400 m alt. până la 1300 m, dar pe

suprafeţe foarte mici.

Vegetația sagetală și ruderală se încadrează în asociațiile vegetale:

Tussilaginetum farfarae, Oberd. 1949, Urticetum dioicae, Steffen 1931, Lolio-

Plantaginetum majoris, (Linkola 1921) Berger 1930, Eupatorietum cannabini, Tx.

1937 Polygonetum avicularis, Gams 1927

Poetum annuae, Gams 1927 Tussilaginetum farfarae, Oberd. 1949

Ecologia: cenoze mezofile înfiripate pe terenuri degradate, pietroase sau

86


nisipolutoase, cu expoziţie, de obicei, nordică şi înclinaţie cuprinsă între 30° şi 70°, cu

aport de apă din amonte.

Corologia: sunt răspândite în etajul colinar şi montan, între 400 - 1500 m alt

Ccompoziţia floristică: Bioformele cel mai bine reprezentate sunt hemicriptofitele şi

geofitele. Dintre elementele fitogeografice se remarcă cele eurasiatice, urmate de cele

cosmopolite, circumpolare şi europene prezente în procent egal. Specii caracteristice:

Tussilago farfara, Taraxacum officinale, Petasites albus, Cirsium erisithales, Equisetum

arvense, Equisetum hiemale, Mentha longifolia, Calamagrostis arundinacea,

Deschampsia caespitosa, Anthoxanthum odoratum, Capsella bursa-pastoris, Rubus

idaeus şi Stellaria nemorum.

Urticetum dioicae, Steffen 1931

Ecologia: se instalează pe locurile de acumulare a substanţelor organice

(depozite de gunoi, oboare, stâni, tăieturi de pădure) fiind cenoze mezofile, micro-

mezoterme şi nitrofile.

Corologia: se întâlnesc destul de frecvent în etajul colinar şi montan (mai ales în

poieni), de la 370 m alt. la 1600 m alt. Importanţa: urzica este o plantă alimentară,

folosită şi în hrana animalelor, care este intens valorificată de localnici în stadiu tânăr.

Este culeasă pentru proprietăţile sale medicinale. Lolio-Plantaginetum majoris,

(Linkola 1921) Berger 1930

Ecologia: Fitocenoze mezofile specifice terenurilor bătătorite şi deschise cum sunt

marginile potecilor şi drumurilor.

Corologia: Frecvent întâlnite în etajul colinar şi montan inferior, între 370 m şi

700 m alt.

87


Eupatorietum cannabini, Tx. 1937

Ecologia: se dezvoltă pe malul râurilor şi pâraielor, pe soluri umede, bogate în

azot şi umbrite. Fitocenoze mezo-higrofilă, microme-zoterme şi nitrofile.

Compoziţia floristică: componenţii vegetali ai acestor cenoze, mulţi dintre ei de

talie înaltă, acoperă solul în proporţie de 90%. Dintre ei amintim:: Eupatorium

cannabinum, Petasites hybridus, Senecio nemoren-sis ssp. fuschsii, Equisetum arvense,

Matteuccia struthiopteris, Ranunculus repens, Stellaria nemorum, Urtica dioica,

Solanum dulcamara, Myosotis scorpioides, Lythrum salicaria, Aegopodium podagraria,

Heracleum sphondylium, Angelica sylvestris, Symphytum officinale, Galeopsis

speciosa, Mentha longifolia, Mentha arvensis, Lycopus europaeus, Agrostis stolonifera,

Phragmites australis, Salix triandra, Corylus avellana. In cenoze predomină

hemicriptofitele şi speciile eurasiatice, circumpolare şi europene.

Polygonetum avicularis, Gams 1927

Ecologia: fitocenoze mezofile, micro-mezoterme, nitrofile dezvoltate pe terenurile

intens bătătorite, degradate, bogate în azot, îndeosebi pe marginea şanţurilor şi

drumurilor.

Corologia: aria acestor cenoze este restrânsă la etajul colinar şi montan inferior ,

unde apar sporadic în perimetrul vetrelor localităţilor.

Importanţa: Polygonum aviculare constituie hrana porcilor şi a păsărilor de curte,

fiind în acelaşi timp o plantă medicială şi tinctorială ce poate fi valorificată pe plan local.

Poetum annuae, Gams 1927

Ecologia: preferă terenurile din vecinătatea grajdurilor şi locurile călcate cu sol

nisipo-pietros, apărând uneori şi în jurul grămezilor de mangal. Cenozele sunt mezofile,

88


amfitolerante termic spre micro-mezoterme, euriionice spre acido- neutrofile. Corologia.

Sunt răspândite în etajul colinar şi montan.

Vegetaţia fisurilor de stânci se încadrează în asociațiile vegetale: Asplenio

trichomanes-Poetum nemoralis, Boşcaiu 1970, Hypno-Polypodietum, Pec, 1963

Asplenio trichomanes-Poetum nemoralis, Boşcaiu 1970

Ecologia: preferă stâncile silicioase cu expoziţie sudică şi înclinaţie cuprinsă între

40° şi 85°, fiind cenoze xero-mezofile, micro-mezoterme, acido-neutrofile.

Corologia: sunt răspândite în etajul montan inferior, de-a lungul râului între 470

m şi 960 m alt. Compoziţia floristică: Geoelementele sunt reprezentate prin specii

eurasiatice, circumpolare, europene, central-europene, cosmopolite, carpato-balcanice şi

endemice: Asplenium trichomanes, Poa nemoralis, Selaginella helvetica, Veronica

bachofeni, Dianthus henteri, Silene dubia, Thymus comosus esp. tranesilvanicus,

Valeriana tripteris, Cystopteris fragilis, Hypericum perforatum, Galium schulteeii,

Sedum annuum.

Hypno-Polypodietum, Pec, 1963

Ecologia: fitocenoze instalate în crăpături de stânci şi între bolovanii digurilor, cu

înclinaţie până Ia 90°, mezofile spre mezo-xerofile, micro-mezoterme, slab acido-

neutrofile. Cenozele observate la altitudini mai mari sunt mai pronunţat mezofile.

Corologia: au fost întâlnite în etajul montan inferior de la 450 m alt. la 1100 m

alt. Compoziţia floristică: este slab închegate, cu acoperire redusă. Specii caracteristice:

Polypodium vulgare, Hypnum cupressiforme, Asplenium trichomanes, Poa nemoralis,

Silene dubia, Moehringia pendula, Sedum maximum, Solidago virgaurea, Centaurea

micranthos, Hypericum perforatum, Valeriana tripteris, Spiraea ulmifolia

89


CAPITOLUL III.

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

3.1. Identificarea tipurilor de impacturi asociate implementării proiectului

analizat

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6

of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”:

Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat.

Conform art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele

membre trebuie să ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de

mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi

au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într-

unul mai puţin favorabil faţă de situaţia anterioară impactului, atunci se poate

considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului. Disturbare: disturbarea nu

afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct speciile şi de

cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, radiaţii, etc.).

Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce

trebuie luaţi în calcul.

Proiectul Realizarea liniei electrice 20 kV pentru racordare AHC Taia la PC 20

kV de lungime aproximativ 100 m se va desfasura in extensia sitului ROSCI0087

Gradistea Muncelului – Cioclovina. Având în vedere specificul proiectului şi ţinând

cont de definiţiile referitoare la degradare, respectiv disturbare, enunţate anterior,

posibilele impacte pe care proiectul le are asupra integrităţii sitului sunt următoarele:

degradarea habitatelor/speciilor de interes conservativ;

disturbarea speciilor de interes conservativ.

90


Impactul direct și indirect, pe termen scurt și lung a proiectului Realizarea liniei

electrice 20 kV pentru racordare AHC Taia la PC 20 kV de lungime aproximativ 100

m. si in vecinatatea proiectului asupra speciilor prezente sau potential prezente

Tip de impact

Descrierea

impactului

Specii/habitate

de

interes

comunitarar

ectate

Direct Indirect Tremen

scurt

Termen lung Perioada

de

construcție

Perioada

de operare

Impactul investiției

asupra fitocenozelor

ripariene

-decopertări/

excavări/săpături

Nu Da Nu Da Nu Da Nu

- Pierderi definitive Nu Da Nu Nu Da Da Nu

Impactul investiției

asupra mamiferelor

de interes comunitar

- prin zgomot generat

de personal/ utilaje

de construcția

Canis lupus,

Ursus arctos,

Lynx lynx, Lutra

lutra

Da Nu Da Nu Da Nu

Impactul asupra

speciilor de

herpetofaună de

interes comunitar

-prin saparea

santurilor pentru

pozarea LES

Bombina

variegata

Da Nu Da Nu Da Nu

91


Analiză a impactului proiectului în faza de construcție și operare asupra habitatelor și

speciilor de interes conservativ prezente sau potential prezente pe amplasament si in

vecinatatea acestuia

Descriere impact Degradare Disturbare Impact în

perioada de

construcție

Impact în

perioada de

operare

Habitate/specii plante de

interes

conservativ

Pierdere definitivă de habitate

forestiere prin

implementarea proiectului

nu nu nu nu nu

Impactul generat de zgomotul

personalului și utilajelor de

construcție asupta speciilor de

interes comunitar pe/in

vecinătatea

amplasamentului

nu da da nu Specii de mamifere

Tipuri de poluare ce se pot produce în amplasamentul proiectului propus şi în zona

limitrofă:

Poluare specifică lucrărilor de constructii şi constă din poluarea cu praf, emisii de

noxe chimice, zgomot şi vibratii generate de utilajele pentru constructii şi

mijloacele de transport;

Poluarea accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental ca

urmare a unor defectiuni ale utilajelor şi mijloacelor de transport, alimentării de

urgentă cu carburanti din recipienti necorespunzători şi fără luarea măsurilor de

sigurantă etc.

➢ Principalii poluanti generati de proiectul propus în perioada de constructie:

a.) Praful, generat în incinta şantierului de constructii (operatiunile excavatii, incarcare -

descarcare, manipulare şi transport pământ din sapaturi şi materiale de constructii în

vrac) şi pe drumul de acces, în timpul transportului (praful rezultat din deplasarea

92


mijloacelor de transport pe drumul provizoriu de pământ sau de la suprafata încărcăturii

în vrac).

b.) Noxe chimice, generate de arderea carburantilor în motoarele utilajelor şi ale

mijloacelor de transport, în incinta santierului şi pe drumul de acces;

c.) Zgomotul, generat de utilajele şi mijloacele de transport, în incinta santierului şi pe

drumul de acces;

d.) Vibratii, generate de utilajele şi mijloacele de transport, în incinta santierului şi pe

drumul de acces;

e.) Deşeuri gospodărite necorespunzător;

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiatii, ca urmare, în

zonă nu se va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiatii.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substante chimice

periculoase pentru sănătatea populatiei.

Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol, biodiversitate,

aşezări umane) identificate în perioada de constructie:

impact direct asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe

chimice rezultate din arderea carburantilor, zgomote din surse mobile mecanice,

vibratii, deşeuri gospodărite necorespunzător, actiunea mecanică/manuală de

excavare, constructii supraterane şi subterane, precum şi poluarea accidentală cu

produse petroliere;

impact pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf,

noxe chimice rezultate din arderea carburantilor, zgomote, vibratii, deşeuri

gospodărite necorespunzător, precum şi poluarea accidentală cu produse petroliere

în timpul programului de lucru în şantierul de constructii;

impact pe termen lung : avand in vedere dimensiunea lucrarilor (LES 100 m si

93


anvelopa 12 mp) nu putem vorbi despre un impact pe termen lung;

impact rezidual asupra aerului prin persistenta după aplicarea măsurilor de

reducere, asupra solului şi subsolului, vegetatiei şi faunei prin constructii

supraterane şi subterane.

În perioada constructiei, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte

proiectele aprobate, si anume : Amenajare hidroenrtgetica pe raul Taia, legatura dintre

acestea fiind racordarea microhidrocentralei la SEN.

A fost studiat efectul cumulat al proiectului propus cu proiectul Amenajare

hidrenergetica Taia, concluziile studiului releva un impcat nesemnificativ atat pentru

factorul de mediu aer cat si pentru factorul de mediu apa. Impactul proiectului propus

asupra calitatii aerului este redus iar asupra factorlui de mediu apa este nul.

➢ Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de constructie :

a.) Impactul produs asupra aerului

Activitatea de constructii, prin specificul său, poate produce poluarea aerului cu

praf, emisii de noxe chimice, zgomot şi vibrati, atât în incinta şantierului, cât şi pe

drumul de acces nemodernizat.

Emisiile de praf au ca sursă pământul necontaminat rezultat din excavatii,

manipulat în timpul lucrărilor de excavare, încărcare/descărcare/transport şi materialele

de constructii transportate în vrac. Acestea se poduc în perioadă limitată, strict în timpul

functionării utilajelor şi mijloacelor de transport. Cantitatea de praf este redusă, emisiile

înregistrându-se numai în perioadă fără precipitatii, în timpul de functionare al utilajelor

şi mijloacelor de transport şi este generată de un număr limitat de utilaje care

functionează concomitent.

Curentii de aer dispersează emisiile de praf pe suprafată mare. Acestea se propagă

94


în incinta şi în jurul perimetrului ocupat cu constructii, precum şi de-a lungul drumului

de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lătimea de cel mult 50 m şi se depune pe

iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la interioarul spre exteriorul acesteia.

În timpul functionării utilajelor şi mijloacelor de transport, în atmosferă se degajă

gaze de eşapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de constructii şi

mijloacelor de transport, în a căror componentă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de

carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili (COV), pulberi.

Acestea se poduc în perioadă limitată, strict în timpul functionării motoarelor şi în

cantitate redusă, fiind generate de un număr limitat de utilaje care functionează

concomitent.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul şantierului de constructii, de o

parte şi de alta pe o bandă cu lătimea de 100 – 150 m, concentratiile de poluanti

reducându-se la jumătate la distanta de de 20 m şi de 3 ori la distanta de 50 m. Prin

îmbunătătirea nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V,

comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Activitatea de constructii se desfăşoară într-o zonă cu vegetatie. In procesul de

fotosinteză plantele consumă mari cantităti de dioxid de carbon şi eliberează cantităti

importante de oxigen. Prin asimilatia clorofiliană, masa verde consumă (absoarbe) mari

cantităti de CO2 emanat în atmosferă, dar şi restituie o mare parte prin respiratie şi prin

descompunerea materiei organice moarte. În acest fel, o parte a emisiilor generate de

proiectul propus va fi eliminată prin functia îndeplinită de vegetatiei existentă, de filtrare

şi epurare a aerului pe cale biochimică, ca şi aceea de a emana oxigen şi a absorbi

dioxidul de carbon.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se propagă în

jurul şantierului de constructii şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o

95


bandă cu lătimea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanta de

50 m şi de 3 ori la distanta de 100 m. Prin îmbunătătirea nivelului tehnologic al

motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot se prognozează scăderea intensitătii

acestuia cu 30%.

Vibratiile sunt generate de utilajele şi mijloacele de transport, se produc în timpul

functionării acestora şi nu reprezintă surse semnificative de vibratii. Posibilitatea

propagării vibratiilor în împrejurimile incintei şantierului de constructii, cel putin

teoretic, este foarte redusă.

Activitatea desfasurată în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă în

etapa de constructie generează asupra aerului un impact direct, semnificativ, dar cu

intensitate redusă, rezidual, temporar şi un grad de extindere zonal.

b.) Impactul produs asupra apei

Lucrările de constructie se vor executa deasupra nivelului hidrostatic din zonă.

Proiectul nu implică actiuni de schimbare şi de eliminare a cursurilor de apă din zonă şi

nu are repercusiuni asupra alimentării cu apă a retelei hidrografice de suprafată. De

asemenea, nu se modifică nivelul apelor de suprafată sau al pânzei freatice. Tehnologia

de constructie adoptată nu generează ape uzate sau alte surse de poluare a apei.

Singura sursa de poluare ar putea fi poluarea accidentală cu produse petroliere,

care ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar aceasta este

probabilă şi de amploare foarte redusă, avâd în vedere numărul mic de utilaje şi mijloace

de treansport care actionează în cadrul procesului tehnologic din santier.

Proiectul propus poate fi apreciat că generează un impact nesemnificativ asupra apei.

c.) Impactul produs asupra solului şi subsolului

În timpul executiei lucrărilor de constructii, solul şi subsolul din amplasamentul

proiectului propus estet afectat integral pe suprafata de teren din amplasament ocupat

96


definitiv de fundatia anvelopei punctului de conexiune. În acest caz, pe suprafata de 12

mp stratul de sol este distrus integral, iar subsolul partial (pe adîncimea de excavare)

prin săpăturile efectuate pentru amenajări subterane, îndepărtarea pământului neutilizat

şi scoaterea terenului din mediul natural prin acoperirea cu constructii realizate cu

materiale industrializate specifice. Pentru diminuarea impactului, stratul de sol vegetal

va fi recuperat şi depozitat pentru refolosire.

În faza de constructie, pe suprafete limitate ale amplasamentului (12 mp - terenuri

ocupate definitiv), proiectul propus generează asupra solului şi subsolului:

✗ un impact direct, semnificativ cu intensitate redusa, pe termen scurt, rezidual şi un

grad de extindere zonal (12 mp din suprafata amplasamentului - terenuri ocupate

definitiv).

✗ un impact direct, semnificativ cu intensitate redusă, pe termen scurt, un grad de

extindere zonal (0.5% din suprafata amplasamentului - terenuri ocupate temporar

de culoarul de lucru).

d.) Impactul produs asupra vegetatiei şi faunei

Activitatile specifice desfăşurate în perioada de constructie pe amplasamentul

proiectului propus vor avea impact negativ asupra florei şi faunei în incinta santierului si

in vecinatatea acestuia, prin înlaturarea componentelor biotice total sau partial de pe

amplasament, astfel:

✗ îndepărtarea completă a componentei biotice (vegetatie) pe suprafata de aprox.

100 m prin excavatia santului pentru pozarea LES

Din analiza efectuată în teren, prin procesul tehnologic constructie şi exploatare a

LES se înregistrează pierderi de vegetatie cauzate de implemenetarea proiectului, care

sunt:

✔ suprafata de teren ocupată definitiv de fundatia anevelopei punctului de conexiune

97


de aprox. 12 mp;

✔ pierderi de vegetatie erbacee (masă vegetală circa 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 22 m²

= 0.022 to

✔ suprafata de teren ocupată culoarul LES de pe care se indeparteaza solul vegetal;

În timpul executiei lucrărilor de constructii, ,vegetatia va fi afectată prin poluare

cu praful generat de activitate de constructii, care se depune pe iarbă şi frunze în

cantitate descrescătoare de la interioarul spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf este

redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitatii, în timpul de

functionare al utilajelor şi mijloacelor de transport şi este generată de un număr limitat

de utilaje care functionează concomitent.

Activitatea umană în amplasamentul proiectului propus va avea ca efect imediat

îndepărtarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere, ,reptile,

amfibieni, o parte din speciile de insecte etc.), în afara zonei afectata cu lucrări, mai

putin cei aflati în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă.

Fauna terestră va fi putin afectată de poluantii generati de activitate, mai putin de

praf şi emisiile de noxe chimice degajate prin arderea carburantilor, dar mai mult de

zgomotul generat de motoarele utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea

accesului in unele zone etc. Concentratiile potentiale ale poluantilor chimici din aer in

perioada santierului sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru fauna zonei.

Prezenta acestor poluanti va avea ca efect deplasarea indivizilor de animale spre

zone mai îndepărtate cu aceeaşi nişă ecologică, situatie care se mentine pe termen relativ

scurt, până dupa momentul definitivarii lucrarilor. Poluantii generati de activitate nu duc

la restrângerea arealului, diminuarea numerică/disparitia unor specii din fauna locală

care pot fi întânite în amplasamentul PP şi zona limitrofă, acestea fiind cu areale largi la

nivel local şi national.

98


Cantitativ, inclusiv in cazul faunei subterane, numărul de indivizi afectati de

lucrările de constructii este relativ mic, mai ales dacă lucrările se desfăşoară în afara

perioadei de reproducere.

În perioada executiei lucrărilor de constructii nu se va reduce productivitatea

biologică în zona limitrofă prin cresterea gradului de poluare, deoarece nivelul de

poluare cu praf şi noxe chimice este redus, iar mediul are o mare capacitate de absorbtie.

În faza de constructie, pe suprafete limitate reprezentând culoarul LES

(APROXIMATIV 100 M)), proiectul propus generează asupra vegetaTiei şi faunei:

- un impact direct, semnificativ cu intensitate redusa, pe termen scurt, rezidual ;

- un impact direct, semnificativ cu intensitate redusă, pe termen scurt (pe perioada

executiei lucrărilor), un grad de extindere zonal asupra faunei din amplasamentul PP şi

din zona limitrofă.

e.) Impactul asupra aşezărilor umane

In zona de desfasurarea a proiectului nu se gasesc asezari umane.

Prin crearea locurilor de muncă pe perioada constructiei, proiectul propus poate

avea impact poizitiv asupra aşezărilor umane din zona. Proiectul propus generează

asupra aşezărilor umane un impact nesemnificativ.

99


3.2. Evaluarea semnificaţiei impactului asupra speciilor și habitatelor de interes

comunitar din cadrul ROSCI0087 Gradistea Muncelului - Cioclovina pe baza

indicatori-cheie cuantificabili înainte și după implementarea măsurilor de

reducere a impactului

Indicatori cheie Evaluarea impactului proiectului propus fără a lua în

considerare măsurile de


Evaluarea impactului

proiectului propus, cu luarea în

considerare a măsurilor de


Procentul ce va fi pierdut din

suprafetele habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna si

reproducere ale speciilor de interes

comunitar

Habitatele din cadrul amplasamentului nu prezintă condiții

optime de hrană, odihnă și reproducere pentru nici una

dintre speciile de interes comunitar.

Nu este cazul

Fragmentarea habitatelor de

interes comunitar (exprimata

in procente)

Implementarea proiectului nu duce la fragmentarea

niciunuia dintre habitate de interes comunitar identificate

pe amplasament.

Nu este cazul

Durata sau persistenta

fragmentarii

Nu este cazul Nu este cazul

Durata sau persistenta perturbarii

speciilor de interes comunitar, distanta

fata de aria naturala protejata de interes

comunitar

Perturbarea speciilor de interes comunitar va fi înregistrată

pe o perioada scurtă de timp, în perioada construcției.

Pe termen scurt. Impactul produs

se va reduce prin implementarea

măsurilor de reducere a impactului

Scara de timp pentru

inlocuirea speciilor/habitatelor afectate

de implementarea proiectului

Nu este cazul Nu este cazul

Indicatorii chimici-cheie care pot

determina modificari

legate de resursele de apa sau de alte

resurse naturale, care pot determina

modificarea

functiilor ecologice ale unei arii

naturale protejate de

interes comunitar

Nu sunt prevăzute schimbări în modificarea unor

indicatori chimic care să afecteze resursele naturale

acvatice sau

terestre

Nu este cazul

100


3.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada

de construcţie, respectiv operare

În timpul constructiei proiectului propus, beneficiarul are obligatia de a lua măsuri

pentru diminuarea impactului asupra mediului.

Masuri de reducere a prafului şi evaluarea impactului rezidual dupa

implementarea acestora:

În faza de excavare se pot lua măsuri eficiente de reducerea emisiilor de praf în

atmosferă prin stropirea cu apă a zonei de lucru.

În timpul transportului materialelor se vor lua măsuri de reducerea emisiilor de

praf în atmosferă prin aplicarea următoarelor măsuri:

îmbunătătirea sistemului rutier al drumului de acces prin mentinerea lui într-o

stare tehnică bună, pe toată perioada de implementare a proiectului

reducerea vitezei de circulatie pe drumul de acces;

încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului, sens în care

autobasculantele vor fi dotate obigatoriu cu prelate.

Prin aplicarea acestor măsuri apreciem că se poate reduce cantitatea de praf

generată de proiect în faza de transport cu circa 20%. Praful emis în atmosferă în faza de

transport reprezintă circa 80% din cantitatea totală. Prin aplicarea măsurilor de reducere

a emisiilor de praf se preconizează o reducere cu 16% a cantitătii emis în atmosferă în

timpul implementării proiectului. Impactul rezidual după implementarea măsurilor de

reducere a emisiilor de praf este de 84%.

Masuri de reducere a emisiilor de noxe chimice (gaze de eşapament) şi evaluarea

impactului rezidual dupa implementarea acestora;

Măsurile de reducere a emisiilor de noxe chimice (gaze de eşapament) se referă la:

101


mentinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de

acces;

controlul periodic al gazelor de esapament şi folosirea de utilaje cu motoare

performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.

Prin îmbunătătirea nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor

Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a noxelor este de

70%.

Masuri de reducere a zgomotului şi evaluarea impactului rezidual dupa

implementarea acestora :

Măsuri de reducerea emisiilor acustice se referă la:

mentinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de

acces;

controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de

transport cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a emisiilor acustice

este de 70%.

Impactul rezidual se mentine numai pe perioada de implementare a proiectului,

dar numai în intervalul orar de functionare a utilajelor şi mijloacelor de transport

aferente activitătii de productie.

102


Reducerea impactului potential asupra factorilor de mediu pe perioada

implementării proiectului este favorabilă speciilor şi habitatelor de interes comunitar din

zona.

antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea

suprafeţelor vegetale (ex: excavațiile vor fi executate cât mai aproape de

dimensiunile și forma exactă a obiectivelor pentru care va fi necesară excavarea,

fiind astfel afectat un volum minim se sol/subsol), respectiv vegetație);

se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de

desfăşurare a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmit

prezentul studiu;

organizarea generală de şantier va fi localizată pe suprafaţa destinată confrom

datelor furnizate de investitor; (organizarea de santier amenajata pentru

construirea MHC Taia)

toate suprafeţele a căror înveliş vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat şi

redate folosinţei lor iniţiale, sub atenta îndrumare a unui biolog pentru a se evita

posibilitatea introducerii de specii noi în aria vizată de proiect;

se interzice depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara

perimetrului organizărilor de şantier;

se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor,

depozitarea temporară a acestora se va face doar după ce suprafeţele destinate au

fost impermeabilizate cu folie de polietilenă;

se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru

funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul

103


minimizării impactului de orice natură, asupra habitatelor/speciilor pentru care a

fost declarat ROSCI0087 Gradistea Muncelului – Cioclovina;

pentru a evita disturbarea păsărilor, mamiferelor din zonă, este recomandabil ca

lucrările se efectueze pe tronsoane scurte şi în intervale de timp ce nu se suprapun

cu perioadele de împerechere/cuibărire;

▪ Alte măsuri pentru protectia mediului

instruirea personalului care va activa în punctul de lucru, privind măsurile de

prevenire şi stingere a incendiilor şi a celor privind conduita în cuprinsul ariei

naturale protejate

intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea rutei

şi vitezei de circulatie, modul de transport al încărcăturii - transportul şi

depozitarea carburantilor necesari pentru utilajeje tehnologice în recipienti

corespunzători normelor de depozitare şi transport a produselor petroliere.

alimentarea mijloacelor de transport de la statii specializate în distribuŃia

produselor petroliere depozitare şi transport a produselor petroliere.

Monitorizarea implementării măsurilor propuse în prezentul studiu

activităţile de construcţie vor fi monitorizate permanent de către un specialist

biolog care se va asigura că măsurile propuse pentru minimizarea impactului

proiectului asupra habitatelor şi speciilor vor fi corect şi complet aplicate;

104


CONCLUZIICONCLUZII

Lucrarile propuse prin proiect Realizarea liniei electrice 20 kV pentru

racordare AHC Taia la PC 20 kV de lungime aproximativ 100 m nu vor avea

impact semnificativ asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ pentru

care a fost declarat situl ROSCI0087 Gradistea Munceluui – Cioclovina;

prin proiectul propus suprafata de teren ocupata definitiv (12 mp),nu are un

impact semnificativ negativ asupra solului si asupra vegetatiei;

lucrările proiectate nu modifica suprafețe din cadrul sitului. În urma evaluării

posibilelor impacte ale proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes

conservativ și a relațiilor dintre acestea se constată că integritatea sitului nu va fi

afectată;

tipurile de impact identificate nu au ca rezultat modificarea statutului de

conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ, din cadrul siturilor

Natura 2000;

pentru eliminarea impacturilor identificate, ce pot să apară pe perioada de

construcție, respectiv operare a obiectivelor proiectelui se impune respectarea

măsurilor de reducere a impactului identificate în prezentul studiu;

capacitatea de redistribuire a materiei organice şi anorganice, caracteristică a

florei ripariene, va fi influenţată sensibil, astfel efectul asupra macrofaunei reofile

va fi minor;

lucrările propuse nu modifică heterogenitatea condiţiilor de biotop, astfel stadiile

succesionale naturale ale vegetaţiei nu vor fi modificate

105


Bibliografie

Battes K şi colab. – 2003 – Producţia şi productivitatea ecosistemelor acvatice; Ed. Ion

Borea, Bacău.

Battes K şi colab. 2005 – Determinarea stării ihtiocenozelor native şi antropizate din

ecosistemele acvatice; A VI – a Sesiune de Comunicări ştiinţifice “Ecologia şi protecţia

ecosistemelor”; Universitatea din Bacău.

Bănărescu P, Tatole V., 1991 – Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr. 35, pag.

5-13, Amenajările hidrotehnice şi protecţia faunei rofile în România.

Bănărescu P. – 1964 – Fauna Republicii Populare Române Pisces – Osteichthyes (Peşti

ganoizi şi osoşi); Ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti.

Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti .

Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã

Agricolã, Bucureşti, 390 pag.

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –

“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p.

Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti .

Ciochia, V., 2002 – Dicționarul Păsărilor, Ed. Pelecanus, Brașov.

Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000 – “Amfibienii din România”.

Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.

Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti.

Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca.

Vasiliu G.D. – 1959 – Peştii apelor noastre; Ed. Ştiinţifică, Bucureşti .

Natura 2000 în România, Species fact sheets, 2008, Ministerul Mediului și Dezvoltării

Sustenabile.

106


O.M 19/2010 pentru aprobarean Ghidului metodologic privind evaluarea

efectelor potențiale ale planurilor și proiectelor asupra ariilor protejate de

interes comunitar.

HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra

mediului.

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.

Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului

asupra mediului pentru proiectele publice și private.

Raportul de Mediu elaborat de EPC, privind Strategia Energetică a României,

actualizată pentru perioada 2011 – 2020, rev. 05.

Strategia Energetică a României, actualizată pentru perioada 2011 – 2020, rev. 05.

www.n2000.biodiversity.ro.

107

studiu de evaluare adecvata - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/apm...

Documents