studiu de evaluare adecvatĂ - ddbra.ro€¦ · masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor...
TRANSCRIPT
1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
PUZ– “INTRODUCERE ÎN INTRAVILAN ȘI LOTIZARE
TEREN ÎN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINȚE
PERMANENTE, SEZONIERE, SPAȚII CAZARE ȘI
ALIMENTAȚIE, CONSTRUCȚII AFERENTE
ECHIPĂRII TEHNICO EDILITARE ȘI
AMENAJĂRI AFERENTE”
COMUNA CORBU, JUDETUL CONSTANTA
AMPLASAMENTUL INVESTIȚIEI – JUD. CONSTANȚA, COMUNA CORBU
BENEFICIAR: PRIMĂRIA CORBU
ELABORATORI: ing. Mavrodin Tudora; dr. ing. Viorel Paul Costache.
Perioada evaluarii: 26. 09. 2012 – 10. 02. 2014
PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fără acordul scris al autorilor
2
CUPRINS
A. I Informatii privind planul supus aprobarii 4
I.1. Informaţii privind PUZ – ul 5
I.2. Necesitatea si oportunitatea planului 14
I.3. Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a acestuia 15
I.4. Resursele naturale necesare implementarii planului 15
I.5. Resursele naturale exploatate din cadrul siturilor Natura 2000 pentru a fi utilizate la implementarea planului 15
I.6. Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a acestora 15
I.7. Cerințele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuția planului 16
I. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului 16
I.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării planului și eșalonarea perioadei de implementare a planului. 16
I.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului 16
I. 12. Caracteristicile planurilor 17
I. 13. Alte informații solicitate de către autoritatea competentă pentru protecția mediului 17
II. Descrierea succintă a PUZ-ului 17
II.1. Alimentarea cu apă potabila a obiectivului 17
II.2. Canalizarea menajeră 18
II.3. Canalizarea pluvială 18
II.5. Rețea de termoficare și gaze naturale 19
II.6. Alimentare cu energie electrică 20
II. 7. Telecomunicații 21
II.8. Scopul investiţiei şi elementele de coordonare 21
II.9. Zonificarea funcțională 23
II. 10. Continutul si obiectivele planului de urbanism 29
II.11. Relatia planului analizat cu alte planuri si programe,obiective de mediu 29
B.Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea planului 32
B.1.1. Descrierea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 32
B.1.1.1. Ecosistemele naturale partial modificate de om 38
B.1.2.Date privind aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunării 47
B.1.2.1. Tipuri de habitate prezente în Situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării 49
B.1.2.2. Lista speciilor de floră de interes - ROSCI 0065 Delta Dunării 70
B.1.2.3. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 72
B.1.2.4.Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 74
B.1.2.5. Specii de pești enumerați în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 77
B.1.2.6.Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 78
B.1.3. Date privind aria naturala protejata ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină 82
B.1.3.1.Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea acestora- descriere 83
3
B.13.2.Specii de mamifere– descriere 84
B.1.3.3.Specii de pești a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare 86
B.1.3.4. Specii de floră a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare 86
B.1.4. Date privind situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră 87
B.1.4.1. Specii de păsări enumerate în anexa I a D. 79/409/CEE 88
B.1.4.2. Specii de păsări importante doar în migraţie ROSPA 0076-Marea Neagră 89
B.1.5. Date privind ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe 94
B.1.5.1. Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE 94
B.1.5.2. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la D.79/409/CEE 97
B.1.5.3. Speciile de păsări cuibăritoare in situl ROSPA Delta Dunării și Complex Razim Sinoie 101
B.1.5.4. Speciile de păsări care iernează în ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie 110
B.2. Date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și/sau habitatelor de interes comunitar prezente
pe suprafața și în imediata vecinătate a PUZ-ului, menționate în formularul standard al ariei naturale protejate de
interes comunitar
114
B.2.1. Descrierea amplasamentului,habitate identificate pe amplasament și în vecinătatea a acestuia 114
B.2.1.1. Habitate identificate in perimetrul planului analizat si vecinatati 117
B.2.1.1.1. Vegetatia existenta pe amplasament si vecinatati 119
B.2.2. Fauna pe amplasament 131
B.2. 2. 1.-Fauna terestră 131
B.2. 2. 1.1.- Amfibieni și reptile 132
B.2.2.1.2.Specii de mamifere 134
B.2.2.1.3.Fauna de nevertebrate 135
B.2.2.2. Avifauna 136
B.2.2.2.1.Specii de păsări identificate pe amplasament 137
B.2.2.2.2.Specii de păsări identificate pe amplasament și menționate în Anexa nr 1 la Directiva 140
B.2.2.2.3. Analizarea tabloului avifaunistic 141
B.2.2.2.4.Stabilirea perimetrului de monitorizare 150
B.2.2.2.5.Migrația păsărilor 152
B.2.2.2.6. Date privind ecologia speciilor de păsări identificate pe amplasament 159
B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu
ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora
178
B.4. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar 181
B. 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 187
B.6. Relațiile structurale și funcționale care creeaza și mențin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 194
B. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin
planuri de management
195
B.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluții/schimbări
care se pot produce în viitor
196
B.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile
schimbări în evoluția naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar
197
4
B.10. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile
schimbări în evolutia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar
197
C. Identificarea si evaluarea impactului 198
C.1. Impactul direct şi indirect 198
C.1.1.Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu 199
C.1.1.1. Impactul direct/indirect (pe termen scurt, mediu, lung) 200
C.1.2. Impactul estimat asupra ariilor naturale protejate si integrităţii siturilor : Rezervatia Biosfera Delta
Dunarii,ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, ROSPA0076 Marea
Neagra si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina 0031
202
C.1. 3. Impactul pe termen scurt sau lung 208
C.1. 4. Impactul rezidual 209
C.1.5. Impact cumulativ 212
C.1.6. Evaluarea semnificaţiei impactului 219
C.1.6.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din suprafetele habitatelor folosite pentru
necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar
221
C.1.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 223
C.1.6.3. Schimbari in densitatea populatiilor 223
C.1.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului 223
C.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale,
care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
224
C.1.8. Evaluarea impactului proiectului propus 224
C.1.8.1. Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului 224
C.1.8.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului 224
D. Masuri de reducere a impactului 227
D.1.Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului- 228
D.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si subterane 229
D.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmospheric- 229
D.4. Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii- 230
D.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei- 230
D.6. Masuri de diminuare a impactului asupra factorului biodiversitate- 231
E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE-237
237
F. ALTERNATIVELE PROIECTULUI-238
238
5
A. I. INFORMAȚII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBĂRII
INTRODUCERE
Studiul de evaluare adecvată este elaborat în conformitate cu prevederile legislației române în vigoare în domeniul protectiei
mediului:
Ordonanța de Urgențăa Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului aprobată cu Legea nr.265/2006, modificată cu O.U.G.
nr.57/2007, O.U.G. nr.114/2007 si O.U.G. nr.164/2008;
Ordin nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenției asupra zonelor
umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiata la Ramsar;
Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică,adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994;
Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa , Berna,
19.07.1979;
Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național – Secțiunea a III-a, zone protejate;
Ordinul nr.207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia;
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului;
Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic cu modificarile si completarile ulterioare;
Lege nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;
Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 modificată cu Legea nr.329/2009;
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice cu
modificările și completările ulterioare;
O.U.G. nr. 12/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției
mediului adoptat prin Legea nr.161/2007;
Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;
H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și inființarea administrațiilor
acestora modificat cu H.G. 1529/2006;
H.G. nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturalș protejatș pentru noi zone;
H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturalș protejata pentru noi zone;
H.G. nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
Hotarârea Guvernului nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr.1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție
specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;
H.G. nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Natura 2000 în România;
Ordin nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al
necesității de conservare a diversității biologice;
Ordin nr. 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri - arii naturale protejate;
Ordin nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredințare a administrării și de atribuire în custodie a ariilor naturale
protejate;
Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a
rețelei ecologice Natura 2000 în România modificat cu Ordinul nr.2387/2011;
Ordin nr. 1369/2007 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și fauna salbatică;
Legea Apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
Legea nr.319/2006 – securității și sănătății în munca;
H.G. nr.856/2002 -evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;
H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori;
Hotarârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, modificată și completată prin
Hotarârea Guvernului 247/2011;
Hotarârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
Hotarârea Guvernului nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
H.G. nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificat cu H.G.
nr.352/2005 si H.G. 210/2007;
Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor;
Hotarârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României;
H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, modificată și completată cu H.G. nr. 674/2007.
6
I.1. Informaţii privind PUZ – ul: Obiectivul - PLAN URBANISTIC ZONAL “INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI
LOTIZARE TEREN IN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINTE PERMANENTE, SEZONIERE, SPATII CAZARE SI
ALIMENTATIE, CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII TEHNICO EDILITARE SI AMENAJARI AFERENTE”, COMUNA
CORBU, JUDETUL CONSTANTA, care face obiectul prezentei documentaţii, este situat în extravilanul Comunei Corbu, are o
suprafata de 92,82 ha, este amplasat la est de Localitatea Corbu, in imediata apropiere a Marii Negre.
I. 1.1. Denumirea PUZ - ului:
Denumirea lucrarii: “Elaborare PUZ – Introducere in intravilan si lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente,
sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”.
I.1.2. Date generale şi amplasamentul obiectivului:
Amplasament obiectiv: Terenul aflat în studiu are o suprafață de 92,82 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, în imediata
apropiere a Mării Negre, în extravilanul Comunei Corbu.
Inițiatorii Planului Urbanistic Zonal: Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL, Brie Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel, Streza
Bogdan, SC BLACK SEA MAG SRL, SC ARASII VESELI SRL, Penciu Anghel, Parvu Floarea, Corolevschi Constantin, Visan
Ioana, Matei Nicolae,Tuica Ioana, Carbunaru Gigi, Sarbu Maria, Sarbu Aurel, Taifas Sofia, Ardeleanu Anuta, Popa Ana, Mandler
Iancu, Poteleanu Ioana, Ion Laurentiu, Sotir Constantin, Belsaschi Maria, Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu
Virgil, Marin Emil.
Forma de deținere a terenului:contracte de vânzare cumpărare - titlu de proprietate.
Suprafața de teren = 92.822 ha.
Funcțiunea actuală = teren arabil.
Funcțiunea propusă = teren curți construcții.
Prezenta documentație a fost întocmită în baza HCL 65/15.05.2009, la solicitarea beneficiarului, în urma cererilor depuse de
inițiatorii studiului, pentru determinarea condițiilor din punct de vedere funcțional, tehnic și juridic în care este posibilă
introducerea în intravilanul construibil al Comunei Corbu a suprafeței de 92,822 ha identificat conform planului de situatie anexat.
Terenul studiat se afla în extravilanul Comunei Corbu și are funcțiunea de teren arabil.
In cadrul prezentei documentații se preiau prevederile cuprinse în documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate
conform legii aferente zonei de amplasament, adică Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism al Comunei
Corbu.
Având în vedere poziția în teritoriul administrat în comuna Corbu, documentația îsi propune urmatoarele obiective:
- stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan;
- reorganizarea și dezvoltarea căilor de comunicație; organizarea rețelei stradale;
- stabilirea și delimitarea zonelor construibile;
- stabilirea și delimitarea zonelor funcționale; zonarea funcționala a terenurilor;
- stabilirea și delimitarea zonelor protejate;
- delimitarea suprafețelor pe care se intenționeaza realizarea obiectivelor de utilitate publică;
- valorificarea potențialului natural, economic și uman;
- organizarea urbanistic arhitecturală în funcție de caracteristicile urbane;
- Indici și indicatori urbanistici ( regim de aliniere, regim de înălțime, POT,CUT,etc);
7
- Dezvoltarea infrastructurii edilitare;
- Statutul juridic și circulația terenurilor;
- Delimitarea și protejarea fondului arhitectural-urbanistic cu valoare deosebita,dacă există în zonă;
- Măsuri de delimitare până la eliminarea efectelor unor riscuri naturale, dacă acestea există;
- Măsuri de protecție a mediului;
- Reglementări specifice detaliate (permisiuni și restricții) incluse în Regulamentul local de urbanim, aferent PUZ-ului.
Figura nr. 1. Plan de incadrare in zona
PUZ CORBU
PARCELELE: A 575, 577, 579 SI 610, PS 596, NM 594
S = 928219.06 mp; P = 7075.457 m
Coordonatele Stereo 1970 sunt următoarele:
Nr
punct X (m)
128 326439.808 794645.944 33.762
2 326465.236 794668.154 15.303
3 326476.762 794678.221 55.683
4 326518.699 794714.852 17.588
5 326531.945 794726.422 25.98
6 326551.512 794743.513 23.85
129 326569.464 794759.215 23.855
8 326587.419 794774.921 28.731
9 326609.08 794793.796 41.138
10 326640.063 794820.858 22.294
11 326656.854 794835.524 31.86
12 326680.849 794856.483 22.43
13 326697.742 794871.238 33.551
14 326723.01 794893.31 22.747
15 326738.403 794910.058 26.084
16 326756.054 794929.262 26.667
17 326729.422 794930.627 25.835
18 326703.621 794931.949 1.652
8
19 326701.971 794932.033 27.177
20 326674.83 794933.424 22.088
21 326652.771 794934.555 21.648
22 326631.151 794935.662 11.495
23 326619.671 794936.251 22.285
24 326597.415 794937.388 35.45
25 326562.012 794939.205 19.443
26 326542.594 794940.2 31.11
27 326511.525 794941.79 27.116
28 326484.445 794943.18 26.239
29 326458.24 794944.523 44.314
30 326460.919 794988.756 22.001
31 326462.25 795010.717 11.856
32 326462.967 795022.551 14.298
33 326463.831 795036.823 19.993
34 326465.04 795056.779 35.115
35 326467.163 795091.83 17.141
36 326468.2 795108.94 9.336
37 326468.764 795118.259 24.43
38 326470.241 795142.644 28.16
39 326471.944 795170.752 64.131
40 326475.822 795234.766 17.767
41 326476.896 795252.501 42.948
42 326479.493 795295.37 38.636
43 326518.078 795293.393 555.765
44 327073.115 795264.95 42.224
45 327079.219 795306.73 39.61
46 327084.947 795345.924 24.602
47 327088.504 795370.267 19.793
48 327091.366 795389.852 28.096
49 327095.429 795417.653 29.508
50 327099.696 795446.851 31.24
51 327104.212 795477.763 15.19
52 327106.408 795492.793 33.626
53 327111.271 795526.065 34.668
54 327116.283 795560.369 33.876
55 327105.446 795592.465 25.257
56 327089.09 795611.711 9.572
57 327079.603 795612.982 15.959
58 327063.785 795615.102 26.58
59 327037.354 795612.292 23.421
60 327014.064 795609.816 46.521
61 326973.445 795587.138 29.998
62 326947.253 795572.515 4.293
63 326943.505 795570.422 30.159
64 326915.241 795559.899 55.649
65 326863.089 795540.483 70.058
66 326797.433 795516.041 84.725
67 326713.523 795527.762 13.18
68 326700.47 795529.585 26.923
69 326674.424 795522.768 62.85
70 326613.622 795506.854 81.958
71 326534.335 795486.102 12.144
72 326522.587 795483.027 5.798
73 326519.716 795477.99 20.428
74 326509.602 795460.242 26.148
75 326488.54 795444.746 4.229
76 326484.463 795443.623 57.439
77 326435.037 795414.361 25.602
78 326416.688 795396.506 7.394
9
79 326411.388 795391.35 24.657
130 326396.951 795371.362 17.064
81 326391.416 795355.221 55.669
82 326370.764 795303.524 32.31
83 326353.206 795276.401 18.391
84 326343.212 795260.962 18.352
85 326331.089 795247.184 12.418
86 326321.86 795238.876 13.888
87 326313.378 795227.582 34.596
88 326303.517 795194.543 27.475
89 326289.906 795170.676 20.852
158 326274.436 795156.695 5.36
131 326269.076 795156.743 91.552
92 326245.643 795245.245 40.046
93 326231.718 795282.792 77.106
94 326156.481 795265.917 36.325
95 326158.924 795229.674 90.06
96 326171.23 795140.459 55.198
132 326116.288 795135.148 47.658
133 326123.508 795182.256 43.476
134 326080.299 795177.446 42.984
135 326037.857 795170.643 29.483
136 326009.178 795163.804 16.519
137 325993.265 795159.371 12.425
138 325980.901 795158.146 13.677
139 325968.777 795151.817 24.307
140 325945.505 795144.799 153.018
141 325793.871 795124.262 46.125
142 325748.77 795133.925 39.485
143 325709.368 795131.362 43.312
144 325669.688 795148.723 130.886
145 325547.349 795195.244 33.325
146 325516.085 795206.781 34.64
147 325484.485 795220.972 24.307
148 325461.809 795229.726 59.403
149 325416.403 795268.028 32.662
150 325389.146 795286.025 53.595
151 325335.515 795296.239 49.853
152 325286.021 795290.266 67.385
153 325221.124 795272.042 27.135
154 325196.517 795260.654 27.091
155 325174.637 795244.68 169.036
156 325251.618 795094.19 87.373
110 325170.319 795062.181 101.392
111 325104.138 795138.995 40.267
112 325064.626 795131.233 25.36
113 325042.175 795119.44 127.43
131 324929.363 795060.179 38.245
114 324936.332 795022.574 12.011
372 324938.342 79.5010.732 7.356
116 324939.861 795003.535 16.942
117 324942.948 794986.877 169.164
118 324973.829 794820.556 42.051
119 324991.99 794858.483 21.809
120 325004.418 794876.404 220.899
121 325224.925 794863.242 183.262
122 325218.285 794680.1 565.869
123 325783.15 794646.399 64.848
124 325804.265 794707.51 635.142
125 326439.359 794699.154 21.958
10
159 326438.044 794677.235 16.541
157 326437.044 794660.724 6.498
126 326436.658 794654.338 5.582
127 326437.318 794648.795 3.785
Figura nr. 2. Delimitarea PUZ –ului Corbu
Legenda
Linie galbena-shape (contur): PUZ Corbu 92,822 ha
Linie Mov- shape (contur): Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
Linie rosie- shape (contur): ROSCI 0065,ROSCI 0066
Linie verde inchis: ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe ,ROSPA 0076 Marea Neagra
Obiectul lucrării constă în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor funcționale, tehnice și estetice în zonă.
Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevazute a fi realizate. Terenul aflat în studiu este liber de
construcții, fiind teren arabil – pășune, proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.
In functie de noua politica de dezvoltare urbana a administratiei locale, se considera necesar a se rezolva in cadrul Planului
Urbanistic Zonal urmatoarele obiective principale:
- reconsiderarea structurii funcționale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele beneficiarului și prevederile PUG,
exprimând în forme specifice conținutul și personalitatea zonei nou create;
- asigurarea construcțiilor și amenajărilor necesare noilor funcțiuni;
- armonizarea noilor construcții, cu diferite funcțiuni din punct de vedere arhitectural;
- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor legături corespunzatoare cu sub zonele
funcționale ale teritoriului studiat, inclusiv cu celelalte zone ale orașului, propunerea, pe cât posibil a unor spații verzi;
11
- completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare, echiparea cu noi astfel de utilități;
- condiţiile de construibilitate a terenurilor;
- funcţiunea urbană;
- regimul de înălţime;
- alinierea;
- procentul de ocupare a terenului;
- circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor;
- restricţiile şi interdicţiile generate de elemente existente sau de propuneri de organizare la nivel urban sau teritorial;
- situaţia juridică şi circulaţia terenurilor;
- stabilirea de măsuri pentru protecția și conservarea mediului înconjurator;
- necesitatea și oportunitatea planului;
- dorința autorităților locale și a populației comunei, precum și punctele de vedere ale factorilor interesați, cu privire la extinderea
localității în partea de est, obținute de proiectant prin discuții directe și consultări au fost pentru:
o extinderea intravilanului Localității Corbu de Jos;
o lotizarea în vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații de cazare și alimentație;
o amenajarea zonelor de protecție a Mării Negre;
o echiparea edilitară completă a terenului;
o realizarea unei trame stradale care să deservească întrega zonă studiată.
Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevazute a fi realizate. Terenul aflat în studiu are o suprafata de
92,822 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, în imediata apropiere a Mării Negre. Terenul este limitat pe latura de vest și de
nord de un drum de beton cu o lățime de 4 m
Terenul este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pasuni “.
I.1.3. Localizarea geografică şi administrativă:
Localitatea Corbu este amplasată în zona nord-estică a județului Constanța și este traversată de la nord la sud de drumul județean
DJ226, drum ce asigura legătura localității cu reședința de județ și localitățile învecinate.
Terenul studiat în suprafața de 92,822 ha se afla la est de localitatea Corbu, în apropiere de malul Mării Negre. Terenul este limitat
pe latura de vest și nord de un drum de beton cu o lățime de 4 m.
Localizarea obiectivului:
Localitatea Corbu este amplasata in zona nord-estica a judetului Constanta si este traversata de la nord la sud de drumul judetean
DJ226, drum ce asigura legatura localitatii cu resedinta de judet si localitatile invecinate.
Terenul studiat in suprafata de 92,822 ha se afla la est de localitatea Corbu, in apropiere de malul Marii Negre. Terenul este
limitat pe latura de vest si nord de un drum de beton cu o latime de 4 m.
Terenul se desfasoara pe o suprafata relativ plana, cu o panta lina spre mare de 1%; in zona studiata s-au mai realizat constructii
cu destinatii de anexe agricole sau constructii de agrement sau turistice. Terenul are o forma neregulata cu orientare de la nord la
sud.
Accesul la aceste loturi se face prin:
- amenajarea (latirea la 12,00 m si asfaltarea) De 576, De 578, De 580, De 608 ( latirea drumurilor care au actualmente latime
variabila, de cca. 4,5 m, se va face simetric fata de ax);
12
- amenajarea (latirea la 18 m si reasfaltarea) drumurilor Dc 574 si De 547 (latirea acestor drumuri, actualmente betonate, dar
avand o ampriza redusa, se va face simetric fata de ax);
- amenajarea de noi drumuri, in interiorul zonei studiate, cu latimea de 12 m;
Suprafetele de teren necesare latirii drumurilor si a drumurilor noi amenajate vor fi trecute in domeniul public de interes local,
in conformitate cu legislatia in vigoare, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Parcarile se vor rezolva integral in interiorul lotului, in loc de parcare pentru fiecare 200 mp de suprafata construit –
desfasurata.
Vecinatatile terenului studiat sunt:
- la nord: drum de exploatare De 547, Dc 574 si proprietati particulare (parcelele A 575/3 – 10);
- la sud: limita faleza si proprietati particulare (parcelele A 610/18 - 19);
- la est: terenuri proprietate privata – pasuni, limita faleza si drum De 608;
- la vest: drum comunal Dc 574 si terenuri arabile, proprietate privata (parcelele A 575/10, A 577/3, A 579/12, A 610/19 ).
Suprafata de teren a PUZ – ului = 92,822 ha.
Suprafata de teren studiata = 120 ha.
Functiunea actuala = teren arabil.
Functiunea propusa = teren curti constructii.
Din punct de vedere urbanistic Comuna Corbu se încadrează, parțial, în Rezervația Biosferei Deltei Dunării. In prevederile
Regulamentului Local de Urbanism sunt prevazute, pentru zona care se încadrează în Rezervația Biosferei Deltei Dunării,
următoarele utilizari admise:
a) locuirea, cu variantele locuire permanentă, locuire sezonieră, case de vacanță, cazare turistică în locuințe tradiționale, cu suprafața
construită la sol de maximum 200 mp;
b) instituții, servicii, dotări publice;
c) spații verzi pentru agrement, sport;
d) gospodărie comunală;
e) amenajări piscicole;
f) unități agricole, meșteșugărești, industriale, de prestări de servicii și de transport;
g) circulații rutiere și navale, cu dotările aferente;
h) edificii de cult, cu construcții anexe.
Sunt admise, cu condiționari, următoarele funcțiuni:
a) camparea, inclusiv în zonele de locuit, condiționată de dotarea cu instalații tehnico-sanitare, cu respectarea prevederilor legale
specifice pentru structurile de primire turistică;
b) funcțiunile comerciale și serviciile profesionale, dacă se înscriu ăn condițiile de configurare a parcelelor și clădirilor, precum și cu
condiționări care se referă la forma, materiale de construcție și finisaj;
c) sunt permise construcții izolate pentru alimentație publică, cu condiționări referitoare la forma, materiale de construcție și finisaj,
în conformitate cu legislația specifică, cu prevederile prezentului regulament și cu respectarea legislației privind protecția mediului;
d) în extravilanul localităților se autorizează numai lucrări de infrastructură și anexe ale exploatațiilor agricole, piscicole sau
zootehnice;
13
e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentație publică sunt admise cu condiția limitării impactului vizual și sonor
asupra vecinatăților, precum și cu respectarea normelor privitoare la forma, materiale de constructie și finisaj din prezentul
regulament;
f) locuințe cu suprafața construita la sol pana la 300 mp, cu condiția încadrării în indicatorii urbanistici aprobați și a respectării
prevederilor Codului civil;
g) case de vacanță cu suprafața construită la sol până la 350 mp, cu condiția încadrării în indicatorii urbanistici aprobați și a
respectării prevederilor Codului civil;
h) depozitări de materiale refolosibile, cu condiția respectării legislației specifice;
i) platforme de precolectare a deșeurilor menajere, cu respectarea legislației privind protecția mediului;
j) activități care utilizează pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulațiile publice sau de pe parcelele adiacente, cu
condiția respectării normelor sanitare și neproducerii de noxe sau zgomote care deranjează vecinatățile;
k) spații comerciale cu suprafața utilă peste 300 mp, cu condiția asigurării locurilor de parcare pentru aprovizionare și cu respectarea
legislației privind protecția mediului.
Conform regulamentului de urbanism al Rezervației Biosferei Deltei Dunării coeficienții maximi admiși pe teren sunt:
1).Procentul maxim de ocupare a terenului (POT) pe parcelă, inclusiv construcțiile existente și anexe, va fi de 30% pentru parcelele
de până la 1.000 mp si de 15% pentru parcelele mai mari de 1.000 mp.
2).Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) pe parcelă va fi de 0,5.
3).Pentru dotările publice, proc
entul maxim de ocupare a terenului va fi conform Regulamentului general de urbanism, în funcție de amplasarea în cadrul localității.
Având în vedere vecinătăţile şi potenţialul zonei credem că funcţiunea sat de vacanta este posibila si recomandabila, fiind
compatibilă cu oricare din strategiile de dezvoltare a zonei, fără să modifice “imaginea de ansamblu”.
In cadrul prezentei documentații se preiau prevederile cuprinse în documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate
conform legii aferente zonei de amplasament,adică Planul urbanistic general și regulamentul Local de Urbanism al Comunei Corbu.
I.1.4. Proiectant general: SC Proiect Unique SRL – arh. D. Nachiu, Strada Basarabia nr.29, Localitatea Fântanele, Judetul
Constanta.Proiectant de specialitate: SC Proiect Unique SRL – arh. D. Nachiu.
I.1.5 Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL, Brie Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel, Streza Bogdan, SC BLACK SEA
MAG SRL, SC ARCASII VESELI SRL, Penciu Anghel, Parvu Floarea, Corolevschi Constantin, Visan Ioana, Matei Nicolae,Tuica
Ioana, Carbunaru Gigi, Sarbu Maria, Sarbu Aurel, Taifas Sofia, Ardeleanu Anuta, Popa Ana, Mandler Iancu, Poteleanu Ioana, Ion
Laurentiu, Sotir Constantin, Belsaschi Maria, Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu Virgil, Marin Emil.
Forma de deținere a terenului:contracte de vânzare cumpărare - titlu de proprietate.
Suprafața de teren = 92.822 ha;Funcțiunea actuală = teren arabil,pasune.Funcțiunea propusă = teren curți construcții.
I.1.6. Forma de proprietate: capital de stat, privat, mixt, persoană fizică: Primaria Corbu în parteneriat public privat cu
firmele și persoanele fizice menționate mai sus.
REGIMUL JURIDIC
Terenul studiat se afla în posesia persoanelor fizice sau juridice.
In zona studiată se găsesc imobile a căror funcțiune este de locuit. Regimul de înălțime al acestora este P, P+1E - 2E.
Terenul studiat se află parțial în perimetrul siturilor Natura 2000:
- ROSPA 0031 – Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoe;
- ROSCI 0065 Delta Dunării;
14
- la o distanță de 37 de m faă de limita ROSPA 0076 Marea Neagră;
- la o distanță de 35 m față de limita Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunării Zona Marină.
Conform situaţiei existente în teren rezultă ca terenul este liber de constructii.
În legislatia din domeniul urbansimului este prevazut ca Planul Urbanistic Zonal (PUZ) are caracter de reglementare specifică și
asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul
localitții.
In general, PUZ cuprinde reglementări cu privire la:
- organizarea rețelei stradale;
- organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane;
- modul de utilizare a terenurilor;
- dezvoltarea infrastructurii edilitare;
- statutul juridic și circulația terenurilor;
- protejarea zonelor sensibile, a monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale acestora.
Obiectul lucrării consta în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor funcționale, tehnice și estetice în zonă.
Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevăzute a fi realizate. Terenul aflat în studiu este liber de
construcții, fiind teren arabil – pășune, proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.
In funcție de noua politică de dezvoltare urbană a administrației locale, se consideră necesar a se rezolva în cadrul Planului
Urbanistic Zonal următoarele obiective principale:
- reconsiderarea structurii funcționale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele beneficiarului și prevederile PUG,
exprimând în forme specifice conținutul și personalitatea zonei nou create;
- asigurarea construcțiilor și amenăjarilor necesare noilor funcțiuni;
- armonizarea noilor construcții, cu diferite funcțiuni din punct de vedere arhitectural;
- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor legături corespunzatoare cu subzonele
funcționale ale teritoriului studiat, inclusiv cu celelalte zone ale orașului, propunerea, pe cât posibil a unor spații verzi;
- completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare, echiparea cu noi astfel de utilități;
- condiţiile de construibilitate a terenurilor;
- funcţiunea urbană;
- regimul de înălţime;
- alinierea;
- procentul de ocupare a terenului;
- circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor;
- restricţiile şi interdicţiile generate de elemente existente sau de propuneri de organizare la nivel urban sau teritorial;
- situaţia juridică şi circulaţia terenurilor;
- stabilirea de masuri pentru protectia si conservarea mediului inconjurator.
- Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevăzute a fi realiate. Terenul aflat în studiu are o suprafață
de 92.822 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, în imediata apropiere a Mării Negre. Terenul este limitat pe latura de vest
și de nord de un drum de beton cu o lățime de 4 m. Funcțiunea actuală = teren arabil.
- In funcție de noua politică de dezvoltare urbană a administrației locale, se consideră necesar a se rezolva în cadrul Planului
Urbanistic Zonal următoarele obiective principale:
15
- reconsiderarea structurii functionale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele beneficiarului și prevederile PUG,
exprimând în forme specifice conținutul și personalitatea zonei nou create;
- asigurarea construcțiilor și amenajărilor necesare noilor funcțiuni;
- armonizarea noilor construcții, cu diferite funcțiuni din punct de vedere arhitectural;
- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor legaturi corespunzatoare cu subzonele
funcționale ale teritoriului studiat, inclusiv cu celelalte zone ale orașului, propunerea, pe cât posibil a unor spații verzi;
- completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare.
I.2. NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA PLANULUI:
Dorința unanimă a autorităților locale și a populației comunei, precum și punctele de vedere ale factorilor interesați, cu privire la
extinderea localității în partea de est, obținute de proiectant prin discuții directe și consultări au fost pentru:
- extinderea localității;
- lotizarea în vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații de cazare și alimentație;
- amenajarea zonelor de protecție a Mării Negre;
- echiparea edilitară completă a terenului ;
- realizarea unei trame stradale care să deservească întrega zonă studiata.
PLANUL URBANISTIC ZONAL, însoțit de Regulamentul Zonal de Urbanism cuprinde principiile de aplicare detaliate pentru
terenul din zona de est a localității Corbu. Obiectul lucrării constă în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor
funcționale, tehnice și estetice în zonă.
Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevazute a fi realiate. Terenul aflat în studiu are o suprafata de
92,82 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, în imediata apropiere a Mării Negre. Terenul este limitat pe latura de vest și de nord
de un drum de beton cu o lățime de 4 m.
Terenul este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pășuni“.
In funcție de noua politică de dezvoltare urbană a administrației locale, se consideră necesar a se rezolva în cadrul Planului
Urbanistic Zonal următoarele obiective principale:
- reconsiderarea structurii funcționale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele beneficiarului și prevederile PUG,
exprimând în forme specifice con/inutul și personalitatea zonei nou create;
- asigurarea construcțiilor și amenajărilor necesare noilor funcțiuni;
- armonizarea noilor construcții, cu diferite funcțiuni din punct de vedere arhitectural;
- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor legături corespunzatoare cu subzonele
funcționale ale teritoriului studiat, inclusiv cu celelalte zone ale orașului, propunerea, pe cât posibil a unor spații verzi;
- completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare.
I.3. Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a acestuia:
I.3.1. Modificări fizice în etapa de construcţie- amenajare:
- pregătirea amplasamentului şi a organizării de şantier;
- lucrări de excavare şi realizare a fundaţiei;
- lucrări de amenajare.
16
I.3.2. Modificări fizice în etapa de exploatare-funcţionare:
In general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate temporar organizarea de şantier, săpătură fundaţii etc.).
I.4. Resursele naturale necesare implementarii planului.
Datorită faptului că, zona de studiu este reprezentată în exclusivitate de habitate antropizate, în cadrul prezentului plan nu se
utilizează resurse naturale.
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul siturilor Natura 2000 pentru a fi utilizate la implementarea planului.
In cadrul planului Elaborare PUZ – Introducere în intravilan și lotizare teren în vederea construirii de locuințe permanente,
sezoniere, spații cazare și alimentație, construcții aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, nu vor fi exploatate
resurse naturale din cadrul siturilor Natura 2000.
I.6. Emisii şi deşeuri generate de plan (în apa, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de
eliminare a acestora
I.6.1. Emisii şi deşeuri generate în perioada de construcţie-amenajare
Pentru perioada de construcţie-amenajare deşeurile preconizate pot fi clasificate astfel :
- deseuri menajere şi/sau asimilabile acestora ;
- pamant, loess, argile, etc.;
- deșeuri din materiale de construcție;
- deșeuri din plastic (din ambalaje, cabluri etc.);
- deșeuri metalice ( de la armături și utilajele de pe şantier ale căror piese se pot defecta)
- anvelope, acumulatori ;
- uleiuri uzate, alte produse petroliere ;
- hârtie,carton ( din activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier).
I.6.2. Emisii şi deşeuri generate în perioada de funcţionare-exploatare
In timpul funcţionării obiectivelor prevăzute a se realiza în cadrul plan pot să apară următoarele categorii de deşeuri:
- deșeuri municipale;
- deșeuri de echipamente electrice și electronice;
- deșeuri de materiale inerte;
- deșeuri reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal, etc.).
I.6.3. Managementul deşeurilor-Deșeurile menajere se vor stoca în pubele ecologice și se vor prelua de către Serviciul Comunal de
gospodărire locativă.
I.6.4.Eliminarea şi reciclarea deseurilor
Colectarea şi reciclarea deşeurilor reciclabile ( PET , hartie, carton, deseuri metalice, acumulatori şi anvelope uzate) se va face prin
colectarea selectivă a acestora și predarea pe bază de contract către firme specializate şi autorizate în desfăşurarea unor astfel de
activităţi, de către autoritatea de mediu.
17
I.7. Cerințele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuția planului
Terenul de ampasament face parte din domeniul privat al Primariei Corbu, conform HCL 65/15.05.2009, la solicitarea
beneficiarului, în urma cererilor depuse de inițiatorii studiului și este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pășuni . Terenul
are o forma neregulată cu orientare de la S-N.
I. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea /reamplasarea de conducte, linii de înaltă
tensiune etc., mijloacele de construcție necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale de interes comunitar.
Planul nu necesită servicii suplimentare ce pot afecta integritatea ariei naturale.
I.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării planului și eșalonarea perioadei de implementare a planului.
Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui plan este de peste 10 ani.
I.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului.
Construcţii – realizarea de locuinte, dotări, turism, echipare edilitară.
Alte activităţi - prestări servicii- dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaţie.
Transportul - această activitate se va dezvolta o dată cu extinderea localității şi cu dezvoltarea zonelor aferente turismului.
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului în cazul în care autoritatea competentă pentru protecția mediului solicită acest
lucru)- Nu este cazul.
I. 12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este în procedură
de evaluare și care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar.
Dezvoltarea propusă se înscrie în tendință generală, de realizare a unor extinderi sau a unor noi zone rezidențiale în localități rurale,
dotate corespunzator unui trai civilizat, în zone cu accese auto facile și care beneficiază de un cadru natural valoros, ca urmare a
creșterii populației localităților rurale cu potențial de dezvoltare, cum este localitatea Corbu.
Din punct de vedere urbanistic, zona este reglementată de prevederile P.U.G -ului Comunei Corbu ca zona pentru dotări turistice,
locuințe, inclusiv locuințe de vacanță și funcțiuni complementare. Astfel se pot propune cladiri cu regim de înaltime parter, P+1,
P+2, cu funcțiunile menționate.
I. 13. Alte informații solicitate de către autoritatea competentă pentru protecția mediului
Nu s-au solicitat informații suplimentare față de prevederile Ordinului MMP nr.19/2010.
II. Descrierea succintă a PLANULUI URBANISTIC ZONAL “Elaborare PUZ – Introducere în intravilan și lotizare teren în
vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații cazare și alimentație, construcții aferente echipării tehnico edilitare și
amenajări aferente”, Comuna Corbu, Județul Constanța.
II.1. Alimentarea cu apă potabila a obiectivului.
Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin prelungirea retelei de alimentare cu apa din actualele retele din Localitatea
Corbu de Jos (in prezent alimentarea cu apa potabila este realizata de SC RAJA SA Constanta), Corbu de Sus si Vadu (in prezent aceste
Localitati sunt alimentate cu apa potabila de catre Primaria Corbu). In cazul in care, pe viitor, va creste consumul de apa potabila, iar
18
SC RAJA SA Constanta nu va avea capacitatea necesara (acest fapt este putin probabil deoarece consumul de apa este in continua
scadere), in timp se va realiza o noua sursa de apa din subteran (vor fi forate unul sau mai multe puturi de alimentare cu apa in zona).
Necesarul de apă va asigura:
- alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor;
- udatul spaților verzi;
- pentru stingerea incendiilor.
Cantitățile de apă necesare vor fi calculate conform SR 1343/1-1995, STAS 1478-90, STAS 1846-90. Debitul de apă necesar
consumului se va asigura din sursă proprie, foraje de medie adâncime și gospodărie de ape. Rețeaua de distribuție se va realiza din
materiale folosite în prezent pentru transportul apei potabile. Ea va fi echipată cu cămine pentru vane de aerisire și pentru golire și cu
hidranți de incendiu exteriori. Apa pentru incendiu se va asigura din sursa propusă. Hidranți supraterani vor fi amplasați pe rețeaua
de apă în punctele principale. Hidranți pentru incendiu se proiectează pentru un debit de 10 l/s. Stația de pompare de la bazinul de
stocare a apei potabile va avea cel puțin o pompă de rezervă pentru incendii, care va asigura presiunea (10 bar) și debitul în rețea
(Die = 10 l/s), pe timpul incendiului.
Realizarea lucrărilor necesare pentru asigurarea alimentării cu apă se va face pe baza unui proiect de execuție întocmit de o firma de
specialitate cu respectarea legislației și normativelor în vigoare, precum și a avizelor necesare.
Alimentarea cu apă se va realiza în regim centralizat propriu întregului complex, format din:
- puțuri de alimentare cu apă – numărul acestora, precum și suprafața aferentă pentru numărul de foraje se va determina funcție de
cerințele de apă pentru consum menajer ;
- lânga amplasamentul acestor puțuri forate, se va mai amplasa rezerva intangibilă de apă pentru incendiu și casa de pompe;
- rețelele necesare de distribuție a apei pentru întreaga localitate.
Distribuția apei potabile se face printr-o rețea de tuburi din polietilena de înalta densitate (PEID). Rețeaua este amplasată pe toate
strazile, este echipată cu cămine de vane pentru golirea și aerisirea rețelei, hidranți exteriori supraterani. Pentru asigurarea calității
apei potabile distribuită pentru consum este necesară instituirea și păstrarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever prevăzute în
HG 930/2005, astfel pentru:
- aducțiunea de apă potabilă de la puțurile de alimentare cu apă, limitele minime sunt 10 m de la generatoarele exterioare ale
conductei;
- stațiile pompare apă potabilă, 10 m de la zidurile exterioare ale clădiriilor;
- rezervoarele de apă, îngropate, distanța de minim 20 m de la zidurile exterioare ale acestora;
- rețelele de distribuție a apei potabile, distanța minimă este de 3m.
Zona de protecție sanitară cu regim sever, cu excepția celei instituite pentru aducțiuni și rețele de distribuție, se împrejmuiește și se
marchează cu plăcuțe avertizoare.
Terenurile din interiorul acesteia sunt folosite numai pentru asigurarea exploatării și întreținerii obiectelor sistemului de alimentare
cu apă.
II.2. Canalizarea menajeră
Localitatea Corbu nu are rețea de canalizare menajeră.
Canalizarea apelor uzate se propune a se realiza în sistem divizor. Debitul apelor uzate menajere, calculate conform SR 1846-1 /
2006 este de 10 1/s.
19
Apele uzate menajere sunt canalizate printr-o rețea de tuburi din PVC-KG, rețea amplasată pe toate străzile stațiunii. Aceasta este
echipată cu cămine de vizitare, de schimbare de direcție și cămine de record. In funcție de cota terenului, pentru asigurarea curgerii
apei uzate către stația de epurare, rețeaua este echipată si cu stații de pompare ape uzate. Epurarea apelor uzate se face într-o stație
de epurare monobloc, care asigură și epurare biologică, obținându-se un efluent a cărui calitate se înscrie în indicatorii prevăzuți in
NTPA 001/2005. In aceste condiții efluentul poate fi deversat în canalele de desecare din vecinătatea amplasamentului.
Realizarea lucrărilor necesare pentru asigurarea canalizării se va face pe baza unui proiect de execuție întocmit de o firma de
specialitate cu respectarea legislației și normativelor în vigoare, precum și a avizelor necesare.
II.3. Canalizarea pluvială
Apele pluviale care se scurg la suprafața terenului din statiune sunt canalizate prin curgere gravitaționala prin rețea separata si
dirijate către bazine de retenție prevazute cu separatoare de hidrocarburi. Se propune ca apele pluviale să fie dirijate prin
sistematizare verticală spre spațiile verzi din incinta loturilor și spațiile verzi publice.
II.4. Instalaţii de stins incendiu
Conform normelor în vigoare (Normativ NP 086-05, Normativ P118-99, STAS 1478, etc.) s-au prevăzut:
a. instalații de stins incendiu cu hidranți exteriori.
Hidranții exteriori sunt supraterani avand Dn 100 mm, cu două racorduri tip B, instalați pe o rețea inelara de PEHD cu Dn 160 mm.
Rezerva intangibilă de apă pentru stins incediu este de 500 mc incluzand volumul de apă pentru stins efectiv incendiu de 300 mc și
volumul de apă de consum pe perioada incendiului de 200 mc.Rezerva de apă potabilă este de 500 mc propusă a fi înmagazinată în 2
rezervoare cu 250 mc capacitate fiecare.
II.5. Rețea de termoficare și gaze naturale.
Alimentarea cu caldură a locuințelor și dotărilor de utilitate publică din comună se face în prezent, în principal, cu sobe alimentate
pe combustibil solid (lemne și carbuni) și deseuri vegetale.
Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz și, într-o anumită masură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid și resturi
vegetale din zonă.
In localitatea de reședință a comunei există o serie de centrale termice pe combustibil solid, lichid sau pe gaze petroliere lichefiate
(GPL), în principal la clădirile de utilitate publică, dar și la unele persoane particulare.
Din punct de vedere al rețelelor edilitare, zona este deficitară, deoarece în prezent face parte dintr-un teritoriu afectat agriculturii.
Terenul studiat este traversat în zona de nord-est și de nord de o linie electrică aeriană de 20 kV.
In localitățile comunei, cea mai importantă disfuncționalitate în ce privește alimentarea cu energie termică o constituie dificultatea în
aprovizionarea cu combustibili solizi, precum și cantitatea insuficientă, calitatea necorespunzatoare și prețul ridicat al acestora.
Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru mulți locuitori din mediul rural constituie un factor care conduce la utilizarea
combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipa de ș reducerea confortului în bucătarii în special în perioada de vară.
Distanțele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, cărbuni, butelii de aragaz la locul de utilizare, precum și existența
intermediarilor conduc și acestea la creșterea suplimentară a costurilor combustibililor.
Cele mai importante disfunctionalități în ceea ce privește alimentarea cu CLU sau GPL sunt constituite în principal din costul foarte
ridicat al acestor combustibili, precum și din condițiile obligatorii de stocare: recipiente etanșe, rezistente la presume, distanțe de
siguranță, măsuri privind securitatea la incendiu. In cazul manipulării și stocării necorespunzatoare a CLU, poluarea solului și a
20
apelor freatice constituie un pericol cu urmări de lungă durată și care se manifesta de multe ori mult în afara proprietății
utilizatorului.
Datorită caracterului sezonier al investiției pentru moment aceste aspect urmează a fi analizate și corelate cu planurile de dezvoltare
ale localității și integrarea în acestea.
PROPUNERI
Datorită avantajelor pe care le prezintă folosirea gazelor naturale față de folosirea combustibilului solid sau lichid se propune
alimentarea cu gaze naturale a locuințelor și dotărilor din zona studiată.
Alimentarea cu gaze naturale a zonei studiate se poate face prin combustibil lichid sau gazos din rezervor Butan gaz până la
realizarea rețelei de distribuție a localității Corbu. Se recomandă ca locuințele și dotările să fie dotate cu instalații de încălzire
centrală și centrale termice proprii.
In fiecare vilă de contort ridicat s-a considerat a fi instalată o centrală murală de 24 kW cu boiler încorporat, precum și o mașină de
gătit tip aragaz. Urmează ca, pe baza calculelor făcute de proiectanții de specialitate autorizați, să se stabilească valoarea exactă a
debitului de gaze maxim instalat, precum și diametrul conductei de aducțiune de la magistrala de transport la amplasament (medie
sau redusă presiune), în funcție de pierderile de presiune pe traseu. De asemenea, considerăm că trebuie pus accentul pe utilizarea
surselor regenerabile de energie, în concordanță cu statutul de sit natural de protecție specială avifaunistică, dar și cu utilizarea
arhitecturii specifice și materialelor locale. Este util ca astfel de zone de agrement (cu mai puține cerințe decât zonele locuite
permanent) sa devină zone de studiere in-situ a modului de montare, exploatare și de satisfacere a cerințelor beneficiarilor de către
sistemele de utilizare a surselor regenerabile de energie. Se vor putea, de asemenea, cuantifica costurile de exploatare.
In zonă pot fi utilizate în primul rând energia solară (cu cele două componente: termică și fotovoltaică); zona studiată face parte din
zona I, în care potențialul energetic al radiației solare are valoarea cuprinsa între 1150 si 1250 kWh/irr.an. Cea mai răspândită
utilizare a energiei solare, constă în prepararea apei calde menajere. Sistemele avansate permit o utilizare sigură (in special din punct
de vedere al temperaturii maxime și minime a apei utilizate, asigurată în tot timpul zilei), precum și în zilele înnorate și pe o
perioadă de timp mai lungă în cursul anului.
Din punct de vedere al principiului de funcționare folosit de captatoare sunt:
- Captatoare cu rezervor atmosferic exterior - captatoarele sunt nepresurizate, presiunea la punctele de consum fiind asigurată de
înalțimea la care se află amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru activități sezoniere și
case de vacanță.
- Captatoare cu rezervor presurizat exterior - captatoarele funcționează la presiunea rețelei exterioare de apș, fiind recomandate
pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului. Pot fi echipate cu o rezistență electrică încorporată cu funcționare
automată.
- Captatoare fără rezervor - acestea se utilizează în instalații mai complexe sau de capacități mai mari, care stochează apa caldă
într-un boiler din incinta clădirii deservite sau în subteran.
II.6. Alimentare cu energie electrică.
Pentru noii consumatori se poate realiza branșarea la rețeaua din zonă prin extinderea acesteia, în masura în care rețeaua existenta o
permite, și cu acordul deținătorului, și alimentarea prin intermediul unui post trafo a viitorului ansamblu de locuințe.
Soluția de alimentare cu energie electrică va trebui sa aibă în vedere o serie de considerente obligatorii pentru a asigura un serviciu
energetic performant și sigur.
La proiectarea și executarea rețelelor de alimentare cu energie electrică se vor respecta următoarele standarde și prescriptii CONEL
în vigoare: STAS 8591/1 -91 - Amplasarea în localități a rețelelor subterane; STAS 234 – Branșamente electrice; Condiții de
21
proiecatare și execuție PE 107 - Normativ pentru proiectarea rețelelor de cabluri electrice; PE 132 -Normativ pentru proiectarea
rețelelor de distribuție publica; PE 155 - Normativ pentru proiectarea și executarea branșamentelor pentru clădiri civile; SR 13433
Iluminatul căilor de circulație.
Pentru stabilirea necesarului de putere alimentării cu energie electrică a noilor consumatori din zonă se vor avea în vedere
următoarele considerente:
a) încalzirea clădirilor se va face prin centrale proprii cu sisteme alternative de energii regenerabile (panouri solare).
b) energia electrica va fi utilizată pentru iluminatul interior și exterior (inclusiv decorativ), pentru utilizări casnice obișnuite,
instalații de aer condiționat, aparaturș TI&C, etc.
c) unitățile de alimentație publica vor prepara hrana în instalații alimentate cu gaze.
II. 7. Telecomunicații
Rețeaua locala se va extinde și la viitorul ansamblu, pentru a asigura legaturi telefonice fixe. Racordul telefonic al zonei la rețeaua
ROMTELECOM va face obiectul unui proiect separat elaborat de firme acreditate de ROMTELECOM și care va fi avizat de către
Direcția de Telecomunicații Constanța.
II.8. Scopul investiţiei şi elementele de coordonare:
Dorința unanimă a autorităților locale și a populației comunei, precum și punctele de vedere ale factorilor interesați, cu privire la
extinderea localității în partea de est, obținute de proiectant prin discuții directe și consultări au fost pentru:
- extinderea localității;
- lotizarea în vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații de cazare și alimentație;
- amenajarea zonelor de protecție a Mării Negre;
- echiparea edilitară completă a terenului ;
- realizarea unei trame stradale care să deservească întrega zonă studiată.
PLANUL URBANISTIC ZONAL, însoțit de Regulamentul Zonal de Urbanism cuprinde principiile de aplicare detaliate pentru
terenul din zona de est a localității Corbu.
Obiectul lucrării consta în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor funcționale, tehnice și estetice în zonă.
Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor prevăzute a fi realizate. Terenul aflat în studiu are o suprafață de
92,82 ha, este situat la est de Localitatea Corbu,î imediata apropiere a Mării Negre. Terenul este limitat pe latura de vest și de nord
de un drum de beton cu o lățime de 4 m.
Terenul este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pășuni ``.
In funcție de noua politică de dezvoltare urbană a administrației locale, se consideră necesar a se rezolva în cadrul Planului
Urbanistic Zonal următoarele obiective principale:
- reconsiderarea structurii funcționale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele beneficiarului și prevederile PUG,
exprimând în forme specifice conținutul și personalitatea zonei nou create;
- asigurarea construcțiilor și amenajărilor necesare noilor funcțiuni;
- armonizarea noilor construcții, cu diferite funcțiuni din punct de vedere arhitectural;
- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zona și asigurarea unor legături corespunzatoare cu subzonele
funcționale ale teritoriului studiat, inclusiv cu celelalte zone ale orașului, propunerea, pe cât posibil a unor spații verzi;
- completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare.
22
In cadrul prezentei documentații, dezvoltarea propusa se înscrie în tendința generală, de realizare a unor extinderi sau a unor noi
zone rezidențiale în localități rurale, dotate corespunzator unui trai civilizat, în zone cu accese auto facile și care beneficiază de un
cadru natural valoros, ca urmare a creșterii populației localităților rurale cu potențial de dezvoltare, cum este localitatea Corbu.
Din punct de vedere urbanistic, zona poate fi reglementată pentru dotări turistice, locuințe, inclusiv locuințe de vacanță și funcțiuni
complementare. Astfel se pot propune clădiri cu regim de înaltime parter, P, P+1, P+2, cu funcțiunile menționate.
Lucrarea îşi propune stabilirea reglementărilor necesare pentru ca dezvoltarea zonei să se realizeze în condiţiile respectării dreptului
de proprietate şi a interesului public.
Soluția de organizare funcțională a amplasamentului propus are ca idee centrală accentuarea specificului local, precum și utilizarea
cât mai judicioasă a teritoriului și inserarea într-un mod optim în cadrul acestei zone. Precauția noastră este legată mai cu seamă de
scara locului care trebuie respectată și de necesitatea ca noul implant funcțional și spațial să nu creeze un contrast puternic față de
ceea ce există și să păstreze valorile locale antropice și peisagere, chiar dacă nu au o mare anvergură și nu sunt foarte cunoscute.
Pe de altș parte, prezența Mării Negre este o resursă importantă, un capital care nu poate fi epuizat. Noua zonă de agrement va trebui
să utilizeze teritoriul adiacent valorificându-i cât mai bine geometria și orientarea spațială, fără însă a-i agresa ecosistemele naturale;
este foarte important a dezvolta aici activități durabile de turism - astfel incât zona să nu fie afectată sau agresată. Zonele de
protecție sanitară vor trebui respectate și dezvoltarea plajelor va trebui să se facă într-un mod rațional și fara excese: amenajarea
plajei de nisip va trebui să aibă un caracter minimal, strict funcțional, iar zona adiacentăa poate rămâne la un nivel de amenajare
naturală, împreuna cu oglinda de apă care va trebui ferită într-un areal definit, de anumite activități turistice deranjante.
In vederea asigurării unui climat agreabil și potejării împotriva vânturilor, curenților de praf, s-au propus zone de plantație forestieră
- perdea de protecție pe parcelele agricole învecinate. Circulațiile carosabile propuse vor avea plantație de aliniament.
Analiza de mediu va urmări identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea cadrului natural, cu evidențierea problemelor și
disfuncționalităților.
Descrierea soluției propuse
Ansamblul se dorește a fi o oaza de liniște și relaxare pentru familii cu un venit mediu sau ridicat de trai. Valorificarea unui bogat
potențial natural și cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătățirea nivelului de trai al populatiei acestor
perimetre, stabilizarea forței de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcțiilor, creșterea
rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale cu un nivel mediu
sau ridicat la aceste oferte de petrecere a concediilor.
Accesul la terenul studiat se va face din drumul judetean DJ 226, pe drumurile de exploatare existente, a caror ampriza urmaeaza a fi
marita.
Accesul la aceste loturi se face prin:
- amenajarea (latirea la 12,00 m si asfaltarea) De 576, De 578, De 580, De 608 ( latirea drumurilor care au actualmente latime
variabila, de cca. 4,5 m, se va face simetric fata de ax);
- amenajarea (latirea la 18 m si reasfaltarea) drumurilor Dc 574 si De 547 (latirea acestor drumuri, actualmente betonate, dar
avand o ampriza redusa, se va face simetric fata de ax);
- amenajarea de noi drumuri, in interiorul zonei studiate, cu latimea de 12 m;
Suprafetele de teren necesare latirii drumurilor si a drumurilor noi amenajate vor fi trecute in domeniul public de interes local, in
conformitate cu legislatia in vigoare, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Parcarile se vor rezolva integral in interiorul lotului, in loc de parcare pentru fiecare 200 mp de suprafata construit – desfasurata.
23
II.9. Zonificarea funcțională
Planul Urbanistic Zonal împreuna cu Regulamentul Local de Urbanism privind efectuarea PUZ – pentru terenul delimitat de
parcelele cuprinse in Anexa la HCL nr. 65/15.05.2009 – denumite în continuare Suprafețe de Studiu – teren în suprafață de 928.220
mp, cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcțiilor pe orice categorie de terenuri din perimetrul
aferent.Prevederile PUG Corbu, aprobat prin HCL nr. 40/12.04.2007 încadrează parcelele studiate în extravilanul Comunei
Corbu.Prevederile Regulamentului de Urbanism sunt corelate în permanență cu evoluția legislației cu caracter general, precum și cu
cea a legislației de specialitate, relevante pentru activitatea de urbanism și amenajarea teritoriului.
Intreg terenul cuprins în suprafața de studiu va fi introdus țn intravilanul Comunei Corbu.
II.9.1. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții
Parcelarea
Parcelele lotizate vor fi construibile numai dacă respectă dimensiunile geometrice stabilite prin prezentul PUZ și au acces direct la
un drum interior cu o lățime de 11 m.
O parcelă poate fi adusă îin condițiile de construibilitate în asociere cu unele din parcelele vecine sau prin contopirea cu aceasta
(regrupare parcele).
Inălțimea construcțiilor
Construcțiile propuse trebuie să asigure însorirea construcțiilor învecinate, iluminatul natural și confortul psihologic a acestora.
Construcțiile învecinate trebuie să beneficieze de durata minimă de însorire cerută de normele sanitare pentru construcțiile de locuit
(1,5 ore la solstițiul de iarnă și de 2 ore în perioada 21 februarie – 21 octombrie).
II.9.2. Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi ș imprejmuiri
Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu spații verzi în suprafață minimă de 20% din suprafața lotului.
Imprejmuirile dinspre stradă vor avea înalțimi între 1,8 m – 2,2 m și vor fi realizate din materiale și forme care să permită vederea
cu soclu opac, cu Hmax. = 0,60 m, dublate de gard viu, iar spre vecinatăți din materiale care să nu permită vederea.
Spațiile comerciale și alte servicii pot fi lipsite de împrejmuire la stradă, pot fi separate cu gard viu sau cu borduri.
II.9.3. Zonificarea funcțională
Prevederile PUG Corbu, aprobat prin HCL nr. 40/12.04.2007, încadrează
Suprafața studiată în extravilanul Comunei Corbu unde se propun urmatoarele reglementări urbanistice:
- trecerea terenului din extravilan în intravilan;
- dimensionarea loturilor;
- organizarea rețelei stradale, ampriza străzii, studierea corelării circulației aprobate cu cele propuse;
- organizarea structurii urbane;
- dezvoltarea infrastructurii edilitare;
- statutul juridic și circulația terenurilor;
- stabilirea funcțiilor permise, regimul maxim de înalțime, regimul de aliniere a construcțiilor, indicatorii urbanistici.
Zone funcționale propuse:
- zone rezidențiale cu funcțiuni complementare;
- turism și servicii;
24
- dotari și servicii publice la nivel de cartier;
- spații verzi.
Unităti teritoriale de referință
Stabilirea UTR-urilor s-a realizat în PUG Corbu. Prevederile PUG Corbu încadrează
Suprafața studiată în extravilanul Comunei Corbu.
Se propune trecerea suprafeței studiate în intravilanul Comunei Corbu și împarțirea suprafeței studiate în 5 zone funcționale și
anume:
Terenul ca face obiectul variantei finale a prezentului PUZ va fi zonificat astfel:
1. Zona Z1 – cu suprafata S = 36.560 mp, are o destinatie mixta, activitati turistice (cazare, alimentatie publica, agrement), terenuri
de joaca si recreere, locuinte permanente si sezoniere;
2. Zona Z2 – cu suprafata S = 412.723,5 mp, cu destinatie locuire permanenta si sezoniera, in regim de locuire individuala;
3. Zona Z3 – cu suprafata S = 96.386 mp, cu destinatia locuire permanenta si sezoniera, in sistem de locuinte colective;
4. Zona Z4 – cu suprafat S = 125.750 mp, cu destinatia mixta de servicii la nivel de cartier, serviciile de interes general, comert de
tip mall, comert en – detail, institutii, locuinte colective si individuale, cazare, agrement, terenuri de joaca si recreere, spatii
verzi;
5. Zona Z5 - cu suprafata S = 93.916 mp, cu destinatia constructiilor sezoniere, pentru cazarea turistilor (perimetre de parcare a
rulotelor, camping-uri, etc.), alimentatie publica (tip beach - bar), agrement si spatii verzi.
Pentru respectarea art. 10 alin.2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la marginea falezei va fi neconstruibila si va face parte din
domeniul public al localitatii.
De asemenea, conform Legii 280/2003, de aprobare a OUG 202/2002 sunt interzise constructiile definitive in bana de 50 m de la
linia cea mai inaintata a marii.
FUNCTIUNI STRICT INTERZISE :
- Activitati productive ; activitati de prestari servicii generatoare de poluare de orice fel ( inclusiv reparatii auto, statii de
benzina,etc) depozitare en-gros, depozitare de fier vechi, ferme pt. cresterea animalelor, statii de betoane, orice lucrari de terasament
care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care impiedica eavcuarea si colectarea acesora .
Bilantul teritorial Nr.
crt.
Categoria de teren Existent Propus
1. Teren agricol (arabil si pasune) 896.798 mp
(96,6%)
-
2. Loturi construire locuinte individuale, din
care:
6. constructii, maxim:
7. spatii verzi, minim:
412.723,5 mp – 44,46%
165.089 mp - 17,8%
123.816 mp – 13,33%
3. Loturi construire locuinte colective, din care:
8. constructii, maxim:
9. spatii verzi, minim:
96.386 mp – 10,4%
57.831 mp – 6,238%
19.277 mp – 2,07%
4. Loturi construire dotari turistice si
complementare, din care:
10. constructii, maxim:
11. spatii verzi, minim:
256.226 mp – 27,6%
153.735 mp – 16,56%
51.245 mp – 5,52%
5. Circulatii carosabile si pietonale 31.421 mp –
3,38%
162.883,5 mp – 17,54%
6. Total suprafata studiata 928.219 mp 928.219
25
Plan de situatie – circulatii si echipare edilitara, Scara 1: 5000. Au fost respectate prevederile Legii 280 / 2003 pentru aprobarea
O.U.G. nr. 202 / 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, art. 16 (1): sunt interzise orice fel de constructii definitive in
banda litorala de 50 m – 150 m, masurati de la linia cea mai inalta a marii si conform art. 35 (1): sunt interzise autorizarea de
construire de noi sosele in banda litorala de 50 m – 150 m, paralel cu linia tarmului.
Pentru respectarea art. 10 alin.2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la marginea falezei va fi neconstruibila si va face parte din
domeniul public al localitatii.De asemenea, conform Legii 280/2003, de aprobare a OUG 202/2002 sunt interzise constructiile
definitive in bana de 50 m de la linia cea mai inaintata a marii.
Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin prelungirea retelei de alimentare cu apa din actualele retele din Localitatea Corbu de
Jos (in prezent alimentarea cu apa potabila este realizata de SC RAJA SA Constanta), Corbu de Sus si Vadu (in prezent aceste
Localitati sunt alimentate cu apa potabila de catre Primaria Corbu). In cazul in care, pe viitor, va creste consumul de apa potabila, iar
SC RAJA SA Constanta nu va avea capacitatea necesara (acest fapt este putin probabil deoarece consumul de apa este in continua
scadere), in timp se va realiza o noua sursa de apa din subteran (vor fi forate unul sau mai multe puturi de alimentare cu apa in
zona).
In prima faza apa uzata va fi colectata in bazine betonate si impermeabilizate, vidanjabile (apele vidanjate vor fi transportate la
Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L.), iar pe viitor odata cu dezvoltarea zonei si realizarea retelei de
evacuare centralizata in toata Comuna Corbu, apa uzata va fi, fie preluata de catre canalizarea SC RAJA SA Constanta si pompata in
Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L., fie va fi pompata direct in baza unui contract de prestari
servicii incheiat intre Primaria Comunei Corbu si SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L. Pe plan sunt amplasate retelele de apa
potabila si apa uzata, un foraj, un rezervor de alimentare cu apa potabila si o statie de pompare ape uzate.
Atasat va prezentam breviarul de calcul pentru lucrarile hidro - edilitare.
Volumele totale calculate de apa vor fi urmatoarele:
1. Zona Z1: pentru 5.500 loturi de cazare si 8.200 locuri la restaurante:
1.1. Cazare pentru 5.500 locuri in hotel:
Qzi med. = 12,73 l/s = 1100 mc/zi;
Qzi max. = 17,2 l/s = 1485 mc/zi;
1.2. Restaurante cu capacitatea de 8.200 locuri:
Qzi med. = 3,8 l/s = 328 mc/zi;
Qzi max. = 5,1 l/s = 443 mc/zi;
Total apa potabila med. = 16,53 l/s = 1428 mc/zi.
Total apa potabila max. = 22,3 l/s = 1928 mc/zi.
1.3. Debit de incendiu:
Qincendiu exterior = 20 l/s;
Qincendiu interior = 5 l/s;
1.4. Debitul de apa uzata:
26
Qhotel = 11,45 l/s = 990 mc/zi
Qrestaurant = 3,41 l/s = 295,2 mc/zi.
Total apa uzata med. = 14,86 l/s = 1284,48 mc/zi
Total apa uzata max. = 20,1 l/s = 1734 mc/zi
2. Zona Z2: locuinte, 6.200 persoane:
2.1. Locuinte pentru 6.200 persoane:
Qzi med. = 12,9 l/s = 1116 mc/zi
Qzi max. = 17,4 l/s = 1506,6 mc/zi
2.2. Debitul de incendiu:
Qincendiu exterior = 10 l/s;
Qincendiu interior = 5 l/s;
2.3. Debitul de apa uzata:
Qzi med. = 10,32 l/s = 891,6 mc/zi
Qzi max. = 13,9 l/s = 1203,7 mc/zi
3. Zona Z3: locuinte pentru 7710 locuitori:
3.1. Locuinte pentru 7.710 persoane:
Qzi med. = 16,05 l/s = 1387 mc/zi
Qzi max. = 21,67 l/s = 1872,45 mc/zi
3.2. Debitul de incendiu:
Qincendiu exterior = 10 l/s;
Qincendiu interior = 5 l/s;
3.3. Debitul de apa uzata:
Qzi med. = 14,44 l/s = 1.248,3 mc/zi
Qzi max. = 19,5 l/s = 1685,2 mc/zi
4. Zona Z4: gradinite cu 100 copii, spatii comerciale cu 250 persoane si cluburi cu 250 locuri:
4.1. Pentru gradinite cu 100 copii: Qzi med. = 0,06 l/s = 2 mc/zi
4.2. Spatii comerciale cu 250 persoane: Qzi med. = 0,14 l/s = 6,25 mc/zi
4.3. Cluburi cu 250 locuri: Qzi med. = 1,44 l/s = 62,50 mc/zi
Total apa potabila med. = 1,64 l/s = 141,7 mc/zi.
Total apa potabila max. = 2,2 l/s = 190 mc/zi.
27
4.4. Debitul de incendiu: Qincendiu exterior = 5 l/s;
Qincendiu interior = 2,5 l/s;
4.5. Debitul de apa uzata:
Quzat gradinita = 180 mc/zi;
Quzat spatii comerciale = 5,62 mc/zi
Quzat cluburi = 56,2 mc/zi
Total apa uzata med. = 2,8 l/s = 241,82 mc/zi
Total apa uzata max. = 3,8 l/s = 328,3 mc/zi
5. Zona Z5: locuinte sezoniere, alimentatie publica si spatii comerciale:
5.1. Locuinte sezoniere cu 2.110 persoane:
Qzi med. = 4,39 l/s = 379,80 mc/zi
Qzi max. = 5,93 l/s = 512,17 mc/zi
5.2. Alimentatie publica cu 7.500 persoane:
Qzi med. = 3,47 l/s = 300 mc/zi
Qzi max. = 4,68 l/s = 405 mc/zi
5.3. Spatii comerciale:
Qzi med. = 0,11 l/s = 9,5 mc/zi
Qzi max. = 0,15 l/s = 12,96 mc/zi
Total apa potabila med. = 7,97 l/s = 688,6 mc/zi.
Total apa potabila max. = 10,76 l/s = 929,66 mc/zi.
5.4. Debitul de incendiu:
Qincendiu exterior = 10 l/s;
Qincendiu interior = 5 l/s;
5.5. Debitul de apa uzata:
Quzat locuinte sezoniere = 341,82 mc/zi;
Quzat alimentatie publica = 300 mc/zi
Quzat spatii comerciale = 4,5 mc/zi
Total apa uzata med. = 7,5 l/s = 646,32 mc/zi
Total apa uzata max. = 10 l/s = 864 mc/zi
6. Total debite de apa pentru intreg PUZ-ul:
28
Total apa potabila med. = 55,1 l/s = 4760,64 mc/zi.
Total apa potabila max. = 74,37 l/s = 6427 mc/zi.
Total debit de incendiu exterior = 55 l/s.
Total debit de incendiu interior = 22,5 l/s.
Total apa uzata med. = 53,34 l/s = 4608,6 mc/zi
Total apa uzata max. = 72 l/s = 6221,6 mc/zi
Constructiile vor avea un regim de inaltime ce poate varia de la parter la P+2 eteje pentru zonele Z1,Z2,Z4,Z5 si maximum P+4
etaje in zona Z3.
Procentul de ocupare al terenului va fi de maxim 40 % pentru zona Z 2 si parcelele destinate locuintelor individuale din celelalte
zone si maximum 60 % pentru celelalte zone.
d. Coeficientul de utilizare al terenului va fi de maximum 1,4 pentru zona Z 2 si parcelele destinate locuintelor individuale din
celelalte zone si maxim 1,8 % pentru celelalte zone, Z 1, Z 4, Z 5 si maximum 3 pentru zona Z3.
e. Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu spatii verzi in suprafata minima de 20% si pana la 30 % din suprafata
lotului.
f. In zonele in care terenul se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii procentul de ocupare a terenului (POT) va fi de pana
la 30 %, iar Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), va fi de max. 0,5.
II. 10. CONȚINUTUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE URBANISM (principii avute în vedere la elaborarea planului, lucrări
propuse)
Criteriile principale de organizare arhitectural-urbanistică a zonei au fost în principal următoarele:
- asigurarea amplasamentelor și amenajărilor necesare pentru noile obiective stabilite prin temă;
- reorganizarea circulației carosabile și pietonale la nivelul creșterii traficului în cadrul zonei și legăturilor acesteia cu celelalte
zone funcționale ale localității;
- armonizarea noilor construcții și amenajări astfel încât să constituie un ansamblu unitar;
- completarea infrastructurii tehnico-edilitare.
Valorificarea cadrului natural, al reliefului și armonizarea acestuia cu amplasamentele propuse, asigurarea unor legaturi pietonale și
carosabile directe și usoare a zonei cu cele limitrofe, o funcționare optimă a întregului ansamblu și o încadrare organică a acestuia în
structura localității au fost factorii de bază ce au determinat compoziția de ansamblu.
II.11. RELAȚIA PLANULUI ANALIZAT CU ALTE PLANURI ȘI PROGRAME, OBIECTIVE DE MEDIU (obiective la nivel
internațional și regional, obiective la nivel național și local, relevanța planului pentru integrarea obiectivelor de
mediu)
Protecția mediului reprezintă și una dintre marile provocări actuale ale Europei dată fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de
către poluare. Uniunea Europeana a fost adesea criticată că a pus dezvoltarea economica și comerțul înaintea problemelor de mediu,
ceea ce adus la o schimbare de optică. La ora actuală, modelul de dezvoltare europeană ce nu se bazează pe deteriorarea mediului și
sărăcirea resurselor naturale este recunoscut ca unul foarte avansat.Actțiunile comunității privind protecția mediului au început în
1972 cu patru programe de acțiune succesive bazate pe programe ecologice, având atât o abordare verticală cât și sectorială. Tratatul
29
asupra Uniunii Europene (1993) a atribuit acțiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politică a Uniunii introducând
conceptul de “creștere durabilă respectând mediul” și introducând “principiul precauției”.
Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat în continuare principiul dezvoltării durabile ca fiind unul din scopurile Uniunii, făcând din
protecția mediului una din prioritatile absolute. Pentru punerea în practică a noilor dispoziții introduse prin Tratatul de la
Amsterdam , “Al cincilea Program de Acțiune al Comunității privind mediul” numit “Către o dezvoltare durabilă” a stabilit
principiile strategiei europene în perioada 1992-2000 marcând începutul abordării orizontale care să ia în considerare toate cauzele
poluării( industrie, energie, turism, transport, agricultură,etc.).
Al șaselea Program de Acțiune privind Mediul denumit “Mediu 2010- Viitorul nostru, opțiunea noastr-”, stabilește prioritatile UE în
intervalul prescris în patru domenii mari: schimbările climatice, natura și biodiversitate, mediu și sanatate și managementul
resurselor naturale și al deșeurilor. Dintre măsurile ce trebuie luate pentru atingerea scopului urmărit în cele patru domenii se
menționeaza:îmbunătățirea legislației în domeniul protecției mediului, întreprinderea unor acțiuni comune cu cetățenii și piața,
integrarea politicii mediului în celelalte politici ale UE. Una din inovațiile programului o constituie dezvoltarea conceptului de
politică a produsului integrat, ceea ce înseamna dezvoltarea unei piețe a produselor ecologice care sa aiba un ciclu de viață durabil.
In ceea ce privește mediul și sănătatea, obiectivul acțiunilor din acest domeniu este de atingere a unei calități a mediului care să nu
producă impacte majore asupra sănătații populației. Dintre acțiunile propuse pot fi menționate: identificarea riscurilor ce aduc
prejudicii sănătații, dezvoltarea unui sistem de evaluare și management al riscului produs de chimicale noi, limitarea folosirii celor
mai periculoase pesticide, implementrea legislației în domeniul apelor, definirea unei strategii în domeniul poluării aerului, etc.
In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar- Protecția mediului înconjurator, sunt enunțate principiile ce trebuie să stea la baza
politicilor de mediu ale statelor ce vor să adere la Uniunea Europeană și anume:
- principiul răspunderii pentru poluarea mediului (denumit si “poluatorul plateste”) prin care se are în vedere ca persoanele fizice
și juridice ce aduc prejudicii mediului să plăteasca pentru acest prejudiciu;
- principiul precauției, care urmărește asigurarea unei protecții sporite a mediului, a sănătății populației, a plantelor și animalelor
si prevenirea adoptării unor măsuri și a întreprinderii unor acțiuni atunci când datele științifice nu permit o evaluare completă a
riscului.
- La nivel național, Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu
prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a
componentelor acesteia.
- In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia
Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii generale:
- conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
- dezvoltarea durabilă;
- evitarea poluării prin măsuri preventive;
- conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate;
- conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;
- principiul “poluatorul plăteşte”;
- stimularea activităţii de redresare a mediului.
- Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:
- menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;
- menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale;
30
- apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor;
- respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor internaţionale privind protecţia mediului;
- maximizarea raportului beneficiu / cost;
- integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.
Actualul program de guvernare, în capitolul 18- Politica privind protecția mediului înconjurator precizeză că “tinând cont că un
mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare
şi schimbări climatice sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a impactului şi degradării
mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o
provocare spre inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri”.
Strategia de protecție a mediului în țara noastră a adoptat o serie de principii și criterii generale de stabilire a obiectivelor :
conservarea condițiilor de sănătate a oamenilor,dezvoltarea durabilă, evitarea poluării prin măsuri preventive, conservarea
biodiversitatii, conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice, cine poluează plătește,apărarea împotriva calamităților naturale
și a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Convențiilor și Programelor internaționale privind protecția
mediului.
Programul Național de Protecția Mediului în România reprezintă o particularizare a Programului general de protecție a mediului din
Europa, o abordare specifică tării noastre a problemelor de protecția mediului, o concretizare a politicii românesti în domeniul
mediului, în stransă corelație cu obiectivele dezvoltării durabile.
Ariile protejate contribuie la dezvoltarea durabilă prin:
1. Conservarea solului şi a apei în zonele de eroziune.
2. Regularizarea şi purificarea cursului de apă, în special prin protejarea zonelor umede şi a pădurilor.
3. Protejarea oamenilor în faţa dezastrelor naturale, cum ar fi inundaţii sau furtuni.
4. Menţinerea vegetaţiilor naturale importante pe solurile de joasă productivitate moştenite şi în zonele sensibile.
5. Menţinerea resurselor genetice sălbatice, importante pentru medicină, sau pentru plante, sau pentru hrănirea animalelor.
6. Protejarea speciilor care sunt foarte sensibile la distrugerea din partea oamenilor.
7. Asigurarea habitatelor critice pentru hrănirea, reproducerea sau odihna speciilor care sunt folosite durabil.
8. Asigurarea veniturilor şi a locurilor de muncă prin turism.
Realizarea investiției nu are un efect semnificativ negativ asupra factorilor de mediu, totuși trebuie luate măsuri stricte privind
realizarea obiectivului, mai ales în ceea ce privește zona litorală a Mării Negre şi factorul biodiversitate, măsuri care să aibă în
vedere conservarea cadrului natural al zonei, punerea în valoare a frumuseților locurilor, fără ca acest lucru să ducă în timp la
degradarea zonei, a peisajului și a condițiilor turistice. De aceea nu trebuie ca în următoarele etape ale proiectării, obținerii avizelor
necesare și realizării obiectivului să nu se piardă din vedere scopurile pentru care se realizează acesta și activitățile ce urmează să se
desfășoare în cadrul obiectivului, respectiv amenajarea zonelor de protecţie a litoralului, echiparea edilitară completă a terenului,
spaţii verzi și desfășurarea de activități de turism durabil. Totul trebuie foarte bine integrat în peisaj pentru a putea asigura în
continuare caracterul natural al zonei și a face astfel încât intervenșia antropică să pună în valoare frumusețea locurilor și nu să o
distrugă.
31
B. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
B.1.1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
B.1.2. ROSCI0065 Delta Dunării
B.1.3 ROSCI0066 Delta Dunării –Zona Marină;
B.1.4 ROSPA0076 Marea Neagră;
B.1.5. ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie
B.1.1.DESCRIEREA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII
Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumită în continuare „Rezervaţia” cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar
Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea - Tulcea cu zona inundabilă, sărăturile Murighiol - Plopu şi
litoralul Mării Negre de la braţul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. Suprafaţa totală a
Rezervaţiei este de 580.000 ha. Rezervaţia este extinsă pe teritoriile a 3 judeţe: Tulcea, Constanţa şi Galaţi Limitele Rezervaţiei sunt
stabilite prin HG 230/2006.
Suprafata de teren a rezervatiei Rezervaţiei de pe teritoriul judetului Constanta este de: 70.313 ha, (12,13%) din care
Suprafaţă terestră: 28.313 ha; Suprafaţă marină: 42.000 ha .Din punct de vedere teritorial-administrativ, teritoriul continental al
Rezervaţiei este distribuit pe teritoriul judetului Constanta astfel:
Notă: - Procentul ocupat de suprafaţa teritoriile administrative este raportat la suprafaţa continentală a Rezervaţiei (439.508ha)
Figura nr. 3. Harta cu tipurile şi subtipurile morfogenetice
Nr.
crt.
Denumirea unităţii administrativ-teritoriale
Suprafaţă (ha) %
1. Corbu (Constanţa) 8.372 1,905
2. Săcele (Constanţa) 867 0,197
3. Mihai Viteazu (Constanţa) 11.033 2,510
4. . Istria (Constanţa) 9.980 2,271
32
1. Grinduri şi arii de divagare fluvială rezultate din acţiunea de sedimentare a aluviunilor transportate de braţele fluviului, de gârle şi
canale.
2. Asociaţii de grinduri fluvio-marine vechi şi actuale, rezultate în urma acţiunii combinate a fluviului şi a mării.
3. Grinduri lacustre vechi şi actuale constituite din depozite nisipoase lacustre litorale (grindurile Stipoc, Zmeica, Roşca – Merhei).
4. Arii depresionare colmatate şi slab colmatate, mlăştinoase sau lacustre din delta fluvială, de natură fluvio-lacustră /lagunară.
4.1 arii depresionare colmatate mlăştinoase (terenuri situate deasupra nivelului mării), de natură fluvio-lacustră/lagunară;
4.2 arii depresionare slab colmatate mlăştinoase (terenuri situate sub nivelul mării), acoperite cu plaur şi stufăriş tot de natură fluvio-
lacustră/lagunară;
4.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacurile Furtuna,Trei Iezere,Matiţa,Babina,Merhei,Gorgova,Isac,Uzlina,Dranov
5. Arii depresionare colmatate şi slab colmatate, mlăştinoase sau lacustre (lacuri) de natură lacustrălagunară/marină din delta fluvio-
marină.
5.1 arii depresionare colmatate mlăştinoase (situate deasupra nivelului mării), de natură lacustrălagunar/marină;
5.2 arii depresionare slab colmatate mlăştinoase (situate sub nivelul mării), acoperite cu plaur şi vegetaţie de stuf, de natură lacustră-
lagunară/marină;
5.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacuri) de natură lacustră-lagunară sau lagunarmarină (Puiu, Lumina, Roşu, Zătoane,
Razim, Goloviţa, Zmeica, Sinoie, Istria, Nuntaşi etc.).
6. Arii cu dune de nisip pe grindurile fluvio-marine, formate sub acţiunea vânturilor dominante din nord şi nord-est (Letea,
Sărăturile, Caraorman şi Chituc).
7. Martori de eroziune – porţiuni ale uscatului predeltaic
7.1 Martori din uscatul predeltaic, constituiţi din loessuri şi depozite loessoide de vârstă cuaternară;
7.2 Martori de eroziune constituiţi din roci de fundament, reprezentaţi prin insulele calcaroase Popina, Grădiştea de vârstă triasică,
Bisericuţa de vârstă cretacică şi ivirile de şisturi verzi de la Cetatea Histria de vârstă Paleozoică.
Figura nr. 4. Imaginea PUZ fata de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (shape culoare mov )
Legenda
Linie portocalie -shape (contur) PUZ Corbu 92,822 ha
Linie Mov- shape (contur) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
33
In perimetrul Rezervaţiei au fost delimitate zone strict protejate, zone tampon, zone de dezvoltare durabilă şi zone de reconstrucţie
ecologică. Zonele strict protejate sunt zone cu regim strict de protecţie, unde impactul antropic direct este eliminat sau redus la acele
activităţi ce contribuie la dezvoltarea cunoaşterii stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a sistemelor deltaice pentru definirea
capacităţii productive şi a cerinţelor de conservare a biodiversităţii.
Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în
mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din
rezervaţie;
Zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o suprafaţă totală de 222 996 ha (38,5%
din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.
Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa rezervaţiei). Ele cuprind terenuri
aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate
aşezări umane. Zonele de dezvoltare durabilă sunt zonele în care se pot desfăşura activităţi economice prin practici tradiţionale sau
noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale. Zonele economice sunt constituite din suprafeţele din
Rezervaţie rămase după delimitarea zonelor strict protejate şi a zonelor tampon aferente acestora.
Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul Rezervaţiei în cadrul cărora impactul produs de
activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariţia unor dezechilibre
sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice şi în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei realizează măsurile de refacere a
echilibrului ecologic prin reconectare la regimul hidrologic natural, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.Zonele de
reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei desfăşoară activităţi de refacere a
echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.
Zone strict protejate:
Dintre zonele strict protejate cele situate pe teritoriul administrativ al jud. Constanta sunt:
GRINDUL LUPILOR (2075 ha)
Zona reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrană pentru păsări. Îndeosebi în perioada migraţiei de toamnă, zona devine o
impresionantă concentrare a ornitofaunei şi, în special, a oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe).Datorită cotelor reduse şi a condiţiilor
favorabile, zona are o mare importanţă pentru reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), şalău
(Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama).
ISTRIA - SINOIE (400 ha)
1. Rosca Buhaiova 9265 2. Padurea Letea 2825
3. Raducu 2500 4. Nebunu(115 ha) 115
5. Vatafu Lungulet 1625 6.Padurea Caraorman 2250
7.Saraturi Murighiol 87 8. Arinisul Erenciuc 50
9. Insula Popina 98 10. Sacalin Zatoane 21.410
11.Periteasca Leahova 4125 12. Capul Dolosman 125
13. Grindul Lupilor 2075 14. Istria Sinoe 400
15.Grindul Chituc 300 16.Rotundu 228
17.Potcoava 625 18.Belciug 110
19. Insula Ceaplace) 117 20. Prundu cu pasari 187
34
În zonă există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadorna tadorna), diferite raţe, gâşte şi foarte multe limicole.Din
herpetofaună regăsim aici ţestoasa de uscat (Testudo graeca), şarpele rău (Coluber jugularis) şi foarte numeros şarpele de apă
(Natrix tesselata).Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită.
GRINDUL CHITUC (2300 ha)
Zona este valoroasă pentru configuraţia morfologică caracterizată de succesiunea de cordoane, dune, lacuri, cu predominarea
acestora din urmă, orientate pe o direcţie piezişă pe linia actuală a ţărmului şi având o dispoziţie în evantai.Vegetaţia este
caracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat şi are importanţă pentru migraţia păsărilor şi pentru iernatul acestora.
Zonele tampon din cadrul rezervatiei sunt urmatoarele:Matiţa-Merhei-Letea (22.560 ha),Şontea (12.500 ha),Caraorman
(13.830 ha),Lumina - Vătafu (13.460 ha),Dranov (21.760 ha),Sărături-Murighiol (5 ha),Lacul Rotundu (1.240 ha),Insula Popina
(260 ha),Capul Doloşman (28 ha),Zmeica-Sinoie (31.510 ha),Lacul Potcoava (2.937 ha),Periteaşca-Leahova (210 ha),Zona tampon
marină (103.000 ha).
Flora Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
Flora din RBDD este reprezentată de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este dominată de stuf (Phragmites australis),
papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum şi de vegetaţia de stuf de pe plauri.
În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de baltă
(Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.
Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) în timp ce salcia cenuşie de talie
mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase.
În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se întîlnesc
specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu
specii variate de arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).
Dunele se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).
În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia
distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum
sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.În perioada inventarierii
speciilor din RBDD au fost descoperite şi specii noi pentru ştiinţă: Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.
Fauna Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale
regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 4.029 de specii (3.477
nevertebrate şi 552 vertebrate).
Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3.477 de specii. Din acestea sunt 73 de specii de
viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pînă în
prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie
de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus
deltaicus.
Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar
sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul
sezonului de reproducere.
35
Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni
(specie prohibiţa pentru o perioada de 10 ani, începând cu 2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).
Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii
sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul
(Hyla arborea), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis),
Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicus,
T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii incluzând ţestudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes).
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate în total 331 specii (în
afara celor 520 de specii inventariate în toata Europa de Vest). Zona are o importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii
de păsări cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax
pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur
codalb (Haliaeetus albicilla).
Situatia speciilor de pasari in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
1 Total specii de pasari semnalate in ARBDD
331
2 Specii protejate prin Conventia de la Berna
320
3 Specii declarate monumente ale naturii
12
Cele 331 specii de păsări includ:
• cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican creţ (Pelecanus crispus);
• 60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
• 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).
Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzând specii de importanţa conservativă europeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi
nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) şi mistreţul (Sus scrofa) ce au importanţă economică pentru
blana şi respectiv, pentru vânatoare. Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea), câinele enot (Nyctereutes
procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).
Prin Convenţia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii), urmând apoi un numar de 22 de
specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de asemenea un număr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt
protejate.
Specii de fauna declarate monumente, existente in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării sunt urmatoartele:
Tadorna tadorna /călifarul alb, T. ferruginea /călifarul roşu, Corvus corax /corbul, Otis tarda /dropia, O. tetrax /spurcaciul,
Pelecanus onocrotalus / pelicanul comun, Pelecanus crispus/ pelicanul creţ, Himantopus himantopus / piciorongul Egretta garzetta
/egreta mică, Platalea leucorodia /stârcul lopătar, Egretta albă /egreta mare, Neophron percnopterus /vulturul hoitar, Testudo
graeca ibera /broasca ţestoasă de uscat.
36
Populaţii de păsări de importanţă internaţională pe teritoriul RBDD : Phalacocrorax pygmeus-Cormoran mic,Pelecanus
onocrotalus-Pelican comun,Pelecanus crispus-Pelican creţ,Nycticorax nycticorax-Stârc de noapte,Ardeola ralloides-Stârc
galben,Egretta garzetta-Egreta mică,Egretta alba-Egreta mare,Ardea purpurea-Stârc purpuriu,Branta ruficollis-Gâsca cu gât
roşu,Plegadis falcinellus-Ţigănuş,Platalea leucorodia-Lopătar,Haliaeetus albicilla-Codalb,Circus aeruginosus-Herete de stuf.
Având în vedere configuraţia morfohidrografică, asociaţiile floristice şi faunistice, impactul activităţii antropice în decursul
timpului, în Delta Dunării, la care asociem Complexul lacustru Razim-Sinoie şi lunca Dunării dintre Isaccea şi Tulcea, ca părţi
componente ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, s-au delimitat două categorii mari de ecosisteme şi anume:ecosisteme naturale
parţial modificate de om si ecosisteme antropice.
În cadrul primei categorii s-au identificat 20 de ecosisteme, începând cu braţele Dunării şi încheind cu plajele litorale puţin
consolidate.În cea de-a doua categorie s-au identficat 7 tipuri de ecosisteme încluzând aici, tipurile de amenajări (agricole, piscicole,
silvice), amenajări complexe, culturi agricole izolate cu extindere mică, plantaţii de plop pe grindurile fluviale, aşezările umane
(urbane şi rurale). O poziţie aparte o reprezintă canalele - construite de om dar datorită integrării acestora în subsistemul reţelei
hidrografice sunt încadrate la ecosiosteme naturale, acestea având particularităţi abiotice şi biotice asemănătoare cu gârlele şi japşele
natural.
B.1.1.1. ECOSISTEMELE NATURALE PARŢIAL MODIFICATE DE OM
1. Dunarea si braţele sale principale
Acest tip de ecosistem include Dunarea ( de la Cotul Pisicii până la Cetal Chilia) şi cele 3braţe principale (Chilia, Tulcea-Sulina şi
Sfântu Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru, Cernovca, Babina şi Musura), iar la Sfântu Gheorghe,
Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească, toate acestea reprezentând arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele
Dunării de la Ceatalul Chiliei.O serie de parametri hidrologici oferă condiţii bune pentru dezvoltarea producătorilor primary
(planctonul constituit din fito şi zooplancton) care servesc ca hrană animalelor din prima veriga a lanţului trofic Grupa dominantă şi
permanentă din fitoplancton este compusă din diatomee ( se remarcădezvoltărea în masă a diatomeei Metozira), după care urmează
cloroficee şi apoi cianoficee.
Maximum de dezvoltare a fitoplanctonului se înregistrează în lunile de vară şi toamnă datorită factorilor hidrologici favorabili iar in
ceea ce priveşte repartiţia cantitativa a fitoplanctonului se observă numărul mare al speciilor fitoplanctonice, la maluri, datorită
curentului mai slab al apei.Ihtiofauna domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus carpio),şalău (Lucioperca
sandra), somn (Silurus glanis), avat (Aspius rapax), morunaş(Vimba vimba carinata), puieţi şi adulţi de obleţi (Alburnus alburnus,
Chalcalburnus chalchoides danubicus), sabiţă (Pelecus cultratus), sturionii de apă dulce – cega (Acipenser ruthenus), viză
(Acipenser nudivendtris), scrumbie de Dunăre (Alosa pontica), sturioni marini în migraţie pentru reproducere - morun (Huso huso),
nisetru (Acipenser güldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus). Acest tablou ihtiologic se schimbă în
funcţie de modificarea gradului de calitate a apei.
2. Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei
Acest ecosistem este reprezentat prin braţe abandonate ale Dunării cum este Dunărea Veche, canale importante ca Mila 35, Sireasa-
Şontea, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ, Dranov şi altele sau gârle ca Arhipenco-
Păpădia.Aceste canale, ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre prezintă o viteză variabilă şi
cu sensuri de curgere reversibilă faţă de faza de regim hidrologic (ape mari de primăvară, ape mici de vară-toamnă), turbiditate
descrescătoare de la braţe către interior (datorită depunerii aluviunilor). În ceea ce priveşte chimismul (mineralizarea) acesta se
modifică, de asemenea, treptat printr-o îmbogăţire în săruri ca urmare a intensificării procesului de evaporaţie pe măsură ce se
37
reduce viteza şi creşte temperatura apei.În ceea ce priveşte fito şi zooplanctonul, acesta are un caracter fluvial în timpul apelor mari,
după care capătă trăsăturile apelor semistagnante cu prezenţa unor forme lacustre. Sub aspect cantitativ,planctonul acestui ecosistem
este superior celui din apele braţelor Dunării.La marginea canalelor şi gârlelor unde curentul de apă este mai mic şi substanţele
aluvionare mai reduse se dezvoltă biocenoze de floră tare, formată mai ales din stuf, însoţită de papură, pipirig şi unele specii de
rogoz.Dintre speciile de peşti, în afară de speciile menţionate în braţele Dunării, se dezvoltă răpitori ca ştiuca (Esox lucius), bibanul
(Perca fluviatilis).
3. Gârle şi canale în ariile cu regim liber dar cu circulaţie a apelor redusă
Acest ecosistem, care reprezintă o atrofiere a condiţiilor reofile şi accentuare a celor lentice, este bine marcat în Delta Dunării.
Dintre aceste gârle menţionăm: Sulimanca,Perivolovca, Litcov-Împuţita, Puiu-Erenciuc, Crasnicol, Tărâţa-Belciug iar dintre canale :
Stipoc-Ocolitor, Dovnica, Magearu, Ivancea, Lejai, Palade, Buhaz-Zătoane. Viteza de curgere a apei este mult mai redusă, funcţia
acestora fiind, în majoritate, eversibilă,turbiditatea scăzută ca urmare a distanţei mai mari faţă de braţele Dunării.Pe măsură ce viteza
apei scade, îndeosebi în perioada apelor mici, aceste gârle şi canale, sunt acoperite în mare parte de vegetaţie plutitoare, care
determină şi un grad mare de încărcare cu substanţă organică, în descompunere şi deci devin nocive pentru biocenozele
respective.Aici se dezvoltă specii de vegetaţie plutitoare, ca: ciulinul de baltă (Trapa natans); vegetaţie submersă, ca: broscariţa
(Potamogeton crispus), moţul (Potamogeton perfoliatus), mărarul (Potamogeton pectinatus), brădişul (Myriophyllum sp.), ciuma
apei (Elodea canadensis) ş.a.Ihtiofauna păstrează trăsăturile comune atât canalelor şi gârlelor cu circulaţie activă a apelor, cât şi
complexelor lacustre.
4. Canale în interiorul amenajărilor cu sau fără circulaţie activă a apei
Această categorie se constituie într-un ecosistem ce se caracterizează prin lipsa directă a unei legături cu reţeaua hidrografică
curentă, activă. Aceste canale au un rol de drenaj sau alimentare în funcţie de regimul staţiilor de pompare şi de tipul amenajării
(piscicol, agricol sau silvic).De regulă, aceste canale nu au o circulaţie a apei, ele comportându-se ca ape stagnante şi într-un grad de
îmbătrânire accentuat deoarece sunt invadate de vegetaţie atât submersă cât şi emersă cu un volum mare de biomasă în
descompunere. În amenajările piscicole, unde se mai introduce şi se evacuează un volum de apă anual, aceste canale sunt într-o stare
mai bună sub aspectul capacităţii productivităţii biologice.
5. Lacuri cu un acvatoriu întins şi/sau cu schimb activ de ape între ele şi reţeaua hidrografică secundară
În această categorie întră cele mai importante lacuri şi complexe lacustre din Delta Dunării, ca:
Furtuna, Matiţa, Babina, Trei Iezere, Căzănel, Bogdaproste, Gorgova, Isac, Uzlina, Puiu, Lumina,Roşu, Roşuleţ, Razim, Goloviţa,
Zmeica, Sinoie Lacurile din Delta Dunării au o particularitate morfohidrografică care le diferenţiază de lacurile din luncile râurilor
(P.Gâştescu, 1963, 1971), în sensul că limita lor, adică ţărmul, nu este morfologică, ci este dată de vegetaţia de stuf şi papură sau de
plaur. Depresiunile morfologice sunt mult mai mari şi în cadrul lor se găsesc mai multe lacuri care se asociază în complexe. În afară
de legătura directă prin gârle şi canale, lacurile din aceste depresiuni comunică prin masa de vegetaţie şi pe sub plaur, chiar şi în faza
apelor mici de vară-toamnă. Adâncimea variază în funcţie de nivelul de pe braţele principale (în timpul apelor mari de primăvară,
adâncimea este de 3-4m în complexele lacustre din delta maritimă şi de 2-3m în cea fluvială iar în perioada apelor mici.
6. Lacurile cu un schimb redus de ape parţial acoperite cu vegetaţie plutitoare
În acest ecosistem se includ lacurile Marheiul Mare, Merheiul Mic, Roşca, Poliacova, Nebunu,Ligheanca, Dovnica, Răducu, Porcu,
Tătaru, Murighiol etc. şi se caracterizează printr-un schimb redus de ape, fapt ce a dus la un grad avansat de împotmolire, nu atât
38
prin procesele de aluvionare cât prin cantitatea de material organic depusă pe fund.Tabloul peisagistic al acestor lacuri este cunoscut
de regulă prin prezenţa nufărului alb (Nymphea alba) şi la margine a nufărului galben (Nuphar luteum). Alături de aceste plante cu
aspect plăcut coabitează şi alte specii, ca plutică (Nymphoides peltata), ciulinul de baltă (Trapa natans), limba broaştei (Alisma
plantago-aquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), iarba broaştei (Hydrocharis morsus ranae) care acoperă uneori întreaga
suprafaţă a lacurilor mici şi le fac improprii pescuitului şi altor utilizări economice. Pe suprafaţa lacurilor, de asemenea, mai
adăpostite de vânt, dar unde adâncimea este mai mare, se dezvoltă mai multe specii de plante plutitoare dar nefixate de fund, cum ar
fi: patru specii de lintiţă (Lemna sp.) cu frunze ca nişte bănuţi care acoperăsuprafeţe întinse, peştişoara (Salvinia natans), străţelul de
baltă (Utricularia sp.), mătasea broaştei (Spirogyra sp.)
7. Lacurile din interiorul amenajărilor piscicole cu schimb de apă controlat .
In această categorie, mai importante sunt lacurile Obretinul Mare, Babadag, Coşna, Dranov,Leahova Mare, Leahova Mică. Prin
întreruperea schimbului natural de ape cu reţeaua hidrografică activă şi intrarea în regimul amenajării piscicole, aceste lacuri au
suferit modificări structurale sub aspectul ihtiofaunei cu întrega succesiune de consecinţe abiotice şi biotice.
8. Lacurile marginale cu un schimb redus de ape şi concentrări de săruri (lacuri izolate)
În această categorie se includ lacurile Istria şi Nuntaşi (Tuzla), care sunt situate în partea sudică a Complexului Razim-Sinoie, între
uscatul dobrogean şi grindul Saele având o legătură destul de redusă cu lacul Sinoie din nord. Datorită condiţiilor climatice
semiaride, lipsei unui suport subteran şi superficial de apă dulce, a evaporaţiei ridicate, s-a produs acumularea treptată a sărurilor
conferindu-le şi particularităţi balneo-terapeutice care sunt valorificate modest la lacul Nuntaşi.
9. Lagune conectate la mare
În acest ecosistem sunt incluse două lacuri - Sinoie şi Zătonul Mare. Prin poziţia lor geografică şi gradul diferit de impact antropic,
cele două lacuri se deosebesc esenţial.
Laguna Sinoie prin transformarea Lacului Razim într-un bazin cu apă dulce pentru irigaţii şi tranzitarea unui important volum de
apă spre mare, prin Periboina, a contribuit mult la modificarea condiţiilor biotice. Astfel, laguna Sinoie a evoluat de la un mediu
mezohalin (favorabil dezvoltării unor relicte ponto-caspice specifice) către unul oligohalin. Legătura cu mediul marin prin Periboina
este semidirijată printr-o construcţie de tip gard/stăvilar.
Zătonul Mare cu un acvatoriu mult mai mic şi cu o deschidere la mediul marin mai mare şi nedirijată, constituie un mediu mult mai
caracteristic al acestui tip de ecosistem costier.
10. Golfuri semi-închise
Acest ecosistem cuprinde meleaua Sfântu Gheorghe formată între insula Sacalin şi delta cu o largă deschidere spre sud, respectiv
spre mare, şi aproape anihilată cea din nord cu apele Braţului Sfântu Gheorghe. Golful Musura situat la sud de delta secundară a
Chiliei şi la nord de bara şi digul de prelungire în mare a canalului Sulina, are o largă deschidere spre est dar primeşte o cantitate
mare de apă dulce prin cea mai importantă ramură a Braţului Chilia - Stambulul Vechi.
Cele două golfuri - Musura şi Sfântu Gheorghe, au adâncimi mici, cu aporturi de apă dulce, fapt ce se constituie în ecosisteme
lacustro-marine cu importante structuri biocenotice alcătuite din biocenoze planctonice şi bentonice, ihtiofaunistice de apă dulce şi
marină.Bentosul ajunge la 200-300 kg/ha, iar planctonul înregistrează cele mai mari valori din Marea Neagră (până la 4gr/m3 la
fitoplancton, până la 1gr/m3 la zooplancton). În timpul verii, în aceste golfuri migrează o serie de peşti marini, cum ar fi scrumbia
albastră (Scomber scomber), hamsia (Engraulis encrasicholus), sardelele (Clupeonella sp.).
39
11. Apele marine costiere
Ecosistemul apelor marine costiere corespunde platformei continentale marine, în cazul limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, până la izobata de 20m (exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe care constituie (ecosistemul de golfuri
semiînchise).Cea mai mare parte a apelor costiere este sub influenţa apelor deversate de Dunăre care se reflectă în gradul de
mineralizare (salmastru), în turbiditate, respectiv transparenţă şi substanţele poluante care au determinat modificări esenţiale în
asociaţiile floristice şi faunistice.Procesul de eutrofizare, datorită cantităţilor mari de substanţe nutritive (fosfaţi şi azotaţi), asociat
cu cantităţile de poluanţi, din apele costiere, constituie cauzele reducerii biodiversităţii de la nivelul producătorilor primari la cel al
consumatorilor (ichtiofaună).Regimul hidrologic şi compoziţia chimică atrage după sine şi o structură biocenotică caracteristică
lacurilor salmastre şi sărate.
12. Ariile depresionare inundate frecvent, acoperite cu vegetaţie higrofilă fixată (stuf,papură, rogoz)
Aceste suprafeţe sunt sub apă, dar puţin adâncă (sub 1m, chiar 0,3-0,5m) în perioada de vară-toamnă şi destul de adâncă(peste 1m)
în perioada apelor mari de primăvară şi începutul verii. Aceste suprafeţecare ocupau înainte de amenajarea unor incinte agricole şi
silvice un procent foarte mare în deltă, domină totuşi depresiunile Matiţa-Merhei-Trei Iezere-Bogdaproste, Roşu-Puiu-Lumina, Isac-
Uzlina-Gorgova. În arealul acestor terenuri mlăştinoase intră şi o parte din grindurile fluviale şi marine, chiar şi partea sudică a
câmpului Chilia, cu altitudine sub 1m faţă de nivelul "0"al mării. Prin ridicarea nivelului apei în perioada inundaţiilor, acest
ecosistem palustru se extinde şi mai mult, temporar, constituind locurile cele mai bune pentru reproducerea speciilor de peşti din
ecosistemul lacustru. Specia de vegetaţie dominantă este stuful (Phragmites australis), care a dat şi denumirea acestor terenuri, de
stufărişuri, deşi în interiorul lor spectrul floristic este foarte bogat.Analizând succint un profil al vegetaţiei între un braţ de Dunăre
şi un lac din cadrul cestor terenuri mlăştinoase se remarcă următoare succesiune a asociaţiilor: la marginea depresiunii pe grindul
fluvial, pe porţiunea cea mai înaltă, se întâlneşte cea de Salicaetum, apoi Typhaetum-Caricetum,Scirpo-Phragmitetum,
Phragmitetum natans (plaurul) şi se trece apoi spre Nymphaetum-Potametum,respectiv la ţărmul lacului.Pe lângă flora menţionată şi
fauna microscopică planctonică, peştii, păsările şi mamiferele găsesc un loc ideal, ca hrană şi refugiu. În stufării, în pâlcurile de
sălcii apropiate cuibăresc privighetoarea de stuf (Locustella luscinioides), auşelul de stuf (Panurus biarmicus russicus), auşelul de
baltă (Remiz pendulinus). În desişurile stufului, acolo unde este greu de pătruns, cuibăresc raţa cu moţ (Aythya fuligula), raţa roşie
(A. nyroca ), raţa cu ciuf (Netta rufina), raţa mare (Anas platyrhynchos), gâsca de vară (A. anser), cormoranul pitic (Phalacrocorax
pygmaeus), stârcul roşu (Ardea purpurea), egreta mare (Egretta alba), egreta mică (E. garzetta), stârcul galben (Ardeola ralloides),
lopătarul (Platalea leucorodia), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), stârcul de noapte (Nycticorax
nycticorax), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus),pelicanul creţ (P. crispus), lebăda mută (Cygnus olor). Peste stuf şi plaur vin
în zbor pentru hrană eretele sau gaia de stuf (Circus aeruginosus), vulturul pescar (Pandion haliaetus), vulturul codalb (Haliaeetus
albicilla) din care mai sunt doar câteva exemplare în toată delta. Acest păsăret are un rol important în menţinerea echilibrului
faunistic, împiedică izbucnirea unor epidemii la peşti şi reglează numărul populaţiilor respective.
Fauna de mamifere este reprezentată prin specii care au dispărut în alte ţări ale Europei şi care s-au adaptat la condiţiile specifice ale
deltei. Cele mai preţioase pentru blana lor sunt vidra (Lutra lutra),nurca sau noriţa (Mustela lutreola), nevăstuica (Mustela nivalis),
hermina (M. erminea aestiva),vulpea cu burta neagră (Vulpes melanogaster), pisica sălbatică (Felis silvestris). În ultimele decenii au
imigrat în stufării şi plaur, venind din pârţile sudice ale Ukrainei, câinele enot sau câinele jder (Nyctereustes procyonoides) şi
bizamul (Ondatra zibetica). Mai rar se întâlneşte şi nutria (Myocastor coypus), care şi ea este aclimatizată, vulpea (V. vulpes). La
aceste mamifere mai amintim, pentru carnea lor, mistreţul (Sus scrofa) şi iepurele (Lepus europaeus), acesta din urmă este frecvent
în timpul iernii, când poate circula pe podul de gheaţă.
40
13. Formaţiunile de plaur în interiorul ariilor depresionare şi din jurul lacurilor
Plaurul, un adevărat pod plutitor, este constituit din rizomi de stuf, întreţesut şi cu rizomii altor plante, cu grosimi de 0 ,5-1,5m,
încărcat cu humus şi materii organice netransformate. Pe lângă stuf,care este componenta principală, în plaur se mai găsesc: săgeata
apei, feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrişul de apă (Rumex hydrolapathum), papura, pipirigul, buzduganul (Sparganium
ramosum), rogozul (Carex sp.), jaleşul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Ciucuta virosa), drăgaica
(Gallium palustre), năsturelul de baltă (Rorippa amphibia), răchitanul (Lythrum salicaria), sulfina (Melilotus officinalis), zălogul
sau salcia cenuşie ş.a. În solul plaurului care rezultă din transformarea resturilor organice, trăiesc foarte multe animale mici şi
microscopice.Astfel, în 1dm3 de sol de plaur s-au identificat cca. 30.000 exemplare de acarieni, colembole,ostracode, larve de
diptere, de lepidoptere, de coleoptere, forme adulte de heteroptere, de diptere,himenoptere, pseudoscorpioni, isodope, oligochete,
gasteropode. La acestea toate se mai adaugă sute de mii de rotifere. Plaurul, pe măsură ce se încarcă cu un strat de sol şi resturi
organice, se fixează pe substratul depresiunii, fiind ridicat doar la ape foarte mari. Din suprafeţele insulelor de plaur se rup bucăţi
mai mici care sunt purtate de vânt şi de curentul de apă în gura gârlelor şi canalelor, blocând uneori circulaţia bărcilor şi şalupelor.
Pentru amenajăeile agricole şi piscicole plaurul constituie un impediment şi în acelaşi timp sursă nocivă, deoarece se întrerupe
circulaţia apei şi îndepărtarea hidrogenului sulfurat. În acelaşi timp, după cum s-a văzut, plaurul este un bun loc de adăpost iarna
pentru peşte iar vara pentru puietul de peşte care găseşte sub plaur un bun adăpost faţă de răpitori.Dar apar însă şi situaţii când
cantitatea mare de hidrogen sulfurat, rezultat din procesul de descompunere a substanţelor organice, produce asfixierea peştilor.
14. Pădurile (zăvoaiele) de salcie în amestec pe grindurile fluviale şi ostroave
Acest ecosistem ocupă grindurile fluviale din lungul braţelor principale şi la bifurcaţii, unde, prin extindere capătă aspectul unor
câmpii aluviale cu înălţimi de până la 3m.Grindurile sunt supuse şi ele procesului de inundaţie, dar diferenţiat în funcţie de înălţimea
grindului şi de nivelul apelor de pe Dunăre. Pe aceste grinduri sunt situate şi principalele aşezări rurale ale deltei (Pătlăgeancâ,
Sălceni, Ceatalchioi, Plauru, Pardina, Tudor Vladimirescu, Ilganii de Sus,Ilganii de Jos, Partizani, Vulturu, Gorgova, Mila 23,
Băltenii de Jos) şi care au folosit porţiunile mai înalte cu un grad mai redus de inundabilitate. Printre speciile arborescente
menţionăm câteva specii de sălcii (Salix alba,S. fragilis, S. pentandra, S. purpurea, S. aurita, S. rubra), plopul alb (Populus alba), la
care se asociază cătina roşie (Tamarix gallica), tufe de mure (Rubus caesius).Stratul ierbos este reprezentat prin: Equisetum
palustre, Poetrivialis sp., Polygonum hydropiper,Stellaria aquatica, Raphanus raphanistrum, Rorippa palustris, Potentilla reptans,
Symphytum officinale, Solanum dulcamara.. Pe grindurile inundate o perioadă mai mare de timp se dezvoltă zăloagele - grupare de
pâlcuri a salciei mici (Salix cinerea), vegetaţie palustră unde gasesc adăpost şoarecele cu botul ascuţit (Neomis fodiens), iepuri
(Lepus europaeus), iar dintre păsări auşelul de stuf (Panurus biarmicus russicus), auşelul de baltă (Remiz pendulinus).În cea mai
mare parte pădurile de sălcii au fost înlocuite cu plantaţii de plop canadian sau cu terenuri arabile prin îndiguire, prin defrişare şi
desecare.
15. Pajiştile de pe grindurile fluviale în asociaţie cu sălcii izolate sau în pâlcuri
Acest tip de ecosistem este destul de greu de delimitat, deoarece face trecerea uşoară de la pădurile de sălcii spre stufărişuri. În orice
caz, acest tip de ecosistem se întâlneşte în partea din amonte a deltei, acolo unde procesul de aluvionare a dus la individualizarea
câmpiilor aluviale şi a grindurilor fluviale cu extindere mare.În acest sens se conturează un areal pe malul drept al Dunării între
Isaccea şi Tulcea, la bifurcaţia Dunării în braţele Chilia şi Tulcea, în apropiere de satul Pătlăgeanca, pe malul drept al Braţului Chilia
şi între canalul Mila 35 şi grindul Stipoc.Spectrul floristico-faunistic al acestui ecosistem este asemănător cu cel al pădurilor de
sălcii, evident cu predominarea asociaţiilor ierboase.
41
16. Păduri de stejar în amestec, pe grinduri maritime înalte
În această categorie includem cele două ecosisteme de pe grindurile Letea şi Caraorman care se caracterizează printr-un tablou
floristic şi faunistic mult mai complex şi mai interesant în comparaţie cu cele de pe grindurile fluviale şi de pe câmpurile
continentale (Chilia şi Stipoc). Aceste păduri sunt compuse din stejar (Quercus robur, Q. pedunculiflora), frasin (Fraxinus
angustifolia, F. pallisae), ulm (Ulmus foliacea), plop alb, cenuşiu şi tremurător (Populus alba, P. canescens, P. tremula), salcia
albă, tei (Tilia sp.), alun (Corylus avellana), măr pădureţ (Malus sylvestris), păr sălbatic (Pyrus pyrastes); subarboret ca, porumbar
(Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna), măceş (Rosa canina), cruşin (Rhamnus fragula),verigar (R.. cathartica), voinicer
(Euonymus vulgare), corn (Cornus mas), sănger (C. sanguinea),călin (Viburnum opulus), cătina albă (Hippophaë rhamnoides) şi
cătina roşie (Tamarix gallica).Toate acestea sunt invadate de plante agăţătoare, ca: viţa sălbatică (Vitis silvestris), iedera (Hedera
helix), hameiul (Humulus lupulus), curpenul (Clematis vitalba), volbura mare (Calystegia sp.) şi cea mai interesantă şi cu lungimi
de 25m este Periploca graeca, o liană de origine mediteraneană care,aici atinge limita nordică din Europa. Toate aceste fitocenoze
formează un hăţiş greu de pătruns,îndeosebi vara.
Fauna acestor grinduri maritime este reprezentată prin vipera de stepă (Vipera ursinii) venită din stepele sudice ale Ukrainei, şarpele
de apă (Natrix tessellata), care toamna iese din apă şi stă pe dune, şopârla de nisip (Eremias arguta deserti) ş.a. În timpul iernii vin
în pădure mistreţul, pisica sălbatică. În coroanele arborilor îşi fac cuiburi cele câteva exemplare de vultur codalb şi bufniţa mare
(Bubo bubo), iar în pasaj poposesc vulturul pescar (Pandion haliaetus), vulturul mic (Aquila pomarina).
17. Tufişuri şi vegetaţie erbacee de pe faleze cu stânci calcaroase .
Datorită condiţiilor morfografice specifice, acest tip de ecosistem are o distribuţie limitată în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Acest tip de ecosistem poate fi întâlnit pe Insula Popina şi la Capul Doloşman unde calcarul cretacic este acoperit sau nu cu un strat
subţire de sol. Un aspect caracteristic acestor zone sunt vaile adânci, unde întâlnim o faună şi o floră variată, constând în specii
adaptate la condiţii semi-ride şi insolaţie puternică. Speciile dominante de plante sunt Artemisia santonicum, Limonium gmelinii,
Leuzea salina etc. Pe terenurile pietroase creşte ulmul mărunt Ulmus minor.
18. Pajişti pe câmpurile predeltaice
Acest tip de ecosistem se deosebeşte de cel al grindurilor fluviale cât şi de cel al grindurilor marine,datorită înălţimii care se găseşte
deasupra limitei inundaţiilor, constituţiei liotologice (depozite loessoide) şi învelişului de sol.Pe Câmpul chiliei şi Gindul Stipoc se
pot urmării următoarele asociaţii floristice:
- pe suprafeţele uşor înclinate la margine, care sunt frecvent inundate se întâlneşte asociaţia de Agrostis stolonifera cu Trifolium
fragiferum, după retragerea apelor, apar în timpul verii specii halofile care indică un proces de salinizare (Juncus gerardi, Suaeda
maritima, Puccinellia distans)şi ca urmare solurile sunt moderat salinizate spre toamnă;
- pe suprafeţele mai înalte cvasiorizontale unde orizontul freatic este la 2-3m adâncime şi ferite de inundaţiile obişnuite, pe lângă
speciile menţionate anterior, apare şi Aeluropus litoralis care indică soluri puternic salinizate situate pe depozite loessoide;
- pe suprafeţele depresionare (în cazul Câmpului Chiliei de tip crov, iar pe grindul Stipoc cele dintre succesiunea grindurilor
secundare modelate şi de vânt) se întâlneşte Salicornia herbacea în pajiştile unitare în amestec cu Suaeda maritima în locurile
mai umede şi în asociaţie cu Aeluropus litoralis pe locuri mai uscate cu soluri de tipul solonceacurilor.
19. Pajiştile stepizate, puternic degradate pe martori de eroziune predeltaici
Acest ecosistem cu o extindere mică se referă la insulele Popina, Grădiştea şi Bisericuţa din perimetrul lacului Razim. Dintre aceşti
martori de eroziune cel mai bine reprezentat este Insula Popina, cu o suprafaţă de 90ha, constituită din calcare mezozoice şi
42
acoperită parţial de depozite loessoide, se ridică deasupra nivelului lacului cu 48m. Vegetaţia insulei se succede de la malul lacului
unde se găseşte stuful (partea sudică), la arbustul numit şi ulmul mărunt (Ulmus minor), ce se dezvoltă pe faleza calcaroasă din
partea nordică la cea de pe suprafaţa superioară, înaltă, cum este cătina (Tamarix ramosissima), cimbrişorul (Thymus zygoides) de
origine balcanică, festuca (Festuca callieri) de origine maditeraneană. Coloritul este dat de nalba mare (Althea rosea), mărgica
(Melica ciliata ), volbura (Convolvulus cantabrica) etc.
Dintre speciile faunistice menţionăm cele care poposesc pe insulă sau la margine, ca raţa mare (Anas
platyrhynchos), gâsca de vară (Anser anser), pescăruşul argintiu (Larus argentatus), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), călifarul
alb (Tadorna tadorna) care cuibăreşte la gura vizuinelor vulpilor,călifarul roşu (T. ferruginea ), lăstunul de mal care face cuibul în
malul loessoid. Tot aici trăieşte miriapodul gigant (17cm) (Scolopendra cingulata).
20. Pajişti pe grindurile maritime joase cu vegetaţie arenicolă şi halofilă
În acest ecosistem intră majoritatea grindurilor maritime joase aparţinând complexelor de grinduri Letea, Caraorman, Sărăturile,
Crasnicol-Frasin-Flamânda, Lupilor-Chituc-Saele, cu înălţimi ce se situează până la maxim 2m deasupra nivelului mării. De regulă,
aceste grinduri sunt acoperite cu asociaţii ierboase fiind inundate, în cea mai mare parte, în perioada apelor mari de primăvară.Solul
este nisipos înţelenit mediu, puternic humificat pe depozite nisipoase, cu orizontul freatic la adâncimi de 0,5-1,5m în funcţie de faza
de regim hidrologic.
Asociaţiile vegetale diferă sensibil de la un grind la altul faţă de ţărmul mării şi deci de influenţa apelor marine – pe măsura
apropierii de apele Mării Negre, gradul de sărăturare al nisipurilor creşte.De asemenea, în cazul unor porţiuni ale grindurilor, cum
este Chituc, mai înalte, unde nisipul este semifixat apar asociaţii arenicole predominant faţă de cele halofile.
Vegetaţia arenicolă este reprezentată prin asociaţii de Festucetum arenicolae, Ephedro-Caricetum colchicae, Elymetum gigantei,
Bromo-Cynodontetum, Aperetum maritimae, Holoschoeno -Calamagrostetum epigeios, Scabioso (argentae) - Artemisietum
campestri, Koelerio (Glaucae) -Stipetum borysthenicae, care au un rol important în fixarea nisipurilor şi solificarea lor.Vegetaţia
halofilă se dezvoltă în strânsă legătură cu gradul de mineralizare al apelor freatice. În microdepresiuni se observă în funcţie de
gradul de sărăturare al nisipurilor, o anumită succesiune.Astfel, în cadrul depresiunilor, unde este şi concentraţia cea mai mare a
sărurilor este ocupată de asociaţii de Salicornietum europaeae, uramată spre periferie de Aeluropo - Salicornietum,Plantaginetum
maritimae, Aeluropetum littoralis, Puccinellietum limosae, Agropyretum elongati şi Spergularietum marginatae.
21. Dune de nisip mobile şi semimobile acoperite parţial cu vegetaţie arenicolă
Aria de extindere a acestui tip de ecosistem se reduce la cele două grinduri mari Letea şi Caraorman în care dunele înalte constituite
din depozite marine nisipoase cu textură medie şi grosieră, sunt supuse procesului de deflaţie fapt ce determină ca vegetaţia să se
prezinte insular. Orizontul freatic se găseşte la adâncimi mari, între 3-10 m, funcţie de înălţimea dunelor şi grosimea depozitului
nisipos.Spectrul floristic specific acestui ecosistem este dat de vegetaţie psamofilă sau arenicolă.
22. Cordoane litorale puţin consolidate acoperite cu vegetaţie halofilă, arenicolă şi cătiniş
Acest tip de ecosistem se deosebeşte sensibil de cel al grindurilor marine bine consolidate (ecosistem nr.18), prin faptul că acesta
este supus frecvent furtunilor marine şi, deci, are o instabilitate mare. În afară de o serie de specii de plante halofile şi psamofile,
care au fost menţionate, specifice acestora sunt: varza de mare (Crambe maritima), pătlagina de nisip (Plantago arenaria), pelinul
de nisip (Artemisia arenaria), barba caprei (Tragopogon floccosus) ş.a. În câteva porţiuni litorale, cum sunt cele de la Cardon şi
îndeosebi cea din nordul localităţii Sfântu Gheorghe,se găsesc suprafeţe acoperite cu cătină albă (Hyppophaë rhamnoides).
23. Plaje litorale puţin consolidate
43
Plaja litorală se dezvoltă pe cea mai mare parte a litoralului dintre Capul Midia şi Sulina, cu excepţia sectoarelor unde abraziunea
marină afectează direct stufăriile sau plaurul deltaic.
B.1.2. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunării:
suprafața, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implementarea
PUZ-ului
Habitatele identificate până în prezent se clasifică în șapte clase (comunitați litorale și halofile, ape continentale, tufărișuri și pajisti,
păduri, mlaștini și terenuri înmlăștinate, grohotișuri, stâncării și nisipuri continentale și terenuri agricole și peisaje artificiale care
cuprind 58 tipuri de habitate naturale și comunitati ruderale (terenuri agricole si peisaje artificiale), conform clasificării prezentate în
lucrarea „Habitatele din Romania”, 2005, N. Doniță et. al. și anexei 2 a O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și anexei nr. I a Directivei Habitate (92/43/CEE).Climatul temperat-
continental interferând cu cel temperat-oceanic și submediteranean determina o structura complexa a florei județului Constanța din
punct de vedere fitogeografic.
In ceea ce privește ecologia speciilor vegetale, preponderente sunt speciile xerofile (42%) și xeromezofile (30%), urmate de cele
mezofile (18%), higrofile și hidrofile (10%).Ca o consecință a poziționării sale geografice, România se bucură de existența unei
biodiversități unice, atât la nivelul ecosistemelor și speciilor, cât și la nivel genetic.Pe teritoriul țării noastre se reunesc nu mai putțin
de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică și cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea
Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate și specii.
Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 km2, din care, cea mai
mare parte se găseşte pe teritoriul României (circa 82%), restul (circa 18%), fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv
delta secundară a acestuia, în Ucraina.
Conform statutului de organizare a rezervaţiei, se delimitează trei categorii de zone caracteristice:
- zone cu regim de protecţie integrală (au fost delimitate 18 zone naturale, a căror suprafaţă totală este de circa 50.600 ha, care
reprezintă 8,7% din suprafaţa totală a rezervaţiei);
44
- zone tampon (cu o suprafaţă totală de circa 223.000 ha, care reprezintă 38,4% din suprafaţa totală a rezervaţiei);
- zone economice sau zone de tranziţie (cu o suprafaţă de circa 306.100 ha,care reprezintă 52,9% din suprafaţa rezervaţiei); în
această categorie sunt incluse şi zonele degradate de impactul antropic,destinate reconstrucţiei ecologice(c.ca 11.425 ha – 2%).
Pe teritoriul rezervaţiei există o mare varietate de specii de floră şi faună sălbatică, cu importanţă economică şi socială, fiind un
adevărat muzeu al biodiversităţii, cu 30 tipuri de ecosisteme, 5.137 specii, dintre care, 1.689 specii de floră şi 3.448 specii de faună.
Din rândul acestora, unele specii sunt protejate prin Convenţia de la Berna. Delta Dunării este un adevărat paradis pentru păsări,
fiind un loc de popas natural pentru păsările migratoare, unele dintre ele fiind specii rare, ameninţate cu dispariţia în alte zone ale
lumii: pelicanul creţ, barza albă, egreta mare, egreta mică, gâsca cu gât roşu, cormoranul mic.
Terenul studiat se afla parțial în perimetrul siturilor:
- ROSPA 0031 – Delta Dunării șsi Complexul Razim Sinoe;
- ROSCI 0065 Delta Dunării;
- Rezervația Biosferei Delta Dunării.
- La o distanța 35 m fata de față de limita sitului Rosci 0066 Delta Dunării Zona Marină.
- La o distanță de 37 de m față de limita ROSPA 0076 Marea Neagră.
Regiunea biogeografica - Pontică, Stepică;
Suprafața sitului (ha) = 454.037;
Situl are suprafața de 450.542 ha, și este localizată la 44º 54' 6'' latitudine Nordică și la 28º 55' 19'' longitudine Estică.
Delta Dunării este extinsă atât la nivelul Județului Tulcea, Județului Constanța, cât și la nivelul Județului Galați. In județul Tulcea,
aceasta arie protejată se extinde la nivelul localităților Babadag (21%), Baia (1%), Beştepe (45%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia
de Jos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crişan (99%), Grindu (9%), Isaccea (25%), Jurilovca (67%), Luncaviţa
(1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagră (< 1%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculiţel (1%), Nufăru (40%),
Pardina (> 99%), Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%).
In judetul Constanta ocupa suprafete din localitatile Corbu (48%), Istria (60%), Mihai Viteazu (59%), Săcele (10%), iar la nivelul
Judetului Galaţi, cuprinde mai putin de 1% din localitatea Galaţi.
Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță
comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, arealul a fost declarat sit de importanță
comunitară datorită prezenței speciilor specifice.
Caracteristici generale ale sitului
Clase de habitat pondere in %
N02 - Râuri (fluvii) afectate de maree, estuare, terase mlăstinoase sau nisipoase, lagune(inclusiv
bazinele de colectare a sării) 15.00
N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 13.00
N07 - Mlastini (vegetatie de centură), smârcuri, turbării 51.00
N09 - Pajisti uscate, stepe 4.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire) 10.00
N16 - Păduri caducifoliate 5.00
N22 - Stâncării interioare, grohotisuri, dune interioare, zone cu zăpezi si gheturi vesnice 2.00
45
B.1.2.1. Tipuri de habitate prezente în Situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării
In această zonăse întâlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale și 7 antropice) .
Formațiunile de apă cuprind apele curgătoare (Dunarea și brațele sale principale, canalele cu circulație activă a apei, canale din
zonele naturale cu circulație a apei în regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fără schimb de
apă),ape dulci stătătoare (lacuri cu o suprafață mare și/sau schimb activ de apă, lacuri cu schimb redus de apă și lacuri din interiorul
polderelor cu schimb controlat de apă), ape stătătoare sălcii și sărate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare),
zone marine costiere (golfuri semi-închise și ape marine costiere).Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile,
plaurii, formațiunile de sălcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii
izolate).Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișsurile și
vegetația ierboasă (pajistile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufisșurile și vegetația
ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau parțial
mișcătoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele).
Amenajări (amenajări agricole, amenăjari forestiere, plantații de plopi de pe malurile râului, amenajări piscicole, diverse alte
amenajări, poldere abandonate aflate în refacere ecologică);Orase si sate (asezari urbane si rurale).
Habitatele naturale de interes comunitar pentru a căror conservare a fost necesară desemnarea sitului de importanță comunitară -
ROSCI0065 Delta Dunării, conform formularului standard NATURA 2000 sunt:
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.
Rel.
Conserv. Global
3160 Lacuri distrofice şi iazuri
1 B B B B
6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe
nisipuri
1 B A B B
7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium
mariscus
0,001 B A B B
91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri
(Ulmenion minoris)
0,8 A B A A
92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-
Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
0,2 B A B B
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent
de un strat mic de apă de mare
1 B C B B
1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei
ţărmului
1 A A B B
1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii
anuale care colonizează terenurile
umede şi nisipoase
1 B A B B
1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean
(Juncetalia maritimi)
1 A A A A
1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi
ponto-sarmatice
1 B C B B
2110 Dune mobile embrionare (în formare)
1 B A B B
2130
*
Dune fixate cu vegetaţie herbacee
perenă (dune gri)
5 A A A A
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A
46
2190 Depresiuni umede intradunale
1 A A A A
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau
Isoëto-Nanojuncetea
1 A A A A
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip
Magnopotamion sau Hydrocharition
10 A B A A
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie,
până la cele montane, cu vegetaţie din
Ranunculion
fluitantis şi Callitricho-Batrachion
2 A A A A
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu de
Chenopodion rubri şi Bidention
1 A A A A
62C0* Stepe ponto-sarmatice
1 A C A A
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,
turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
1 B C B B
6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi
înalte din Molinio-Holoschoenion
0,0001 A A B B
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
cel montan şi alpin
30 A A A A
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii
1 B C B B
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus
pratensis Sanguisorba officinalis)
1 B B B B
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu
vegetaţie bentonică de specii de Chara
1 B A B B
1150
*
Lagune costiere
2 B A B B
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
3 A A A A
40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
0,001 C C B C
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu
stejar pufos
0,002 C C B C
Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din Anexa II
Reprezentivitate: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Gradul de reprezentativitate exprimă măsura pentru cât de „tipic”
este un habitat.Se va folosi următorul sistem de ierarhizare:
A – excelentă;B – bună;C – semnificativă;
In cazul în care un tip de habitat este prezent în situl respectiv în proporție nesemnificativă,el trebuie încadrat în a patra categorie:D –
nesemnificativă;
Suprafața relativă: suprafața sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafața totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul
teritoriului național.Acest criteriu este exprimat ca un procentaj „p”:
A - 100 ≥ p > 15%;B - 15 ≥ p > 2%;C - 2 ≥ p > 0%.
Stadiul de conservare: Gradul de conservare al structurilor și funcțiile tipului de habitat natural în cauză, precum și posibilitățile de
refacere/reconstrucție. Acest criteriu cuprinde următoarele trei sub-criterii:
· i) gradul de conservare a structurii,
· I: structurăexcelentă
· II: structură bine conservată
· III: structură medie sau parțial degradată.
· ii) gradul de conservare a funcțiilor
· I: perspective excelente
· II: perspective bune
· III: perspective moderate sau nefavorabile
· iii) posibilitățile de refacere.
· I: refacere ușoară
· II: refacere posibilă cu efort mediu
· III: refacere dificilă sau imposibilă.
Clasificarea globală după cele trei sub-criterii este următoarea:
47
· A: conservare excelentă= structura excelentă (i I), indiferent de clasificarea după celelalte doua criterii, = structură bine
conservată(i II) si perspective excelente (iiI), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.
· B: conservare bună = structură bine conservată (i II) si perspective bune(ii II),indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structură bine
conservată(i II) și perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) și refacere ușoară (iii I) sau posibilă cu efort mediu(iii II),= structură
mediu/parțial degradată(i III), perspective excelente(ii I) și refacere usoară (iii I) sau posibilă cu efort mediu (iii II),
= structură mediu/partial degradată(i III), perspective bune(ii II) și restaurare ușoară(iii I).
C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinații.
Evaluarea globală:evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat.
A - valoare excelentă;B - valoare bună;C - valoare considerabilă.
Descrierea tipurilor de habitate înscrise în formularul standard al sitului ROSCI0065 Delta Dunării
3160 - Lacuri distrofice și iazuri
1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi acizilor humici, în general pe soluri turboase în mlaştini sau pe lande cu
evoluţie naturală spre turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la 3 până la 6. Comunităţile de plante aparţin ordinului Utricularietalia.
2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea,Carex lasiocarpa, C. rostrata, Nymphaea
candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum.
Animale: Odonate (libelule zigoptere şi anizoptere).
Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch 1926; Nymphaeetum albae Vollmar 1947; Nymphoidetum peltatae (Allorge
1922) Bellot 1951; Trapetum natantis Kárpati 1963; Potametum natantis Soó 1927; Nymphaeetum albocandidae (Hejny 1950)
Passarge 1957 subas. nymphaeetosum candidae Ştefan et al. 1997; Sparganietum minimi Schaaf 1925; Trapo-Nymphoidetum
Oberd.1957.Corespondente cu principalele habitate din Romania:
R2207 - Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans,Nuphar luteum şi Potamogeton natans;
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
1) Formaţiuni dominate de graminee perene cespitoase, înalte sau de înălţime medie,sau plante sufrutescente ce acoperă lacunar
terenul, împreună cu comunităţi de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune
subfosile) în cadrul arealului stepelor panonice (34.91), astfel limitate la bazinul panonic şi la zonele dominate de comunităţile
acestora. De asemenea, include comunităţi similare din vestul bazinului pontic (34.A2).
2) Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum
montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora,Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum,
Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.
Animale: insecte - Gampsocleis glabra, Myrmeleotettrix antennatus, Callimorpha quadripunctaria, Cletis maculosa, Zygaena laeta,
Z. punctum, Scythris kasyi.Veg .Bassio laniflorae-Brometum tectorum (Soó 1938) Borhidi 1996; Potentillo arenariae-Festucetum
pseudovinae Soó (1939) 1950..
Corespondente cu principalele habitate din Romania:R6405 Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus
tectorum;
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
48
7210* - Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus
Răspândire: Comunități dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau
pajiști umede aflate în stadii succesionale ulterioare exploatării lor extensive, aflate în contact cu tipuri de vegetație din Caricion
davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].
Plante: Cladium mariscus.In contact cu mlaștini alcaline,dar și cu mlaștini acide, pajiști umede exploatate extensiv și alte stufarișuri
și rogozișuri înalte. Acest habitat cuprinde comunităţile de Cyperaceae înalte (80-130 cm), higrofile şi bazifile, care se dezvoltă pe
mlaştini cu substrat bazic, sărace în substanţe nutritive, din zona de câmpie şi cea colinară. Astfel de comunităţi ajung în contact cu
comunităţile de plante din habitatul 7230 şi cele cu Phragmites australis.
HdR –Veg Cladietum marisci Allorge 1922 ex Zobrist 1935.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion minoris)
Păduri din specii cu lemn de esență tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioda creșterii nivelului
apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înălțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale
recente.Solul poate fi bine drenat între inundații sau poate ramâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase
dominante aparțin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus.Subarboretul este bine dezvoltat.Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U.
minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia,Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alunus glutinosa, Prunus padus,
Humulus lupulus,Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea,Corydalis solida, Gagea
lutea, Ribes rubrum.Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esență moale, în zonele
joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta și din păduri aluviale de specii cu lemn de esența tare. Acest tip de habitat apare
adesea în conjuncție cu păduri de arin și frasin.Corespondente cu principalele habitate din Romania :R4404-Păduri danubian-
panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca
gigantean.
Veg .Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.: Fraxino
angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum
pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-
Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970).
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
92D0 - Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
Galerii arborescente și tufărișuri de cătina rosie, oleandru și mielarea, precum și formațiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul
apelor curgătoare permanente sau temporare și din zonele umede ale etajului termo-mediteranean și din sud-vestul Peninsulei
Iberice, precum și din stațiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneană și saharo-sindiană. Includ formațiuni de
Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgătoare sși din stațiunile de coastă ale regiunilor pontice și stepice
din vestul Eurasiei.Formațiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate în considerare.Habitatul natural cuprinde tufărişurile de cătină
roşie (Tamarix ramosissima) (sin. Tamarix smirnensis) de pe luncile inundabile ale râurilor sau în preajma lacurilor din câmpie, din
regiunea de câmpie din sudul şi estul României.
49
Distribuție: România: Delta Dunării; Lunca Buzăului (jud. Buzău); Câmpia Olteniei; Câmpia Română; Câmpia Siretului; Podişul
Covurlui. Corespondențe cu principalele habitate din România :R4422 Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima).
Veg Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae Simon et Dihoru (1962) 1963.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în ivecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare
Bancurile de nisip sunt forme topografice înaltate, alungite, rotunjite sau neregulate,permanent submerse și predominant înconjurate
de ape mai adânci. Acestea constau în principal din sedimente nisipoase, însa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand
prundis și găleți, sau cu granulometrie mai mică, incluzând mâl, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care
sedimentele nisipoase sunt dispuse într-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, dacă bioturile
asociate depind mai curând de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime” înseamna că
deasupra unui banc de nisip adâncimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot însa
extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci, care fac
parte din formațiunea caracteristică a bancului și care gazduiesc biocenozele sale specifice.
Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc
macrofite.Bancurile de nisip pot fi întâlnite în asociere cu“suprafețe de mâl și nisip neacoperite de apa mării la maree joasa” și
“recife”.
Veg Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921; Zosteretum noltii Harmsen 1936.
In sectorul românesc al Mării Negre, acest habitat se întâlneste sub următoarele forme:
Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, ce constituie prelungirea submarină a plajei de nisip fin, fiind în contact
direct cu zona mediolitorală de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formează pajiști submarine
monospecifice sau mixte în golfuri adăpostite, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o depunere slabă de mâl.
Nisipuri medii sub formă de dune submarine, cu granulație medie, care, sub acțiunea curenților puternici și a valurilor, formează
bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu țărmul. Prin acumularea în timp a nisipului,aceste bancuri pot deveni emerse,
constituind insule mișcătoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fața gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de
mică adancime,amestecate cu resturi de cochilii și pietricele, dispuse de la târm până la izobata de 3-4 m.
Acest facies este prezent de la gurile Dunării și până la Constanța, adăpostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium
mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adâncime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar
lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile mâloase se instalează de la adâncimi foarte mici (5-6 m). Speciile
caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara
inaequivalvis,Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis,Diogenes pugilator,
Upogebia pusilla și pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, și pietrișuri mărunte bătute de valuri se întâlnesc în micile
golfuri ale coastelor stâncoase naturale expuse și nu depășesc cateva zeci de centimetri adâncime. Se prezintp sub forma unor plaje
submerse foarte ănguste, formate din nisip grosier și pietriș provenit din degradarea rocii, remaniate încontinuu de valuri. Galeț i
infralitorali se intâlnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stâncoase naturale expuse, între adâncimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje
submerse sunt parțial acoperite cu pietre rotunde și aplatizate (galeti), de obicei calcaroase,albe, modelate de valuri. Apar numai în
zonele cu un hidrodinamism puternic și sunt populați de crustacee izopode, amfipode și de crabul Xantho poressa. „Camca” de la
gurile Dunării se întâlnește în zonele adăpostite, de mică adâncime, pe țărmul Deltei Dunării. Camcaua este o suspensie densa de
detritus vegetal de origine continentală, formată mai ales din resturi de stuf (Phragmites) mărunțite.
50
Corespondențe cu principalele habitate din România :R1101 Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1210 – Vegetație anuală de-a lungul liniei tărmului
1.Formațiuni de plante anuale sau anuale și perene, ocupând depozite de material grosier adus de curenții marini și pietrișuri bogate
în materie organică azotată (Cakiletea maritimae p.p.).
2.Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in
special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagră acest habitat
include comunități cu Cakile maritima și Argusia (Tournefortia) sibirica.
3.Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunități de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietriș sau pe substrate mixte de
pietriș și nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice și variabile), însă astfel de tipuri de vegetație, dezvoltate pe plaje pur
nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).
Habitatul cuprinde grupări vegetale alcătuite din specii anuale şi perene care se dezvoltă pe fâşia de plajă dintre mediolitoral şi
primul şir de dune, pe nisipuri grosiere, uşor salinizate, cu acumulări locale de material organic adus de valuri Delta Dunării: de la
Sulina la Sf. Gheorghe, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Insula Popina. Distributie Litoralul Mării Negre: Mid ia-Năvodari,
Constanţa, Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud, 2 Mai-Vama Veche.
Veg Atripliceto hastatae-Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999; Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda
1975; Salsolo-Euphorbietum paralias Pignatti 1952 salsoletosum ruthenicae Pop 1985; Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru
et Negrean 1976.Corespondențe cu principalele habitate din România :R1601 Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp.
euxina şi Argusia sibirica;
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1310 – Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase
1.Formațiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, în special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee,
care colonizează porțiunile mâloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlaștinilor sărăturate marine sau interioare. Thero-
Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.
Subtipuri: – 15.11.-Pajiști de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori
saricică (Salsola spp.). Formațiuni ce colonizează zonele mâloase, periodic inundate, ale mlaștinilor sărăturate costiere și bazinele
sărăturate continentale.
15.14.– Comunități central eurasiatice de Crypsis: formațiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri
de tip solonchak, ce colonizează zonele mâloase în curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor și mlaștinilor sărăturate din
Eurasia, din regiunea Panonica până în Extremul Orient.
2.Plante: 15.11.Salicornia spp., Suaeda maritime; 15.14. Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia
spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.Corespondențe cu
principalele habitate din România :R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeate.
R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritime.R1527 Comunităţi ponto-panonice cu
Acorellus pannonicus.R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum.
51
Veg Crypsidetum aculeatae (Bojko 1932) Ţopa 1939; Heleochloëtum schoenoidis(Soó 1933) Ţopa 1939; Salicornietum prostratae
Soó (1947) 1964; Suaedo-Salicornietum patulae (Brullo et Furnari 1976) Géhu 1984; Acorelletum pannonici Soó 1939; Hordeetum
maritimi Şerbănescu 1965; Suaedetum
maritimae Soó 1927; Suaedo-Kochietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Ţopa 1939;Puccinellio-Spergularietum salinae (Feekes 1936)
Tüxen et Volk 1937 atriplicetosum littoralis Sanda et al. 1977; Salsoletum sodae Slavnič (1939) 1948.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1410 – Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1.Diverse comunități mediteraneene și vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi.Subtipuri:
- 15.51.-mlaștini sărăturate de pipirig înalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J.acutus;
- 15.52 – mlaștini sărăturate de pipirig scund, rogoz și trifoi (Juncion maritimi) și pajiști umede din spatele litoralului, bogate în
specii de plante anuale și leguminoase (Trifolion squamosi);
- 15.53.-pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).2Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa,
Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus
valerandi,Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa,Ranunculus ophioglossifolius,
Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Sunt formaţiuni de pipirig de mare (Juncus maritimus şi
Juncus littoralis) cu aspect tufos, instalate în microdepresiuni cu acumulări de apă şi materie organică şi cu conţinut redus sau
moderat de săruri solubile. În compoziţia lor floristică abundă speciile halofile.
Corespondențe cu principalele habitate din România :R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis.
Veg Juncetum littoralis-maritimi Sanda et al. 1998; Juncetum littoralis Popescu etal. 1992 (syn.: Artemisio santonici-Juncetum
littoralis (Popescu et Sanda1992) Géhu et al. 1994); Juncetum maritimi (Rübel 1930) Pignatti 1953;Teucrio-Schoenetum nigricantis
Sanda et Popescu 2002.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1530* - Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice
1.Stepe, depresiuni, lacuri superficiale și mlaștini sărăturate panonice și pontosarmatice,care sunt influențate în mare masură de un
climat panonic cu temperature extreme și ariditate estivală. Imbogațirea în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei
freatice în timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine parțial naturală și parțial determinată de influența distinctă a pășunatului
bovinelor.Vegetațtia halofitică constă în comunități de plante din depresiuni și stepe sărăturate uscate, pajiști sărăturate umede, și
comunități de plante anuale din lacurile sărate, periodic inundate, cu zonare tipică.
2.Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma
annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii,Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina,
Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra,Peucedanum officinale,
Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis,Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans,
C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon,
Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica
(syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata,
Festuca arundinacea subsp. orientalis.
52
Animale: Moluşte - Helicopsis striata austriaca; Insecte – Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar; Mamifere - Spermophilus
citellus; Păsări -Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva, Ixobrychus minutus,Acrocephalus melanopogon, Aythya
nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.
Corespondențe cu principalele habitate din România :
R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsute.
R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa.
R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini
R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa.
R1506 Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans.
R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. Pannonicum.
R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous.
R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora.
R1517 Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum.
R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera.
R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritime.
R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini.
R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii.
R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix.
R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina. Veg Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939; Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-
Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et
Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927;
Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó 1927; Limonio gmelini-
Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939 inclusiv subas.
asteretosumoleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al.(1979) 1980; Beckmannietum eruciformis
Rapaics ex Soó 1930 (syn.:Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum(Agrostietum) pisidicae Buia et al.
1959; Trifolio fragiferi-Cynodontetum Br.-Bl. et Balas 1958; Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro-
Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum
(Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957;
Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae
Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934)
Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini palustris-Asteretum pannonici
Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933)Wendelberger 1943; Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae
(Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-
Festucetum pseudovinae (Magyar1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr.Borhidi 1996;
Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et
al.2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum convolutae Ştefan et al. 2001(inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al.
2001); Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964;Camphorosmetum monspeliacae (Ţopa
1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu
1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy1948.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
53
2110 - Dune mobile embrionare (în formare)
1.Formațiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de ondulații sau suprafețe de nisip înaltate ale
plajei superioare, sau de o bordură situată înspre mare la baza dunelor înalte.
2.Plante: 16.2111 -Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus;16.2112-Sporobolus pungens, Euphorbia peplis,
Medicago marina, Eryngium maritimum.
Habitat de dune mobile înalte şi medii, populat de formaţiuni vegetale costiere, ce asigură un prim stadiu de fixare a nisipurilor
marine. Vegetaţia tipică este adaptată la condiţiile vitrege ale acestui habitat: insolaţie puternică, umiditate scăzută a substratului,
conţinut redus în humus şi săruri nutritive. Acoperirea substratului de către vegetaţie este în general scăzută, de circa 50-70%. Este
întâlnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Mării Negre .Corespondențe cu principalele habitate din România :
R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana.
R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
2130* - Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri)
1.Dune fixate, stabilizate și colonizate de pajiști mai mult sau mai puțin închise, formate din specii perene, și de tapete de licheni și
muschi, de pe coastele Atlanticului (și Canalul Mânecii) între Strâmtoarea Gibraltar și Capul Blanc Nez, și țărmul Mării Nordului și
al Mării Baltice. Dune similare apar și de-a lungul coastelor Mării Negre.
Habitat dune fixate cu vegetație herbacee perenă
Subtipuri: 1
6.22B – Dune fixate pontice ;– dune fixate de pe coastele Mării Negre.
Vegetația poate fi reprezentată de pajiști închise, de pajiști deschise formate din specii anuale,sau poate fi dominată de mușchi și
licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult și în general se reduce odată cu vârsta și desfășurarea succesiunii spre
sistemele de dune brune (dune cu lande).
2.Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis
ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites,Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.
3.Tufărișurile de dune și depresiunile umede interdunale cu vegetatie distinctă formează complexe strâns legate cu dunele gri lipsite
de vegetație lemnoasă .Corespondențe cu principalele habitate din România :
R1603 Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya.
R1604 Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca.
R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica).
R1610 Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris.
R1611 Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurious.
R6404 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria.
Veg Koelerio glaucae-Stipetum borysthenicae Popescu et Sanda 1987; Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon 1960)
Krausch 1965 (inclusiv subas.ephedretosum Sanda et al. 1999); Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda
1987; Holoschoeno-Calamagrostietum epigeji Popescu et Sanda 1978; Plantaginetum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda
1987; Argusio-Petasitetum spuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru et Negrean 1976.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
54
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
1.Formațiuni de cătina alba ce constituie un stadiu premergator colonizării forestiere în depresiuni interdunale, atât uscate cât și
umede.2.Plante: Hippophaë rhamnoides.
Dune joase fixate sau semifixate de exemplare pitice de Hippophaë rhamnoides, însoţită de un număr redus de specii psamofile
cantonate prin golurile tufărişului. Specia dominantă realizează o acoperire a substratului de până la 90-95%.Distributie:Delta
Dunării: Sfiştofca, Caraorman, Sf. Gheorghe, Sulina, Grindul Chituc.
Corespondențe cu principalele habitate din România :R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită
albă (Salix eleagnos).
Veg Calamagrostio epigeji-Hippophaëtum rhamnoidis Popescu et al. 1986.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
2190 - Depresiuni umede intradunale
1.Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate
specializate și bogate în specii, fiind amenințate de scăderea nivelului pânzei freatice.
Subtipuri: 16.31–Bălți interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis,Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris,
Potametum pectinati): comunități acvatice ale ochiurilor de apă dulce interdunale permanente.
16.32– Pajiști pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formațiuni
pioniere de nisipuri umede și margini de bălți interdunale, pe soluri cu salinitate scazută.
16.33– Mlaștini interdunale: formațiuni mlăștinoase calcifile și, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia târâtoare, ocupând
părțile cele mai umede ale depresiunilor interdunale.
16.34– Pajiști interdunale:pajiști umede și desișuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu sălcii târâtoare (Salix
rosmarinifolia).
16.35.– Stufărișuri și rogozișuri de depresiuni interdunale: stufărișuri și comunități de rogozuri înalte ale depresiunilor interdunale.
In literatura de specialitate este citat că se gasește în Delta Dunării la Caraorman, Letea și Sulina. Corespondențe cu principalele
habitate din România :R1606 Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris.
Veg Salici rosmarinifoliae-Holoschoenetum vulgaris Mitetelu et al. 1973; Orchio-Schoenetum nigricantis Oberd. 1957 subas.
plantaginetosum cornuti Ştefan et al. 2001.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea
1) 22.12 x 22.31- vegetație scundă perenă, acvatică până la amfibie, oligotrofă până la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor și
bălților, și a zonei ecotonale apă– uscat aparținând ordinului Littorelletalia uniflorae.
22.12 x 22.32- vegetațtie scundă anuală, amfibie, pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, bălților și iazurilor,
cu soluri sărace în nutrienți, sau care crește în timpul uscării periodice a acestor ape stătătoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.Aceste
două unități pot crește împreună în strânsă asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt în general efemerofite pitice.
2.Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium
minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata,Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica,
Schoenoplectus supinus,Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum,Centunculus minimus.Acest tip de habitat s-ar
55
putea dezvolta, de asemenea, în depresiuni umede interdunale.Corespondențe cu principalele habitate din România :R2211
Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens.
R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides.
R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora.
Veg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933; Juncetum bufonii Felföldy 1942; Cypero-Limoselletum Kornek 1960;
Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop (1962) 1968; Eleocharidetum acicularis Koch 1926 em. Oberd. 1957;Dichostylido
michelianae-Gnaphalietum uliginosi Horvatič 1931.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition
1.Lacuri și iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau mai puțin tulburi,î mod special bogate în baze
dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunități din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafață sau, în ape adânci, deschise, cu asociații
de broscariță (Magnopotamion).
2.Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae,Stratiotes aloides, Utricularia
australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla),Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion -
Potamogeton lucens, P.perfoliatus.Corespondențe cu principalele habitate din România :
R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza.
R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides.
R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris.
R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.lucens, Elodea canadensis şi Najas marina.
Veg Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Tüxen 1960;Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962; Lemno-
Spirodeletum Koch 1954;Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960; Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959;
Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnič 1965;
Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum fluitantis Slavnič 1956 em. Tüxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski
1930 (syn.:Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935); Lemno-Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947;
Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei (Koch 1926) Passarge
1964 em. Gőrs 1977; Potamo-Ceratophylletum submerse Pop 1962; Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Potamo
perfoliati-Ranunculetum circinati Sauer 1937; Spirodeletum polyrhizae Koch 1941;Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen
1960; Ricciocarpetum natantis (Segal 1963) Tüxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd.) Passarge 1978;
Potamogetonetum nodosi (Soó 1960) Segal 1964;Najadetum minoris Ubrizsy 1941; Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954em.
Pott 1992; Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003;Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927; Potamogetonetum
crispi Soó1927; Ceratophylletum demersii Hild 1956.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis si Callitricho-
Batrachion
1.Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis si
Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii) sau mușchi acvatici.
56
2.Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R.aquatilis, Myriophyllum spp..
Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris,Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.Corespondențe cu principalele
habitate din România :R2208 Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris.Veg Ranunculetum aquatilis
(Sauer 1947) Géhu 1961; Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
3270 - Râuri cu maluri nâmoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention
1.Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetație pionieră anuală, nitrofilă, din alianțele
Chenopodion rubri și Bidention.Primăvara și la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără nici un fel de
vegetație (ea dezvoltându-se mai tarziu în timpul anului). Dacă condițiile nu sunt favorabile,această egetație se dezvoltă puțin sau
poate fi total absentă.
2.Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.
3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite. Pentru a înlesni
conservarea acestor comunităţi, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se ia în considerare maluri cu lăţimi
între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51).
Habitatul cuprinde malurile bazinelor acvatice cu acumulări de material organic şi zone din jurul izvoarelor care servesc pentru
adăpatul animalelor în timpul păşunatului. Se găseşte din zona de câmpie până în cea montană inferioară. Vegetaţia este constituită
din specii pioniere, anuale, nitrofile din Chenopodion rubri şi Bidention. Primăvara, aceste maluri ale râurilor sunt lipsite de
vegetaţie, aceasta se instalează mai târziu, în lunile de vară. Dacă nu există condiţii favorabile, vegetaţia se dezvoltă slab sau poate
lipsi. Corespondențe cu principalele habitate din România :
R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita,Echinochloa crusgalli şi Polygonum hidropiper.
Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-
Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-
Bidentetum tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui(Kobenza 1948) Slavnič 1951.
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
62C0* - Stepe ponto-sarmatice
1.Stepe ale câmpiilor, platourilor și dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru și bazinele Transilvaniei și Trac iei de nord,
inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice și văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg și
Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni),Festuca valesiaca,
Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion
valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi.
2.Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia,Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron
pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae -
Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans,Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila,
Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis,Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi -
Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana,Koeleria lobata, Festuca callieri,
57
Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata,Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella
tragium subsp.lithophila.
3) Uneori în asociere cu habitatele 40C0 - tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice (31.8B7) şi 91AA - păduri est-europene de stejar
pufos (41.73).Corespondențe cu principalele habitate din România :
R3418- Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrate.
R3419- Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla.
R3420- Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca,Cynodon dactylon şi Poa angustifolia.
R3421- Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae.
Veg Carici humilis-Stipetum joannis Pop et Hodişan 1985; Chrysopogono-Caricetum humilis Zólyomi (1950) 1958; Danthonio-
Stipetum stenophyllae Ghişa 1941; Stipetum stenophyllae Soó 1944; Stipetum lessingianae Soó (1927 48n.n.) 1947; Stipetum
pulcherrimae Soó 1942; Astragalo ponticae-Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970) Sanda et Popescu 1999; Stipo ucrainicae-
Festucetum valesiacae Dihoru 1970; Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae Pop 1970; Cynodonto-Poëtum angustifoliae (Rapaics
1926) Soó 1957;Koelerio-Artemisietum lerchianae Dihoru 1970; Agropyro-Kochietum prostratae Zólyomi (1957) 1958;
Agropyretum pectiniformis (Prodan 1939) Dihoru 1970; Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi (Burduja et al.1956) Sârbu et
al. 1999; Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu et al. 1999; Elytrigietum hispidi
(Dihoru 1970) Popescu et Sanda 1988.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
6410 –Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
1.Pajiști cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sarace în nutrienti (azot,
fosfor). Acestea s-au format în urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit întârziat spre sfârsitul anului, sau
corespund unui stadiu de deteriorare a mlațtinilor de turbă drenate.
Subtipuri: 37.311-pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă,relativ bogate în specii (Eu-molinion).
Solul este uneori turbos și devine uscat, vară;37.312 pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu excepția
pajiștilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate.
2.Plante:37.311:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum,Colchicum autumnale, Inula salicina,
Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria,Tetragonolobus maritimus; 37.312:Viola persicifolia, V. palustris,
Galium uliginosum, Crepis paludosa,Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus
uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.
3) În unele regiuni, aceste pajişti sunt în contact direct cu comunităţi de Nardetalia.În pajiştile cu Molinia de pe văile râurilor se
observă o tranziţie către alianţa Cnidion dubii.Corespondențe cu principalele habitate din România :
R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea clayey-siltladen soils (Molinion caeruleae).
În Delta Dunării, la Letea, Molinia caerulea ssp. euxina realizează fitocenoze pe suprafeţe de 300–500 m2, cu o compoziţie
floristică diferită de cea a molinietelor din ţară.Speciile care au fost semnalate în aceste fitocenoze sunt: Molinia caerulea ssp.
euxina,Vicia biennis, Cirsium alatum, Holoschoenus vulgaris, Saccharum strictum (Erianthus appressus), ultima fiind specie rară în
flora României.
Veg Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae Boşcaiu 1965; Molinio-
Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soó 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
58
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
6420 – Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion
1.Pajiști mediteraneene umede cu graminee înalte și țipirig, larg raspandite în întregul bazin editeranean, extinzându-se de-a lungul
coastelor Mării Negre, în special în sistemele dunale.
2.Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus,
Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum,
Prunella vulgaris,Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum
silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.
Corespondențe cu principalele habitate din România :R1607 Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
6430 – Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
Subtipuri:
37.7 – Comunități higrofile și nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă și lizierelor forestiere, aparținând ordinelor
Glechometalia hederaceae și Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium,
Filipendulion);
37.8-Comunități de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparținând clasei Betulo-Adenostyletea.
2.Plante:
37.7-Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus,
Cirsium oleraceum,Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum,Silene dioica,
Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa;
37.8Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus,Adenostyles alliariae, Cicerbita
alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea,Cirsium helenioides.
3.Comunități similare, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor și lizierei pădurilor Comunitățile
nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii de talie micâ, comune în regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste
comunități de ierburi înalte s-ar putea dezvolta și în pajiști umede abandonate, care nu mai sunt cosite.Corespondențe cu principalele
habitate din România :R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus.
R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum.
Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetumaustriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum alliariae
banaticum Borza 1946);Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. Ex Walas 1949 (syn.:Cardueto-Heracleetum 58irsute
Beldie 1967, Heracleetum 58irsute auct. Rom.);Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943);
Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. Rom., Aegopodio-Petasitetum
hybridi auct.rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru 1975,Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu
1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Tüxen
1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo 58irsute-
Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum 58irsute58
Neuhäuslova-Novotna et al. 1969;Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. Et Sutter 1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Görs 1974;
59
Convolvulo-Epilobietum 59irsute Hilbig et al. 1972;Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký 1974; Angelico sylvetris-
Cirsietumcani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo- Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).
Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
6440 – Pajiști aluviale din Cnidion dubii
1.Pajiști aluviale cu regim natural de inundare apartinând alianței Cnidion dubii, în condiții climatice continentale până la
subcontinentale.
2.Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex
praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera
arii restranse.
3.Acest tip de habitate dezvoltat în condiţiile climatice continental-subcontinentale cuprinde pajiştile/fâneţele aluviale supuse
regimului periodic de inundare.Corespondențe cu principalele habitate din România :
R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis.
R3712- Comunităţi dacice cu Deschampsia caespitosa şiAgrostis stolonifera.
R3715- Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera.
Veg Poëtum pratensis Răvăruţ et al. 1956; Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio-Festucetum
pratensis Soó 1949;Agrostietum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum
ventricosi Turenschi 1966; Agrostio-Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensis Májovsky ex
Ruzicková 1975.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
6510 – Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
1.Fânețe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparținând
alianțelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureionnemoralis. Aceste pajiști exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori și
nu sunt cosite înainte ca gramineele sa înflorească și după aceea, numai o dată sau de două ori pe an.
2.Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia
arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula
patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.
3.Exista subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundentă a îngrăsămintelor,
diversitatea speciilor scade rapid.Corespondențe cu principalele habitate din România :
R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinatate Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara
Lacuri și bălți destul de bogate în baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu
conținut sărac (către moderat) de nutrienți, bogate în baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu
carofite,Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreală acest tip de habitat include mici bălți turboase (‘gyttja’) oligo-
60
mezotrofe bogate în calciu, cu un covor dens de Chara, adesea înconjurate de diverse mlaștini eutrofe și turbarii cu pin
silvestru.Plante: Chara spp., Nitella spp.Corespondențe cu principalele habitate din România :
R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus.
Veg Nitelletum gracilis Coriolan 1957; Charetum braunii Coriolan 1957;Tolypelletum proliferae Krause 1969; Lychnothamnetum
barbati IonescuŢeculescu 1967.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1150*- Lagune costiere
1.Lagunele sunt întinderi de apă sărată costiere, de mică adâncime, cu salinitate și volum de apă variabil, total sau parțial separate de
mare prin bancuri de nisip sau prundiș ori, mai rar,de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru până la hiperhalin, în funcție de
cantitatea de precipitații, intensitatea evaporării, aportul de apă de mare proaspată în timpul furtunilor și de inundarea temporară cu
apă de mare în timpul iernii sau la flux. Cu sau fără vegetație din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea- Flads
si gloes, considerate o varietate baltică a lagunelor, reprezintă mici ochiuri de apă, de obicei de mică adîncime, mai mult sau mai
puțin delimitate, încă legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pământului. Caracterizate prin stufărișuri bine
dezvoltate și vegetație submersă luxuriantă, și având mai multe stadii de transformare morfologică și floristică în procesul prin care
porțiuni de mare devin uscat.
- Iazurile și bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu condiția sa-și aibă originea într-o veche lagună naturală
transformată sau o mlastină sărată, și să fi suportat un impact minor în urma exploatării.
2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula,Potamogeton pectinatus, Ranunculus
baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Charaspp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis,
Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.
Animale: Celenterate - Edwardsia ivelli; Polichete - Armandia cirrhosa; Briozoare -Victorella pavida; Rotifere - Brachionus sp.;
Moluşte - Abra sp., Murex sp.;Crustacee - Artemia sp.; Peşti - Cyprinus carpio, Mullus barbatus; Reptile - Testudo
graeca; Amfibieni - Hyla arborea.
3) Mlaştinile sărăturate constituie o parte a acestui complex.Corespondențe cu principalele habitate din România :
R2301 Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritime.
Veg Ruppietum maritimae (Hacquette 1927) Iversen 1934.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
92A0 - Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba
1.Păduri de luncă (zavoaie) din bazinul mediteranean și cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de
salcie înrudite cu acestea.Păduri de luncă multistratificate mediteraneene și central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix
spp.,Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia,F. pallisiae, liane . Speciile de
plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înaltimea lor; aceștia pot fi absenți sau rari în anumite grupări vegetale, care
sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.
2.Plante: Salix alba, Populus alba.
Corespondențe cu principalele habitate din România :R4406 Păduri danubiene – panonice de luncă de plop alb (Populus alba)
cu Rubus caesius.
61
Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în imediata vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu
are impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice
1.Tufărișuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuști din regiunile pontică și sarmatică și ale teritoriilor adiacente din interiorul sau
din afara zonei de limită estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice de stejari și arțar
tătăresc (41.7A22) și pădurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice eurosiberiene cu
Quercus spp. Habitatul include mai multe comunități vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociațiile
Asphodelino luteae-Paliuretum și Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.
2.Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S.crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana),
Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi,Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis,
Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii,M. jankae, Orlaya
grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca.
Habitatul cuprinde tufărişuri cu frunze căzătoare, caracterizate de prezenţa speciilor ponto-sarmatice Caragana frutex, Paliurus
spina-christi, Jasminum fruticans, cu numeroase elemente floristice submediteraneene, pontice şi balcanice, fitocenozele având un
caracter termofil, xerofil şi calcifil, situate la limita silvostepei şi zonei nemorale.Se regăsesc în zona de silvostepă şi în mod
secundar în cea nemorală, în Podişul Dobrogei de Nord, Podişul Dobrogei de Sud, Podişul Central Moldovenesc (Vaslui-Mânjeşti,
Tanacu, Crasna) Câmpia Moldovei (Iaşi, Valea Lungă, Holboca), Subcarpaţii Moldovei –Humulesti, Podişul Sucevei- Câmpulung
Moldovenesc, Depresiunea Rădăuţi. Corespondențe cu principalele habitate din România :R3128 Tufărişuri balcanice de păliur
(Paliurus spina-christi) (p.).
R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.).
R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana).
R3132 Tufărişuri ponto-sarmantice de Caragana frutex.
Veg Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et Popescu 1999; Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai et al. 1964)
Mititelu et al. 1993; as. Cu Caragana frutex Dihoru et al. 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetum glabratae Petrescu 2000-2001;
Prunetum tenellae s.l.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
91AA – Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
1.Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor
subcontinentale ale lui Quercion frainetto și Carpinion illyricum.
Include subtipurile:
41.7371 - Păduri tracice de stejar pufos și carpiniță Păduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din câmpiile bazinului Mării
Negre și dealurile Turciei europeane, din nordul câmpiei tracice în sudul și sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate ăn principal
prin masive forestiere insulare, mai ales în partea centrală a dealurilor Marita și Tundja, și de pe colinele de la poalele estice și
nordice ale munților Rodopi. Stejarii sunt ânsoțiți de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa și de
elemente floristice submediteraneene.
41.7372 - Păduri moesiace de stejar pufos.
62
Păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul munților Dinarici, lanțul muntos balcanic și din
regiunile învecinate, incluzând sudestul și sudul României.
2.Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus,Galium dasypodum, Paeonia
peregrina.Corespondențe cu principalele habitate din România :
R4158 Păduri danubian – vest – pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola
jordanii.
R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.).
R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrine.
R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus.
Veg Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniţă 1970; Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniţă 1970; Echinopo
banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971; Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis (Sârbu 1978) Sanda et Popescu
1999; Ceraso mahaleb-Quercetum pubescentis Jakucs et Fekete 1957; Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae Doniţă
1968;Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika 1932.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
B.1.2.2. Lista speciilor de floră de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanță comunitară
ROSCI 0065 Delta Dunării- descriere
Cod Nume Populatie Evaluarea sitului
Populatie Conservare Izolare Evaluare globală
2253 Centaurea jankae
R A A B B
4067 Echium russicum
R C C A A
1516
Aldrovanda
vesiculosa
R A C B B
1428 Marsilea quadrifolia
R A C B B
2255 Centaurea pontica
V A A B B
In ceea ce privește marimea populației, de plante, dacă marimea populației este știută dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje
de cifre ca mai sus. Dacă nu, se indică doar dacă specia este prezentă.
(C) – specie comună; (R)- specie rară;(V)- foarte rară;· (P) - Daca datele despre o populație lipsesc complet, se indică numai
prezența speciei.
1428 - Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă)
Increngătura: Pteridophyta / Clasa: Pteridopsida / Ordinul: Salviniales / Familia: Marsileaceae / Genul : Marsilea / Specia: Marsilea
quadrifolia / Denumire populară: trifoiaș de baltă.
Descriere: Trifoi cu patru foi, plantă perenă, hemicriptofită, cu înaltimea de 5-20 cm ce sporifică în lunile august-octombrie. Este
sporadică, întalnită la câmpie, în jurul apelor stagnante.
63
Traiește în medii acvatice, semiacvatice și terestre. La suprafața nămolului are un rizom repent fixat de substrat prin rădăcini
adventive, de pe care se ridică la suprafață apei frunze tinere răsucite în spirală (circinate) și mature, lung pețiolate ce poartă în vârf
4 foliole dispuse palmat, asemănător unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati și contin
numeroși sori induziați.
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact nega tiv
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1516 -Aldrovanda vesiculosa - Phylum: Magnoliophyta-Clasa: Magnoliopsida-Ordinul: Caryophyllales Familia: Droseraceae
Este plantă acvatică, fără rădăcini, plutind aproape de suprafaţa apei şi făcând impresia unui ament mai mare de salcie.Tulpina cu
numeroase articulaţii, simplă sau uneori puţin ramificată, este de culoare verde sau brună, de 10 cm, rar până la 30 cm lungime.
Frunzele în cele mai multe cazuri 8 în verticil, lacunos umflate, cuneate, spre bază îngustate în formă de peţiol, care la vârf se
termină prin 4-6 (rar 1-3) segmente laciniiforme, subulate, de 6-8 mm lungime. În parenchimul acestor pseudopeţioli, ca şi în
tulpină, se află spaţii mari cu aer, care înlesnesc meţinerea plantelor deasupra apei. Fiecare pseudopeţiol este acoperit cu 700-900
glande mici, cu 2 braţe. Lamina renifrom orbiculată, în partea centrală îngroşată, pe linia mediană articulat îndoită, de 5-7 mm
lungime şi lată de 8-10 mm. Lamina frunzei se închide îndoindu-se de-a lungul nervurii mediane, formând două valve, între care
sunt prinse animalicule de apă.Flori axilare, solitare, se găsesc în vârful unui pedicel robust, mai lung decât frunzele. Caliciu cu 5
sepale persistente, ovale sau alungit ovale, spre partea superioară uneori ciliate, lungi de 3-4 mm şi de cca. 2.5 mm lăţime are 5
stamine, cu filamente subulate. Ovarul globulos, cu 5 stile filiforme se termină prin stigmate peniciliform ramificate. Capsula
globuloasă, uniloculară, cu 5 valve, conţine de regulă 10 seminţe lungi de 1.5 mm şi late de 1 mm.Preferă apele stagnante de la
marginea lacurilor, cu un substart de turbă, în care hibernaculele se pot păstra mai bine peste iarnă decât în nisip.Specia nu a fost
identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei
speciei în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
2253 - Centaurea jankae
Centaurea jankae este o specie subendemică pentru România cu un areal restrâns fiind una dintre cele mai frumoase şi distincte
specii ale genului Centaurea care contribuie la unicitatea peisajului Dobrogean. Este plantă perenă, variind în înălţime de la 30-120
cm. Tulpina este ramificată de la mijloc. Frunzele sunt penat-sectate într-un mod neregulat având o culoare verde şi un aspect de la
arachnoideu-
pubescent la aproape glabru. Infloresecenţele sunt relativ mari de aspect globulos cu flori de culoare purpuriu-mov.Înfloreste de la
aproximativ jumatatea lunii iunie pâna în iulie
Distribuţie şi habitat:Centaurea jankae a fost considerată pâna de curând o specie endemică pentru România, dar date relativ recente
(2007, Petrova A. S.) o indică ca fiind prezentă şi in nord-estul Bulgariei. Este o plantă adaptată la locuri stepice aride cu substrat
pietros calcaros. Pe teritoriul României specia este prezentă doar în câteva locaţii din Dobrogea într-un areal foarte restrâns: zona
localităţii Jurilovca (Capul Doloşman).Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor
planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de
funcționare.
2255 - Centaurea pontica
Crește numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.Specia nu a fost identificată în zona. În aceste zone sau în imediata
apropiere nu sunt conditii specifice acestei specii. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea
64
obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada
de funcționare..
4067 - Echium russicum. Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
B.1.2.3. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Descriere
Cod
Specie Populatie:
Rezidenta
Reproducere Iernat Pasaj Sit
Pop.
Conserv. Izolare
2633 Mustela
eversmannii
V - - - B B B
2635 Vormela
peregusna
V - - - C B B
1335 Spermophilus
citellus
P - - - C B C
1355 Lutra lutra
R - - - A B C
1356 Mustela
lutreola
R - - - A B B
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B -
15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare
(izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de
răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
2633 - Mustela eversmannii (Dihor de stepă) este un animal cu aspect caracteristic mustelidelor, având o lungime de 35-38 cm, și o
coadă de 12-16 cm. Este asemănatoare cu dihorul de casă dar are blana mai deschisă la culoare, spatele fiind cafeniu-gălbui, iar
pieptul, picioarele și vârful cozii sunt negricioase. Sub ochi prezintă o pată mai întunecată. Este o specie care trăiește în zona de
stepă.
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1335 - Spermophilus citellus ( Popândăul ) este o specie caracteristică de stepă, comună în toată ţara, în afară de Transilvania.
Populeaza zona de stepă, neimpadurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajiăti, terenuri cultivate sau înnierbate,
grădini,livezi, râpe, diguri nedepăşind altitudinea de 300 m . Îşi sapă galerii lungi de 30-40 m adânci de la 80 cm până la 4-6 m,
unde îşi adună provizii pentru iarnă. Hrana variază în raport cu anotimpul şi regiunea : vara tot felul deseminţe, rădăcini, boabe de
cereale, fiind direct dăunător culturilor agricole şi indirect, prin distrugerea digurilor din sistemele de hidroameliorare şi orezării,
datorită galeriilor sale; rar consumă şi hrană animală. Prin septembrie - octombrie intră în hibernare.Traiește în colonii, însă fiecare
individ are o galerie proprie.Perioada de hibernare este determinată de condițiile de temperatură. In general,începe în luna
septembrie și durează până în luna martie; în mod excepțional, când apar condiții climatice nefavorabile, cu temperaturi scazute sub
65
15 gr. C, intrarea în hibernare poate avea loc chiar în luna august. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi, de
regula mama și pui, fie solitari.Consumă, în general, părțile verzi ale plantelor, rădăcini și semințe, dar și insecte, miriapode, melci,
râme sau vertebrate mici.Popândaul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru culturi, cât și pentru siguranța solului. Acest
rozator depreciază pajiștile și fânețurile prin reteaua lor de galerii și contribuie la erodarea solurilor și la slăbirea digurilor.Specia nu
a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra
acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
2635 - Vormela peregusna (dihorul pătat) este un animal cu o lungime de 32-38 cm,coada de 15-28 cm, stufoasă, cenușie
.Urechile sunt destul de mari și rotunjite la vârf,pe margini fiind albe. Tot alb este și pelaturile gurii. Capul este roșcat întunecat, iar
abdomenul negricios. Pe spate are o serie de pete albicioase. Mod de viață: este un animal de stepă, ocolind terenurile arate . Se
hrănește cu rozătoare, păsări și sopârle. Este semnalat în Dobrogea, fiind rar întâlnit pe văile râurilor, pe lângă așezări omenești,
grădini sau hambare.
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1356 - Mustela lutreola (nurca)
Descriere: lungimea corpului este de 35-40 cm, coada este de 11-16 cm și greutatea masculului între 1-5 kg, femela atingând o
greutate de maxim 1 kg. Corpul este alungit, cu picioare scurte. Botul lat, urechile rotunjite ca la vidră; membrana interdigitala
păroasă. Blana mult întunecată pe spate, mai ales pe ceafă și către picioarele posterioare. Coada mult mai intunecată decat laturile
capului. Gâtul cu o pată mică, galbenă sau albicioasa. Buza superioară, anterior și toată buza inferioară de culoare albă.
Reproducerea: Dă naștere o data pe an, între 1 si 6 pui, la începutul verii.Hrana: Se hrăneste cu pești, broaște, raci.
Habitat: raspandită, pe langa ape stătatoare și curgătoare, atat la șes, cât și la deal și munte
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1355 - Lutra lutra (vidra)
Descriere: Lungimea corpului este de 70-90 cm, înalțimea de 30 cm, coada este de 35-40 cm și greutatea intre 8-15 kg. Capul este
mic, turtit și lat, urechile rotunjite, scurte, puțin ieșite din blană, acoperite de un opercul membranos. Ochii sunt mici, aproape de
colțurile gurii, cu pupila rotundă. Buzele groase, cea superioară cu mustăți. Nasul este golaș . Blana de culoare cafeniu-intunecat, cu
peri moi, mătăsoși și strălucitori. Pe bărbie, laturi și pe mijlocul buzei superioare câteva pete neregulate de culoare albă. In raport
cu corpul, picioarele sunt scurte, au câte 5 degete unite prin membrana de înnot.
Reproducerea : femela naște o dată pe an, între 1-5 pui.
Hrana: Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice.
Habitat: Localizată în Delta Dunării și pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apă și pe uscat, având vizuina cu
două intrări.
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
66
B.1.2.4. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – descriere
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B -
15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare
(izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de
răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
Cod
Nume
Populatie
Evaluarea sitului
Residenta
Migratoare Populatie
Conservare
Izolare
Evaluare
global
Reprodu
cere
Iernat
Pasaj
1298 Vipera ursinii R A A A A
1219 Testudo graeca R C B B B
1993
Triturus
dobrogicus
RC A B B A
1220
Emys orbicularis
RC A B C A
1188
Bombina bombina
C A A C A
1188 - Bombina bombina (Linnaeus, 1761)
Buhaiul cu burta roșie cum mai este numit în unele zone, face parte din Regnul Animalia, Phylum Chordata, Clasa Amphibia,
Ordinul Anura, Familia Bombinatoridae, Genul Bombina, Specia bombina. Caracteristica acestei specii este culoarea portocalie,
până spre roșu, de pe partea ventrală (abdomen), în combinație cu negru și puncte mici albe, vârful degetelor sunt colorate în negru,
aceste culori se mai numesc și culori de avertizare, specia fiind cea mai otravitoare de la noi din țară, acest lucru îl poate demonstra
și puținii prădători pe care îi are. Pe partea dorsală este colorat cenușiu - deschis, măsliniu, prezintă negi glandulari grupați, colorați
în negru și formează un model caracteristic speciei. Unele exemplare, sub 10% din populație, pot fi colorați în verde partial sau
total. Se reproduce în aprilie-iunie, dacă sunt condiții favorabile de mediu mai pot depune o pontă și în luna august. Masculul intră
primul în apă, sensibili la condițiile de mediu își alege cu grijă balta sau iazul în care va sta în perioada de reproducere. Deși
Bombina bombina este o specie de broască râiaosă, este foarte atașată de mediul acvatic, putând trăi chiar întreaga viața în apă.
Specie diurnăpreferă bălțile cu vegetație bogată. Prin apă se deplasează înot, fiind o bună înotatoare, pe uscat se deplasează prin
salturi. Este capabilă de migrații lungi în timpul anului dacă condițiile de mediu din habitatul pe care îl ocupă devin neprielnice.
Specie vulnerabilă mai ales din cauza disparițiilor habitatelor folosite de această specie în perioada de reproducere.
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1219 - Testudo graeca (țestoasa de uscat dobrogeană)
Descriere: Lungimea 15-27 cm. Masculii se disting de femele prin coada mai lungă ,și mai tare, prin mărimea scobiturii posterioare
a plastronului, prin solzul supracodal foarte bombat. Carapacea gălbuie-intunecat, cafenie uniform sau măslinie, fiecare placă fiind
marginită de pete negre, neregulate; vertebrele și supracodala, ăn partea lor anterioară, negre-cafenii sau complet negre. Tinerii,
măslinii șters sau gălbui cu pete negre pe marginea fiecarei placi.Hrana este în exclusivitate vegetală, consumând frunze, fructe, flori
și cu totul accidental, râme și melci. In condiții vitrege de trai poate deveni chiar coprofagă sau consumatoare de pamânt cu un
conținut ridicat de substanțe organice.
67
Reproducerea: Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 oua sferice, albe, care se clocesc în 70-80 zile.
Hrana: Se hrănește cu vegetale, rădacini, râme.
Habitat: Preferă terenurile uscate, cu tufișuri bogate, de silvostepă, fiind iubitoare de caldură.Specia nu a fost identificată pe
amplasament sau vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada
de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1220 - Emys orbicularis (țestoasa de apă)
Descriere: la mascul, carapacea are 14-17 cm iar coada 6-9 cm, iar carapacea la femelă are 14-18 cm, coada 6-8 cm. Carapacea la
adulți are formă eliptică, puțin mai lată posterior decât anterior, iar la exemplarele tinere este rotunjită, cafenie-intunecat. La adulți,
carapacea are fondul cafeniu-intunecat, cafeniu-rosiatic sau negru cu pete rotunde sau linii intrerupte galbene, mai mult sau mai
puțin numeroase, dispuse în raze pe fiecare dintre placi , iar plastronul galben deschis sau galben-roscat, cafeniu sau aproape
complet negru. Coada cu solzi în verticil mai mult sau mai putin proeminenți. Capul la mascul colorat deasupra în cafeniu cu spirale
negre,iar la femelă este pătat cu galben.
Reproducerea: Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 oua mai mult sau mai puțin cilindrice; clocirea durează, în funcție de
temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, în primăvara anului următor.
Hrana: Se hrănește cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci și pestișori; mănâncă obișnuit sub apă.
Habitat: In fauna țării destul de comună, trăiește în ape stătătoare, mâloase, și în cele cu curs liniștit; înoata și se scufundă foarte
bine. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact
negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1298 - Vipera ursinii
Traieşte prin stepe, păduri, rariţe, stufării, câmpii mlaştinoase. Înghite prada vie, fără a o mai paraliza cu venin. Femela naşte, prin
iulie-august, 3-22 pui, care ajung maturi dupa 3 ani. Iernează în găuri de rozătoare, prin scorburi, apărând primăvara prin martie-
aprilie.Vipera ursinii rakosienis sau vipera de fâneață, este probabil una dintre cele mai rare subspecii de șerpi din lume și cu
siguranță una dintre subspeciile pe cale de dispariție în Europa. In anul 2002, membrii Societatii Romane de Herpetologie au reușit
să descopere o nouă populație de vipera de fâneață în Transilvania, de data aceasta în județul Alba. Aceasta este, de departe, cea mai
importantă descoperire herpetofaunistică din România din ultimii 60 de ani.La acea data vipera de fâneață deja se afla între speciile
pe cale de disparitie în Europa, de altfel ea fiind menționata în Directiva “Habitate si Specii” referitoare la conservarea habitatelor
naturale și a florei și faunei salbatice precum și in Conventia de la Berna, ca specie de fauna strict protejata. De asemenea se află pe
lista roșie a speciilor amenințate,realizată de I.U.C.N. (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii).Specia nu a fost
identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei
specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1219 - Triturus dobrogicus - este cea mai mare specie de triton din Romania. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm. Trăiește
prin bălțile și iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică, ascunsă printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în
martie și, în funcție de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Reproducerea prin aprilie-mai în bălți și băltoace. Deși
depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutații cromozomiale. Dupa 13 zile, larvele ies din
ouă și rămân în apa 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către iarnă se retrag (adulți și tineri) pe sub pietre, rădăcini și scoarța arborilor.
Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacsi, artropode. Are numeroși dușmani: pești, testoase, păsări. Pe uscat poate fi
găsit în vecinătatea apei. In pofida dimensiunilor mari se deplaseaza repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru.Este o specie
68
vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această specie, mai pretențioasă
decât celelalte specii de tritoni. Este o specie predominat acvaticăa, preferând ape stagnante mari, cu vegetație palustră. Deseori
poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. In
Romania este raspândit aproape pretutindeni.Triturus cristatus dobrogicus (Triturus dobrogicus), în bălțile din Delta Dunării.
Masculul 13 cm, femela 15 cm; aspectul zvelt, capul turtit și îngust, creasta dorsală relativ mică. Spatele roșu-cafeniu sau gălbui-
roșcat, nepătat sau cu pete rare, cafenii; gâtul roșu-cafeniu-inchis, cu mici puncte portocalii; abdomenul galben-deschis, cu pete mari
negre, adesea aproape contopindu-se, net separate de roșul-cafeniu sau portocaliul părților laterale, colorație ce se păstrează
neschimbată și dupa reproducere.
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare. În zona analizată a fost observat un
exemplar din specia Podarcis taurica (șopârla de câmp) și un exemplar din specia Natrix Natrix (șarpele de casă), ambele având o
largă raspândire pe teritoriul Dobrogei.
B.1.2.5. Specii de pești enumerați în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B -
15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare
(izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de
răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Cod Nume
Populatie Evaluarea sitului
Residentă
Migratoare
Populatie Conservare Izolare Evaluare
globală Reprodu
cere Iernat Pasaj
4127 Alosa tanaica P RC A B C B
1130 Aspius aspius C A A C A
1149 Cobitis taenia RC A B C B
1124 Gobio albipinnatus C B A C A
1157 Gymnocephalus
schraetzer C A B B B
1145 Misgurnus fossilis C A A C A
2522 Pelecus cultratus
RC A B C B
1134 Rhodeus sericeus
amarus P B A C A
1146 Sabanejewia aurata RC A B C B
1160 Zingel streber P B B C B
2511 Gobio kessleri
V D
1159 Zingel zingel
P B B C B
2011 Umbra krameri
R A B B B
2555 Gymnocephalus
baloni RC A A B A
4125 Alosa immaculate
P C A B C B
Zona analizată nu are luciu de apă,astfel că speciile de pești mai sus enumerați nu fac obiectul prezentei evaluări de mediu, ca atare
implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și
nici în perioada de funcționare.
69
B.1.26.Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE-descriere
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B -
15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare
(izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de
răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
Cod Nume
Populație Evaluarea sitului
Resident
ă
Migratoare
Populați
e
Conservar
e Izolare
Evaluare
globală Repr
oduc
ere
Iern
at Pasaj
1037 Ophiogomphus
cecilia P A B C B
1060 Lycaena dispar RC B B C B
4028 Catopta thrips R B B C B
4045 Coenagrion
ornatum P?
4030 Colias
myrmidone P B B C B
1089 Morimus
funereus R D
4027 Arytrura
musculus R A B C B
4064 Theodoxus
transversalis R B B B B
4056 Anisus
vorticulus R B B C B
1082 Graphoderus
bilineatus P B B C B
4036 Leptidea morsei
P A B C B
Arytrura musculus (Ménétriés, 1859) (Fluture buhă)
O specie termo-higrofila cu raspandire locala in Europa. Prefera habitate umede,malstini,cursuri de apa.Categoria IUCN=EN.Plante
gazda- salix sp.
Specia nu are conditii prielnice in zona, neexistand posibilitatea de a fi intalnita.In perimetrul propus pentru realizarea investitiei
nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere pentru
aceasta specie. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a
proiectului și nici în perioada de funcționare.
Coenagrion ornatum- Libelula tarancuta
Specie care are ca principal areal de raspandire Europa de Sud Est. Specie de libelula este prudenta ,o gasim bine ascunsa in
vegetatie.Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact
negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Catopta Trips
O molie specifica zonei ponto-caspice,cu stare buna de conservare in România si Bulgaria. Este o specie de stepa. In Europa,
aceasta este intalnita exclusive in vegetatie de stepa , pajisti pe substraturi alcaline. Desi aria de răspandire si marimea populatiei
sunt stabile acestea nu sunt suficiente pentru a asigura viabilitatea pe termen lung. Populatiile sunt relativ mici si izolate, sunt strict
determinate vegetatia de stepa ,care de cele mai multe ori are character insular si este inconjurata de teren arabil pe care se practica
agricultura.
70
Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Colias myrmidone
Colias myrmdione (Esper, 1781) este una din cele mai periclitate specii de fluture diurn din Europa. In ultimele decenii aceasta
specie a ajuns la pragul extinctiei in Europa-Centrală, cele mai viabile populatii fiind intalnite in România. Specia este protejată prin
Directiva Habitate. Specie raspandita local si sporadic in Europa Centrala si de Rasarit.Inclusa în- OUG 57/2007 - Anexa 3: Specii
de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie specială
avifaunistica; Anexa 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta.
Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1060Lycaena dispar
Habitat. In România habitatele preferate sunt păduri de stejar înmlăștinate sau umede, bogate în Polygonum bistorta, baza trofică
larvară a speciei.
Biologie și ecologie: Este ușor de recunoscut după culoarea aripii inferioare gri-deschis care trece spre albastru deschis la baza aripii
și după modul de dispunere a petelor negre. În Europa fluturele poate fi întâlnit și în terenuri mlăstinoase de la marginea lacurilor,
râurilor si canalelor. Plantele gazdă pentru larvă sunt: Rumex hydrolapathum, R. crispus, R. aquaticus. In majoritatea locurilor unde
se întâlneste are doua perioade de zbor, în mai / iunie si în august. în schimb are o singura perioadă de zbor în regiunile reci, nordice
și s-a raportat a treia ponta în unele localităti din S Europei.Arealul speciei cuprinde Europa si nordul Turciei. Foarte locală în
colonii larg dispersate în Franta, nordul Italiei, Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul și centrul Greciei,
partea europeană a Turciei. în Grecia si Ungaria, indivizii din a doua pontă se apropie sau chiar depăsesc în mărime forma batava.
Datorită drenării zonelor umede, unele populații și colonii au dispărut sau se află în pragul dispariției (Banat, Muntenia). Populații
viguroase se păstrează încă în Delta Dunării, Transilvania și Banat (Banat, Muntenia).
Dezvoltare: Lungimea aripii din faţă: 14-21 mm. Două generaţii (aprilie-iunie şi iulie-septembrie).
Depun ouă pe plante gazdă din familia Rumex, în special Rumex obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum.. În habitate
adecvate apar în mod regulat timp de mulţi ani la rând.
Ameninţări: reducerea zonelor cu măcriş (Rumex), desecarea bălţilor şi mlaştinilor, activităţi agricole pe malurile apelor. Măsuri de
protecţie: Conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici; interzicerea colectării speciei de către colecţionarii amatori; reducerea
tratamentelor cu substanţe chimice toxice în ecosistemele forestiere.
Specia nu are condiții prielnice în zona, în perimetrul propus pentru realizarea investitiei nu au fost identificate plantele gazdă
pentru larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru această specie. Implementarea
obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada
de funcționare.
Theodoxus transversalis -melcul acvatic dungat
Populatia specia este considerata a fi extrem de fragmentata si aflta intr-un declin continuu referitor la zona de ocupare, la
calitatea habitatului si a numarului de subpopulații. Specia este considerata a fi pe cale de dispariție.
Habitat și Ecologie: Aceasta este o specie fluviala, apare in rauri asociate cu suprafata solida. Sisteme de: De apa dulce
Poate fi intalnit fluviul Dunarea, probabil doar in secțiunea inferioara (Bulgaria / România). Cele mai multe dintre populatiile pot fi
71
gasite in afluenții mai mici în cazul in care calitatea apei este inca acceptabil.
Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1037 - Ophiogomphus Cecilia
Clasificare conform IUCN: Least Concern (LC)
Habitat: Este o specie de libelule din familia Gomphidae. Se găseşte în Austria, Belarus, Bulgaria, China, Republica Cehă,
Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Moldova, Portugalia, România,
Rusia, Slovacia, Suedia , Elveţia, Turcia şi Ucraina. Trăieşte preponderent pe râuri de şes şi canale, de preferat cu adâncime mică.
Un tip de habitat ideal are un fund cu nisip şi apă curată în zonele de pădure, dar gama ecologică a acestei specii mult mai mare: pot
coloniza, de asemenea, cele mai multe dintre râurile lente şi chiar şi apele subterane. Apele stătătoare sunt posibile locuri de
dezvoltare a larvelor. Larvele trăiesc chiar şi în sedimente mari, cu toate acestea evită zonele noroioase.
Aspect: are o deschidere a aripilor de 6.5 - 7.5 cm şi lungimea corpului de aproximativ 5 cm.
Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1089 - Morimus funereus (Mulsant, 1863) (Croitorul cenuşiu)
Habitat: Trăiește în pădurile cu esențe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee si făgetele, însă apariții ocazionale ale
speciei au fost semnalate și în pădurile de conifere.
Statut conform UICN: Specie periclitată. Lower Risk (LR), Near Threatened (NT).
Habitat: Trăieşte în pădurile cu esenţe foioase, preferând în special pădurile de cvercinee şi făgetele, însă apariţii ocazionale ale
speciei au fost semnalate şi în pădurile de conifere.
Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Anisus vorticulus - melcul cu cârlig
Melcul cu carlig - aceasta specie de melc acvatic, se caracterizeaza prin cochilie discoidala (anfracte spiralate în acelasi plan), de
culoare bruna, cu 5 - 5,5 anfracte, evident si egal rotunjite atat superior cat si inferior, separate printr-o sutura adanca.
Se intalneste in ape limpezi, permanente, stagnante sau lin curgatoare, bogate in vegetatie acvatica si palustra.
Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Graphoderus bilineatus -gandac de apa-
Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Leptidea morsei
Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Calitatea şi importanţa sitului Natura 2000- ROSCI0065- Delta Dunării: Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante
şi 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8
specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea
jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip
72
(Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica,
Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre
amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi
pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca
cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea),
care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului
lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30
%; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre),
psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură). Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme
observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare
decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică
de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol.Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei fac
parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana
cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)
B.1.3. Date privind situl ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină: suprafața, tipuri de ecosisteme,
tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implementarea planului
Are anumite particularităţi datorate influenţei majore a
apelor Dunarii şi aluviunilor depuse de acestea, încât
aici, există habitate sedimentare unice la litoralul
romanesc. Situl de importanță comunitară ROSCI0066
Delta Dunării -zona marină, în conformitate cu Ord.
1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000
în Europa, se suprapune cu Rezervația Biosferei Delta
Dunării, teritoriu administrat de
ARBDD.Biodiversitatea reprezintă întreaga gamă a variabilitații organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea
cuprinde diversitatea ecosistemului și diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.Acest sit se întinde de la vărsarea
brațului Chilia până la Capul Midia, de-a lungul coastei până la adâncimea de 20 de metri a apelor marine.ROSCI0066 - Rezervatia
Biosferei Delta Dunării - zona marină: sit de importanță comunitară, în conformitate cu cerințele Directivei Habitate 92/43/CEE,
adoptat prin Decizia 2009/92/CE, care se suprapune peste zona marină a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - arie naturală protejată
de interes național și internațional - (Custode RBDD).Zona marină a Deltei Dunării are suprafața de 121.697 ha ,ocupă <1% din
zona Mării Negre, și este situată la 44o 46' 44'' latitudine Nordică si la 29o 14' 56' longitudine Estica.Zona este domeniu public,
făcând parte din marea teritorială. De asemenea, este zona tampon a Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Caracteristici ale sitului:
Corespunde cu unitatea geografică cu același nume componentă a Rezervației Biosferei Delta Dunării (zona costieră a Mării Negre,
de la vărsarea brațului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m).
Calitate și importanță:
73
Zona marină a Deltei Dunării are anumite particularități datorate influenței majore a apelor Dunării și aluviunilor depuse de acestea,
încât aici,există habitate sedimentare unice la litoralul românesc. Tip de proprietate Zona este domeniu public, făcând parte din
marea teritorială. De asemenea, este zona tampon a Rezervației Biosferei.In Delta Dunării s-au delimitat două categorii mari de
ecosisteme și anume:- ecosisteme naturale parțial modificate de om; ecosisteme antropice.
B.1.3. 1.Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea acestora- descriere
Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă. Suprafata relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p
> 0%. Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare
considerabilă.
Clasa de habitat 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare
1.Bancurile de nisip sunt forme topografice înaltate, alungite, rotunjite sau neregulate,permanent submerse și predominant
înconjurate de ape mai adânci. Acestea constau în principal din sedimente nisipoase, însa depozite cu granulometrie mai mare,
incluzand prundiș și galeți, sau cu granulometrie mai mică, incluzând mâl, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip.
Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse într-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip,
dacă bioturile asociate depind mai curând de nisip decât de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mică adâncime”
înseamnă că deasupra unui banc de nisip adâncimea apei depașește rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se
pot însă extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci,
care fac parte din formațiunea caracteristică a bancului și care găzduiesc biocenozele sale specifice.
2.Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.
Bancurile de nisip pot fi întâlnite în asociere cu“suprafețe de mâl și nisip neacoperite de apa mării la maree joasă” și “recife”.In
sectorul românesc al Mării Negre, acest habitat se întalnește sub următoarele forme:
HdR R1101- Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii.
Veg Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921; Zosteretum noltii Harmsen 1936.
Nisipuri fine, curate sau ușor mâloase, cu pajiști de Zostera, ce constituie prelungirea submarină a plajei de nisip fin, fiind în
contact direct cu zona mediolitorală de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formează pajiști
submarine monospecifice sau mixte în golfuri adăpostite, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o depunere slaba de mâl.
Nisipuri medii sub formă de dune submarine, cu granulație medie, care, sub acțiunea curenților puternici și a valurilor, formează
bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu țărmul. Prin acumularea în timp a nisipului,aceste bancuri pot deveni emerse,
constituind insule mișcătoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fața gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de
mică adâncime,amestecate cu resturi de cochilii și pietricele, dispuse de la tărm până la izobata de 3-4 m.
Cod
DENUMIRE HABITAT % REPREZ SUPRAF
RELAT
CONSEVARE GLOBAL
1110
Bancuri de nisip acoperite
permanent de un strat mic de apa
de mare
70 B A B B
1130
Ape estuarine 25 B A B B
1140
Nisipuri si zone mlatinoase
neacoperite de apa de mare la
reflux
1 B A B B
1160 Melele si golfuri
2 B A B B
74
Acest facies este prezent de la gurile Dunării și până la Constanța, adăpostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium
mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adâncime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar
lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile mâloase se instalează de la adâncimi foarte mici (5-6 m). Speciile
caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara
inaequivalvis,Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator,
Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco și pietrișuri mărunte bătute de valuri se întalnesc în micile
golfuri ale coastelor stâncoase naturale expuse și nu depasesc câteva zeci de centimetri adâncime. Se prezintă sub forma unor plaje
submerse foarte înguste, formate din nisip grosier și pietriș provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti
infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, între adâncimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje
submerse sunt parțial acoperite cu pietre rotunde și aplatizate (găleti), de obicei calcaroase,albe, modelate de valuri. Apar numai în
zonele cu un hidrodinamism puternic și sunt populați de crustacee izopode, amfipode și de crabul Xantho poressa. „Camca” de la
gurile Dunării, se intalneste în zonele adăpostite, de mica adâncime, pe țărmul Deltei Dunării. Camcaua este o suspensie densă de
detritus vegetal de origine continentală, formată mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
1130 Estuare [Estuaries]CLAS. PAL.: 13.2, 11.2
1) Partea din aval a văii unui râu, expusă mareelor şi extinzându-se de la limita apelorsalmastre. Estuarele fluviilor sunt intrânduri
ale coastei unde, spre deosebire de habitatul 1160 (braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci), există în general o
influenţă substanţială a apelor dulci. Amestecul apei dulci cu apa de mare şi fluxurile reduse ale curenţilor în adăpostul estuarului
conduc la depunerea de sedimente fine,adesea formând extinse depozite intermareice de nisip şi mâl. Acolo unde curenţii sunt mai
puternici decât fluxul, majoritatea sedimentelor se depun şi formează o deltă la gura estuarului.
Gurile fluviilor baltice, considerate ca un subtip de estuar, au ape salmastre fără maree, prezentând o vastă vegetaţie specifică
zonelor umede (helofită) şi o vegetaţie acvatică luxuriantă în zonele cu ape de mică adâncime.
2) Plante: Comunităţi de alge bentice.Animale: Comunităţi de nevertebrate bentice; constituie zone importante de hrănire
pentru multe specii de păsări.
3) Un estuar formează o unitate ecologică cu tipurile de habitat costier terestruînconjurătoare. În ceea ce priveşte conservarea
naturii, aceste tipuri de habitat diferitenu ar trebui separate, şi această realitate trebuie luată în considerare în procesul de
selectare a siturilor de importanţă comunitară.
HdR -;Veg Fără vegetaţie cormofitică.NrSCI 2
NB Acest habitat cuprinde mediolitoralul şi infralitoralul, fiind caracterizat de o salinitate redusă a apelor de suprafaţă şi de
pătrunderea spre amonte a unui strat de apă marină profundă. În zona de amestec a apelor dulci cu cele salmastre au loc
procese chimice în urma cărora are loc precipitarea unor particule fine. Pe aceste nuclee minerale se agregă particule organice,
având ca rezultat sedimentarea unor mâluri fine, îmbogăţite organic, în care predomină condiţii anoxice, reducătoare.
Astfel de procese au loc la gurile de vărsare ale Dunării şi în băile Musura şi Sacalin (la contactul cu apele Mării Negre din faţa lor
până la izobata de 20 m), unde biocenozele şi parametrii fizico-chimici sunt caracteristici apelor estuarine. De aceea,
deşi mareele sunt foarte slabe (ca şi în mările Mediterană şi Baltică) şi gura de vărsare nu are forma tipică de pâlnie, aceste ape cu
salinitate variabilă constituie un habitat estuarin.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
75
Clasa de habitat 1140 - Nisipuri și zone mlaștinoase neacoperite de apă de mare la reflux
1) Nisipurile şi mâlurile de pe coastele oceanelor, mărilor conexe şi lagunelor aferente, neacoperite de apa mării la reflux, lipsite de
plante vasculare, de obicei acoperite de alge albastre şi diatomee. Acestea au o importanţă deosebită în privinţa resurselor de hrană
disponibile pentru păsări de apă (Haematopodidae, Scolopacidae,Anatidae). Diferitele comunităţi mediolitorale de nevertebrate şi
de alge carepopulează acest habitat pot fi utilizate pentru a defini subdiviziuni ale tipului 11.27;
comunităţile de iarbă de mare care pot rămâne câteva ore neacoperite de apă în timpul fiecărei mareei au fost enumerate la 11 .3;
pentru vegetaţia bălţilor permanente salmastre se pot utiliza subdiviziunile tipului 11.4.Comunităţile de iarbă de mare (11.3) sunt
incluse în acest tip de habitat.
HdR -Veg Fără vegetaţie cormofitică.
În condiţiile microtidale ale Mării Negre (amplitudinea mareelor de doar 0,3 m) şi Mediteranei, acest habitat se limitează la
supralitoralul şi mediolitoralul plajelor nisipoase. Pe coastele româneşti se disting următoarele forme:
1. Nisipuri supralitorale, cu sau fără depozite detritice şi cu uscare rapidă, ce ocupă partea plajei care nu este udată de valuri
decât în timpul furtunilor. Depozitele constau din materiale aduse de mare, de origine vegetală, animală sau antropică (reziduuri
solide), precum şi din spuma densă provenită din planctonul marin. Fauna este alcătuită din crustacee izopode, amfipode şi mai ales
insecte.Depozite detritice supralitorale cu uscare lentă, ce nu sunt udate de valuri decât în timpul furtunilor. În spaţiile libere dintre
bolovani se acumulează resturi detritice, dar datorită umidităţii ridicate, detritusul se usucă greu. Fauna este alcătuită din detritivori,
descompunători şi prădătorii acestora.
2. Nisipuri mediolitorale, ce ocupă fâşia de nisip de la ţărm, pe care se sparg valurile. La Marea Neagră această fâşie este oricum
limitată (de la +0,5 la -0,5 m), datorită amplitudinii neglijabile a mareelor. Specia caracteristică pentru plajele din sudul litoralului
românesc este bivalva Donacilla cornea, iar pentru plajele Deltei Dunării amfipodul Pontogammarus maeoticus.
3. Acumulări detritice mediolitorale, ce se formează în mediolitoralul ţărmurilor stâncoase, pe substrat de bolovăniş, galeţi sau
pietriş, în continuitate cu depozitele detritice supralitorale cu uscare lentă. Fauna este reprezentată de izopodele din genurile Idotea
şi Sphaeroma, şi de crabul Pachygrapsus marmoratus.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Clasa de habitat 1160 - Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci
1,Intrânduri largi ale coastei unde, spre deosebire de estuare, influenţa apei dulci este în general limitată. Aceste întinderi de apă de
mică adâncime sunt în general adăpostite de acţiunea valurilor şi conţin o mare diversitate de sedimente şi substrate,cu o zonare bine
conturată a comunităţilor bentice. Aceste comunităţi au în general o mare biodiversitate. Limita apei de mică adâncime este uneori
marcată de distribuţia asociaţiilor vegetale din Zosteretea şi Potametea. În această categorie pot fi incluse mai multe tipuri
fiziografice, cu condiţia ca apa să fie puţin adâncă în cea mai mare parte a zonei: golfuri, băi, fiorduri, rias şi voes.
2) Plante: Zostera spp., Ruppia maritima, Potamogeton spp. (ex., P. pectinatus),Najas marina, alge bentonice.Animale: Comunităţi
de nevertebrate bentice.
HdR R2303- Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina;Veg Najadetum marinae Fukarek 1961.
Habitatul nu a fost identificat in perimetrul investitiei sau în vecinatate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestui habitat în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
76
B.13.2.Specii de mamifere a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare – descriere
Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă; Suprafata relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p
> 2%, C - 2 ≥ p > 0%. Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluarea globală: A - valoare excelentă,
B - valoare bună, C - valoare considerabilă.
Phocoena phocoena și Tursiops truncatus nu au fost identificate în perimetrul investitiei sau în imediata vecinătate. Implementarea
obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada
de funcționare.
B.1.3.3.Specii de pești a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare- descriere
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B -
15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare
(izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de
răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
Perimetrul analizat nu are luciu de apa,prin urmare aceste specii nu se regăsesc.Speciile de pești nu fost identificați în perimetrul
investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestor specii în perioada
de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.Nu sunt necesare măsuri de conservare,nu sunt necesare măsuri de
reducere a impactului.
B.1.3.4. Specii de floră a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare
Categorie specie Populatie Motiv
F Acipenser gueldenstaedtii C C
F Belone belone belone R B
F Dasyatis pastinaca R A
F Liza aurata R A
F Mesogobius batrachocephalus C C
F Mullus barbatus ponticus C B
F Platichthys flesus R A
F Pomatoschistus marmoratus C C
F Raja clavataR R A
Cod
Specie Populati
e
Rezident
a
Reprod. Iernat Pasaj Sit.pop. Cons. Izolare Global
1351 Phocoena
phocoena
P C A B C B
1349 Tursiops
truncatus
P P A B C B
Cod Specie
Populatie Rezidenta Reprod. Iernat Pasaj Sit.
pop.
Cons. Izolare Global
4127 Alosa
tanaica
P RC RC A B C B
4125 Alosa
immaculata
P RC RC A B C B
77
F Syngnathus abaster C C
I Anadara inaequivalvis C A
I Mya arenaria C A
P Bryopsis plumosa C A
P Ceramium diaphanum C A
P Enteromorpha linza C A
P Phyllophora pseudoceranoides P? D
P Trapa natans R A
P Ulva rigida C A
F Acipenser stellatus C C
F Chelidonichthys lucerna R A
F Huso huso R C
F Liza saliens R A
F Mugil cephalus C A
F Neogobius ratan C C
F Pomatomus saltatrix R A
F Pomatoschistus minutus C C
F Salmo labrax R B
F Trachinus draco C A
I Cerastoderma edule C A
M Delphinus delphis V C
P Callithamnion corymbosum C A
P Enteromorpha intestinalis C A
P Phyllophora crispa P? D
P Porphyra leucosticta R A
P Ulva Lactuca C A
A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive
Speciile de flora menționate anterior nu au fost identificate în perimetrul planului sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor
planului analizat nu are impact negativ asupra acestor specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de
funcționare.
B.1.4. Date privind situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră
Situl constituie important culoar de migraţie şi de iernare pentru păsările din nordul Europei, în apele marine de-a lungul
coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare
şi de pasaj.Suprafața sitului este de 147.242,9 ha, iar altitudinea maximă este de 22 m. Administrativ se întinde în
judeţele Constanţa şi Tulcea.Clasele de habitate specifice sitului sunt: zone marine, insule maritime. Particularităţile
fizico – chimice şi biologice ale Mării Negre conferă caracterul de unicitate sitului.În ceea ce privește posibilele
vulnerabilitșți ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a
terenurilor din cele tradiționale în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a
chimicalelor,efectuarea lucrărilor numai cu utilaje si mașini, schimbarea habitatului semi-natural (fânete,pășuni) datorită
încetarii activităților agricole ca și cositul sau pășunatul, în turbarii – cositul în perioada de cuibărire - industrializare și
extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului
(colonii), arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor), reglarea cursurilor râurilor, electrocutare si coliziune în linii
electrice, turismul în masa, amplasare de generatoare eoliene, înmultirea necontrolată a speciilor invazive, defrișările,
tăierile ras și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafete mari, tăierile selective a arborilor în vârsta
sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (pășuni, fânete etc.),
reglarea cursurilor râurilor, arderea stufului în perioada de cuibărire, și nu în ultimul rând navigatia.Acest sit găzduieşte
78
efective importante ale unor specii de păsări protejate. Zona costieră şi litorală începând de la Capul Midia până la
Vama Veche este supusă presiunii factorilor antropici cu impact major asupra ecosistemelor costiere şi marine, prin
activităţi portuare, transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerări urbane şi staţiuni turistice, turism şi sporturi
nautice, obiective industriale etc.Şi factorii naturali specifici contribuie la creşterea vulnerabilităţii sitului (de ex.
eroziunea, furtunile puternice caracteristice sezonului rece, înfloririle algale, etc.)Situl de protecție specială ROSPA0076
Marea Neagră găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele
categorii:
- număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 10;
B.1.4.1. Specii de păsări enumerate în anexa I a D. 79/409/CEE și care sunt menționate în formularul standard
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă. Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%,
C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă. Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată,
B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. Evaluare (globală): A - excelentă,
B - bună, C – considerabilă.
- număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): 20
- număr de specii periclitate la nivel global: 2.
Cod
Specie Reziden
ta
Repro
ducere
Iernat Pasaj Sit pop. Conserv Izolare Global
A464 Puffinus yelkouan 10000-17000 i A B A A
A020 Pelecanus crispus 70-120 i C B C C
A038 Cygnus cygnus 800-
1200 i
B B C B
A177 Larus minutus 10000-12000
i
B B C B
A191 Sterna sandvicensis 5200-6000 i A B C B
A396 Branta ruficollis 200-300 i C B C A
A196 Chlidonias hybridus 2300-2500 i B B C B
A197 Chlidonias niger 120-140 i C B C C
A002 Gavia arctica RC D B C C
A001 Gavia stellata RC D B C C
A189 Gelochelidon nilotica 320-350 i B B C B
A180 Larus genei 40 – 90 i A B C B
A176 Larus
melanocephalus
1200-1400 i B B B A
A068 Mergus albellus 320-460
i
B B C A
A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C
A195 Sterna albifrons 300-500 i B B C B
A190 Sterna caspia 120-140 i B B C B
A193 Sterna hirundo 2000-4000 i B B C B
79
B.1.4.2. Specii de păsări importante doar în perioada de migraţie şi iernare
menționate în formularul standard ROSPA 0076-Marea Neagră și relevanța acestora pentru sit
Speciile de păsări migratoare importante pentru situl ROSPA Marea Neagră
Specia
Caracteristici specie
Efectul anticipat al implementării obiectivelor
planului asupra efectivelor populaţiei si
statutului de conservare al speciei
Pelecanus
crispus
Pelicanul cret
Categorie fenologică: specie de pasaj.
Mod de cuibărit: la marginea apei, pe grămezi de vegetație
plutitoare sau în stufăriș. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie.
Habitat: litoral, deltă și lacuri împrejmuite cu stuf.
Hrana: exclusiv pești; Lipsa stufăriilor și a zonelor litorale deltaice,
constituie o piedică în cuibărirea speciei în zonă.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta
aici cu un efectiv de aproximativ 70-120 i. Acest efectiv prezent in
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent sub 2 %
din efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificat în zona de studiu și
zonele adiacente, habitatele nu sunt
favorabile pentru odihna, cuibarit,
innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Branta ruficollis
gasca cu gat
rosu
Categorie fenologică: specie acavatică, oaspete de iarnă.In
România apare la sfarșitul lunii octombire și poate fi observată
până în luna martie. Principalul sit pentru migrațe și pentru iernat îl
constituie Dobrogea.
Hrănire: ierburi, seminţe din zonele agricole. Se odihneşte pe luciul
apelor dulci şi mai puţin salmastre sau sărate.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 200 - 300 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent sub 2 % din efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost semnalată pe terenurile agricole
din zona de studiu, Nu a fost identificata în
zona de studiu și zonele adiacente, nu
excludem posibilitatea sa apara in zonele
agricole.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Gelochelidon
nilotica
Pescarita
râzatoare
Categorie fenologică: oaspete de pasaj.
Se întâlnește îndeosebi în Delta Dunării și în lungul litoralului.
Habitat -bălţi din regiuni de coastă si pe ţărmuri nisipoase.Vânează
mai ales deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor.
Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din broaşte şi reptile
sau rozătoare mici.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta
aici cu un efectiv de aproximativ 3200 - 350 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 15 - 100% din efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificata în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile pentru
odihna,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Sterna albifrons
Chira mica
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: pe
sol nisipos cu vegetație rară.
Habitat: de-a lungul litoralului, lagune, terenuri nisipoase.
Hrană: moluște, crustacei, insecte, pești mici.
Perioada de cuibărit: mai - iulie.
Este cea mai mică specie a ordinului ce se întâlnește la noi.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta
Nu a fost identificata în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile odihna, cuibarit,
innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
80
aici cu un efectiv de aproximativ 300 - 500 i. Acest efectiv prezent
in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2-
15 % din efectivele acestei specii la nivel national.
Sterna caspia
Pescarita mare
Categorie fenologică: oaspete de vară, specie de pasaj .
Habitat- zone umede cu apă dulce sau salmastră, lagune şi ţărmuri
nisipoase.
Hrana- peşte ce variază ca dimensiune de la 5 la 25 cm, ouă şi pui
ale altor păsări precum şi cu leşuri atunci când le găseşte.
Este o specie activă atât în timpul zilei cât cât şi noaptea .Soseşte
din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie. Cuibăreşte în
colonii aşezate pe sol.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta
aici cu un efectiv de aproximativ 500 - 1000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 15-100% din efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificata în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile odihna, cuibarit,
innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Larus minutus
Pescăruș mic
Categorie fenologică: oaspete de vară, specie de pasaj. Descriere:
este cel mai mic din pescăruşii din Europa.
Mod de cuibărire: Cuibul este amplasat pe sol, fiind alcătuit din
plante uscate. Perioada de cuibărire: aprilie - iunie.
Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, pe lacuri, în
mlaştini. Hrana: peşti, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor, alge.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta
aici cu un efectiv de aproximativ 10000 - 12000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 15-100% din efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificat în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile odihna, cuibarit,
innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Sterna
sandvicensis
Chira de mare
Categorie fenologică: oaspete de vară, specie de pasaj.
Chira de mare, are talia cea mai mare (40 cm) se aseamănă cu
pescărușul râzator, deosebirea constând în ciocul mai lung, mai
subtire și cu varful negru.
Habitat-zone lagunare si coastelor marine,se hrănește cu
pești.Soseşte din cartierele de iernare în luna aprilie.
Cuibărește în estul Deltei Dunarii și pe litoralul Mării Negre.
Cuiburile le instalează pe vegetația plutitoare, “prundoaie” ori pe
bancurile de nisip. Cuibăritul are loc spre sfârsitul lunii mai.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta
aici cu un efectiv de aproximativ 5200 - 6000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 15-100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
national.
Nu a fost identificata în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile pentruodihna,
cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Cygnus Cygnus
Lebădă de iarnă
Categorie fenologică: oaspete de iarnă.
Lebăda de iarnă, este o specie caracteristică zonelor arctice,
cuibărind pe lacuri înconjurate de vegetaţie. Este o specie
cuibăritoare în Islanda, Peninsula Scandinavă şi nordul
Rusiei.Ierneaza mai ales în tinuturile din Delta Dunarii si din zona
complexului lacustru Razem
Hrana : plante de apă, seminţe, viermi, insecte, moluşte şi uneori
peşti.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, fiind
Nu a fost identificata în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile pentru odihna,
innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
81
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1000 - 1500 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 2-15% din efectivele la nivel national.
Larus
melanocephalus
Pescarusul cu
cap negru
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă.
Perioada de cuibărit: mai - iulie. Depune 2-3 ouă de culoare
măslinie cu pete negre roşcate.
Habitat: de-a lungul litoralului, în porturi, lacuri adânci, mlaştini.
Hrana: peşti, viermi, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 12000 - 15000 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 15-100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
national.
Este o specie ale cărei exemplare au fost
observate tranzitând în zbor zona de studiu
deoarece reprezintă o specie relativ
comuna în delta, și care se deplasează
foarte mult în cautarea hranei,însa nu au
fost observate exemplare hrănindu-se
deoarece zona nu le este prielnică pentru
odihna, cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor PP nu va avea
impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Mergus albellus
Ferestraş mic
Categorie fenologică: oaspete de iarnă.
Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară.
Habitat: lacuri, bălţi mărginite de arbori, ochiuri de apă bine
adăpostite. cu suprafeţe mari.
Hrana: moluşte, insecte acvatice şi larvele lor, broaşte, peşti mici,
alge.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1000 - 1500 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 15-100% din efectivele acestei specii la nivel
national.
Nu a fost identificat în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile pentru odihna,
innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Sterna hirundo
Chira de balta
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe
insule de vegetație uscată, plaje de nisip.
Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe întinse,
terenuri noroioase.
Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special libelule), peşti.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta
aici cu un efectiv de aproximativ 8000 - 10000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 15-100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
national.
Este o specie ale cărei exemplare au fost
observate tranzitând în zbor zona de studiu
deoarece reprezintă o specie relativ
comuna în delta, și care se deplasează
foarte mult în cautarea hranei,însa nu au
fost observate exemplare hrănindu-se
deoarece zona nu le este prielnică pentru
odihna, cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Chlidonias
hybridus
Chirighita cu
obraji albi
Categorie fenologică : oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărire: iunie - iulie. Cuibăresc în colonii. Cuibul îl
amplasează pe frunze plutitoare, fiind format din plante acvatice.
Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a
bălţilor, în mlaştini.
Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 4000 - 5000 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 2-15% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
Este o specie ale cărei exemplare au fost
observate tranzitând în zbor zona de studiu
deoarece reprezintă o specie relativ
comuna în delta, și care se deplasează
foarte mult în cautarea hranei,însa nu au
fost observate exemplare hrănindu-se
deoarece zona nu le este prielnică pentru
odihna, cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
82
national. funcționare.
Chlidonias niger
chirighiţa
neagră
Fenologie: specie acvatică, oaspete de vară,pasaj.
Cuibărire: habitatul preferat este reprezentat de lacurile şi bălţile
puţin adânci şi cu vegetaţie natantă.
Habitat: litoralul mării, lacuri adânci şi întinse, mlaştini.
Hrana: insecte şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe, dar
şi insecte terestre, viermi etc.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 120 - 140 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat ca reprezenta un
procent sub 2% din efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificata în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile pentru odihna,
cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Larus genei
Pescăruş rozalb
Fenologie: specie acvatică de pasaj.
Pescărusul rozalb, denumit și martin cu cioc subtire, este o specie
caracteristică lacurilor interioare și coastelor nisipoase marine.
Apare și pe pășuni sau ân zone mlăștinoase.
Hrana- insecte, larve, scoici, melci și pești mici.Se hrăneste mai
puțin cu hoituri, comparativ cu alte specii de pescaruși. Este o
specie gregară și cuibărește în colonii mari de sute sau mii de
cuiburi, uneori împreuna cu alte specii.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta
aici cu un efectiv de aproximativ 1000 - 1500 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 2-15% din efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificat în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile pentru Nu a fost
identificata în zona de studiu și zonele
adiacente, ceea ce indică că aceste habitate
nu sunt favorabile pentru odihna,
innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Podiceps
nigricollis
Corcodelul cu
gat negru
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărire: își construiește cuibul în interiorul coloniilor de
Larus ridibundus, datorită protecției pe care i-o asigură aceștia
prin țipetele de alarmă la apariția unui pericol.
Habitat: lacurile și bălțile cu apă dulce, bogate în vegetație.
Hrana: hrana este constituită în principal din nevertebrate.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra:
Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 2000 - 20000 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 15-100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
national. Functia ecologica in zona a acestei specii in zona nu este
relevanta.
Este o specie ale cărei exemplare au fost
observate tranzitând în zbor zona de studiu
deoarece reprezintă o specie relativ
comuna în delta, și care se deplasează
foarte mult în cautarea hranei,însa nu au
fost observate exemplare hrănindu-se
deoarece zona nu le este prielnică pentru
odihna, cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor PP nu va avea
impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Mergus
merganser
Fferestras mare
Este cea mai mare din genul Mergus.
Hrana ferestrasului mare constă în pești mici, insecte, moluște,
crustacee, viermi, amfibieni și chiar mamifere mici și păsări. In
unele zone, perioada de reproducere la ferestrasul mare începe la
finalul lui martie, fiind o pasare monogamă. In mod neobițnuit
pentru o rață, femela își construiește cuibul în copaci. Dacă nu
există copaci disponibili, atunci își va construi cuibul pe stânci,
găuri în copaci și chiar cladiri mai vechi.
Ferestrașul mare este un puternic indicator al sănătății
ecosistemului și apelor.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra: Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 120 - 180 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 2-15% din efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificat în zona de studiu și
zonele adiacente, ceea ce indică că aceste
habitate nu sunt favorabile pentru odihna,
cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor planului nu va
avea impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
83
Larus
cachinnans
Pescăruş
argintiu
Categorie fenologică: sedentară. Mod de cuibărit: pe marginea
malurilor abrupte, a insulelor mici, în dune de nisip, pe bancuri de
pietriş, pe grinduri înierbate sau acoperişul clădirilor înalte.
Caracteristicile cuibului: este alcătuit din iarbă şi diferite plante
acvatice. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie. Habitat: de-a lungul
litoralului, în porturi, pe plaje, la marginea marilor lacuri şi bălţi.
Hrana: moluşte, insecte, peşti, pui de păsări, mici mamifere,
resturi animaliere, rar plante sau seminţe.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea
Neagra: Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 25000 - 30000 i. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 15-100% din efectivele acestei specii la nivel
national. Functia ecologica in zona a acestei specii in zona nu este
relevanta
Este o specie ale cărei exemplare au fost
observate tranzitând în zbor zona de studiu
deoarece reprezintă o specie relativ
comuna în delta, și care se deplasează
foarte mult în cautarea hranei,însa nu au
fost observate exemplare hrănindu-se
deoarece zona nu le este prielnică pentru
odihna, cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor PP nu va avea
impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
Larus
ridibundus.
Pescarus razator
Categorie fenologică: sedentară.
Mod de cuibărit: Cuibul îl construieşte pe sol, în stufăriş, pe plante
plutitoare, pe terenuri inundabile. Cuibăresc în colonii.
Caracteristicile cuibului: este format dintr-o îngrămădire de
material uscat şi verde, având o mică adâncitură. Perioada de
cuibărit: aprilie-mai.
Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, în mlaştini,
lagune.
Hrana: cărăbuşi, larve diferite, omizi, şoareci, peştişori dar şi
diferite seminţe.
Este o specie ale cărei exemplare au fost
observate tranzitând în zbor zona de studiu
deoarece reprezintă o specie relativ
comuna în delta, și care se deplasează
foarte mult în cautarea hranei,însa nu au
fost observate exemplare hrănindu-se sau
prezentând comportament de cuibărit,
deoarece zona nu le este prielnică pentru
odihna, cuibarit, innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor PP nu va avea
impact negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în perioada de
realizare a proiectului și perioada de
funcționare.
B.1.5. Date privind ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe
Din punct de vedere administrativ, doar 9,7% din suprafața sitului se află pe teritoriul județului Constanta.Complexul lacustru
Razim Sinoe se suprapune cu unitatea geografică a Deltei Dunarii si are pe raza judetului Constanța lacurile Istria,Nuntași,Sinoe.
Categorii de specii de păsări protejate:Specii de păsări incluse în Anexa 1 a Directivei Pasari- 97;Specii de păsări migratoare listate
în anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de la Bonn-151;specii de păsări periclitate la nivel global – 17.
B.1.5.1. Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă. Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C
- 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă. Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată,
B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. Evaluare (globală): A - excelentă,
B - bună, C – considerabilă.
Cod Nume
Populatie Evaluarea sitului
Residentă
Migratoare
Populatie Conservar
e Izolare
Evaluare
globală Reprod
ucere Iernat Pasaj
A001 Gavia stellata 40-50i A B C C
A002 Gavia arctica 50-80i A B C C
A019 Pelecanus
onocrotalus
3560-
4160 p A A A A
A020 Pelecanus crispus 320-
410 p A B B A
84
Cod Nume
Populatie Evaluarea sitului
Residentă
Migratoare
Populatie Conservar
e Izolare
Evaluare
globală Reprod
ucere Iernat Pasaj
A021 Botaurus stellaris 800-
1000p A B C A
A022 Ixobrychus
minutus
3000-
3500 p A B C A
A023 Nycticorax
nycticorax
3500-
4000p A B C A
A024 Ardeola ralloides 3000-
4000p A B C A
A026 Egretta garzetta 1700-
2500 p A B C A
A027 Egretta alba 320-
360p
1000-
1200i A B C A
A029 Ardea purpurea 230-
450 p A B C A
A030 Ciconia nigra 2-5i 500-
1000i C B C B
A031 Ciconia ciconia 100-
120p
45000-
60000i B B C C
A032 Plegadis falcinellus 2000-
3200 p A B C A
A034 Platalea leucorodia 360-
440 p A B C A
A037
Cygnus
columbianus
bewickii
10-40i A B C B
A038 Cygnus cygnus 340-1270
i B B C A
A042 Anser erythropus 10-30 i A B C A
A060 Aythya nyroca 3800-
4200p A B C A
A068 Mergus albellus R 4000-
5000i A B C A
A071 Oxyura
leucocephala 1-4 i C B C C
A073 Milvus migrans 6-7i 20-30i C B C C
A075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C A
A080 Circaetus gallicus R D
A081 Circus aeruginosus 300-
400 p A B C B
A082 Circus cyaneus 150-200 i B B C B
A083 Circus macrourus 50-60i B B C C
A084 Circus pygargus 3-6i 500-
800i B B C C
A089 Aquila pomarina 200-
300 i C B C C
A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B
A092 Hieraaetus
pennatus 50-80i D
A094 Pandion haliaetus RC C B C C
A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C
A097 Falco vespertinus 300-
350p
2000-
3000i A B C A
A098 Falco columbarius 20-60 i B B C B
A103 Falco peregrinus 2-4i 10-20i B B C C
A119 Porzana porzana 300-
400 p B B C B
A120 Porzana parva 2000-
3000 p A B C A
A121 Porzana pusilla V C B C C
85
Cod Nume
Populatie Evaluarea sitului
Residentă
Migratoare
Populatie Conservar
e Izolare
Evaluare
globală Reprod
ucere Iernat Pasaj
A127 Grus grus R C B C C
A131 Himantopus
himantopus
220-
370 p
1400-
2200 i A A C B
A132 Recurvirostra
avosetta
220-
280 p
800-
1200 i A A C B
A133 Burhinus
oedicnemus 44-60 p B B C C
A135 Glareola pratincola 420-
540 p A B C B
A138 Charadrius
alexandrinus
90-120
p
450-
520 i A B C B
A139 Charadrius
morinellus R C B C C
A140 Pluvialis apricaria 300-
500i B B C C
A151 Philomachus
pugnax
13000-
18000 i B B C B
A154 Gallinago media 20-80 i A B B B
A157 Limosa lapponica 1-5 i D
A159 Numenius
tenuirostris 1-3 i A B C B
A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C
A170 Phalaropus lobatus 700-
1200 i C B C C
A176 Larus
melanocephalus
160-
200p A B B A
A177 Larus minutus 10000-
12000 i A B C B
A180 Larus genei 20-70 i C B C B
A189 Gelochelidon
nilotica 8-12 p
320-
350 i A B C B
A190 Sterna caspia 500-
1000i A B C B
A191 Sterna
sandvicensis
250-
300p
3000-
5000i A B C B
A193 Sterna hirundo 1800-
2300 p A B C B
A195 Sterna albifrons 40-
100p A B C B
A196 Chlidonias
hybridus
5000-
6000p
30000-
50000i A B C B
A197 Chlidonias niger 200-
300 p B B C C
A222 Asio flammeus 8-12 i C B C B
A229 Alcedo atthis 1500-
1700 p A B C B
A231 Coracias garrulus 500-
600p B B C B
A234 Picus canus RC D
A236 Dryocopus martius RC D
A238 Dendrocopos
medius R D
A242 Melanocorypha
calandra RC D
A246 Lullula arborea R R D
A255 Anthus campestris RC C B C C
A272 Luscinia svecica 300-
700 p A B C B
A293 Acrocephalus 400- A A C B
86
Cod Nume
Populatie Evaluarea sitului
Residentă
Migratoare
Populatie Conservar
e Izolare
Evaluare
globală Reprod
ucere Iernat Pasaj
melanopogon 1000 p
A307 Sylvia nisoria R RC C B C C
A320 Ficedula parva C D
A321 Ficedula albicollis piter D
A338 Lanius collurio RC C D
A339 Lanius minor R C D
A379 Emberiza
hortulana R D
A393 Phalacrocorax
pygmeus
8700-
9500 p
4000-
6500 i
4000-
6500 i A B C A
A396 Branta ruficollis 1000-
3000i
7000-
24000i A B C A
A402 Accipiter brevipes 3-5p 40-80i C B C B
A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C
A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C
A429 Dendrocopos
syriacus RC D
A464 Puffinus yelkouan 20-
100i B B B B
A511 Falco cherrug 2-4i 5-10i B B C B
A533 Oenanthe
pleschanka 12-24 p B B B B
B.1.5.2. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului Europei nr. 79/409/CEE
Cod Nume
Populatie Evaluarea sitului
Residentă
Migratoare
Populatie Conservar
e Izolare
Evaluare
globală Reproducer
e Iernat Pasaj
A004 Tachybaptus
ruficollis RC B B C C
A005 Podiceps cristatus RC C B C C
A006 Podiceps grisegena 400-
800 p
5000-
10000 i A B C B
A008 Podiceps nigricollis RC C C B B C B
A017 Phalacrocorax carbo
8000-
12000
p
3000-
7000 i
40000-
50000 i A B C B
A025 Bubulcus ibis 2-8 p A B B
A028 Ardea cinerea 600-
800 p C B C C
A036 Cygnus olor 3600-
5300 i A B C A
A039 Anser fabalis 20-120
i C B C C
A043 Anser anser 6500-
15000 i A B C A
A048 Tadorna tadorna 800-
1200 i B B C A
A050 Anas penelope 8000-
10000 i A B C C
A051 Anas strepera 1300-
3000 i A B C A
A052 Anas crecca 9000-
20000 i B B C C
A053 Anas platyrhynchos 20000-
40000 i A B C B
87
A054 Anas acuta 1200-
7000 i B B C C
A055 Anas querquedula 4500-
8000 i B B C C
A056 Anas clypeata 9000-
10000 i A B C B
A058 Netta rufina 540-
2470 i P A B C A
A059 Aythya ferina 24000-
38000 i B B C B
A061 Aythya fuligula 18000-
20000 i A B C B
A067 Bucephala clangula 30-50 p 1000-
1200 i A B C B
A069 Mergus serrator 230-
340 i C B C C
A070 Mergus merganser 120-
180 i B B C B
A086 Accipiter nisus RC RC D
A087 Buteo buteo R P D
A088 Buteo lagopus R D
A099 Falco subbuteo RC C B C B
A118 Rallus aquaticus RC A B C C
A123 Gallinula chloropus C C B C C
A125 Fulica atra C 40000-
50000 i
80000-
100000
i
B C C B
A130 Haematopus
ostralegus 15-20 p A B C C
A141 Pluvialis squatarola 2500-
3000 i B B C B
A142 Vanellus vanellus 500-
600 p
10000-
12000 i B B C C
A143 Calidris canutus 1-5 i A B A A
A144 Calidris alba 300-
800 i B B C C
A145 Calidris minuta 2800-
3200 i B B C B
A146 Calidris temminckii 120-
400 i B B C C
A147 Calidris ferruginea 8000-
9000 i B B C B
A149 Calidris alpina 10000-
17000 i B B C B
A150 Limicola falcinellus 700-
950 i B B C C
A152 Lymnocryptes
minimus
500-
1000 i B B C B
A153 Gallinago gallinago 5000-
10000 i B B C B
A155 Scolopax rusticola RC R B B C C
A156 Limosa limosa 10000-
15000 i B B C B
A158 Numenius phaeopus 200-
500 i C B C B
A160 Numenius arquata 4500-
6000 i A B C B
A161 Tringa erythropus 3000-
4000 i A B C B
A162 Tringa totanus 3500-
12000 i B B C B
A163 Tringa stagnatilis 600-
700 i B B C B
A164 Tringa nebularia 1300- B B C C
88
2600 i
A165 Tringa ochropus 4000-
5000 i B B C C
A168 Actitis hypoleucos 400-
700 i C B C C
A169 Arenaria interpres 80-120
i A B C C
A173 Stercorarius
parasiticus R B A C B
A174 Stercorarius
longicaudus V D
A179 Larus ridibundus 2000-
3000 p
20000-
50000 i B B C C
A182 Larus canus 4000-
10000 i C B C C
A183 Larus fuscus 200-
400 i C B C C
A207 Columba oenas R R D
A210 Streptopelia turtur RC D
A214 Otus scops R D
A221 Asio otus RC D
A226 Apus apus R D
A228 Apus melba V D
A230 Merops apiaster P RC D
A232 Upupa epops C D
A247 Alauda arvensis RC D
A249 Riparia riparia 5000-
7000 p C B B C B
A251 Hirundo rustica P P D
A252 Hirundo daurica R D
A253 Delichon urbica RC D
A256 Anthus trivialis P D
A258 Anthus cervinus R B B C C
A259 Anthus spinoletta P D
A260 Motacilla flava RC C C B C B
A261 Motacilla cinerea P P D
A262 Motacilla alba C C C B C B
A263 Bombycilla garrulus R D
A266 Prunella modularis P D
A270 Luscinia luscinia P RC D
A271 Luscinia
megarhynchos P RC D
A273 Phoenicurus
ochruros P D
A274 Phoenicurus
phoenicurus C C C B C B
A275 Saxicola rubetra RC D
A276 Saxicola torquata RC D
A277 Oenanthe oenanthe P C D
A278 Oenanthe hispanica R C B C C
A284 Turdus pilaris RC D
A285 Turdus philomelos P D
A286 Turdus iliacus R D
A287 Turdus viscivorus R D
A290 Locustella naevia R D
A292 Locustella
luscinioides P A B C C
A295 Acrocephalus
schoenobaenus C C B B C B
A296 Acrocephalus
palustris P RC C B C B
A297 Acrocephalus C C B B C B
89
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă.
Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă.
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-
izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie neizolată cu o arie de răspândire extinsă.
Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
Calitate şi importanţă: Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele
categorii: număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97 ;număr de alte specii migratoare, listate în anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn): 151 ;număr de specii periclitate la nivel global: 17 .In perioada de migrație situl gazduieste mai mult de
20.000 de exemplare de pasari de baltă, fiind sit RAMSAR.
scirpaceus
A298 Acrocephalus
arundinaceus C C B B C B
A299 Hippolais icterina RC RC C B C C
A308 Sylvia curruca P D
A309 Sylvia communis P D
A310 Sylvia borin P D
A311 Sylvia atricapilla P D
A314 Phylloscopus
sibilatrix P D
A315 Phylloscopus
collybita R P D
A316 Phylloscopus
trochilus P D
A317 Regulus regulus P D
A319 Muscicapa striata P RC D
A322 Ficedula hypoleuca RC D
A335 Certhia
brachydactyla R D
A336 Remiz pendulinus C D
A337 Oriolus oriolus RC D
A340 Lanius excubitor R D
A341 Lanius senator R D
A351 Sturnus vulgaris P P D
A353 Sturnus roseus P RC B B C C
A359 Fringilla coelebs C P D
A360 Fringilla
montifringilla RC D
A361 Serinus serinus RC D
A363 Carduelis chloris P RC D
A364 Carduelis carduelis P RC D
A365 Carduelis spinus RC D
A366 Carduelis cannabina R RC D
A368 Carduelis flammea R D
A371 Carpodacus
erythrinus V D
A375 Plectrophenax
nivalis V D
A383 Miliaria calandra RC P D
A435 Oenanthe isabellina R D
A438 Hippolais pallida R A B A C
A459 Larus cachinnans 1500-
2000 p
15000-
20000 i A B C C
A515 Glareola nordmanni 1-5 i A B A C
90
B.1.5.3. Speciile de păsări cuibăritoare din situl ROSPA Delta Dunării și Complex Razim Sinoie
Specii de păsări cuibăritoare - ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie
Specia
Caracteristici specie
Efectul anticipat al planului
asupra efectivelor și dinamicii
populaţiei,al statutului de
conservare al speciei
Pelecanus
crispus
Pelicanul
cret
Categorie fenologică: oaspete de vară.
Mod de cuibărit: la marginea apei, pe grămezi de vegetație plutitoare sau în
stufăriș.
Habitat: litoral, delta și lacuri împrejmuite cu stuf.
Hrana: exclusiv pesti; Lipsa stufariilor și a zonelor litorale deltaice, constituie o
piedică în cuibărirea speciei în zonă.
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor
se desfășoară în intervalul mai – iulie..
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Natura
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 320-410 perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este
considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din efectivele acestei specii
la nivel national.
Nu a fost identificata în zona de
studiu și zonele adiacente, ceea ce
indică că aceste habitate nu sunt
favorabile pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Aythya
nyroca
Rata rosie-
Oaspete de vară , ocazional iernează și la noi pe apele neînghețate.
Mod de cuibărit: la marginea apei, în desișurile de stuf .Cuibul îl construieşte pe
lacuri mlăștinoase bogate în stufăriș. Iarna pe lacuri, bazine de acumulare,
cursuri lente de râuri, uneori în estuare, deseori pe mare sau în denivelările
solului, fiind alcătuit din papură, stuf pe care îl căptușește cu pene .
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor
se desfășoară în intervalul mai – iulie..
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Natura
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 3800-4200 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului
este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din efectivele acestei
specii la nivel national.
Nu a fost identificata în zona de
studiu și zonele adiacente, ceea ce
indică că aceste habitate nu sunt
favorabile pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Falco
vespertinus
Vânturelul
de seara
Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Vanturelul de seară este legat în
special de posibilitatile de capturare a hranei la lizierele mediului forestier. Din
această cauză numărul de indivizi este destul de redus. Rareori aceștia se abat
în apropierea localităților, de unde pot captura insecte de talie mai mare aflate
în zbor.
Reproducerea are loc în mai - iulie. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor
se desfășoară în intervalul iulie – august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Natura
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 300-350 de perechi si 2000-3000 I in pasaj. Acest efectiv prezent
in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in
raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Este o specie ale cărei exemplare
au fost observate tranzitând în zbor
zona de studiu și care se deplasează
frecvent în căutarea hranei. Nu au
fost observate exemplare hrănindu-
se pe amplasament deoarece nu
există habitate pentru odihna,
innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Phalacroco
rax
pygmeus
Cormoranu
l mic-
Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: în copaci, îin răchitiș,
rar pe pământ. Caracteristicile cuibului: este construit cu precădere din stuf, dar
și din crenguțe și ramuri, fiind căptușit cu material mai fin;
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor
se desfășoara în intervalul mai – iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Natura
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Specia nu a fost identificată în
zona de studiu și zonele
adiacente,nu există habitate
prielnice hrănirii și/sau cuibăritului
.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
91
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 8700-9500 de perechi,4000-6500 I la iernat si 4000-6500i in
pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 15 - 100% din efectivele acestei specii la nivel national.
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Gelochelid
on nilotica
Pescarita
râzatoare
Categorie fenologică:oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărire: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat direct pe sol,
folosind denivelările terenului pe care le căptuşeşte cu alge şi ierburi uscate.
Habitat: lagune, plaje cu nisip şi maluri noroioase.
Hrana: viermi, moluşte, insecte (greieri, gândaci, libelule dar cu predilecţie
lăcuste), peşti şi şopârle mici, mamifere mici. Mai puţin legată de mare decât
restul chirelor, vânează mai ales pe deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a
pajiştilor
Reproducerea are loc în mai-iunie. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor
se desfășoara în intervalul iulie-august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Natura
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 8-12 perechi si 320-350 i in pasaj. Acest efectiv prezent in
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in
raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Plegadis
falcinellus
Tiganusul
Categorie fenologică: oaspete de vară.
Mod de cuibărit: pe sol în desişurile de trestie, pe tufişuri sau pe copaci ce
cresc în apă. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardeola ralloides, Nycticorax
nyctiorax, Egretta garzetta sau Phalacrocorax pygmaeus.
Habitat: bălţi, mlaştini şi terenuri noroioase. Hrana: lipitori, melci.
Reproducerea are loc in aprilie-mai. Perioada de cuibarit si de crestere
apuilor se desfasoara in intervalul mai – iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Natura
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 2000-3200 perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este
considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele
acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Egretta
garzetta
Egreta
mica
Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibarit: aprilie - iunie. Cuibul îl
construieste in arbori sau stuf, fiind alcatuit din plante uscate. Cuibaresc în
colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax,
Phalacrocorax pygmaeus.Habitat: fluvii, delta, terenuri cu tufisuri si ape, lacuri
cu suprafete intinse dar nu prea adanci. Hrana: pesti mici, insecte acvatice,
broaste.
Reproducerea are loc în martie - iulie. Perioada de cuibărit și de creștere a
puilor se desfășoara în intervalul iulie – august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1700 -
2500 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Nycticorax
nycticorax
Stârcul de
noapte
Categorie fenologică: oaspete de vara, pasaj.
Mod de cuibarit: cuibul il construieste in arbori sau stuf, fiind alcătuit din
crengi, fire de trestie si alt material vegetal, dispus radial.Habitat: lacuri si balti
cu vegetatie bogata. In timpul zilei sta cocotat pe un arbore, arbust sau pe crengi
uscate deasupra apei.
Hrana: pesti, broaste, lipitori, insecte acvatice, mormoloci, crustacee mici,
moluste, mici mamifere (soareci).
Reproducerea are loc în aprilie - mai. Perioada de cuibărit și de creștere a
puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
92
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 3500 -
4000 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Egretta
alba
Egreta
mare
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit:
în apropierea apei, pe copaci sau în stufării.
Habitat: lagune, delta, lacuri cu suprafețe întinse și puțin adânci. Hrana: pesti,
dar consumă și insecte, broaște,păsări mici.
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a
puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 320 - 360
de perechi, dar si pentru iernat cu o populatie de 1000 – 1200 de indivizi. Acest
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre
15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,
hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Recurviros
tra avosetta
Ciocântors
ul
Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj.
Mod de cuibarit: pe maluri, in lagune cu apa sarata sau semisarata, pe insule
plane, pe bancuri de nisip sau namol, uneori in vegetatie sau pe sol cu scoici.
Habitat: lagune si golfuri adapostite, lacuri putin adanci de-a lungul litoralului
marii.
Hrana: viermi, moluste, crustacei mici, insecte acvatice si larvele lor (plosnite,
tantari, muste), pesti mici, plante acvatice de suprafata.
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor
se desfășoara în intervalul mai – iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 220-280
p si 800-1200 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Ardeola
ralloides
Stârcul
galben
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: în arbori sau tufișuri, pe sol, în stufăriș sau în vegetația de
mlaștină.
Habitat: lagune, bălți cu stuf, zone inundabile.
Hrana: insecte, larve acvatice, peștișori, broscuțe, șoparle, moluște mici,
crustacee, viermi și ceva hrana vegetală;
Reproducerea are loc în mai-iunie. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor se
desfășoara în intervalul iulie – august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 3000-
4000 p. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Sterna
albifrons
Chira
mica-
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: pe sol nisipos cu
vegetație rară.
Habitat: de-a lungul litoralului, lagune, terenuri nisipoase.
Hrana: moluște, crustacei, insecte, pești mici.
Reproducerea are loc în aprilie - mai. Perioada de cuibărit și de creștere a
puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
93
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 40-100 p.
Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Porzana
porzana
Crestet
pestrit
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărire: Cuibul îl
construiește pe sol, în stuf, fiind alcătuit din frunze de papură și stuf uscate, dar
și proaspete.
Habitat: islazuri cu vegetație deasă, mlaștini, bălți. Hrana: viermi, moluste,
insecte si larvelor lor, mici pesti, mormoloci, plante acvatice.
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a puilor
se desfășoara în intervalul mai – iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 300-400
p. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 2 si 15% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare
Haliaeetus
albicilla
Codalbul
Este o pasăre de pradă diurnă, caracteristică zonelor deschise din zona coastelor
marine şi lacurilor cu apă dulce în apropierea cărora se găsesc arbori bătrâni sau
insule stâncoase.
Reproducerea are loc în martie-aprilie. Perioada de cuibărit și de creștere a
puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 26-28 p.
Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificat în zona de
studio si zonele adiacente,nu exista
habitate prielnice hranirii
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Sterna
hirundo
Chira de
balta
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe insule de
vegetaţie uscată, plaje de nisip.. Caracteristicile cuibului: este o adâncitură
aproape plană, necăptuşit sau căptuşit sărăcăcios cu materiale vegetale din
vecinătate, precum şi cu câteva pene.
Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe întinse, terenuri
noroioase.
Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special libelule), peşti.
Reproducerea are loc in aprilie - iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a
puilor se desfasoara in intervalul iulie – august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ
1800 - 2300 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat
a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
Este o specie a carei exemplare au
fost observate tranzitand in zbor
zona de studiu deoarece reprezinta
o specie relativ comuna in delta, si
care se deplaseaza foarte mult in
cautarea hranei,insa nu au fost
observate exemplare hranindu-se
sau prezentand comportament de
cuibarit, deoarece zona nu le este
prielnica;
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Larus
melanocep
halus
Pescarusul
cu cap
negru
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă. Habitat: de-a
lungul litoralului, în porturi, lacuri adânci, mlaştini, rar în interiorul pământului.
Hrana: peşti, viermi, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor.
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor
se desfasoara in intervalul iulie – august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ
160 - 200 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
Este o specie a carei exemplare au
fost observate tranzitand in zbor
zona de studiu deoarece reprezinta
o specie relativ comuna in delta, si
care se deplaseaza foarte mult in
cautarea hranei,insa nu au fost
observate exemplare hranindu-se
sau prezentand comportament de
cuibarit, deoarece zona nu le este
prielnica;
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
94
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Himantopu
s
himantopu
s
Piciorongu
l
Categorie fenologica: oaspete de vara.
Mod de cuibarit: pe malurile namoloase ale lacurilor semisecate si in apele de
inundatie, asezat pe manunchiuri de plante sau perne de plante in apa putin
adanca sau pe movile de namol de pe mal.
Habitat: lacuri cu namol lipsite de vegetatie, mlastini si lagune descoperite.
Hrana: insecte acvatice, larve, moluste mici, crustacee mici, mormoloci,
pestisori.
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a
puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ
220 - 370 perech si 1400-2200 I in pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu
efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Glareola
pratincola
Ciovlica
ruginie
Categorie fenologica: oaspete de vara.
Mod de cuibarit: pe pamant, pe locuri uscate din apropierea apei, pe teren
nisipos sau cu pietris. Lipsa stufariilor constituie o piedică in cuibarirea speciei
in zona;
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor
se desfasoara in intervalul iunie-iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ
420 - 450 perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Pelecanus
onocrotalu
s
Pelicanul
comun
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul îl construieşte în stuf sau pe
plaur, pe bancuri joase de nisip, în stufăriș, săpat în pământ.
Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din stuf, lipsit de căptușeală sau cu
puține fire de iarbă.
Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu adâncime mică.
Hrana: exclusiv pești, cu totul întâmplător broaște, pui de păsări, șobolani, raci
Reproducerea are loc in aprilie – mai.Perioada de cuibarit si de crestere a puilor
se desfasoara in intervalul iunie-august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 3560 -
4160 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Platalea
leucorodia
Lopatarul
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase, uneori în arborii
bătrâni. Cuibăresc în colonii. Caracteristicile cuibului: este construit ca o
platforma din trestie, resturi de plante uscate; cuiburile din trestie au 25-30 cm
înălțime, vegetația din jur fiind călcată în picioare.
Habitat: lagune, ape puţin adânci, mlaştini cu mult stuf la liziera pădurilor.
Hrana: moluşte, crustacei, larve şi insecte acvatice, mici peşti (ţipari), broaşte
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor
se desfasoara in intervalul iulie-august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
95
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 360 - 440
de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta
un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
national.
Ixobrychus
minutes
Stârcul
pitic
Categorie fenologică: oaspete de vară, din aprilie până în septembrie, dar şi de
pasaj (aprilie mai şi septembrie) în toate bălţile din interiorul ţării, şi în deltă.
Habitat: Din primăvară până în septembrie îl regăsim în majoritatea bălţilor cu
stufăriş de la noi din ţară, cu predilecţie în Delta Dunării,in toamnă migrează.
Hrana: în special insecte acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe, mormoloci,
lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte un şoarece, o şopârlă sau un pui de cuib.
Reproducerea are loc in mai - iulie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor
se desfasoara in intervalul iulie – august.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 3000 -
3500 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Charadrius
alexandrin
us
Prundarasu
l de
saratura
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de iarnă.
Habitat: pe plajele de nisip cu apă sărată, zone cu pietriş.
Hrana: viermi, mici moluşte şi crustacei, insecte acvatice şi larvele lor.
Cuibul este aşezat pe sol, folosind adânciturile terenului, fiind căptuşit cu
vegetaţie uscată. Reproducerea are loc in aprilie-mai. Perioada de cuibarit si de
crestere a puilor se desfasoara in intervalul mai-iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 90 - 120
perechi si 450-520 I in pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este
considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din efectivele speciei la nivel
national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Chlidonias
hybridus
Chirighita
cu obraji
albi
Categorie fenologică : oaspete de vară, pasaj.
Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini.
Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor.
Reproducerea are loc in mai - iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor
se desfasoara in intervalul iunie – iulie
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ
5000 - 6000 perechi si 30000-50000 i in pasaj. Acest efectiv prezent in
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in
raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Este o specie a carei exemplare au
fost observate tranzitand in zbor
zona de studiu deoarece reprezinta
o specie relativ comuna in delta, si
care se deplaseaza foarte mult in
cautarea hranei,insa nu au fost
observate exemplare hranindu-se
sau prezentand comportament de
cuibarit, deoarece zona nu le este
prielnica;
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Circus
aeruginosu
s
Eretele de
stuf
Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj, oaspete de iarna. Mod de
cuibarit: în mlastini, la adapostul stufarisului. Caracteristicile cuibului:
construit pe pamant, cateodata refolosit. Este o gramada mare de bete, stuf
uscat, captusit cu iarba. Perioada de cuibarit: aprilie-iunie .
Habitat: terenuri descoperite si mlastinoase cu mult stuf. Hrana: broaste
,sobolani de apa, serpi, pesti, insecte mari, dar si pasari adulte (de preferinta
lisite), tinere sau pui de cuib, mai ales in perioada de hranire a puilor ;este o
Este o specie a carei exemplare au
fost observate tranzitand in zbor
zona de studiu deoarece reprezinta
o specie relativ comuna in delta, si
care se deplaseaza foarte mult in
cautarea hranei,insa nu au fost
observate exemplare hranindu-se
96
specie a carei exemplare au fost observate sporadic tranzitand în zbor zona de
studiu.
Reproducerea are loc in martie - aprilie. Perioada de cuibarit si de crestere
apuilor se desfasoara in intervalul mai – iunie
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ
300 - 400 perechi . Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
sau prezentand comportament de
cuibarit, deoarece zona nu le este
prielnica;
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Ardea
purpurea
Stârcul
purpuriu
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Habitat: lagune, lacuri, bălţi,
râuri cu vegetaţie bogată şi deasă. Hrana: pești mici, dar și broaște și insecte,
rareori șoareci, pui de păsări și popândăi.
Reproducerea are loc in aprilie -mai. Perioada de cuibarit si de crestere a
puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia Ardea purpurea foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031
Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un
efectiv de aproximativ 230 – 450 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu
efectivele acestei specii la nivel national.
Este o specie a carei exemplare au
fost observate tranzitand in zbor
zona de studiu deoarece reprezinta
o specie relativ comuna in delta, si
care se deplaseaza foarte mult in
cautarea hranei,insa nu au fost
observate exemplare hranindu-se
sau prezentand comportament de
cuibarit, deoarece zona nu le este
prielnica.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Botaurus
stellaris
Buhaiul de
balta
Cuibul il construieste stuf sau salcii.
Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile.
Hrana: peşti, broaşte, şerpi, viermi, moluşte, crustacei, insecte acvatice şi larvele
lor
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor
se desfasoara in intervalul iunie-iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Natura
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 500 – 800 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este
considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei
specii la nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Coracias
garrulus
Dumbrave
anca
Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Cuibul este amplasat în arbori găunoşi sau în găurile malurilor abrupte, fiind
alcătuit din fire de iarbă, rădăcini, crengi, păr şi pene.
Habitat: păduri tinere, peisaje descoperite presărate cu arbori şi arbuşti, lunci,
terenuri agricole.
Hrana: insecte, râme, melcișori, mormoloci, broaște, șoareci; uneori dude, mure.
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a puilor
se desfasoara in intervalul iunie-iulie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 500 - 600
de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta
un procent intre 2 si 15% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Alcedo
atthis
Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibarit: tuneluri sapate in
malurile abrupte din apropierea apelor incepand din delta si pana la cele
montane.
Habitat: de-a lungul râurilor cu cursul lent, islazuri și bălți cu mult pește. Hrana:
Nu a fost identificată în zona de
studiu și zonele adiacente,nu există
habitate prielnice pentru odihna,
cuibarire,innoptare,hranire.
97
Pescarelul
albastru
pești de talie mică, mormoloci dar și larve de insecte acvatice.
Reproducerea are loc in martie - mai. Perioada de cuibarit si de crestere a
puilor se desfasoara in intervalul mai – iunie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia
foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1500 –
1700 de perechi. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la
nivel national.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
B.1.5.4. Speciile de păsări care iernează în ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie
Situl ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie este important pentru iernat pentru următoarele specii: Anser
erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco
columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser.
Specii de păsări care iernează în ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoe
Specia
Caracteristici specie
Relevanţa pentru sit
Anser
erythropus
Gârlita mica
Categorie fenologică: oaspete de iarna.
Aceasta este o specie accidentală în Dobrogea, dar care poate sosi împreună cu
stolurile de gârlită mare, fiind ani în care sunt identificate exemplare răzlete ale
acestei specii.
Specia este ierbivoră, hrănindu-se cu iarba, rădăcini, muguri, fructe și cu partea verde
a plantelor acvatice și terestre întalnite de-a lungul lacurilor de țărm, râurilor sau
mlaștinilor. In timpul iernii specia îsi suplimentează dieta cu grâne de iarnă. Gârlita
mică este o specie migratoare de cursă lungă, cuibărind în diferite regiuni izolate din
Scandinavia și până în nordul Siberiei. Relatia cu aria de protectie avifaunistica
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim: conform datelor din Formularului
Standard Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031
Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 10 - 30 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
national.
In timpul perioadei de iernat, gârlita
mică frecventează zonele de stepă și
cele semi-aride, terenuri arabile.
Coloniile de iarnă se formează pe
lacurile și râurile mari sau în
stufării.
Nu a fost identificată în zona de
studiu,dar nu este exclus ca specia
sa ajunga în zona amplasamentului
si vecinatati pentru hrănire.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare.
Aquila clanga
Acvila tipatoare
mare
Categorie fenologică: oaspete de iarnă.
Este specie de pasaj, fiind foarte rară și protejată pe plan global.
Mod de cuibărire: Nu cuibăreşte în ţară. În alte părţi cuibărește în pădurile mari din
apropierea zonelor umede.
Habitat: Preferă pădurile mari de deal din apropierea zonelor umede, lunca râurilor
sau lângă mlaștini.
Hrana: păsări, mamifere mici şi mijlocii, cadavre.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 8 - 14 i. Acest efectiv prezent
in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport
cu efectivele acestei specii la nivel national.
Datorită preferinței sale pentru lișițe
și rațe ca și sursa de hrană, această
specie frecventează aproape
exclusiv lacurile ți bălțile din locuri
deschise din deltă, neputând vâna
pe canale înguste sau jaose mai
inaccesibile datorită taliei sale mari.
Această specie folosește anual Delta
Dunării ca și cartier de iernare.
Datorită caracteristicilor descrise
mai sus, acvila tipătoare mare nu se
întalnește în zona amplasamentului
pentru hrănire, eventual poate
tranzita zona, în perioada pasajului.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare.
Branta ruficollis
Categorie fenologică: oaspete de iarnă. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară.
Habitat: litoral, câmpurile din apropierea lagunelor şi a mlaştinilor.
Regim alimentar: vegetaţie acvatică submersă şi diferite nevertebrate mărunte, dar şi
Nu a fost identificată în zona de
studiu,dar nu este exclus ca specia
sa ajunga în zona amplasamentului
98
Gâsca cu gât
rosu
vegetaţie de pe grindurile şi câmpiile din vecinătatea întinderilor de apă.
Gâsca cu gât roșu este inclusă pe lista celor mai periclitate specii de păsări care
trăiesc temporar în Europa. In România apare doar la sfârșitul lunii octombrie și
poate fi observată pănă în luna martie. Sosește annual în numar constant pe perioada
iernii în Dobrogea, împreuna cu populatiile de gâliță mare. Relatia cu aria de
protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim: conform
datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste habitatele din
interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1000-3000 I si 7000-24000i in pasaj.
Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre
15 - 100% din efectivele speciei la nivel national.
si cele din vecinatate pentru hrănire.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare.
Phalacrocorax
pygmeus
Cormoran mic
Categorie fenologică: oaspete de vară,iarna,pasaj.
Mod de cuibărit: în copaci, în răchitiș, rar pe pământ.
Caracteristicile cuibului: este construit cu precădere din stuf, dar şi din crenguţe şi
ramuri, fiind căptuşit cu material mai fin. Cuibăreşte în colonii mixte cu Ardea
cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus şi
Egretta garzetta. Habitat: deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori.
Hrana: exclusiv peşti, rareori lipitori.
Este una din speciile oaspeți de iarna care poate fi observata cu usurință în Delta
Dunarii.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 4000-6500i si 4000-65000 i in
pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 15 - 100% din efectivele speciei la nivel national.
Nu a fost identificat în zona de
studio si zonele adiacente,nu exista
habitate prielnice hranirii si
stationarii .
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare.
Cygnus cygnus
Lebada de iarna
Categorie fenologică: oaspete de iarna.Cuibarește în extremitatea nordica a Europei
si în tundra Siberiei pe lacuri și în mlastini .
Habitat- lacuri și bălți cu vegetație subacvatică, care îngheață foarte greu în conditii
extreme
Hrana- vegetale: iarbă, plante acvatice, semințe de ierburi, dar și viermi, insecte,
moluște; câteodată și pești. În România vine din nord în sezonul rece, iar primăvara
se înapoiază spre locurile de reproducere din nordul Eurasiei .
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 340-1270 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% din
efectivele acestei specii la nivel national.
Specia nu a fost identificat în zona
de studio si zonele adiacente,nu
exista habitate prielnice hranirii si
stationarii.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare
Egretta alba
Egreta mare
Categorie fenologică: oaspete de vară, oaspete de iarnă.
Habitat: lagune, deltă, lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci.
Hrana: majoritatea din pești, dar consumă și insecte, broaște,păsări mici Este o specie
care ramâne în numar relativ mic pe perioada iernii, dar care prefera zone deschise,
cu maluri expuse, dar nu abrupte,pentru a se putea hrani si odihni.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim-conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1000-1200 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100%
din efectivele specieila nivel national.
Specia nu a fost identificat în zona
de studio si zonele adiacente,nu
exista habitate prielnice hranirii si
stationarii.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare.
Mergus albellus
Ferestrasul mic
Categorie fenologică: oaspete de iarnă .Sosește în fiecare an pe perioada
iernii,preferă lacurile și bălțile din locuri deschise.
Habitat: lacuri, bălţi mărginite de arbori, ochiuri de apă bine adăpostite. cu suprafeţe
mari.
Hrana constă predominant în peși mici de apă dulce și sărată, precum și cu crustacei,
viermi, insecte și plante acvatice.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 4000-5000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in
raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Specia apare în grupuri mici, in
timpul iernii, în lungul apelor care
nu îngheață; Specia nu se hrănește
pe terenuri agricole în perioada de
iernat ,nu a fost identificata în zona
de studio si zonele adiacente,nu
exista habitate prielnice hranirii si
odihnei.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare.
99
Falco
columbarius
Soimuletul de
iarna
Categorie fenologică : oaspete de iarnă, în zona Deltei Dunării, fiind găsit în special
în apropierea localitătilor rurale.
Habitat: peisaje descoperite, dealuri împădurite, mlaştini de-a lungul litoralului.
Specia nu cuibareste in tara.
Hrana: se hrăneşte cu păsări mici până la mărimea unei vrăbii, pe care le prinde din
zbor după o urmărire în forţă. Consumă şi mamifere mici.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 20-60 i. Acest efectiv prezent
in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% in raport cu
efectivele acestei specii la nivel national.
Specia nu a fost identificat în zona
de studio si zonele adiacente,nu
exista habitate prielnice hranirii
si/sau stationarii.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare..
Netta rufina
Rata cu ciuf
Categorie fenologică: oaspete de iarna şi de pasaj.
Habitat: bălți cu stuf.
Hrana: constă predominant din radacinile, semințele și partea vegetativă a plantelor
acvatice ocazional hranindu-se și cu nevertebrate acvatice, amfibieni si pești mici.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 540-2470 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100%
din efectivele speciei la nivel national.
Specia nu a fost identificat în zona
de studio si zonele adiacente,nu
exista habitate prielnice hranirii si
odihnei.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare.
Aythya ferina
Rata cu cap
castaniu
Categorie fenologică: oaspete oaspete de iarnă.
Habitat: lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine adăpostite.
Hrana: esenţial vegetală, frunze, tije, seminţe, rizomi de la plantele palustre,
moluşte, crustacei, insecte acvatice de talie mică, ocazional peşti şi broaşte mici.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 24000-38000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% in
raport cu efectivele acestei specii la nivel national.Functia ecologica in zona a
acestei specii nu este relevant.
Rața cu cap castaniu este
reprezentată prin puține exemplare
care pot apărea mai ales în zona
bălților permanente.
Exemplarele speciei au fost
identificate tranzitand in zbor zona
, foarte posibil in cautare de hrana,
posibil in zona lacurilor Corbu -
Tasaul.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Aythya fuligula
Rata motata
Categorie fenologică : oaspete de iarnă.
Habitat: lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului.
Hrana: nevertebrate şi plante acvatice. Specia este omnivoră, mare parte a hranei
sale constând în moluşte, crustacei, insecte acvatice, semințe și partea vegetativă a
plantelor acvatice
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 18000-20000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100%
in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.Functia ecologica in zona a
acestei specii nu este relevant.
Rața motata este o specie
reprezentată prin puține exemplare
care pot apărea mai ales în zona
bălților permanente.
Exemplarele speciei au fost
identificate tranzitand in zbor zona
, foarte posibil in cautare de hrana,
posibil in zona lacurilor Corbu -
Tasaul.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
Anser anser
Gâsca de vara
Categorie fenologică: oaspete de vară. In anotimpul rece, in Delta Dunarii vin sa
ierneaza cateva sute de exemplare care cuibaresc in nord.
Habitat: lacuri, câmpuri cultivate, mlaştini cu apă sărată sau dulce, păşuni şi
mirişti. Preferă bălțile întinse și liniștite cu stuf și papură deoarece acolo găsesc
condiții de hrană și de cuibărit Pasajul din câmp la baltă şi invers se petrece de
două ori pe zi, dimineaţa devreme şi la inserat. Se adăpostește pe timp de noapte și
în timpul zilei pe ape întinse, și poate zbura pentru hrănire la distanțe mai mari de
10 km față de zonele unde se adăpostește.
Hrana: vegetal - iarbă, plante furajere verzi, cereale verzi, frunze de sfeclă, boabe
de cereale, seminţe, rar insecte acvatice.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Exemplarele speciei au fost
identificate in zbor,tranzitand
zona, foarte posibil in cautare de
hrana.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact negativ
asupra efectivelor și dinamicii
populației ,a statutului de
conservare a speciei în zonă, în
perioada de realizare a proiectului
și perioada de funcționare.
100
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 6500-15000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100%
in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Anas strepera
Rața pestriță
Categorie fenologică: Este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind prezentă și pe
perioada iernii. Populeaza aproape toate apele statatoare cu adancime mica si care au
suficienta vegetatie de protectie. Uneori poate fi observata și pe langă râuri
curgătoare limpezi, numai daca malurile au brauri bogate de stuf.
Habitat: lacuri şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu vegetaţie
bogată.
Hrana: în special vegetală: grăunţe, seminţe, ierburi, frunze acvatice, lintiţă, cereale,
dar şi animală: moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe.
În Deltă iernează în ierni blânde numeroase exemplare nordice care pleacă în
lunile februarie-martie.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru
iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1300-3000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100%
din efectivele speciei la nivel national.
Specia nu a fost identificat în zona
de studio si zonele adiacente,nu
exista habitate prielnice hranirii si
odihnei.
Implementarea obiectivelor planului
nu va avea impact negativ asupra
efectivelor și dinamicii populației ,a
statutului de conservare a speciei în
zonă, în perioada de realizare a
proiectului și perioada de
funcționare.
B.2. Date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și/sau habitatelor
de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a PUZ-ului,
menționate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
B.2.1. Descrierea amplasamentului,habitate identificate pe amplasament și în vecinătatea a acestuia
Conform Certificat de Urbanism folosința actuală a suprafeței de 92,822 ha este *arabil –pasune,neproductiv*și ca atare este
cultivat cu plante agricole de către deținătorii de terenuri.Suprafața analizată se încadrează în categoria agroecosistemelor,se
practică cultivarea de cereale prășitoare,plante industriale.Stabilitatea unui ecosistem este dată de structura sa,respectiv de numărul
populațiilor componente. Cu cât sistemul este mai complex, cu atât capacitatea de autoreglare a lui este mai mare și va prezenta o
stabilitate mult mai mare față de perturbațiile externe.Ecosistemul cu puține specii și lanțuri trofice(cultura agricola) va avea o
stabilitate mult mai mică. Datorită activităților antropice din zonă care au modificat radical compoziția floristică a habitatelor,
aceasta nu mai poate fi descrisă decât în contextul folosinței actuale a terenurilor,respectiv: arabil si pășune .
Terenul studiat se afla partial in perimetrul siturilor Natura 2000:
- ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe;
- ROSCI 0065 Delta Dunarii;
- la o distanta de 37 de m fata de limita ROSPA 0076 Marea Neagra;
- la o distanta de 35 m fata de limita Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.
Descrierea amplasamentului și a vecinătăților
Vecinatatile terenului studiat sunt:
- Nord: drum de exploatare De 547, Dc 574 si proprietati particulare (parcelele A 575/3 – 10);
- Sud: limita faleza si proprietati particulare (parcelele A 610/18 - 19);
- Est: terenuri proprietate privata – pasuni, limita faleza si drum De 608;
- Vest: drum comunal Dc 574 si terenuri arabile, proprietate privata (parcelele A 575/10, A 577/3, A 579/12, A 610/19 ).
- suprafața de teren este plană,cu pantă ușoară ;
- în zona analizată sunt executate lucrari agricole specifice culturilor înfiintate anual;Intr-un an agricol sunt efectuate numeroase
lucrări agricole(pregătire teren-arat+discuit,însamântare;lucrări de întreținere culturi;tratamente fitosanitare;recoltare
101
culturi;pregatire teren-arat,fertilizat,discuit,însământare culturi de toamnă) generatoare de zgomot,vibrații, emisii de
pulberi,CO2,SO2,Nox,rezultate din utilizarea combustibililor pentru lucrarile agicole.
- zona de studiu este amplasată marginal față de siturile analizate,cu o suprapunere ușoară pe una din laturile amplasamentului;
- nu există pe amplasament:cursuri de apă cu caracter temporar sau permanent lacuri,bălți,mlaștini, vegetație
palustră,sălcii,stufariș ,care să asigure hrana,condiții de odihnă ,adapost și cuibărit pentru speciile de păsări menționate în
siturile Natura 2000 analizate;
- covorul vegetal pe suprafața cu destinație *pasune* este distrus ca urmare a procesului de pășunare intensivă;
- Introducerea parțială a unei suprafețe din terenul destinat lotizării în situl ROSCI0065 Delta Dunării și ROSCI 0066 Delta
Dunării-Zona Marină a avut ca fundament crearea unor zone tampon,de tranziție , între habitatele de importanță comunitară și
cele antropizate ca urmare a practicării activităților agricole.
Modul de selectare a zonei de studiu
Planul se va implementa în extravilanul localitații Corbu, unde până în prezent activitățile economice sunt reprezentate de
agricultură , creșterea animalelor și prestări servicii. Zona de studiu a cuprins întreaga suprafață a proiectului,precum și vecinătățile
deoarece potențialul impact asupra speciilor de păsări se poate extinde asupra acestora ținând cont ca în proximitatea
amplasamentului sunt siturile Natura 2000: ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe ,ROSPA 0076 Marea Neagra.
De asemeni s-a avut în vedere că pierderea habitatelor poate conduce la reducerea teritoriilor de hrănire ale speciilor de păsări care
cuibăresc sau se odihnesc în afara suprafe/ei planului, dar sunt în căutare de hrană în interiorul acestuia.
Suprafața definitivă a zonei studiului a vizat deci evaluarea atât a suprafaței planului cât și a vecinătăților,din considerentele mai sus
arătate.Terenul studiat se afla partial in perimetrul siturilor Natura 2000: ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe;
ROSCI 0065 Delta Dunarii;la o distanta de 37 de m fata de limita ROSPA 0076 Marea Neagra; la o distanta de 35 m fata de limita
Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.
Figura nr. 6. Perimetrul analizat si shape-urile siturilor Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona
marina
Legenda
Linie galbena-shape (contur) PUZ Corbu 92,822 ha;Linie rosie- shape (contur) ROSCI 0065,ROSCI 0066
102
La stabilirea definitivă a zonei de studiu s-a ținut cont de faptul că în nordul și sudul planului sunt amplasate zone industriale, astfel
că evaluarile și observațiile se vor axa în principal asupra speciilor de floră și faună care se regăsesc pe întreaga suprafață a
proiectului și vecinătățile acestuia in zona estica , sudica-estica pana la plaja,inclusiv..Zona vestica este acoperita de culturi
agricole. De asemenea facem mentiunea ca in zona limitrofa proiectului, pe toate laturile, au fost emise PUZ-uri pentru
dezvoltarea altor planuri.
In acest sens se va avea în vedere dacă implementarea planului va conduce la pierderea de habitate din perimetrul analizat si
vecinatati,prin urmare și la reducerea teritoriilor de hrănire ,innoptare/stationare, cuibarire,pentru peciile de pasari inscrise in
formularele standart ale siturilor Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie si ROSPA 0076 0076
Marea Neagră.
B.2.1.1. Habitate identificate in perimetrul planului analizat si vecinatati
A fost analizata zona pe care se dezvolta PUZ-ul, precum si vecinatatile , in partea de est si sud pana la plaja(inclusiv) , celelalte
zone fiind acoperite de culturi agricole.De asemeni mentionam ca perimetrul analizat este si el acoperit de culturi agricole.In
vederea analizării structurii fitocenozelor au fost efectuate relevee fitocenotice în zona analizată dar și în vecinătăți. Vegetația
fitocenozelor a fost studiată de la periferia zonei avute în vedere ,spre interior, folosind metoda cercetărilor pe itinerar. Locul în care
s-au ales suprafețele de probă a prezentat un anumit grad de omogenitate, adică a reunit însușiirile caracteristice generale și
particulare ale tipului de fitocenoza analizat, la fiecare specie din releveul asociației urmărindu-se abundența și dominanța dupa
scara lui Braun – Blanquet.
In cazul habitatelor și speciilor perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea în care tipul de vegetație studiat
înregistreaza cel mai mare numar de specii,complet dezvoltate.Perioada optimă pentru verificarea florei și habitatelor de pe teren
tinând cont ca acestea sunt reprezentate de culturi agricole și pășune ruderalizată este mai –iulie când tipul de vegetație analizat
înregistrează cel mai mare număr de specii complet dezvoltate.Cunoscand ecologia speciilor identificate, putem face aprecieri
asupra gradului de conservare în care se afla un teren înainte de amplasarea unor obiective antropice noi într-un peisaj natural sau
seminatural, în cazul de față apreciind potențialul impact asupra covorului vegetal.
Figura nr. 7. Zona de amplasament a PUZ – ului Figura nr. 8. Zona de est a PUZ - ului
103
Figura nr. 9. Vedere spre zona de sud – vest a PUZ – ului Figura nr. 10. Vedere spre zona de sud a PUZ – ului
Figura nr. 11. Vedere spre zona de nord a PUZ – ului - Zona antropizata
Obiectivele monitorizarii:
- Inventarierea completă a florei din suprafețele vizate;
- Identificarea tipurilor de habitate / comunități vegetale din suprafețele vizate;
- Apreciarea posibilului impact semnificativ asupra tipurilor de habitate și plante de interes comunitar și național.
Evaluarea abundenței s-a realizat folosind scara Braun-Blanquet.Indicii scării Braun-Blanquet:
1= exemplare foarte puține;
2= exemplare puține;
3= exemplare putin numeroase;
4= exemplare numeroase;
5= exemplare foarte numeroase de interes conservativ.
104
Determinarea speciilor s-a efectuat cu ajutorul cheilor de determinare din publicați de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Suprafața
studiată a fost stabilită astfel, încât să cuprindă toate tipurile fitocenotice existente.Frecvența locală este un indiciu utilizat care ne dă
informații despre frecvența indivizilor unei specii în suprafața de probă. Frecvența se apreciază prin împarțirea suprafeței de probă
în unități mai reduse apoi de dau note după o scară cu 5+1 trepte:
1 - indivizi dispuși izolat în suprafață de probă în proportie de 5-20%;
2 - indivizi cu grupe mici reprezentați în proporție de 21-40%;
3 - indivizi grupați în pâlcuri mici în proporție de 41-80%;
4 - indivizi în pâlcuri mari in proportie de 61-80%;
5 - indivizi în grupuri compacte in proportie de 81-100%;
+ -indivizi rari sub 10% din suprafața de probă.
Studiile de teren au avut ca principal scop identificarea habitatelor și a asociațiilor vegetale din zona suprafeței de teren aferentă
planului, cu evidențierea unor eventuale asociații de importanță conservativă, pentru care legislația națională prevede instituirea
unor măsuri de conservare. Inventarierea florei (a speciilor de plante) a avut scopul de a evidenția prezența unor specii de plante
rare, în conformitate cu Listele Roşii naționale și Listele Rosii internaționale (IUCN Red List of Threatened Species, 2011),aspect
neconfirmat.
B.2.1.1.1. Vegetatia existenta pe amplasament si vecinatati
Datorită activităților antropice din zona care au modificat radical compozitia floristica a habitatelor, aceasta nu mai poate fi descrisă
decât în contextul folosinței actuale a terenurilor,respectiv: arabil și pășune .Terenul conform certificat de urbanism are destinatia
de arabil,pasune si neproductiv,ca atare activitatea cea mai importanta desfasurata este aceea de infiintare culturi agricole ,iar
terenul aferent pasunii este utilizat pentru animale.Structura culturilor infiintate este destul de diversa pentru a permite rotatia
culturilor: grau , orz,porumb,floarea soareleui rapita,soia,etc.Covorul vegetal pe suprafața cu destinație *pășune* este distrus ca
urmare a procesului de pășunare intensivă de către animale.
Perimetrul analizat se suprapune partial (pe o suprafata de c.ca 200 mp) cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ,care la randul ei se
suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii.
A.Habitate de interes comunitar
Urmare verificarilor in teren si a evaluarilor efectuate asupra perimetrului analizat si a vecinatatilor ( parcele pentru care nu s-au
emis certificate de urbanism), nu au fost identificate habitate de interes comunitar si/sau habitate prioritare.Nu au fost identificate
specii de flora protejate conform Lista roșie -Oltean et al., 1994 ,Lista roșie Oțel et al., 2000 ,Lista roșie Ciocârlan, 2011,Cartea
roșie a plantelor vasculare Dihoru & Negrean, 2009.
Concluziile referitoare la habitatele descrise la capitolul privind informatii despre ariile naturale protejate,sunt redate in tabelul de
mai jos.
105
106
B.Vegetatia de pe amplasament si vecinatati
1.Specii de flora identificate pe amplasament si in imediata apropiere a amplasamentului
Pe marginea culturilor agricole din extravilanul localitatii, au fost identificate buruienisuri formate preponderent din urmatoarele
specii: Cannabis ruderalis (canepa) - formează de regula o bordură între drumul de acces si culturile agricole, in special cele de
orzoaica si de grau, Xanthium italicum –specie invaziva de origine nord-americană comuna la margini de drumuri si culturi,
Tribulus terrestris (coltii babei) – formeaza palcuri la marginea lanurilor de paioase,Amaranthus retroflexus (stirul) care se
dezvoltă abundent mai ales la marginea culturilor de rapită, Brassica nigra (mustar negru)-exemplare salbaticite, Sinapis arvensis
(mustar salbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiana comuna in culturi agricole, Reseda lutea – planta ruderala comuna la margini
de drumuri, Avena sativa (ovaz) – planta infiltrata din culturi învecinate.
Alte plante ruderale sau segetale observate la marginea culturilor agricole, dar în număr mai mic de indivizi, sunt: Sorghum
halepense (costrei), Bromus squarrosus, Chenopodium album (spanac salbatic), Rapistrum perenne, Lepidium perfoliatum,
Matricaria inodora (musetel prost), Papaver rhoeas (mac de câmp), Consolida regalis (nemtisor), Lathyrus tuberosus (oresnită),
Cichorium intybus (cicoarea), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Calepina iregularis, Solanum
nigrum (zarna), Anagalis arvensis ssp. coerulea (scânteita),Galium humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbena), Bassia
scoparia (maturi), Melilotus albus (sulfina alba), Stellaria media (rocoina), Rubus caesius (mur).Specii precum Medicago sativa
(lucerna) se infiltrează din culturileînvecinate.Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf si la călcare, situate pe
drumurile de acces sau in imediata vecinătate: Polygonum aviculare (troscot), Sclerochloa dura,Portulaca oleracea (iarba grasă),
Hordeum murinum (orzul soarecelui), Matricaria discoidea,Convolvulus arvensis (volbura).
In zona analizată precum și in imediata vecinatate lipsesc habitatele cu valoare conservativă precum și cele prioritare.
107
Speciile de plante menționate în Formularul standard al sitului ROSCI 0065 Delta Dunării (Marsilea quadrifolia, Centaurea
jankae, Centaurea pontica, Echium russicum) nu sunt prezente în zona studiată si imediata vecinatate.
2.Asociații vegetale identificate pe amplasament si vecinatati
In ecosistemele antropizate, datorita interventiei omului, lanturile trofice sunt mult mai scurte decat in cele naturale, deoarece
dispar o serie de verigi (insecte daunatoare, pasari care se hranesc cu acestea, animale care nu-si mai pot gasi un adapost prin
distrugerea unor plante).In zona analizată precum și in imediata vecinatate lipsesc habitatele cu valoare conservativă precum și
cele prioritare.
Figura nr. 12. Vegetatie specifica marginilor de drumuri
2.1.Asociatii vegetale de margini de drumuri si parcele
Asociațiile ruderale sunt întâlnite de-a lungul drumurilor de exploatare precum și la capătul solelor/tarlalelor cultivate din interiorul
si vecinătățile perimetrului analizat( in partea vestica si de nord azonei studiate ) .
Asociaţia vegetală Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 - Asociatia Sclerochloo-Polygonetum avicularis
apartine ordinului Plantaginetalia majoris Tx. et Preising 1950 si clasei Plantaginetea majoris Tx. Et Preising 1950.Este o asociatie
vegetala ruderala de locuri bătătorite și margini de culturi, formată din Sclerochloa dura și Polygonum avicularis Specia edificatoare
este frecvent insotita de Sisymbrium oficinallis, Capsella bursa pastoris,Polygonum aviculare,Verbena Officinalis.
Dintre cele două plante caracteristice domină Polygonum aviculare. Sclerochloa dura
este o plantă anuală, efemeră, care îşi încheie ciclul vegetativ în lunile de primăvară
(mai-iunie), după care se usucă şi dispare aproape cu totul. Aşa se explică absen ţa
acesteia în multe dintre fitocenozele în care Polygonum aviculare este foarte bine
reprezentat.Majoritatea plantelor component sunt de talie micã, dar se pot separa douã
straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne,
Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum,
Malva pusilla, Centaurea calcitrapa,Eragrostis minor.
108
Etajul inferior este alcãtuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusã cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa
annua, Polygonum aviculare,Sagina procumbens.
Corespondenţe- clasificare pelearctică: 87.2 Ruderal communities –si nu au valoare conservativă.
2.2. Asociatii vegetale identificate in zona de pasune
Terenul cu destinatia* Pasune* are o suprafata de 1 ha, este pozitionata in partea estica a perimetrului (deasupra terasei) si are o
latime ce variaza intre 10 si 30 m.Principalele asociații vegetale identificate în zona de interes sunt: Onopordetum acanthii Br.-
Bl. et al. 1936 si Carduetum nutantis (Săvulescu 1927) Morariu 1943 )
Vegetatia identificata este rara , de talie mica ,cu acoperire insulara, ,adaptata la conditiile climaterice aride. O serie de specii
dispar in timp din cauza pasunatului intens,practicat pe o lunga perioada din timpul anului, speciile neavand posibilitatea refacerii .
Figura nr. 13. Pasune - contur nuanta galbena
Asociatia vegetala Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936 (asociatie vegetala dominată de scaiul magaresc Onopordon
acanthium); Fitocenoze întinse de-a lungul drumurilor pe terenurile pășunate de oi și îndeosebi în locurile unde au staționat
animalele . Numărul mare de indivizi ai speciei caracteristice de Onopodum Achanthium
determină instalarea a puține specii care îsi încheie ciclul vegetativ înainte de a fi acoperite
de specia dominantă.Cele mai frecvente însotitoare sunt:Carduus acanthoides,Hordeum
murinium,Matricaria chamomilla,Lolium perenne, Polygonum aviculare.Alături de
Onopordon acanthium se mai gasesc şi specii din vegetaţia inlocuita, cum ar fi:Medicago
lupulina, Lotus corniculatus, Achillea millefolium Erodium cicutarium.
Corespondenţe- clasificare pelearctică: 87.2 Ruderal communities –nu au valoare
conservativă.
109
Asociaţia vegetală Carduetum nutantis (Săvulescu 1927) Morariu 1943 ) asociație vegetală dominată de ciulini -
Carduus nutans și Carduus acanthoides);Specia caracteristică, Carduus nutans, este o plantă termofilă şi se dezvoltă bine în partea
de sud şi est a României, unde realizează fitocenoze compacte, uneori destul de întinse ca
suprafaţă. Se instalează pe izlazurile intens păşunate, ocupând terenurile frământate şi bătătorite de
către ovine, dar bogate în substanţe azotoase, provenite din acumulările de materiale organice. În
Dobrogea fitocenozele de Carduus nutans sunt foarte răspândite în lungul drumurilor, pe
terasamentele căilor ferate, terenuri necultivate (pârloage), dar şi pe terenurile intens
păşunate.Asociația se dezvolta insular.Fitocenozele sunt dominate de specia caracteristică Carduus
nutans care este însotită frecvent de Echium vulgare Medicago lupulina (trifoi galben), Echium
vulgare,Ballota nigra,Capsella bursa pastoris (traista ciobanului),Sisymbrium loesselii, Medicago
lupulina,Plantago lanceolata. Corespondenţe- clasificare pelearctică: 87.2 Ruderal
communities –nu au valoare conservativă
Asociațiile vegetale identificate aparțin comunităților ruderale (antropice), complet lipsite de valoare conservativă, prin urmare,
lucrările de amenajare în zonă nu reprezintă un pericol la adresa consevarii biodiversității. Chiar daca zona de studiu este amplasata
marginal față de siturile mai sus menționate,cu o suprapunere usoara pe una din laturile perimetrului s-a avut în vedere certificarea
existenței/ prezentei în habitatele cu vegetație spontană a speciilor de plante protejate,aspect infirmat în urma evaluărilor făcute în
teren în zona de studiu și vecinătăți.De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt specii vulnerabile , caracteristice
habitatelor natural si care sunt eliminate de cele ruderale.Structura habitatelor identificate în zona de implementare a obiectivelor
planului analizat (habitate antropice ce nu prezintă interes conservativ) nu asigură elemente de colonizare, hrănire, odihnă, adăpost
şi cuibărire a speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl Natura 2000.
In partea estica a PUZ-ului de 92,822 ha , pana la limita plajei (zona parcelelor Nn594/1/1, Nn594/1/2, Nn594/1/3, Nn594/1/4,
Nn594/1/5, Nn594/1/6, Nn52+HB593 ) se afla in procedura de avizare la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii un
alt PUZ si anume *Sat de vacanta cu specific pescaresc*.
Figura nr. 114. Imagine PUZ –uri : Corbu 92,822 ha (galben) si Sat de vacanta cu specific pescaresc (bleu) si PUZ parcela
610/31 (verde)
110
3.Vegetatie psamofila (de nisipuri))
Pe psamosolurile formate in apropierea tarmului marii se găsesc specii de flora adaptate la climatul marin: Polygonum
arenarium Waldst. et Kit (troscotul), Anthemis ruthenica Bieb (romaniţa de câmp) Apera spica-venti (L.) Beauv. ssp. Maritime
(iarba vântului),Scabiosa argentea (S. ucranica L.),Medicago lupulina (lucerna galbena ) L.,Carex colchica Gay (rogoz de nisip),
Euphorbia seguieriana Necker (E. gerardiana Jacq.)- (laptele cucului sau laptele câinelui), Consolida regalis Gray (Nemţişorii de
câmp),, Sclerochloa dura (L.) Sonchus arvensis L., Erysimum diffusum Ehrh, Silene conica L.,Artemisia austriaca Jacq.,( pelin alb )
Holoschoenus vulgaris Link.) .
Au fost identificate si specii de stepă si ruderale care alaturi de speciile pasamofile completeaza covorul vegetal.Speciile stepice
si ruderale identificate sunt:Achillea setacea –coada soricelului,Bromus tectorum-obsiga , Chenopodium album -spanac
sălbatic,Chenopodium rubrum , Conyza Canadensis- bătrâniș, Erigeron canadensis -bunghisor,Cynodon dactylon- pir gros , Daucus
carota , ssp.carota –morcov salbatic, Agropyron repens-pir tarator ,Erodium cicutarium - pliscul-cocorului, Festuca valesiaca -
paius,Asperula humifusa,Marrubium peregrinum-cătușică obisnuită ,Medicago sativa- mazariche de primavara,Melilotus albus -
sulfina alba ,Sisymbrium orientale-voinicica.
Covorul vegetal este neuniform , discontinuu ca grad de acoperire si prezinta multe zone goale.
Figura nr. 115. Figura nr. 115. Vegetatie de pe amplasament
4.Plaja
In parte de sud est perimetrul PUZ se suprapune cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pe o suprafata de 200 mp ,ceea ce
reprezinta un procent de 0,00022% din suprafata perimetrului analizat si un procent de 0,0000000345 din suprafata Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii.Pe aceasta suprafata se intentioneaza amenajarea unei zone de campare (Z2) ,categorie de folosinta
teren neproductiv=1,5 ha,care a fost utilizata de turisti chiar daca nu a fost amenajata in acest sens (turism necontrolat - *de
weekend*) .Prin implementarea altor proiecte in zona care au ca destinatie realizarea de complexe turistice, zone locuinte
permenente si sezoniere,estimam ca aceasta activitate se va intensifica atat prin sporirea afluxului de turisti,cat si ca perioada de
stationare in zona.
111
Figura nr. 116. Imagine zona propusa prin PUZ pentru campare
Sezonul este limitat la un interval de 3-4 luni pe an, cu toate acestea ,avand in vedere ca plaja este domeniu public, sugeram ca
prin proiectare,pentru faza de implementare a proiectelor sa se identifice si sa se adopte de catre institutiile abilitate (Primaria
Corbu,Administratia RezervatieiBiosferei Delta Dunarii,DADL, DSP) un set de masuri cu caracter obligatoriu pentru toata
zona(pentru toate proiectele).
Dupa cum se vede din imagine,vegetatia este extrem de saracacioasa , de talie mica,insulara.
In acest sens se propun urmatoarele masuri :
- Stabilirea drumurilor de acces la plaja;
- Stabilirea zonei de campare;
- Modalitatea de imprejmuire a zonei de campare;
- Instituirea colectarii selective a deseurilor atat in zona de campare cat si pe plaja;
- Stabilirea punctelor de colectare a deseurilor menajere si asimilabile acestora din zona de campare si de pe plaja
- Program de ridicare a deseurilor menajere si asimilabile acestora din zona de campare si de pe plaja;
- Stabilirea clara si fara echivoc a activitatilor care se pot desfasura in zona de campare si pe plaja;
- Lucrari care pot sa fie efectuate pentru intretinerea plajei, doar pe zona cu nisip, explicitarea lucrarilor,utilajele cu care se
efectueaza.
- Activitatile de alimentatie publica pe plaja ,cu caracter sezonier.
- Stabilirea responsabilitatilor.
- Toate interventiile privind amenajarea plajei si camparea se vor efectua cu respectarea tuturor conditiilor impuse prin avizele
emise de institutii cu responsabilitati in acest sens:ARBDD TULCEA DADR,DSP,Primaria Corbu,etc.
- Modalitati de raportare si anuntare a unor evenimente legate de protectia mediului.
Prin PUZ-al analizat si prin implementarea proiectului activtatea de campare se va desfasura controlat doar in zona
aprobata,fara a afecta alte suprafete adiacente.Se va urmari prin masurtile propuse anterior , de catre factorii responsabili evitarea
degradarii zonei prin campare si turism necontrolat.
112
Distanta cea mai mare dintre perimetrul planului si plaja Corbu , este de c.ca 350m, latimea plajei este cuprinsa intre 50-100m si
se caracterizează prin nisipuri tipice plajelor marine și lipsa vegetației.
La inceputul sezonului estival, profilul plajei este modificat de activitatea de nivelare a nisipului prin care se distruge si se
indeparteaza atat flora cat si fauna din acest perimetru. De asemenea, actiunile de ecologizare, discuire, in general cele pentru
intreținerea plajei turistice, cat si turismul estival in sine nu dau posibilitatea de a se dezvolta fauna și flora.
Plaja nu va fi vizată în mod direct de contrucțiile prevăzute prin PUZ.
CONCLUZII - referitoare la habitatele și speciile de floră identificate pe amplasament și vecinătăți în relatie cu ROSCI 0065
Delta Dunării
Ca urmare a verificarilor effectuate in zona analizata si vecinatati au fost constatate urmatoarele:
A.-Perimetrul zonei analizate
1. Zona studiata area categoria de arabil,pasuni,neproductiv- se practica agricultura pe aproape toata suprafata ,cu exceptia unei
bande in zona estica de circa 10-20 m , in apropierea terasei pe care exista vegetatie spontana, stepica, ruderala,fara valoare
conservativa.
2. In perimetrul zonei studiate , nu a fost identificată vegetație palustră,sălcii,stufariș care să asigure condiții de odihnă ,adapost și
cuibărit pentru speciile de păsări menționate în siturile Natura 2000 , analizate.
3. Dezvoltarea unor asociatii vegetale , cu valoare conservativa redusa:
- Asociaţia vegetală Onopordetum acanthium Br.-Bl. et al. 1936 (asociatie vegetala dominată de scaiul magaresc Onopordon
acanthium); fitocenoze întinse de-a lungul drumurilor pe terenurile pășunate de oi.
- Asociaţia vegetală Carduetum nutantis (Săvulescu 1927) Morariu 1943 ) asociație vegetală dominată de ciulini -Carduus
nutans și Carduus acanthoides)-realizează fitocenoze pe islazurile intens păşunate.
- Asociaţia vegetală Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 - asociatie vegetala ruderala de locuri
bătătorite și margini de culturi, formată din Sclerochloa dura și Polygonum avicularis.
B. Vecinataea zonei analizate
1. In vecinatatea planului , nu a fost identificată vegetație palustră,sălcii,stufariș care să asigure condiții de odihnă adapost și
cuibărit pentru speciile de păsări menționate în siturile Natura 2000 , analizate.
2. In urma evaluarii zonelor din vecinatatea perimetrului pana la plaja Marii Negre ( pe care se dezvolta alte planuri) a reiesit ca
vegetatia de tip psamofil, saraca, de talie mica.
3. La o distanta de cca. 350 m fata de amplasamentul analizat, pe directia estica si sud estica se afla plaja Corbu, care face parte
din unitatea nordica a litoralului romanesc , parte componenta a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD).
Raportând obiectivele planului analizat la distribuția habitatelor pentru care a fost declarată aria protejată de interes european
ROSCI 0065 Delta Dunării au rezultat următoarele concluzii :
1. Nu au fost identificate habitatele de interes conservativ in zona de interes, pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI
0065 Delta Dunării.
2. Nu sunt prezente/nu au fost identificate specii de flora înscrise în Formularul standard;
3. Integritatea sitului de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării nu este afectat de proiectul propus deoarece:
- nu se reduce suprafața habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;
113
- nu are impact negativ asupra factorilor care determină menținerea stării favorabile de conservare a ariilor naturale protejate
de interes comunitar;
- nu produc modificari ale dinamicii relațiilor care definesc structura și/sau funcția ariilor naturale protejate de interes comunitar.
CONCLUZII - referitoare la habitatele și speciile de floră identificate pe amplasament și vecinătăți în relatie cu ROSCI
0066 Delta Dunării Zona Marină:
1. Perimetrul analizat se afla în vecinatatea ariei protejate ariei protejate de interes european ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona
Marină(c.ca 35-40m de shape-ul sitului );
2. Raportând obiectivele planului propus la distribuția habitatelor pentru care a fost declarată aria protejată de interes european
ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină au rezultat următoarele concluzii :
Nu au fost identificate habitatele de interes comunitar ;
- 1140- Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apa de mare la reflux;
- 1160 Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci;
- 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare.
3. Nu sunt prezente/nu au fost identificate specii de floră înscrise în Formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0066
Delta Dunării.
4. Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0066 Delta Dunării Zona Marină-nu sunt afectate de
proiectul propus deoarece :
- nu se reduce suprafata habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;
- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de conservare a ariilor naturale protejate
de interes comunitar;
- nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor naturale protejate de interes
comunitar.
Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra habitatelor și speciilor de floră pentru care au
fost declarate siturile comunitare ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunării Zona Marină în perioada de
construire și nici în perioada de funcționare , deoarece nu au fost identificate pe amplasament.
B.2.2. FAUNA PE AMPLASAMENT
B.2. 2. 1.-Fauna terestră
Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice ,asociaţiile fitocenologice, elementele de relief şi
caracteristicile geologice ale arealului.
Orice habitat este alcătuit dintr-o mulţime de microhabitate, diferenţiate în funcţie de condiţiile de umiditate, temperatură, expunere,
curent de apă, regim de oxigenare, natura şi calitatea substratului etc. Fiecare organism va fi găsit preferenţial în acele microhabitate
la care este cel mai bine adaptat, pe care le poate exploata cu eficienţă mai mare decât indivizii altor specii.
De obicei indivizii unei populaţii nu ocupă întregul habitat în mod uniform, condiţionaţi fiind de disponibilitatea şi distribuţia
resurselor, respectiv a condiţiilor preferenţiale, astfel că într-un spaţiu mai larg există regiuni populate şi zone nepopulate.
In perimetrul destinat implementării PUZ s-a identificat o biodiversitate animală (fauna de nevertebrate şi vertebrate) săracă în
specii și indivizi, datorită ruderalizării habitatului si a gradului sporit de antropizare ca urmare a activităţilor umane.
114
Monitorizarea faunei terestre s-a efectuat în baza unui program conform graficului de mai jos:
Ian Feb Mar Apr Mai
Iun
Iun
Iu
Iul
Aug Sept
Oct Nov
Dec
Pasari
cuibaritoare
Pasari
sedentare
Pasari de
pasaj
Pasari care
ierneaza
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Perioada
optimă
Perioada
favorabilă
Speciile de amfibieni, reptile și mamifere au fost monitorizate odată cu monitorizarea păsărilor deoarece perioadele favorabile se
suprapun cu cele pentru păsări, astfel că datele pot fi colectate împreuna.De asemeni s-au urmarit și alte elemente considerate
relevante pentru conturarea tabloului biodiversității din zonă :
- Prezența altor categorii de fauna :amfibieni,reptile, mamifere;
- Distribuția speciilor in raport cu tipurile de habitate din cadrul amplasamentului.
B.2. 2. 1.1.- Amfibieni și reptile
Evaluarea de mediu a avut in vedere identificarea pe amplasament si vecinatate a speciilor de amfibieni şi reptile enumerate în
anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE . In zona analizată nu au fost identificate specii de reptile. Amfibienii nu trăiesc în
zonă, datorită caracteristicilor climatice ale zonei analizate: umiditate redusă/uscaciune, temperaturi /insolație puternică – facand-o
improprie pentru amfibieni.
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Vipera ursinii
vipera de fâneață
Nu are habitat prielnic. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau
vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra
acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Testudo graeca
țestoasa de uscat
dobrogeană
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.Implementarea obiectivelor
planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a
proiectului și nici în perioada de funcționare.
Triturus dobrogicus
Trăiește prin bălțile și iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică. Specia
nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor
planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a
proiectului și nici în perioada de funcționare.
115
Emys orbicularis țestoasa de apă
Trăiește în ape stătătoare, mâloase, și în cele cu curs liniștit; Specia nu a fost identificată
pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în
perioada de funcționare.
Bombina bombina buhaiul cu burta roșie
Nu are habitat prielnic. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau
vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra
acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
In zona de nord, în afara perimetrului PUZ-ului, a fost observat un exemplar din specia Natrix Natrix (șarpele de casa) și un
exemplar de Podarcis taurica (sopârla de câmp), ambele având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei.
Sarpele de casă (Natrix natrix) nu este un șarpe veninos și nici constrictor, fiind frecvent întâlnit în Europa și, respectiv, în
România. Sarpele de casă este, în general, verde închis sau maroniu cu un colier (două pete semilunare) caracteristic galben, crem
sau portocaliu situat în spatele capului, particularitate care explică o altă denumire a sa, de șarpele cu inel. Coloritul său poate fi de
asemenea de la gri până la negru. Sarpele de casă populează regiunile din jurul mlaștinilor, bălților, lacurilor și apelor curgătoare,
dar îl putem găsi și în paduri, la câmp sau în zonele lipsite de vegetație, ducând o viață atât acvatică, cât și terestră. Când
temperatura mediului ambiant scade drastic, în lunile octombrie-martie, șarpele de casa intră în hibernare, utilizând vizuinile
abandonate ale iepurilor, fisurile din stânci, mormanele de îngrășăminte naturale (bălegar) sau rădăcinile copacilor ca adăpost.
Podarcis Taurica figurează în Anexa 4 A (Specii de interes comunitar.* Specii de animale și de plante care necesită o protecție
strictă *a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,cu
modificările ulterioare ,în Anexa 4 a Directivei Habitate si Anexa 2 a Convenției de la Berna) ,cu toate acestea este una din cele mai
comune specii de reptile din zonele sudice și estice ale Dobrogei. Desfășurarea PUZ-ului nu este de natură să influențeze populația
de sopârlă de stepă din zonă. In cazul speciei Podarcis taurica s-a constatat existența unei capacități mai mari de adaptabilitate,
aceasta specie fiind prezentă practic în orice tip de habitat, inclusiv în parcurile sau zone ierboase de suprafață redusă din diferite
localități. Chiar dacă în perioda de studiu nu au fost identificate specii de reptile de interes comunitar, nu este exclusă prezența
acestora ulterior.
Datorita mobilitații mari și prezenței acelorași tipuri de habitate în vecinătatea perimetrului,nu se prognozează un impact negativ
asupra speciilor de reptile și nu se vor produce modificări în structura,dinamica și statutul de conservare al acestora.
B.2.2.1.2.Specii de mamifere
Ca urmare a verificărilor efectuate pe amplasamentul planului analizat și în vecinătățile acestuia nu au fost identificate specii de
mamifere de interes conservativ pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării :Mustela eversmannii –
dihor de stepa,Vormela peregusna – dihor patat,Spermophilus citellus – popandau,Lutra lutra – vidra,Mustela lutreola-
nurca,Phocoena Phocoena,Tursiops truncates.Amplasamentul nu asigură condiții prielnice ,lipsesc habitatele specifice care să
ofere condiții optime pentru hrană,adăpost,odihnă și reproducere. Nu au fost identificați popândăi și nu au fost găsite galerii
specifice. Sermophilus citellus figurează in anexa 4 a directivei habitate 92/43EEC ăi Anexa 2 a Conventiei de la Berna.
116
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Mustela
eversmannii
Dihor de stepă Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea
obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada
de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Spermophilus
citellus
Popândăul Nu au fost identificare galerii,nu au fost identificate exemplare pe amplasament sau
vecinătate. Implementarea obiectivelor planului nu are impact negativ asupra acestei
specii în perioada de realizare a proiectului și perioada de funcționare
Vormela
peregusna
Dihorul pătat Este un animal de stepă, ocolind terenurile arate. Specia nu a fost identificată pe
amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în
perioada de funcționare
Mustela lutreola
Nurca Habitat: ape stătatoare și curgătoare, atat la șes, cât și la deal și munte.Specia nu a
fost identificată pe amplasament sau vecinătate.Implementarea obiectivelor planului
analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a
proiectului și nici în perioada de funcționare.
Lutra lutra Vidra Nu are habitat prielnic. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau
vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra
acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Din rândul mamiferelor a fost identificat iepurele de camp ( Lepus europaeus) iar in zona terenurilor agricole cultivate cu cereal
Soarecele de camp ( Apodemus sp).
Datorita capacitatii instinctuale pe care o au mamiferele de a se retrage din fata pericolelor generate de interventii antropice
sau naturale putem estima ca nu se prognozează un impact negativ asupra speciilor de mamifere de interes comunitar și nu
se vor produce modificări în structura,dinamica și statutul de conservare al acestora.
Având în vedere că pe amplasament și în vecinătatea acestuia nu există ape de suprafață,nu au fost identificate specii de pești,ca
atare nu se prognozează un impact negativ asupra populatiilor si a statutului de conservare asupra acestora.
B.2.2.1.3.Fauna de nevertebrate
Speciile de nevertebratede importanta comunitara inscrise in formularul standard al sitului Natura 2000
ROSCI 0065 Delta Dunarii,nu s-au regasit in zona si vecintati in principal datorita habitatelor caracterisice care lipsesc de pe
amplasament.
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Lycaena dispar
Habitat-păduri de stejar înmlăștinate sau umede. Specia nu are condiții prielnice în zona, în perimetrul propus
pentru realizarea investitiei nu au fost identificate plantele gazdă pentru larvele acestei specii, (Rumex
obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum) deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și
hibernare pentru această specie. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei
specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare
Ophiogomphus
cecilia
Habitat- râuri de şes şi canale, de preferat cu adâncime mică.Specia nu a fost identificată pe amplasament sau
vecinătate.Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de
117
realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare
Catopta thrips
Habitat- vegetatie de stepa , pajisti pe substraturi alcaline. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Coenagrion
ornatum
Habitat- vegetatie de stepa . Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei
specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Colias
myrmidone
Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Morimus
funereus
Păduri cu esențe foioase, preferând în special păduri de cvercinee si făgete. Implementarea obiectivelor planului
analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de
funcționare.
Arytrura
musculus
Habitat-zone umede,malstini,cursuri de apa.In perimetrul propus pentru realizarea investitiei nu au fost
identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere pentru
aceasta specie. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în
perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Theodoxus
transversalis
Habitat- zone fluviale. Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor
planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în
perioada de funcționare.
Anisus
vorticulus
Habitat:a pe limpezi, permanente, stagnante sau lin curgatoare, bogate in vegetatie acvatica si palustra. Specia nu a
fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact
negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Graphoderus
bilineatus
Habitat- zone acvatice. Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor
planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în
perioada de funcționare.
Leptidea
morsei
Specia nu a fost identificata pe amplasament sau vecinatati. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are
impact negativ asupra acestei specii în perioada de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Speciile de nevertebrate din zona analizată se caracterizează prin prezența unor specii tipice zonelor de stepă, rezistente la impact
antropic. Vegetația degradată datorită pășunatului nu permite dezvoltarea unor efective mari de insecte sau alte neveretebrate.
Cele mai multe specii de nevertebrate sunt insecte, apartinând la mai multe ordine, care formează entomofauna zonei.Entomofauna
este săracă în specii, fiind dominată de cele rezistente la impactul antropic.
Dintre orthoptere (lăcuste, cosași, greieri),în zonă apar specii din genurile Omocestus și Sthenobothrus, comune pentru suprafețele
acoperite cu vegetație ierboasă.
Dintre lepidoptere, au fost identificate specii comune: Colias croceus, Colias erate, Pieris rapae, Pontia edusa, Lycaena phlaeas.In
culturile agricole au fost observate exemplare de Tyta luctuosa, Dysgona algira și Autographa gamma (buha gama).
Dintre coleoptere (gândaci), specifici culturilor agricole apar în zona specii ca Anisoplia austriaca, Rhizothrogus aequinoctialis,
Amphimalon solstitialis (carabusii cerealelor) ca si exemplare de Agriotes (gândaci pocnitori), Adalia bipunctata (buburuze) sau
Mylabris sp. pe vegetaţia segetală.
Dintre heteroptere (plosnite), apar Eurydema oleracea (plosnita verzei), Eurygaster maura, Eurygaster integriceps și Aelia
acuminata (ploșnite de cereale).
Dintre himenoptere (viespi, albine, bondari) în zona apar Vespa vulgaris, Dolichovespula germanica, Polystes sp. Bombus
agrorum și alte specii caracteristice habitatelor cu vegetație ierboasă.
118
Fauna de nevertebrate din perimetrul analizat se caracterizeaza prin prezența unor specii care nu au importanță conservativă , sunt
rezistente/adaptate la impactul antropic și se găsesc pe areale extinse și în zonele din jurul perimetrului analizat .Acestea nu s-au
identificat ca specii incluse în anexele OUG 57/2007 .Implementarea obiectivelor planului nu are impact negativ asupra
speciilor de nevertebrate identificate,nu se vor produce modificari in structura ,populatiile si statutul de conservare asupra
faunei de nevertebrate.
B.2.2.2. Avifauna
Situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră se suprapune în zona amplasamentului cu situl ROSPA 0031 Delta Dunării și
Complexul Razim Sinoie,iar structura speciilor de păsări din ambele situri este foarte asemanătoare.
Situl de importanță comunitară ROSPA 0031 Delta Dunării - Razim Sinoe se suprapune cu unitatea geografica a ROSCI 0065
Delta Dunării și are pe raza Judetului Constanța lacurile Istria, Nuntași,Sinoe. Acest sit găzduieste efective importante ale unor
specii de păsări protejate după cum urmează:număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97;număr de alte specii
migratoare,listate în anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151;număr de specii periclitate la nivel global:
17.In perioada de migrație situl ROSPA0076 Marea Neagră găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de
baltă.
Figura nr. 17. PUZ Corbu fata de siturile Natura 2000 :ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe si ROSPA 0076
Marea Neagra
Legenda
Linie galbena-conturul (shape-ul) PUZ Corbu 92,822 ha;
Linie verde inchis-conturul (shape-ul) ROSPA 0031-Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe si ROSPA 0076-Marea Neagra .
B.2.2.2.1.Specii de păsări identificate pe amplasament
Indivizii unei populaţii nu ocupă întregul habitat în mod uniform, condiţionaţi fiind de disponibilitatea şi distribuţia resurselor,
respectiv a condiţiilor preferenţiale, astfel că într-un spaţiu mai larg există regiuni populate şi zone nepopulate. Cele mai multe
specii de păsări caracteristice zonei litorale de la Marea Neagră, sunt cele cu răspândire largă pe teritoriul Europei, urmate de
speciile de origine asiatică ,si cele transpalearctice. In procente ceva mai mici sunt regăsite speciile mediteraneene și cele de origine
arctică.
119
Zonele cu valoare avifaunistică ridicată din Delta Dunarii (colonii mono- polispecifice şi individuale, locuri de aglomeraţie
pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt intalnite în număr mare atât în teritorii de protecţie integrală
(Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca- Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, insula Popina,
Doloşman, cât şi în afara acestora si anume in complexele acvatice naturale din RBDD.Acestea sunt redate in harta de mai jos.
Trebuie facuta mentiunea ca distanta dintre extremitatea sudica a Complexului Lagunar Razim Sinoe este de aproximativ 11-12
km fata de Lacul Corbu, 15-16 km fata de lacul Tasaul si 24-25 Km fata de Lacul Siutghiul, ca atare speciile de pasari
acvatice si limicole dispun de zone umede necesare pentru hranire,cuibarire sau zone de odihna, prezintand in acest sens o
anumită elasticitate a pretenţiilor fata de biotop. Biotopurile au existenţă permanentă sau temporară. Importanţa lor
pentru speciile de păsări prezente diferă în funcţie de suprafaţa lor şi avantajele pe care le oferă pentru hrănire şi
reproducere.
Suprafata pe care se va dazvolta planul analizat nu prezinta interes pentru aceste specii de pasari,intrucat nu sunt habitate specifice,
prielnice pentru locuri de aglomeraţie ,pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit, ,in schimb au fost observate tranzitand in zbor
zona in cautarea hranei intre zonele umede existente,mentionate anterior.
In urma efectuării verificărilor în zona de studiu și în vecinătăți în scopul monitorizării avifaunei și conturării unui tablou
avifaunistic au fost identificate un număr de 37 specii de păsări care cuprinde atât specii de interes comunitar cât si specii comune
conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:
Specii de pasari identificate pe amplasament
Denumirea
ştiinţifică
Denumirea
populară
Ordinul Familia Fen Tip
Ec.
Cuibaritoare/
Necuibaritore
Nr. Ex.
Podiceps nigricollis Corcodel cu gât
negrru
Podicipediformes
Podicipedidae
OI acv N 5 ex
Larus ridibundus Pescăruş râzător Charadriiformes
Laridae
S/P acv C/ nu cuib in zona 64 ex
Larus canus
Pescăruş sur Charadriiformes Laridae
P acv N 18 ex
Larus
melanocephalus
Pescăruş cu cap
negru
Charadriiformes
Laridae
OV/P acv C/ nu cuib in zona 7 ex
Larus cachinnans Pescăruş argintiu Charadriiformes Laridae S/P
acv C/ nu cuib in zona 35ex
Sterna hirundo
Chiră de baltă Charadriiformes Sternidae OV acv C/ nu cuib in zona 12 ex
Chlidonias hybridus Chirighita cu obraji
albi
Charadriiformes Sternidae
OV/P acv C/ nu cuib in zona 6 ex
Circus aeruginosus Erete de stuf Falconiformes
Accipitridae OV tacv C/ nu cuib in zona 1 ex
Falco vespertinus Vânturelul de seara Falconiformes
Falconidae OV/P ter C/ nu cuib in zona 2 ex
Ardea purpurea
Stârc roşu Ciconiiformes Ardeidae OV acv C/ nu cuib in zona 2 ex
Plegadis falcinellus Ţigănuş Ciconiiformes Threskiornit
hidae
OV acv C/ nu cuib in zona 4 ex
Anthus campestris Fâsă de camp Passeriformes Motacillidae OV Ter C/ nu cuib in zona 5 ex
Lanius collurio
Sfrâncioc rosiatic Passeriformes Laniidae OV Ter C/ nu cuib in zona 2 ex
Philomachus pugnax bătăus Charadriiformes
Scolopacidae P Acv N 7 ex
Ardea cinerea
Stârc cenuşiu Ciconiiformes Ardeidae R acv C/ nu cuib in zona 3 ex
Aythya ferina Raţă cu cap Anseriformes Anatidae OI acv C/ nu cuib in zona 12 ex
120
castaniu
Fulica atra
Lişiţă Gruiformes Rallidae OV/OI/
P
acv C/ nu cuib in zona 33 ex
Podiceps cristatus Corcodel mare Podicipediformes Pidicipedidae
R acv C/ nu cuib in zona 4 ex
Merops apiaster Prigorie Coraciiformes Meropidae OV/P Ter C/ nu cuib in zona 2 ex
Alauda arvensis
Ciocârlie de baragan Passeriformes Alaudidae OV Ter C/ nu cuib in zona 7 ex
Upupa epops Pupăza Coraciiformes Upupidae OV Ter C/ nu cuib in zona 1 ex
Riparia riparia Lăstun de mal Passeriformes Hirundinidae OV /P Ter C/ nu cuib in zona 9 ex.
Hirundo rustica Rândunica
Passeriformes Hirundinidae OV /P Ter C/ nu cuib in zona 11 ex.
Motacilla alba Codobatura alba Passeriformes Motacillidae OV /P Ter C/ nu cuib in zona 1 ex.
Motacilla flava Codobatura
galbena
Passeriformes Motacillidae OV /P Ter C/ nu cuib in zona 2 ex
Sturnus vulgaris Graur Passeriformes Sturnidae OV/P Ter C/ nu cuib in zona 21 ex
Anser anser
Gâsca de vară Anseriformes Anatidae S/OI acv C/ nu cuib in zona 9 ex
Anas crecca
Rața mică Anseriformes Anatidae OI/P acv N 11 ex
Anas platyrhynchos raţa mare Anseriformes Anatidae S/OI Acv
C/ nu cuib in zona 16 ex
Aythya fuligula
Raţă moţată Anseriformes Anatidae OI acv N 11 ex
Miliaria calandra
Presura sură Passeriformes Emberizidae 0V Ter C/ nu cuib in zona 3 ex
Cygnus olor Lebădă de vară Anseriformes Anatidae OI acv
C/ nu cuib in zona 2ex
Passer domesticus Vrabie de casa Passeriformes Passeridae S Ter
C/ nu cuib in zona 43 ex
Passer montanus Vrabie de câmp Passeriformes Passeridae S
Ter C/ nu cuib in zona 35 ex
Corvus frugilegus Cioară de semănătură Passeriformes
Corvidae S Ter C/ nu cuib in zona 62 ex
Corvus corone
cornix
Cioară grivă Passeriformes Corvidae S Ter C/ nu cuib in zona 12 ex
Pica pica Coţofană Passeriformes Corvidae S Ter C/ nu cuib in zona 3 ex
Legendă: Fen – tip fenologic: S - sedentare, MP - parţial migratoare, OV - oaspeţi de vară, OI-oaspeti de iarna,P - pasaj,; Rep – tip reproductiv:
TipE – tip ecologic (Acv-acvatic;Ter-terestru);N-nu cuibareste in tara
Structura speciilor de pasari identificate pe amplasament
14 sp-38%
2sp-5,3%6sp- 16,1%
7sp-19%
2sp-5,3%1sp- 3%
2sp-5,3%
3 sp-8%
Ord. Passeriformes-14 sp
Ord. Pediciiformes-2 sp
Ord. Anseriformes-6 sp
Ord. Charadriiformes-7 sp
Ord. Coraciiformes-2 sp
Ord. Gruiformes-1 sp
Ord. Falconiformes-2 sp
Ord. Ciconiiformes-3
121
B.2.2.2.2.Specii de păsări identificate pe amplasament și menționate în Anexa nr 1 la Directiva Consiliului
79/409/CEE
Din totalul de 37 specii de păsări identificate pe amplasament un numar de 9 specii de pasari sunt menționate în Anexa nr 1 a
Directivei Consiliului I 79/409/CEE conform datelor prezentate în tabelul de mai jos însa dintre acestea nicio specie nu este prezentă
ca și pasăre cuibăritoare în zona de studiu:
Tabel nr.5 Specii de păsări identificate pe amplasament care sunt menționate în Anexa I
Nr.
Crt
DENUMIREA STIINTIFICA
DENUMIREA POPULARA
ORDINUL FAMILIA D. PĂSĂRI 79/409 EEC
OUG 57/2007
CONVENŢIA BONN
CONVENŢIA BERNA
CONVENŢIA HAGA
LISTA ROŞIE
1 Sterna hirundo
Chiră de baltă Charadriifo
rmes
Sternidae Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II
LC
2 Chlidonias
hybridus
Chirighita cu
obraji albi
Charadriiformes
Sternidae
Anexa I Anexa 3 - Anexa II - LC
3 Circus
aeruginosus
Erete de stuf Falconiformes
Accipitrid
ae
Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III
- LC
4 Falco
vespertinus
Vânturelul de
seara
Falconiform
es
Falconida
e
- - Anexa II Anexa II - NT
5 Ardea purpurea
Stârc roşu Ciconiiformes
Ardeidae Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II
LC
6 Plegadis falcinellus
Ţigănuş Ciconiiformes
Threskiornithidae
Anexa I Anexa3 Anexa II Anexa II Anexa II
LC
7 Anthus campestris
Fasa de camp Passeriformes
Motacillidae
Anexa I Anexa 3 - Anexa II - LC
8 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic
Passeriformes
Laniidae Anexa I Anexa 3 - Anexa II - LC
9 Philomachus pugnax
bataus Charadriiformes
Scolopacidae
Anexa I Anexa 3 - AnexaII LC
Structura grafică a speciilor de păsări identificate pe amplasament înscrisă în anexa I
2 sp
2sp-3 sp
2 sap
Ord. Falconiformes-2 sp.
Ord Passeriformes-2 sp.
Ord.Charadriiformes-3 sp.
Ord. Ciconiiformes-2 sp.
122
B.2.2.2.3. Analizarea tabloului avifaunistic
Încadrarea speciilor de păsări într-un anumit tip de habitat sau biotop specific se realizează pe baza afinităţilor biologice ale
indivizilor faţă de caracteristicile generale ale acestora, ca teritorii de cuibărit, hrănire sau adăpostire.
Dacă pentru numeroase specii de păsări teritoriul de hrănire este altul decât cel de cuibărit, dar în cadrul aceluiaşi habitat, pentru
altele, cele două teritorii /biotopuri/ se suprapun în totalitate, în special în cazul paseriformelor.
Speciile caracteristice lacurilor şi heleşteelor deschise cu zone cu stuf sunt:Podiceps cristatus; Podicep griseigena; Podiceps
nigricollis; Anas strepera; Anas querquedulla; Larus ridibundus; Sterna hirundo; Fulica atra.
Speciile caracteristice stufărişurilor compacte sunt: Ardea cinerea;Ardea purpurea; Ardeola ralloides; Egreta garzetta; Nycticorax
nycticorax. Aceste specii cuibăresc de obicei în colonii mixte, în interiorul suprafeţelor compacte de stuf culcate pe sol sau la
suprafata apei, sau în zăvoaie, în zone puţin deranjate prin activitati antropice sau de prădători specifici. Alte specii caracteristice
stufărişurilor sunt reprezentate de: Botaurus stellaris; Ixobrychus minutus; Circus aeruginosus; Acrocephaluspalustris; Emberiza
schoeniclus, etc.
Speciile caracteristice habitatului acvatic sunt în majoritate migratoare; speciile sedentare (cele care îşi au asigurată hrana din
resursele acvatice) părăsesc si ele habitatele în iernile geroase, când apa îngheaţă complet si se concentrează în ochiurile de apă
rămase neingheţate.
Dinamica si perioadele de stationare a speciilor de pasari de interes comunitar in situl Natura 2000
ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoie
Cod Specia Tip ecologic
Dinamica si perioadele de stationare in ROSPA 0031
Categoria
fenologica
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV OI P
A001 Gavia stellata acv
*
A002 Gavia arctica
acv
*
A019 Pelecanus onocrotalus
acv
*
A020 Pelecanus crispus
acv
*
A021 Botaurus stellaris
acv
*
A022 Ixobrychus minutus
acv
*
A023 Nycticorax nycticorax
acv
*
A024 Ardeola ralloides
acv
*
A026 Egretta garzetta
acv
*
A027 Egretta alba
acv
* *
A029 Ardea purpurea
acv
*
A030 Ciconia nigra
eur
*
*
A031 Ciconia ciconia
eur
*
*
A032 Plegadis falcinellus
acv
*
A034 Platalea leucorodia acv *
123
A037 Cygnus columbianus
bewickii
acv
*
A038 Cygnus cygnus
acv
*
A042 Anser erythropus
acv
*
A060 Aythya nyroca
acv
* *
A068
Mergus albellus
acv
R *
A071 Oxyura leucocephala acv
*
A073 Milvus migrans ter
*
*
A075 Haliaeetus albicilla
acv
*
A080 Circaetus gallicus ter
R
A081 Circus aeruginosus ter
*
A082 Circus cyaneus ter
*
A083 Circus macrourus
ter
*
A084 Circus pygargus ter
*
*
A089 Aquila pomarina
ter
*
A090 Aquila clanga ter
*
A092 Hieraaetus pennatus acv
*
A094 Pandion haliaetus acv
*
A095 Falco naumanni ter
*
A097 Falco vespertinus ter
*
*
A098 Falco columbarius
ter
*
A103 Falco peregrinus
ter
* *
A119 Porzana porzana
acv
*
A120 Porzana parva
acv
*
A121 Porzana pusilla
acv V
A127 Grus grus
acv R
A131 Himantopus himantopus acv
*
*
A132 Recurvirostra avosetta acv
*
*
A133 Burhinus oedicnemus
ter
*
A135 Glareola pratincola
acv
*
A138 Charadrius alexandrinus
acv
*
*
A139 Charadrius morinellus
acv
*
A140 Pluvialis apricaria acv *
124
A151 Philomachus pugnax
acv
*
A154 Gallinago media
acv
*
A157 Limosa lapponica
acv
*
A159 Numenius tenuirostris
acv
*
A167 Xenus cinereus
acv
*
A170 Phalaropus lobatus
acv
*
A176 Larus melanocephalus acv
*
A177 Larus minutus
acv
*
A180 Larus genei
acv
*
A189 Gelochelidon nilotica acv
*
*
A190 Sterna caspia
acv
*
A191 Sterna sandvicensis
acv
*
*
A193 Sterna hirundo
acv
*
A195 Sterna albifrons
acv
*
A196 Chlidonias hybridus acv
*
*
A197 Chlidonias niger
acv
*
A222 Asio flammeus ter
*
A229 Alcedo atthis
acv
*
A231 Coracias garrulus
ter
*
A234 Picus canus
ter *
A236 Dryocopus martius
ter *
A238 Dendrocopos medius
ter R
A242 Melanocorypha calandra
ter
*
A246 Lullula arborea
ter
R
R
A255 Anthus campestris
ter
*
A272 Luscinia svecica ter
*
A293 Acrocephalus
melanopogon
ter
*
A307 Sylvia nisoria
ter R
*
A320 Ficedula parva
ter
*
A321 Ficedula albicollis
ter
*
A338 Lanius collurio ter
*
*
A339 Lanius minor
ter R
*
125
Din punct de vedere fenologic, păsările din situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe si ROSPA 0076
Marea Neagra se pot imparti în două mari categorii, păsări sedentare şi păsări migratoare.
Analizand dinamica stationarii in sit a speciilor de pasari de interes comunitar se pot stabili măsuri concrete pentru mentinerea/
păstrarea unui echilibru dinamic la nivel de ecosistem fata de presiunea antropică generata de obiectivele PUZ .
Dinamica si perioadele de stationare in ROSPA 0076 Marea Neagră
Legenda
migratie
Oaspete de iarna
A379 Emberiza hortulana
acv R
A393 Phalacrocorax pygmeus
acv
* * *
A396 Branta ruficollis
acv
* *
A402 Accipiter brevipes ter
*
*
A403 Buteo rufinus ter
*
A404 Aquila heliaca ter
*
A429 Dendrocopos syriacus ter *
A464 Puffinus yelkouan acv
*
A511 Falco cherrug
ter
* *
A533 Oenanthe pleschanka acv
*
Cod Specia Dinamica si perioadele de stationare in ROSPA 0076 Marea
Neagră
Categoria
fenologica
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV
P OI
A464 Puffinus yelkouan * A020 Pelecanus crispus * A038 Cygnus cygnus * A177 Larus minutus * A191 Sterna sandvicensis * A396 Branta ruficollis * A196 Chlidonias hybridus * A197 Chlidonias niger * A002 Gavia arctica * A001 Gavia stellata * A189 Gelochelidon nilotica * A180 Larus genei * A176 Larus melanocephalus * A068 Mergus albellus * A170 Phalaropus lobatus * A195 Sterna albifrons * A190 Sterna caspia * A193 Sterna hirundo *
126
In cadrul evaluării adecvate s-a avut în vedere posibilitatea afectării speciilor și habitatelor,inclusiv apariția unor modificări ale
caracteristicilor structurale inițiale atât în zona planului cât și în vecinătatea acestuia.Evaluarea globală a analizat populațiile de
păsări prezente, din punct de vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum şi evaluarea eventualului impact provocat
de dezvoltarea planului asupra păsărilor care migrează în zona în perioada de construire şi în cea de exploatare.Activitatea faunistică
din zonă, este una normală, cu specii specifice zonei analizate şi implicit a zonei stepice. Având o mobilitate foarte mare, impactul
implementării planului în zonă nu va influenţa negativ speciile faunistice din arealul analizat, acestea având posibilitatea de a se
retrage spre habitatele limitrofe planului, habitate ce pot oferi condiţii similare de hrana, odihnă şi cuibărire.Ca urmare a derulării
activității de monitorizare a păsărilor pentru care sunt importante siturile amintite anterior, pe amplasamentul pe care urmează să se
implementeze obiectivele planului, se poate concluziona:
Din analizarea tabloului avifaunistic remarcăm că cea mai mare diversitate se constată în ordinul Passeriformelor și ordinul
Charadriiformelor ,în principal datorită habitatelor întalnite în zonă și anume prezența culturilor agricole și a habitatului de
pășune;astfel au fost identificate specii comune specifice agroecosistemelor, cum sunt : Anthus campestris – fâsa de câmp,Merops
apiaster – prigorie, Upupa epops – pupăza, Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Corvus frugilegus – cioara de semănatură, Corvus
corone cornix – cioara grivă, Sturnis vulgaris – graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Miliaria calandra – presura sură.Dintre
speciile de pasari cu un grad înalt de adaptabilitate, precum pescărușii (ex.pescărușul argintiu -Larus cachinnans) sau cioara de
semănatură (Corvus frugilegus), s-au identificat exemplare din aceste specii survolând zona cercetată sau hrănindu-se în urma
utilajelor agricole (tractoare, combine etc.), in perioade relativ scurte de timp (cateva zile) aferente lucrarilor de semanat si recoltat
culturi agricole .
Caracteristică esențială a perimetrului analizat și chiar a vecinătăților o constituie lipsa surselor de hrană astfel încât
lanțurile trofice să fie stabile,complexe dar mai ales să fie funcționale. Din acest motiv plasticitatea comportamentală a speciilor de
păsări asigură orientarea acestora către locuri cu abundență de hrană atât pentru întreținere cât și pentru reproducere. Diversitatea
speciilor de păsări nu se datorează habitatelor de pe suprafața analizată care ar oferi condiții de hrană,cuibărire și odihnă prielnice
ci pentru că amplasamentul propus se află în apropierea rutelor de migrație a acestora .
Ca aspect general zona la care se face referire în studiu este puternic influențată de existența mediului antropic, precum și
de multe activități ce au această origine. Activitățile specifice culturilor agricole desfășurate în acest moment au un impact mai mare
prin zgomotul periodic produs de utilajele agricole,lucrări de pregatire teren și înființare culturi de primavara si toamna ,inclusiv
tratamente fitosanitare,activități de transport semințe,îngrăsăminte,irigații,etc decât activitățile specifice așezărilor umane.
Biodiversitatea specifică la data evaluarii amplasamentului este relativ scazută, iar distribuția elementelor avifaunistice este
restrânsă, fiind dictată de categoria de folosință a terenului din zona de studiu.
Numarul redus de exemplare care a tranzitat zona precum si lipsa speciilor de pasari cuibaritoare in perimetrul analizat
, poate fi și o consecinţă a urmatorilor factori:
- existenţa habitatelor cu o structură vegetală simplificata , care nu asigură cerințele ecologice de cuibărire şi hrănire ale
pasarilor -nu favorizează prezenţa acestora pe amplasament ;
- derularea în zonele învecinate a unor activităţi antropice;
- lipsei cursurilor de apă,a zonelor umede cu vegetație palustră,arborilor,tufărișurilor,în general a vegetației înalte care să creeze
condiții prielnice pentru odihnă și mai ales pentru adăpostul speciilor de păsări față de condițiile meteorologice vitrege sau
împotriva prădătorilor;
127
- existenței pe suprafețe foarte întinse,împrejurul perimetrului analizat și a vecinătăților acestuia, a habitatelor cu aceeași
structură ca cele din zona analizată.
- pozitia amplasamentului intre complexele acvatice,mai sus mentionate din RBDD Tulcea, Razim Sinoe, zonele umede
Siutghiol,Lacul Tasaul-Corbu , respectiv Marea Neagra,justifica tranzitul speciilor de pasari de interes comunitar in deplasările
zilnice pentru cautarea hranei,sau tranzitul de la locul de hranire catre locul de cuibarire sau odihna . Mai jos redam cateva
exemple in acest sens,referitoare la distanta parcursa de unele specii de pasari in cautarea hranei ,care demonstreaza ca
realizarea unei astfel de investitii nu are efect perturbator asupra acestora:
Pelecanus onocrotalus ( pelicanul comun) -efectueaza deplasări zilnice până la 50 km şi mai mult;
Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte)-baza trofică poate fi uneori la distanţă mare de locurile de clocire, până la 20
km;
Egretta garzetta ( egreta mica)-intre baza trofică şi locul de clocire pot exista uneori distanţe mari de până la 20 km şi mai
mult;
Circus macrorous se hraneste la o distanta de pana la 20 de km de cuib;
Circus pygargus se hraneste la o distanta de pana la 12 de km de cuib;
Falco naumanni se hraneste la o distanta cuprinsa intre 1 - 3 km fata de cuib.
Ciconia nigra (barza neagra)-baza trofică poate fi situată până la 10 km distanţă de cuib;
Platalea leucorodia (lopatarul)- între locul de clocire şi baza trofică parcurge distanţe cuprinse intre 10-20 km.
Pandion haliaetus – vultur pescar-vaneaza la o distanta de pana la 14 km de la cuib;
Sterna hirundo(chira de balta)-se hrăneşte la o distanţă de până la 5-10 km distanta fata de colonie;
Chlidonias niger (chirighiţa neagră)- de obicei se hraneste la o distanta de pana la 2 - 5 km distanta fata de colonie;
Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic)-biotopul de reproducere nu trebuie să coincidă cu baza trofică, întrucât pot
efectua deplasări zilnice până 50 km.
Efectivele de pasari cuibăritoare au fost cuantificate analizand speciile din perimetrul studiat şi apropiere dar care
au legătură directă cu zona implicată, în implementarea obiectivelor planului. Verificările pentru identificarea speciilor cuibăritoare
au fost realizate în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul și sunt apți de
zbor, moment când este cel mai ușor de stabilit prezența sau absența unei specii în zona de interes.Având în vedere că pe terenurile
arabile din zonă sunt efectuate lucrări agricole specifice fiecarui tip de cultură, vegetatia identificata pe aplasament prin
caracteristicile sale nu sunt prielnice si nu ofera conditii optime pentru construirea cuiburilor, dar pot asigura adăpost in anumite
perioade ale anului pentru indivizii tineri și maturi.
Nu au fost identificate cuiburi, sau specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE care
să cuibărească sau sa manifeste comportament de cuibărit în arealul analizat.În perioada de cuibărit (aprilie pentru specii sedentare
si mai –iunie pentru speciile migratoare),nu au fost detectati masculi care cântă şi manifestă activ comportamentul de teritorialitate ;
Speciile de păsări de interes conservativ nu au fost identificate ca fiind cuibăritoare sau manifestând comportament
de cuibărit în arealul analizat. Distanța de la perimetrul analizat până la zonele unde a cestea găsesc habitate prielnice pentru
cuibărit (areale situate în special în Delta Dunării) este mult prea mare pentru ca obiectivul analizat să aibă impact negativ asupra
efectivelor acestora sau să le pună în pericol statutul de conservare.
Nu au fost observate/identificate zone şi locuri de hrănire şi cuibărire specifice speciilor acvatice, intrucat lipsesc
cu desavarsire habitatele specifice;majoritatea speciilor de păsări care au tranzitat în zbor amplasamentul au o arie de răspândire
extinsă.
128
Păsările răpitoare nu sunt legate de un un biotop anume , motiv pentru care fi întâlnite şi în alte zone decât cele
umede. Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare si comportamentul de reproducere.
Cu toate acestea speciile de pasari rapitoare si numarul acestora care au tranzitat perimetrul este foarte redus,acest lucru
datorandu-se in principal:
- lipsei/inexistentei unor specii caracteristice de stepa precum popandaul, care reprezinta sursa principala de hrana;
- disconfortului/deranjului datorat pasunatului intensiv,lucrarilor agricole mecanizate,repetate si generatoare de zgomot;
- distanta relativ mare intre zona studiata si arealul de cuibarit;
- lipsa speciilor de pasari coloniale.
In acest sens au fost identificate specii ca eretele de stuf (Circus aeruginosus) si vânturelul de seară (Falco vespertinus ) care
au tranzitat în zbor suprafețele agricole din care face parte și suprafața PUZ-ului analizat, fără a stabili un teritoriu de vânătoare din
această zonă. Păsările de pradă nu formează aglomerări şi vizitează în căutare de hrană alte zone (în special pajiştile semi-naturale,
care le oferă o hrană mai abundentă în rozătoare mici). Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare nu se regăsesc în zona
amplasamentului si /sau vecinatati.
Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) în apropierea
amplasamentului. Speciile respective cuibăresc pe suprafețe întinse de bălți și lacuri cu stufăriș și vegetație arboricolă, în special
de-a lungul curslui Dunării și în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de
dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona învecinată.
Pentru speciile necoloniale, arealul planului şi imprejurimile acestuia pot constitui trasee de deplasare între locurile de
cuibărire şi cele de hrănire sau trasee de deplasare de la un loc de hrănire la altul. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune
sunt speciile de paseriforme (vrabii, grauri, etc.)
Nu au fost observate stoluri de gâşte (în special Branta ruficollis), zona analizată nefiind propice ca zonă de odihnă sau de
hrănire pentru acesta specie; Amplasamentul studiat poate fi cel mult tranzitat/traversat de populații mici de gâște care se pot
deplasa spre locurile tradiționale de hrănire și odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe.
Nu au fost semnalate stoluri mari în timpul migrației de primăvara și toamnă ale speciilor de păsări identificate în
amplasamentul analizat.Zona nu a fost traversată de efective numerice mari/zi atât de păsările răpitoare cât și celelalte specii.
Cele mai ridicate efective s-au înregistrat la passeriforme a căror migrație se desfășoară în general la altitudini care pot
varia în funcție de mai mulți factori:distanța de zbor,condițiile meteorologice,viteza și direcția vântului,caracteristici ale
speciei:mărimea,structura,migratoare de lungă sau scurtă distanță,etc.
Speciile sedentare pot fi întâlnite tot timpul anului, inclusiv în perimetrul zonei prevăzute pentru realizarea proiectului de
plan analizat. Acestea efectuează deplasări pe distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost,
reproducere).Astfel, iarna, populația sedentară de păsări a fost suplimentată de indivizi veniți din zonele de nord, aceiași indivizi
reîntorcându-se pe aceleași rute la începutul primăverii.
În timpul monitorizarii în perioada iernii au fost observate puţine specii de păsări care iernează în arealul analizat, aspect
datorat lipsei habitatelor care pot asigura hrana si condiții prielnice de adăpost. Având în vedere că în vecinătatea proiectului nu
sunt habitate forestiere, habitate cu vegetație palustră,avifauna din zonă se retrage catre astfel de zone care oferă condiţii de adăpost
împotriva condiţiilor meteo extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc.), sau împotriva
prădătorilor.Aceasta realitate justifica lipsa speciilor de păsări în perioada de iarna în perimetrul analizat .
Numărul speciilor de păsări identificate care au tranzitat în zbor amplasamentul este extrem de redus la fel și numărul de
exemplare (6-7 exemplare /zi) comparativ cu numarul de păsări -cateva sute de exemplare/ zi -care se poate înregistra pe rutele
principale de migrație .Prezența totuși a anumitor specii de păsări care au tranzitat amplasamentul se datorează în principal
129
pozitionarii acestuia în apropierea traseului de migrare a păsărilor dinspre Delta Dunarii spre sudul sau nordul țării sau
invers,dinspre sudul și nordul țării către Delta Dunării .
Caracteristica esentiala a speciilor identificate pe amplasament și vecinătăți constă în faptul că niciuna nu are o
constantă sau frecvență semnificativă, demonstrându-se astfel ca acestea trec sporadic, majoritatea fiind specii accidentale, au fost
observate doar tranzitând în zbor zona , sau cel mult specii tranzitorii pe anumite perioade de timp precum migrația sau reprezentând
exemplare deviate din rutele de migrație.
Speciile de pasari identificate in zbor sunt dispersate neuniform atat pe amplasament cât şi în vecinătatea acestuia;
Referitor la relațiile intraspecifice (relațiile intrapopulaționale) dintre indivizii aceleiași populații de pe amplasament aceste
relații sunt aproape inexistente ,întrucât numârul speciilor existente sau a indivizilor dintr-o populatie este mic și nu intră în
competiție.Raportându-ne la întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.
Deși există o anumită diversitate specifică,aceasta nu este urmată și de o abundență ridicată pentru numeroase dintre
speciile care trăiesc în zonă sau doar o parcurg în perioadele de migrație aceasta fiind o consecinta a lipsei de spații suficiente
pentru aglomerări de odihnă, sau pentru găsirea resurselor de hrană în cantități cel putin satisfacatoare.
Sub aspectul evoluției populației speciilor din sit, nu vor exista reduceri ale efectivelor ca urmare a acestei reduceri de
suprafață teritorială, în vecinătatea zonei întâlnim aceleași tipuri de habitate - habitate antropizate (culturi agricole asociații vegetale
ruderale și segetale).
Structura celor 37 specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un
an la altul, sau chiar mai des, în funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană precum și de condițiile meteorologice
existente la un anumit moment dat.Structura comunităților de păsări constituită de-a lungul timpului în habitatele din
perimetrul analizat și apropierea acestuia este adaptată la influență antropică.
Implementarea obiectivelor planului în zona analizată nu va constitui un real inconvenient în ceea ce privește migrația de
toamnă și de primăvară,fenomenul desfășurându-se de-a lungul timpului de către speciile de păsări prin tranzitarea unor localități
care sunt poziționate pe ruta de migrație, fără a crea disconfort păsărilor migratoare.
Speciile de păsări care sunt importante pentru mentinerea biodiversitătii situlurilor Natura 2000 ROSPA 0031 Delta
Dunarii si Complex Razim Sinoie si ROSPA0076 Marea Neagra au un grad bun de conservare
Pentru zona în care se va implementa obiectivele planului, nu au mai fost efectute monitorizări de lungă durată la
nivelul speciilor de păsări și care să se poată constitui în bază de date etalon pentru studiile care se vor efectua ulterior,astfel
încât să avem o imagine de ansamblu și clară asupra evoluției în timp a speciilor de păsări.Implementarea obiectivelor planului
nu reprezintă de fapt un factor de impact de lungă durată asupra comunităților de păsări din zonă. Acestea sunt în măsură să
evite pentru scurt timp deranjul făcut și să reocupe imediat spațiul după finalizarea investitiei. De asemenea nu va conduce la
perturbarea directă a activităților curente fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea, etc.
Dat fiind specificul obiectivului(Introducere în intravilan și lotizare teren în vederea construirii de locuințe permanente,
sezoniere, spații cazare și alimentație, construcții aferente echipării tehnico edilitare și amenajări aferente), caracteristicile de
mediu și faptul că nu vor exista intervenții asupra altor zone din afara planului ,se poate aprecia că implementarea planului nu va
influenta negativ structura/diversitatea ,dinamica si statutul de conservare al speciilor de păsări,fiind asigurată din acest punct
de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor de păsări pe termen lung.
130
B.2.2.2.4.Stabilirea perimetrului de monitorizare Zona de studiu a avut în vedere suprafața de 92.82 ha are constituie suprafața planului PUZ-ului la care se adaugă și
vecinătatea acestuia, deoarece potențialul impact asupra speciilor de păsări și plante se poate extinde în afara limitelor acestuia.
Astfel efectul de îndepărtare a păsărilor prin disconfortul creat la cuibărit sau în arealele de hrănire se poate manifesta la distanță
de perimetrul planului, în functie de ecologia, dar mai ales de vulnerabilitatea speciei.Deasemeni s-a avut în vedere că pierderea
habitatelor conduce la reducerea arealului de hrănire pentru acele specii de păsări care cuibăresc și se odihnesc în afara zonei
studiate, dar se hrănesc în interiorul acestora sau sunt doar în tranzit.
Suprafața totală a zonei monitorizate a fost stabilită luând în calcul suprafața care a generat proiectul și vecinatatea
acestora ( 92,82ha + 6 ha =98,822 ha ).
Prezenţa unor populaţii de păsări într-o anumită zonă, se manifestă printr-o distribuţie spaţială caracteristică pentru o
anumită perioadă a anului. Distribuţia este determinată de statutul speciilor pentru aceea perioadă în regiunea respectivă, de prezenţa
sau absenţa lor într-un anumit anotimp, cât şi de condiţiile concrete de mediu existente, în special în funcţie de oferta trofică, locuri
adecvate pentru cuibărit, gradul presiunii antropice şi prezenta speciilor de pradă.Prezenţa unor populaţii de păsări, aparţinând
diferitelor specii si cu cerinţe ecologice diverse, este determinată în special de existenţa unor condiţii de mediu adecvate pentru
manifestările vitale din acea perioadă a anului, care se rezumă la posibilităţile de hrănire, reproducere şi odihnă.
Factorii majori cu cel mai mare impact asupra populaţiilor de păsări, care influenţează deci în mod determinant
amploarea, perioada şi ritmul dinamicii fenologice sunt:statutul speciilor; condiţiile concrete de mediu;presiunea antropică.Aceşti
factori se manifestă în mod direct si determină prezenţa sau absenţa speciilor, lungimea perioadei de staţionare cât şi mărimea
populaţiei în zona respectivă într-o anumită perioadă de timp .Tinând cont de complexitatea avifaunei sitului Natura 2000 ROSPA
0031 Delta Dunării si Complex Razim Sinoie si ROSPA Marea Neagră s-a realizat un program de monitorizare a perimetrului și a
zonelor adiacente pe care urmează să se implementeze planul stabilindu-se:obiectivele monitorizării, zona de studiu , metodele de
lucru și de colectare a datelor.
Studiul asupra avifaunei s-a efectuat în funcție de perioadele favorabile și nefavorabile pentru fiecare specie vizată pentru
perioada de cuibărit, perioada de iernare cât și perioada de migrație.Perioada de studiu stabilită pentru monitorizarea speciilor de
păsări a fost selectată astfel încat sa cuprinda toate categoriile funcție de perioada în care sunt prezente, și anume:
- păsările oaspeti de vară, de la sosirea și până la plecarea lor către cartierele de iernare (perioadă care coincide cu sfârșitul
migratiei de primăvară și începutul migrației de toamnă);
- păsările migratoare, care sunt prezente pe toată durata migrației de primăvara și a migrației de toamnă;
- păsările oaspeți de iarnă, de la sosirea și până la plecarea lor către cartierele de cuibărit (perioadă care coincide cu sfârsitul
migrației de toamnă și începutul migrației de primavara);
- pasarile sedentare, care sunt prezente pe toatăperioada anului.
In acest sens, datorită faptului ca amplasamentul este situat parțial în cadrul siturilor Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunării și
Complexul Razim – Sinoie și ROSPA Marea Neagră), s-a monitorizat inclusiv prezența / absența speciilor de păsări cheie pentru
care au fost desemnate aceste situri Natura 2000.In vederea identificarii speciilor de pasari cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale
zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observatiile de teren. Pentru completarea datelor obtinute prin
metoda punctelor fixe, s-au efectuat si transecte în puncte, în vederea asigurării uniformizării datelor și evidențierii distribuției
speciilor pe toată suprafața zonei de studiu.Metoda este utilizată în habitate deschise, plane.Această metodă s-a folosit pentru
monitorizarea păsărilor în perioada de migratie (de toamnă și primăvară). Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât sa
surprindă perioadele de vârf al migrației în vederea stabilirii importanței eventualelor rute de migrație ce traverseaza zona de studiu.
131
B.2.2.2.5.Migrația păsărilor
In stabilirea cât mai corectă a căilor de migrație trebuie să se tină seama de faptul că fiecare specie sau grup de specii îsi
crează/urmează funcție de condițiile topografice,meteorologice,starea fiziologică a indivizilor,schimbările climatice,etc propria sa
cale de migrație.Deasemeni caile de migratie parcurse de pasari sunt întotdeauna în funcție de poziția cartierelor de iernare față de
teritoriile de cuibarit și în funcție de obstacolele naturale întâlnite pe parcursul migrației.
Migrația păsărilor, ca fenomen biologic este determinată în primul rând de absența hranei specifice, multe specii de păsări efectuând
deplasări regulate pe întreaga durată a vieții lor; migrația păsărilor se datorează unor particularitîți în funcție de specie, iar unul
dintre cele mai interesante detalii cu privire la migrație este distanța pe care unele păsări le efectuează într-un timp relativ scurt.
Durata migratiei
Atât lungimea cât și durata migrației variază foarte mult între familii, specii, sau populații în cadrul unei specii. Printre
multe speci migratoare există variații considerabile între indivizi și populații cu privire la distanțele parcurse.
De regulă, durata migrației este mai scurtă primăvara decât toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de
instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, însa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gâștele, rațele,
berzele,rândunelele) se adună în grupuri mari în perioada premergătoare plecării și migreaza în formații specifice.Durata perioadei
de migraţie nu depinde numai de întinderea nord-sud a ţării în cauză, ci şi de disponibilitatea şi utilizarea locurilor de odihnă.
Viteza de zbor în migrația de primăvară este mai mare cu câteva mile pe oră decât în toamna. Durata perioadei de migraţie
este, de asemenea, determinată de numărul păsărilor şi de întinderea ariilor lor de creştere: o populaţie mică poate efectua zborul în
câteva zile, în timp ce o specie numeroasă, cu o perioadă de creştere mare, poate avea o perioadă de migraţie prelungită, cuprinzând
câteva luni.Alte variabile care trebuie să fie analizate referitor la migrația păsărilor țin de lungimea traseului care trebuie
parcurs,numărul si durata opririlor effectuate,numărul de specii implicat în migrație , mărimea populației în cadrul fiecărei
specii,sexul si varsta indivizilor,sezonul în care are loc migrația,vremea,schimbări climatice,etc . Unele specii de pasari migreaza in
fronturi largi în timp ce alte specii migreaza in rute foarte înguste. Mișcări irruptive apar la mai multe specii din nord, ca urmare a
lipsei de hrana in zona respectiva . Mai mult, perioada de migraţie poate fi, de asemenea, extinsă dacă o ţară este traversată de mai
multe populaţii cu calendare diferite.
Formatii de zbor
Formațiile (stolurile) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului și pentru a reduce efectele prădătorilor în
timpul migrației, oferind o oarecare siguranță indivizilor din stoluri, însa chiar și așa există relativ mulți factori care afectează
păsările (climă nefavorabilă, vânătoarea, lipsa hranei, obstacole fizice)..
Formațiile de zbor ale păsărilor în timpul migrației
Specia Formația de zbor Diurne/Nocturne
Batausii In pasaj stoluri de 2-300 exemplare Migrație nocturnă
Privighetorile,pupăza Migrează singure Migrație diurnă
Lișițe,rațele,prepelițele,
rândunicile,cârsteii,ciocârliile
Migrație în grupuri mici Migrație nocturnă
Gâștele,pelicanii,cocorii Migrează în grupuri mari,înșirate perfect,aerodinamic Migrație diurnă
Berzele Migrează în grupuri mari,concentrate, dar nu în formații perfecte Migrație diurnă
Pescărușii ,graurii Migrează in grupuri masive schimbându-și mereu forma Migrație diurnă
132
Inălțimea de zbor
Majoritatea pasarilor zboara la inaltimi cuprinse intre 100 si 1000 metri,pasarelele chiar sub 100 metri. In conditii meteorologice
nefavorabile com ar fi :vant puternic, cer noros, ceata, atunci inaltimea zborului scade. Deasupra marii, pasarile zboara la inaltimi
foarte joase. Numai pasarile mari, precum cocorii sau gastele zboara deasupra norilor si acest lucru se intampla destul de rar.Berzele
călătoresc în grupuri formate din peste o sută de exemplare și parcurg cea mai mare parte a drumului prin zbor planat, folosindu-se
de curenții calzi ascendenți care se formează ziua deasupra uscatului. In acest mod ating înălțimi de 600-800 m, după care una câte
una încep să părăsească curentul ascendent.
Dar și în afara migrațiilor, păsările pot atinge înălțimi considerabile, rațele urcând până la 800 m, berzele la 900 m, cocorii și
rândunelele la 2.000 m, acvilele la 3.000 m, lastunii - 2.000 m, graurii - 1.000 m, în timp ce în regiunile muntoase condorii și
vulturii pleșuvi zboară la o înălțime de 7.000 m deasupra nivelului mării.
Viteza de zbor a pasarilor
Păsările din grupul Anseriformelor (gâște, rațe) se deplasează cu viteză mare, zburând și ziua și noaptea, cu pauze puține și de regulă
la altitudini mari. Răpitoarele de zi, de talie mijlocie și mare, se folosesc de curenții ascendenți economisind astfel energie.
Răpitoarele de zi evită întinderile mari de apă, alegând strâmtorile pentru traversarea mărilor .
Viteza de zbor în migrație variază de la o specie la alta și sunt influențate de condițiile meteo . Passeriformele urmărite prin radar au
înregistrat o viteza medie de 9,2 m/s în conditii meteo optime și 6 ,8 m/s când vizibilitatea era redusă . Atunci când vântul bate îin
aceeași direcție cu direcția de deplasare a păsărilor , viteza crește exponențial ( de ex. Nagâții pot atinge si 150 km/h , din care 70
km/h o reprezintă viteza proprie și diferența 80 km/h o reprezintă viteza vântului ), acesta fiind și motivul pentru care majoritatea
păsărilor așteaptă vântul prielnic pentru a se deplasa în migrație. De asemenea s-a constatat că viteza de deplasare în migrația de
primăvara este mai mare decât cea înregistrată toamna.
Abilitatea de zbor a pasarilor
O condiţie importantă în adaptarea la zbor este greutatea absolută mai redusă a păsărilor. Cu cât păsările sunt mai grele, cu atât
posibilitatea lor de zbor este mai limitată. Greutatea cea mai mare atinsă de păsările zburătoare este de 12-16 kg, fiind întâlnită
relativ rar (la vulturi, acvile, dropii). Aproximativ 85% din păsările lumii au sub 2 kg. Cu cât păsările sunt mai mici, cu atât
frecvenţa bătăilor aripilor în timpul zborului este mai mare. Astfel, un colibri poate atinge 50-70 bătăi pe secundă, frecvenţă identică
cu aceea a unui fluture nocturn din familia Sphingidae, un sturz 4, un porumbel 5-7, iar pelicanul abia 1,3 bătăi pe secundă. Ca
urmare păsările mici sunt mult mai sprintene, abilitatea de zbor a celor mai mari fiind mult mai redusă.
Principalele drumuri de migrație ce străbat țara noastră primăvara și toamna sunt:
1. Toamna
- Drumul est-elbic, adică ramura nordică a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare și la sud de Munkacs, a
înconjurat Carpații prin valea Tisei, peste munții Maramureșului și s-a îndreptat înspre sud-est, pe lângă Carpații Orientali,
deasupra văii Siretului și Prutului, până în Deltă. Acest drum este frecventat de berze, gâste, gârlițe,rațe, păsări răpitoare,
prepelițe și turturele și de cocori;
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat ți de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), în Deltă, vine din
nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordica și Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâste, gârlițe,rațe,
cocori, berze, grauri, porumbei, prepelițe, dropii;
- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mica.Acest drum se poate identifica cu vechiul drum
Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâște, rațe, cocori, pelicani, dropii și spurcaci;
133
- Drumul carpatic, venind din regiunea Carpaților peste valea Ialomiței, munții Dobrogei, până la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca,
este frecventat mai ales de păsări cântătoare și păsări răpitoare, apoi de porumbei, potârnichi etc.;
- Drumul pe țărmul Mării Negre, o ramificație a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becaține,limoze) și
pelicani;
- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândește de la Luncavița până spre pădurea Letea din Delta
Dunării.
Primele trei din drumurile menționate sunt principale, pe când ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanță locală.
2. Primăvara
Primăvara drumurile prin Delta se schimbă în sensul că drumul sarmatic se concentrează mai mult spre țărmul Mării Negre și peste
Marea Neagră (Insula Serpilor,Crimeea), fără însa a pierde și ramura ce trece prin Republica Moldovenească, iar drumul sitarilor
lipsește cu desăvârșire, ultimii sitari estici trecând prin pădurile Luncavița-Babadag, spre nord. In Deltă nu sosesc sitari primăvara.
Drumurile celelalte rămân oarecum aceleași.
De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:
- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mica.Acest drum se poate identifica cu vechiul drum
Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâște, rațe, cocori, pelicani, dropii și spurcaci.
- Drumul pe țărmul Mării Negre, o ramificație a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becaține, limoze) și
pelicani.
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat și de Almasy (1898),apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din
nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordica și Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâște, garlițe, rate,
cocori,berze, grauri, porumbei, prepelițe, dropii.
- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândește de la Luncavița până spre pădurea Letea din Delta
Dunării.
Figura nr. 18. Retelele de migratie ale Pasarilor in Dobrogea (stanga – migratia de toamna; dreapta – migratia de
primavara: I - drumul est – ebraic; II – drumul pontic; III – drumul carpatic; IV – drumul sarmatic, ; V – drumul pe
tarmul Marii Negre; VI – drumul sitarilor (care primavara lipseste), dupa Radescu, 1958)
134
Pentru speciile de păsări migratoar s-au utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularitățile de pasaj
(direcții de deplasare,culoare de migrație, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe
deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicii migraționale.În acest sens au fost alese
puncte cheie care să acopere întreaga zona de studiu în vederea identificării direcțiilor și culoarelor de pasaj preferate de speciile de
păsări.Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât sa surprindă perioadele de vârf ale migrației în vederea stabilirii
importanței eventualelor rute de migrație ce traversează zona de studiu.
În figura de mai sus se poate observa traseul migrației pe teritoriul Dobrogei, traseu ce relevă faptul că amplasamentul PUZ-ului ce
se dorește a se dezvolta se afla la est de ruta de migrație.Acest lucru este susținut și de numărul foarte redus de păsări observate în
perioadele de migrație comparativ cu numărul de păsări -cateva sute de exemplare/ zi -care se poate înregistra pe rutele principale
de migrație.
Figura nr. 19. Dinamica migratiei pasarilor
Referitor la culoarele de migrație a păsărilor, masa principală a păsărilor din zona Dobrogei migrează în zona litoralului Mării Negre
și de-a lungul lacurilor litorale (calea sarmatică și cea pontică – Ciochia, V. 1984).
Migratia de primăvară
Migraţia păsărilor primăvara este mai dificil de analizat, păsările fiind foarte grăbite spre locurile de cuibărit şi foarte mult
influenţate de condiţiile meteorologice nefavorabile. In urma monitorizării in perioada migrației de primăvară au fost identificate
tranzitand in zbor zona, următoarele specii de păsări:
Specii de păsări identificate în cadrul migrației de primăvară
Denumirea
ştiinţifică
Denumirea
populară
Fen OBSERVATII
Larus
melanocephalus
Pescăruş cu cap
negru
OV Soseşte din cartierele de iernare în aprilie şi începutul lunii mai. Ierneaza pe
tărmurile Mediteranei si Crimeea.
În migraţie apare în zone umede, lacuri, zone lagunare şi de coastă, dar şi în zone
agricole şi păşuni. Se adaptează uşor la diferite tipuri de habitat. Poate zbura pentru
hrănire până la 80 de km distanţă de colonie.
Sterna hirundo Chiră de baltă OV Migraţia de de primăvară se desfășoară în perioada martie –aprilie iar cea de toamnă
în perioada august – octombrie.
Chlidonias
Hybridus
Chirighita cu obraji
albi
OV Soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie şi începutul lunii mai.
Iernează în Africa şi în Peninsula Arabică.
135
Circus
aeruginosus
Erete de stuf OV Ereţii de stuf se întoarc în perioada martie – aprilie;
Migraţia de toamnă se desfăşoară în perioada august – noiembrie. Este o pasăre care
trăieste izolat în pereche.
Falco vespertinus
Vânturelul de seara OV Vânturelul de seară este oaspete de vară în perioada aprilie – noiembrie În afara
perioadei de cuibărit specia migrează până în Africa de Sud
Ardea purpurea
Stârc roşu OV Pasăre oaspete de vara, cuibărind mai ales în Dela Dunării și în băltile cu stuf
compact din diverse alte zone. Toamna migrează în sud, prin septembrie-octombrie,
iar primăvarase reîntoarce prin martie-aprilie.
Plegadis
falcinellus
Ţigănuş OV Este o specie migratoare: ajunge în Delta Dunării la mijlocul lui martie și pleacă spre
zonele de iernare în august. Specie colonială. Habitatul preferat de cuibărire este
reprezentat de pădurile de salcie din Delta Dunării.
Anthus
campestris
Fasa de camp OV Oaspete vară , specie migratoare care iernează în regiunea Sahel, la sud de Sahara.
Evită terenul folosit în mod intensiv pentru cultură.Deşi se întâlneşte mai ales în
timpul pasajului din luna aprilie până în luna septembrie, în România cuibăreşte
îndeosebi în partea sudică a ţării, şi în Delta Dunării.
Lanius collurio
Sfrancioc rosiatic OV Este caracteristic zonelor agricole deschise, de păşune, cu multe tufişuri şi
mărăcinişuri, Soseşte din cartierele de iernare în aprilie, în grupuri mici de 5-7
păsări. Iernează în Africa, în Sudan, Egipt şi Etiopia.
Merops apiaster
Prigorie OV/P Oaspete de vară în pasaj, zona de studiu nu reprezintă un habitat optim de hrănire
sau de reproducere. Soseste in Delta Dunarii la sfarsitul lui aprilie si pleaca la
mijlocul lui septembrie spre locurile de iernare.Pe timpul perioadelor de migraţie
(primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri în zona de studiu.
Alauda arvensis
Ciocârlie de
baragan
OV Este o pasare migratoare, care soseste primavara, in luna aprilie. Pe timpul
perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri însemnate
în zona de studiu.
Upupa epops
Pupaza OV Specie terestră, oaspete de vară.Pentru pupăză zona de studiu nu reprezintă un
habitat optim de hrănire şi reproducere.
Riparia riparia
Lastun de mal OV/P Îl găsim mai ales lângă ape, unde găseşte pereţi verticali, locuri potrivite pentru
săparea galeriilor. Sosesc în țară la jumătatea lunii aprilie.
Hirundo rustica Rândunica
OV/P Oaspete de vară-exemplarele care trăiesc la noi în țară plecă toamna devreme, în
stoluri mari, către Africa, de obicei în zona subsahariană.
Motacilla alba Codobatura Alba OV/P Pe timpul perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri
însemnate în zona de studiu.
Motacilla flava Codobatura
galbena
OV/P Pe timpul perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri
însemnate în zona de studiu.
Sturnus vulgaris Graur OV/P Specie terestră, sedentară sau parţial migratoare. Pe timpul perioadelor de migraţie
(primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri însemnate în zona de studiu.
Miliaria calandra Presura sura
OV Cuibărește la noi, unde rămâne și în sezonul rece, o parte din populație se deplasează
iarna spre sudul țării sau migrează spre Sudul Europei, nordul Africii și peninsula
Arabia.
Prezența anumitor specii de păsări care au tranzitat amplasamentul se datorează în principal poziționării acestuia în
apropierea traseului de migrare a păsărilor dinspre Delta Dunării spre sudul sau nordul țării sau invers,dinspre sudul și nordul țării
către Delta Dunării . Trebuie menționat că pentru speciile de păsări acvatice identificate în timpul monitorizărilor de primăvară
lipsa totală a cursurilor de apă,lacurilor,băltilor,zonelor cu vegetație palustră,etc fac ca zona analizată să nu fie atractivă din acest
punct de vedere. Având în vedere că în perioada de migraţie de primăvară în zona analizată sunt practicate lucrările agricole (arat,
discuit, semănat, etc), arealul analizat este evitat de speciile identificate, acestea urmând cu precădere trasee de-a lungul zonelor
umede.
Speciile de păsări “oaspeţi de vară” cele mai numeroase pe teritoriul ROSPA0031 și ROSPA 0076 sunt prezente de
primăvara până toamna, cuibărind pe teritoriul siturilor ROSPA 0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie și ROSPA0076
Marea Neagră, dar nu în zona analizată.În urma verificarilor effectuate pe amplasament nu au fost identificate specii care
să cuibărească în arealul analizat sau sa prezinte comportament de cuibarit, acesta fiind un perimetru deschis cu terenuri agricole,
lipsit de habitate prielnice,impropriu pentru cuibărit.
136
Specii de păsări *oaspeți de iarnă*
În timpul iernii au fost observate puţine specii de păsări care iernează în arealul analizat, aspect datorat existenţei
terenurilor agricole în totalitate şi lipsa habitatelor care asigura adăpost. Având în vedere că în vecinătatea proiectului nu sunt
habitate forestiere, habitate cu vegetatie palustra,avifauna din zonă se retrage către astfel de zone, ce oferă condiţii de adăpost
împotriva condiţiilor meteo extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc.),acest fapt explicând numărul
scăzut de specii identificate în zonă.
Speciile oaspeţi de iarnă sunt specii migratoare, prezente în zona cercetată, doar în timpul sezonului rece. Deși numărul
total de specii oaspeți de iarnă nu este mare, importanța lor este deosebită datorită apariției unor specii rare și amenințate la nivel
mondial. Un astfel de exemplu este gâsca cu gât roșu. Unele specii oaspeți de iarnă se remarcă prin efective foarte numeroase,
datorate și condițiilor vitrege ale iernii, care obligă păsările să se concentreze în zone prielnice, cu adăposturi și surse de
hrană.Importanța deosebită pentru această categorie o prezinta în acest sens populațiile de gâste care iernează în situl Natura 2000
ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe, gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis având statut de specie periclitată pe plan
mondial și care are un statut special de conservare.
Amplasamentul studiat poate fi cel mult tranzitat/traversat de populații mici de gâște care se pot deplasa spre locurile tradiționale de
hrănire și odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe.Păsările oaspeți de iarnă sosesc în Delta Dunării urmând traseul
zonelor umede din Dobrogea iar în luna martie părăsesc teritoriul în care au irernat îndreptându-se spre zonele de cuibărit din
nordul Europei şi, concomitent, din sud, vin păsările care cuibăresc în timpul verii la noi.În cursul lunilor de iarnă, ecosistemele
acvatice sunt deosebit de sărace în resurse trofice, ca atare si numărul speciilor hivernante, este deosebit de redus.Intrucât
perimetrul analizat datorită poziționarii geografice și a habitatului antropizat nu oferă condițiile minim necesare pentru hrană și
odihnă , este exclusă prezența gâștelor în acest areal. Speciile de păsări identificate în urma monitorizărilor care iernează în siturile
Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie și ROSPA 0076 Marea Neagră și care au tranzitat în zbor
perimetrul analizat și vecinatățile acestuia sunt următoarele:
Specii de pasari identificate * oaspeti de iarna *
Denumirea
ştiinţifică
Denumirea
populară
Fen Observatii
Larus canus
Pescăruş Sur
P Este întîlnit în sezonul rece, în număr relativ mare, mai ales în Delta Dunării şi pe litoral,
venind din ţinuturile de cuibărit din nordul continentului.
Aythya ferina
Raţă cu cap
castaniu
OI/MP Pasăre de pasaj ce sosește la noi în țară în lunile februarie-martie și pleacă în noiembrie.
Este în principiu o specie migratoare, însă o parte din efective poate ierna dacă apele nu
îngheaţă.
Fulica atra
Lişiţă
OV,OI,
P
Este pasăre migratoare, care sosește în februarie-martie și pleacă în octombrie-
noiembrie. Multe exemplare se comportă însă ca specii sedentare sau eratice.Se adună în
cârduri mari înainte de migrație. Migrează în timpul nopții.
Podiceps nigricollis Corcodel cu gat
negru
MP /OI
Este o pasăre migratoare care apare în Delta Dunării în martie și pleacă în octombrie. In
iernile blânde ramâne în zona Mării Negre.
Anser anser
Gasca de vara S/OI(pt.
pop.nor
dice)
Stoluri mari de gâscă de vară amestecate cu gârlita mare (Anser albifrons) și gâsca cu gât
roșu (Branta rufficollis) sosesc în octombrie-noiembrie pentru iernat, lacurile din jurul
deltei fiind un popas și adăpost ideal pentru aceste specii
Anas crecca
Rata mica OI/P Rața mică este prezentă la noi începând cu luna XI.Primăvara ( martie)pleacă spre
locurile de cuibărit din nordul Europei și Asiei.
Anas platyrhynchos
raţa mare S/OI(pt.
pop.nor
dice)
Se comportă, atât ca specie sedentară cât și ca specie eratică sau migratoare, venind din
regiunile nordice să ierneze, în stoluri mari, în țara noastră sau mai la sud, în funcție de
asprimea iernii .
Aythya fuligula
Raţă moţată OI Rața moțată este întalnită în perioada de iarnă, începând cu noiembrie și până în martie.
137
Specii sedentare
Speciile sedentare pot fi întâlnite tot timpul anului, inclusiv în perimetrul zonei analizate. Acestea efectuează deplasări pe
distanţe scurte, în vederea satisfacerii unor cerinţe biologice (hrană, adăpost, reproducere).Astfel, iarna, populația sedentară de
păsări a fost suplimentată de indivizi veniți din zonele de nord, aceiași indivizi reîntorcându-se pe aceleași rute la începutul
primăverii. Printre speciile sedentare se numara: Passer domesticus, Passer montanus , Corvus frugilegus, Corvus corone cornix,
Pica pica precum și o parte din populațiile de : Larus ridibundus și Larus cachinnans , Anas platyrhynchos , Fullica atra,Anser
anser,etc care ramân în tara noastra.
B.2.2.2.6. Date privind ecologia speciilor de păsări identificate pe amplasament
Pentru evaluarea adecvată a impactului potențial produs de implementarea proiectului asupra speciilor pentru care a fost desemnat un sit Natura
2000,observațiile înregistrate în teren trebuie correlate cu aspectele relevante privind ecologia speciilor,arealul de distribuție,efectivele
populaționale la nivel European și național precum și relevanței sitului pentru conservarea speciilor.Toate aceste observații correlate și cu
aspectele tehnice ale proiectului analizat precum și cu date despre impactul cumulat ,conduc în final la o evaluare corespunzătoare a efectelor
implementării obiectivelor planului asupra fiecărei specii de interes conservativ în parte.
Lanius collurio - Sfrânciocul roşiaticSfrânciocul roşiatic este caracteristic zonelor agricole deschise, de păşune, cu multe tufişuri şi mărăcinişuri.
Are lungimea corpului de 16-18 cm, cu o greutate de 25-36,5 g. Anvergura aripilor este de 26-31
cm. Penajul celor două sexe este diferenţiat. Masculul are capul gri şi spatele maroniu iar femela
este maronie. Se hrăneşte cu insecte, mamifere şi păsărele mici, şopârle şi broaşte.Este
Localizare şi comportament-este o specie larg răspândită pe continentul european. Este întâlnită
până la o altitudine maximă de 1700 m. Perechile cuibăresc la o distanţă de 100-300 m unele de
celelalte. Din cartierele de iernare se întoarce în grupuri mici de 5-7 păsări. Cuibul este amplasat
la o înălţime de până la doi m de la sol, în mărăcini sau copaci mici. Este alcătuit de către ambii
parteneri în circa 4-5 zile, din materiale vegetale căptuşite cu iarbă şi muşchi. Iernează în Africa,
în Sudan, Egipt şi Etiopia. Populaţie-populaţia europeană este mare, cuprinsă între 6300000-
13000000 de perechi. În România numărul estimat de perechi este de 1380000-2600000.
Reproducere-Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 4-6 ouă la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, cu o
dimensiune de circa 22 x 17 mm şi o greutate de 3,2 g. Incubaţia durează în jur de 13-15 zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită în
tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 14-15 zile.
Prezenta in zona analizata: Este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte
mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,s-au manifestand comportament in acest sens,insa nu este exclusa presenta
ei.
Ameninţări şi măsuri de conservare-degradarea habitatelor, intensificarea agriculturii şi dezvoltarea monoculturilor au un efect semnificativ
asupra populaţiei. Păstrarea unui mozaic de habitate cu prezenţa arbuştilor şi mărăcinişurilor în zonele deschise agricole şi cu păşuni contribuie la
conservarea speciei.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei și nici integritatea siturilor de interes comunitar.
Podiceps nigricollis- Corcodelul cu gat negru
Corcodelul cu gat negru (Podiceps nigricollis) este o specie acvatica de mici dimensiuni. Partea dorsală este cenuşie negricioasă şi partea ventrală
albă. Podiceps auritus,cu care poate fi eventual confundat, prezintă gâtul ruginiu, nu negru.
138
Habitat-populează ape dulci, stătătoare, puţin adânci, cu vegetaţie bogată la mal şisubmersă. Evită ape curgătoare. Are pretenţii comparabile cu
cele ale lui P. cristatus n privinţa existenţei luciului de apă, având o anumită preferinţă pentru iazuri.
Hrana.Este adunată preponderent de pe suprafaţa apei, în stilul caracteristic raţelor(prin filtrare) sau ţinând capul sub apă; prinde de pe apă şi
insecte în zbor. Partea cea mai mare a hranei este constituită din insecte de pe sau deasupra apei din ordinele: Odonata,Diptera, Heteroptera,
Coleoptera, etc.Consumă şi crustacei (Amphipoda),melci de apă (mai frecvent decât corcodeii mari) şi peşti până la maximum 10 cm
lungime(Gobio gobio, Perca fluviatilis ş.a.). Ocazional consumă şi mormoloci şi broaşte şi regulat pene culese de pe suprafaţa apei.
Reproducerea.Atinge maturitatea sexuală la finele primului an de viaţă. Soseşte lalocurile de cuibărire în
perechi ale căror legături sunt încă nestabile. În sezonul de reproducere cuplurile sunt monogame. Este cel
mai sociabil corcodel, chiar în perioada declocire se văd frecvent în grup.Mărimea teritoriului este
minimală, limitată frecvent la cuib, cu tendinţa de a clociiîn colonii (pure sau în asociaţie cu alţi corcodei,
pescăruşi mici şi chirighiţe).Cuibul este aproape fără excepţie plutitor şi se găseşte în apa superficială
(adâncă înmedie de 0,5 m) la adăpostul unor exemplare de stuf, papură, rogoz etc. Conţine mai puţin nămol
decât la speciile precedente, motiv pentru care cuibul pare mai stufos; este alcătuit frecvent din frunze de
stuf, Hydrocharis sp.,Stratiotes sp. şi alte frunze verzi.Ouăle albe, în număr de 2-5, frecvent 3-4 sunt
depuse la intervale de 24-48 oreîncepând de regulă cu mijlocul lunii mai până spre jumătatea lunii iunie. Ambele sexeclocesc timp de 19-23 de
zile, perioadă în care ouăle capătă datorită contactului cu peneleunsuroase ale părinţilor şi cuibul umed o tentă brună, lucioasă. În apă au tendinţa
să se urce pe părinţi şi să se adăpostească în penajul lor, putând astfel participa
şi la scufundări. După c.ca 17 zile încep să se scufunde şi singuri. Părinţii îşi împart puii şi pe măsură ce aceştia cresc îşi mută activitatea din stuf
pe luciul apei.
Soseşte în ţară la începutul lunii martie şi pleacă începând cu a doua jumătate a lunii august până în noiembrie.Este inclusă în Convenţia de la
Berna, Anexa II. Statutul de conservare european este Non SPEC.
Populatia globala este estimata la un efectiv.3.900.000 -4.200.000 indivizi.
Amenintari si conservare: Specia este vulnerabila la poluarea cu petrol,pesticide;scăderi locale ale acestei specii sunt atribuite perturbarilor
umane (în cadrul activităților de agrement de pe pe lacuri).
Prezenta in zona analizata: Este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte
mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,in zona nu sunt prezente
habitate care sa asigure baza trofica..
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar
.
Ardea purpurea- stârc roșu
Stârcul roşu, denumit şi stârc purpuriu şi bâtlan scorţişoriu este o specie caracteristică bălţilor cu stufării mari. Lungimea corpului este de 70-90 cm
măsurat cu gâtul întins şi are o greutate de 500-1350 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 120-138
cm. Adulţii au înfăţişare similară, cu un penaj ce îmbină roşul maroniu cu tonuri de gri. În partea
posterioară a capului are două pene ornamentale lungi şi înguste, de culoare neagră. Se hrăneşte cu
peşti, insecte acvatice, broaşte, pui ai altor specii de păsări, şoareci şi chiar pui de popândău.
Habitat- Se găseşte în stufărişuri sau vegetaţie deasă de mal în jurul unor apedulci, stătătoare sau cel
mult lin curgătoare; acceptă prezenţa unor exemplare arbustive de Salix sp .sau Alnus sp.Biotopurile
descrise sunt căutate şi în pasaj şi iarna.In zona PUZ nu se regasesc aceste habitate.
Localizare şi comportament-Este o specie prezentă mai ales în jumătatea sudică şi estică a
continentului. Cuibăreşte în colonii împreună cu alte specii de stârci şi cormorani, dar şi în colonii
formate numai din stârci roşii. Pentru pescuit alege bălţi cu apă mică bogate în plante acvatice de
suprafaţă. În perioada cuibăritului, când puii au nevoie de mai multă hrană, vânează şi pe uscat. Iernează
139
pe continentul african, în Madagascar şi pe coastele Siciliei
Populaţie-Populaţia europeană estimată a speciei este relativ mică, cuprinsă între 29000-42000 de perechi. Populaţia estimată în România este de
850-1000 de perechi.
Reproducere-Soseşte la sfârşitul lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul poate fi amplasat pe sol, în stuf, în tufe de răchită sau chiar în sălcii
înalte. La construirea cuibului, alcătuit din crengi şi stuf, participă cei doi părinţi. Femela depune 3-5 ouă de culoare albastru-verzui, în perioada
cuprinsă între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lui iunie în funcţie de caracteristicile climatice ale fiecărui an. Dimensiunea medie a ouălor este de
58,31 x 41,2 mm. Incubaţia este asigurată de ambii părinţi. După 24-28 de zile puii eclozează şi sunt hrăniţi de părinţi până la 60 de zile, când
devin independenţi.
Este inclusă în Directiva Pasari 79/409 EEC-Anexa I , OUG 57/2007- Anexa 3, Conventia de la Bonn-Anexa II , Conventia Berna- Anexa II.
Statutul de conservare european este SPEC3.
Ameninţări şi măsuri de conservare-Degradarea habitatelor prin reducerea suprafeţelor zonelor umede, arderea stufului vechi, tăierea sălciilor
iarna ca material pentru foc de către localnici şi deranjul coloniilor reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia. Ca măsuri de conservare
se încurajează reducerea deranjului prin protejarea coloniilor de vizitatori şi interzicerea vânătorii. Reconstrucţia ecologică a zonelor umede din
Delta Dunării şi de pe cursul inferior al Dunării rămâne o prioritate.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar.
Sterna hirundo - Chira de mare
Chira de baltă este caracteristică zonelor umede costiere dar şi lacurilor interioare cu apă dulce. Lungimea corpului este de 31-37 cm şi are o
greutate de 110-145 g. Anvergura aripilor este de circa 75-80 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este gri, ciocul este roşu aprins cu vârful
negru iar picioarele roşii. Partea superioară a capului este neagră. Se hrăneşte cu peşte (5-15 cm lungime), insecte şi melci.Este inclusă în Directiva
Păsări, Anexa I, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa II. Statutul de conservare european este NonSPEC.
Localizare şi comportament-Este o specie prezentă pe cea mai mare parte a continentului european. Pentru a se hrăni plonjează, după detectarea
prăzii, de la 1-6 m înălţime, până la o adâncime de 50 cm. Planează pe loc, fluturându-şi aripile în urmărirea prăzii. Se hrăneşte la o distanţă de
până la 5-10 km de colonie. Este o specie monogamă şi teritorială. Iernează în Africa.
Populaţie --Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 270000-570000 de perechi. Populaţia estimată în România este de 5500-7500 de
perechi.
Reproducere -Soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie. Femela depune în mod obişnuit trei ouă în a doua parte a lunii mai şi
în iunie, cu o dimensiune medie de 41,1 x 30,4 mm şi o greutate de 21 g. Incubaţia durează în jur de 22-28 de zile şi este asigurată de ambii
parteneri. Puii părăsesc cuibul la câteva zile după eclozare şi sunt îngrijiţi de adulţi. Devin zburători la 27-30 de zile.
Ameninţări şi măsuri de conservare-Deranjul determinat de activităţile umane, ce duce la pierderea locurilor de cuibărit prin urbanizarea
teritoriilor caracteristice speciei, alături de inundarea cuiburilor reprezintă pericolele principale ce afectează specia. Reducerea deranjului produs de
activităţile umane şi construirea de platforme artificiale pentru asigurarea de locuri pentru cuibărit sunt prioritare.
Prezenta in zona analizata: Este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte
mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar. .
140
Larus melanocephalus –Pescărușul cu cap negru
Pescăruşul cu cap negru, denumit şi martin cu cap negru, este o specie caracteristică zonelor umede deschise, lagunare şi de coastă. În migraţie
apare în zone umede, lacuri, zone lagunare şi de coastă, dar şi în zone agricole şi păşuni. Lungimea corpului este de 37-40 cm şi are o greutate de
215-350 g. Anvergura aripilor este de circa 95-105 cm. Pescărusul cu cap negru (Larus melanocephalus) este întâlnit într-o singură colonie, la
Murighiol, declarată refugiu ornitologic din 1938. La inceputul secolului XX efectivele acestei specii au scazut dramatic, în urma colonizarii
Dobrogei și a creșterii impactului antropic.Pescărușul cu cap negru este o specie migratoare ce ajunge în Deltă la începutul lui martie și pleacă la
sfârșitul lui octombrie.
Hrana este alcatuită mai mult din insecte de uscat decât din vietuițoare acvatice. De regulă, pescărușul cu cap negru vânează deasupra stepelor și a
pășunilor umede.Pescărușul cu cap negru are un țipăt deosebit, ca un mieunat, care îl deosebește într-un sol mixt de pescaruși.Cuibăreste în colonii
mixte împreună cu alte specii de baltă, însă niciodată nu se amestecă cu pescărușul cu picioare
galbene. Cuibul este o mică construcție pe sol și de regulă e facută din vegetație uscată. Femela
depune 3 oua ce sunt clocite de ambii părinți pentru o perioadă de 23-24 de zile. După eclozare puii
stau în jurul coloniei.
Sacalul sau câinii sălbaticiți se numară printre dușmanii naturali ai pescărușului cu cap negru.
Localizare şi comportament-Este o specie prezentă pe cea mai mare parte a continentului european.
Se adaptează uşor la diferite tipuri de habitat. Poate zbura pentru hrănire până la 80 de km distanţă de
colonie. Cuibăreşte în colonii, uneori în colonii mixte cu alte specii. Cuibul este aşezat pe sol şi este
căptuşit cu vegetaţie. Iernează pe ţărmurile Mediteranei.
Populaţia europeană a speciei este mare, fiind estimată la 120000-320000 de perechi. În România, numărul estimat este de 120-250 de perechi. Este
inclusă în Directiva Păsări, Anexa I, OUG 57/2007- Anexa 3,Convenţia de la Bonn- Anexa II şi Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de
conservare european este SPEC 3.
Ameninţări şi măsuri de conservare-Distrugerea habitatelor umede, în zonele de cuibărit dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie,
poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.
Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie este prioritară.
Prezența în zona analizată: Este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte
mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se, s-au manifestand comportament in acest sens..
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Larus cachinnans – pescăruş pontic
Cuibărire: cuibăreşte în colonii, în zone umede dulci sau salmastre, cu stufăriş; de asemenea,este prezentă şi în localităţile riverane zonelor umede
unde cuibăreşte pe clădirele înalte. Nu cuibăreşte în zona de studiu.
Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Convenţia de la Berna, Anexa III.
Statutul de conservare european este NonSPEC.Pescarusul pontic este un
pescăruș mare, 59-67 cm si 680-1330 g. Picioarele, aripile și gâtul sunt mai lungi
decat cele ale pescărușului argintiu. Spatele și aripile sunt de un gri (argintiu)
ușor mai închis decât ale pescărușului argintiu, dar mai palide decât ale
pescărușului cu picioare galbene, vârfurile aripilor sunt negre, iar restul corpului
este alb. Ciocul este galben, cu o pată roșie aproape de vârf.
Habitat-Specie sinantropa si oportunista, caracteristica habitatelor costiere
(pentru reproducere), dar se intalneste si in zonele continentale, inclusiv zone
urbane. Spectrul trofic este extrem de larg.In zona PUZ se regasesc terenuri
agricole,dar si in vecinatate pe areale extinse .
141
Hrănire: se hrăneşte cu nevertebrate, peşti de dimensiuni mici.
Populatie: la nivelul anului 2000 populaţia cuibăritoare în Europa era estimată la 230000-
310000 de perechi.Pe timpul perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost semnalate stoluri însemnate în zona de studiu.
Ameninţări şi măsuri de conservare -Distrugerea habitatelor umede, în zonele de cuibărit dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie,
poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.
Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie este prioritară.
Prezenta în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens. .
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Falco vespertinus - Vânturel de seară
Descrierea speciei-Specia se aseamănă cu vinderelul rosu (Falco tinnunculus) are însă coada mai scurtă; penajul masculului este dominat de
culoarea albastră-cenusie, abdomenul si penele subcodale brun roscate, inelul periorbital, culmen, mandibulele si picioarele rosii. Femela se
aseamănă cu femele de vânturel rosu, poate fi usor confundată cu aceasta; caracterul departajant este desenul pieptului lipsit sau aproape lipsit de
macule. Juvenilii sunt de obicei mai deschisi la culoare.
Reproducere-Păsările sosesc în teritoriu la jumătatea – sfârsitul lui aprilie. Ouăle sunt depuse în luna mai între
al doilea si ultimul pătrar. Vindereii-de-seară folosesc drept vetre de asezare a pontei cuburile vechi de cioară-
de-semănătură (Corvus frugilegus), rar cioară grivă (C. cornix) sau cotofană (Pica pica).Falco vespertinus este
specie colonială, la care densitatea perechilor cuibăritoare este dată de densitatea cuiburilor de cioară neocupate
sau părăsite. Ouăle depuse de femele sunt în număr de 3-5, de culoarea lemnului de stejar, brun – roscate, cu
macule mai închise si mai deschise ca nuantă pe întreaga suprafată. Forma: scurt – ovală. Incubatia durează 22-
23 (27) de zile.Este specie diurnă. În căutare de pradă execută zboruri la mică înăltime după tipicul genului pe
care îl reprezintă.Inaltime de zbor pentru cautarea hranei -80 m .
Hrana-Carnivor-hrana de bază o asigură micromamiferele. Prădează rar si sopârlele precum si păsărelele,
insecte de talie mai mare.
Habitat-Pajisti naturale, tinuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar si, chiar dacă mai rar, lunci înierbate, terenuri mlăstinoase în
apropierea băltilor, cursurilor de ape. Ca habitat secundar având scop de sursă trofică pot fi luate în consideratie culturile agricole. În timpul
migratiei formează asocieri de mai multe exemplare care poat fi observat de regulă în amurg în zbor dar si poposind pe sârmele de telegraf, plopii
mai înalti.
Ameninţări şi măsuri de conservare - Principalul factor limitativ penru prezenta speciei sunt desecările, restrângerea zonelor umede în favoarea
terenurilor agricole, distrugerea păsunilor prin amplasarea de silozuri, zgomotul produs de activitătile umane cu masini grele sau de orice altă
natură. Este inclusă în Convenţia de la Bonn- Anexa II şi Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european este SPEC 3.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,dar nu este exclusa prezenta sa .
Se estimează că evoluţia numerică a populaţiei speciei nu va fi afectată deoarece nu sunt afectate resursele de hrană şi sunt condiţii similare de
habitat în împrejurimi.Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor
planului nu va influenţa negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi
in cea de exploatare. Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Circus aeruginosus-erete de stuf
Eretele de stuf este o specie caracteristică zonelor umede în care abundă stuful. Lungimea corpului este de 43-55 cm şi greutatea de 500-700 g,
femelele fiind mai mari. Anvergura aripilor este cuprinsă între 115-140 cm, fiind cel mai mare dintre ereţi. Masculul are vârful aripilor negre,
142
aripile şi coada gri-argintii, iar abdomenul ruginiu. Femela este maro-ciocolatiu închis, cu capul şi gâtul albe-gălbui. Se hrăneşte cu păsări şi ouă,
pui de iepure, rozătoare mici, broaşte, insecte mai mari şi uneori peşti. Tendinta populației pare a fi in crestere, si, prin urmare speciile nu se
apropie de pragul de vulnerabilitate.
Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa I, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa II. Statutul de conservare european este
NonSPEC, având efective stabile în toate regiunile.
Localizare şi comportament-Este o specie prezentă în cea mai mare parte a teritoriului european.
Perechea formată poate rezista împreună mai multe sezoane. Ritualul nupţial este spectaculos, masculul
zburând în cercuri deasupra teritoriului de cuibărit, după care plonjează spre pământ rostogolindu-se în
aer. Uneori femela îl însoţeşte în zbor şi se rostogolesc împreună în aer, având ghearele împreunate. De
asemenea, se poate observa cum masculul oferă hrană în aer femelei. Atunci când are posibilitatea,
masculul se împerechează cu 2-3 femele. Când vânează, zboară la o înălţime cuprinsă între 2-6 m de la
sol şi plonjează brusc când identifică hrana. Iernează în Africa şi în Peninsula Arabă. Longevitatea
maximă cunoscută este de 20 de ani şi o lună.
Habitat-Prefera zone mlastinoase, acoperite cu mult stuf aflate in apropierea zonelor deschise.
Habitatele pentru reproducere sunt reprezentate de zonele umede acoperite cu stuf, din vecinatatea
lacurilor sau raurilor. In zona PUZ nu se regasesc aceste habitate.
Populaţie-Populaţia europeană a speciei este relativ mică, cuprinsă între 93000-140000 de perechi. Aceasta a crescut în perioada 1970-1990. Deşi
în perioada 1990-2000 a înregistrat un declin în sud-estul Europei, în restul continentului s-a menţinut stabilă şi a crescut în Ucraina şi Rusia,
înregistrând pe ansamblu o creştere. În România, populaţia estimată este de 1700-2500 de perechi.
Reproducere-Cuibul, ce poate atinge dimensiunea de 80 cm în diametru, este alcătuit de către femelă din crengi, stuf şi este căptuşit la interior cu
iarbă. Femela depune 3-8 ouă în a doua parte a lunii aprilie, cu o dimensiune medie de circa 48,6 x 37,7 mm. Incubaţia durează 31-38 de zile şi
este asigurată de ambii părinţi. Puii devin zburători la 35-40 de zile. Rămân însă în apropierea părinţilor încă 25-30 de zile, după care devin
independenţi.
Ameninţări şi măsuri de conservare-Degradarea habitatelor, vânătoarea ilegală, deranjul determinat de activităţile umane prin tăierea sau arderea
stufului şi otrăvirea sunt principalele pericole pentru specie. Conservarea speciei necesită refacerea zonelor umede, reducerea cantităţii de pesticide
care ajung de pe terenurile agricole în apă prin precipitaţii.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,insa nu este exclusa presenta ei.
Circus aeruginosus are functia de control asupra populatiilor locale de păsări, rozătoare mici, broaşte, insecte mai mari.Unele specii specii de
rozătoare mici si insecte mai mari au densitate relativ ridicata in zona studiata, transformand-o intr-o potentiala baza trofica pentru eretele
de stuf .Tinand cont ca un numar relativ mic de exemplare de erete de stuf a tranzitat zona, in zbor, reiese ca functia ecologica a acestei specii
este redusa pentru perimetrul studiat.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Anas crecca - Rata mica
Este o pasăre migratoare, considerată cea mai mică rata din Europa. Preferă zonele umede, cu iazuri,
lacuri și mlaștini. Face parte din ordinul Anseriformes, familia Anatidae. Zborul lor este rapid,
neregulat, cu întorceri bruște. Pasăre de iarna, este cea mai mică dintre raţele neclocitoare de la noi.
Masculul are corpul cenușiu, capul cafeniu cu cate o pată lunguiață verde peste ochi; corpul femelei
este cafeniu.
Habitat-Populează lacuri puţin adânci cu vegetaţie bogată la mal. Prezintă oanumită elasticitate a
pretenţiilor populând atât lacuri eutrofe cât şi oligotrofe sau distrofe,lacuri mari şi chiar foarte mici,
143
canale de desecare, braţe moarte ale unor râuri etc., inclusivîn zona montană, păduroasă. In zona PUZ nu se regasesc aceste habitate.Soseşte
toamna din regiunile nordice ale Eurasiei, unde cuibărește. Primăvara se îndreaptă spre tinuturile de reproducere.Cuibul este realizat de femelă.
Femela depune 7-12 ouă galben-verzui, de 4,5 x 3,4 cm. La scurt timp dupa ieșirea lor din ouă, puii sar din cuib și îsi urmează mama. Este în
general o pasăre omnivoră, se hrănește cu ierburi, semințe, plante,dar consumă și larve de insecte acvatice, moluște, viermi, crustacee, uneori chiar
și amfibieni sau pești mici.Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-1/III-2, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa III.
Statutul de conservare european este NonSPEC.
Populația europeană este estimată la un efectiv > de 920.000 perechi.
Ameninţări şi măsuri de conservare -Distrugerea habitatelor umede, în zonele de cuibărit, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în
agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia. .
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar.
Sturnus vulgaris - Graur
Este raspândit pe tot cuprinsul țării, mai ales în regiunile joase, cu arbori scorburoși, în păduri luminoase, cu
spaţii largi descoperite în jur, urcând și pe văile râurilor. (23 cm). Coloritul corpului este negru, cu chenare
mai deschise la penele spatelui și cu reflexe intense verzi și violacee pe cap și piept.Specie comună cu
probabilitate mică de dispariție .
Populația globala este estimată la un efectiv > de 310.000.000. indivizi iar la nivel național populația este
cuprinsă intre 840.000-1.224.000 perechi.Populația la nivel European estimate la >23.000.000 perechi.Este
inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-2 şi Convenţia de la Berna, Anexa III. Statutul de conservare european
este SPEC Cat. 3.
Habitat-specie omnivora, asociata des cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice, practic putand fi
gasiti in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau a regiunilor alpine virgine. In zona PUZ se regasesc terenuri agricole,dar si in
vecinatate pe areale extinseManifestă tendința de a ramâne sedentare în zonele urbanizate.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,insa nu este exclusa presenta ei.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar.
Larus Canus- Pescăruș Sur
Este întâlnit în sezonul rece, în număr relativ mare, mai ales în Delta Dunării şi pe litoral, venind din ţinuturile de cuibărit din nordul continentului.
Spatele este argintiu, iar vîrful aripilor negru; restul corpului este alb. Nordul Mării Mediterane constituie o regiune importantă de iernat pentru
această specie.
Habitat-este întâlnit pe lacuri, balți, helestee, țărmul mării, râuri etc., iar în timpul iernii pe
câmpurile cultivate în căutare de insecte.In zona PUZ se regăsesc terenuri agricole,dar și în
vecinătate pe areale extinse.
Hrana sa consta din viermi, insecte, nevertebrate acvatice și terestre de exemplu, crustacee
planctonice , raci și moluște si pești mici. În primăvara se pot hrani cu cereale agricole.
144
Reproducere-cuibul este o groapa superficiala in vegetație sau pe iarba, stâncă, nisip, pietriș, pământ sau plutitoare și chiar vegetație mlăștinoasă
într-o varietate de locații de coastă și interioare Speciile pot, de asemenea sa-si construiasca cuibul in structuri artificial( cutii ) sau in în copaci.
Mod de cuibărit: nu cuibărește în țară.
Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este SPEC 2.
Populația globala este estimata la 2,500,000-3,700,000 individivizi.
Ameninţări şi măsuri de conservare - specia este amenințată de activitățile de turism, pescuit în perioada de depunere a oulelor. Specia este, de
asemenea, amenințată de transformarea și pierderea habitatelor sale de reproducere prin îmbunătățiri funciare, de drenaj, de împădurire .
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.Având în vedere dinamica speciei
în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa negativ statutul de conservare al speciei
în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare. Nu sunt afectate efectivele speciei si nici
integritatea siturilor de interes comunitar .
Larus ridibundus –Pescărușul razator
Este un pescarus mic, lungimea corpului de 35-39 cm, cu o gluga ciocolatie vara, pe care o pierde in timpul iernii. Partile superioare sunt gri, cele
inferioare sunt albe, cioc si picioare rosii. Anvergura aripilor este de 86-99 de centimetri, iar
masa corporala atinge, in medie, 200-400 de grame.Se hrănește cu diverse animale, precum
pestișori, insecte, melcișori, șoareci etc. Aproape orice habitat de zonă umedă poate fi preferat
de această specie. Este întalnit în toată tara, pe lacuri, bălți, heleștee, țărmul mării, râuri etc.,
fiind cel mai frecvent și abundent pescăruș de la noi. Se observă adesea pe câmpurile cultivate
în spatele tractoarelor de unde consumă insectele scoase din pamant. Cuibăreste în colonii,
uneori foarte mari, cuiburile le instalează pe insule, plauri etc. Are populații care migrează,
dar iarna poate rămâne pe apele care nu îngheață.
Locatie si comportament-cuibareste in aproape toata Europa, continent care acum ar detine mai mult de jumatate din intreaga populatie globala.
Mare parte din pasarile europene migreaza spre sud sau sud-vest pentru a ierna. Sunt vazute de obicei in stoluri si cuibaresc in colonii unde fiecare
pereche isi apara teritoriul.
Populatie-populația globală este estimată la un număr de 4.800.000-8.900.000 indivizi .Populatia care cuibareste in Romania este estimata la
14.000 – 16.000 de perechi. Când apele îngheată, păsările se retrag spre mare. Populații nordice, în drum spre și dinspre cartierele de iernat din
jurul Mării Mediterane, pot fi văzute în număr mare, toamna și primăvara, pe lacurile și bălțile din interiorul țării noastre.
Cuibaritul -în Europa de est, depun de la jumatatea lunii aprilie doua – trei oua cu marimea de 53x37 mm. Ambii parinti le clocesc pe rand, timp
de 23-26 de zile. Dupa ce ies din ou, puii sunt ingrijiti de ambii parinti si vor parasi cuibul la 33-37 de zile dupa eclozare. Scot un singur rand de
pui pe an.
Amenintari si conservare-nu se stie sigur care este motivul declinului pentru populatia europeana, desi deranjarea cuiburilor prin activitati umane
ar putea fi o cauza. Conservarea actualei populatii este necesara. Specia are nevoie de platforme artificiale de cuibarit.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
145
Anthus campestris -fâsa de câmp
Fâsa de câmp este caracteristică zonelor deschise şi aride nisipoase cu vegetaţie joasă. Apare şi în zone artificiale cum sunt carierele, alteori fiind
alese teritorii cu tufişuri şi copaci de pe care îşi înalţă cântecul. În Europa apare până la altitudini de 450 m, însă în Kazakhstan şi nord-vestul
Africii este prezentă la înălţimi mai mari. Lungimea corpului este de 15,5-18 cm şi are o greutate
medie de 29,5 g pentru mascul şi 28 g pentru femelă. Este cea mai mare dintre fâsele europene, iar
forma şi silueta este asemănătoare codobaturii. Anvergura aripilor este de 25-28 cm. Adulţii au
înfăţişare similară. Penajul de culoarea nisipului este pal şi cu puţine dungi. Se hrăneşte cu insecte
şi seminţe. Longevitatea maximă cunoscută este de cinci ani.
Hrana: insecte şi alte nevertebrate de talie mică, seminţe (graminee).
Localizare şi comportament-este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului
european. Petrece cea mai mare parte a timpului pe sol. Similar codobaturilor, îşi balansează
coada. Începe să cânte în aprilie şi devine tăcută la începutul lui iulie. În timpul ritualului nupţial se ridică cântând până la 30 m înălţime şi descrie
cercuri sau zboară ondulat. Este o specie teritorială şi monogamă. În afara perioadei de cuibărit partenerii sunt solitari. Cuibăreşte pe sol, în
scobituri, la adăpostul tufişurilor sau sub smocuri de iarbă. Cuibul este construit de femelă şi căptuşit cu iarbă şi lână.
Populaţie-populaţia europeană este mare, cuprinsă între 1000000-1900000 de perechi. Populaţia estimată în România este de 150000-220000 de
perechi.
Reproducere-soseşte din cartierele de iernare în luna aprilie. Femela depune în mod obişnuit 3-6 ouă, în a doua parte a lunii mai, cu o dimensiune
medie de 21, 2 x 15,3 mm. Incubaţia durează în jur de 13-14 zile şi este asigurată în special de către femelă. Puii părăsesc cuibul după circa 12-14
zile, însă sunt hrăniţi în continuare de părinţi încă circa 7-10 zile până devin zburători. Devin independenţi la 4-5 săptămâni. Uneori scoate 2
rânduri de pui, dar nu în fiecare an. De obicei după ce puii au părăsit cuibul, păsările migrează deja către sud. Înălțimea de zbor în timpul
manifestărilor teritoriale nu depășește 20-25 m.
Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa I, OUG 57/2007-Anexa-3,Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european
este SPEC 3.
Ameninţări şi măsuri de conservare-degradarea habitatelor şi intensificarea agriculturii sunt principalele pericole ce afectează specia. Reducerea
pesticidelor folosite în agricultură şi un management prietenos al zonelor nisipoase cu vegetaţie joasă contribuie la conservarea speciei.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Anser anser-gâsca de vară
Poate fi gasită în mai multe zone umede, de la mlaștini, lacuri și până la terenuri agricole, pajiști și zone de coastă. Este o gâscă de dimensiuni
mari, cu o lungime a corpului de 74-84 cm, o anvergură a aripilor de 149- 168 cm și o masă corporală de 3,6 kg în cazul masculului, respectiv 3 kg
la femela. Penajul este gri-maroniu, cu părțile superioare definite prin marginile albe ale penelor de zbor, respectiv dungi albe pe gat și piept. Are
capul de culoare întunecata și este albă pe burtă și la tartiță. Sub aripi are culoarea gri spre alb, cu pene de zbor întunecate la culoare. Picioarele și
labele sunt roz iar ciocul este roz sau portocaliu. Masculul și femela seamană foarrte bine. Se hranește cu
vegetație.
Habitat-ca zone de hranire, gastele de vara prefera lacurile sau baltile putin adanci. Acestea trebuie sa
fie bogate in vegetatie macrofita. Locație și comportament-cuibărește mai peste tot în Europa, dar în
zone restranse. Cateva populații din nord vestul continentului nu migrează, dar majoritatea zboară spre
sud sau spre vest în iarna, în Spania, Franta și în țările din jurul Mării Mediterane. Părăsesc terenurile de
cuibărit în luna septembrie și se întorc în perioada martie-aprilie. Se hrănesc și ziua și noaptea, în
principal pe terenurile unde pasc vite și oi.
146
Populatie-Populația care cuibărește în Europa este mare, ajunge la 120.000 – 190.000 de perechi. In ciuda declinului din anumite zone în perioada
1990-2000, specia a progresat în timp. Populatia care cuibărește în Romania ajunge la 1000-1300 de perechi.
Cuibărit -Cuibăritul începe în perioada martie-aprilie. Femela clocește patru-opt oua cu mărimea de 86x58 mm, pentru 27-28 de zile, în timp ce
masculul rămâne în apropiere. Ambii parinți au grijă de pui, care părăsesc cuibul dupa 50-60 de zile. Ei vor rămâne cu părinții până în primăvara
anului următor. Părinții scot un singur rând de pui pe an.
Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-1/III-2, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa III. Statutul de conservare
european este NonSPEC.
Conservare si amenintari- Această specie este amenințată de presiuni considerabile de vânătoare de pe o mare Distrugerea și degradarea
habitatelor umede , conversie la agricultura, poluarea cu petrol, schimbarea practicilor de gestionare a zonelor umede ,arderea și cosirea stufului
este, de asemenea, o amenințare, în special în zonele de reproducere.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Anas platyrhynchos – Rața mare
Este considerată cea mai mare rață din România și una dintre cele mai mari rațe din lume (0,8 - 1,4 kg). Are capul și gâtul verzi-metalizat, gulerul
alb, pieptul brun și coada neagră, cu subcaudalele albe și două dintre penele negre, cele mijlocii, răsucite caracteristic în sus. Culoarea de fond este
cenușie, iar oglinda este albastră, marginită de doua dungi albe inguste.
Habitat: Prezenta raței mari în România este legată de biotopul bălților cu stuf, dar și al lacurilor cu apă și vegetație care să îi asigure un mediu
propice de adăpost și hrana. Apreciază prezența sălciilor scorburoase pentru cuibărit. Iarna este întâlnită frecvent pe râurile interioare care nu
îngheață, urcând pe acestea până în zona de munte. In iernile grele migrează însă spre sud. Se comportă, așadar, atât ca specie sedentară cât și ca
specie eratică sau migratoare, venind din regiunile nordice să ierneze, în stoluri mari, în țara noastră sau mai la sud, în funcție de asprimea iernii.
Hrana: Spectrul alimentar este destul de variat și preponderent compus din vegetație și animale mici:
plante acvatice, semințe diverse, cereale, insecte, larve, melci, pești etc.
Dușmani: Păsările răpitoare de zi, enotul, vulpea, vidra, nurca, dihorul, hermelina care dijmuiesc cuiburile,
puii și atacă exemplarele mature. Chiar și stiuca mare și somnul pot prinde bobocii de rață. Obiceiuri: Este
o rață de suprafață, cu activitate diurnă, care înnoptează de obicei pe apă. Spre deosebire de gâscă, are o
mai intensa activitate aurorală și crepusculară, în sensul că pleacă dimineața mult mai devreme de pe baltă
și se întoarce seara mult mai târziu, chiar pe întuneric. In nopțile cu lună plină se hranește și noaptea pe
câmp.
Reproducere: Rața mare este monogamă, perechile putând fi observate înca din zilele însorite de iarnă,
chiar și în cadrul stolurilor care iernează la noi. Depune, începând din luna aprilie, ponte de cate 8-14 oua,
pe care le clocește 24-26 de zile. Ouăle sunt depuse zilnic, clocitul începând dupâ depunerea ultimului ou.
Clocește numai femela, care părășeste cuibul doar pentru scurt timp .
Populația globala este estimata la > c.19,000,000 indivizi.
Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa II-1/III-1, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa III. Statutul de conservare
european este NonSPEC.
Conservare si amenintari- Această specie este amenințată de presiuni considerabile prin distrugerea și degradarea habitatelor umede , poluarea cu
pesticide , poluarea cu petrol se impune schimbarea practicilor de gestionare a zonelor umede si interzicerea vanarii speciei.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
147
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Philomachus pugnax –bătăuș
Masculii acestei specii sunt mult mai mari decât femelele, astfel încât stolurile mari şi compacte par a fi formate din două specii. Masculul are
lungimea corpului de 29-32 cm şi o greutate cuprinsă între 168-242 g. Anvergura aripilor este de circa 54-60 cm. Penajul nupţial este spectaculos,
cu pene prelungi maronii şi albe pe guşă şi pe gât, iar pe cap prezintă moţuri. Variabilitatea acestui penaj este atât de mare încât individualizează
fiecare mascul. Spatele este gri-maroniu, iar ciocul şi picioarele sunt portocalii. Femela are o lungime a corpului de 22-26 cm şi o greutate cuprinsă
între 85-126 g. Anvergura aripilor este de 46-49 cm. Femelele sunt maro deschis, pe spate prezentând pete negre mari. În timpul sezonului de
cuibărit se hrăneşte cu insecte acvatice şi larvele acestora. În migraţie se hrăneşte cu insecte, moluşte, păianjeni, broşte, peşti mici, plante acvatice
şi seminţe de orez sau cereale.
Habitat-Bătăuşul este caracteristic mlaştinilor, bălţilor şi păşunilor umede, în special din tundra arctică. În migraţie este comun pe ţărmuri, pajişti
umede, terenuri mlăştinoase şi arabile.
Localizare şi comportament-este o specie prezentă în nordul continentului european. Un
număr de 5-20 de masculi se adună în zone deschise şi etalează posturi inedite sărind, bătând din
aripi, zburlindu-şi penele ornamentale şi chiar luptându-se. În cele mai multe cazuri masculii
sunt tăcuţi şi arareori scot sunete. Masculii sunt teritoriali, păstrându-şi teritoriul de la un an la
altul. Femelele se împerechează într-un procent ridicat (peste 50%) cu mai mulţi masculi.
Masculii nu participă la incubaţie sau la îngrijirea puilor. Cuibul este aşezat pe sol, ascuns în
ierburi mai înalte, într-o mică adâncitură căptuşită cu frunze şi tulpini. Masculii pleacă în
migraţie la sfârşit de iunie, început de iulie, fiind urmaţi la sfârşit de iulie de femele şi juvenili.
În migraţie este o specie gregară, călătorind în stoluri mari formate din sute sau mii de
exemplare. Iernează în Africa.
Populaţie-Populaţia europeană a speciei este relativ mare, cuprinsă între 200000-510000 de perechi.
Ameninţări şi măsuri de conservare-Este o specie sensibilă la schimbările climatice şi depinde de nivelul apei şi de perioada de creştere a
vegetaţiei în zonele de cuibărit, ceea ce sugerează că distribuţia sa este influenţată de încălzirea globală. Distrugerea habitatelor umede în zonele de
cuibărit, dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de
activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia. Reconstrucţia zonelor umede de pe traseul de migraţie este prioritară.
Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa I/II-2, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa III. Statutul de conservare european
este SPEC ,Cat. 2.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar
Ardea Cinerea-stârcul cenușiu
Este cel mai mare stârc clocitor în ţară. Penajul este preponderent de culoare cenuşie, nepătată, cu capul, gâtul şi pieptul albicios. Pe cap şi gât
prezintă şiruri de pene mici, negricioase, iar după ochi pene ornamentale prelungite, de asemenea negre. Picioarele şi ciocul sunt gălbui.
Habitat. Este deosebit de variat: ape stătătoare sau curgătoare, dulci, salmastre sau sărate, de la şes până la munte cu condiţia ca apele să nu
prezinte maluri abrupte sau acoperite cu vegetaţie foarte deasă. Evită lacurile extrem oligotrofe şi realizează densităţi mari în lunci. Uneori biotopul
148
de reproducere şi de hrănire nu coincid. În aceste situaţii specia poate realiza deplasări zilnice de 20-30 km. În afara sezonului de reproducere este
prezent chiar în preajma unor lacuri şi bălţi foarte mici, pe mirişti, în locuri inundate etc. Este o specie frecventă în toată ţara.
Hrana. Prinde hrana, care este exclusiv animală, prin dibuire sau la pândă, doar excepţional înot sau în zbor deasupra apei. Mergând încet, la pas,
prin apa care îi poate ajunge până la piept sau pe sol, se apropie încet de pradă care este prinsă printr-o mişcare rapidă. În apă prinde peşti până la
adâncimi de cel mult cca 10 cm. Prada poate fi prinsă în cioc sau străpunsă cu ciocul nedesfăcut (peştii mai mari). Animalele mai mari sunt aduse
pe uscat şi omorâte prin lovire cu ciocul sau prin trântire repetată de pământ. Animalele mai mici sunt înghiţite întregi şi vii. Spectrul de animale
consumate este foarte variat: predomină peştii ( Leuciscus rutilus, Gasterosteus sp., C y p r i n u s carpio,
Scardinius erythrophthalmus, Phoxinus phoxinus ş.a.) dar consumă şi amfibii, reptile, mamifere mici (specii
de şoareci), păsări, insecte, moluşte, crustacei ş.a. Proporţia mamiferelor creşte iarna. Consumă peşti cuprinşi
între 5-60 cm pe care îi digeră integral. În ingluvii se găsesc doar resturile mamiferelor, păsărilor şi
insectelor.
Reproducerea. Cloceşte preferenţial în colonii care sunt ocupate ani la rând, uneori în amestec cu alţi stârci,
cormorani, ciori ş.a. Cuibul este ales de mascul printre cuiburile rămase din anul precedent. Numai la nevoie,
când nu se găsesc cuiburi vechi, perechea construieşte un cuib nou. Cuiburile sunt amplasate aproape fără
excepţie pe arbori, cât mai sus posibil, frecvent mai multe cuiburi pe acelaşi arbore. S-au observat şi cuiburi
în stuf sau în maluri stâncoase. Ouăle, în număr de 4-5, sunt de culoare albăstră-verzuie, fără pete şi fără
luciu. Ambele sexe clocesc timp de 25-28 zile, începând după primul ou. Cresc un rând, excepţional 2 rânduri
de pui şi pot depune ponte de înlocuire.
De regulă este o pasăre migratoare.Plecarea adulţilor începe în august şi se întinde până în octombrie, specia iernând în jurul Mediteranei. S-au
relatat cazuri de iernare a unor stârci în ţară
Habitat-este o specie caracteristică zonelor cu apă dulce, inclusiv lacuri, râuri, iazuri și mlaștini. Se hrănesc cu pești, amfibieni, mamifere mici și
păsări,vaneaza in apă mică.
Hrana- constă din broaște, pești mici, moluște, șerpi și insecte acvatice. Pe pășuni pasărea așteaptă nemișcată lângă o gaură de șoarece, sau fură
ouă din cuiburi de păsări.Odată cu sosirea toamnei, migrează spre locurile de iernare din sud-vestul Europei și nord-estul Africii.Unele exemplare
rămân la noi în iernile blânde.Este inclusă in Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este Non-SPEC.
Populație-Populația care cuibărește în Europa este estimată la ora actuală la 210.000-290.000 de perechi. Se estimează că în România cuibăresc
3.500-4.500 de perechi.
Amenintari si conservare -In trecut, declinul populatiilor a fost pus pe seama pesticidelor, care au ucis adultii, au cauzat moartea embrionilor si
au facut ca toata coaja oualor sa fie subtire si casanta. Oricum, numarul starcilor cenusii a crescut in mai multe zone, in urma interdictiilor de
folosire a mai multe pesticide. De asemenea, cresterea calitatii apei a fost un factor benefic. Vanatoarea si exterminarea starcilor la ferme piscicole
sunt o amenintare in anumite zone, dar populatiile au crescut ca numar sub un management de conservare bun.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Aythya ferina – Rața cu cap castaniu
Descriere: (42 - 49 cm) Diferențe majore între femelă și mascul. Masculul are corpul cenușiu, abdomenul alb, capul brun, gușa
negricioasa. Femela are corpul cafeniu, abdomenul alb, creștetul capului și obrajii mai închisi la culoare, având o linie mai albicioasă care
traversează ochii, de la frunte până spre ceafă. Ambele sexe au ciocul cenușiu-albastrui și picioarele cenușii.
149
Reproducerea: cuibărește în stufărișuri, scorburi de copaci. Femela depune în lunile mai-iunie un
număr de 8 – 11 ouă de culoare gri-verzuie pe care le clocește timp de 24 – 36 zile.
Hrana: se hrănește cu vegetația de pe fundul apei prin scufundare totală.
Habitat: la noi în țară se întalnește în ghiolurile Deltei Dunării, Lunca Dunării, dar și în iazurile și
heleșteele interioare. Toamna migrează înspre nordul Mării Mediterane, nord-vestul Africii, valea
Nilului și sud-estul Asiei până-n India.
Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/1, Anexa III/2 , OUG 57/2007- Anexa 5C
Anexa 5E,Conventia de la Bonn - Anexa II ,Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare
european este SPEC 3.
Populația globala este estimata la 2.200.000-2.500.000 indivizi.
Amenintari si conservare- Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor
prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar
Aythya fuligula - Rața moțată
Descrierea. Masculii prezintă capul, gâtul, guşa, partea dorsală, tectricele, penajul subcaudal şi rectricele de culoare neagră, capul şi gâtul
prezentând luciu violaceu; partea ventrală laturile şi baza remigelor sunt de culoare albă. Masculii prezintă un moţ lung îndreptat înapoi şi cioc
albăstrui cu vârful negru. Femelele sunt slab marmorate, mai întunecate dorsal şi pe creştet.
Habitat- populează ape dulci stătătoare sau lin curgătoare cu luciu liber şi vegetaţie la mal, nu prea adânci, cu porţiuni de mal lin neacoperit de
vegetaţie, eventual cu insuliţe. Uneori se mulţumeşte şi cu lacuri oligotrofe sau artificiale foarte mici, de 0,1-0,2 ha, lagune marine sau lacuri
înconjurate de păduri. Cuibăreşte rar, în puţine perechi, în Deltă şi lângă lacurile Dobrogene. În afara sezonului de reproducere poate fi găsită pe
toate apele posibile.
Hrana. Este dobândită aproape exclusiv prin scufundare totală, doar excepţional parţială, cu capul în jos. În hrană predomină în aproape toate
situaţiile fracţiunea animală, preponderent moluşte din speciile Dreissena polymorpha (în ape dulci), C a r d i u m e d u l e şi Unio sp. (în ape
salmastre) la care se adaugă diferiţi melci. Consumă şi crustacei, insecte acvatice (în special puii în primele 10 zile) şi chiar peştişori. Fracţiunea
vegetală se compune aproape exclusiv din seminţe ( Potamogeton sp., Sparganium sp. ş.a. Părţile verzi constau din frunzuliţe de Elodea
canadensis ş.a. În apropierea aşezărilor omeneşti caută resturi menajere. Este activă ziua şi noaptea.
Reproducerea. Cuibul se găseşte frecvent în sau la marginea unor colonii de Laridae sau asociat cu
semene, cel mai adesea în apropierea apei, destul de liber, protejat de un smoc de iarbă, o tufă etc., dar
în aşa fel încât păsările să poată supraveghea împrejurimile. Cuibul propriu-zis conţine ceva material
vegetal uscat, dar în special verde, şi doar câteva dune, brune-întunecate, cu un centru mai deschis,
puţin evident. Depune la intervale zilnice, începând din ultimele zile ale lunii mai, de regulă abia în
iunie sau iulie, cel mai adesea 8-10 ouă de culoare cenuşie-verzuie, rar brun deschisă. Foarte frecvent
depune ouăle în alte cuiburi, nu numai ale semenelor, sau chiar în afara unor cuiburi. Doar femela
cloceşte începând după depunerea ultimului ou timp de 23-25 de zile şi tot femela conduce şi puii.
Creşte un singur rând de pui pe an, însă depune ponte de înlocuire în caz de pierdere a cuibarului. Inclusă în Directiva Păsări: Anexa IIA, IIIB;
Convenţia de la Berna: Anexa III; Convenţia de la Bonn: Anexa II,Statut european: categoria SPEC 3.
Populația globala este estimata la 2.600.000-2.900.000 indivizi .
150
Amenintari si conservare- Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor
prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Fulica atra –lișița
Habitat-populează ape dulci, stătătoare sau lin curgătoare, cu maluri cu sau fără vegetaţie. Evită marea, lacurile oligotrofe sau ape sub 100 m2.
Biotopul optim îl reprezintă lacurile eutrofe, de adâncime redusă, cu stuf la mal şi zone cu luciu de apă. Poate popula şi lacuri din parcuri cu
circulaţie de public. În perioada de năpârlire preferă ape cu stufărişuri întinse, bogate în hrană, iar toamna şi iarna poate popula şi ape fără stuf,
sărate, cu condiţia unor maluri line care să-i permită acces în apă pe jos.
Hrana. Caută hrana preponderent în brâul de stuf, pe păşunile şi în culturile învecinate, înot pe apă sau scufundându-se sub apă până la adâncimi
de 1-2 m, excepţional 5-6 m, timp de 20-30 s. Uneori dobândeşte hrana şi prin parazitism trofic la raţe,
pescăruşi etc. Hrana se compune atât din plante cât şi animale cu o uşoară predominare a plantelor. Sunt
consumate în special verdeţuri: alge, plante acvatice, grâu germinat dar şi, în proporţie mai redusă,
seminţele unor plante acvatice. În fracţiunea animală predomină moluştele (ex.: scoica Dreissena
polymorpha ş.a.) în special iarna, urmate de
insecte, peşti mici ş.a..
Reproducerea. Construcţia cuibului este începută de mascul; cuibul este plutitor şi se găseşte în brâul de
stuf şi plante acvatice, aproape de luciul apei, de regulă în apa puţin adâncă (sub 1 m). Cuibul poate fi liber
plutitor, ca o plută, sau mai frecvent fixat de vegetaţie şi este construit cu grijă din frunze uscate de stuf, papură ş.a. Frecvent cuibul este protejat
lateral şi de sus de fire de stuf ş.a., adunate şi fixate deasupra cuibului. Dimensiunile externe ale cuibului sunt cuprinse între 25-55 cm, cu o
adâncitură de 16 -30 cm în diametru şi 3,5-10 cm în adâncime. Clocirea poate începe variat, chiar după depunerea primului ou, şi durează 21-25 de
zile.Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/1, Anexa III/2 , OUG 57/2007- Anexa 5C Anexa 5E,Conventia de la Bonn - Anexa II
,Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este Non-SPEC.
Populatie-populatia care cuibareste in Europa este foarte mare, intre 1,3 si 2,3 milioane de perechi. Populatia care cuibareste in Romania este
cuprinsa intre 80.000 si 120.000 de perechi.Este o specie migratoare care vine spre sfârşitul lunii februarie /începutul lunii martie şi pleacă în
octombrie - noiembrie, când se adună în număr mare pe lacurile mari şi lagunele mării. În ierni blânde, fără îngheţarea apelor, există încercări de
iernare. Iernează în jurul Mării Negre şi Mediteranei.
Amenintari si conservare- Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales în cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor
prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte
mult în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Podiceps cristatus -Corcodelul mare
Este o specie strict acvatică, întâlnită în special în Delta Dunării.
Descrierea- este cel mai frecvent corcodel din cele patru specii care clocesc în ţară. Caracterele distinctive sunt în penajul nupţial moţul de pene
negre, bipartit, precum şi favoriţii brun roşcaţi, ambii erectile.
151
Habitatul-dintre corcodei are exigenţele cele mai mari privind întinderea luciului de apă care,
de regulă, nu coboară în perioada de reproducere sub 10 ha, cu toate că s-au găsit şi cuiburi pe
lacuri de cca 1 ha. În aceste situaţii intră în concurenţă cu Podiceps grisegena . Preferă ape
dulci, stătătoare sau lin curgătoare, cu adâncimi între 2-5 m şi brâu de stuf, cu toate că a clocit
şi pe ape mai superficiale, fără brâu de stuf şi chiar pe ape sărate sau pe mare. În afara
perioadei de reproducere preferă ape întinse, chiar marea, putând fi găsit la distanţe mai mari
de mal.
Hrana-este căutată în parte de pe suprafaţa apei chiar şi de pe plante şi din aer, fără a părăsi
apa. În cea mai mare parte însă hrana este vânată sub apă, cel mai adesea, scufundat sau cu capul ţinut până după ochi sub apă. Durata unei
scufundări este cuprinsă între 12-56 s., în caz de pericol şi mai mult. Vânează frecvent şi la adâncimi de 6 m; incidental se poate scufunda până la
6-40 m adâncime. Peştii constituie partea preponderentă a hranei ,consumă regulat şi insecte, proporţia lor este însă însemnată doar în primele zile
de viaţă a puilor (coleoptere acvatice, larvele unor libelule ş.a.).
Reproducerea-Cuibul este construit în vegetaţia de mal, la distanţă de câţiva metrii de luciul apei, astfel încât adulţii să se poată apropia înot la
cuib (condiţie realizată cel mai bine în asociaţii vegetale cu T y p h a sp. mai rar Phragmites sp.). Prin construcţie cuibul este plutitor, ancorat de
fundul bălţii. Adâncimea medie a apei sub cuib este de 0,5 m. Cuibul este construit din fragmente vegetale proaspete şi în putrefacţie şi din nămol
şi se ridică 15-35 cm deasupra apei, construcţia continuând şi după depunerea ouălor. Este inclusă in Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul
de conservare european este Non-SPEC.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte
mult în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Chlidonias Hybridus-Chirighița cu obraz albă
Specia este oaspete de vară și pasaj.Chirighiţa cu obraz alb este caracteristică zonelor umede de
apă dulce bogate în vegetaţie. Lungimea corpului este de 24-28 cm şi are o greutate de 65-100 g.
Anvergura aripilor este de circa 57-70 cm. Femela este mai mică ca dimensiuni decât masculul.
Adulţii au înfăţişare similară.
Cuibăreşte în colonii de până la 100 de perechi. Cuibul, alcătuit din resturi vegetale, este aşezat pe
vegetaţie plutitoare (ex. frunze de nufăr), în zone cu apă de adâncime mică (sub un metru).
Populaţie-Populaţia europeană este relativ mică, cuprinsă între 42000-87000 de perechi.
Populaţia estimată în România este de 8000-12000 de perechi.
Reproducere-Soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie şi începutul lunii mai. Femela depune în mod obişnuit 2-3 ouă în a
doua parte a lunii mai şi în prima parte a lunii iunie, cu o dimensiune medie de 37,7 x 28,6 mm. Incubaţia durează în jur de 18-20 de zile şi este
asigurată de ambii parteneri. Puii părăsesc cuibul la câteva zile după eclozare şi sunt îngrijiţi de adulţi. Devin zburători la 21-25 de zile.Inclusă în
Directiva Păsări, Anexa I; Convenţia de la Berna, Anexa II. Statut european: categoria SPEC 3.
Ameninţări şi măsuri de conservare- activităţile umane ce duce la pierderea locurilor de cuibărit alături de inundarea cuiburilor reprezintă
pericolele principale ce afectează specia. Reducerea deranjului produs de activităţile umane şi construirea de platforme artificiale pentru asigurarea
de locuri pentru cuibărit sunt prioritare.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
152
Plegadis Falcinelulus - Tigănuș
Categoria fenologica:oaspete de vara. Nu cuibăreşte în zona de studiu.
Țigănuşul privit în zbor şi de la distanţă mai mare pare negru. Privit de aproape are un penaj frumos, cu reflexe verzui metalice pe un fond brun
ruginiu şi un cioc încovoiat în formă de seceră. Este o specie caracteristică păşunilor umede şi stufărişurilor cu pâlcuri de sălcii. Lungimea corpului
este de 55-65 cm iar greutatea de circa 485-580 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-105 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrăneşte cu
lipitori, insecte acvatice, mormoloci şi peştişori.
Este inclusă în Directiva Păsări, Anexa I, Convenţia de la Bonn, Anexa II şi Convenţia de la Berna, Anexa II. Statutul de conservare european
SPEC Cat. 3 .
Localizare şi comportament-Este o specie prezentă în partea sudică şi sud-estică a continentului european. Cuibăreşte în colonii împreună cu
stârci şi cormorani. Fiind sociabilă, apare de cele mai multe ori în stoluri mai mici sau mai mari sub forma unor şiruri lungi oblice sau şerpuite.
Zborul ţigănuşului este o succesiune de plutiri şi vâsliri (bătai rapide din aripi)
Populaţie-Populaţia estimată a speciei este mică, cuprinsă între 16000-22000 perechi. Populaţia estimată în România este de 2500-2800 de
perechi, efective mai mari fiind înregistrate în Rusia şi Azerbaijan.
Reproducere-Soseşte pe la mijlocul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat în
sălcii sau în stuf. La construirea cuibului, alcătuit din crenguţe şi stuf, participă cei doi părinţi.
Femela depune 3-4 ouă în perioada cuprinsă între mijlocul lunii mai şi mijlocul lunii iunie.
Dimensiunea medie a ouălor este de 50,9 x 35,8 mm. Incubaţia e asigurată de ambii părinţi. După
21 de zile puii eclozează şi sunt hrăniţi 48-50 de zile, după care devin independenţi.
Ameninţări şi măsuri de conservare-Desecarea zonelor umede, tăierea sălciilor , incendierea
stufului şi deranjul coloniilor, deplasarea cu bărci rapide. Ca măsuri de conservare sunt încurajate
reducerea deranjului la colonii, informarea populaţiei locale cu privire la efectele dramatice asupra
păsărilor determinate de tăierea sălciilor.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Merops apiaster – prigorie
Fenologie: specie terestră, oaspete de vară în pasaj.
Cuibărire: cuibăreşte în diferite zone ale ţării, habitatul preferat fiind malurile abrupte unde sapă galerii. Nu cuibăreşte în zona de studiu.
Hrănire: in zona de studiu se poate hrăni cu insecte.
Populatie la nivelul anului 2000 populaţia cuibăritoare în Europa era estimată la 92000- 390000 de perechi, iar în România la 15000-20000 de
perechi. Populaţia locală este mică şi este formată doar din exemplare în deplasare de hrănire.
Acest lucru ne indică faptul că pentru prigorie zona de studiu nu reprezintă un habitat optim de
hrănire sau de reproducere. Pe timpul perioadelor de migraţie (primăvara şi toamna) nu au fost
semnalate stoluri însemnate în zona de studiu.Este inclusă în OUG 57/2007- Anexa
4B,Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european este SPEC 3.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în
zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate
exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens.
Se estimează că evoluţia numerică a populaţiei speciei nu va fi afectată deoarece nu sunt
habitate prielnice in perimetrul analizat si împrejurimi.
153
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Motacilla flava -Codobatură galbenă
Capul codobaturii galbene este cenușiu gălbui iar aripile sunt pestrite-alb cu maro.Sub coada vom găsi câteva pene albe.Ciocul și picioarele sunt de
culoare neagră. Lungimea corpului este de 17cm cu o anvergură a aripilor de 24-27cm și o greutate de 16-22g. De obicei o găsim în zonele joase
de câmpie,mai ales pe malurile râurilor sau a bălților ,acolo unde îsi găseste ușor hrana care este
alcătuită din insecte. Cuibul este construit pe pământ, bine camuflat în iarbă sau vegetație mai
înaltă. Femela depune cate 5-6 oua în două serii pe an.
În Europa, populația reproducatoare este estimata la 7900000-14000000 perechi,echivalentul a
23700000-42000000 indivizi,ceea ce reprezinta c.ca 25-49% din efectivul estimat la nivel mondial.
In Romania efectivul este estimat la 800.000-1.200.000 perechi.Este inclusă în OUG 57/2007-
Anexa 4B,Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european este SPEC 3.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor
zona de studiu și care se deplasează foarte mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate
exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens. Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice
de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ
asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare. Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes
comunitar
Cygnus olor- Lebădă de vară
Generalitati: Este cea mai răspândită dintre lebede. O specie ocrotită de lege datorită frumuseții și rarității sale.
Descriere: (150 cm). Cantărește în medie 8-12 kg. Prezintă penaj alb, coada relativ lungă și ascuțită la vârf. Ciocul adultului are culoarea rosu-
portocaliu cu o protuberanța bazală neagră.
Reproducerea : Cuibărește îndeosebi în bălțile Deltei Dunării, unde îsi instalează cuibul în
stufărișurile nepătrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibăreste și pe râuri lente și canale,
aproape de prezența umana. Pe la începutul lunii mai, femela depune 4-6 oua, albe-fumurii, pe
care le clocește împreuna cu masculul, timp de 34-36 de zile.
Habitat: Lebădă de vară (Cygnus olor), specie migratoare parţial. Deşi este specie migratoare,
datorită iernilor mai blânde din ultimii 10-15 ani mare parte din aceste păsări iernează în
perimetrul Rezervaţiei. Iarna migrează spre sudul Marii Caspice, în Delta Nilului și în estul
Mării Mediterane. In iernile blânde, unele exemplare rămân și la noi în tară.
Populatia globala este estimata la c.ca 600,000-610,000 indivizi (Wetlands International 2006), populatia cuibaritoare la nivel European este
<120.000 de perechi iar cea din Romania este cuprinsa intre 700-1000 perechi.
Amenintari: Lebăda de vară sau lebăda mută este o pasăre mare și agresivă. Aceasta este rareori prădată și doar când este prea bătrana sau
bolnavă. Cu toate acestea, cele mai vulnerabile sunt ouăle și puii care ajung pradă pentru ratoni, nurci și alte mamifere. Este inclusă în Directiva
Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, Conventia de la Bonn - Anexa II ,Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este Non-
SPEC.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei catre zonele umede ,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se,nu sunt habitate prielnice.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar
154
Alauda arvensis-ciocârlie de câmp
Specie terestră, sedentară sau parţial migratoare.Specie nepericlitata,cu probabilitate mica de disparitie.
Se întâlnește frecvent în ținuturile joase, de stepă, dar apare si în lungul văilor montane largi și înierbate, până în zona alpină. Are coloritul cafeniu-
gălbui cu pete întunecate, ventral fiind albicios.
Populația estimată la nivel European->40.000.000 perechi,iar la nivel național se înregistrează intre
460.000-850.000 perechi.Cuibăreste pe sol în ierburi. Cele 3—4 ouă pământii, cu pete brune, sunt clocite
cam 12 zile, de către femelă. Ponta este depusă din luna aprilie. Unele populatii ierneaza în nordul Africii și
sud-vestul Asiei.Este inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, OUG 57/2007- Anexa 5C
,Convenţia de la Berna- Anexa III. Statutul de conservare european este SPEC 3.
Prezența în zona analizată:este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de
studiu și care se deplasează foarte mult în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se
s-au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea
obiectivelor planului nu va influenţa negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de
execuţie, cât şi in cea de exploatare. Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar.
Hirundo rustica -Rândunica
Rândunicile sunt un grup de păsări din familia Hirundinidae, caracterizate prin capacitatea lor de a prinde insectele din zbor. Randunicile au coada
în forma de furculiță, uneori cu filamente lungi, iar ciocul lor este scurt, dar cu deschidere mare. Picioarele sunt scurte și sunt destinate prinderii
mai degraba decat mersului. Rândunicile sunt zburatoare foarte pricepute și acrobatice, care se reproduc în zonele temperate, dar migrează la
tropice sau în zonele temperate din sud atunci când temperaturile scad, iar insectele cu care se hrănesc dispar.Rândunica de hambar (Hirundo
rustica) iernează în Africa subsahariana și Asia de Sud, precum și în Australia și America de Sud. Ea se întoarce primăvara pentru a se reproduce
în Europa (și în Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia.
Habitat- Intalnita in terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit foloseste constructii, poduri sau alte structuri construite de om. Evita
padurile dese si zonele foarte aride. In prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole,suburbii, in lungul
autostrazilor, in apropierea apelor.In zona PUZ se regasesc terenuri agricole,dar si in vecinatate pe areale extinse.
Populatie-La nivel global sunt efective de peste 190.000.000,la nivel european de peste 16.000.000 perechi iar în România s-au înregistrat
efective cuprinse între 800.000-1.000.000 perechi.Este inclusă în Convenţia de la Berna- Anexa II. Statutul de conservare european este Non-
SPEC.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.
Se estimează că evoluţia numerică a populaţiei speciei nu va fi afectată deoarece nu sunt afectate resursele de hrană ,sunt condiţii similare de
habitat în împrejurimi.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Pica pica –Coţofană
Este specie sedentară.Are 48 de cm. Coloritul este negru cu alb pe umeri și piept, iar coada e neagră cu reflexe verzui. Cuibărește în regiunile joase
și cele de deal și pe văile raurilor. Face un cuib sferic din spini, cu intrări laterale tapisat în interior cu lut. Ouăle sunt 5-7 depuse în luna aprilie, de
culoare verzui cu pete brune. Femela le clocește singură 17-18 zile.. Ambii parteneri ai perechilor de coțofene (Pica pica) își hrănesc puii încă o
vreme după ce aceștia ies la zbor.Consumă atât materii de origine vegetală, cât și de origine animala. In meniu intră și diverse specii de insecte,
uneori chiar și larve și adulti de gândac de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), evitați complet de alte păsări. Dacă au ocazia, prind și
155
coropișnite (Gryllotalpa gryllotalpa), înainte de a fi predate puilor, acestea fiind ținute cu picioarele și rupte cu ciocul. Este inclusă în Directiva
Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, OUG 57/2007,Anexa 5C. Statutul de conservare european este Non-SPEC .
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.
Se estimează că evoluţia numerică a populaţiei speciei nu va fi afectată deoarece nu sunt afectate resursele de hrană şi sunt condiţii similare de
habitat în împrejurimi.
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar .
Corvus corone cornix -cioara grivă
Specie nepericlitata,cu probabilitate mică de dispariție.
Populație estimată la nivel European este de 14-34 milioane de indivizi Este frecventă în toată ţara, cu excepția marilor înalțimi carpatine. (50 cm).
Corpul este cenușiu, capul, coada și aripile negre. Este o specie sedentară, foarte stricătoare prin pagubele ce le aduce vânatului și în gospodării.
Cuibărește în arbori, se adaptează însă ușor la orice situație; astfel,în Deltă cuibărește pe plaur ori în alte locuri nespecifice Depunerea pontei are
loc în perioada martie-mai.Ouăle, în numar de 5—6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de femelă, cam 18—19 zile.
Iarna mai sosesc la noi ai exemplarelor nordice. In perioada rece a anului populațiile mai nordice se aglomerează pe valea Nilului inferior.Specia
este protejata prin OUG 57/2007,anexa 5C.
Prezența în zona analizată: este o specie ale cărei exemplare au fost observate tranzitând în zbor zona de studiu și care se deplasează foarte mult
în cautarea hranei,însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se s-au manifestand comportament in acest sens,nu este exclusa prezenta ei.Este
inclusă în Directiva Pasari 79/409EEC-Anexa II/2, OUG 57/2007,Anexa 5C. Statutul de conservare european este Non-SPEC
Având în vedere dinamica speciei în zona de studiu şi preferinţele ecologice de hrănire,implementarea obiectivelor planului nu va influenţa
negativ statutul de conservare al speciei în zonă si nu va avea impact negativ asupra speciei atât în faza de execuţie, cât şi in cea de exploatare.
Nu sunt afectate efectivele speciei si nici integritatea siturilor de interes comunitar.
B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei
acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora
Funcționarea sistemelor naturale este necesară pentru susținerea comunităților biologice. Astfel, speciile de plante și animale care
sunt integrate în comunitatea biotică, depind de anumite condiții fizice, de procese ecologice care sunt necesare supraviețuirii lor.
Condițiile fizice includ apa, temperatura, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrientilor și relațiile de
nutriție. Condițiile fizice și procesele ecologice sunt parte din modelul de funcționare al unui sistem ecologic și împreună alcatuiesc
functia ecologica. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitat duce la pierderea speciilor care depind de acel tip de habitat
specific.
Funcțiile ecologice ale habitatelor și speciilor din fauna identificate
Clase de habitate/specii
Funcții ecologice
Culturi (teren arabil)
mediu de viață pentru specii de mamifere și păsări care se hrănesc cu fructe/semințe din
terenurile agricole .
Asociații vegetale mediu de viață pentru rozatoare, amfibieni, reptile.
mediu de hrănire, pasaj, cuibărit pentru păsări.
Specii de păsări
reglează numeric populațiile de insecte și alte animale mici
156
Funcţiile ecologice au ca obiect de studiu relațiile dintre organism și mediul lor de viață alcătuit din ansamblul factorilor de mediu
(abiotici și biotici), precum și structura, funcția și productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) și a
sistemelor mixte (ecosisteme).
Se are în vedere:
- Relațiile dintre viețuitoare (plante și animale);
- Raporturile dintre organisme și mediul înconjurator;
- Relatiile ce se stabilesc intre organisme si diverse comunitati.
Relațiile intraspecifice sunt relațiile intrapopulaționale, dintre indivizii aceleiași populații. In cazul nostru, dacă ne raportăm strict la
amplasament aceste relații sunt aproape inexistente întrucât și numărul speciilor existente sau a indivizilor dintr-o populație este mic
și nu intră în competiţie. Raportându-ne la întreg habitatul aceste relații reglează cantitativ speciile care fac parte din el.In cadrul
biocenozei, între specii se stabilesc diferite relașii, dintre care relațiile de hrănire (trofice) sunt cele mai importante. Prin structură
trofică a unei biocenoze se întelege ansamblul relațiilor de hrănire a populațiilor din ecosistem. Raporturile existente între diferitele
grupe de viețuitoare ne ajută să ne facem o imagine clară despre circuitul materiei și a energiei în ecosistem. In natură hrana este
într-o continuă mișcare. Odată cu hrana se transferă și energia pe care o conține. Toate speciile unei biocenoze se împart in 3 mari
categorii:
Producătorii primari sunt reprezentați de vegetația autotrofă anume plantele verzi (în ecossitemele terestre) și algele planctonice (în
ecossitemele acvatice). Tot de aici mai fac parte și bacteriile fotosintetizante. Producătorii convertesc energia solară, cu ajutorul
clorofilei, în energie chimică pentru sinteza substanţelor organice.
Consumatorii, în funcție de hrana consumată se diferentiază în:
- consumatori primari sau consumatorii de ordinul I sunt reprezentați de animale fitofage (care se hrănesc cu producătorii
autotrofi).
- Consumatorii secundari sau de ordinul II sunt reprezentati de animalele carnivore si entomofagi. Au rol în reglarea numerică a
fitofagilor, menținând astfel structura și funcția ecosistemului.
- consumatorii terțiari sau de ordinul III sau răpitorii.
Tot în categoria consumatorilor intra și detritofagii, consumatorii de detritus (materie organică în descompunere). Toate
interacțiunile dintre o populație și biocenoza respectiv biotop sunt incluse în conceptul de nișă ecologică.
Functiile ecologice ale păsărilor pot fi:
- reglatori ai lanțului trofic-în special păsările insectivore care reglează numărul indivizilor dintr-o populație de insecte, evitând
astfel apariţia unor invazii;
- menținerea echilibrului populațiilor de rozătoare și a altor dăunători, limitând indirect impactul acestora asupra agriculturii -
acest rol îl au răpitoarele ;
- polenizatori sau dispersanți ai semințelor.
- hrana pentru alte specii de faună.
Printre păsări există specii atât carnivore, fitofage cât şi omnivore cu numeroase treceri; păsările sunt mai puţin specializate decât
mamiferele. Se constată că 52 de familii sunt preponderent carnivore, 8 exclusiv fitofage şi 82 de familii au hrană amestecată
(dintre care 14 preponderent fitofage şi 26 preponderent carnivore).
Hrana vegetală este reprezentată preponderent de seminţe şi fructe, în tropice şi nectar şi polen. Părţi verzi sunt consumate mai rar,
întrucât sunt sărace în proteine şi bogate în celuloză greu digerabilă, cu tranzit întârziat, ceea ce ar mări greutatea păsărilor.
157
Tehnicile de dobândire a hranei sunt foarte variate: hrana animală poate fi prinsă prin căutare şi urmărire, din zbor, din mers sau
înot, păsările prezentând gheare puternice de prindere şi ciocuri cu cârlig pentru sfâşierea prăzii (răpitoarele de zi şi de noapte) sau
ciocuri diferit conformate dacă prada este prinsă numai cu ciocul.
Animalele pot fi înghiţite întregi (ex.: barza, pescăruşi), mărunţită (ex.: răpitoarele de zi) sau poate fi păstrată o vreme înţepată de
ghimpii unor arbuşti ţepoşi (ex.: sfrânciocul), sau ca depozit de animale vânate (unele bufniţe).
Seminţele şi fructele pot fi înghiţite de asemenea fie întregi, fie după o cojire şi mărunţire prealabilă. Unele specii (ex.: ciocănitorile
ş.a.) sparg seminţe mai tari, conuri etc., în locuri speciale, unde le incastrează în crăpături.
O serie de specii îşi fac provizii pentru anotimpul nefavorabil (seminţe, ex.: gaiţa sau insecte înţepate, ex.: sfrânciocii).
Funcțiile ecologice ale speciilor de păsări și reptile identificate pe amplasament si vecinatate
Nr.
Crt
Denumirea
ştiinţifică
Denumirea
populară
Ordinul Familia Functii ecologice
1
Podiceps nigricollis Corcodel cu gât
negru Podicipediformes Podicipedidae
Consumator ord. II
2 Anas platyrhynchos Raţă mare Anseriformes Anatidae
Consumator ord. II
3
Larus ridibundus Pescăruş râzător Charadriiformes Laridae
Consumator ord. II
4 Larus canus OI
Pescăruş sur Charadriiformes Laridae
Consumator ord. II
5 Larus melanocephalus
Pescăruş cu cap
negru Charadriiformes Laridae
Consumator ord. II
6 Larus cachinnans Pescăruş argintiu Charadriiformes Laridae
Consumator ord. II
7 Sterna hirundo
Chiră de baltă Charadriiformes Sternidae Consumator ord. II
8 Chlidonias hybridus Chirighita cu obraji
albi
Charadriiformes Sternidae Consumator ord. II
9 Circus aeruginosus Erete de stuf Falconiformes
Accipitridae Consumator de ord. II,III,mentine
sanatatea ecosistemelor
10 Falco vespertinus Vânturelul de seara Falconiformes Falconidae Consumator de ord. II,III,mentine
sanatatea ecosistemelor
11 Ardea purpurea
Stârc roşu Ciconiiformes Ardeidae Consumator ord. II
12 Plegadis falcinellus Ţigănuş Ciconiiformes Threskiornith
idae
Consumator ord. II
13 Anthus campestris
Fâsă de camp Passeriformes Motacillidae Consumator de ord. I,II
14 Lanius collurio
Sfrâncioc roșiatic Passeriformes Laniidae Consumator de ord. II,III
15 Philomachus pugnax Bătăuș Charadriiformes Scolopacidae Consumator de ord. II
16 Ardea cinerea
Stârc cenuşiu Ciconiiformes Ardeidae Consumator ord. II
17 Aythya ferina Raţă cu cap castaniu Anseriformes Anatidae Consumator ord. II)
18 Fulica atra
Lişiţă Gruiformes Rallidae Consumator ord. II
19 Podiceps cristatus Corcodel mare Podicipediformes Pidicipedidae Consumator ord. II
158
20 Merops apiaster Prigorie Coraciiformes Meropidae Consumator ord.I, II
21 Alauda arvensis
Ciocârlie de baragan Passeriformes Alaudidae Consumator de ord. II
22 Upupa epops Pupăza Coraciiformes Upupidae Consumator ord. I.II
23 Riparia riparia Lăstun de mal Passeriformes Hirundinidae Consumator ord. I,II
24 Hirundo rustica Rândunica
Passeriformes Hirundinidae Consumator ord. I,II
25 Motacilla alba Codobatura Albă Passeriformes Motacillidae Consumator ord. I,II
26 Motacilla flava Codobatura
galbenă
Passeriformes Motacillidae Consumator ord. I,II
27 Sturnus vulgaris
Graur Passeriformes Sturnidae Consumator ord. II
28 Anser anser
Gâsca de vară Anseriformes Anatidae Consumator ord. I,II
29 Anas crecca
Rața mică Anseriformes Anatidae Consumator ord. II
30 Anas platyrhynchos raţa mare Anseriformes Anatidae Consumator ord. II
31 Aythya fuligula
Raţă moţată Anseriformes Anatidae Consumator ord. II
32 Miliaria calandra
Presură sură Passeriformes Emberizidae Consumator ord. I,II
33 Cygnus olor Lebădă de vară Anseriformes Anatidae Consumator ord. II
34 Passer domesticus
Vrabie de casa Passeriformes Passeridae Consumator de ord. I,II
35 Passer montanus
Vrabie de câmp Passeriformes Passeridae Consumator de ord. I,II
36 Corvus frugilegus Cioară de semănătură Passeriformes Corvidae Consumator de ord. I,II,III
37 Corvus corone cornix Cioară grivă Passeriformes Corvidae Consumator de ord. I,II,III
38 Pica pica
Coţofană Passeriformes Corvidae Consumator de ord. I,II
39 Podarcis Taurica
Taestudae Reptilia Consummator ord.II
40 Lacerta viridis
Reptilia Consummator ord.II
41 Nevertebrate Consumatori primari
In ceea ce privește avifauna, relația populațiilor aparținând speciilor din ariile naturale protejate de interes comunitar unde se
implementează obiectivele planului cu populațiile acelorași specii din ariile de interes comunitar aflate în imediata vecinătate
perimetrului analizat, se constată că pentru cea mai mare parte a speciilor, populațiile nu sunt izolate ci fac parte practic dintr-un
sistem interconectat de populații între care are loc schimb permanent de indivizi, astfel încât întreaga zona poate fi privită ca un tot
unitar,functiile ecologice nefiind afectate.
In cazul habitatelor din zona de interes, funcția ecologica de baza este aceea de fundament pentru întreaga comunitate de organisme
vegetale si animale. Implementarea obiectivelor planului pe terenuri agricole cu habitate cu valoare conservativă extrem de redusă
face ca siturile de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii cu care planul anlizat se suprapune marginal si ROSCI
159
0066 Delta Dunarii Zona Marina situat in vecinatate nu afecteaza funcțiile esențiale a habitatelor de interes conservativ pentru
care au fost declarate cele doua situri Natura 2000.
Habitatele de interes comunitar din cadrul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii isi pastreaza relațiile structurale și funcționale
de continuitate si integralitate, nealterate.
B.4. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar
Măsurile prevăzute în normativele de protecţie a biodiversităţii sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de
conservare favorabilă speciile şi habitatele de interes conservativ. Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă,
sunt definite în Directiva Habitate 92/43/EEC, în acest sens, starea de conservare a unui habitat sau a unei specii reprezintă suma
influenţelor ce acţionează asupra acestora şi asupra elementelor care asigură integritatea lor care ar putea afecta negativ arealul lor
de distribuţie, structura şi funcţiile sale, precum şi supravieţuirea pe termen lung a acestora.
Starea de conservare a unui habitat natural este considerata favorabila daca arealul natural al habitatului si a speciilor
sunt stabile sau în crestere, structura şi functiile specifice habitatului necesare pentru mentinerea sa sau a speciilor pe termen
lung există în prezent si exista premizele ca acestea sa continue să existe si în viitorul predictibil. Starea de conservare a unuei
specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra lor şi care ar putea afecta pe termen lung distributia şi abundenţa populatiei
acesteia.
Starea de conservare a unei specii este considerată favorabila dacă datele de dinamică a populatiei pentru specia
respectivă indica faptul ca specia se menţine pe termen lung ca elemnt viabil al habitatelor de care este dependentă şi arealul
natural al speciei nu se reduce si nici nu exista premizele reducerii acestuia in viitorul predictibil. Specia are un grad de
conservare favorabil, dacă aceasta va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a îşi menţine populaţia viabilă pe
termen lung
Evaluarea starii de conservare nu se justifică pentru toate speciile si nu trebuie realizata pentru speciile ocazionale, a celor
care au doar o prezentă accidentala, eratica, nefiind regulată si stabila, pentru speciile a căror semnalare este recenta si pentru care
nu există informatii suficiente, speciile a căror prezenta este nesigura.
Prezentăm date referitoare la habitatele și fauna identificată în deplasările efectuate în teren la nivelul perimetrului studiat
și a vecinatăților acestuia ,in tabelul de mai jos, in care sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu și vecinatăți
precum și date referitoare la starea de conservare , după cum urmează:
1.Habitate
Nu au fost identificate habitatele de interes conservativ și/sau habitate prioritare,pentru care au fost declarate siturile Natura 2000
ROSCI Delta Dunării și ROSCI 0065 Delta Dunării Zona Marină și care au fost descrise în capitolele anterioare.Acest lucru este
firesc dacă ținem cont ca terenul afferent perimetrului analizat figurează în certificatul de urbanism ca având categoria de
folosință*teren arabil-pasune*.
2. Amfibieni si reptile
Nu au fost identificate specii de reptile si amfibieni de interes comunitar; Triturus dobrogicus, Emys orbicularis si Bombina
bombina prefera habitate de zone umede care nu se ragasesc in perimetrul analizat ,ca atare e putin probabil sa fie identificati
ulterior,in schimb nu excludem apatitia in perspective a exemplarelor din specia Vipera ursini.
160
3.Specii de mamifere
Mustela lutreola (nurca), Lutra lutra (vidra) sunt specii care au nevoie de habitate specifice zonelor umede,este improbabil sa –si
faca aparitia in perimetrul analizat.
Mustela eversmannii (dihor de stepă)-Spermophilus citellus ( popândăul ) Vormela peregusna (dihorul pătat) sunt specii
caracteristice de stepa.Nu au fost identificate pe amplasament sau vecinătate dar nu excludem probabilitatea aparitiei acestora in
perspectiva in zona analizata.
4.Nevertebrate
Nevertebratele se caracterizează printr-o mare mobilitate ,se poate prognoza că lucrările de construire propuse a se realiza prin
proiect nu vor avea ca efect distrugerea acestora. Este posibil ca unele din ele, în perioada de construire să se retragă în zonele mai
puțin „populate” , însa statutul lor de conservare nu se va modifica.
161
162
5.Pasari
Statutul de conservare al speciilor de păsări identificate pe amplasament a constituit un obiectiv important al acestui studiu,iar
concluziile rezultate sunt redate mai jos.
Statutul de conservare al speciilor de păsări identificate pe amplasament
Nr.
Crt.
Denumirea
ştiinţifică
Denumirea
populară
OUG
57/2007
SPEC IUCN Formular
standard*
1
Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru -
Non SPEC LC B
2
Larus ridibundus Pescăruş râzător -
Non SPEC LC B
3 Larus canus
Pescăruş sur -
SPEC 2 LC B
4 Larus melanocephalus Pescăruş cu cap negru
Anexa 3 SPEC3 LC B
5 Larus cachinnans Pescăruş argintiu -
Non SPEC LC B
6 Sterna hirundo-
Chiră de baltă Anexa 3 Non-SPEC LC B
7 Chlidonias hybridus Chirighița cu obraji albi Anexa 3 SPEC 3 LC B
8 Circus aeruginosus Erete de stuf Anexa 3 Non-SPEC LC B
9 Falco vespertinus Vânturelul de seara - SPEC3 NT B
10 Ardea purpurea
Stârc roşu Anexa I
SPEC 3 LC B
11 Plegadis falcinellus Ţigănuş Anexa 3
SPEC 3 LC B
12 Anthus campestris
Fâsa de câmp Anexa 3 SPEC 3 LC B
13 Lanius collurio
Sfrâncioc roșiatic Anexa 3 SPEC 3 LC -
14 Philomachus pugnax Bătăuș Anexa I,
Anexa II/2
SPEC4 LC B
15 Ardea cinerea
Stârc cenuşiu - Non-SPEC LC B
16 Aythya ferina Raţă cu cap
castaniu
Anexa 5C
Anexa 5E SPEC 4 LC B
17 Fulica atra
Lişiţă Anexa 5C,
anexa 5E
Non-SPEC LC C
18 Podiceps cristatus
Corcodel mare - Non-SPEC LC B
19 Merops apiaster Prigorie Anexa 4B SPEC3 LC -
20 Alauda arvensis
Ciocârlie de bărăgan Anexa 5C SPEC3 LC -
21 Upupa epops Pupăza Anexa 4B Non-SPEC LC -
22 Riparia riparia Lăstun de mal - SPEC3 LC B
23 Hirundo rustica Rândunica
- SPEC3 LC -
24 Motacilla alba Codobatura albă Anexa 4B Non-SPEC LC B
25 Motacilla flava Codobatura
galbenă
Anexa 4B Non-SPEC LC B
163
26 Sturnus vulgaris
Graur Anexa 5C SPEC 3 LC -
27 Anser anser
Gâsca de vară Anexa 5C
Anexa 5E
Non-SPEC LC B
28 Anas crecca
Rața mică Anexa 5C
Anexa 5E
Non-SPEC LC B
29 Anas platyrhynchos Raţa mare Anexa 5C
Anexa 5D
Non-SPEC LC B
30 Aythya fuligula
Raţă moţată Anexa 5C Non-SPEC LC B
31 Miliaria calandra
Presura sură Anexa 4B SPEC 4 LC -
32 Cygnus olor Lebădă de vară - Non-SPEC LC B
33 Passer domesticus
Vrabie de casă - Non-SPEC LC -
34 Passer montanus
Vrabie de câmp - Non-SPEC LC -
35 Corvus frugilegus Cioară de semănătură Anexa 5C Non-SPEC LC -
36 Corvus corone cornix Cioară grivă Anexa 5C Non-SPEC LC -
37 Pica pica
Coţofană Anexa 5C Non-SPEC LC -
Legenda:
ANEXA Nr. 3 -Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială
avifaunistică ;
ANEXA Nr. 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă;
ANEXA Nr. 4B: Specii de interes national. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă;
ANEXA Nr. 5A: Specii e interes comunitar. Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare
din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management;
ANEXA Nr. 5B: Specii de animale de interes national ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management;
ANEXA Nr. 5C: Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă;
ANEXA Nr. 5 D: Specii de pasari de interes comunitar a căror comercializare este permisă;
ANEXA Nr. 5E: Specii de pasari de interes comunitar a căror comercializare este permisă în condiţii speciale;
CATEGORII SPEC
SPEC 1=Specii Europene periclitate la nivel global;
SPEC2=Specii concentrate în Europa ,cu statut de conservare nefavorabil in Europa;
SPEC3=Specii ale căror populații nu se concentrează în Europa,cu statut de conservare nefavorabil în Europa;
NON SPECE = Specii concentrate în Europa , cu statut de conservare favorabil în Europa;
NON SPEC= Specii ale căror populații nu se concentrează în Europa,cu statut de conservare favorabil în Europa;
CATEGORIE IUCN
Disparute=EX;Disparute in salbaticie=EW;Citic periclitate=CR;Vulnerabile=VU;Aproape amenintate=NT;Nepericlitate=LC;Date
insuficiente=DD;Neevaluate =NE.
*Formular standard- conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă.
Speciile pentru care au fost declarate siturile Natura 2000 :ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie și ROSPA 0076
Marea Neagră, trăiesc în zone umede,cu areale vaste , motiv pentru care sunt și mai puțin vulnerabile.
Toate speciile de păsări cuprinse în tabelul de mai sus sunt încadrate în categoria IUCN: LC = NEPERICLITATE cu
excepția speciei Falco Vespertinus care este încadrată la categoria NT-*aproape amenințat*,dar pentru care zona
analizată poate constitui cel mult zonă de hrănire.Habitate asemănătoare ,antropizate, se regăsesc pe areale extinse astfel că
164
implementarea planului nu constituie un factor de risc pentru dinamica și/sau statutul de consevare al speciei Falco
Vespertinus.
Zona nu reprezintă un areal propice pentru speciile de păsări de importanță comunitară specifice Deltei Dunării în special ca
teritoriu pentru colonii mono si polispecifice, pentru cuibărit,adăpost și asigurarea hranei.
B. 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
Dinamica populației reprezintă totalitatea schimbărilor cantitative suferite de o populație ca urmare a unei multitudini de factori.
Aceasta este o reflectare a bilanțului natural ( raportul dintre natalitate şi mortalitate) și a celui migratoriu (raportul dintre
emigrare/cei care pleacă și imigrare/cei care vin,care se stabilesc). Ca urmare se produc modificari permanent în structura și
distribuția teritorială a populației.
Integritatea ariei naturale protejate de interes poate fi afectată de implementarea planului numai dacă acesta poate :
- să ducă la întârzieri sau să blocheze îndeplinirea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar;
- să acționeze negativ asupra factorilor care determină menținerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar;
- să producă modificări ale dinamicii relațiilor care definesc structura și/sau funcția ariei naturale protejate de interes comunitar;
- Să reducă suprafața habitatelor și numărul speciilor de importanță comunitară;
Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea ariei protejate sunt legate de condițiile de hrănire, adapost și
reproducere a speciilor pe de o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică a tuturor factorilor externi care pot afecta
biodiversitatea zonei analizate.
Amplasamentul nu ofera habitate prielnice pentru asigurarea hranei, adăpostului, cuibărit sau iernat pentru speciile de pasari de
interes comunitar pentru care au fost declarate siturile menționate anterior,deasemeni lipsesc habitatele cu valoare conservativă
precum și cele prioritare; vegetația naturală erbacee se limitează la specii segetale și ruderale fără valoare conservativă,care
conviețuiesc cu speciile agricole cultivate profitând de condițiile agrotehnice create prin fertilizare,irigare,etc.
Legat de speciile de pasari identificate si evolutia numerica a acestora, s-a procedat la raportarea numarului de exemplare
identificate la efectivele mentionate in formularele standard .Pentru calcularea raportului dintre numărul de exemplare al
speciilor identificate și numărul de indivizi/perechi din formularul standard au fost utilizate cifrele privind efectivele minime
din formularul standard.
Raportarea populației de păsări identificată în zona studiată la populația mentionată în formularele standard al sitului ROSPA
0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie și ROSPA 0076 Marea Neagră
Nr. Crt. Denumirea
ştiinţifică
Denumirea
populară
Populatie Nr. ex.
identificate
în zona de
studiu
Raport*
%
Reziden
te
Migratoare
Repro
ducere
Iernat Pasaj
1
Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru - RC C C
5 ex -
2 Larus ridibundus Pescăruş râzător -
2000-
3000 p - 20000-50000 i
64 ex
0,032
3 Larus canus
Pescăruş sur
-
- - 12000-15000 i 18 ex 0,15
4 Larus
melanocephalus Pescăruş cu cap negru
-
160-200p - 12000-15000 i 7 ex
0,058
5 Larus cachinnans Pescăruş argintiu
-
- - 25000-30000 i 35ex 0, 14
165
6 Sterna hirundo Chiră de baltă -
1800-
2300 p
- - 12 ex 0, 66
7 Chlidonias
hybridus
Chirighița cu obraji - 5000-
6000p
-
30000-50000i
6 ex 0,02
8 Circus aeruginosus Erete de stuf - 300-400 p - - 1 ex
0,3
9 Falco vespertinus Vânturelul de seara - 300-350p
-
2000-3000i
5 ex 0,25
10 Ardea purpurea
Stârc roşu - 230-450 p - - 2 ex 0,2
11 Plegadis falcinellus Ţigănuş - 2000-
3200 p
- - 4 ex
0,2
12 Anthus campestris
Fâsa de câmp - RC - - 4 ex -
13 Lanius collurio
Sfrâncioc roșiatic - RC - - 2 ex -
14 Philomachus
pugnax
Batauș - - - 13000-18000 i 7 ex
0,054
15 Ardea cinerea
Stârc cenuşiu
600-800
p
- - - 3 ex
0,5
16 Aythya ferina Raţă cu cap
Castaniu
- - 24000-
38000 i
- 12 ex 0,05
17 Fulica atra Lişiţă -
C 40000-
50000 i
80000-100000
i
33 ex
0,03
18 Podiceps cristatus Corcodel mare RC - - - 4 ex -
19 Merops apiaster Prigorie - P
-
RC
2 ex -
20 Alauda arvensis Ciocârlie de baragan
- RC - - 5 ex -
21 Upupa epops Pupăza - C - - 1 ex -
22 Riparia riparia Lăstun de mal - 5000-
7000 p
- - 27 ex.
0,54
23 Hirundo rustica Rândunica
- P - P 11 ex. -
24 Motacilla alba Codobatura albă - C - C 3ex. -
25 Motacilla flava Codobatura
galbenă
- RC - C 2 ex -
26 Sturnus vulgaris Graur - P - P 21 ex -
27 Anser anser
Gâsca de vară - - 6500-
15000 i
- 9 ex 0, 14
28 Anas crecca
Rața mică - - - 9000-20000 i 11 ex 0,12
29 Anas platyrhynchos raţa mare - - 20000-
40000 i
- 16 ex 0,08
30 Aythya fuligula
Raţă moţată - - 18000-
20000 i
- 11 ex 0,06
31 Miliaria calandra Presura sură - RC
P
- 3 ex -
32 Cygnus olor Lebădă de vară - - 3600-
5300 i
- 2ex 0,06
166
Referitor la dinamica populației de pasari de interes comunitor ,s-a avut in vedere in procesul de evaluare analizarea unui
parametru care poate sa furnizeze informatii privitor la impactul PUZ-ului asupra siturilor Naura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii
si Complex Razim Sinoe si ROSPA 0076 Marea Neagra, si anume stabilitatea efectivelor populationale.
In tabelul de mai jos este analizata prognoza evolutiei populatiilor la nivelul amplasamentului si vecinatatilor,in perioada de
construire precum si in perioada de operare, pentru speciile de pasari identificate.
Denumi
rea
ştiinţifică
Denumirea
populară
Prognoza evolutiei populatiilor la nivelul
amplasamentului si vecinatatilor
Prognoza evolutiei
populatiilor la nivelul
amplasamentului si
vecinatatilor
In perioada de construire In perioada de funcționare
Podiceps
nigricollis
Corcodel cu gât
negru
Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Larus ridibundus Pescăruş
râzător
Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Larus canus
Pescăruş sur
Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Larus
melanocephalus
Pescăruş cu cap
negru
Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Larus cachinnans
Pescăruş
argintiu
Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Usoare cresteri ale efectivelor
Sterna hirundo-
Chiră de baltă Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Chlidonias
hybridus
Chirighița cu
obraji albi
Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
167
Circus
aeruginosus
Erete de stuf Lipseste habitatul speciei (zone umede cu suprafeţe întinse de
stufăriş) . Populația se menține cu respectarea masurilor de
reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile
curente fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea.
Posibil indivizii se orienteaza
catre alte zone. Habitatul este
suficient de mare iar calitatea
acestuia permite supravieţuirea
pe termen lung a speciei
Falco vespertinus Vânturelul de
seara
Lipseste habitatul speciei (câmpii, zonele cultivate presărate cu
arbori, lizierele pădurilor ) .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Proiectul prevede infiintarea
unei plantații forestiere /
perdea de protecție, in acest fel
se creeaza conditiile unui
habitat prielnic speciei
Ardea purpurea
Stârc roşu Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Plegadis
falcinellus
Ţigănuş Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Anthus
campestris
Fâsa de câmp
Evită terenul folosit în mod intensiv pentru cultură Populația se
menține cu respectarea masurilor de reducere a impactului, nu
este afectat direct tranzitul si activitatile curente fiziologice
specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea.
Posibil indivizii se orienteaza
catre alte zone. Habitatul este
suficient de mare iar calitatea
acestuia permite supravieţuirea
pe termen lung a speciei
Lanius collurio
Sfrâncioc
roșiatic
Evită terenul pe care nu exista vegetatie arbustiva, pâlcuri de
copaci. Existenta surselor de hrană determină alegerea habitatului
Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducere
Proiectul prevede infiintarea
unei plantații forestiere /
perdea de protecție, in acest fel
se creeaza conditiile unui
habitat prielnic speciei
Philomachus
pugnax
Bătăuș Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Ardea cinerea
Stârc cenuşiu Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Aythya ferina Raţă cu cap
castaniu
Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Fulica atra
Lişiţă Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
168
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Podiceps
cristatus
Corcodel mare Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Merops apiaster Prigorie Lipsesc habitate specifice cu peretii abrupti si inalti . Populația se
menține cu respectarea masurilor de reducere a impactului, nu
este afectat direct tranzitul si activitatile curente fiziologice
specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Alauda arvensis
Ciocârlie de
bărăgan
Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea
Usoare cresteri ale efectivelor
Upupa epops Pupăza Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Riparia riparia Lăstun de mal Nu sunt habitate prielnice.Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Hirundo rustica Rândunica
Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,
Usoare cresteri ale efectivelor
Motacilla alba Codobatura
albă
Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,
Posibil indivizii se orienteaza
catre alte zone. Habitatul este
suficient de mare iar calitatea
acestuia permite supravieţuirea
pe termen lung a speciei
Motacilla flava Codobatura
galbenă
Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,
Posibil indivizii se orienteaza
catre alte zone. Habitatul este
suficient de mare iar calitatea
acestuia permite supravieţuirea
pe termen lung a speciei
Sturnus vulgaris
Graur Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,
Usoare cresteri ale efectivelor
Anser anser
Gâsca de vară Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
169
Anas crecca
Rața mică Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Anas
platyrhynchos
Raţa mare Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Aythya fuligula
Raţă moţată Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Miliaria calandra
Presura sură Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea.
Posibil indivizii se orienteaza
catre alte zone. Habitatul este
suficient de mare iar calitatea
acestuia permite supravieţuirea
pe termen lung a speciei
Cygnus olor Lebădă de vară Lipsesc habitatele acvatice .Populația se menține cu respectarea
masurilor de reducere a impactului, nu este afectat direct tranzitul
si activitatile curente fiziologice specifice păsărilor
precum:hrănirea, înnoptarea, staționarea,reproducerea.
Populatia se menține-nu sunt
presiuni suplimentare
Passer
domesticus
Vrabie de casă Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea.
Usoare cresteri ale efectivelor
Passer montanus
Vrabie de câmp Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea.
Usoare cresteri ale efectivelor
Corvus
frugilegus
Cioară de
semănătură
Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea.
Usoare cresteri ale efectivelor
Corvus corone
cornix
Cioară grivă Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea.
Usoare cresteri ale efectivelor
Pica pica
Coţofană Populația se menține cu respectarea masurilor de reducere a
impactului, nu este afectat direct tranzitul si activitatile curente
fiziologice specifice păsărilor precum:hrănirea, înnoptarea,
staționarea,reproducerea.
Usoare cresteri ale efectivelor
170
Estimări privind modificările care pot să apară în structura și dinamica populațiilor de păsări identificate pe amplasament si
vecinatati.
Din totalul de 89 specii de păsări înscrise în Anexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC referitor ROSPA 0031,cele 7
specii de păsări identificate in zbor ,reprezintă un procent de c.ca 11,4%.
Din totalul de 18 specii de păsări de interes conservativ înscrise în anexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC referitor
ROSPA0076,două specii au fost identificate ca tranzitând în zbor amplasamentul, reprezentând un procent de 10,21%.
Speciile de păsări pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie
precum și ROSPA 0076 Marea Neagră se mențin ca populații neafectate de implementarea obiectivelor planului și cu o
dinamică în limite normale datorită mobilității acestora si a zonelor umede aflate intr-o relativa apropiere.
In urma analizarii informatiilor din tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:
- Habitatele prezente pe amplasament nu sunt prielnice speciilor de pasari acvatice si limicole, prin urmare componenta
avifauna ramane sa fie ,monitorizata in principal pentru tranzit (trasee locale de zbor) catre locurile de
cuibarire,innoptare,colonizare, hranire. Prin urmare, planul care urmeaza sa se dezvolte pe amplasament nu va crea presiuni
şi/sau factori disturbanţi care sa pericliteze viitorul speciei in zonă , estimam ca efectivele speciilor de pasari limicole si
acvatice si dinamica acestora se mențin -nu sunt presiuni suplimentare.
- Speciile de pasari terestre- chiar daca nu au fost identificate cuiburi ,sau specii de pasari care sa manifeste comportament de
cuibarit ,nu excludem in viitor posibilitatea prezentei in zonele invecinate,motiv pentru care se impune in perspectiva
monitorizarea acestora.
- O parte dintre speciile de pasari de interes conservativ terestre cum sunt : Vanturel de seara, Ciocârlie de bărăgan, Fâsă de
camp, Sfrâncioc roşiatic, Presură sura , adaptate la habitate agricole, folosesc amplasamentul pentru hranire si mai putin pentru
cuibarire,datorita discomfortului creat de trecerile repetate ale utilajelor agricole, si a animalelor la pasunat .Tinând cont de
plasticitatea comportamentala privind mobilitatea peciilor de pasari apreciem ca posibilii indivizii se orienteaza catre alte
zone invecinate,cu aceeasi structura vegetala. Habitatul este suficient de mare, iar calitatea acestuia este similara cu cea de pe
amplasament ,permitand astfel supravieţuirea pe termen lung a speciilor de pasari de interes comunitar.
- Anumite specii de pasari terestre prefera ca si habitat câmpiile, zonele cultivate presărate cu arbori, lizierele pădurilor.Prin
implementarea proiectului se va infiinta o perdea de protecție, care creeaza conditiile specifice unui habitat prielnic,avand
astfel un impact pozitiv asupra dinamicii efectivelor de pasari de interes comunitar .
- Fauna identificata este foarte saraca,ca numar de specii dar si ca populatie –conditiile climatice diferite de la an la an poate
sa aduca insa modificari in structura avifaunei dar si a efectivelor populationale.Din acest motiv se impune monitorizarea
acestora.
Datele privind dinamica populațiilor speciilor de pasari analizate( la data evaluarii amplasamentului), indică faptul
că aceasta se menține și are șanse să se mențină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său ,prin
urmare dezvoltarea planului nu va genera presiuni suplimentare asupra acestora.
171
B.6. Relațiile structurale și funcționale care creeaza și mențin integritatea ariei naturale protejate de interes
comunitar
Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ariei natural protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor
specifice, fără a periclita sau a limita dezvoltarea comunităîilor umane incluse în sit. Aceste relații sunt de interdependență.
Suprafața pe care se va dezvolta planul se află în vecinătatea siturilor Natura 2000ROSPA 0076 Marea Neagra și ROSPA 0031
Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie și parțial (suprapunere în lung pe direcția N-S) cu ROSCI 0065-Delta Dunării și ROSCI
0066 Delta Dunării-Zona Marină. Integritatea siturilor de interes comunitar este asigurată și urmare a faptului că locația planului
este marginală,în extremitatea sud-vestică a acestora ,iar în urma evaluării siturilor Natura 2000 a reieșit ca în acest moment nu sunt
prezente habitate,flora și specii de importanță comunitară. In ceea ce privește avifaună nu au fost identificate/ observate exemplare ,
indiferent de categoria fenologică, hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibarit. Integritatea ariilor naturale protejate din
zona este data de buna functionare dintre toate elementele care compun ecosistemele prezente aici. Dinamica populațională a
speciilor, în mod natural, se va menține între anumite limite. Doar în cazul în care apar factori interni sau externi care să modifice
structura calitativă și cantitativă a populațiilor, acestea vor suferi o creștere sau o micșorare a efectivelor.
Menținerea stării de echilibru ecologic reprezintă stabilitatea, integritatea sistemului, în descrierea căreia se au în vedere numeroase
mărimi a căror cunoaștere devine importantă în acțiunile de reconstrucție ecologică și de stabilire a căilor de exploatare raționala a
resurselor.
Astfel, mărimile prin care se cacaracterizează integritatea sunt reprezentate de :
- Constanța sau lipsa perturbațiilor;
- Persistența - capacitatea de supraviețuire în timp a ecosistemelor;
- Inerția sau capacitatea de a rezista perturbărilor;
- Amplitudinea – măsura îndepartării reversibile de starea inițială de echilibru.
B. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au
fost stabilite prin planuri de management
Obiectivul principal il constituie protecţia speciilor şi habitatelor din RBDD.
Amplasamentul, amploarea si complexitatea proiectului care face obiectul prezentei documentatii nu sunt de natura invaziva sau
distructiva si nu contravin obiectivelor generale de conservare ale ariilor naturale protejate.
Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar vizeaza:
- managementul protectiei speciilor si habitatelor;
- monitoring integrat, GIS;
- resurse naturale, utilizare durabila;
- turismul si recreerea;
- patrimoniul cultural;
- dezvoltare comunitara, implicarea populatiei locale;
- constientizare, informare, educare;
- cooperare transfrontaliera, internationala;
- management eficient.
Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării sunt:
- conservarea 29 tipuri de habitate, dintre care 7 prioritare;
172
- mamifere - Spermophilus citellus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela eversmannii;
- amfibieni si reptile - Vipera ursinii, Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys orbicularis,Bombina bombina;
- pesti –Alosa tanaica, Aspius aspiu, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetze,
- Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Gobio kessleri, Zingel
zingel, Umbra krameri, Gymnocephalus baloni, Alosa immaculate;
- nevertebrate -Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Colias myrmidone, Morimus
funereus, Arytrura musculus, Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus,Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei;
- plante - Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Marsilea quadrifolia.
Aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim adăposteste 89 de specii de păsări
enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, precum si 131 de specii de păsări cu migratie regulată nementionate in
anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.
Avand in vedere functia ariilor de a proteja elemente de interes comunitar, se impun cateva obiective de ordin
general care trebuie urmarite mai ales atunci cand se doreste realizarea unei investitii, dintre care enumeram:
- constientizarea populatiei asupra proiectului realizat, a efectelor generate si a importantei conservarii speciilor protejate;
- evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;
- evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul de amenajare/constructie;
- evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativa;
- evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si pontelor;
- evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna – vegetatia acvatica si palustra, vegetatia de lunca,
vegetatia lemnoasa (padurile), pasunile stepice, vegetatia spontana;
- refacerea zonelor afectate, la finalizarea lucrarilor, prin aducerea la starea initiala pentru a permite reinstalrea vegetatiei si
reintegrarea in circuitul natural/ agricol a suprafetelor respective;
- controlul speciilor alohtone invazive;
- evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice etc.
B.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluții/schimbări care se pot produce în viitor
Situația ecologică a Deltei Dunării poate fi considerată, în prezent, într-o stare de relativ echilibru, care însă poate fi deranjat de o
serie de factori interni și externi . Dintre factorii interni trebuie menționat pericolul creșterii presiunii antropice asupra ecosistemelor
naturale ,presiune ce poate fi materializată în tendința de supraexploatare a resurselor naturale în general și a celei piscicole, în
special, dar și în tendința actuală de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcțiilor, dezvoltarea
activităților de transmport, dezvoltarea serviciilor , creșterea volumului de deșeuri, etc.
In categoria factorilor externi sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic , situate în afara Rezervației : funcționarea
marilor unități industriale fără soluționarea rapidă a problemelor de epurare a apelor și a aerului, dezvoltarea activităților de
agricultură cu potențial de creștere a aportului de nutrienți în apă , dezvoltarea transportului naval pe Dunăre etc.
173
B.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv posibile schimbări în evoluția naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar
Eficiența managementului Rezervației este strâns legată de asigurarea condițiilor optime pentru implementarea obiectivelor stabilite
prin Planul de management . Nu vor putea fi realizate obiectivele de management , fără asigurarea resurselor materiale necesare
constând într-o infrastructura adecvată ( mijloace de transport , mijloace de comunicare , spații de lucru ,aparatura de laborator ,
echipamente pentru informatizarea activității etc. ) . Implementarea Planului de management este condiționată și de asigurarea
resurselor financiare necesare pentru realizarea proiectelor de reconstrucție ecologică pentru readucerea amenajărilor piscicole și
agricole abandonate în regim hidrologic natural , pentru realizarea lucrărilor care asigură funcționarea optimă a sistemului
hidrologic din complexele acvatice ,a proiectelor de protecîie a speciilor periclitate și cu valoare conservativă ridicată .
B.10. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv posibile schimbări în evolutia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar
Planul de management discutat și aprobat de Consiliul Stiintific al RBDD conține 35 obiective și 87 de proiecte , grupate în patru
categorii și anume:
- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD , cadrul legislativ și a unor forme de cooperare și promovare a
rezervației.
- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spațiului RBDD și folosirea resurselor naturale (agricultura fără îngrășăminte
chimice și pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură lemn , faună piscicolă și mamifere, ecoturism).
- Obiective și activități în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecție integrală și
reabilitarea habitatelor degradate anterior.
- Obiective referitoare la zonele cu protecție integrală , cum ar fi îmbunătățirea calității apei , cercetare și monitoring asupra
biodiversității pentru conservarea și protecția ei.
C. Identificarea si evaluarea impactului
Pentru identificarea si evaluarea impactului, se va avea in vedere amploarea si extinderea activitatii precum si tipul de impact ce
are loc in habitatul respectiv ,astfel incat sa se asigure obiectivele de conservare a acesteia si integritatea siturilor cu care se
invecineaza sau se suprapune partial in zona sud estica. Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor
suprafete de teren prin dezvoltarea PUZ – Introducere in intravilan a suprafetei de 92,822 ha*,cu destinatia actuala
*arabil,pasune* si lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii
aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente ,in categoria de folosinta *curti, constructii.
Dezvoltarea propusa se inscrie in tendinta generala, de realizare a unor extinderi sau a unor noi zone rezidentiale in localitati rurale,
dotate corespunzator unui trai civilizat, ca urmare a cresterii populatiei localitatilor rurale cu potential de dezvoltare, cum este
localitatea Corbu.Implementarea acestor obiective nu are efecte potentiale asupra habitatelor, speciilor de flora si fauna de interes
conservativ deoarece intravilanul propus asociat acestor obiective este reprezentat de terenuri cu functiuni agricole si pasune cu
valoare conservativa redusa.
174
C.1. Impactul direct şi indirect
Identificarea si evaluarea impactului
In ceea ce priveste biodiiversitatea, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale prezentului proiect în functie de tipul de impact
posibil a fi inregistrat.
Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face raportarea, si anume in functie de:
- Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an); mediu (1 – 5 ani) sin lung (mai mult de 5 ani);
- Aria de aplicare: impact singular al proiectului sinimpact cumulativ al proiectului împreuna cu alte proiecte si planuri relevante
din vecinatate;
- Efect exercitat: impact direct si indirect.
Datorita conditiilor de mediu locale si a caracteristicilor obiectivului analizat impactul pe termen scurt este posibil sa se
inregistreze ca fiind usor negativ asupra unor zone care vor fi prinse in planul de dezvoltare, fiind urmarea activitatilor de
constructie si amenajare a investitiilor propuse prin proiect,insa datorita prezentei in principal a habitatelor antropizate, nivelul
deranjului va fi extrem de redus, cu un puternic caracter de reversibilitate.
In ceea ce priveste impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de catre activitatile gospodaresti si turistice, activitati
desfasurate in zona amenajata.Impactul proiectului propus a fost analizat functie de scara de timp la care se manifesta acesta, caile
de cumulare, tipul de efect determinat.
Astfel, trebuie stabilit impactul pe termen scurt asupra biodiversitatii din zona, precum si impactul pe termen mediu si lung, raportat
la modul de afectare a habitatelor si speciilor: direct sau indirect.
Trebuie mentionat ca prin Regulamentul acestui PUZ sunt stabilite:
1. Functiuni de locuire acceptate: sistem de case unifamiliale sau locuinte colective,dotari specifice zonelor de locuire-turism :
spatii de cazre turistica,alimentatie publica, spatii comerciale, gradinita,cabinet medicale, biblioteci, birouri & servicii, parcari
subterane si supraterane,spatii de sport si recreere;
2. Functiuni interzise:activitati productive ; activitati de prestari servicii generatoare de poluare de orice fel ( inclusiv reparatii
auto, statii de benzina,etc) depozitare en-gros, depozitare de fier vechi, ferme pt. cresterea animalelor, statii de betoane, orice
lucrari de terasament care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care impiedica eavcuarea si colectarea
acesora.
Identificarea impactului actual
Impactul actual la nivelul comunei Corbu este constituit de surse de emisie specifice activităţilor agricole desfăşurate în zona,
utilizarea drumurilor de exploatare agricola, precum si turismul de week-end in zona plajei Corbu.
C.1.1.Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu
Formele de impact prognozate a se produce ca urmare a dezvoltarii PUZ-ului analizat sunt:
- Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;
- Impactul asupra biodiversităţii locale;
- Impactul asupra mediului social si economic.
175
Obiectivele propuse prin * PUZ – Introducere in intravilan a suprafetei de 92,822 ha*,cu destinatia actuala *arabil,pasune*,in
categoria de folosinta *curti, constructii*,si care pot genera un impact asupra factorilor de mediu analizaţi reies din tabelul de
mai jos privind bilantul teritorial:
Bilantul teritorial
Nr.
crt.
Existent Propus
1. Teren agricol (arabil si pasune) 896.798 mp
(96,6%)
-
2. Loturi construire locuinte individuale,
din care:
- constructii, maxim:
- spatii verzi, minim:
412.723,5 mp – 44,46%
165.089 mp - 17,8%
3.816 – 13,33%
3. Loturi construire locuinte colective, din
care:
- constructii, maxim:
- spatii verzi, minim:
96.386 mp – 10,4%
57.831 mp – 6,238%
4.277 – 2,07%
4. Loturi construire dotari turistice si
complementare, din care:
- constructii, maxim:
- spatii verzi, minim:
256.226 mp – 27,6%
153.735 mp – 16,56%
51.245 mp – 5,52%
5. Circulatii carosabile si pietonale 31.421 mp –
3,38%
162.883,5 mp – 17,54%
6. Total suprafata studiata 928.219 mp 928.220 – 100%
Astfel, din suprafata totala de 92,822 ha, 96,6% este propusa pentru implementarea PUZ-ului, 89,68 ha reprezinta teren agricol si
pasune, Diferenta de 31.421 mp (3,38% ) o reprezinta suprafata pentru circulatii carosabile si pietonale.
Terenul afferent realizarii constructiilor individuale este de c.ca 16,51 ha,pentru locuinte collective este de c.ca 5,8 ha,pentru dotari
turistice si complementare este de c.ca 15,37 ha.Total teren alocat costructiilor este de 376.655 mp , reprezentand c.ca 40% din
suprafata totala a planului.
Suprafata de teren reprezentand circulatii carosabile si pietonale este de 16,288 ha,iar pentru spatiu verde ,raportat la perimetrul
analizat este de c.ca19,5 ha.Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu spatii verzi in suprafata minima cuprinsa intre
20% - 30 % din suprafata lotului.
In zonele in care terenul se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii procentul de ocupare a terenului (POT) va fi de pana la
30 %, iar Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), va fi de max. 0,5.
In zonele in care terenul nu se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii procentul de ocupare a terenului (POT) se va marii
pana la 60 %, iar Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), va fi de max. 1,8.
C.1.1.1. Impactul direct/indirect (pe termen scurt, mediu, lung)
La evaluarea impactului direct s-a tinut cont de concluzii finale, ca rezultat al constatarilor si evaluarilor din teren si care sunt
esentiale in cuantificarea acestuia.Acesta va fi generat de activitatile de constructie, decopertare, ocuparea unor suprafete de teren
pentru realizarea de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare ,etc.
Factor de mediu aer
Emisiile de poluanţi in atmosfera sunt generate in principal de lucrarile desfasurate in cadrul activităţilor de construcţie si anume
decopertare, excavare, săpare, transport materiale.Impactul poluării aerului în faza de execuţie a proiectului este de tip direct si
indirect
176
Impactul direct , care se manifesta pe termen scurt, este generat de pulberi si emisii de poluanti rezultati de la utilajele si
mijloacele de transport utilizate in cadrul organizarii de santier,in perioada de implementare a proiectului.
În timpul functionării utilajelor si mijloacelor de transport, în atmosferă se degajă gaze de esapament de la motoarele din dotarea
utilajelor de constructii si mijloacelor de transport, în a căror componenta sunt oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO), oxizi de
sulf (SO2),compusi organici volatili (COV), pulberi.Aceste emisii sunt generate pentru o perioadă limitată, strict în timpul
functionării motoarelor ,fiind generate de un număr limitat de utilaje care functionează concomitent.Dispersia emisiilor de noxe se
va produce în jurul organizariide santier, reducandu-se odata cu departarea de sursa.
Impactul direct pe lung este aferent etapei de functionare a obiectivului.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt, va fi redus,temporar,local.
Impact indirect pe termen scurtt – se manifesta prin posibile efecte negative asupra sănătăţii umane si asupra vegetatiei din zona
datorita depunerii pulberilor rezultate din procesul decopertare, excavare, săpare, transport material.
Transportul materialelor, manipularea pamantului rezultat din decopertare, excavare, săpare si depozitarea unor materiale
pulverulente vor influenta prin emisiile caracteristice factorul de mediu aer, pe termen scurt in perioada de implementare a
proiectului, inclusiv prin depunerea pulberilor pe covorul vegetal.Conditiile de lucru ce vor fi luate in zona, vor limita acest impact,
iar pe termen lung nu se va inregistra un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt, va fi redus,temporar,local.
Impactul indirect pe termen mediu si lung este aferent etapei de functionare a obiectivului.
Factor de mediu sol
Impact asupra solului se va manifesta temporar doar la faza de construcţie, prin lucrări specifice obiectivelor de implementare a
PUZ ,în special în fazele de excavare si decopertare dar si pe parcursul efectuării transporturilor.
Impactul asupra poluării solului în faza de execuţie a proiectului este de tip:
Impactul direct se refera la modificarile datorate lucrărilor de construcţie in perioada organizarii de şantier precum si traficului
auto. Caracteristicile pedologice ale solului , pe suprafete reduse, sunt alterate de activitătile de constructii. Impactul este generat
si se mentine pe toata perioada organizarii de santier.Dupa finalizarea lucrarilor intr-o perioada relativ scurta de timp,incepe
procesul de refacere a solului .
Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt , pentru factorul de mediu sol va fi redus
temporar,reversibil,local .
Impact indirect:din punct de vedere al calitatii solului, nu vor exista modificari nici pe termen scurt si nici pe termen lung.
Conditiile de lucru ce vor fi luate in zona nu vor favoriza depunerea poluantilor pe sol si afectarea caracteristicile pedologice ale
solului. Proiectul nu prevede introducerea in mediu a unor cantitati de pamant provenite din alte zone, deci nu va exista riscul
introducerii in mediu a unor specii invazive care sa altereze vgetatia existenta.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt , pentru factorul de mediu sol va fi
redus, temporar,reversibil,local.
Factor de mediu apa
Impact direct:in perimetrul analizat lipsesc cursuri de ape cu caracgter permanent sau intermitent , lacuri,balti.
Lucrările preconizate pentru implementarea obiectivelor planului propus nu vor genera local presiune asupra regimului apelor de
suprafata, datorita lipsei acestora .Referitor la apele freatice acestea nu sunt utilizate.Alimentarea cu apa potabila prin plan se
177
prevede a fi reteaua localitatii .Daca se va apela pentru suplimentarea debitului de alimentare cu apa la executia de foraje acestea
vor fi tratate la momentul respective.
Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionarea obiectivului.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua, impactul direct pe termen scurt , pentru factorul de mediu apa va fi redus
temporar,local .
Impact indirect:nu va exista impact semnificativ asupra factorului de mediu apa pe termen scurt, in perioada de constructie, care ar
putea provoca modificari ale habitatului. Pe termen lung nu se va inregistra un impact indirect semnificativ deoarece nu va exista
nici o presiune a factorului de mediu apa (nu se preleveaza apa din zona, nu se modifica scurgerea apelor pluviale,etc).
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt , pentru factorul de mediu apa va fi
redus ,temporar,local .
Pe termen mediu si lung impactul indirect este generat de perioada de functionare a obiectivului.
Impactul produs prin zgomot si vibraţii
Perimetrul analizat nu este situat in apropierea zonei locuite,nu sunt alte obiective in zona care ar putea fi deranjate de
zgomotul produs in cadrul organizarii de santier.
Sursele generatoare de zgomot si vibraţii sunt asociate organizării de şantier si cuprind:
- utilizarea mijloacelor de transport personal,materiale de constructii;
- functionarea utilajelor grele in activitatile de construcţii, săpări, excavare;
Impactul prognozat pe termen scurt ca urmare a surselor de zgomot si vibraţii este de tip impact direct :
- cu acţiune directa asupra biodiversităţii locale
- cu acţiune directa asupra factorului uman datorita expunerii la zgomotul rezultat ca urmare a desfăşurării
activităţilor de construcţie - organizare de şantier.
Vibratiile sunt generate de utilajele si mijloacele de transport, se produc în timpul functionării acestora si nu reprezintă surse
semnificative de vibratii. Posibilitatea propagării vibratiilor în împrejurimile incintei santierului de constructii, cel putin teoretic,
este foarte redusă.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt , pentru zgomot si vibraţii este redus
temporar, local.Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului.
C.1.2. Impactul estimat asupra ariilor naturale protejate si integrităţii siturilor : Rezervatia Biosfera Delta
Dunarii -ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, ROSPA0076 Marea
Neagra si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina 0031 .
A.Rezervatia Biosfera Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii
Zona de studiu se suprapune partial ,pe o singura coordonata in proiectie stereografica 1970
( suprapunere de c.ca 200 mp) cu Rezervatia Biosfera Delta Dunarii , suprapunere partiala pe latura estica a PUZ-ului cu ROSCI
0065 Delta Dunarii, partial cu ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, se afla in vecinatatea (c.ca 35-40 m) siturilor
Natura 2000 cu ROSPA0076 Marea Neagra si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.
178
Caracterizarea vegetatiei
In perimetrul zonei studiate si vecinatati , nu a fost identificată vegetație palustră,sălcii,stufariș care să asigure condiții de odihnă
adapost și cuibărit pentru speciile de păsări menționate în siturile Natura 2000 , analizate.
Nu au fost certificate prezenta pe amplasament si vecinatati a speciilor de flora interes comunitar :Centaurea jankae,Echium
russicum,Aldrovanda vesiculosa,Marsilea quadrifolia,Centaurea pontica si a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare
înscrise în Formularul standard ale sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii
Vegetatia identificata in zona analizata si vecinatati se caracterizeaza prin spcii de flora si vegetatie ruderala si psamofila.
a.Vegetatia ruderala -specificul zonei si conditiile pedoclimatice a permis dezvoltarea unor asociatii vegetale , cu valoare
conservativa redusa caracteristica terenurilor agricole cultivate intensiv , zonelor neproductive,marginilor solelor, zonelor situate de-
a lungul drumurilor:Asociaţia vegetală Onopordetum acanthium Br.-Bl. et al.,Asociaţia vegetală Carduetum nutantis (Săvulescu
1927) Morariu 1943 ),Asociaţia vegetală Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 .
b.Pasune- pe soluri nisipoase (psamosoluri). Pe psamosolurile formate la malul marii se găsesc specii de flora adaptate la
climatul marin: Polygonum arenarium Waldst. et Kit (troscotul), Anthemis ruthenica Bieb (romaniţa de câmp) Apera spica-venti
(L.) Beauv. ssp. Maritime (iarba vântului),, Secale sylvestre (secara de nisipuri), Scabiosa argentea (S. ucranica L.),Medicago
lupulinaLucerna galbena ) L.,Carex colchica Gay (rogoz de nisip), Euphorbia seguieriana Necker (E. gerardiana Jacq.),
Consolida regalis Gray , Sclerochloa dura (L.) Sonchus arvensis L., Erysimum diffusum Ehrh, Silene conica L., Artemisia austriaca
Jacq., Holoschoenus vulgaris Link.) . Vegetatia identificata este rara ,cu acoperire insulara, de talie mica,adaptata la conditiile
climaterice aride. O serie de specii dispar in tim din cauza pasunatului .
A.1.Afectarea temporara / definitiva a unor suprafete in perioada de executie a lucrărilor
Afectarea temporara / definitiva a unor suprafete- suprafata de 92,822 ha va fi scoasa din circuitul agricol ,categoria de
folosinta *teren arabil,pasune * si introdusa in categoria *curti constructii*. Total teren alocat costructiilor este de 376.655 mp
reprezentand c.ca 40% din suprafata totala a planului.
Impact direct pe termen scurt- referitor la ocuparea definitaiva asupra unor suprafete este nesemnificativ.Aceste zone sunt din
categoria arabil ,proiectul nu afecteaza arii naturale protejate.
Reducerea productivitătii biologice in perioada de executie a lucrărilor
Prin ocuparea definitiva a unor suprafete,in cazul nostru 40% din perimetrul analizat , efectul direct si imediat consta in reducerea
productivitătii biologice in perioada de executie a lucrărilor in zona analizata prin :
- reducerea suprafeţelor si implicit a vegetatiei existente pe amplasament , fara valoare conservativa;
- înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrări de decopertare sau betonare;
Impact direct pe termen scurt- referitor la reducerea productivitătii biologice in perioada de executie a lucrărilor in zona
analizata este nesemnificativ.Vegetatia afectata nu are valoare conservativa,nu sunt afectate specii de flora si habitate de interes
ccomunitar si/sau prioritare.
Fragmentarea habitatelor de inters conservative si/sau prioritare.
Intrucat lipsesc habitatele de interes conservative si habitatele prioritare , precum si specii de flora interes comunitar, estimam ca
nu va avea loc o fragmentare a habitatelor pentru care a fost declarata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta
Dunarii, iar impactul direct asupra acestora va fi nesemnificativ.
179
Efectul de margine asupra habitatelor
Deranjarea ecosistemelor din apropiere si efectul de margine - implementarea obiectivelor propuse în PUZ nu contribuie la
intensificarea efectului de margine pentru vegetatia de pe terenurile din vecinatatea amplasamentului si care sunt incluse in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,zona de dezvoltare durabila,zona economica.
Integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii
Integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii, nu sunt afectate de proiectul propus deoarece :
- nu se reduce suprafata habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;
- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de
interes comunitar;
- nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor naturale protejate de interes
comunitar.
Impact direct pe termen scurt- referitor la integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii – intrucat
nu sunt afectate specii de flora si habitate de inters conservative si/sau prioritare,estimam ca va fi nesemnificativ.
Pe termen lung datorită operării proiectului , impactul corespunde etapei de functionare a obiectivului.
Impact indirect - reducerea suprafetei de habitate antropizate nu are impact indirect decat cel mult asupra unor specii de pasari
comune are ar putea sa cuibareasca in zonele cu vegetatie ruderala, care este foarte redusa ca suprafata dar si ca numar de specii.
Estimam că impactul indirect pe termen scurt asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii va fi
nesemnificativ si local.
A.2. Impactul estimat asupra populaţiilor de flora si fauna
Implementarea obiectivelor planului analizat implica pierderea sau reducerea numarului de specii de plante ruderale existente pe
amplasament, pe de o parte, precum si reducerea populatiilor de plante ruderale pe de alta parte .In faza de operare pentru fiecare lot
este prevazut ca 20-30% din suprafata sa fie destinata spatiilor verzi.De asemenea se va infiinta o perdea de protectie,alcatuita din
arbori,care va completa necesarul de spatiu verde in zona.Spatiul verde creat va conduce la refacerea covorului vegetal.
Impactul direct privind pierderea sau reducerea numarului de specii de plante va fi semnificativ,pe termen scurt,local si temporar
cu referire la speciile ruderale,unele dintre ele fiind invazive.
Spatiul verde creat in zona dupa realizarea obiectivului va atenua impactul direct creat pe termen scurt (perioada de construire) prin
refacerea covorului vegetal.
Impactul direct pe termen mediu si lung,corespunde cu faza de functionare a obiectivului.
Impactul indirect pe termen scurt-in general pierderea de de specii de plante ruderale si habitate ,precum si modificarea
habitatelor va avea ca efect reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, innoptare pentru speciile de fauna.Datorita
specificitatilor comportamentale, speciile de fauna migreaza către zonele mai puţin afectate din zonele invecinate,care au in general
aceeasi structura vegetala.Speciile antropofile nu resimt impactul generat in perioada de construire a obiectivului , acestea fiind
adaptate la prezena omului şi a activităţilor pe care le desfasoara.
Impactul indirect pe termen scurt este local,temporar si redus.
Impactul indirect pe termen lung corespunde cu faza de functionare a obiectivului.
180
A.3.Impactul estimat asupra amfibieni lor si reptilelor,mamiferelor
Nu au fost identificate specii de amfibieni şi reptile precum Vipera ursinii,Triturus dobrogicus,Emys orbicularis Bombina
bombina,intrucat in zona nu sunt habitate prielnice hranirii,reproducerii.
Nu au fost identificate specii de mamifere cum ar fi:Mustela eversmannii ,Vormela peregusna ,Spermophilus citellus ,Lutra lutra
,Mustela lutreola intrucat in zona nu sunt habitate prielnice hranirii,reproducerii
Impactul direct si indirect pe termen scurt este nesemnificativ si corespunde cu etapa de implementare a obiectivului.
Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung. corespunde cu etapa de functionare a obiectivului.
A.4.Impactul estimat asupra nevertebratelor
Ca urmare a implementarii planului,in special in faza de construcţie se va înregistra un impact usor negativ asupra nevertebratelor
in special asupra celor cu mobilitate redusa , deoarece solul ,ca atare si microhabitatele specifice vor fi afectate in principal
datorita lucrarilor de decopertare si recopertare a stratului de sol de la suprafata. Speciile de nevertebrate afectate sunt comune,au
capacitate mare de inmultire .Lucrarile sunt efectuate pe zone si portiuni bine delimitate, estimam ca impacul va fi doar punctual,de
intensitate redusa si temporar .
Impactul direct, pe termen scurt asupra nevertebratelor este punctual, redus si temporar.
Impactul direct, pe termen lung asupra nevertebratelor se identifica cu perioada de functionare a obiectivului
Prin speciile floristice şi faunistice identificate, amplasamentul studiat nu este reprezentativ pentru Rezervatia Biosferei Delata
Dunarii si siturile Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii,ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina,ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complex Razim Sinoie,ROSPA 0076 Marea Neagra.
B. ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina
Partea sud estica a perimetrului analizat, se afla in vecinatatea ariei protejate de interes european ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona
Marină ,la circa 35-40 m distant de shape-ul/ limita sitului.
Urmare a evaluarii effectuate pe amplasament si vecinatate s-au constatat urmatoarele:
- Speciile de flora menționate in formularul standard al sitului nu au fost identificate în perimetrul planului sau în vecinătate.
- Perimetrul analizat nu are luciu de apa,prin urmare speciile de pești inscrisi in formularul standard nu fost identificați pe
amplasament sau în vecinătate.
- Speciile de mamifere a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare cum sunt Phocoena phocoena și
Tursiops truncatus nu au fost identificate în perimetrul investitiei sau în imediata vecinătate.
Raportând obiectivele planului propus la distribuția habitatelor pentru care a fost declarată aria protejată de interes comunitar
ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină au rezultat următoarele concluzii :
Nu au fost identificate habitatele de interes comunitar ;
- 1140- Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apa de mare la reflux;
- 1160 Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci;
- 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare.
Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0066 Delta Dunării Zona Marină-nu sunt afectate de proiectul
propus deoarece :
- nu se reduce suprafata habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;
181
- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de
interes comunitar;
- nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor naturale protejate de interes
comunitar.
Impactul direct si indirect al planului, pe termen scurt, asupra speciilor de habitate:1140- Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite
de apa de mare la reflux,1160 Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci,1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic
de apă de mare, este nesemnificativ.
Impactul direct si indirect, pe termen scurt, asupra speciilor de flora mentionate in formularul standard al sitului, este
nesemnificativ.
Impactul direct si indirect, pe termen scurt, asupra speciilor de pesti si mamifere, este nesemnificativ.
Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung se identifica cu perioada de functionare a obiectivului.
C.Avifauna (ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe;ROSPA 0076- Marea Neagra)
In cadrul evaluării adecvate s-a avut în vedere posibilitatea afectării speciilor și habitatelor,inclusiv apariția unor modificări ale
caracteristicilor structurale inițiale atât în zona planului cât și în vecinătatea acestuia.Evaluarea globală a analizat populațiile de
păsări prezente, din punct de vedere calitativ şi cantitativ precum şi potentialul impact provocat de dezvoltarea planului asupra
păsărilor care migrează în zona în perioada de construire şi în cea de exploatare.
Activitatea faunistică din zonă
Activitatea faunistică din zonă, este una normală, cu specii specifice zonei analizate şi implicit a zonei stepice. Având o mobilitate
foarte mare, impactul implementării planului în zonă nu va influenţa negativ speciile avifaunistice din arealul analizat, acestea având
posibilitatea de a se retrage spre habitatele limitrofe planului, habitate ce pot oferi condiţii similare de hrana, odihnă şi cuibărire.
Cea mai mare diversitate se constată în ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor ,în principal datorită habitatelor
întalnite în zonă și anume prezența culturilor agricole și a habitatului de pășune;astfel au fost identificate specii comune specifice
agroecosistemelor, cum sunt : Anthus campestris – fâsa de câmp,Merops apiaster – prigorie, Upupa epops – pupăza, Alauda
arvensis – ciocârlie de câmp, Corvus frugilegus – cioara de semănatură, Corvus corone cornix – cioara grivă, Sturnis vulgaris –
graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Miliaria calandra – presura sură.Dintre speciile de pasari cu un grad înalt de
adaptabilitate, precum pescărușii (ex.pescărușul argintiu -Larus cachinnans) sau cioara de semănatură (Corvus frugilegus), s-au
identificat exemplare din aceste specii survolând zona cercetată sau hrănindu-se în urma utilajelor agricole (tractoare, combine etc.),
in perioade relativ scurte de timp (cateva zile) aferente lucrarilor de semanat si recoltat culturi agricole .
Impactul asupra speciilor de pasari acvatice si limicole
Pe amplasamentul studiat nu exista ape curgatoare cu caracter permanent sau intermitent,lacuri,balti,vegetatie palustra,vegetatie
arbustiva,astfel ca amplasamentul si vegetatia aferenta nu constituie zona de hranire si cuibarire.
Pentru speciile acvatice si limicole zone de interes sunt zonele umede:Lacurile Tasaul-Corbu, Lacul Siutghiol,Complexul Acvatic
Razim Sinoe.Speciile de păsări de interes conservativ acvatice si limicole, inclusiv cele enumerate în anexa I la Directiva
Consiliului 79/409/CEE nu au fost identificate ca fiind cuibăritoare sau manifestând comportament de cuibărit în arealul analizat.
Zona analizata nu are caracteristicile zonelor umede ,motiv pentru care frecventate sunt lacurile si complexele acvatice situate
de-a lungul cordonului litoral.
Impactul direct si indirect pe termen scurt, asupra speciilor acvatice si limicole este nesemnificativ.
182
Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung asupra speciilor acvatice si limicole se identifica cu perioada de functionare a
obiectivului
Impactul asupra speciilor de pasari cuibaritoare terestre
Lipsa cursurilor de apă a zonelor umede cu vegetație palustră,arborilor,tufărișurilor,în general a vegetației înalte care să creeze
condiții prielnice pentru odihnă și mai ales pentru adăpostul speciilor de păsări față de condițiile meteorologice vitrege sau
împotriva prădătorilor, a determinat ca structura avifaunistica sa fie alcatuita in special din specii de pasari terestre.
In urma verificarilor efectuate pe amplasament si vecinatati nu au fost identificate specii de pasari cuibaritoare care sa
manifeste comportament de cuibarit,dar nu excludem posibilitatea ca acestea sa apara in teritoriu.Asupra acestora impactul se
manifesta in special in perioada reproducerii, cuibaritului si cresterii puilor,aspecte dependente in mare masara de habitatele
prielnice pentru locurile de cuibarit.
In perioada de implementare a proiectului , lucrarile care se vor executa vor avea efect perturbator asupra speciilor de pasari
datorita zgomotului produs de utilaje,prezentei oamenilor,activitatilor de transport materiale,etc,astfel ca se inregistreaza un
impact negativ datorat pierderilor de habitat şi a discomfortului provocat de activităţile asociate organizării de şantier.
Având în vedere că pe terenurile arabile din zonă sunt efectuate lucrări agricole specifice fiecarui tip de cultură, vegetatia
identificata pe aplasament prin caracteristicile sale nu sunt prielnice pentru hranire si nu ofera conditii optime pentru construirea
cuiburilor, dar pot asigura adăpost in anumite perioade ale anului pentru indivizii tineri și imaturi.Speciile care pot cuibari pe
terenurile agricole nu vor fi afectate în mod semnificativ, in astfel de situatii, datorita plasticitatii comportamentale speciile de pasari
se vor retrage spre alte zone, cu aceeași structură vegetala.
Impactul direct si indirect pe termen scurt asupra speciilor de pasari terestre este nesemnificativ datorita lipsei surselor de hrana
in zona studiata.
Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung asupra speciilor cuibaritoare terestre se identifica cu perioada de functionare a
obiectivului.
Impactul asupra speciilor de pasari rapitoare
Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare, cu comportamentul de reproducere. In acest sens au
fost identificate specii ca eretele de stuf (Circus aeruginosus) si vânturelul de seară (Falco vespertinus ) care au tranzitat în zbor
suprafețele agricole din care face parte și suprafața PUZ-ului analizat, fără a stabili un teritoriu de vânătoare din această zonă.
Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare nu se regăsesc în arealul amplasamentului.
Speciile răpitoare precum Buteo rufinus (sorecar), uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), care se pot hrani si in zona
terenurilor agricole cu mamifere mici nu vor fi de afectate ca urmare a implementării planului datorita lipsei surselor de hrana in
zona studiata.
Impactul direct si indirect pe termen scurt, asupra speciilor de pasari rapitoare este nesemnificativ,datorita lipsei surselor de
hrana in zona studiata.
Estimam ca implementarea planului nu va influenta negativ structura/diversitatea ,dinamica si statutul de conservare al
speciilor de păsări,fiind asigurată din acest punct de vedere, menţinerea populaţiilor speciilor de păsări pe termen lung.
C.1. 3. Impactul pe termen scurt sau lung
Realizarea planului va conduce inevitabil la restrângerea şi la modificarea structurii covorului vegetal.Impactul se va regăsi in
lucrarile caracteristice organizarii de santier,realizarea infrastructurii tehnico-edilitare, decopertari si recopertari, depuneri de praf
183
pe aparatul foliar al plantelor. Un factor de stres asupra speciilor de fauna, in timpul lucrarilor de executie il poate avea zgomotul
provenit de la instalatiile si utilajele folosite .Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece o dată cu incetarea activitătilor de
santier biodiversitatea din zonele imediat invecinate va reintra in parametrii normali de existentă.
Impactul asupra speciilor de pasari in perioada de constructie se manifesta prin deranjul produs de prezenta umana in zona,
functionarea utilajelor si echipamentelor de constructie care vor genera niveluri superioare de zgomot si vibratii precum si
concentratii superioare de poluanti atmosferici,depozitarea materialelor si deseurilor rezultate din activitatile desfasurate in faza de
constructie .
Traficul aferent santierului vor genera perturbari suplimentare
Impactul pe termen scurt este posibil a fi usor negativ asupra unor eventuale zone naturale care vor fi prinse in planul de dezvoltare,
insa datorita prezentei in principal a habitatelor antropizate, nivelul impactului va fi minim, cu un puternic caracter de
reversibilitate.In ceea ce priveste impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de catre activitatile gospodaresti si
turistice desfasurate in zona amenajata.
C.1. 4. Impactul rezidual
Se poate manifesta in cazul in care, indiferent de masurile de reducere implementate, se va mentine un nivel de impact
semnificativ asupra speciilor de fauna si flora din zona amplasamentului studiat. Tinand cont ca in majoritatea situatiilor impactul
identificat a fost la un nivel nesemnificativ si se vor mentiona masuri de reducere a impactului pentru perioadele de implementare
si functionare ale proiectului, se apreciaza ca nu se va inregistra impact rezidual la nivelul populatiilor identificate pe amplasament.
Asa cum s-a precizat in capitolele precedente pe amplasamentul analizat nu au fost identificate specii de flora si fauna protejata
astfel ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.Tabloul avifaunistic conturat ca urmare a monitorizarilor in
zona analizata este sarac, alcatuit din specii apartinand familiei Passeriformae,comune,cu o pregnanta capacitate de adaptabilitate
fata de asezarile umane.
Nu au fost identificate specii de pasari de interes comunitar cuibaritoare si acest lucru este explicabil deoarece in zona nu sunt
habitate care sa aiba capacitatea si functionalitatea de a asigura conditiile de hrana, cuibarit si odihna. Chiar daca zona proiectului
este saraca in vegetatie, exista zonele umede din jur cum sunt: Lacul Corbu, Lacul Tasaul, zona litorala care asigura sursa de hrana
pentru cele mai multe specii de pasari.Existenta zonelor umede mentionate anterior ,explica de ce multe specii de pasari au fost
identificate in zbor, tranzitand zona, in cautare de hrana sau in migratie.
Exemplificam acest lucru cu grupa cea mai importanta de specii , cea a pasarilor de interea conservativ.
Impactul rezidual manifestat asupra speciilor de pasari identificate pe amplasament
Denumirea Ştiinţifică
Denumirea popular
Impact Măsuri de diminuare a impactului Impact rezidual
Podiceps nigricollis
Corcodel cu gât negrru
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Larus ridibundus
Pescăruş râzător
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca din
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Larus canus
Pescăruş sur
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Larus melanocephalus Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor Utilizarea unor utilaje la care poluarea Apreciem ca in urma
184
Pescăruş cu cap negru de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Larus cachinnans
Pescăruş argintiu
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Sterna hirundo
Chiră de baltă
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Chlidonias hybridus
Chirighita cu obraji
albi
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specific,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Circus aeruginosus
Erete de stuf
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Falco vespertinus
Vânturelul de seara
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Ardea purpurea
Stârc roşu
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Plegadis falcinellus
Ţigănuş
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Anthus campestris
Fâsă de camp
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Lanius collurio
Sfrâncioc rosiatic
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Philomachus pugnax
bătăus
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Ardea cinerea
Stârc cenuşiu
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Aythya ferina
Raţă cu cap castaniu
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Fulica atra
Lişiţă
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Podiceps cristatus
Corcodel mare
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice,nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
Nu este cazul
Nu este cazul
Merops apiaster
Prigorie
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Alauda arvensis
Ciocârlie de baragan
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Upupa epops
Pupăza
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Riparia riparia
Lăstun de mal
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
185
deplasare a utilajelor rezidual
Hirundo rustica
Rândunica
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Motacilla alba
Codobatura alba
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Motacilla flava
Codobatura
galbena
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Sturnus vulgaris
Graur
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Anser anser
Gâsca de vară
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice
Nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
In zona studiata si
vecinatati nu exista
habitate specifice Anas crecca
Rața mică
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice
Nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
In zona studiata si
vecinatati nu exista
habitate specifice Anas platyrhynchos
raţa mare
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice Nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
In zona studiata si
vecinatati nu exista
habitate specifice Aythya fuligula
Raţă moţată
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice Nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
In zona studiata si
vecinatati nu exista
habitate specifice Miliaria calandra
Presura sură
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Cygnus olor
Lebădă de vară
In zona studiata si vecinatati nu exista habitate
specifice
Nu se anticipeaza impact negativ
asupra speciei
In zona studiata si
vecinatati nu exista
habitate specifice
Passer domesticus
Vrabie de casa
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Passer montanus
Vrabie de câmp
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Corvus frugilegus
Cioară de semănătură
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Corvus corone cornix
Cioară grivă
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
Pica pica
Coţofană
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor
de zgomot din faza de executie, dar si datorita
traficului aferent pentru executia acestor lucrari
Utilizarea unor utilaje la care poluarea
fonica sa fie redusa Stabilirea inca diin
faza de proiectare a traseelor optime de
deplasare a utilajelor
Apreciem ca in urma
masurilor recomandate nu
va rezulta un impact
rezidual
In concluzie din studiul efectuat rezulta ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor
de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale din zona.Totodata, prin prezentul studiu sunt propuse masuri de reducere a
impactului asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului si a celor care vor dezvolta investitia respectiva.Atata timp cat
beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului,cat si masurile de reducere a impactului asupra
186
biodiversitatii, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii obiectivelor de investitie din Planul Urbanistic
Zonal propus.Impactul rezidual pe termen scurt, mediu si lung va fi nesemnificativ.
C.1.5. Impact cumulativ
Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive (sinergice) asupra factorilor de mediu ca rezultat a
multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi perioadă şi spaţiu.
Primaria Corbu a prevazut prin PUG suprafata de cca. 633 ha avand ca vecinatati DJ 226 (latura vestica),faleza Marii Negre (latura
estica), drumul de acces catre platforma Petroconst si UM (latura sudica) si drumul betonat de acces existent pe latura Nordica – ca
zona pentru dezvoltare urbana.
Luind in calcul acesata suprafata prevazuta in PUG de 633 pentru dezvoltare urbana,precum si documentatiile pentru care s-au
emis certificate de urbanism estimam ca dezvoltarea unei aglomerari urbane va inlocui zona cu specific agricol a comunei Corbu.
Pentru stabilirea marimii impactul cumulativ care se manifesta asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ precum si
asupra integritatii si obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate s-a procedat la culegerea de informatii referitoare la:
- Proiecte care sunt implementate;
- Proiecte în curs de implementare;
- Proiecte posibil a fi dezvoltate în viitor ;
- Amenajari existente.
In acest moment PUZ-urile emise deja de primaria Corbu se afla in diferite etape de reglementare si cu certitudine investitiile
nu vor fi construite simultan.
Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care s-au mai emis certificate de
urbanism pentru alte PUZ-uri . In imediata vecinatate a PUZ-ului analizat se afla in procedura de reglementare la Administratia
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii doua proiecte care au in general acelasi specific (construire de locuinte) si anume :
- Primul plan *PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 3“ Comuna Corbu,este amplasat de-a lungul laturii estice a
perimetrului analizat (PUZ 92,822 ha) si zona plajei;
- Al doilea plan Planul Urbanistic Zonal „Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren pentru construirea unui
ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente), comuna Corbu, judet Constanta” este situat sud estul amplasamentului
analizat, parcela A 610/31, sola 117.
Alte planuri care se afla in vecinatate dar la distanta mai mare decat cele doua planuri,mentionate mai sus sunt urmatoarele:
- S =30.000 MP : A 575/6,LOT1+ A 575/6,LOT2+ A 575/8 LOT 1,situat in partea de vest a planului analizat
- S =20.000 MP : A 573/26 - situat in partea de vest a planului analizat
- S =5.000 MP A 573/45 LOT 2/2- situat in partea de vest a planului analizat
- S =23.700 MP A 579/7 -situat in partea de vest a planului analizat
- S =20.000 MP A 579/8 -situat in partea de vest a planului analizat
- S =15.000 MP A 573/55 - situat in partea de vest a planului analizat
- S =4.450 MP A 573/39 LOT 2 - situat in partea de vest a planului analizat
- S =20.000 MP A 573/40 - situat in partea de vest a planului analizat
- S =13.350 MP A 573/39 LOT 1 - situat in partea de vest a planului analizat
- S =25.000 MP A 573/8 - situat in partea de vest a planului analizat
- S =25.000 MP A 573/3- situat in partea de vest a planului analizat
187
- S =70.000 MP : A 573/16 1+ A 573/17/2 + A 573/17/3 + A 573/18 +A 573/19 ,situat in partea de vest a planului analizat
- S =25.000 MP : A 573/3,situat in partea de vest a planului analizat
- S =38.900 MP : A 571/2+ A 571/3,situat in partea de vest a planului analizat
- S = 5000 mp -A 610/31 LOT1-LOT7, situat in partea de sud est a planului analizat
Aceste proiecte se vor dezvolta in partea de vest a planului analizat ,in zona agricola,cu structura vegetala asemanatoare cu a
perimetrului studiat.
Limitele in interiorul carora se face analiza efectelor cumulative ale planurilor/proiectelor din zona este in functie de topografia
locului :la est si sud intre 50- 150 m,vest si nord fiind vorba doar de zone agricole intre 50-100 m.Facem mentiunea ca in acest
moment nu sunt realizate investitii in zona.
Activităţile desfasurate in zona aferenta proiectelor mai sus mentionate in acest moment constau in : practicarea agriculturii
(culturi agricole in principal de cereale,porumb, floarea soarelui s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe terenurile invecinate,transport
materiale si produse agricole , turism si agrement (in special turism necontrolat a.n. “ de weekend) pe plaja din apropiere.
Activitatile propuse prin planul analizat si ale celor doua din imediata vecinatate, constau in realizarea de constuctii pentru locuit
cu functiuni permanente sau sezoniere,ansambluri de locuit,pensiuni,campinguri,spatii alimentatie publica si activitati
recreationale,echipari edilitare aferente,etc. Pentru activitatile propuse o parte din aceste planuri se afla in procedura SEA pentru
reglementare la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Avand in vedere numarul mare de planuri si insuficienta datelor si informatiilor referitoare la implementarea acestora pentru
corecta evaluare a impactului cumulativ s-au luat in calcul doar cele doua planuri de anvergura situate in partea estica si
sud estica a perimetrului studiat.
Argumentele pentru care s-a ales aceasta varianta sunt:
1. Cele doua planuri se vor dezvolta pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
2. Zona de implementare a obiectivelor celor doua planuri se afla intre PUZ-ul analizat de 92,82 ha si plaja Corbu;
3. Vegetatia prezenta in aceasta zona este spontana, specifia solurilor de stepa nisipoase(psamosoluri).
Figura nr. 20. Imagine PUZ –uri : Corbu 92,822 ha(galben), Sat de vacanta cu specific pescaresc (bleu), PUZ
parcela 610/31(verde)
188
Activitatile propuse prin planul analizat si ale celor doua planuri din imediata vecinatate, constau in realizarea de constuctii pentru
locuit cu functiuni permanente sau sezoniere,ansambluri de locuit,pensiuni,campinguri,spatii alimentatie publica si activitati
recreationale,echipari edilitare aferente,etc. Pentru activitatile propuse o parte din aceste planuri se afla in procedura SEA pentru
reglementare la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Impactul cumulat in faza de construire
Dezvoltarea pe care se propune prin PUZ-ul studiat pentru suprafata de 92,82 va avea impact cumulativ cu celelalte doua planuri
dezvoltate in zona cu vegetatie spontana , pe componenta biodiversitate doar daca se implementeaza toate trei odata.Acest lucru
este putin probabil . Fara a lua calcul masurile de reducere a impactului ,fiecare plan in parte din cele mentionate este deja in
procedura de avizare ,iar prin actele de reglementare emise de institutii abilitate, se impun masuri /conditii specifice ,pe care titularii
planurilor sunt obligati sa le sa le respecte in functie de etapa de realizare in care se afla obiectivul : plan/proiect.Implementarea
masurilor specifice impuse pentru fiecare plan in parte contribuie la diminuarea considerabila atat a impactului local generat de
fiecare plan in parte dar si a impactului cumulat generat de toate planurile din vecinatatea amplasamentului studiat.
Deasemeni prin evaluarea adecvata din punct de vedere al protectiei mediului,la capitolul *Masuri de reducere a impactului *
elaboratorul impune un set de masuri ,pentru fiecare factor de mediu,inclusive biodiversitatea,care are drept scop reducerea
impactului.
Biodiversitatea
Analizand elementele si informatiile disponibile referitoare la dezvoltarea unei zone de locuit , observaţiile directe asupra
amplasamentelor destinate implementării şi distanţele faţă de zonele protejate se poate argumenta faptul că pentru terenul care are
destinatia de * arabil,pasune * (aferent PUZ 92,82 ha ),nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt
ameninţate cu dispariţia, specii de flora si fauna sălbatice periclitate, vulnerabile,endemice sau rare, specii de flora si fauna aflate
sub regim special de ocrotire,specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită.
Activitatile aferente perioadei de implementare a obiectivelor PUZ 92,82 ha,nu implica scaderea suprafetelor acoperite de habitate
prioritare, de interes comunitar sau importante, pentru ca acestea nu au fost identificate in perimetrul analizat .
În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitatii locale este nesemnificativ pe termen scurt, mediu si îndelungat, deoarece
sunt prevăzute măsuri de refacere a zonei afectate si de refacere a habitatelor specifice arealului studiat .
1. Reducerea habitatelor de interes conservativ
Pe aceste suprafete agricole nu sunt situri Natura 2000 , se practica agricultura,nu sunt cursuri de apa permanente,
lacuri,balti,zone cu vegetatie palustra. Având în vedere natura terenurilor destinate implementării tuturor proiectelor (în totalitate
terenuri agricole,pasune ) nu se estimează un potenţialul efect negativ generat de realizarea planurilor,aspect motivat prin lipsa
zonelor de vegetaţie posibil afectate în perioada de amenajare a terenului .
Astfel efectul cumulativ produs asupra habitatelor este nesemnificativ,datorita absentei acestora, habitatele existente pe
amplasament si descrise in studiul de evaluare nu sunt reprezentative pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si situl Natura
2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.
2. Reducerea teritoriilor de hranire pentru unele specii de pasari terestre ca urmare a reducerii suprafetelor agricole
a. Specii de pasari din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor(familia Laridae)
Scoaterea suprafetelor din circuitul agricol are drept consecinta reducerea suprafetelor agricole si implicit micsorarea teritorilor
de hranire pentru speciile de pasari din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor(familia Laridae) .Cu toate acestea data
189
fiind structura vegetala a culturilor din zona ( similara cu cea din zona proiectelor analizate, estimate la mii de hectare) si
plasticitatii comportamentale privind mobilitatea avifaunei ,implementarea obiectivelor PUZ-urilor mentionate anterior nu va
genera un impact cumulative semnificativ pentru speciile de pasari terestre din ordinul Passeriformelor și ordinul
Charadriiformelor(familia Laridae).
b. Speciile de pasari de prada
Reducerea suprafetelor agricole determina implicit si reducerea teritorilor de hranire pentru speciile de pasari de prada sau pentru
rapitoarele cu afinitate pentru terenurile agricole. Este stiut faptul ca rapitoarele au teritorii de vanare vaste si cel mai adesea
vaneaza la zeci de kilometri de zona de cuibarire. Marimea teritoriului de vanatoare al acestora acopera o suprafata de teren cu
limite de la cateva zeci la cateva sute de hectare si depinde foarte mult de cantitatea de hrana asigurata de acel areal,ca atare nu
se identifica un impact cumulativ asupra acestora.
3. Reducerea habitatelor pentru cuibărire a speciilor terestre .
In urma evaluarilor efectuate in zona nu au fost identificate cuiburi de pasari, consecinta a activitatilor agricole intense si a
pasunatului excesiv ,dar nu excludem posibilitatea ca in perspectiva, speciile de pasari sa cuibareasca in vecinatatea
amplasamentului ,cu atat mai mult cu cat prin plan se prevede infiintarea unei perdele de protectie, care va constitui un habitat
prielnic pentru anumite specii de pasari.
Avand in vedere prezenta zonelor agricole din vecinatate pe suprafete foarte mari si observaţiile directe asupra amplasamentelor
destinate implementării planurilor , estimam ca nu va fi generat un impact cumulative semnificativ referitor la reducerea
habitatelor pentru cuibărire a speciilor de pasari terestre.
4. Intensificarea activitatilor recreationale- plaja , zona litorala, zona de campare din comuna Corbu au fost utilizate de turisti
chiar daca nu sunt amenajate in acest sens (turism necontrolat - *de weekend*) .Prin implementarea altor proiecte in zona care au
ca destinatie realizarea de complexe turistice, zone locuinte permenente si sezoniere,estimam ca aceasta activitate se va intensifica
atat prin sporirea afluxului de turisti,cat si ca perioada de stationare in zona. Sezonul este limitat la un interval de 3-4 luni pe an, cu
toate acestea ,avand in vedere ca plaja este domeniu public, sugeram ca prin proiectare,pentru faza de implementare a proiectelor sa
se identifice si sa se adopte de catre institutiile abilitate (Primaria Corbu,Administratia RezervatieiBiosferei Delta Dunarii,DADL,
DSP) un set de masuri cu caracter obligatoriu pentru toata zona(pentru toate proiectele).
In acest sens se propun urmatoarele masuri :
- Stabilirea drumurilor de acces la plaja;
- Stabilirea zonei de campare;
- Modalitatea de imprejmuire a zonei de campare;
- Instituirea colectarii selective a deseurilor atat in zona de campare cat si pe plaja;
- Stabilirea punctelor de colectare a deseurilor menajere si asimilabile acestora din zona de campare si de pe plaja ;
- Program de ridicare a deseurilor menajere si asimilabile acestora din zona de campare si de pe plaja;
- Stabilirea clara si fara echivoc a activitatilor care se pot desfasura in zona de campare si pe plaja;
- Lucrari care pot sa fie efectuate pentru intretinerea plajei, doar pe zona cu nisip, explicitarea lucrarilor,utilajele cu care se
efectueaza.
- Activitatile de alimentatie publica pe plaja ,cu caracter sezonier.
- Stabilirea responsabilitatilor.
190
- Toate interventiile privind amenajarea plajei si camparea se vor efectua cu respectarea tuturor conditiilor impuse prin avizele
emise de institutii cu responsabilitati in acest sens:ARBDD TULCEA ,DADR,DSP,Primaria Corbu,etc.
- Modalitati de raportare si anuntare a unor evenimente legate de protectia mediului.
5. Intensificarea activitatii de transport – In perioada de implementare a planurilor poate exista o intensificare a transportului
daca toate trei planurile se vor realiza in aceeasi perioada de timp,ducand la o crestere a emisiilor de poluanti in atmosfera.
Estimam ca acestea se vor implementa separat ,durata realizarii proiectelor depinzand de complexitatea acestora .
6. Utilizarea drumurilor comune- in realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, se va inregistra un impact cumulat in
utilizarea de drumuri comune. Operaţiile de construcţie, funcţionare vor avea un impact negativ asupra drumurilor locale,
adăugându-se la traficul existent alte tranzituri, pe o perioadă nedefinita de timp .
7. Intensificarea zgomotului - se poate inregistra in perioada de implementare a celor trei planuri simultan o crestere
semnificativa a nivelului de zgomot generand in acest fel discomfort speciilor sensibile la zgomot.Daca insa aceasta perioada
difera de la un plan la altulcreserea datorata nivelului de zgomot este de scurta durata , urmata de o diminuare a cestuia la
un nivel specific zonelor locuite.
8. Impact cumulat asupra aerului -Impactul potenţial asupra calităţii aerului datorat cumulării dezvoltării proiectelor simultan
poate fi generat de emisiile de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot contribui la creşterea impactului
cumulat asupra atmosferei.Potenţialul efect asupra calităţii aerului depinde de mai mulţi factori:
- durata şi perioada construcţiei;
- eficienta masurilor de reducere a impactului;
- distanţa dintre proiecte.
Daca realizarea proiectelor va fi finalizată în etape ,minimizând astfel efectele produse asupra aerului, si se vor utiliza utilaje si
instalatii performante,precum si combustibil cu o cantitate mica de sulf, impactul asupra aerului va fi local, temporar si redus.
9. Impact cumulat asupra apei-alimentarea cu apa pentru cele trei proiecte in faza realizare a proiectului va fi asigurata de
constructor iar in perioada de functionare se va realiza din sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila al localitatii.Măsurile
propuse de beneficiarii proiectelor in perioada funcţionare privind evacuarea apelor uzate sa se faca centralizat si anume in statie
de epurare . In aceasta situatie efect cumulativ se inregistreaza asupra factorului de mediu apa prin cresterea consumului .
10. Impact cumulat asupra solului -procentul maxim de ocupare a terenuluii este scăzut comparativ cu suprafaţa totală
propusă pentru implementarea proiectelor. Astfel, nu se poate prognoza un impact negativ cumulativ asupra solului şi subsolului
din zona, decat in cazul implementarii tuturor proiectelor simultan. În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura
activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.
Pentru identificarea efectelor de tip cumulate cu efecte potentiale, structurale si functionale, asupra factorilor de mediu, precum si
asupra habitatelor si speciilor s- a avut in vedere analizarea proiectelor cuprinse pe o distanta de variaza intre 100-300 m fata de
limitele perimetrului analizat. Tinand cont de caracteristicile de mobilitate ale speciilor de fauna, s-a evaluat daca din punct de
vedere functional libertatea lor de miscare in teritoriu va fi ingreunata de prezenta acestor proiecte.Planurile care au fost luate in
considerare pentru evaluarea efectelor semnificative, singulare sau cumulate sunt reprezentate de activitatile agricole din
extravilanul localitatii Corbu pentru impactul de tip direct, iar pentru impactul indirect au fost luate in considerare si evaluate
activitatile agricole datorita faptului ca implica activitati de transport rutier.De asemenea, planurile si proiectele care au fost luate in
191
considerare pentru evaluarea efectelor semnificative, singulare sau cumulate, sunt reprezentate de activitatile similare celor propuse
prin prezentul plan.
Impactul sinergic
Efectele simultane şi interactive (sinergice) asupra factorilor de mediu sunt consecinta multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi
perioadă şi spatiu.Daca avem in vedere si dezvoltarea celor doua planuri din vecinatate si anume :*PUZ Lotizare sat vacanță cu
specific pescăresc 3“ Comuna Corbu si „Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren pentru construirea unui ansamblu
rezidential (locuire si dotari aferente), comunaCorbu, judet Constanta”, parcela A 610/31, sola 117 precum si de specificul
activitatilor acestora, putem afirma ca prin implementarea acestor proiecte,efectele cumulative descrise anterior au caracter sinergic
Impact pozitiv
Realizarea perdelei de protectie si a spatiilor verzi in pe langa spatiile de locuit va avea un puternic impact pozitiv asupra
speciilor de pasari care folosesc spatiile deschise doar cand acestea sunt presărate cu arbori,izolati sau in palcuri, arbusti.Acestea
sunt:Falco naumanni, Falco vespertinus, Falco peregrines, Picus canus, Sylvia nisoria, Lanius collurio.
C.1.6. Evaluarea semnificaţiei impactului
Toate efectele potenţiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este supusă evaluarii impactului, sunt analizate
pentru a se determina valoarea impactului final.
Aceasta valoare este data de următoarea formula de calcul:
Impact = Consecinta x Probabilitate
Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform urmatoarei matrice:
Impact = Consecinta x Probabilitate
Evaluarea consecinţelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform urmatoarei matrici:
Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos.
Matricea de impact, calculată în funcţie de probabilitatea apariţiei pericolului şi a consecinţelor maxime previzibile se prezintă
astfel:
Descrierea consecinţelor
(se vor lua în calcul tot timpul consecinţele maxime previzibile)
Valoare
Grad de afectare
Consecinţa riscului asupra siturilor Natura 2000
5 Dezastruos
Dispariţia a 81% - 100% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent
4 Foarte serios
Dispariţia a 61% - 80% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent
3 Serios
Dispariţia a 41% - 60% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent
2 Moderat
Dispariţia a 21% - 40% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent
1 Nesemnificativ
Dispariţia a 0 - 20% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent
Valoare Probabilitate
Descriere
5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine
4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent
192
MATRICEA DE IMPACT
Probabilitate
Analiza nivelului impactului este facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinand cont si de gradul
de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al
impactului final.
Valoarea impactului este reprezentata după cum urmeaza:
- impact seminificativ – de la 15 la 25;
- impact moderat – de la 5 la 12;
- impact neseminificativ – de la 1 la 4.
Impactul semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populaţiilor locale, cu sanse minime de refacere a
echilibrului initial chiar si pe termen lung, avand deci un puternic caracter de ireversibilitate.
Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de
ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate.
Impactul nesemnificativ (redus) presupune o alterare minimă a componentelor naturale, inclusiv a speciilor si
populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incat refacerea starii initiale are loc
de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului care permit cuantificarea consecintelor asa cum au fost
descrise mai sus :
- numarul de specii afectate;
- numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati;
- gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului care ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat
planurilor si proiectelor din zona analizata.
3 Probabil Efectul va apare cu frecvenţă redusă
2 Improbabil Efectul va apare ocazional
1 Foarte improbabil Efectul va apare accidental
193
Astfel, in punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distributiei si densitatii speciilor de plante , pasari, mamifere,
amfibieni si reptile a caror rezultate au fost mentionate în capitolul anterior si care au fost utilizate pentru evaluarea activitatilor si a
efectelor acestora atat singulare cat si cumulate, asupra biodiversitatii.
Pentru identificarea si evaluarea impactului planului asupraRezervatiei Biosferei Delta Dunarii si a siturilor Natura 2000: ROSCI
0065 Delta Dunarii,ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina ,ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSPA
0076 Marea Neagra,se vor analiza cele trei etape principale:constructie-montaj;exploatare ;dezafectare.
C.1.6.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din suprafetele habitatelor
folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar
Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
Suprafata analizata, prin pozitia marginala care o are fata de siturile Natura 2000, pe de o parte si prin tipurile de habitate
identificate ca fiind asociatii vegetale ruderale, segetale si pasune cu aspect degradat, nu reprezinta o continuare a unui habitat
important sub aspect conservativ si nu este o continuare a unui habitat prioritar.
Prin speciile floristice şi faunistice identificate, amplasamentul nu este reprezentativ pentru pentru Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii si siturile Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii,ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina,ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complex Razim Sinoie,ROSPA 0076 Marea Neagra.
Ca atare procentul din suprafata totala a habitatelor de interes conservativ precum si procentul din suprafata totala a habitatelor
prioritare care va fi pierdut este 0%, deoarece nu au fost identificate.
Procentul din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar
Scoaterea suprafetelor din circuitul agricol are drept consecinta reducerea suprafetelor agricole si implicit micsorarea teritorilor
de hranire pentru:
1. Specii de pasari din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor(familia Laridae):Anthus campestris – fâsa de
câmp,Merops apiaster – prigorie, Upupa epops – pupăza, Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Corvus frugilegus – cioara de
semănatură, Corvus corone cornix – cioara grivă, Sturnis vulgaris – graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Miliaria calandra
– presura sură.
2. Specii de pasari cu un grad înalt de adaptabilitate, precum pescărușii (ex.pescărușul argintiu -Larus cachinnans) sau cioara de
semănatură (Corvus frugilegus), se hranesc adesea în urma utilajelor agricole (tractoare, combine etc.), pentru perioade relativ
scurte de timp (cateva zile) cand sunt effectuate lucrari de semanat si recoltat culturi agricole;
3. Specii de pasari rapitoare – s-au identificat un numar redus de specii rapitoare precum si numar redus de exemplare.Acest lucru
se datoreaza in principal:
- lipsa/inexistenta unor specii caracteristice de stepa precum popandaul, care prezinta sursa principal de hrana;
- disconfort/deranj datorat pasunatului intensive,lucrari agicole mecanizate generatoare de zgomot;
- distanta relativ mare intre zona studiata si arealul de cuibarit;
- lipsa speciilor de pasari coloniale.Ca urmare a acestor particularitati, si anume, lipsa unor colonii de pasari,a potentialului
foarte scazut al zonei ca zona de hranire, nu a fost identificat niciun traseu semnificativ de deplasare intre zonele de cuibarit ai
hranire.
4. Speciile de pasari cuibaritoare-lipsa acestora din arealul studiat se datoreaza in principal:
- habitate antropizate,degradate,cu vegetatie discontinuua;
- pasunat intensiv;
194
- lucrari agricole mecanizate;
- zgomot;
- Concluzii:
- Cu toate ca se va pierde suprafata de habitat antropizat prin implementarea proiectului, trebuie specificat ca data fiind
structura culturilor din zona ( similara cu cea analizata ) si mobilitatii avifaunei , necesitatile privind hrana, odihna si
reproducere ale speciilor de interes comunitar nu vor fi afectate.
- Habitatul nu are functionalitatea si capacitatea de a asigura climatul optim pentru cuibarire.hrana,odihna si cuibarire,adapost
fata de speciile rapitoare.
- Lipsa habitatelor acvatice de pe amplasament determina absenta speciilor specifice;
- Specii care au o buna reprezentare in zona de studiu sunt ciocarlia de camp (Alauda arvensis), randunica (Hirundo rustica)
care s-ar putea hrani in zona de studiu, precum si speciile din Familia Corvidae (ciorile). Toate aceste specii commune au o
raspandire uniforma pe tot teritoriul Dobrogei dar si a intregii tari, astfel ca populatiile de aici sunt nesemnificative fata de
populatiile la nivel national.
Ca atare apreciem ca prin implementarea proiectului procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru
necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este nesemnificativ.
Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta pe suprafete mari in vecinatatatea proiectului, neinregistrandu-se o
dependenta de aceasta suprafata.
Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.Realizarea
proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna.
C.1.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar
La analizarea acestui aspect s-au avut in vedere urmatoarele considerente:
- In zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar,
- Amplasamentul este marginal a fata de siturile Natura 2000;
- Specificam ca nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar, fiindca acestea nu au fost
semnalate/identificate pe amplasamentul studiat. Habitatul present este alcatuit din plante ruderale si segetale, ce nu se
constituie intr-un habitat prioritar, iar speciile de flora nu sunt de interes comunitar.
- Durata sau persistenta fragmentarii: Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes
comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.In zona studiata nu sunt habitate functionale in privinta
asigurarii hranei si conditiilor de cuibarit si odihna a pasarilor commune si de interes comunitar,ca atare apreciem ca prin
urbanizarea zonei se va constata o usoara imbunatatire pentru speciile commune care au o mare adaptabilitate pentru zonele
urbane.
- Nu se va manifesta o perturbare a speciilor de interes comunitar deoarece habitatele existente in zona sunt cele care determina
specificul faunei precum si al avifaunei ( pasari terestre-acvatice,rapitoare, etc).
195
C.1.6.3. Schimbari in densitatea populatiilor
Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata): schimbările în densitatea populaţiilor de pasari de interes comunitar
este nesemnificativa si avand un potential mare de reversibilitate.
In perimetrul analizat nu au fost identificate specii de pasari de interes comunitar cuibaritoare si acest lucru este explicabil
deoarece in zona nu sunt habitate care sa aiba capacitatea si functionalitatea de a asigura conditiile de cuibarit datorita lucrarilor
agricole si pasunatului necontrolat.Speciile de pasari identificatee interes comunitar doar au tranzitat zona, in zbor, trecere/pasaj,
fara sa manifeste comportament specific de cuibarit.
Nu au fost identificate specii de fauna de interes comunitar pe amplasament,ca atare apreciem nu vor exista modificari sesizabile
in acest sens.
C.1.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului
Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP: nu este cazul- nu au fost identificate pe
amplasament habitate de interes comunitar,habitate prioritare,flora de interes comunitar ,specii de fauna de interes comunitar. Au
fost identificate doar specii de pasari de interes comunitar in zbor, intrecere/pasaj, fara a se inregistra stationarea lor pentru hrana,
odihna sau reproducere.
C.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse
naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina
modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: nivelul poluanţilor conform NTPA-001.
C.1.8. Evaluarea impactului proiectului propus
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de specii afectat pe de o parte, si de numarul de
indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, aceştia permitand cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus.
Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact
asociat planurilor şi proiectelor. Astfel, functie de pozitionarea propunerilor de dezvoltare propuse prin proiect, activitatile specifice
lor pot avea un impact asupra siturilor Natura 2000 sau pot sa nu aiba absolut nicio influenta asupra acestuia, dupa cum urmeaza:
Impact
Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung
Direct
Indirect
Direct
Indirect
Direct
Indirect
Singular
Activitatţi de
amenajare,
constructie,
dezafectare
Activitati
transport
materiale, utilaje,
personal
Activitati
domestice si
turistice
Activitati de transport
Activitati
domestic
Activitati de
transport
Cumulat
Activitati de
amenajare,
constructie,
dezafectare
cumulate cu alte
lucrari similare
din vecinătate
Activitati
transport
materiale, utilaje,
personal,
cumulate cu alte
activitati de
transport din
vecinătate
Activitati
domestice si
turistice
cumulate cualte
activitati
similare din
vecinătate
Activitati de transport
cumulate cu alte
activitati similare din
vecinătate
Activitati
domestice
cumulate cu alte
activitati similare
din vecinatate
Activitati de
transport
cumulate cu alte
activitati similare
din vecinatate
196
C.1.8.1. Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a
impactului
Se considera ca impactul pe termen scurt va aparea in fazele de constructie, respectiv dezafectare, iar impactul pe termen lung este
caracterizat de impactul generat in perioada de operare.
Impactul produs asupra biodiversitatii de pe amplasamentul analizat se poate urmari atat in faza de executie, cat si in faza de
operare.
Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii acelora care pot avea efecte negative asupra siturilor
Natura 2000, conform matricei de impact, si in functie de caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele
invecinate acestora, precum si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre biodiversitatea locala ai activitatile asociate
fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate, asa cum sunt descrise in tabelul următor:
Impact
Termen Scurt
Termen Mediu
Termen Lung
Direct
Indirect
Direct
Indirect
Direct
Indirect
Singular
-4 -3 -3 -2 -3 -2
Cumulat
-4 -3 -3 -2 -3 -2
Activităţi efectuate pe termen scurt:
Nivelul impactului direct este usor negativ, atât în cazul celui singular cst si al efectului cumulat, deoarece aceste activitati, sunt
exercitate doar pe termen scurt .
- speciile de pasari au o distributie relativ restransa în cadrul perimetrului analizat, ca atare desi vor fi afectate de activităţile
ulterioare ca urmare a implementarii proiectului , numarul lor este nesemnificativ comparativ cu numărul total al acestora din
siturile Natura 2000;
- speciile afectate nu sunt specii caracteristice siturilor Natura 2000, ci specii foarte comune larg raspandite in Dobrogea.
Nivelul impactului indirect ,pe termen scurt,ca urmare a activitatilor de transport materiale de constructii, utilaje, deseuri,
personal, etc, in etapa de amenajare si constructie precum si in cea de dezafectare, la nivelul impactului singular cat si a celui
cumulat este nesemnificativ datorită infrastructurii de drumuri partial existente (drumuri comunale,drumuri de exploatare) cu care
speciile de pasari sunt obisnuite.
Activităţi efectuate pe termen mediu:
Nivelul impactului direct singular pe termen mediu este usor scazut fata de etapa de amenajare, constructie.
Nivelul impactului direct cumulat, acesta este identic cu cel singular deoarece si in zonele invecinate se inregistreaza aceleasi
activitati.Prezentul proiect nu modifica pe termen mediu nivelul impactului direct din zonele invecinate, unde sunt prezente alte
proiecte/planuri similare.
Nivelul impactului indirect pe termen mediu , rezultat ca urmare a activitatilor domestice si turistice, nivelul rezultat este
nesemnificativ atat in cazul impactului singular cat si a celui cumulat datorita faptului ca aceesul in zona se face prin intermediul
infrastructurii de drumuri deja existenta (drumuri comunale,drumuri de exploatare ) cu care speciile de pasari sunt obisnuite.
Nivelul impactului pe termen lung, direct / indirect, singular /si cumulat este identic cu cel pe termen mediu. Totusi, la expirarea
duratei de functionare a zonei de inhabitare umana, pe un termen scurt, se vor efectua activitati de dezafectare a zonei de locuinte si
a amenajarilor lor, urmate de renaturare, activitati care sunt luate in considerare in tabelul de mai sus, ca evaluare a impactului, ca
impact pe termen scurt.
197
Facand o comparatie intre impactul cauzat de activitatile domestice,turism ,transport,etc si activitatile agricole (cu tot ce implica
aceasta), reiese ca impactul direct si indirect,singular sau cumulat , pe termen mediu si lung este usor redus fata de impactul
direct/indirect,singular/cumulat pe termen scurt.
Referitor la gradul de afectare al habitatelor importante pentru speciile de pasari mentionate in cadrul siturilor Natura 2000:
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie si ROSPA 0076 Marea Neagra, trebuie mentionat ca in zona propusa nu
sunt prezente astfel de habitate, fapt sustinut si de lipsa cuibaritului/iernatului/pasajului acestor specii caracteristice siturilor
mentionate anterior.
C.1.8.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului
Ca urmare a implementarii masurilor de reducere / eliminare a impactului pentru fiecare din impacturile identificate (directe,
indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung, singulare şi cumulate), matricea impacturilor identificate se va schimba, ca urmare a re-
evaluarii acestora. Conform re-evaluarii, matricea impacturilor va afişa impactul rezidual rezultat ca urmare a implementarii
masurilor de reducere eliminare a impacturilor intiale. Astfel, comparativ se poate observa cum evolueaza matricea daca masurile de
reducere / eliminare a impactului sunt implementate:
U
nd
e:
A - evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere / eliminare a impactului;
B - evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere / eliminare a impactului;
Astfel, daca se implementeaza masurile de reduce / eliminare a impactului propuse, se poate observa ca nivelul impactului rezidual
scade si se incadrează in limita impactului de tip nesemnificativ in cazul tuturor tipurilor de impact, cu o probabilitate de aparitie a
acestui impact nesemnificativ care se va schimba de la improbabil la foarte improbabil.Masurile de reducere / eliminare a
impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim
pana la eliminarea impactului generat.
Astfel, conform tuturor aspectelor analizate si mentionate putem spune că pe perioada scurta, medie si lunga impactul negativ
rezidual poate avea valori nesemnificative, insa acest lucru trebuie asigurat si prin evaluarea impactului proiectului pe durata de
constructie, la momentul implementarii sale, tinand cont de toate aspectele si detaliile necesare realizării sale.
Impactul pozitiv
Un aspect care trebuie analizat si care devine sesizabil/cuantificabil in special dupa luarea tuturor masurilor de reducere a
impactului ,deci cu manifestare pe termen lung este impactul pozitiv.
In acest sens se poate face referire la:
- Impact vizual pozitiv prin reabilitarea zonei şi introducerea în circuitul turistic(case de vacanță).
Impact
Termen Scurt
Termen Mediu
Termen Lung
Direct
Indirect
Direct
Indirect
Direct
Indirect
A B A B A B A B A B A B
Singular
-4
-2
-3
-1
-3
-2
-2
-1
-3
-2
-
2
-1
Cumulat
-4
-2
-3
-1
-3
-2
-2
-1
-3 -2
-
2
-1
198
- Impact pozitiv prin eliminarea unor specii invazive și limitarea pe amplasament a efectelor produse prin pășunat excesiv sau alte
activități antropice.
- Impact pozitiv prin înființarea de spații verzi alcătuite din arbori,arbuști și zone gazonate,după realizarea investitiei .
- Impact pozitiv prin înființarea de perdele de protecție care posibil vor asigura/constitui habitate propice pentru o serie de
specii de păsări ( care au fost identificate în urma monitorizării ca tranzitând in zbor perimetrul) si care prefera habitate in
care sunt prezenti arbori si arbusti, cum sunt :
Pelecanus onocrotalus ( pelicanul comun) -efectueaza deplasări zilnice până la 50 km şi mai mult;
Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte)-baza trofică poate fi uneori la distanţă mare de locurile de clocire, până la 20
km;
Egretta garzetta ( egreta mica)-intre baza trofică şi locul de clocire pot exista uneori distanţe mari de până la 20 km şi mai
mult;
Circus macrorous se hraneste la o distanta de pana la 20 de km de cuib;
Circus pygargus se hraneste la o distanta de pana la 12 de km de cuib;
Falco naumanni se hraneste la o distanta cuprinsa intre 1 - 3 km fata de cuib.
Ciconia nigra (barza neagra)-baza trofică poate fi situată până la 10 km distanţă de cuib;
Platalea leucorodia (lopatarul)- între locul de clocire şi baza trofică parcurge distanţe cuprinse intre 10-20 km.
Pandion haliaetus – vultur pescar-vaneaza la o distanta de pana la 14 km de la cuib;
Sterna hirundo(chira de balta)-se hrăneşte la o distanţă de până la 5-10 km distanta fata de colonie;
Chlidonias niger (chirighiţa neagră)- de obicei se hraneste la o distanta de pana la 2 - 5 km distanta fata de colonie;
Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic)-biotopul de reproducere nu trebuie să coincidă cu baza trofică, întrucât pot
efectua deplasări zilnice până 50 km.
D. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
In faza preliminara a executiei proiectului se vor stabili masuri cu rolul de a limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate
prin planificarea lucrarilor pentru activitatile de constructie si amenajare cu referire concreta la planificarea si etapizarea lucrarilor,
mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putand exercita un efect negativ asupra
mediului dacă nu sunt gestionate judicios;
Lucrarile de construire se vor derula numai după marcarea si delimitarea pe teren a amplasamentului lucrarii, in conformitate cu
etapele proiectului. Una din etape este cea a organizarii de santier.
Obligatia antreprenorului la realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
- Finalizarea executiei amenajarii terenului in perioada desemnata cu respectarea timpilor tehnologici necesari. Suprafata de
teren ocupata temporar in perioada de executie trebuie limitata judicios la strictul necesar;
- Evitarea degradarii zonelor învecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din perimetrele adiacente;
- Refacerea perimetrului si revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de santier.
- Managementul corespunzator al deaeurilor rezultate.
- Calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate în procesul de constructie sa poată fi reciclate sau refolosite, astfel,
la momentul dezafectarii, cantitatea de deseuri care nu pot fi reintroduse in circuit fie prin reciclare sau refolosire, sa fie minima. De
asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odata cu expirarea duratei de viata, se recomanda utilizarea de
199
produse superior calitativ, care sa duca la o durabilitate cat mai mare a amenajarilor, si deci necesitati minime de interventie si
reabilitare a drumurilor, care au o durată de viata superioara, contribuind de asemenea la generarea minima de deseuri nereciclabile.
D.1.Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului
In perioada desfasurarii lucrarilor de construire:
- Amenajarea de spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip , praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de
vant pe terenurile invecinate.
- Utilizarea de mijloace de transport si utilaje verificate tehnic;
- Adaptarea vitezei autovehiculelor si utilajelor in functie de categoria de drum si de starea acestora;
- Gestionarea deseurilor in baza unui plan de gestionare a acestora;Depozitarea temporara a deseurilor rezultate din activitatea
de construire in conditii conforme cu legislatia de mediu in vigoare:platforma impermebilizata,dotarea cu containere pe tipuri
de deseuri; predarea deseurilor rezultate din faza de construire se va face catre operatori autorizati din punct de vedere al
protectiei mediului,pe baza de contract in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;
- In cazul efectuarii lucrarilor de decopertare si/sau excavatii,solul va fi depozitat temporar si reutilizat la alte lucrari de
constructii;
- Pentru o refacere cât mai rapida a habitatelor agricole afectate în faza de constructie si repunerea lor în circuitul agricol se
recomanda ca în cazul executarii fundatiilor, materialul rezultat sa fie depozitat pe orizonturi pedologice, urmând ca
reconstructia habitatului afectat sa se faca cu respectarea stricta a reasezarii solului în functie de orizoturile pedologice initiale.
- Pamântul rezultat din sapatura se va aseaza pe marginea santului în depozite protejate, în asa fel încât sa nu se permita
dispersarea pamântului pe teren. Astfel se vor sapa tronsoane relativ scurte în asa fel încât sa fie realizata acoperirea în cel mai
scurt timp evitându-se dispersarea pamântului.
- Se interzice afectarea unor suprafete de sol ce nu fac obiectul proiectului; se recomanda minimizarea suprafetelor tasate la
acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a activitatii;
- Suprafetele ocupate temporar vor fi readuse la starea initiala si utilizate ca support pentru vegetatie plantata, in interiorul
obiectivului;
- Refolosirea pe santier, pe cat posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi zona pentru refacerea vegetatiei;
- Se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor
folosite;
- Scurgerile de carburanti sau lubrifianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea materialului absorbant,
dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat/eliminat prin
unitati specializate;
- Solul fertil decopertat din zonele afectate de lucrări va fi depozitat temporar în vecinătatea acestor zone, iar după terminarea
lucrărilor se va reutiliza la recopertarea acestor zone; excesul de material nefertil excavat, va fi depozitat conform indicaţiilor
autorităţii publice locale; este interzisă depozitarea permanentă în alte perimetre;
- Excesul de sol nefertil excavat va fi transportat în perimetre indicate de Primăria Comunei Corbu;
- Speciile valoroase vor fi pastrate in zona spatiilor verzi.
Masuri luate pe termen mediu si lung:
- Sunt interzise efectuarea altor interventii/lucrari asupra solului in timpul functionarii obiectivului , fara a avea actele de
reglementare emise de autoritatea de mediu;
200
- Valorificarea / eliminarea prin agenţi economici autorizaţi a oricăror tipuri de deşeuri generate în perioada de funcţionare.
D.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si subterane
In perioada desfasurarii lucrarilor de construire:
- verificarea periodica a integritatii sistemului de stocare a apelor uzate;
- se vor asigura pante pentru preluarea apelor pluvial;
- se interzice orice activitate care exceed limitele terenului detinut de beneficiar, in sensul evitarii oricaror interventii,depozitari
pe terenul aflat in vecinatate;
- este interzisa deversarea pe sol sau in subsol a apelor uzate generate in perioada de constructie.
Pe termen mediu si lung: nu sunt necesare.
D.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului
In perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:
- stropirea cu apa in perioadele secetoase a drumurilor precum si a zonelor de amenajare, in vederea reducerii emisiilor de
pulberi in atmosfera ca urmare a traficului auto intens in perioada de construire.
- utilizarea pentru mijloacele auto de carburanti cu continut redus de sulf ;
- acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in perioadele cu vanturi puternice;
- folosirea de utilaje si echipamente prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor evacuati in
atmosfera;
- materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa asigure impiedicarea poluarii cu particule
sedimentabile prin stropirea materialului si/sau acoperirea acestuia;
- etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (sapaturi, manipulari de sol excavat, umpluturilor sau imprastierilor de
sol) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor; drumurile utilizate vor fi
permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a reduce cantitatea de praf generata;
- mijloacele de transport folosite pentru transportul materialelor vor fi incarcate astfel sa nu fie premise scurgeri de material sau
emisii de praf pe timpul transportului;
- acoperirea materialelor de constructie si a depozitelor de pamant si pietris daca acestea pot constitui surse de emisii in
atmosfera.
Pe termen mediu si lung:
- instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de
incalzit;
- dezvoltarea spatiilor verzi si a plantatiilor care se constituie in absorbanti naturali.
D.4. Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii
In perioada desfasurarii lucrarilor de constructie
- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus proiectului pentru a limita zgomotul produs de trafic în zona;
201
- etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel incat sa
evite efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse
generatoare de zgomot;
- utilizarea numai a utilajelor si vehiculelor care corespund din punct de vedere tehnic;
Pe termen mediu si lung: nu este cazul.
D.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei
In perioada lucrarilor de constructie:organizarea de santier va fi imprejmuita si se va asigura paza, pentru a se elimina posibile
accidentari ale persoanelor care vor tranzita zona.
Pe termen mediu si lung: nu este cazul.
D.6. Masuri de diminuare a impactului asupra factorului biodiversitate
Specia Stadiul de conservare
Impactul posibil asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului
prin planul propus spre
implementare
Asociatii vegetale ruderale
Asociaţia vegetală
Onopordetum acanthium
Br.-Bl. et al. 1936
Asociaţia vegetală
ruderala cu valoare
conservative redusa
Pe amplasament se practica
agricultura.Vegetatia identificata este
segetala,ruderala,fara valoare conservative
Pe amplasament nu au fost identificate /nu sunt
afectate habitate protejate din cadrul
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Pe amplasament nu au fost identificate /nu sunt
afectate habitate de interes conservative sau
habitate prioritare ale sitului ROSI 0065 Delta
Dunarii.
Pe amplasament nu au fost identificate /nu
sunt afectate habitate de interes conservative
sau habitate prioritare ale sitului ROSI 0066
Delta Dunarii-Zona Marina.
Planul nu vizeaza zona zona din vecinatate cu
vegetatie psamofila si plaja.
În urma implementării planului nu se va
genera un potenţial impact negativ direct local
asupra zonei analizate Impactul în faza de
operare este redus pentru habitate, floră şi
vegetaţie
Implementarea planului nu va conduce
la afectarea semnificativa a
biodiversitatii.
Măsuri de diminuare a impactului
prognozat:
1.limitarea traseelor vehiculelor şi
utilizarea infrastructurii existente
pentru evitarea poluării cu pulberi a
vegetatiei din vecinattate ,şi pentru
diminuarea discomfortului creat asupra
unor specii;
2.reducerea la minimum a suprafeţelor
de teren afectatte în etapa de
construcţie şi renaturarea habitatelor
după încheierea acestei etape acolo
unde este cazul, nefiind necesare
măsuri de diminuare a impactului
pentru etapa de operare;
3.respectarea traseelor de lucru,fara a
crea altele noi daca nu sunt necesare.
-depozitarea materialelor în spaţii
amenajate;
4.depozitarea controlată a deşeurilor
Asociaţia vegetală
Carduetum nutantis
(Săvulescu 1927)
Asociaţia vegetală
ruderala cu valoare
conservative redusa
Asociaţia vegetală
Sclerochloo-
Polygonetum avicularis
(Gams 1927)
Asociaţia vegetală
ruderala cu valoare
conservative redusa
Vegetatie psamofila
Polygonum arenarium Fara interes conservativ
Erysimum diffusum Fara interes conservativ
Anthemis ruthenica Fara interes conservativ
Silene conica Fara interes conservativ
Artemisia austriaca Fara interes conservativ
Holoschoenus vulgaris Fara interes conservativ
Scabiosa argentea Fara interes conservativ
Medicago lupulina Fara interes conservativ
Carex colchica Fara interes conservativ
Apera spica-venti Fara interes conservativ
Euphorbia seguieriana Fara interes conservativ
Consolida regalis Fara interes conservativ
202
Flora stepica/ruderala
Habitatele de interes comunitar din cadrul
Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii,ROSCI
0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta
Dunarii,Zona marina isi pastreaza relațiile
structurale și funcționale de continuitate si
integralitate, nealterate.
generate în perioada de construcţie şi
funcţionaresi predarea acestora catre
unitati autorizate,pe baza de contract;
5.stratul de sol fertil,care contine si
stratul vegetal preexistent, va fi
depozitat in preajma zonelor de unde a
fost extras. La finalizarea lucrărilor
stratul de sol fertil va fi reasezat cât
mai aproape de zonele de provenientă.
Achillea setacea Fara interes conservativ
Bromus tectorum Fara interes conservativ
Chenopodium album
Fara interes conservativ
Chenopodium rubrum Fara interes conservativ
Conyza Canadensis Fara interes conservativ
Erigeron canadensis Fara interes conservativ
Cynodon dactylon Fara interes conservativ
Daucus carota Fara interes conservativ
Agropyron repens Fara interes conservativ
Erodium cicutarium Fara interes conservativ
Festuca valesiaca Fara interes conservativ
Asperula humifusa Fara interes conservativ
Marrubium peregrinum Fara interes conservativ
Medicago minima Fara interes conservativ
Melilotus albus Fara interes conservativ
Sisymbrium orientale Fara interes conservativ
Avifauna
Podiceps nigricollis SPEC LC -Speciile de păsări identificate au fost
observate tranzitand zona,în căutare de hrană
sau in pasaj;
-Vegetatia identificata pe aplasament prin
caracteristicile sale nu sunt prielnice si nu ofera
conditii optime pentru construirea cuiburilor,
dar pot asigura adăpost in anumite perioade ale
anului pentru indivizii tineri și imaturi.
-Speciile de păsări de interes conservativ nu
au fost identificate ca fiind cuibăritoare sau
manifestând comportament de cuibărit în
arealul analizat.
-Caracteristică esențială a perimetrului analizat
și chiar a vecinătăților o constituie lipsa
surselor de hrană .Din acest motiv plasticitatea
comportamentală a speciilor de păsări asigură
orientarea acestora către locuri cu abundență de
hrană atât pentru întreținere cât și pentru
reproducere.
Pentru speciile de păsări identificate în
perimetrul şi vecinătatea planului se
impun următoarele măsuri:
1.etapizarea lucrarilor: pe perioada de
amenajare si constructie, se recomanda
ca lucrarile sa se efectueze etapizat,
astfel incat sa evite efectuarea a doua
sau mai multe lucrari cu caracter diferit
în acelasi timp, pentru prevenirea
cumulării mai multor surse generatoare
de zgomot;
2.utilizarea numai a utilajelor si
vehiculelor silentioase care corespund
din punct de vedere tehnic;
3.reducerea emiisiilor de poluanti in
atmosfera prin utilizarea de carburanti
cu procent redus de sulf;
4.depozitarea materialelor si deseurilor
rezultate din activitatile desfasurate in
Larus ridibundus
Non SPEC LC
Larus canus Non SPEC LC
Larus melanocephalus
SPEC 2 LC
Larus cachinnans
SPEC3 LC
Sterna hirundo
Non SPEC LC
Chlidonias hybridus Non-SPEC LC
Circus aeruginosus SPEC 3 LC
Falco vespertinus Non-SPEC NT
Ardea purpurea
SPEC3 LC
Plegadis falcinellus
SPEC 3 LC
Anthus campestris
SPEC 3 LC
Lanius collurio
SPEC 3 LC
Philomachus pugnax
SPEC 3 LC
Ardea cinerea SPEC4 LC
Aythya ferina Non-SPEC LC
Fulica atra SPEC 4 LC
203
Podiceps cristatus Non-SPEC LC -Nu vor fi influenţate culoarele de zbor, planul
propus neconstituind o bariera în tranzitul
avifaunei.
Obiectivele planului şi natura lucrărilor
efectuate nu prognozează un impact
semnificativ cuantificabil prin reducerea
efectivelor, deranjarea/distrugerea zonelor de
cuibărire, de hrănire, innoptare,colonizare,etc.
Implementarea planului nu va influenta
negativ structura/
diversitatea ,dinamica si statutul de conservare
al speciilor de păsări, fiind asigurată din acest
punct de vedere, menţinerea populaţiilor
speciilor de păsări pe termen lung.
faza de constructie in spatii amenajate
5.Respectarea traseelor de lucru,fara a
crea altele noi daca nu sunt necesare.
6.Chiar daca amplasamentul nu este
propice cuibaritului,nu excludem in
viitor prezenta speciilor cuibaritoare in
acest areal,motiv pentru care sunt
interzise:
-uciderea sau capturarea intenţionată,
indiferent de metoda utilizată;
-deteriorarea, distrugerea şi/sau
culegerea intenţionată a cuiburilor
şi/sau ouălor din natură;
-perturbarea intenţionată, în special în
cursul perioadei de reproducere, de
creştere şi de migraţie;
7.Nu se vor executa lucrari in perioada
de cuibarit reprezentata de perioada 15
mai – 30 iunie. Chiar daca prin studiul
de evaluare adecvata a rezultat ca zona
studiata nu s-a remarcat prin prezenta
unor habitate prielnice cuibaritului, nu
excludem in viitor prezenta speciilor
cuibaritoare in acest areal, motiv pentru
care se va tine cont de aceasta
recomandare.
Merops apiaster Non-SPEC LC
Alauda arvensis SPEC3 LC
Upupa epops
SPEC3 LC
Riparia riparia
Non-SPEC LC
Hirundo rustica
SPEC3 LC
Motacilla alba
SPEC3 LC
Motacilla flava
Non-SPEC LC
Sturnus vulgaris
Non-SPEC LC
Anser anser
SPEC 3 LC
Anas crecca
Non-SPEC LC
Anas platyrhynchos
Non-SPEC LC
Aythya fuligula
Non-SPEC LC
Miliaria calandra
Non-SPEC LC
Cygnus olor
SPEC 4 LC
Passer domesticus
Non-SPEC LC
Passer montanus
Non-SPEC LC
Corvus frugilegus
Non-SPEC LC
Corvus corone cornix
Non-SPEC LC
Pica pica Non-SPEC LC
Nevertebrate
Colias croceus - Va fi generat un impact nesemnificativ in
etapa de construire asupra nevertebratelor.
Datorita lucrarilor de decopertare a stratului de
sol cu componenta biovegetala ,vor fi afectate
microhabitatele generandu-se un impact care
se va diminua/reduce la faza de recopertare a
solului .
Datorita plasticitatii comportamentale aceste
specii se pot deplasa cu uşurinţă, catre alte
zone receptoare.
Nu se prognozează un impact negativ asupra
speciilor de nevertebrate în faza de
construcţie/operare.
1.Nu se vor deteriora zonele cu
vegetatie spontana din vecinatatea
amplasamentului;
2.Respectarea traseelor de lucru,fara a
crea altele noi daca nu sunt necesare.
3.Este interzisa capturarea si
distrugerea speciilor de nevertebrate de
personalul din cadrul organizarii de
santier;
Colias erate -
Pieris rapae -
Pontia edusa -
Lycaena phlaeas -
Tyta luctuosa -
Dysgona algira -
Autographa gamma -
Omocestus sp. -
Sthenobothrus sp -
Adalia bipunctata -
Anisoplia austriaca -
Rhizothrogus
aequinoctialis
-
Amphimalon solstitialis -
204
Mamifere
Apodemus sp - Ca urmare a evaluarii pe amplasament nu au
fost identificate speciile de mamifere inscrise in
formularul standard al sitului Natura 2000
ROSCI 0065 Delta Dunarii. Speciile
identificate sunt comune , iar prin implmentarea
obiectivelor planului impactul generat este
redus .
Chiar daca nu au fost identificate
speciile de mamifere inscrise in
formularul standard al sitului Natura
2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii:
Mustela eversmannii - Dihor de stepă
Spermophilus citellus -Popândăul
Vormela peregusna-Dihorul pătat,
nu excludem in viitor prezenta
acestor specii in perimetrul studiat
,motiv pentru care se vor crea culuare
de trecere catre zonele limitrofe,atunci
cand sunt depistate sau capturate
involuntar ,în perioada de construcţie
Lepus europaeus Anexa 5B
Amfibieni/Reptile
Natrix Natrix (șarpele de
casa)
- Speciile de reptile identificate sunt reduse in
principal datorita habitatelor neprielnice
pentru specii ca : Triturus dobrogicus
Emys orbicularis -țestoasa de apă
Bombina bombina-Buhaiul cu burta roșie.
Pe amplasament au fost identificate
Natrix Natrix (șarpele de casa)
Podarcis taurica (sopârla de câmp).
Impactul asupra amfibieni lor si reptilelor in
perioada de constructie va fi negativ,direct si
local, datorita mobilitatii reduse pe care o au ,in
special prin capturarea lor involuntara în
gropile sapate pentru fundatiile cladirilor.
1.Se va proceda la
inspectarea/verificarea
amplsamentului,mai ales in zonele in
care utilajele au excavat solul.
2.Incadrarea strict in suprafetele
aferente perimetrelor de lucru,pentru a
se evita pe cat posibil distrugerea altor
zone si a se limita cat mai mult
impactul asupra solului.
3.Respectarea traseelor de lucru,fara a
crea altele noi daca nu sunt necesare.
4.Interzicerea capturării, izgonirii şi
distrugerii speciilor de reptile şi
amfibieni de către personalul din
organizarea de santier.
5.Inspectarea periodică a
amplasamentului pentru depistarea
exemplarelor speciilor de reptile şi
amfibieni identificate în zonă;
6.În cazul în care se vor observa specii
de reptile în interiorul amplasamentului
analizat, beneficiarul are obligaţia de a
reloca indivizii în afara zonei de
implementare a planului.
7.Se va realiza o inspecţie periodică a
amplasamentului în faza OS pentru a fi
semnalaţi eventualii indivizi captivi
involuntar.
Podarcis taurica (sopârla
de câmp),
Anexa 4A
205
Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A
(specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007 aprobata cu modificari si completari prin Legea
49/2011 precum si speciile incluse in lista rosie natională si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt
interzise:
- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare
dintre stadiile ciclului lor biologic;
- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
- se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru
depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările,
mamiferele, amfibieni si reptilele din zonă.
Pentru toate speciile de păsări, mamifere, amfibieni si reptile sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
- perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie;
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori
produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
În perioada desfăşurării lucrărilor de construire :
- respectarea conditiilor impuse prin avizul dat de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;
- pentru suprafata de teren din plan care se suprapune partial cu siturile Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066
Delta Dunarii-Zona Marina se vor cauta solutii la faza de proiectare de reducere la minim a suprafetelor ocupate din arealul
siturilor mai sus mentionate.
- decopertarea zonelor pe care se propun lucrari de executie, se va realiza numai atunci cand lucrarile respective o necesita, iar
recopertarea aceluiasi sol se va realiza fara intarzieri, astfel incat proprietatile solului fertil sa fie minim afectate de procesul
decopertare - recopertare;
- lucrarile se vor realiza etapizat, pe tronsoane de lucru astfel incat sa se evite fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil,
decopertate sa fie imediat recopertate;
- nu se vor executa lucrari in perioada de cuibarit reprezentata de perioada 15 mai – 30 iunie. Chiar daca prin studiul de
evaluare adecvata a rezultat ca zona studiata nu s-a remarcat prin prezenta unor habitate prielnice cuibaritului, nu
excludem in viitor prezenta speciilor cuibaritoare in acest areal, motiv pentru care se va tine cont de aceasta recomandare.
- Nu este necesara limitarea activitatilor specifice proiectului pe perioade de migratie si de iernare deoarece aceste activitati nu
sunt de natura sa interactioneze direct cu biodiversitatea specifica acestor etape. Prin această masura, se asigura ca activitatile
de constructie si lucrarile de amenajare si biodiversitatea specifică sitului Natura 2000 nu se intersecteaza in mod direct,
astfel incat nivelul impactului rezidual este nesemnificativ, avand o valoare minimă.
206
In perioada functionarii:
- respectarea conditiilor impuse prin avizul dat de catre Administratia Bioserei Delta Dunarii;
- supravegherea zonei si asigurarea identificarii si protejarii exemplarelor speciilor importante ( daca este cazul ).
După încetarea activităţii.
- Dezafectarea zonei: ţinand cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele de constructţie, se va ţine cont de
aspectele mai sus mentionate, iar dupa inlaturarea tuturor constructiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament,
in vederea restabilirii conditiilor initiale.Toate măsurile de reducere a impactului se recomanda a se aplica etapizat, conform
activitatilor care sunt vizate, in cazul celor pe termen mediu si lung fiind necesara implementarea lor pe toata durata de viata a
zonei de locuit. Se vor respecta prevederile legislative de la acel moment.
- Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să
asigure regulile necesare implementării corespunzătoare a acestora.
- De asemeni se recomanda organizarea si efectuarea unui program de monitorizare a biodiversitatii pe perioada de constructie,
pentru a putea observa evolutia biodiversitatii.Scopul principal al acestei monitorizari este de a stabili masuri suplimentare de
reducere a impactului evaluat iniţial daca acesta se intensifica, in scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat.
In acest sens propunem următorul program de monitorizare:
Program de monitorizare
Programul de monitorizare trebuie să contina informatii si date referitoare la toate categoriile de specii posibil a fi prezente in zona
studiata si anume: reptile, pasari cuibaritoare sau oaspetţi de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare, care
pot migra pe deasupra amplasamentului,lilieci care ar putea migra prin zona, mamifere.
Programul de monitorizare a efectelor asupra faunei si habitatelor speciilor se va desfasura:
1. In perioada de constructie a infrastructurii necesare functionării obiectivului;
2. In perioada de functionare a obiectivului;
Tinand cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleasi doua metode distince de colectare si evaluare a datelor, si anume: metoda
transectelor in puncte pentru speciile cuibaritoare, sedentare si care ierneaza, si metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.
Perioadele in care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinand cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecarui
set de date, asa cum este relevat în tabelul urmator:
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Perioada optimă
Perioada favorabilă
207
Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii (cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este
recomandabil sa se stabilească date stricte de colectare a datelor pe termene deoarece factori externi pot influenta dinamica
pasarilor, iar aceste date stricte pot influenta calitatea datelor obtinute. In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu
de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum
urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: un numaăr de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa
cuprinda onceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;
3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din
cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit.
4. pasari sedentare: se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaitoare si cele care ierneaza.
Planul de monitorizare al faunei va contine mai multe particularitati functie de gruparea taxonomica, asa cum sunt relevate in
tabelul urmator, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:
PLAN MONITORIZARE FAUNĂ
GRUPARE
TAXONOMICĂ
OBIECTIVE
INDICATORI
Reptile
1.Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in
cadrul amplasamentului;
2.Minimizarea impactului pe durata activitatilor de
amenajare prin organizarea durabila a planului de
constructie si stabilirea de masuri clare in cadrul
acestuia;
1.Identificarea tuturor speciilor de
reptile;
2.Derularea lucrarilor doar in perioadele
recomandate
Pasari cuibaritoare
1.Continuarea monitorizarii raspandirii speciilor
cuibaritoare in cadrul amplasamentului;
2.Monitorizarea etologiei speciilor de pasari pe
perioada de constructie si amenajare;
3.Planificarea etapelor de constructie astfel încât sa nu
interfere cu perioada efectiva a cuibaritului acestor
specii;
1.Completarea datelor actuale cu cele
obtinute din programul de monitorizare
2.Evidentierea comportamentului
pasarilor pe respectivele perioade
comparativ cu comportamentul initial
3.Respectarea perioadelor recomandate
Pasari de pasaj
1.Monitorizarea dinamicii migratiei in perimetrul de
lotizat cat si zonele adiacente;
2.Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe
durata constructiilor, in vederea asigurarii unor conditii
optime de pasaj.
1.Completarea datelor actuale cu cele
obţinute din programul de monitorizare
2.Evidenţierea comportamentului
pasarilor pe respectivele perioade
comparativ cu comportamentul initial
Pasari oaspeti de iarnă
1.Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populatiilor
de gaste in sectorul lor de iernare;
1.Completarea datelor actuale cu cele
obtinute din monitorizare
Mamifere
1.Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente
precum si a celor care pot tranzita perimetrul in
cautarea hranei
1.Completarea datelor actuale cu cele
obtinute din monitorizare
208
Planul de monitorizare se desfasoara pe suprafata amplasamentului supus lotizarii, la care se adauga zonele invecinate care contin
acelaai tip de habitate ca si amplasamentul.
Datele obtinute din zonele invecinate se vor constitui in baza de date *etalon*( martor) , de referinta intre situatţia initiala din
cadrul perimetrului si cea finaa, reprezentata de functionarea zonei de locuit.
Diferentele dintre informatiile/datele colectate din zona perimetrului si zonele martor, vor creiona evolutia biodiversitatii din
perimetrul supus lotizaării odata cu functionarea si ulterior inchiderea acestuia.
Daca se va constata o scadere a efectivelor pasarilor identificate in zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea
activitatilor si evaluarea impactului astfel incat sa se asigure incadrarea in această valoare de maxim 15% scădere a efectivului
pasarilor, valoare care va fi considerata valoare prag.
Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta semestrial catre autoritatile competente la
sfaraitul fiecarui stagiu din programul de monitorizare, iar la finalizarea lucrarilor de constructie se va inainta un raport final.
E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES
COMUNITAR AFECTATE
Tinand cont de complexitatea avifaunei sitului Naturea 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoie si ROSPA
Marea Neagra din zona s-a realizat program de monitorizare a perimetrului si a zonelor adiacente pe care urmeaza sa se
implementeze proiectul stabilindu-se:obiectivele monitarizarii, zona de studiu , metodele de lucru si de colectare a datelor.
Obiectivele monitorizarii avifaunei au avut drept scop :
- Evaluarea diversitatii speciilor de pasari (compozitia specifica);
- Evaluarea populatiilor de pasari in raport cu aglomerarile/fluctuatiile sezoniere (dinamica sezoniera);
- Distributia speciilor de pasari in zona de studiu in raport cu folosirea habitatelor;
- Evaluarea impactului potential in raport cu dezvoltarea planului si propunerea unor masuri de diminuare a impactului sau
măsuri compensatorii;
- Evaluarea impactului potential asupra pasarilor prin schimbarile produse in structura habitatului (pierderea directa a
habitatului/eliminarea din habitat;
- Evaluarea gradului de disconfort (evitarea habitatelor de hranire, reproducere si odihna, scaderea numărului de indivizi etc.)
asupra pasarilor prin implementarea proiectului.
- Studiul asupra faunei s-a efectuat in functie de perioadele favorabile si nefavorabile pentru fiecare grupare taxonomica vizata
pentru perioada de cuibarit, perioada de iernare cat si perioada de migratie
Perioada de studiu stabilita pentru monitorizarea speciilor de pasari a fost selectată astfel încat sa cuprinda toate categoriile functie
de perioada în care sunt prezente, si anume:
- pasarile oaspeti de vara, de la sosirea si pana la plecarea lor catre cartierele de iernare (perioada care coincide cu sfarsitul
migratiei de primavara si inceputul migratiei de toamna);
- pasarile migratoare, care sunt prezente pe toata durata migratiei de primavara si a migratiei de toamna;
- pasarile oaspeti de iarna, de la sosirea si pana la plecarea lor catre cartierele de cuibarit (perioada care coincide cu sfarsitul
migratiei de toamna si inceputul migratiei de primavara);
- pasarile sedentare, care sunt prezente pe toata perioada anului.
209
In acest sens, datorita faptului ca amplasamentul este situat partial in cadrul siturilor Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim – Sinoie si ROSPA Marea Neagra), s-a monitorizat inclusiv prezenta / absenta speciilor de pasari cheie pentru
care a fost desemnat acest sit Natura 2000.
In vederea identificarii speciilor de pasari cuibaritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din
care s-au efectuat observatiile de teren.
Pentru completarea datelor obtinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat si transecte in puncte, in vederea asigurarii
uniformizarii datelor si evidentierii distributiei speciilor pe toata suprafata zonei de studiu.Metoda este utilizata in habitate deschise,
plane. Această metoda s-a folosit pentru monitorizarea pasarilor in perioada de migratie (de toamna si primavara).
Speciile de amfibieni, reptile si mamifere au fost monitorizate odata cu monitorizarea pasarilor deoarece perioadele favorabile se
suprapun cu cele pentru pasari, astfel ca datele pot fi colectate impreuna
De asemeni s-au urmarit si alte elementele considerate relevante pentru conturarea tabloului biodiversitatii din zona:
- Habitate;
- prezenta altor categorii de fauna :amfibieni,reptile, mamifere;
- distributia speciilor avand in vedere tipurile de habitat din cadrul amplasamentului.
\ Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării
Legenda :
Perioada optimă
Perioada favorabilă
In cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele
unui stagiu, după cum urmeaza:
- pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care să acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de crestere a puilor;
- pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa
cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;
- pasari oaspeti de iarna: un număr de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare, dinamica din
cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;
- păsări sedentare: s-au monitorizat in cadrul deplasarilor pentru păsarile cuibaritoare si a celor care ierneaza.
F. ALTERNATIVELE PROIECTULUI
210
Dupa cum am mai amintit Consiliul Local Corbu doreste Introducere in intravilan teren in vederea construirii de locuinte
permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente ,pentru
suprafataa 92,822 ha Lucrarile de constructie se vor executa numai dupa obtinerea tuturor avizelor si a autorizatiei de construire.In
prezent terenul este liber de constructii, folosinta actuala este de teren arabil si pasune .
Analiza alternativelor tehnice si de amplasament
Terenul pe care se vor amplasa locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, a fost ales tinand cont de anumite criterii
social- economice si tehnice cum ar fi:
- costurile legate de pregătirea de santier;
- posibilitatile de procurare si costurile utilitatilor necesare la constructii- montaj;
- de gradul de afectare a factorilor de mediu, varianta ,,0,, de utilizare a terenului;
- gradul de afectare a factorilor sociali si de sanatate a populatiei;
- gradul de asigurarea rezistentei terenului.
Alternativele propuse
Analiza alternativelor de amplasare a locuintelor permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie a luat in considerare urmatoarele
elemente principale:
- impactul asupra factorilor de mediu;
- impactul asupra conditiilor socio-economice.
- Alternativele de proiectare a locuintelor permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie sunt cele cu privire la:
- modul de asigurare a agentului termic de incalzire;
- modul de asigurare a apei potabile;
- modul de realizare a canalizarii;
- modul de realizare a lucrarilor de constructii- montaj
Pentru studiul variantelor de amplasament s- au luat in consideratie urmatoarele criterii:
- gradul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte de dezvoltare viitoare in zona;
- gradul in care planul, influenteaza alte planuri si programe,inclusiv pe cele in care se integreaza;
- relevanta planului in perspectiva dezvoltarii durabile;
- probleme semnificative de mediu;
- relevanta planului in cea ce priveste implementarea legislatiei de mediu nationale si comunitare;
- folosirea terenului in mod intensiv;
- riscul pentru sănătatea umană;
- modul de procurare a terenului
- arii protejate din vecinatate si efectele asupra lor.
Tinand cont de criteriile de mai sus mentionate anterior au rezultat doua variante.
Terenul pe care vor fi amplasate locuintele permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, in prima varianta este actualmente un
teren agricol si care fost utilizat pentru cultivarea plantelor agricole.
Analizand avantajele si dezavantajele acestui amplasament a rezultat:
Avantaje:
- gradul de asigurarea a elementelor de suprastuctura ridicat, caile de acces pe sosea in imediata vecinatate a amplasamentului;
- posibilitatea dezvoltării urbane intr-o zona cu slabe randamente pentru agricultura.
211
Dezavantaje:
- un risc ridicat in afectarea biodiversitătii din zona pentru o perioada scurtă de timp necesara echilibrarii noului ecosistem format
prin prezenta oamenilor cu preocupările lor ;
- scoaterea din circuitul agricol a unei supafete de teren cu destinatie teren agricol ;
- cheltuieli suplimentare pentru asigurarea unor utilităti, cum ar fi apa si canalizare.
- Analizând varianta “0,, a amplasamentului investitiei propuse prin PUZ, ,, – Introducere in intravilan si lotizare teren in vederea
construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si
amenajari aferente ,pentru suprafataa 92,822 ha se poate spune ca prin realizarea investitiei valorificarea terenului este mult
mai benefica pentru comunitatea din comuna Corbu.Aceasta este justificata in special de ariditatea crescuta a terenului, iar
impactul de mediu prognozat este nesemnificativ, exceptand perioada de realizare a investitiei.Un alt avantaj al implementarii
planului de realizarea investitiei este acela al valorificarii superioare a terenului, in interesul habitatului uman.
Proiectul propus va trece prin etape succesive de evaluare din punct de vedere tehnic. Astfel, vor fi evaluate mai multe
alternative de constructii montaj pentru instalatiile de utilităti.
CONCLUZIE: din analiza implementarii planului privind lotizarea celor 92,822 ha de pe raza Comunei Corbu, se poate
concluziona ca nu vor fi afectate in mod semnificativ speciile de flora si fauna sau habitatele pentru care au fost declarate
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000: ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSCI0066 Delta Dunarii – Zona
Marina, ROSPA0076 Marea Neagra, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.
ELABORATORI:
ing. Tudora Mavrodin
dr. ing. Viorel Paul Costache
212
BIBLIOGRAFIE
“Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania” – Dan Munteanu;
“Cartea rosie a vertebratelor din Romania” – Acad. Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole;
Ciochia, V. - Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 37, 1984
Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris I.A. - „Habitatele din România”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti, 2005.
Fitocenozele din Romania de Vasile Sanda,Kinga Olerrer,Petru Burescu
Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania – Editie revizuita, Targu Mures, 2008.
Donia N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S. & Biris I - Ariile de Importanta Afivaunistica din România (Importand Bird Areas in
Romania). Publicatie comuna Societatea Ornitologica Româna si Asociatia ”Grupul Milvus”, Ed. Târgul-Mures (editie revizuita), 2008.
Lista roşie a plantelor superioare din România (OLTEAN et alii, 1994
Flora României SĂVULESCU, 1976
Dan Munteau, Peter Weber, Aurel Papadopol , "Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România", publicaţie S.O.R, 1994, pg. 82
Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;
Simionescu I., 1960: Flora Romaniei;
Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc.Ornitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;
Donita N,Popescu A,Pauca – Comanescu M .,Mihailescu S,Biris A.,2005 - Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp;
Ciocarlan, V.,Bucuresti, 2000 Flora ilustrata a Romaniei;
Fagaras., M., et al., 2008, “Strategia privind conservarea sibiodiversitatii costiere a Dobrogei”, Constanta. Proiect PHARE RO 2005/017-
535.01.02.02 prin Programul Transfrontalier PHARE CBC 2005 Romania-Bulgaria, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene;
Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu- Ed. ASE-2004 ;
Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti
Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 180-182 pg.
Constantin Ion, Al. Dorosencu s.a Migratia paseriformelor in estul Romaniei ,Editura universitatii „ Al Ioan Cuza „ Iasi ,2009
Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si ocrotirea naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 425-426.
Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007
Victor Ciochia – Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, Brasov , 2001
Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea, 2007
Muntean O. L., (2005), Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Bucovală Carmen, Henghiel Peter, 2001 : Atlasul ariilor protejate din judetul Constanta
Constantin Ion, Al. Dorosencu s.a Migratia paseriformelor in estul Romaniei ,Editura universitatii „ Al Ioan Cuza „ Iasi ,2009
Baboianu, G., Munteanu, I., Voloshkevych, O., Zhmud M., Fedorenko, V.,Nebunu, A., Munteanu, A. 2004. Obiectivele de management pentru
conservarea diversitatii biologice si dezvoltare durabila. Cooperare transfrontiera in ariile naturale protejate din Delta Dunarii si Prutul de
jos.Program TACIS, Edit. Dobrogea, Constanta, p. 26.
Cristurean, I. - „Originea si evolutia plantelor în conceptii moderne”, în „Biologia generala”, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,1983.
Starea factorilor de mediu pe anul 2011 in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – 2011;
Starea factorilor de mediu pe anul 2011 - Agentia pentru Protectia Mediului Constanta
Raport privind starea mediului marin si costier in anul 2010-INCDM “Grigore Antipa” 2010
Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării-PATZDD-Faza I – Analiza situaţiei existente şi disfuncţionalităţi-INCDD-Tulcea
Site-uri:
http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate/arpm/arpm-pitesti/specii-de-flora-si-fauna-salbatica-valorificate
http://www.icemtl.ro/revista_delta_dunarii.html
www.birdlife.org -Birdlife Species Factsheet
www. animalia.go.ro - Enciclopedia animalelor din Romanaia
www.eukarya.ro - Enciclopedia florei si faunei din Romania
www.mmediu.ro
www.mediu-constanta.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Pan-European_corridors.svg
www.deltadunarii.ro
http://www.ddbra.ro/prezentare-generala.php#zone-tampon
http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Mediul-padurilor-mixte74167.php
http://www.macromedia.com/go/getflashplayer -( natura 2000 ???)
http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/redlist/index_en.htm.
http://www.iucnredlist.org/initiatives/europ
http://www.iucnredlist.org/