hale industriale si depozitare p+1e -plan urbanistic zonal- · banat,pe amplasamentul propus exista...
TRANSCRIPT
1
HALE INDUSTRIALE SI DEPOZITARE P+1E-Plan Urbanistic Zonal-
AmplasamentTimisoara, Str. A. Kathrein Nr.7
BeneficiarHLUSCU Aurel SorinSC VALMEDICA SA BucurestiFILIP Daniel Dorin si sotia FILIP Miliana
FazaPlan Urbanistic Zonal (PUZ)
DataIULIE 2009
2
Pr. nr. 76/KAT1/08
FOAIE DE CAP•T
Denumirea lucr•rii HALE INDUSTRIALE SI DEPOZITARE P+1E
Amplasament Timisoara, Str. A. Kathrein Nr.7
Beneficiar HLUSCU Aurel SorinSC VALMEDICA SA BucurestiFILIP Daniel Dorin si sotia FILIP Miliana
Proiectant general - Urbanism
S.C. ATELIERELE ARHITECH S.R.L.Timi•oara, Aleea Icar, nr. 9arh. Eugen FILIParh. Novella CRACIUN
Faza de proiectare P.U.Z.
Data IULIE 2009
3
Pr. nr. 76/KAT1/08
LISTA •I SEMNÃTURILE PROIECTAN•ILOR
• Proiectant general arh. Eugen FILIP
• Sef de proiect arh. Eugen FILIP
• Urbanism arhitectura arh. Eugen FILIP
arh. Novella CRACIUN
4
Pr. nr. 76/KAT1/08
BORDEROU
A. PIESE SCRISE1. Cerere PUZ
2. Taxa R.U.R.
3. Foaie de titlu
4. Foaie de capat
5. Lista de semnaturi
6. Borderou
7. Certificat de urbanism
8. Extras de Carte Funciara
9. Aviz Mediu
10. Aviz Sanitar
11. Aviz Pompieri
12. Aviz Unic
13. Aviz Directia de Mediu
14. Aviz Directia Drumuri si Transporturi
15. Aviz Comisia de Circulatie
16. Aviz SNIF
17. Aviz Transgaz
18. Aviz Transelectrica
19. Aviz Directia Administrare Drumuri si Poduri Judetene
20. Adeverinta Directia Patrimoniu
21. Adeverinta Serv. Juridic
22. Adeverinta Fond Funciar cu referinta la litigii
23. Memoriu General si Regulament Local de Urbanism
24. Aviz geotehnic
25. Memoriu edilitare
26. Plan de incadrare PMT 1:5000
27. Plan de situatie PMT 1:500
28 Plan topografic vizat O.C.P.I.
5
B PIESE DESENATE1. Situatia existenta 01-A
2. Reglementari urbanistice 02-A
3. Reglementari edilitare 03-A
4. Proprietatea asupra terenului 04-A
5. Propunere de mobilare urbanistic• 05-A
Întocmit,arh. Eugen FILIP
6
Pr. nr. 76/KAT1/08
VOLUMUL 1MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoa•tere a documenta•iei
• Denumirea lucr•rii HALE INDUSTRIALE SI DEPOZITARE P+1E
• Amplasament Timisoara , Str. A. Kathrein Nr.7
• Beneficiar HLUSCU Aurel SorinSC VALMEDICA SA BucurestiFILIP Daniel Dorin si sotia FILIP Miliana
• Faza de proiectare P.U.Z.
• Data elabor•rii IULIE 2009
1.2. Obiectul P.U.Z.
Solicitari ale temei- programObiectul prezentei documentatii il constituie intocmirea unui Plan Urbanistic Zonal
pentru terenul situat in teritoriul administrativ al Municipiului Timisoara, partea sud-vestica a Municipiului Timisoara, pe Str. A. Kathrein Nr.7, in vederea realizarii obiectivului „Hale industriale si depozitare P+1E”. Documentatia se intocmeste in conformitate cu prevederile Legii 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul, a Legii 50/1991 modificata cu Legea 401/2003 si 199/2004, in conformitate cu HG 525/1996, republicata in 2002, lege privind Regulamentul General de Urbanism. In elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-au avut in vedere prevederile din Reglementarile Tehnice – Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM-010-2000, aprobat cu MLPAT nr. 176/N/16.08.2000.
Documentatia stabileste conditiile tehnice pentru:• utilizarea functionala a terenului, in relatie cu functiunile din zona;• trasarea si profilarea viitoarelor drumuri de acces, in relatie cu cele
existente sau prevazute prin planurilede urbanism;• modul de ocupare al terenului si conditiile de realizare a constructiilor;• amenajarea teritoriului in corelare cu cadrul natural si cadrul construit
existent;• reglementarea caracterului arabil al terenului;
7
• realizarea lucrarilor tehnico-edilitare necesare crearii unei infrastructuri adecvate.
1.3. Surse documentare
Studii de fundamentare In intocmirea acestui Plan Urbanistic Zonal au fost luate in considerare informatiile
din studiile aprobate in zona adiacenta amplasamentului si planurile de urbanism cu caracter director, care stabilestc directiile de dezvoltare ale teritorului precum si informatiile cu caracter analitic.
Studii de fundamentare cu caracter documentar:• Planul Urbanistic General Timisoara aprobat prin HCL 157/2002 prelungit prin
HCL 139/2007 – Zona de depozitare, prestari servicii cu interdictie de construire pana la elaborare PUZ/PUD;
• Plan Urbanistic Zonal aprobat prin HCL 327/2005 – „Sediu de firma cu hala depozitare, Timisoara, Zona Freidorf;
• Plan Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCL 336/2005 – „Construire doua hale – productie si depozitare” - Zona Freidorf, Timisoara;
• Plan Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCL 168/2006 – „Doua cladiri pentru birouri si spatii depozitare” - Zona Freidorf, Timisoara
• Plan Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCL 38/29.01.2008 – „Construire Depozit industrial” - Str. Anton Kathrein nr. 1, Timisoara;
• Plan Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCL 39/29.01.2008 – „Extindere spatii de productie” - Str. Ovidiu Cotrus nr. 28, Timisoara;
• Studiul geotehnic intocmit la comanda beneficiarului;• Suportul topografic actualizat, realizat pe zona studiata.
Studii de fundamentare cu caracter analitic:• Context urbanistic prielnic pentru constructii cu functiuni de
depozitare/industriale;• Functiunile care se doresc a fi implementate pe terenul studiat nu au un
impact nociv asupra mediului existent.
2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE
2.1. Evolutia zoneiTerenul studiat in cadrul prezentei documentatii este situat in intravilanul Municipiului
Timisoara, in zona Sud –vestica a orasului. Prin PUG Timisoara aprobat prin HCL 157/2002 prelungit prin HCL 139/2007, amplasamentul este incadrat in UTR 59, pentru care este stabilita zona de depozitare, prestari servicii cu interdictie temporara de constructie, pana la elaborare PUD/PUZ, Zona de protectie si servitute a culoarului electric.
Fata de situatia din PUG, se mentine un singur traseu LEA 110kv, in diagonala, exterior fata de amplasamentul analizat, iar o linie de 20Kv a fost deviata, pe strada Anton Katrein, limitrofa cu latura scurta a parcelei.
Pe terenurile invecinate s-au aprobat si partial implementat urmatoarele documentatii de urbanism:
§ P.U.Z. „Sediu de firma cu hala depozitare” - Zona Freidorf, Timisoara (HCL Timisoara nr. 327/2005)
Pe o suprafata de 15000 mp se propune realizarea unui sediu al firmei, cu spatii anexe de prestari servicii, expo-comerciale si depozitare.
8
§ P.U.D. „Construire doua hale – productie si depozitare” - Zona Freidorf, Timisoara (HCL Timisoara nr. 336/2005)
Pe o suprafata de 15000 mp se propune dezvoltarea unei zone pentru productie si depozitare, cu amplasarea a doua hale de productie.
§ P.U.D. „Doua cladiri pentru birouri si spatii depozitare” - Zona Freidorf, Timisoara (HCL Timisoara nr. 168/2006)
Pe o suprafata de 8000 mp se propune dezvoltarea unei zone pentru depozitare cu spatii administrative aferente.
§ P.U.D. „Construire depozit industrial” - Timisoara, Str. Anton Kathrein, nr. 1(HCL Timisoara nr. 38/2008)
Pe o suprafata de 14953 mp se propune dezvoltarea unei zone pentru servicii,depozitare si mica productie.
§ P.U.D. „Extindere spatii de productie” - Timisoara, Str. Ovidiu Cotrus, nr. 28 (HCL Timisoara nr. 39/2008)
Pe o suprafata de 30000 mp se propune dezvoltarea in mai multe etape a 4 constructii insiruite in adancimea lotului, cu functiunea de servicii, depozitare si mica productie.
Tendinta de dezvoltare a zonei cu functiunea de productie si depozitare cu zone de servicii si comert este evidenta, ajungandu-se la ocuparea si construirea acestei zone, asa cum atesta si implementarea Parcului Industrial Freidorf. In ultimele decenii zonele industriale s-au dezvoltat de-a lungul arterelor de circulatie majora, la periferia orasului, pe principalele accese rutiere.
2.2. Incadrarea in localitate• Limite si vecinatati
Zona studiata este delimitata astfel:- S-V: parcele private, zona productie, depozitare si comert;- N-V: HCn 1352 si parcele private;- N-E: parcele private;- S-E: drum de exploatare (De 1367) in continuarea Str. Prof. Anton Kathrein.
LEA 20Kv si o zona de productie, depozitare si comert.• Accesibilitate la cai de comunicatie
Zona care face obiectul PUZ este accesibil• în prezent din partea sud-estica, de pe drumul de expoatare De 1367 din continuarea str. Prof. Anton Kathrein.
• Situatia juridica a terenurilorTerenul studiat, in suprafata de 13929 mp este inscris in C.F. nr. 409267 teren intravilan Timisoara, cu nr. Cad. A 409267 (provenita din conversia pe hartie a CF nr. 5151 Freidorf), fiind proprietatea lui HLUSCU Aurel Sorin, SC VALMEDICA SA Bucuresti si FILIP Daniel Dorin casatorit cu FILIP Miliana.
2.3. Elemente ale cadrului naturalTerenul este in totalitate neamenajat. Pe teren nu sunt plantatii, inalte sau joase, fiind neutilizat in prezent.La limita nord-vestica a amplasamentului se afla un canal de desecare HCn 1352, care margineste terenul studiat.
9
Pe teren nu au existat constructii sau activitati generatoare de poluare a mediului sau solului.
• Caracteristici climatice ale zoneiTemperatura aerului:
- media lunara minima: -1°C – Ianuarie;- media lunara maxima: +20°C...21°C – Iulie - August;- temperatura minima absoluta: -35,3°C;- temperatura maxima absoluta: +40,0°C;
Precipitatii:- media anuala: 631 mm.
Vantul: Cele mai frecvante sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al
activitatiii anticicloului azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). Celelalte directii inregistreaza frecvente reduse.
Vitezele medii ale vanturilor din sectorul vestic sunt de 3 m/s...4 m/s.
• Caracteristici ge-otehnice ale terenului Adancimea de inghet in zona cercetata este de 60 cm ... 70 cm, conform STAS 6054-77.
Seismicitatea zonei: conform Cod de Proiectare Seismica P100-2006, acceleratia terenului pentru proiectare este ag=0,16 g, iar perioada de colt este Tc = 0,70 sec.
Conform NP 074/2002 – Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare, pentru stabilirea riscului geotehnic al lucrarii, totalul de 11 puncte acumulate incadreaza terenul de fundare din amplasamentul cercetat in tipul de risc „MODERAT”, iar din punctul de vedere al categoriei geotehnice in „Categoria Geotehnica 2”
Cota de fundare recomandata pentru o fundatie izolata este Df = -2,00m. Amplasamentul se caracterizeaza printr-o neuniformitate a terenului de fundare, fapt relevat de penetratiile dinamice usoare si forajele executate. Dupa stabilirea sistemului constructiv al cladirilor din amplasament, acest Studiu Geotehnic va fi completat cu Studii Geotehnice de detaliu pentru fiecare obiect in parte.
2.4. Circulatia• Desfasurarea circulatiei rutiere si pietonale
In prezent, accesul pe parcela se face din drumul de exploatare De 1367, in prezent cu o latime de ~ 4 m. Acesta se continua in partea sud-vestica cu Str. Prof. Anton Kathrein (carosabil cu doua benzi de circulatie), care se racordeaza in partea sud-vestica la Str. Ovidiu Cotrus.
2.5. Ocuparea terenurilorTerenul care face obiectul documentatiei este liber de constructii si neamenajat. In vecinatate, in partea sud-vestica, sunt realizate constructii avand functiune dedepozitare, productie, conform documentatiilor prezentate anterior.
• Gradul de ocupare a zonei cu fondul construitPOT existent = 0 %; CUT existent = 0
2.6. Echipare edilitar•Gabaritele si traseul re•elelor existente în zon• sunt precizate in cadrul avizelor eliberate de catre de•in•torii de utilit••i.
10
Alimentare cu apa si canalizare – conform Aviz nr. 23834/10.11.2008 emis de SC AQUATM SA, nu exista sistem centralizat de alimentare cu apa si canal langa teren, doar in partea vestica, pe str. Ovidiu Cotrus.
Gaze naturale – conform avizelor favorabile eliberate de SC E-ON GAZ Romania SA din 17.11.2008 si SN TRANSGAZ SA Medias - nr. 7616/25.11.2009, amplasamentul nu este afectat de retele de alimentare cu gaze de inalta sau medie presiune.In zona, conducta de alimentare cu gaz este pozitionata conform aviz E-ON GAZ Romania SA paralel cu Str. A. Kathrein, pana la De 1367.
Energie termica – conform aviz favorabilde amplasament din data de 13.11.2008 emis de SC COLTERM SA nu exista retea de distributie a energiei termice in zona.
Enegie electrica si telefonieConform aviz de amplasament favorabil nr. 6782 din 19.12.2008 emis de CN TRANSELECTRICA SA, amplasamentul nu este afectat de retele de transport energie electrica.Conform aviz de amplasament favorabil nr. 1496/03.11.2009 emis de Enel Distributie Banat,pe amplasamentul propus exista LEA 20kV in exploatare, paralela cu str. a. Kathrein, culoarul de protectie fata de aceasta linie este de 12 m de o parte si de cealalta fata de axul LEA 20kV in care este interzisa executarea oricarei constructii sau amenajari. Conform aceluiasi aviz, obiectivul studiat nu are nici o legatura cu LEA 110kV, min. 300 m
2.7. Probleme de mediuRelatia cadru natural – cadru construitIn zona nu sunt prezente surse de poluare a mediului si a solului, terenul avand folosinta in principal agricola, cu insertii de curti constructii pe care s-au edificat constructii cu functiunea de mica productie, depozitare, cu servicii si comert punctuale.Prin parcelarea si scoaterea din circuitul agricol a suprafetei de teren studiate nu se reduce capacitatea de desecare, schimbandu-se doar categoria de folosinta a terenului, conform Aviz ANIF nr. 6200 din 05.10.2009.Tinand cont de pozitia terenului in cadrul orasului, se va asigura un echilibru intre suprafetele ocupate de constructii si cele rezervate rezervate spatiilor verzi. In prezent, in proximitatea terenului studiat, nu exista retea de alimentare cu apa si canalizare. Asigurarea alimentarii cu apa din sistemul centralizat al Mun. timisoara si preluarea in sistem centralizat de canalizare a debitului de ape uzate menajere (care indeplinesc normele de calitate impuse de NTPA-002) a obiectivului studiat se va realiza prin extinderea retelelor de apa si canal existente in partea Nord-Vestica , pe str. Ovidiu Cotrus.Conform Aviz ANIF nr. 6200 din 05.10.2009 si conform Proiect Edilitare, apele pluviale se vor colecta intr-o canalizare pluviala care va fi trecuta prin separator de hidrocarburi apoi in bazin de retentie, iar surplusul va putea fi descarcat in canalul de desecare (HCn 13520). apele menajere vor fi colectate si evacuate in canalizarea Timisoara.
Evidentierea riscurilor naturale si antropiceNu este cazul.
Marcarea punctelor si traseelor din sistemul cailor de comunicatii si din categoriile echiparii edilitare, ce prezinta riscuri pentru zona.Factorii de poluare relativa a mediului natural sunt cei generati de traficul auto de pe str. Ovidiu Cotrus si de pe Calea Sagului, situate la o distanta mare fata de amplasamentul studiat.
11
Prevederea culoarelor de protectie pentru traseele de alimentare cu energie electrica pe latura carora este inerzisa edificare de constructii, asigura eliminarea oricaror riscuri pentru zona.
Evidentierea valorilor de patrimoniu ce necesita protectie.Nu este cazul.
Evidentierea potentialului balnear si turistic.Nu este cazul.
2.8. Obtiuni ale populatieiTerenul studiat este proprietate privata , in zona existasolicitari de amplasare a diverselor investitii, axate in principal pe productie, depozitare cu servicii si comert complementare.Primaria Municipiului Timisoatra, ca autoritate locala are rol de decizie si mediere a intereselor individuale si a celor comunitare, prin asigurarea unei dezvoltari, controlate in teritoriu.Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica faciliteaza accesul populatiei la luarea deciziilor in adninistratia publica la consultarea documentatiilor de amenajare ateritoriului si urbanism, propunerile acestora fiind analizate si integrate corespunzator in aceste documentatii.Consultarea populatiei se realizeaza prin anunturi publice consultarea in diferite faze de elaborare si dezbatere publica.
2.9. DisfunctionalitatiDin analiza situatiei existente reies urmatoarele disfunctionalitati:- insuficienta dezvoltare a infrastructurii, in zona limitrofa sitului.- prezenta LEA 20kv in partea sud-vestica a terenului studiat impune asigurarea unei zone de protectie pentru constructiile propuse;- lipsa spatiilor verzi amenajate (acestea se vor realiza la faza de construire);- nu este asigurata echiparea tehnico- edilitara corespunzatoare a terenului studiat.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. Concluzii ale sudiilor de fundamentareAbordarea studiului acestei zone a fost precedata de studierea si actualizarea elementelor operate in ultimii ani in zona. In principal, zona este destinata dezvoltarii functiunilor industriale, productie si depozitare, asa cum atesta documentatiile prezentate la punctul 2.1.
Intentiile de extindere a zonelor de productie si depozitare completate de servicii si comert, au generat si pun in continuare problema asigurarii unei trame stradale si a unei echipari edilitare corespunzatoare.
3.2. Prevederi ale planurilor urbanisticeIn prezent, situl studiat, este reglementat conform Planul Urbanistic General Timisoara aprobat prin HCL 157/2002 prelungit prin HCL 139/2007 – Zona de depozitare, prestari servicii cu interdictie de construire pana la elaborare PUZ/PUD si Zona de protectie si servitute a culoarului de energie electrica. Prezenta documentatie urbanistica stabileste noile reglementari urbanistice, utilizari functionale, drumurile care deservesc zona si traseele de asigurare a utilitatilor.
12
3.3. Valorificarea cadrului naturalZona studiata beneficiaza de un cadru natural favorabil, de un teren relativ plan, fara interdictii cu repercursiuni asupra valorificarii cadrului natural. Pe teren nu exista plantatii inalte care sa puna problema mentinerii acestora.In aceste conditii, propunerile de urbanism pot asigura o organizare optima a teritoriului, cu prevederea unui procent minim de 25% de spatii verzi. Prin sistematizarea zonei se urmareste integrarea propunerii in cadrul existent cu preluarea dezvoltarilor adiacente.
3.4. Modernizarea circulatiei
Pentru deservirea rutiera a zonei studiate sunt necesare a se executa urmatoarele lucrari rutiere:
- modernizarea Str. Prof. Anton Kathrein, inclusiv a De 1367, la prospect de 13 m, din care 7 m parte carosabila, 2 x 1,50 m zona verde si 2 x 1,50 m totuare pentru circulatia pietonala;
- realizarea unui drum de deservire pe directia nord-estica, care va asigura accesul la fiecare lot propus. Drumul propus va avea profil transversal de 12,00 m, conform Plansei Detaliu structura rutiera si profil transversal anexata; Drumul este prevazut in partea nordica cu T de intoarcere, cu posibilitate de continuare/extindere.
In partea nord-vestica a parcelei de o parte si de alta a canalul de desecare HCn 1352 cucate un drum cu sens unic, care sa lege drumul propus cu reteaua de drumuri existenta in zona (De 1367, De 1359).
Pentru realizarea celor doua drumuri se va dezmembra o suprafata de ~ 2343,18 m, dupa aprobarea PUZ propus prin prezenta documentatie. Suprafata exacta se va stabili prin documentatia de dezmembrare a terenului.
Drumurile si platformele de incinta vor fi proiectate conform normativelor in vigoare si gabaritate astfel incat sa asigure accesul pe perimetrul terenului. Dimensiunile minime pentru strazile de incinta, cu doua benzi de circulatie, se recomanda a fi 7,00 m.
3.5. Zonificare functionala –bilant teritorial, indici urbanistici
§ Functiunea propusa a zonei studiate este unitati industriale nepoluante si depozitare;§ Suprafata de teren studiata va fi zonificata astfel:
- Zona de implantare a constructiilor – hale industriale si depozitare;- Zona de parcaje, platforme si circulatii in incinta;- Zona spatii verzi;
Pentru terenul studiat se propun urmatoarele:- Realizarea unei zone pentru unitati industriale nepoluante si depozitare pe zece parce10 parcele dezmembrate din terenul initial.- Rezervarea terenurilor necesare realizarii lucrarilor de infrastructura: modernizarea drumurilor, trasee noi propuse si realizarea legaturilor acestora in teritoriu.
13
Bilant teritorial
Situatie existenta
[mp]
Situatie propusa
Proprietate privata
Teren studiat 13929,00 11585,82 mp
Constructii: (hale industriale si depozitare)
0 max. 50%
Spatii verzi(parcajele inierbate pot fi cuantificate in procentul spatiilor verzi, dar nu mai mult de 5%)
0 min. 25%
Circulatii auto, pietonale si parcaje
0 25%
§ Indici urbanisticiPentru zona pentru unitati industriale nepoluante si depozitare, indicii urbanistici propusi sunt:
Procent de ocupare a terenului (POT)
max. 50%
Coeficient de utilizare a terenului (CUT)
max. 1
Regimul maxim de inaltime Regimul de inaltime propus pentru constructiile propuse este P+1E, cu Hmax. cornisa =10 m.
Reglementari – configurare spatialaZona va fi sistematizata avand in vedere posibilitatea dezmembrarii terenului in 10 loturi, dupa aprobarea documentatiei, cu posibilitatea instrainarii fiecarei parcele rezultate.
Parcela nr. S teren(mp)
POT CUT
1 1585,82
max. 50% max. 1
2 10003 10004 10005 10007 10008 10009 100010 2000
14
Imobilele propuse pentru mobilarea terenului nu sunt legate functional intre ele, sunt independente existand posibilitatea sa aiba proprietari diferiti. Terenurile vor putea fi ocupat gradual, constructiile putandu-se realiza in etape.
Se vor asigura locuri de parcare pentru angajati, vizitatori, proportinal cu dimensiunile si capacitatea constructiilor ce se vor realiza, distribuite pentru fiecare constructie in parte. Se propune amplasarea zonei de parcaje in aprtea estica a loturilor, in proximitatea zonei de acces rutier pe parcela.
Amplasarea constructiilor pe parcelaAvand in vedere configuratia zonei, se propun urmatoarele:
- Amplasarea constructiilor fata de limita frontului stradal al drumului propus din partea NE, se va face la 10,5 m fata de limita propusa de proprietate (dupa dezmembrare teren pentru constituire drum);
- Amplasarea constructiile din loturile situate in extremitatile terenului se va face la:§ LOT 1: 6,00 m fata de limita de proprietate propusa din partea NV § LOT 10: 11,00 m fata de limita de proprietate din partea SE
- Amplasarea constructiilor fata de limita de proprietate SV se va face la 4 m pentru constructiile in regim P (Hmax. 3 m), respectiv la 6 m pentru constructiile in regim P+1E (Hmax. 10 m).
Se recomanda o retragere de min. 3,50 ma cladirilor fata de limitele de proprietate intre 2 parcele.
3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare
A. Alimentarea cu apa si canalizare
Lucrari necesare pentru asigurarea necesarului de alimentare cu apa potabila Alimentarea cu apa potabila a halelor de depozitare se face de la reteaua de apa a localitatii Timisoara ( se propune extindrea retelei de alimentare cu apa pana la zona nou construita, teava Pe hd, Dn = 125 mm). Reteaua exterioara de distributie a apei trebuie sa asigure consumatorilor debitul maxim orar si sarcina hidrodinamica necesara.
Pentru distributia apei se prevede o retea comuna pentru consumul menajer si pentru incendiu. Din conducta principala, teava Pe hd, Dn = 125 mm se va alimenta fiecare hala de depozitare. Pentru fiecare parcela va fi prevazut cate un camin de apometru, bransamentul la fiecare camin fiind de Dn = 40 mm, teava PE HD.
Retelele exterioare de distributie a apei cuprind:- conducte principale de distributie ;- conducte de serviciu care transporta apa de la conductele principale la punctele de
bransamente.- camiele de bransament, cate unul pentru fiecare parcela.
Pentru combaterea incendiului se prevad hidranti exteriori, alimentati de la reteaua de distributie exterioara a apei reci.
Numarul hidrantilor exteriori si debitul de apa necesar se stabileste in functie de numarul de locuitori conform STAS 1343-1 din 2006.
Hidrantii externi se amplaseaza la distante de maxim 150 m intre ei si la 5 m de zidurile cladirilor ; se amplaseza de regula in spatiile verzi.
15
Pentru asigurarea necesarului de apa potabila ( apa rece , apa calda de consum si pentru combaterea incendiului ) se va obtine de la detinatorul de utilitati avizul de principiu pentru racordul de apa , prevazandu-se de catre acesta si punctele de racord necesare.
Detinatorul de utilitati va preciza daca poate asigura debitele de apa necesare si in caz contrar solutii propuse pentru asigurarea acestor debite de apa.
Extinderea retelei de apa se va face conform avizului regiei .
Determinarea cantitatii de apa potabila Determinarea debitelor de apa s-a facut pe baza SR 1343-1-2006 astfel:
Qzi med = 1000
1 • N(i) oqs(i) [mc/zi]
Ni – numarul de utilizatori Ni = 100 persoane
- s-a considerat pentru o parcela : ⇒ 10 persoane
qs – debitul specific ( litri /consumator si zi )qs = qg+qp ( litri/ consumator si zi )qg – debit specific pentru nevoi gospodaresti qg = 50 l/ore.ziqp – debit specific pentru nevoi publiceqp = 45 l/om.zi
a) Debitul zilnic mediu de apa
Qzi med = 1000
1o 100 (50 + 45) = 9.5 mc/zi
Qzi med = 9.5 mc/zi
b) Debitul zinic maxim de apa
Qzi max = 1000
1 • [N(i)o q(i) o Kzi (i)] [mc/zi]
Kzi – abaterea valorii consumului zilnic Kzi = Qzi max/Qzi med = 1,50
Qzi max = 1000
1o100 (50 + 45) o1,50 = 14.25
Qzi max =14.25 mc/zi
c) Debitul orar maxim de apa
Qo.max = 1000
1o
241 • N(i) oqs(i) o Ko oKzi [mc/zi]
Ko – coeficient de variatie orara a debituluiKo = 3 (pentru 100 locuitori)
Qo.max = 1000
1o
241
o 100(50 + 45) o3 o1,50 = 1.78 mc/h
Qo.max = 1.78 [mc/h]
Debitul de apa pentru stingerea incendiului cu hidranti exteriori
Pentru 100 locuitori rezulta 1 incendiu simultan:
16
Qie = 5 l/s = 18 mc/hDurata de functionare a hidrantilor exteriori
Te = 3 ore
Inbunatatire si/sau extinderi ale retelei de canalizare pentru preluarea apelor uzatePentru evacuarea apelor uzate menajere si a apelor pluviale va fi realizat un sistem de canalizare pentru toata zona construita conform PUZ.Deversarea apelor uzate menajere se face de la reteaua de apa a localitatii Timisoara ( se propune extindrea retelei de canalizare pana la zona nou construita, teava PVCKG, Dn = 400 mm).
Apela uzate menajere vor fi colectate si evacuate prin intermediul caminelor de racord, la reteaua de canalizare. Se va realiza cate un camin de racord pentru fiecare parcela, iar racordul la canalizarea orasului se va face cu teava PVCKG, Dn = 200 mm .
Apele pluviale provenite de pe acoperisurile cladirilor si de pe suprafetele betonate sunt colectate intr-un bazin de retentie ape pluviale de unde vor fi deversate, controlat, in canalul ANIF din apropiere. Inainte de a fi deversate la bazinul de retentie, apele pluviale de pe suparafetele parcarilor vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi din beton , Q=37 l/s.
Se va realiza un sistem de canalizare pluviala comun pentru toate parcelele. Sistemul de canalizare cuprinde :
- racordul de canalizare a instalatiilor de canalizare interioara la canalizarea exterioara;- retele de canalizare menajera exterioara ;- retele de canalizare pluviala exterioara ;- guri de descarcare a apelor meteorice;- separator hidrocarburi- bazin de retentie ape pluviale
Debitul de apa uzata evacuate la canalizare este :
Qzican.med = 0,8 o 9.5 = 7.6 mc/zi
Qzican.med = 7.6 mc/zi
Debitul apelor meteorice evacuate la canalizare:
Debitul de calcul qc = 0,0001 x I x •• Sc ( l/s ) i – intensitatea ploii de calcul, in l/sha, in functie de frecventa normata si durata ploii i =260 l/sha pentru durata t= 2 min. si frecventa ploi f = 2/1
• – coeficientul de scurgere a apei meteorice de pe suprafata respectiva ; •=0.90 Sc – suprafata de calcul, in mp;
a) de pe acoperisuri Stotal= 5750 mp. qc = 0,0001 x I x •• Sc = 0,0001 x 260 x 0,90 x 5750 qc = 134.55 l/s
b) de pe suprafetele betonateDebitul de calcul pentru suprafetele betonate se determina conform STAS 1846-2002, cu formula:
Qp = m x • x i x Sc (l/s)
17
unde:m = 0,8• = 0,85i = intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normala a ploii de calcul si de durata teoretica a ploii de calcul:
t = tcs + Val (min.)
tcs = 12 min.l = 250 m
Va = 100 m/minf = 1/1
t = 12 + 100250 = 14.95 min ⇒ i = 180 l/s.ha
S asfaltate= 3000 = 0.30 haQp = 0,8 x 0,85 x 180 x 0.30 = 36,72 l/s.
Qtotal = 134.55 + 36,72 = 171,27 l/s
=> Q = 15414.3 mc/an
Apele pluviale colectate de pe acoperisurile cladirilor si de pe suprafetele betonate din incinta sunt evacuate prin intermediul caminelor de vizitare la bazinul de retentie ape pluviale. Se va realiza un sistem comun de canalizare ape pluviale pentru toate parcelele.
B. Sisteme de incalzire propuse Se prevede pentru intreg ansamblul independenta energetica privind furnizarea caldurii si a apei calde de consum prin prevederea de centrala termica proprie.
In consecinta se prevad urmatoarele tipuri de surse termice pentru obiectivele din ansamblul de locuinte :- centrala termica proprie;
Centrala termica se amplaseaza in spatii special amenajat.Centrala termica va avea cazane cu randamente ridicate (peste 92%) rezultand
astfel emisii reduse de noxe.Arzatoarele cazanelor vor functiona cu combustibil gazos (gaze naturale) furnizate de reteaua de distributie a loc. Timisoara.
3.7. Protectia mediului
Dezvoltarea durabila a asezarilor umane obliga la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele sale: economice, ecologice si estetice si accentueaza caracterul de globalitate a problematicii mediului.Raportul mediu natural/mediu antropic trebuie privit sub aspectul modului in care utilizarea primului este profitabila si contribuie la dezvoltarea celui din urma.Aplicarea masurilor de reabilitare, protectie si conservare a mediului va determina mentinerea echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanti ce afecteaza sanatataea si creeaza disconfort si va permite valorificarea potentialului natural si a sitului construit.
3.8. Obiective de utilitate publicaObiectivele de utilitate publica se vor realiza de regula pe terenurile din domeniul public.
18
Obiectivele de utilitate publica sunt: drumurile, retelele edilitare (alimentarea cu apa, canalizare si energie electrica), care vor deveni publice dupa realizare.
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUAREElaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru „Hale industriale si depozitare”, s- a efectuat in concordanta cu Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic zonal, indicativ GM – 010 – 2000, aprobat de MLPAT cu Ordinul nr. 176 / N / 16.08.2000.
La baza criteriilor de interventie, reglementari si restrictii impuse au stat urmatoarele obiective principale:- incadrarea in Planul de Amenajare a Teritoriului Municipiului Timisoara;- corelarea cu planurile urbanistice aprobate pana in prezent pentru zonele adiacente;- asigurarea amplasamentelor si amenajarilor pentru obiectivele solicitate prin tema;- rezolvarea coroborata a problemelor urbanistice, edilitare, rutiere si de mediu.
Prezentul PUZ are un caracter de reglementare ce expliciteaza si detaliaza prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de amplasare, realizare si conformare a constructiilor pe zona studiata.
Intocmit,arh. Eugen FILIParh. Novella CRACIUN
19
Pr. nr. 76/KAT1/08
VOLUMUL 2 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
I. Dispozitii generale
• Rolul Regulamentului Local de Urbanism
Regulamentul local de urbanism (RLU) aferent PUZ este o documentatie cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare si utilizare a constructiilor pe intreg teritoriul studiat. Prescriptiile cuprinse in prezentul Regulament (permisiuni si restrictii) sunt obligatorii la autorizarea executarii constructiilor in limitele teritoriului ce face obiectul PUZ.
Prezentul regulament local de urbanism expliciteaza si detaliaza prevederile cu caracter de reglementare ale Planului Urbanistic Zonal.
Regulamentul local de urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si a fost aprobat pe baza avizelor obtinute in conformitate cu prevederile Legii nr. 453/2001, pentru modificarea Legii 50/1991.
Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se va face numai in conditiile in care modificarile nu contravin prevederilor Regulamentului General de Urbanism; aprobarea unor modificari ale Planului Urbanistic Zonal si implicit ale Regulamentului Local de Urbanism se poate face numai cu respectarea filierei de avizare – aprobare pe care a urmat- o si documentatia initiala.
Daca prin prevederile unor documentatii pentru parti componente ale teritoriului studiat se schimba conceptia generala care a stat la baza Planului Urbanistic Zonal si Regulamentului Local de Urbanism aprobat, este necesara elaborarea din nou a acestei documentatii, conform prevederilor legale.
• Baza legala a elaborariiLa baza elaborarii Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal sta:
• Legea 453/2001 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor ;
• Legea fondului funciar nr. 18/1991 (republicata);• Legea administratiei publice locale nr. 215/2001;• Legea privind circulatia juridica a terenurilor nr. 54/1998;• Legea privind expropierea pentru cauza de utilitate publica nr. 33/1994;• Legea privind calitatea in constructii nr. 10/1995 (republicata);• Legea privind protectia mediului nr. 137/1995 (republicata);
20
• Legea privind regimul juridic al drumurilor nr. 82/1998;• Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia nr.
213/1998;• Codul Civil;• Ordinul ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de
igiena si a recomandarilor privind modul de viata al populatiei;• Regulamentul General de Urbanism aprobat cu H.G. 525/27 iunie 1996;• Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al PUZ- indicativ
GM-010-2000, aprobat prin Ordin MLPAT nr. 176/N/16.08.2000;• Reglementarile cuprinse in PUZ Director si prescriptiile regulamentului de
urbanism aferente PUZ Director pentru zona ce face obiectul PUZ.
• Domeniul de aplicarePrevederile PUZ si ale Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ, odata aprobate, constituie act de autoritate al administratiei publice locale.
II. Utilizare functionala
Art. 4. Obiective si modalitati de operare Solutia urbanistica a fot elaborata tinandu- se cont de urmatoarele obiective:
- Amenajarea urbanistica a zonei studiate;- Zonificarea functionala, avand in vedere obiectivele propuse si folosirea optima a
terenului;- Modul de ocuparea al terenului si conditiile de realizare a constructiilor;- Reorganizarea si dezvoltarea cailor rutiere si a tramei stradale care va asigura
accesul la obiectivele propuse;- Echiparea tehnico- edilitara a zonei;- Amenajarea teritoriului in corelare cu cadrul natural existent si conservarea si
protectia mediului.
Art. 5. Utilizari functionaleArt. 5.1. Utilizari permise:
- este permisa construirea de unitati industriale nepoluante si de depozitare;- constructii cu functiune de servicii, comert, inclusiv servicii de depozitare profilate pe
activitati nepoluante;- este perimsa realizarea constructilor cu functiune de servicii (birouri, sedii de firma si
a constructilor pentru echiparea tehnico- edilitara a zonei;- spatii verzi, plantatii de protectie;- este permisa realizarea adapostului de aparare civila la nivelul subsolului, daca este
cazul.
Art. 5.2. Utilizari interzise:- este interzisa desfasurarea activitatii industriale poluante;- este interzisa amplasarea functiunii de depozitarea de deseuri;- alte functiuni incompatibile cu functiunea de industrie nepoluante si depozitare.
III. Conditii de amplasare si conformare a constructiilor
Art. 6. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit
• Terenul care face obiectul prezentului PUZ nu detine nici fond construit, nici patrimoniu natural.
21
Art. 7. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public
• Toate lucrarile de constructii pot fi autorizate doar cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 republicata, privind calitatea in constructii.
Art. 7.1. Protectia fata de poluare si alte riscuri• Pentru construirea cladirilor si instalatiilor in zona se vor lua masuri pentru evitarea
poluarii mediului si de diminuare a altor riscuri ce pot rezulta din activitatea desfasurata.
Art. 7.2. Asigurarea echiparii edilitare§ Autorizarea lucrarilor de constructii poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin
contract a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.
Art. 7.3. Asigurarea compatibilitatii functiunilor§ Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre
destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei ce face obiectul PUZ.
Art. 7.4. Procentul de ocupare a terenului§ Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare a
terenului cu constructii sa nu depaseasca 50%.
Art. 8. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii
Art. 8.1. Orientarea fata de punctele cardinaleSpatiile pentru birouri si alte functiuni care necesita iluminat natural vor fi orientate in
asa fel incat sa beneficieze de lumina naturala, cu respectarea normativelor in vigoare. Se recomanda ca toate spatiile in care se desfasoara o activitate zilnica sa aiba
asigurata iluminarea naturala.Se vor respecta prevederile Ordinului pentru aprobarea Normelor de igiena si si a
recomandarilor privind modul de viata al populatiei: Ordinul nr. 536/1997.
Art. 8.2. Amplasarea fata de drumuri publice§ Amplasarea constructiilor fata de drumurile publice se va face conform profilelor
proiectate: • fata de Strada Anton Kthrein (profil stradal de 13m) - retragere de 11m fata de
limita propusa de proprietate;• fata de drumul propus in partea de NE este de minim 14 m (profil stradal de
12m) – retragere de 10,50m fata de limita de proprietate.• fata de drumul propus in Nv – retragere de 6m fata de limita propusa de
proprietate.
Art. 8.3. Amplasarea fata de aliniament• Amplasarea constructiilor fata de aliniamentul creat in partea SE, catre De 1367 se va
face conform plansei grafice la o distanta de 11,00 m fata de limita de proprietate.• Amplasarea constructiilor fata de aliniamentul creat in partea NE, catre drumul propus se
va face conform plansei grafice la o distanta de 10,50 m fata de limita de proprietate• Amplasarea constructiilor fata de aliniamentul creat in partea NV, catre drumul propus se
va face conform plansei grafice la o distanta de 6,00 m fata de limita de proprietate• In mod exceptional, retragerea constructiilor fata de aliniamentul mai sus amintit este
permisa numai daca aceasta nu induce incoerenta urbanistica.
22
• Exceptie fata de regulile mai sus mentionate se aplica in cazul cabinelor de poarta, a posturilor de transformare si a altor cladiri de dimensiuni mici, destinate utilitatilor sau echiparii edilitare.
• Sunt permise depasiri ale aliniametelor de implntare cu elemente de accent.
Art. 8.4. Amplasarea in interiorul parcelei§ Fata de linia sud-vestica a parcelelor se va respecta distanta de minim 4m pentru
cladirile parter (Hmax. 3m) si o distanta de minim 6m pentru cladirile P+1 (Hmax. 10m) § Se recomanda retragere de minim 3,50m cladirilor fata de limita de proprietate intre 2
parcele invecinate.§ Fronturile din interiorul parcelei se pot mentine in regim discontinuu, in cazul in care
acesta nu induce incoerenta urbanistica.§ Amplasarea constructiilor in raport cu altele de pe aceeasi parcela se va face tinand cont
de profilul functional al acestora, in asa fel incat sa nu fie umbrite spatiile constructiilor invecinate care pretind iluminare naturala.
§ Se recomanda fata de drumurile de incinta sa respecte o distanta de minim 2m.§ Exceptie fata de regulile mai sus mentionate se aplica in cazul cabinelor de poarta, a
posturilor de transformare si a altor cladiri de dimensiuni mici, destinate utilitatilor sau echiparii edilitare.
§ Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu.
Art. 9. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
Art. 9.1. Accese carosabile • Executia strazilor si a lucrarilor de sistematizare se va face dupa caz, in etape de
investitie, pe baza unui program corelat cu programul de constructii si instalatii, respectandu-se prevederile tehnice de executie din normative si standarde.
• Orice constructie trebuie sa fie accesibila dintr-o cieculatie auto, avand caracteristicile necesare pentru a satisface exigentele de securitate, aparare contra incendiilor si protectiei civile. Vor fi respectate caile de interventie pentru masinile de pompieri prevazute in Normativul P118 / 1998.
§ Executia strazilor si a lucrarilor de sistematizare se va face respectandu- se prevederile tehnice de executie din normative si standarde.
§ Avand in vedere functiunea propusa, se recomanda asigurarea unui acces auto perimetral, care sa deserveasca cat mai bine cladirile propuse, dimensiunile si gabaritele carosabilelor fiind dimensionate in functie de necesitati, dar nu mai mica de 6m.
Art. 9.2. Accese pietonale§ Este obligatorie asigurarea acceselor pietonale la cladiri, chiar daca acestea se
marcheaza cu vopsea pe suprafetele de platforme si drumuri, care trebuie sa includa si gabaritele acestora, in cazul in care nu sunt realizate distinct.
Art. 10. Reguli cu privire la echiparea edilitara
Art. 10.1. Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente• Autorizarea executarii constructiilor va fi permisa numai in cazul existentei posibilitatii de
racord la retelele existente de apa, instalatiile de canalizare si de energie electrica sau in cazul realizarii de solutii de echipare in sistem individual, beneficiarul obligandu-se sa racordeze constructia la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va executa.
Art. 10.2. Realizarea de retele edilitare• Extinderile de retele publice sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se
realizeaza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz.
23
• Lucrarile de racordare si bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de investitor sau beneficiar.
• Se recomanda ca toate retelele stradale : alimentare cu apa, energie electrica, gaze naturale, telecomunicatii sa se realizeze subteran.
Art. 10.3. Proprietatea publica asupra retelelor edilitare• Retelele de apa, canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public
sunt proprietate publica a orasului.• Retelele de alimentare cu gaze, energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietatea
publica a orasului.
Art. 10.4. Alimentare cu apa, canal• Alimentarea cu apa potabila a constructiilor propuse se va face de la reteaua de apa a
localitatii Timisoara, prin extinderea retelei pana la zona stabilita; fiecare parcela va fi prevazuta cu cate un camin de apometre. Extindera retelei de apa se va face conform avizului regiei.
• Pentru combaterea incendiului se prevad hidranti exteriori, alimentati de la reteaua de distributie exterioare a apei reci.
• Pentru evacuarea apelor uzare menajere va fi realizat un sistem de canalizare pentru toata zona construita. Deversarea apelor uzate menajere se va face in reteaua de canal a localitatii Timisoara prin extinderea retelei de canalizare pana la zona studiata.
• Apele uzate menajere vor fi colectate se evacuate prin intermediul caminelor de racord la reteaua de canalizare; pentru fiecare parcela va fi prevazut cate un camin de racord. Extinderea retelei da canal se va face conform avizului regiei.
• Apele pluviale provenite de pe acoperisurile cladirilor si de pe suprafetele betonate sun colectate inte-un bazin de retentie ape pluviale, de unde vor fi deversate controlat, in canalul ANIF din apropiere. Inainte de a fi deversate la bazinul de retentie, apele pluviale de pe suprafetele parcarilor vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi. Se va realiza un sistem comun de canalizare ape pliviale pentru toate parcelele.
Art. 10.5. Alimentare cu energie termica
• Pentru costructiile noi se propune realizarea alimentarii cu energie termica prin centrala termica proprie alimentata cu gaz.
Art. 10.6. Alimentare cu gaze naturale• Alimentarea cu gaze naturale se va face de la statia de reglare-masurare existente in
zona. De la aceste statii se alimenteaza consumatorii prin intermeiul unor retele de gaze naturale de presiune redusa;
• Se recomanda bransamente separate pentru fiecare pacela in parte.
Art. 10.7. Alimentare cu energie electrica• Asigurarea alimentarii cu energie electrica se ca realiza prin bransarea la reteaua
publica existenta pe Str. A. Kathrein, conform unui proiect de specialitate intocmit intr- o faza ulterioara de proiectare;
Art. 10.8. Telecomunicatii• Pentru unitatile propuise pe amplasamentul studiat se prevede dotarea cu retele
telefonice subterane, printr – un racord la retelele existente in apropiere.
24
Art. 11. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor si ale constructiilor
Art. 11.1. Parcelarea• In cazul de fata se propune parcelarea suprafetei de teren ramase dupa cedare drum in 10 loturi alaturate, in vederea realizarii de noi constructii. Parcelarile vor respecta prescriptiile art. 30 din H525/1996, avand ca cerinte asigurarea accesului auto la fiecare parcela, respectiv constructie.• In urma parcelarii terenului initia vor rezulta zece parcele, cu urmatoarele suprafete:
Art. 11.2. Inaltimea constructiilor• Regimul de inaltime impus constructiilor este de max. P+1E, cu o inaltime la cornisa de
maxim 10m;• Este permisa realizarea de subsol/ demisol partial, atunci cand din punct de vedere
functional este nevoie, atata timp cat se respecta Hmax – 10m su CUT suprateran – 1;
Art. 11.3. Aspectul exterior al constructiilor § Sunt interzise constructiile ce reprezinta pastise ale unor tipuri de arhitectura
nespecifice;§ Constructiile, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, nu vor trebui sa intre in
contradictie cu aspectul general al zonei si nu vor deprecia valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii;
§ Culorile pentru fatade vor fi armonizate, fiind interzise culorile stridente;
Art. 11.4. Procentul de ocupare al terenului§ Zona avand functiune unitati industriale nepoluante si depozitare, va avea un procent de
ocupare al terenului (POT) de maxim 50% si un coeficient de utilizare al terenului (CUT) de max 1 ;
Art. 12. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri
Art. 12.1. Parcaje§ Stationarea vehicolelor corespunzatoare utilizarii constructiilor trebuie sa fie asigurata in
afara spatiilor publice. Este interzisa transformarea spatiilor verzi de aliniament in spatiii pentru parcaje. Suprafetele de stationare necesare vor fi stabilite cu respectarea prevederilor in vigoare.
Se vor asigura locuri de parcare pentru angajati, vizitatori si pentru aprovizionare, proportinal cu dimensiunile si capacitatea constructiilor ce se vor realiza, distribuite pentru fiecare constructie in parte.
Parcela nr. S teren(mp)
1 1585,822 10003 10004 10005 10007 10008 10009 100010 2000
25
Art. 12.2. Spatii verzi si plantate• Se va prevedea amenajarea spatiilor verzi in proportie de minim 25% din suprafata
terenului. Parcajele inierbate pot fi cuantificate in procentul spatiilor verzi, dar nu mai mult de 5 %;
• Se vor amenaja plantatii de protectie, in special de- a lungul cailor publice.
Art. 12.3. Imprejmuiri• Aspectul imprejmuirilor va trebui sa participe la ameliorarea aspectului exterior general,
atat prin volumetrie, alegerea materialelor de constructie, cat si prin calitatea executiei. • Este permisa autorizarea urmatoarelor tipuri de imprejmuiri: transparente din grilaje
metalice, plasa de sarma, cu stalpi metalici; inaltimea admisa a imprejmuirilorumurile publice va fi de max. 1,80 m de la nivelul terenului (trotuarului) eventual cu soclu plin de 0,30-0,60 m si vor putea fi dublate de un gard viu, iar stalpii imprejmuirii nu vor depasi 2,00 m;
• Se interzice executarea imprejmuirilor din panouri prefabricate din beton pe linia de aliniere a strazii.
Art. 13. Bilant teritorial/ Indici urbanistici
Situatie existenta[mp]
Situatie propusa
Proprietate privata
Teren studiat 13929,00 11585,82 mp
Constructii: (hale industriale si depozitare)
0 max. 50%
Spatii verzi(parcajele inierbate pot fi cuantificate in procentul spatiilor verzi, dar nu mai mult de 5%)
0 min. 25%
Circulatii auto, pietonale si parcaje
0 25%
Procent de ocupare a terenului (POT)
max. 50%
Coeficient de utilizare a terenului (CUT)
max. 1
26
IV. Concluzii
Solutia urbanistica adoptata reglementeaza din punct de vedere urbanistic zona studiata in prezenta documentatie.
Trasarea strazilor si a limitelor de parcele se va face pe baza de ridicari topometrice prin coordonate, datele putand fi puse la dispozitie proiectantului de specialitate, care va verifica si confirma corectitudinea trasarii.
Certificatele de urbanism ce se vor elibera vor cuprinde elemente obligatorii din Regulamentul Local de Urbanism.
Se recomanda centralizarea informatiilor referitoare la operatiile ce vor urma avizarii PUZ-ului si introducerea lor in baza de date existenta, in scopul corelarii si mentinerii la zi a situatiei din zona.
Întocmit,arh. Eugen FILIP