1. CARACTERIZAREA FIZICO GEOGRAFICA A COMUNEI FRUMUŞIŢA

Un sat ajuns la venerabila vârsta de 282 ani, fie de orice profil, înregistrează atatea realizari,

incât este cu neputintă să nu fie păstrate în memoria generatiilor care l-au slujit. Date asupra

infiinăţrii satului Frumuşita sunt puţine, acceptându-se ca an al infiinţării anul 1730.

Numele satului Frumuşiţa dupa unele versiuni se crede că a venit de la numele Frumuşelul ce

se afla la nord de Frumuşita. O altă legenda încearca sa explice numele comunei Frumuşita,

precum şi a altor patru localităţi.

Se poveşteste că domnitorul Petru Rareş, receptiv la frumuseţea feminina, fascinat de privirile

unei tătăroaice, ar fi spus: ” Tu, tatarca cu suvite, frumuşică, tu luceşti, scanteieşti”, de aici ar

proveni denumirile localitatilor Frumusita, Tuluceşti, Siviţa, Tătarca si Scanteieşti.

1.1. ASEZARE GEOGRAFICA

Comuna FRUMUSITA este situat in partea de est a judetului Galati fiind una din comunele

judeţului care formeaza aliniamentul asezarilor de graniţa cu Republica Moldova şi se

invecinează:

- la nord Comuna Foltesti,satul Stoicani ;

- la est Zona de Frontiera cu Republica Moldova ;

- la sud Comuna Tulucesti,satul Sivita ;

- la vest Comuna Scanteisti ;

Comuna FRUMUSITA are o suprafata de 10891 ha si 5485 locuitori.

1.2. ASPECTE MORFOGRAFICE SI MORFOMETRICE

Suprafaţa aferenta comunei FRUMUŞITA se incadrează geografic in Podisul Moldovenesc, şi

anume Campiei inalte a Covurluiului fiind pozitionata de-a lungul vaii Chineja,cu directie nord-

sud. Teritoriul comunei este strabatut de la nord-nord vest la sud-sud est si de alte doua vai

(Frumusiţa si Ijdileni), cu curgere sezoniera,mai ales primavara şi toamna.

1

1.3. REGIMUL METEOROLOGIC SI HIDROLOGIC

ASPECTE CLIMATICE

Clima se detasează de restul teritoriului datorită celor trei văi cu lunci reunite şi terase-

Prut, Dunare, Siret in care valorile elemnetelor climatice sunt intodeauna ceva mai mari.

Pe fundalul climatic general, luncile raurilor introduc in valorile si regimul principalelor

elemente meteorologice modificari care conduc la crearea unui topoclimat specific de

lunca ,caracterizat prin veri mai umede si mai racoroase si ierni mai umede si mai putin reci.

Temperaturile medii in lunile reci ating.- 4 /- 6 grade C iar cele ale lunilor de vara 21 – 23

grade C. Precipitatiile medii anuale au o valoare de 430 mm, regimul ploilor fiind insa

neuniform, cele mai mari cantitati cazand vara iar cele mai mici cantitati cazand iarna .

Vanturile sunt frecvente, directiile lor fiind determinate de circulatia generala a maselor de aer

si influentate de orientarea formelor de relief.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Reteau hidrografica este tributara Prutului,unul dintre cele mai importante rauri ale tarii prin

lungime si suprfata drenata. Reteau hidrografica poarta amprenta raului Prut, care margineste

comuna la granita ei de est.

Comuna este strabatuta de paraul Chineja, afluent al Prutului, acest parau curge pe un brat

paraist al Prutului. Reteau hidrografica a zonei prezinta fenomene de imbatranire, de micsorare si

de disparitie a cursurilor de apa in aluvinuin.

Paraul Chineja este alimentat la randul sau de afluenti de ordine mari, cu lungimi sub 20 Km,

care se dezvolta pe vaile de eroziune orientate nord-nord vest,sus-sud est ,acestia fiind Valea

Frumusitiei si Valea Ijdileni.

CAI DE COMUNICATIE

CAI DE COMUNICATII FEROVIARE

Comuna Frumusita are acces imediat la linia simpla Galati-Tg.Bujor-Barlad,SNCFR.

CAI DE COMUNICATII RUTIERE

Reteaua de drumuri clasificate din comuna FRUMUSITA este compusa din urmatoarele

drumuri :

2

Drumul National DN 26, se asigra legatura comunei cu sudul judetului(comuna

Tulucesti,Vanatori si municipiul Galati) si nordul judetului (comuna Foltesti, comuna Oancea cu

legatura spre Republica Moldova.

Drumul Judetean 261 prin Tulucesti spre Cuca modernizat.

Drumul comunal 30 spre Scanteiesti, si drumuri comunale care face legatura intre satele

componente ale comunei si in interiorul localitatilor.

Comuna este aşezată la o distanţă de 25 km de municipiul Galaţi, în partea de sud-vest a ţării,

in care alternează câmpia roditoare, dealul însorit cărora le corespund bogăţii naturale, ce fac ca

această comună să dispună de un însemnat potenţial economic.

In ceea ce priveşte fondul funciar Comuna Frumuşita dispune de 71,44 arabil pus in posesie şi

55 ha padure, diferenţa de teren nepusa in posesie sunt proprietari cu suprafeţe de 50 ha.

Comuna dispune de o infrastructura buna pusa la punct:

- reţeau de drumuri: 55 de km ( stradale: 46, vecinale: 2, județene: 2, naționale: 7)

- reţea de apa/canal: 70/ 0,5

- reţea de energie electrica: 53 km

- depozite/ platforme de gunoi: 3

Printre activităţile specifice din zona se numera agricultura, iar printre cele economice

principale amintim: cultivarea terenurilor, creşterea animalelor, comerţul şi prestări servicii cu

utilaje agricole şi service auto. Comuna deţine in cadrul ei 40 de SRl-uri, AF/PF: 5, Societăţi

agricole(SA): 2.

Printre obiectivele turistice se numera: Pescuitul industrial şi sportiv în râul Prut şi răul

Chineja" Lunca joasa a Prutului - Natura 2000", protejarea speciilor de pasări şi fauna.

Evenimente locale: Ziua comunei - a treia sambata din luna octombrie a fiecarui an;

Târg comunal săptămânal în fiecare sambata.

Facilitati oferite investitorilor: Concesionari terenuri intravilan şi extravilan;

Acorduri şi avize pentru parc eolian pe teritoriul comunei începând cu anul 2010.

Proiect de investitii:

S.A.P.A.R.D- Drumuri comunale asfaltate si pietruite;

F.R.D.S. - Alimentare cu apa sat Tamaoani, sat sarac;

3

2. BENEFICIILE ENERGIEI SOLARE

Stim cu totii ca utilizarea energiei solare este un lucru bun. Beneficiile energiei solare

exista, sunt destul de multe, şi nu ne putem da seama de ce nu putem transforma aceasta forma

alternativa de sursa de energie intr-una primara.

Dar, in ciuda avantajelor, energia solara inca nu şi-a gasit o poziţie in prim planul

industriei energiei electrice. Să discutăm despre cateva dintre avantajele energiei solare şi să

vedem de ce continuam să mergem inapoi la combustibilii fosili pentru a ne furniza resurse de

energie.

Pe termen lung, energia solară vă ajută să economisiti bani. Costurile initiale de

instalare şi operatiunile pot fi mai scumpe decat alte forme de energie, dar, dupa solutionarea

cheltuielilor, aveti o resursa de energie gratuită. Nimeni nu ne pune să plătim taxe pentru

utilizarea luminei soarelui, nu?

Amortizarea investiţiilor poate fi, de asemenea, realizată intr-un timp mai scurt in funcţie

de cât de multa energie folosiţi. Nu vei plăti prea mult pe intretinere şi reparaţii, şi in plus acele

celule fotovoltaice pot dura de la 15 la 20 de ani.

Nu există componente mecanice sau care se deplaseaza ce trebuiesc impregnate cu ulei, şi

nici nu există piese care sa trebuiasca inlocuite anual. In timp ce panourile solare fotovoltaice

sunt inca relativ costisitoare, tehnologia se dezvolta rapid ca producţia - si, prin urmare, costurile

implicate sunt in continua scadere, iar acum cumpararea unui istem de panouri solare a devenit

rentabil.

Desigur, energia solară este prietena cu mediul inconjurator. In primul rand ea este

regenerabilă, spre deosebire de combustibilii fosili, care, conform studiilor, vor disparea in patru-

cinci decenii.

Procesul de conversie a energiei in energie electrica utilizabila nu implica eliberarea de

substante chimice toxice care pot afecta mediul inconjurator.

Energia solară este o alternativa curată la combustibilii fosili si energia nucleara si

niciodata nu se va epuiza. Energia solară poate fi capturată de oriunde, fară a crea poluare sonoră

care ar putea altfel enerva vecinii şi fauna salbaticiei. Ea functioneaza ori de câte ori straluceste

soarele.

4

Nu conteaza de distanta, panourile solare pot genera energie in locuri in care nici o alta

forma de energie nu poate fi obtinuta.

Astfel, nu exista nici un pericol de a deteriora in continuare mediul deja deteriorat in care

traim si puteti deveni parte a initiativei verde, si sa salvati planeta de gazele cu efect de sera

daunatoare.

Utilizarea de panouri solare este, de asemenea, buna pentru zonele indepartate unde

furnizarea serviciilor de electricitate de baza este aproape imposibila.

Energia solara poate fi transportata in satele indepartate si o data instalata, panourile

solare pot fi lasate in pace ani de zile, cu putine intretineri sau chiar deloc.

Pentru o tara saraca, producerea de energie electrica prin intermediul energiei solare

poate insemna independenta fata de tarile producatoare de petrol care controleaza pretul si

aprovizionarea petrolului.

Cu o astfel de independentă, noi politici in materie de energie pot fi create, politici care vor

maximiza beneficiile pentru cetătenii săi.

Deasemenea, tarile nu trebuie sa se mai ingrijoreze cu privire la catastrofele naturale, care ar

putea impiedica livrarea de combustibili.

Datorita pozitionarii geografice, in partea de S-E a Romaniei, comuna Frumuşiţa inregistrează

cantitati favorabile de radiatii solare, motiv pentru care am decis sa folosim aceast beneficiu in

vederea dezvoltari unui parc fotovoltaic.

Parcul fotovoltaic se va crea pe un teren extravilan lasat in paragină, in vederea valorificari

terenurilor necultivate, pe o suprafată care să asigure realizarea capacitatii energetice de 3 MW.

Comuna Frumuşiţa cu cele 2892 de locuinte va benefici astfel de energie după urma

panourilor solare, ba mai mult le vor fi asigurate şi energia unor comune invecinate, astfel ca

bani ce vor urma din aceste incasari vor contribui la crestere bugetului in ani urmatori.

Acest parc este o necesitate datorita faptului ca: va ajuta populaţia in reducerea cheltuielilor

cu electricitatea, la cresterea nivelului de trai, dar şi la atragerea de investitori straini, motiv ce

duce la o imbunatăţire a zonei respective.

5

3. ETAPELE CREARI UNUI PARC FOTOVOLTAIC IN COMUNA FRUMUSITA

3.1. OBIECTIVELE INVESTITIEI:

Realizarea unui parc fotovoltaic cu puterea instalata de 3MW, de catre Primaria Comunei

Frumusita pentru producerea energiei verzi.

Obiectivele acestui proiect sunt:

- Valorificarea potenţialului energetic solar pentru producerea energiei verzi, prin

implementarea unei capacităţi de producere a energiei electrice de 3 MW, pe

panouri fotovoltaice.

- Reducerea cheltuielilor cu energia electrica a populatiei

- Dezvoltarea zonei prin atragerea de investitori şi cresterea nivelului de trai prin

crearea de noi locuri de munca

- Valorificarea unor terenuri neutilizate

3.2. AMPLASAMENT

Parcul fotovoltaic urmeaza să fie construit pe un amplasament al comunei Frumusiţa in partea

de sud, langa comuna Sivita, datorita gradului mare de insorire ce reuseste sa capteze cea mai

mare cantitate de radiatii solare.

Suprafaţa necesara pentru cei 3 MW este de 9 hectare, respectiv 90.000 de m².

6

Radiatia solara: Conform graficului radiaţiei solare anuale la inclinaţie optima a panourilor

se constata ca localitatea Frumusia se afla in zona a doua a Romaniei ca şi intensitate a radiatiei

solare. Pentru calculele de dimensionare a parcului fotovoltaic propus pentru comuna Frumusiţa,

judeţul: Galaţi s-a constatat ca intensitatea specifica a radiatiei globale anuala pentru module PV

montate la inclinaţie optima este de 1650 kWh/ m², respectiv nivelul radiaţiilor la nivelul solului

de 1200 kWh/ m².

3. 3. DESCRIEREA INVESTITIEI

Tehnologia cu panouri fotovoltaice thin film a adus un mare avantaj dezvoltării viitoare a

acestui domeniu, prin eliminarea costisitorului siliciu din ecuaţie. Ea foloseşte un

semiconductor din materiale precum Cupru, Indium, Gallium şi Selenium pentru a produce

panouri fotovoltaice capabile să transforme radiaţia solară în electricitate. În plus, panourile fără

7

silicon sunt mult mai uşoare şi mai flexibile decât cele cu siliciu, care necesitau un cadru rigid.

Astfel, panourile solare pot fi folosite în noi şi noi domenii.

Sistemul fotovoltaic cu conexiune la o reţea de energie electrică, se caracterizează prin

producţia de energie electrică şi ulterior prin cele 3 elemente principale ale sale:

• Panouri fotovoltaice

• Invertor

• Linia electrică a reţelei

Aceste elemente, la rândul lor se completează cu o serie de echipamente auxiliare precum

sunt diferitele protecţii împotriva supratensiunilor, sau contoarele de energie.

Panourile fotovoltaice formează un generator fotovoltaic şi au sarcina de a primi radiaţia

solară şi de a o transforma în energie electrică. Această energie generată de panouri o vom

numi în continuare curent continuu (CC), care pentru a fi livrat către reţea, va fi

transformat în curent alternativ (CA) de către un invertor. Invertorul va transforma energia

produsă de CC în CA, rămânând în aşa fel perfect definită pentru livrarea sa la reţeaua electrică.

Se incorporează de-asemenea o serie de contoare, pentru a obţine o măsurare a energiei

generate. Reţeaua electrică va admite energia generată iar, prin intermediul acesteia va fi

distribuită către punctul de consum şi anume către beneficiarul proiectului, Primaria Frumusita

şi instituţiile publice menţionate, pentru a asigura necesarul de energie electrică în clădirile

acestora.

În acest fel, la sfârşitul procesului, se va obţine o instalaţie solară fotovoltaică conectată la

reţeaua de joasă sau medie tensiune a companiei de distrubuţie.

Panoul fotovoltaic pentru această instalaţie va fi un panou cu tehnologie thin film (pe siliciu

ca cadmiu-teluriu) cu o putere nominală de 75 W.

Electricitatea reprezintă particulele încărcate negativ, numite electroni. Anumite materiale,

semiconductori, pot fi adaptate să elibereze electronii când sunt expuse la lumină. Toate

panourile fotovoltaice au două straturi de semiconductori, unul încărcat negativ şi altul pozitiv.

Când soarele străluceşte pe semiconductori, câmpul electric dintre joncţiunea acestor straturi

produce energie → cu cât e mai mare intensitatea soarelui, cu atât e produsă mai multă energie.

8

Plăcile fotovoltaice thin film sunt durabile şi flexibile, fiind ambalate în sisteme de izolare

contra infiltraţiilor, având şi polimeri de curăţare proprie. Aceste plăci pot fi folosite chiar şi ca şi

şindrile pentru acoperiş, sau în orice alte contexte creative care îi exploatează flexibilitatea.1

Panoul fotovoltaic thin film oferă randamente mari de energie (performanţe mari) indiferent

de anotimp sau condiţii climatice, având o reacţie excelentă la lumină slabă sau temperaturi

joase. Sunt foarte ferme, robuste şi rezistente la vandalism.

Deoarece conţin cadre inferiore laminate şi robuste, la costuri foarte bune, panourile

fotovoltaice thin film pot fi cu uşurinţă reciclate, la finalul perioadei de utilizare fără a dăuna

structurii de panouri. Panourile trebuie să îndeplinească standardele de management al calităţii şi

mediului ISO 9001/ 2000 şi ISO 24001 / 2004.2

Majoritatea produselor fotovoltaice au o viaţă de 30 de ani. Modulele de orice fel au o viaţă de

20 de ani, precum şi produsele thin film integrate, fiind de 2 ori mai durabile decât plăcile

cristaline sau din sticlă laminată cu o viaţă de 10 ani.3

O altă componentă a instalaţiei este invertorul. Invertoarele necesare pentru ferma solară

trebuie să fie aibă două tipuri de valori: 18 KW şi 3,3 KW.

Modulele fotovoltaice generează curent continuu de intensitate proporţională cu iradiaţia

incidentă. Pentru ca sistemul fotovoltaic să poată opera în paralel cu reţeaua existentă, e necesară

transformarea curentului continuu în curent alternativ, care să aibă aceleaşi caracterisitici de care

dispune reţeaua electrică.

Dispozitivul însărcinat cu acest proces se numeşte invertor CC/CA. Va fi în acord cu

conexiunea la reţeaua electrică, cu o putere de intrare variabilă pentru a fi capabil de a extrage în

fiecare moment puterea maximă pe care generatorul fotovoltaic o poate furniza de-a lungul zilei.

Linia electrică a reţelei

De la fiecare din seriile de panouri, se va duce cablul până la invertoare, care vor fi situate

într-un loc, cât mai aproape posibil de acestea, pentru a evita pierderi în partea de curent

continuu (CC).

Căderea maximă de tensiune în partea de CC e de 1,5% iar în partea de CA e de 2%.

Tensiunea de lucru începe de la punctul de putere maximă.

1 http://www.solarpanelinfo.com/solar-panels/ 2 http://www1.eere.energy.gov/solar/pv_basics.html 3 http://www.greenspec.co.uk/html/energy/pvcells.html

9

Pozitivele şi negativele fiecărui grup de moduli vor fi conduse separat şi vor fi protejate în

acord cu normele în vigoare. Tot cablul pentru curent continuu va fi dublu izolat şi adecvat

folosirii sale în caz de intemperii, la suprafaţă sau în pamânt.

Prin acesta metoda, se realizeaza la o putere instalata de 3MW, o producţie anuală de

3.550.000 MWh, care este cu circa 10% mai mare decat ceea ce se produce pe tehnologie

policristalină, şi în consecinţă, veniturile obţinute, vor fi mai mari.

De-asemenea un alt aspect economic de luat in calcul sunt costurile totale ale proiectului

(realizare si exploatare) si veniturile totale din exploatare, venituri care acopera costurile totale

ale proiectului.

Descriere constructivă:

Construcţiile necesare, pentru instalaţia solară ce se va realiza în , trebuie să îndeplinescă atât

o serie de condiţii tehnice cât şi anumite caracteristici în ceea ce priveşte structura instalaţiei,

pentru a fi perfect funcţionale.

Suprafaţa necesară pentru această construcţie este de aproximativ 90.000 m2.

Construcţia efectivă se va baza pe o serie de amenajări ale suprafeţei utilizate (curăţarea,

purificarea, nivelarea şi mişcarea terenului de amplasare a instalaţiei), escavări de şanţuri şi

canale (pentru amplasarea structurii susţinătoare a modulelor, pentru invertoare, contoare şi

transformatoare), cimentarea şanţurilor şi a canalelor rezultate în urma escavărilor (pentru

structura modulelor, invertoare, contoare şi transformatoare), montarea şi fixarea elementelor

instalaţiei precum şi realizarea instalaţiilor şi cablărilor electrice necesare.

Condiţiile tehnice ale construcţiilor se rezumă la durabilitatea acestora, rezistenţa la foc,

rezistenţa şi stabilitatea lor în timp, condiţiile fizice de exploatare, condiţiile de ordin arhitectural

şi condiţiile economico-organizatorice.

Construcţiile întreprinse prezintă o durabilitate mare datorită modului în care vor fi proiectate

şi executate şi datorită condiţiilor viitoare de exploatare şi întreţinere.

Construcţiile instalaţiei vor ţine cont în special de modul de poziţionare a structurii panourilor

şi a elementelor conexe, astfel încât poziţionarea acestora să nu împiedice sub nici o formă

captarea unei radiaţii cât mai mari.

10

Pentru captarea unei radiaţii cât mai mari şi pentru a evita toate umbrele posibile, structura cu

panouri va fi realizată astfel încât să fie menţinută o distanţă minimă de 7,25 m între rândurile de

panouri solare. Modul de dispunere a rândurilor de panouri este prezentat mai jos.

Fig. 1 Dispunerea rândurilor de panouri

Distanţa dintre rândurile de grupuri de module va rezulta din următoarea ecuaţie: d = h / tg

(61 - latitud). Menţinerea acestei distanţe între rândurile cu panouri va contribui la durabilitatea

construcţiei.

În ceea ce priveşte rezistenţa construcţiei la foc, toate elementele instalaţiei solare beneficiază

de protecţii şi izolaţii special concepute pentru acest tip de instalaţii. Componentele costrucţiei

în cauză se caracterizează ca fiind incombustibili (cimentările) şi semicombustibili (profilele din

oţel galvanizat şi aluminiu care compun structura pentru panouri, panourile, invertoarele,

trasformatoarele şi contoarele care sunt toate metale protejate, aşa cum am specificat anterior).

De-asemenea toate cablările necesare instalaţiei sunt izolate foarte bine, majoritatea fiind

împâmântate.

Rezistenţa şi stabilitatea instalaţiei solare este dată de modul de realizare a structurii

susţinătoare a panourilor şi de amplasare a elementelor conexe precum invertoare,

transformatoare, contoare.

Datorită caracteristicilor argiloase ale terenului, se recomandă fixarea structurii terenului în

cauză, printr-un sistem de canale cimentate, pe toată suprafaţa structurii. Un aspect foarte

important al rezistenţei şi stabilităţii construcţiei sunt coloanele structurii care sunt din profile de

oţel standard, fixate pe pământ prin cimentare cilindrică cu ciment de diamentru 500 mm şi

profunzime de 900 mm, perforate prin rotare în teren stabil prin poziţionarea de grinzi de ciment

întărit de 6,07 m lungime. Sunt utilizate profile din oţel galvanizat de 4,25 m şi 2,70 m lungime

cu capăt sudat, peste care vin grinzile de ciment întărit de 6,07 m lungime, şi profile de aluminiu

de 5,025 m lungime. Trebuie să ţinem cont şi de timpul mare de funcţionare al panourilor

fotovoltaice thin film, care ajunge cu uşurinţă la 25 de ani. 11

Condiţiile fizice de exploatare ale instalaţiei solare sunt legate în totalitate de climatul exterior

deoarece construcţiile în cauză sunt construcţii inginereşti. Datorită amplasării sale în localtatea

Galati, comuna Frumusita beneficiăm de fluxuri energetice solare medii anuale, cupinse între

1700 şi 2050 de ore de soare pe an, ceea ce înseamnă că pe o suprafaţă orizontală de 1 m2 este

posibilă captarea unei cantităţi anuale de energie, cuprinse între 900 şi 1450 kWh. Radiaţia solară

este aspectul care ne interesează în mod special pentru această instalaţie. Celelalte aspecte ale

climatului exterior, precum precipitaţii, vânt sau alte fenomene meterologice nu dăunează

construcţiilor deoarece aceastea sunt realizate pentru a rezista la orice intemperii.

Din punct de vedere arhitectural aspectul corespunzător al instalaţiei trebuie să corespundă

unei poziţionări şi înclinări optime a construcţiei. Astfel structura suport a modulelor este de tip

fix pe pământ, cu o înclinare a modulelor de 33° şi o orientare la Sud de 0°.

Structura este construită din ciment şi profile de oţel galvanizat şi aluminiu, optându-se pentru

o configurare de banc înclinat. Profilele de oţel sunt înfipte în pământ sub cimentarea realizată.

Peste aceste profile se poziţionează grinzile transversale de ciment, secţiune 100x170 mm, care

susţin profilele de aluminiu, peste care se fixează modulele. Grinzile de ciment se aşează peste

susţinătoarele profilelor de oţel şi se fixează prin interior. Profilele de aluminiu sunt de 60x60

mm cu o grosime de 2 mm. Fiecare rând de 8 module thin film este susţinut de 2 profile de

aluminiu. Pentru ancorarea modulelor se vor folosi fixări galvanizate.

In interiorul structurii se monteaza 284.400 de module cu o putere nominală de 75 W, care

vor necesita 900 de invertoare de 18 KW, 540 de invertoare de 3,3 KW, şi 30 transformatoare

de 630 kV, pentru a converti curentul continuu produs de panouri în curent alternativ, care va fi

transportat către Sistemul Energetic Naţional. Bancurile vor fi de 3,175x750m şi vor genera o

12

Profilul Modulului

Unghi de înclinare

Unghiul Azimut

Fig 2. Modul de înclinare a modulelor

putere de 69.600W. Cele 284.400 de module vor fi constituite în 30 de grupări a câte 9480 de

module, fiecare. Următoare imagine exemplifică poziţionarea structurii şi modul de fixare a

panourilor solare.

Din punct de vedere economico-organizatoric tot ceea ce ţine de construcţiile instalaţiei solare

se ridică la suma de 1.338.250 euro fara TVA.

Perioada de desfăşurare a construcţiilor este de aproximativ 10-11 luni.

Construcţia acestei instalaţii implementează în România o nouă tehnologie de utilizare a

energiei regenerabile, a soarelui. Acestă tehnologie este tehnologia thin film, care converteşte

curentul continuu rezultat din captarea radiaţiei solare, în curent alternativ, care poate fi apoi

utilizat ca şi curent electric. Particularitatea acestei tehnologii este că funcţionează în condiţii

bune chiar şi pe timp noros.

Construcţia pentru instalaţia solară din localitatea Frumusita, judeţul Galati prezintă ca

variante constructive dispunerea structurilor direct pe teren prin foraj şi pe elemente de susţinere

tip sfredel sau dispunerea structurilor prin turnarea elementelor de beton armat pe care se sprijină

structura metalică (balastare prin structură de ciment în pământ).

Prima variantă de construcţie a instalaţiei solare implică dispunerea structurii direct pe

pământ fără cimentare, structura fiind efectiv susţinută de elementele tip sfredel care sunt

introduse în pământ în urma forărilor realizate. Peste aceste elemente vin apoi poziţionate profile

de aluminiu peste care se amplasează panourile solare.

A doua variantă constructivă implică escavarea de şanţuri şi canale, cimentarea acestora,

introducerea în ciment a coloanelor, din oţel galvanizat, de susţinere a structurii, poziţionarea

grinzilor transversale de ciment peste aceste coloane, urmând apoi a fi poziţionate profilele de

aluminiu, peste care vin panourile solare.

Datorită compoziţiei terenului, mai mult argiloasă, rezultată din studiul geotehnic, reiese

faptul că este mult mai indicată a doua variantă constructivă pentru instalaţia solară în cauză,

datorită în primul rând nevoii de poziţionare a structurilor la o înclinaţie de 33° şi o orientare la

sud de 0°, pentru a obţine un randament cât mai mare, fapt ce va influenţa stabilitatea şi implicit

orientarea stabilită către soare, iar în al doilea rând e recomandată a doua varinată constructivă

deoarece elementele construcţiei sunt destul de grele şi au nevoie de o susţinere cât mai durabilă

şi rezistentă în timp.

Acestă variantă va fi luata în calcul la analiza economică a investiţiei.

13

Lista lucrărilor necesare pentru proiect

1. Curăţarea, purificarea şi amenajarea terenului: se va curăţa toată zona afectată centralei

fotovoltaice de rădăcini, arbuşti şi gunoaie. Dacă e nevoie, se vor folosi ierbicide pentru a

îndepărta vegetaţia permanent, ţinându-se cont de măsurile de siguranţă şi fiind folosit personal

calificat pentru acest proces. La finalul fiecarei lucrări, toate deşeurile rezultate vor fi

transportate către un centru de deşeuri.

2. Nivelarea şi mişcarea terenului: Se va nivela terenul unde se va instala centrala

fotovoltaică, încercând în fiecare moment ca excesele de material să fie depozitate în locaţii

deficitare ale terenului în cauză. Dacă nu se poate îndeplini condiţia anterioară, materialele

excesive vor trebui transportate de acolo.

3. Îngrădire exterioară: Limita acestei închideri va coincide cu distanţele minime fixate între

instalaţiile fotovoltaice, graniţe şi cărări. Se va realiza închiderea totală a centralei fotovoltaice.

Această îngrădire va fi permisivă la trecerea faunei.

4. Escavarea de şanţuri pentru cimentarea canalelor pentru structuri: Se vor săpa şanţurile

necesare pentru poziţionarea canalelor structurilor. Aceste şanţuri vor trebui să aibă dimensiunile

necesare, pentru a poziţiona fiecare canal în acord cu planurile ataşate proiectului. Se va realiza

cofrajul adecvat pentru poziţionarea cimentului şi a bolţurilor.

5. Cimentarea canalelor pentru structuri: O dată realizată escavarea se va proceda la înţesarea

unei linii de ciment de curăţare de grosime 0,10 m pe m². Se vor dispune bolţurile ancorate de

nivelare, şi se va trece la următoarea cimentare. Se va folosi tipul de ciment recomandat de

constructor, pentru întărire, şi se vor utiliza şi bare de oţel ondulat. Spaţiul care va rămâne se va

umple cu materialele rezultate în urma escavări anterioare, fiind presate în mod adecvat.

6. Escavarea şi cimentarea de bază pentru invertor: Se va efectua o escavare în terenul adecvat

pentru a realiza o lespede de ciment care să susţină invertoarele. Înainte de a cimenta vor fi

instalate cinci tuburi pentru următoarele întrebuinţări: intrare conductoare de CC pozitiv, intrare

conductoare de CC negativ, ieşire la reţea de CA, conexiune auxiliară de CA şi conexiune de

date.

7. Escavarea şi cimentarea de bază pentru cadre de protecţie CC şi CA: se va realiza escavarea

pe terenul adecvat pentru a turna o lespede de ciment peste care se va poziţiona un dulap de lucru

14

unde se vor instala cadrele de protecţie pentru CC şi CA. Înainte de cimentare vor fi instalate 4

tuburi pentru următoarele întrebuinţări: intrare conductoare de CC pozitiv, intrare conductoare de

CC negativ, ieşire la reţea de CA şi conexiune auxiliară de CA.

8. Escavarea şi cimentarea de bază pentru cadre contoare: se va realiza escavarea pe terenul

adecvat pentru a turna o lespede de ciment peste care se va fabrica o bază pentru a susţine cadrul

de contoare. Dimensiunile lespedei vor fi de 1000x500x300 mm. Înainte de cimentare trebuie

instalate trei tuburi pentru următoarele întrebuinţări: intrare conductoare de CA, ieşire

conductoare de CA şi ieşire de conexiune auxiliară de CA.

9. Instalaţie pentru centrul de transformare: se va realiza o escavare în terenul adecvat pentru a

instala transformatorul. Fundul excavaţiei trebuie să fie nivelat printr-un strat de nisip compactat,

peste care se va aşeza transfromatorul. Se poziţionează transformatorul înăuntrul escavaţiei şi se

conectează cablurile de tensiune medie şi joasă, precum şi reţeaua exterioară pe pământ, pentru

asta e necesară perforarea găurilor prevăzute în legătura de ciment. Dupa ce cablurile au fost

introduse şi înainte de a fi acoperită escavarea, e necesară sigilarea aglomerărilor de cabluri,

pentru a evita pătrunderea de apă în centrul de transformare.

10. Instalaţii pe structuri de pământ corespunzătoare: Se vor instala două sisteme, pe pământ,

independente, cel de serviciu şi cel de protecţie datorită centrului de transformare integrat în

caseta prefabricată. Sistemul de instalare utilizat va fi cu vârfuri de cupru de 14 mm diametru şi

de 2 metri lungime, prinse în teren şi interconectate între ele pentru a obţine rezistenţa adecvată a

pământului. Dispoziţia sistemului de pământ se va realiza conform metodei de Calculare şi

Proiectare a instalaţiei de introducere în pământ pentru centre de transformare conectate la reţele

de a treia categorie.

11. Montajul structurilor peste canalele corespunzătoare utilizând bolţurile şi piuliţele

adecvate: se vor monta structurile suport, din oţel galvanizat, a modulelor fotovoltaice. Pentru

asta vor fi fixate bazele necesare în canale prin poziţionarea furnirului prin intermediul bolţilor şi

piuliţelor care au fost destinate în acest scop.

Pentru această acţiune se va dispune de o macara pentru a ridica şi susţine piesele care

compun structura, în timp ce se trece la montarea lor.

O dată fixate elementele de suport vertical la canalele corespunzătoare, se va trece la

montarea cadrelor, a profilelor de aluminiu şi a grinzilor de ciment, care vor avea funcţia de

susţinerea modulelor fotovoltaice.

15

Acestea vor fi fixate de elementele verticale prin sudură. Această sudură nu trebuie să atace

stratul galvanizat a părţilor metalice sudate. Toate şuruburile şi piuliţele de fixare a diferitelor

părţi a structurii vor fi din oţel inoxidabil.

12. Montarea canalului metalic între structuri: Se va instala un canal metalic opac şi perforat,

din oţel galvanizat la cald, în care vor fi adăpostite cablurile care unesc interconexiunea între

Cutiile primare de CC şi invertor. Acest canal se va uni între structuri şi se va fixa la punctul

mediu al acestora, la o înălţime de la pământ, superioară de 0,5m, beneficiând de unul din

suporţii structurii.

În spaţiul care există între structuri se vor fixa patru puncte de suport realizate cu profile

pătrate din oţel galvanizat care vor fi fixate vertical în pământ, prin canalul de ciment

corespunzător. La finalul ultimei structuri va fi unit canalul la patru tuburi ce ies din bancul

cadrului de protecţie CC/CA.

13. Montaj şi interconexiuni electrice ale panourilor fotovoltaice peste structuri: se va trece la

montarea fizică a panourilor peste structura fixă. Pentru asta se va dispune de eşafoade pentru a

putea situa panourile în partea superioară a structurii. Se va începe cu poziţionarea panourilor din

rândul inferior şi se va avansa în sus. O dată poziţionate, se va trece la conectarea lor în 30 de

grupuri de câte 1580 panouri, de la stânga la dreapta structurii.

Pentru asta se vor folosi conectoarele multicontact care vin instalate pe modulele fotovoltaice.

Conexiunea se va realiza în serie, şi anume pozitivul unui modul cu negativul altui modul, şi tot

aşa până se vor face cele 30 de grupări, în aşa fel încât la final va rămâne un pozitiv şi un negativ

care va fi dus la Dulapul Secundar de Protecţie a fiecărui rând. Toată cablarea va fi unită prin

intermediul flanşelor de plastic la propria structură încât să nu rămână cabluri suspendate.

14. Montajul şi cablarea Dulapurilor Primare şi Secundare de CC peste structuri: Se vor

monta dulapurile secundare de CC (10/structură, 40/instalaţie) în partea inferioară a propriei

structuri sau cel mai aproape posibil de rândul corespunzător.

Se vor introduce cablurile prin intermediul găurilor şi închizătorilor adecvate pentru a evita

penetrarea de umiditate. În dulap se vor instala două siguranţe secţionabile care se vor conecta la

polul pozitiv şi negativ al rândului. Ieşirea siguranţei se va realiza prin intermediul uni tub de

poliamidă ecranat până la dulapul primar de CC.

Această canalizare va fi fixată la propria structură cu ajutorul scoabelor şi înşurubărilor

adecvate. Dulapul primar de CC (1 pe structură, 4 pe instalaţie) va fixat în partea inferioară a

16

structurii în punctul său mediu, coincidând cu unul din pilonii verticali. Acest dulap va primi 10

tuburi, unul pentru fiecare rând, în el vor fi instalate 10 întrerupătoare magneto termice automate

de CC de 250 A pentru protejarea modulelor şi liniilor, 10 descărcătoare de supra tensiuni

protejate toate de corespunzătorul lor automatic.

Cele 10 automate protectoare a modulelor se vor lipi de 63A CC. Ieşirea sa va fi dusă prin

intermediul traseului canalizat către inversor.

15. Fixarea şi montarea invertorului: invertorul va fi descărcat dintr-o macara, care va avea

sarcina de a-l lăsa pe lespedea de ciment. În prealabil vor fi instalate tampoanele necesare pentru

fixarea de lespede. Se situează invertorul în poziţia sa şi e fixat cu ajutorul înşurubării adecvate

de oţel inoxidabil.

16. Montaj şi interconexiune a cadrului de protecţie CC şi CA: Se va instala în bancul care s-a

realizat pentru aşa ceva, cadrul de protecţie pentru CC şi CA fixându-se pe pământ cu ajutorul

tampoanelor şi înşurubării adecvate din oţel inoxidabil. Fiecare parte a cadrului (CC/CA) va fi

unită la intrările/ieşirile inversorului, prin intermediul tuburilor împământate în acest scop.

Cadrul de protecţie de CC va primi prin 4 tuburi, ieşirile dulapurilor principale de CC a

fiecărei structuri fixe. În acest dulap se vor monta 4 întrerupătoare magneto termice automate de

250 A pentru a proteja fiecare matrice şi condiţiile sale.

Ieşirile vor fi întubate şi trase la inversor unde vor fi conectate la intrare. Cadrul de protecţie

de CA va monta un întrerupător automat de CA de 250 A reglabil, iar la el va fi asociat un releu

diferenţial de 300 mA care va prelua ieşirea invertorului.

17. Interconexiune electrică între fiecare structură şi cadrul de protecţie CC: Interconexiunea

între fiecare structură şi cadrul de protecţie CC se va realiza prin intermediul canalului metalic

instalat în acest scop.

18. Sistem de monitorizare: de-asupra lespedei realizată anterior se va monta, fixat adecvat pe

pământ, un sistem de monitorizare. Acest sistem va îndeplini şi funcţia de Cutie Generală de

Protecţie pentru cele două părţi ale instalaţiei: generare şi consum.

19. Instalaţie şi interconexiunea elementelor sistemului de monitorizare: în dulap sistemului

de monitorizare vor fi poziţionate şi cablate următoarele elemente: două contoare electrice

trifazice, trei transformatoare de măsurare indirecte, întrerupător de cădere încărcat de 250 A,

siguranţe pentru protejarea liniei de 250 A pentru generare şi placă de conexiune.

17

20. Interconexiune între cutia de protecţie CA şi Sistemul de monitorizare: De la cutia de

protecţie de CA se va duce prin intermediul canalizării întubate conductoarele corespunzătoare

sistemului de monitorizare.

21. Interconexiune electrică între Sistemul de monitorizare şi Transformator: de la sistemul de

monitorizare se va duce prin intermediul canalizării întubate conductoarele corespunzătoare la

centrul de Transformare.

22. Instalaţie electrică de consum: de la sistemul de monitorizare se va duce o linie de 10

m/m², care va porni de la siguranţele de consum, în interiorul cadrului de protecţie de CC/CA.

Linia în cauză va ajunge la cadrul unde se instalează ICP-ul sigilat convenabil.

De la ieşirea acestui element se va duce linia la un întrerupător general de protecţie şi ieşirea

lui la un diferenţial de sensibilitate înaltă. Circuitul va ieşi din cadrul de protecţie CC/CA şi va fi

dus la invertor prin intermediul canalizării subterane, care s-a instalat în acest scop în prealabil.

Descriere Funcţională:

Instalaţia solară în cauză funcţionează în felul următor:

Sistemele fotovoltaice funcţionează ca şi alte sisteme generatoare de electricitate, doar că

utilizează un echipamentul diferit faţă de cel folosit în mod convenţional de alte sisteme

generatoare electromecanice. În orice caz, principiile de operare şi interferare cu alte sisteme

electrice, rămân aceleaşi, şi sunt ghidate de un corp electric, coduri şi standarde  bine stabilite.

Pentru funcţionarea optimă a sistemului fotovoltaic e nevoie, pe lângă panouri şi de un număr

de alte componente care să conducă, controleze, convertească, distribuie şi să stocheze corect

energia produsă de matrice.

Ţinând cont de cerinţele de funcţionare şi operare a sistemului, este nevoie de componente

specifice, cum ar fi invertoare de putere CC-CA (Curent continuu – Curent alternativ),

panourile solare, contoare, structuri, cablare. În plus, un asortiment de sistem de balansare (SDB)

a obiectelor de metal, inclusiv cabluri, protecţie de val şi deconectarea aparatelor, şi un alt

echipament de procesare a puterii.

Componenta principală în sistemele fotovoltaice conectate în reţea este invertorul sau unitatea

de putere condiţionată (UPC). Unitatea de putere condiţionată converteşte puterea din curentul

continuu produs de matricele fotovoltaice în putere de curent alternativ consistentă cu voltajul şi

18

resursele necesare de calitate a puterii a grilei de utilitate, şi opreşte automat furnizarea cu

energie a grilei de utilitate când aceasta nu este alimentată.

Sistemul solar de producţie a energiei electrice este, în esenţă, compus din 2 elemente:

Generatorul fotovoltaic alcătuit din totalitatea panourilor fotovoltaice în mod oportun legate

în serie şi în paralel pentru a genera puterea dorită;

Un grup de condiţionare şi control a puterii (sau pur şi simplu un convertor/invertor cc/ca)

care transferă energia de la generatorul fotovoltaic la reţeaua electrică convertind-o din curent

continuu, derivată din lumina solară, în curent alternativ.

Conexiunea sistemului fotovoltaic va fi la Sistemul Energetic Naţional în aval de punctul de

delimitare (locul în care instalaţiile utilizatorului se delimiteaza ca proprietate de instalaţiile

operatorului de reţea).

Câmpul fotovoltaic va fi expus la radiaţiile solare astfel încât să se maximizeze energia anuală

produsă în limita eventualelor obstacole arhitectonice ale structurii care găzduieşte câmpul.

Orientarea va fi prioritară spre sud. Din punct de vedere electric câmpul fotovoltaic va fi

gestionat la un sistem IT, adică cu nici un pol conectat la pământare. Şirurile vor fi constituite

din serii de module fotovoltaice şi vor fi prevăzute cu diode de blocare şi de protecţie împotriva

supratensiunii.

Grupul de condiţionare şi control al puterii va trebui adaptat transferului de putere din câmpul

fotovoltaic la reţeaua distribuitorului conform normativelor tehnice şi de siguranţă aplicabile.

Valorile tensiunii şi a curentului de intrare la aceste aparaturi vor trebui sa fie compatibile cu

cele din câmpul fotovoltaic, în timp ce valorile tensiunii şi a frecvenţei de ieşire vor trebui sa fie

compatibile cu cele ale reţelei la care vine conectat sistemul.

Este prevăzut să se utilizeze un convertor bazat pe un invertor în comutaţie forţată cu tehnica

PWM (Modulaţia în Durată a Impulsurilor – MDI); va trebui sa fie lipsit de clock şi/sau

referinţe interne şi trebuie sa fie capabil să funcţioneze complet automat şi să urmărească punctul

de Maximă Putere al Câmpului Fotovoltaic (MPPT).

Este prevăzută separarea galvanică între partea de curent continuu a fiecarei părţi componente

al sistemului fotovoltaic şi reţea; această separare poate fi înlocuită cu o protecţie sensibilă la

curentul continuu doar în cazul sistemelor monofazate.

Temperatura medie de echilibru a unei celule solare din interiorul unui modul aşezat în

condiţii speciale de mediu (iradiere: 800W/m2, temperatura mediului: 20°C, puterea vântului:

19

1m/s), din punct de vedere electric cu ciruit deschis şi instalat pe un suport astfel încât la miezul

zilei razele solare să cadă normal pe suprafaţa expusă (CEI EN 60904-3).

Modul de funcţionare al instalaţiei solare, care face obiectul acestui studiu de fezabilitate, este

realizat prin următorul proces: energia solară este preluată de către panourile fotovoltaice, unde

în interiorul acestora se produce conversia energiei solare preluate în curent continuu; curentul

continuu rezultat este trimis către invertor care realizează procesul de transformare a curentului

continuu în curent alternativ. Curentul alternativ obţinut poate fi stocat într-o baterie (modalitate

mai mult utilizată pentru instalaţiile solare pe clădiri) sau este mai departe distribuit în sistemul

energetic naţional pentru a fi utilizat de către beneficiari. În cele ce urmează este exemplificat

grafic modul de funcţionare al instalaţiei solare.

Fig 3. Modul de funcţionare a unui sistem fotovoltaic

Datele tehnice ale proiectului conferă o viabilitate mare, reuşita lui fiind garantată şi investiţia

amortizată într-un timp de 10 – 15 ani. Realizarea acestei instalaţii solare cu panouri fotovoltaice

va deschide drumuri noi în România pentru energia solară, exploatarea ei crescând în următorii

ani vertiginos.

20

Echipamente necesare

Nr.

Crt.

Denumire Produs Cantitate

I Capitol I: Instalatie Module Fotovoltaice si Invertoare

IM01 Module solare fotovoltaice thin film de 75 Wp 248.400

IM02 INVERTOARE de 18 KW cu protecţii AC incorporate din

fabrică

900

IM03 INVERTOARE de 3,3 KW cu protecţii AC incorporate din

fabrică

540

IM04 Cadre invertoare, pozitionate peste bancurile de otel 180

IM05 Clame pentru suportul de module, incluzând şuruburi şi piuliţe de

poziţionare

639.900

IM06 Transformatoare de 630 KV 30

II Capitolul II: Structura Instalatiei

SI01 Profil de otel de 4.25 m cu capat sudat, 1 intern si doua

incheieturi de otel

5940

SI02 Profil de otel de 2,70 m cu capăt sudat, 1 intern şi două

încheieturi de oţel.

5940

SI03 Profil de ALUMINIU de 5,025 m longitudine, secţiune 60x60

mm. si 2 mm. grosime.

71.100

SI04 Grinzi de ciment întărit de 6,07 m. longitudine 14.220

SI05 Cimentare săpături “in situ” de Ø aproximativ 500 mm. si 0,9

m. longitudine, perforate prin rotare în teren stabil şi cimentat

11.880

III Capitolul III: Lucrarea Civila

LC01 m3 de şanţuri pentru întinderea cablurilor electrice. Excavare,

strat de nisip, extins, umplut, acoperire superioară cu un strat de

ciment şi pământ, semnalizat

3.708

21

LC02 m închidere gard metalic standard, cu bază cimentată 9.720

LC03 Poartă metalică de 6 m, standard, cu straturi de ciment. 12

LC04 Stand supraveghere prefrabicat, standard cu mobilier, iluminare şi

sistem de comunicare.

6

LC05 m3 de amestec de nisip şi pământ, natural, extins şi compactat 23.328

IV Capitolul IV: Instalatia Electrica

IE01 Metri lineari conductor de Cupru 1x10 mm2 XLPE 0.6/1 KV 26.124

IE02 Metri lineari conductor de Cupru 1x16 mm2 XLPE 0.6/1 KV 13.722

IE03 Metri lineari conductor de Aluminiu 1x95 mm2 XLPE 0.6/1 KV 10.200

IE04 Metri lineari conductor de Aluminiu 1x120 mm2XLPE 0.6/1 KV 24.120

IEO5 Metri lineari conductor de Aluminiu 1x150 mm2XLPE 0.6/1 KV 40.968

IE06 Metri lineari conductor de Aluminiu 1x240 mm2 XLPE 0.6/1 KV 66.312

IE07 Cutie Conexiune, stagnare IP65. 2.160

IE08 CGPs 400 cu fuzibile de 160 A. 180

IE09 Intrerupătoare de cadere a încărcăturii de 250 A 180

IE10 Contoare Bidirecţionale cu protecţie incorporată 180

IE11 Intrerupătoare Automatice 250 A, cu termostat reglabil de 160 A

şi Diferenţiar de 500 mA.

180

IE12 Releu de protecţie tensiune-frecvenţă, trei faze, cu protecţia

fuzibilelor, de 60 A în fiecare fază.

180

IE13 Fuzibile de 200 A. 540

IE14 Magnetotermice CA de 50 A. 1.080

IE15 Diferenţiare tetrapolare de 300 mA. 1.080

IE16 Suport contoare. 12

V Capitolul V: Monitorizare

M01 Senzor radiere 6

M02 Staţie metereologică 6

M03 Sistem de monitorizare conectat la staţia metereologică, cu 6

22

măsurarea valorilor electrice, analiza reţelei, facturare şi rapoarte.

Cu interfată de utilizator internet, comunicare cu compania

distribuitoare şi compania de întreţinere

23

Nr.

Crt

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de

cheltuieli Valoare fără TVA

   

Mii

Lei

Mii

Euro

 

Capitolul 1. Cheltuieli pentru obţinerea şi

amenajarea terenului   

1.1 Obţinerea terenului    

1.2

Amenajarea terenului (eliminarea stratului vegetal si

evacuarea materialelor rezultate)

537

.9132.18

1.3

Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea sa în

starea iniţială 

-

 

Total capitolul 1 5

37,9

132

,18

 

Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea

utilităţilor necesare obiectivului 

-

 

Cheltuieli de racordare a instalaţiei solare la Sistemul

Energetic Naţional

12.

931,26

31

77,24

 

Total capitol 2 12.

931,26

31

77

 

Capitol 3. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă

tehnică 

-

3.1

Studii de teren 

-

3.2

Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

-

-

3.3

Proiectare şi inginerie 3417,7

2

83

9,76

3.4

Organizarea procedurilor de achiziţie

-

-

3.5 Consultanţă (in domeniul managementului executiei 75,24

24

investitiei) 306,3

3.6

Asistenţă tehnică

253,8

6

2,34

 

Total capitolul 3 3

977,82

97

7,34

 

Capitolul 4. Ch

eltuieli pentru investiţia de bază 

-

4.1

pentru construcţii şi instalaţii legate de construcţii, pe

obiecte de construcţie

16.046

,1

3.

942,54

4.2

pentru montajul utilajelor tehnologice şi al utilajelor

incluse în instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele

aferente necesare funcţionării acestora, desfăşurate pe

obiecte de construcţie

2

977,86731,64

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu

montaj desfăşurate pe obiecte

2912

00,52

7.1548,

02

4.4

pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor care

nu necesită montaj, precum şi a echipamentelor de

transport tehnologic, desfăşurate pe obiecte de

construcţie

2

160,72

5

30,88

4.5 Dotări

2.

259,06

5

55,06

4.6

Active necorporale - know how si cunostinte tehnice

nebrevetate

3.

009,9

73

9.56

 

Total capitolul 4 3176

54,16

7804

7,7

25

CONCLUZII

Energia solara este o sursa foarte utila de energie regenerabila, care poate fi raspunsul

in viitor pentru puterea electrica, sau pentru nevoile de energie, in timp ce incalzirea

globala pare sa se raspandeasca rapid.

Asadar putem contribui cu totii la protectia mediului prin utilizarea energiei solare, dar

exista si cateva dezavantaje, care ar trebui sa fie pastrate in minte. Dar un lucru sigur,

energia solara poate fi una dintre cele mai vechi si eficiente surse de energie, care daca

este folosita cu grija, ne poate ajuta enorm.

In vederea sustinerii acestei actiuni de protejare a mediului, implementare de panouri

solare ar fi una benefica, chiar daca costul investitiilor este unul cam mare pentru nivelul

nostru de trai, numai costul producerii unui WATT prin intermediul panourilor solare

este de 6-7 ori mai mare decat costul producerii sale in termocentrale, dar investitia se

amortizeaza in timp. In plus, sa nu uitam: panourile solare sunt ecologice. Si cum

resursele naturale sunt deja in pericol de epuizare… ar cam fi cazul sa ne gandim la

viitorul nostru.

Sistemele de producere a energiei electrice cu panouri solare sunt fiabile, putand

rezista pana la 25 de ani. Performantele lor a crescut din ce in ce mai mult in ultimii ani.

Se estimeaza ca pretul de producere a energiei electrice astfel il va agala in cativa ani pe

cel al energiei poluante (termocentrale).

Consider ca, montarea unor astfel de panouri in comuna noastra nu numai ca ar

produce energie gratis, dar ar oferi si unele facilitati oamenilor de care acestia nu dispun:

incalzirea locuintei gratis, dar si a apei menejere.

Parcul fotovoltaic din comuna Frumusita va avea un impact pozitiv asupra

dezvoltari economice, promovari si valorificari acesteia.

26

Bibliografie:

1. http://www.ecoapasol.ro/fotovoltaic/index.html

2. http://www.parc-fotovoltaic.ro/index.html

3. http://www.sisteme-solare.ro/130/promo/poze/Energia_Solara.pdf

4. http://www.armandconsulting.eu/documente/parc_1mw.pdf

5.http://prefecturagalati.ro/portal/images/stories/documente/isu/planuri_aparare/

55.PLAN%2520AP.COM.%252 0FRUMUSITA.pdf

6.http://www.sifeenewenergy.eu/docs/anunt/

raport_de_mediu_puz_parc_energetic_fotovoltaic_hosman_final.pdf

7. www.panosolare.com

8. http://www.sxc.hu

9. http://www.eia.doe.gov

10. http://www.planetarypower.com.au/solar_panels.htm

11. http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_cell#Polycrystaline_Si

27