studii de arie-europa central-estica

Click here to load reader

Post on 28-Dec-2015

34 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Studii de Arie-europa Central-estica

TRANSCRIPT

CURS SPECIAL : STUDII DE ARIE

CURS SPECIAL: STUDII DE ARIEEUROPA CENTRAL-ESTICAEuropa Central-Estica in secolul XXEvenimentele recente (Iugoslavia) au adus in atentia publica Europa Rasariteana. Acest spatiu a trait o experienta unica sub impactul ideologiilor totalitare. Dupa caderea Zidului Berlinului, Europa Rasariteana s-a oferit Occidentului, prin preluarea modelului Occidentului; inclusiv fizic, prin marele fenomen al migrarii. Secolul XX incepe si se sfarseste cu dezmembrarea imperiilor multinationale, de la cel al monarhiilor prabusite la finele Primului Razboi Mondial si pana la dizolvarea imperiului comunist, sovietric, infiintat pe baze ideologice, la sfarsitul anilor 1980.Imperiile multinationale s-au prabusit ca urmare a ideologiilor nationale. Iniial, ideologia nationalist a generat al Primul Rzboi Mondial, la sfritul lui cznd imperiile habsburgic, rus i otoman. Apoi ideologia comunista a creat marele imperiu sovietic, ca la sfritul anilor optzeci, naionalismul din Europa de Est a dus la cderea Imperiului sovietic. n principiu, ideologic, conducatorii din sec XX, actionand prin intermediul unui partid creat special in acel scop, au modelat societatea si statul in functie de imperativele procesului istoric pe care l-au definit.O prima incercare de modelare conform unor precepte ideologice a avut loc in Turcia, n 1908, prin Revolutia Tinerilor turci. Revoluia a fost, astfel, un preludiu al secolului al XX-lea. Secolul, de fapt, s-a nascut la sfarsitul Primului Razboi Mondial (1917-1918). (Istoricii obinuiesc s spun c secolulal XIX-lea s-a sfrit n 1914, la nceperea rzboiului, de aici formula secolului cel lung)Din considerent ideologice, si nu geografice, Europa Rasariteana inseamna Europa care a trait experienta regimurilor comuniste. Pentru britanici, de ex, sintagma include Europa sau tarile aflate sub dominatie sovietica. Germanii inteleg spatiul dintre ei si granita cu URSS. Cand definim Europa Rasariteana, din punct de vedere ideologic ca arie politica, intelegem Germania de Est, Cehoslovacia, dar nu Austria, Finlanda i Grecia (ar balcanica, care aparine de comunitatea ortodoxa, dar prin apartenenta la NATO si la Comunitatea Europeana nu apartine Europei Rasaritene), desi Viena se afla mai la est de Praga sau Berlin. De asemenea, aparine Europei de Est, Ungaria, Romnia, Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Albania etc.Europa Rasariteana este o zona abandonat la sfritul celui de Al doilea rzboi mondial, in afara umbrelei nucleare americane, o Europa la est de Leitha si Dunare, o Europa dominata de securisti si comunisti si confruntata multa vreme cu o saracie lucie.Crearea Europei Rasaritene dupa Primul Razboi MondialDupa patru ani de razboi, la 11 nov 1918, reprezentantul Germaniei i al Austro-Ungariei a semnat armistitiul cu puterile Antantei, moment care a insemnat sfarsitulrazboiului si al imperiilor german i austr-ungar. Astfel, intr-o imensa regiune a Europei Centrale si in spatiul urias al Europei Rasaritene si al Orientului Apropiat (Imperiul Rus, Imperiul Otoman) a luat nastere un vacuum de putere in care si-au facut aparitia natiuni fara istorie ( A. J.P.Taylor). Asa au aparut pe scena istoriei, cu pretentii la statalitate, finlandezii, estonienii, letonii, ungurii, cehii, slovacii, croatii, ucrainenii si altii. Romanii au intrezarit in situatia desfacerii imperiilor posibilitatea intregirii tarii cu teritorii care pana atunci apartinusera Ungariei si Austriei in V si Rusiei in E. Aspiratiile natiunilor la state nationale s-au fundamentat pe principiul autodeterminarii proclamat de presedintele SUA, W. Wilson. In Europa Centrala si de Est s-au nascut noi state: Cehoslovacia, Austria, Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, Ungaria, Polonia. Romanii din fostele imperii, rus i austro-ungar, pe baza principiului autodeterminarii, au hotarat sa se uneasca cu Romania. Conferinta de la Paris, apoi si interesele Marilor Puteri au decis granitele dintre statele Europei Centrale si de Est. De exemplu, Franta a incercat sa stabileasca granita cu Germania pe Rin, nu au reusit, astfel ca au impiedicat unificarea Germaniei cu Austria, insa francezii au oferit in compensatie regiunea Burgenland Austriei, o regiune revendicat de Ungaria. Tratatele de pace au fost semnate cu puterile invinse in 1919 si 1920. La Versailles cu Germania, la Saint-Germain cu Austria, la Neuilly cu Bulgaria, la Trianon cu Ungaria, la Svres cu Imperiul Otoman. O parte din problemele teritoriale nu au putut fi rezolvate in timpul Conferintei de pace, in unele cazuri s-a recurs la plebiscit, sau unele chestiuni teritoriale au fost rezolvate in cadrul unor noi intalniri internationale. Ex. granita Iugoslaviei cu Italia, la Rapallo; problema dintre Polonia si Cehoslovacia pentru provincia Teschen; problema Banatului, dintre Romnia i iugoslavia. Tratatele de la Paris nu au putut trasa granite etnice, aproape fiecare tara incorpora minoritati nationale. Ex. Romania 29 % din populatie era formata din minoritati; Cehoslovacia peste 3 mil de germani. In aceasta situatie, tratatele de pace au emis garantii pentru protectia minoritatilor, fiecare stat a trebuit sa semneze tratatul pentru respectarea drepturilor minoritatilor. Tratatele de pace au reusit sa schimbe harta Europei si au dat nastere unui numar mare de probleme. Au aparut aproximativ 2800 km noi fata de perioada antebelica. Aranjamentele de la Paris nu au durat mult, aproape 20 de ani, atunci cand Hitler a ocupat zona demilitarizata renana in 1936. Dar, Europa rasariteana, desi era caracterizata de tensiuni si includea numeroase anomalii, nu a fost ea cea care a provocat colapsul, in sensul ca nici un stat din Europa Centrala nu a declarat razboi altui stat. Razboiul s-a declansat datorita instabilitatii din Europa de E , el a fost declarat de Marile Puteri care au profitat de fragilitatea politica a acestei regiuni. Agenda problemelor Europei Rasaritene in perioada interbelica Problemele teritoriale: aplicarea detaliata in teritoriu a hotararilor a fost deosebit de dificila. EX, in zona tarilor baltice, forta militara a fost foarte importanta, in unele zone s-a recurs la plebiscit; Problemele politice: la inceput, dupa razboi, Europa rasariteana tria cu teama pericolului rosu, insa dupa ce armata rosie a fost infranta de Antant, a disparut pericolul rosu din exterior, dar a ramas psihoza pericolului rosu din interior (Internationala), dar apare si pericolul de dreapta. Din punct de vedere al sistemelor politice, statele din zona erau republici (Estonia, Cehoslovacia, Letonia, Lituania, Polonia), monarhii (Bulgaria, Roamania si Iugoslavia), o situatie speciala, Ungaria si-a pastrat coroana dar nu avea un rege, ci doar un regent, amiralul Horthy. In 1928, s-a declarat monarhie si Albania. In general, toate au adoptat constitutii care s-au dorit a fi moderne, dar nu toate au adoptat Parlamentul bicameral. Probleme importante a ridicat si armonizarea teritoriilor. Ex, Iugoslavia, Cehoslovacia, Romania.Din punct de vedere politic, sistemele politice nascute dupa razboi nu au rezistat mult, exceptand poate Cehoslovacia, aproape in toate tarile s-au instalat regimuri totalitare. Problemele economice si sociale: dupa razboi toate tarile din aria Europei Rasaritene au fost cuprinse de o mare criza, de abia spre mijlocul anilor 30 situatia economica a acestor tari s-a ameliorat, unele tari rezolvand problema inflatiei prin introducerea unei noi monede nationale (polonezii zlotul, ungurii peng ). Reforma agrara s-a aplicat in toate tarile, in unele a fost mai blanda (Polonia, Ungaria), iar in unele a fost mai ridicata (Cehoslovacia, Romania, Iugoslavia). Unele dintre guverne au acceptat-o de teama bolevismului. Reformele au dat satisfacie rnimii, dar au nemulumit pe cei deposedai (marii latifundiari maghiari din Croaia). Germanii erau perdani n Boemia, Moravia i Slovenia, ucrainenii i bieloruii din Polonia s-au plns c pmntul s-a mprit veteranilor de rzboi; n Slovacia, moiile maghiarilor au fost mprite cehilor i slovacilor, mai puin ranilor maghiari. Romnia a ncurajat stabilirea aromnilor n Dobrogea n detrimentul turcilor i ttarilor.Reforma agrar din Europa Rsritean a prezentat mari dezavantaje economice i sociale. Trecerea de la marea proprietate moiereasc la mica proprietate rneasc a dus la scderea produciei. n toat Europa Rsritean a existat o mare problem, i anume crearea de cooperative, asociaii n agricultur. n 1929, a fost atins de Marea Criz. ranii i-au vndut pmntul primit. Statele din zon s-au ntlnit n 1930 la Varovia, iar concluzia a fost s se descurce fiecare cum poate. Alianele internaionaleEuropa Rsritean, n perioada interbelic, s-a mprit n state revizioniste i nerevizioniste. Primul conflict a aprut ntre Bulgaria i Grecia pentru Macedonia. Toate statele ncercau s creeze aliane. Polonia, Cehoslovacia, Romnia i Iugoslavia s-au pus sub umbrela Franei. n anii 30, statele revizioniste au ncercat s se pun sub protecia Germaniei sau a Rusiei. S-a ncercat o Antant Balcanic, nu s-a reuit pentru c Bulgaria nu intra atta vreme ct nu renuna la Macedonia i Dobrogea. n 1934, a fost mpucat regele Alexandru al Iugoslaviei de ctre un macedonean, dar ncurajat de croai. Lovitura de graie a sistemului de aliane i securitate n regiune s-a dat n 1938 prin Acordul de la Mnchen. n faa pericolului Germaniei hitleriste, englezii s-au gndit s formeze un bloc anti-german i anti-sovietic, se ncerca o alt Europ care s cuprind toate statele de la Marea Baltic la Balcani. Pilonii urmau s fie Ungaria i Polonia, la care s se adauge rile Baltice, Romnia i Iugoslavia, dar nu a funcionat. Polonia nu dorea s-i strice relaiile cu Germania i Rusia (pacte de neagresiune), apoi era greu s pui la aceeai mas Ungaria i Romnia ( avnd ntre ele Transilvania).Haosul din care a luat natere Europa Rsritean dup Primul Rzboi Mondial se va instaura din nou n acest spaiu al Europei. CEHOSLOVACIA Statul cehoslovac se compunea din 4 teritorii principale la Vest se gaseau fostele provincii austriece, Boemia, Moravia si parti din Silezia sudica , la Est erau Slovacia si Rutenia, teritorii care au apartinut Regatului Ungariei, la care se adauga provincia Teschen, revendicata de Polonia. Aceste teritorii erau reunite intr-un stat, avandu-l ca presedinte pe Masaryk.Centrul de greutate al noului stat era asigurat de asocierea dintre cehi si slovaci. Ideea s-a conturat in timpul razboiului si astfel s-a nascut acest stat in ciuda diferenelor de limba, cultura, dezvoltare economica, atitudine diferita fata de biserica catolica. Slovacii inregistrau dificultati in plan cultural, educational. In 1914, exista cate o scoala la 26 de elevi vorbitori de maghiara si una la 701 vorbitori de slovaca. In Slovacia s-a pus si problema unui vid administrativ, 12 447 de functionari de origine maghiara au parasit Slovacia dup 1918, statul ramanand fara functionari. Asa s-a intamplat si in plan judecatoresc. Acest vid a fost umplut de cehi, de aici a aparut prima problema intre cehi si slovaci, s-a creat un mic complex de inferiritate. In 1918-1919 s-a consumat un razboi cu Ungaria. In fata proiectelor de desprindere a Slovaciei din statul ungar si de unificare cu Cehia, armata maghiara a intrat in noiembrie si a ocupat Slovacia. Au intervenit armatele aliatilor si au blocat initiativa Budapestei. In primavara anlui 1919, a avut loc o noua interventie, a armatelor bolsevice in Cehoslovacia, conduse de Bla Kuhn. La 16 iunie, sub impactul ideilor comuniste, la Preov s-a proclamat Republica Sovietica Slovaca. Statul sovietic slovac a rezistat doar 2 saptamani. Kuhn a retras trupele din Slovacia si Rutenia pe baza promisiunii lui Clemenceau ca daca isi retrage trupele, va obliga Romania sa isi retraga trupele din Ungaria. La scurt timp dupa crearea Cehoslovaciei a aparut o miscare politic, n frunte cu Hlinka, care dorea desprinderea Slovaciei. Probleme complicate a ridicat si integrarea Ruteniei, foarte inapoiata din punct de vedere economic si cultural; de asemenea, problema germanilor, asezati in Boemia, Moravia si Silezia. O mare parte din elita armatei i dintre profesori erau germani, crora nu le convenea situatia de a deveni minoritari, si au contestat crearea Cehoslovaciei. Erau 3 mil. de germani. La 29 oct 1918, deputatii germani din Parlamentul austriac care reprezentau circumscriptiile din Boemia si Moravia s-au intrunit la Viena unde au declarat Republica Independenta a Boemiei Germane, cu capitala la Liberec. Solutia nu a fost agreata mai ales de Franta i nici de Cehia. Regiunea era greu de aparat, iar trupele cehoslovace au ocupat in decembrie 1918 acest stat. Initial s-a semnat o pace pana in 4 martie 1919, cand 52 de germani au fost ucisi in timpul demonstratiilor impotriva alegerilor din statul cehoslovac. Zona industriala Teschen era populata de germani, polonezi, cehi si evrei. Cehoslovacia a profitat in timpul razboiului din 1920-1921 dintre Polonia si Rusia si a ocupat regiunea. A fost convocat o comisie europeana pentru arbitrarea situatiei, dar a ramas la Cehoslovacia. Sistemul politic cehoslovac s-a bazat pe Constituia elaborata pe baza Declaratiei de la Washington a lui Masaryk, din oct 1918. Statul era declarat republica, astfel seful statului urma sa fie un presedinte ales pe 7 ani de catre cele 2 camere ale Parlamentului. Constitutia garanta acceptarea cu statut oficial a oricarei limbi vorbite de 2/3 din populatia dintr-o anumita zona. Astfel, cehoslovaca, germana, ruteana si maghiara au fost recunoscute ca limbi de stat. Constitutia preluase sistemul austriac care cerea deschiderea de scoli separate pentru fiecare grup lingvistic care totaliza 1/5 din populatie. In orice localitate, daca erau cel putin 40 de elevi de o etnie se deschidea scoala. Tot prin Constitutie, grupurile etnice puteau sa editeze reviste, ziare, exceptand radioul care functiona in cehoslovaca. S-a acordat dreptul de asociere in partide etnice. Libertatea de asociere a dus la o adevrat inflatie de partide. Cele mai importante erau ale social-democralior, apoi Partidul Agrarian Cehoslovac, Partidul Comunist, Partidul popular Slovac etc.Desi Cehoslovacia era divizata in multe partide, a fost un stat stabil in plan politic. A fost, ns, permanent minat de acest mozaic etnic. Prima problema care a aparut a fost chestiunea slovaca, in anii 20. La scurt timp dupa crearea statului au inceput sa se manifeste geloziile slovacilor fata de cehi. Slovacilor le displacea faptul ca in stat se putea vorbi doar despre scoli cehoslovace si nu slovace. Se auzeau si plangeri privind faptul ca cehii dominau functiile publice din Slovacia. Hlinka facea propaganda printre slovaci aratandu-le ca desi insumau 17 % din populaie ocupau doar 1,7 % din posturi. Slovacia suferea si din punc de vedere economic. In 1919, trupele maghiare in retragere au luat o parte din instalatiile industriale din Slovacia. Pe acest fond, o mare parte din capitalul industrial a fost preluat de cehi, sau erau concurati de industria din Cehia. In 1922, 500 de intreprinderi din Slovacia s-au inchis. Reforma agrara foarte radicala si in Cehoslovacia crea nemultumiri mai ales in randul minoritatilor, care s-au vazut discriminati. Cea mai raspandita sursa de nemultumiri pentru slovaci era religia. In Boemia si Moravia s-a introdus o Biserica nationala ceha unde liturghia se tinea in lb. ceha, iar preotii erau scutiti de rigorile celibatului. Au inceput sa modifice sarbatorile, au introdus o noua sarbatoare, 6 iulie, sarbatoarea lui Jan Hus. Chestiunea germana din anii 20 germanii erau impotriva serviciului militar obligatoriu, vedeau in reforma agrara o metoda de a-i deposeda de bunuri si de a le submina puterea, i deranja faptul ca limba ceha era obligatorie pentru documentatiile cu caracter comercial. In anii 20, germanii au fost cuminti inca din doua motive: statele care i-ar fi putut ajuta, Austria era prea slaba, iar Germania era monitorizata de Societatea Natiunilor. Criza economica din anii 30 a resuscitat miscarile autonomiste din Cehoslovacia. Hlinka, liderul slovac aduna in jurul sau tot mai multi suporteri. La un miting a declarat: cehoslovacii nu exista, vrem sa ramanem slovaci, afara cu cehii! Pe scena politica si face aparitia si grupul monseniorului Josef Tiso care propune o federatie slovaco-poloneza, ca apoi sa pledeze tot mai mult pentru independenta Slovaciei. Miscarea autonomista din Slovacia a determinat guvernul de la Praga in 1938 sa recunoasca existenta unei natiuni slovace. In anii 30 a devenit tot mai acuta problema germanilor. Sub influenta evenimentelor din Germania, germanii din Slovacia au creat organizatii naziste, precum Liga Studentilor Nationali Socialisti. Ca lider s-a afirmat Henlein, care in discursuri pleda pentru integrarea germanilor in Reich-ul creat de Hitler. La 20 fev 1938, Hitler s-a declarat protectorul tuturor germanilor care locuiau in afara statului german, iar in luna urmatoare a incorporat Austria Reich-ului. Guvernele de la Praga au incercat sa amelioreze situatia, fara sanse insa, si pe acest fond la 30 sept 1938 are loc acordul de la Munchen, patronat de Franta si Marea Britanie, in urma caruia regiunea Sudeta e atribuita Germaniei.La 2 oct Polonia ocupa Teschen, la 2 nov la Viena, sudul Slovaciei si al Ruteniei erau cedate Ungariei. Pe acest fond Slovacia s-a desprins si va deveni un stat independent, sub presiunea lui Hitler. Pe 15 martie 1939, armatele germane au ocupat Cehia, care a fost incorporata teritoriilor Reich-ului german.

POLONIAS-a nscut tot pe fondul haosului de la sfritul Primului Rzboi Mondial, argumentndu-i formarea tot pe principiul autodeterminrii. Graniele noii Polonii n codiiile rzboiului civil din Rusia, Polonia a ncercat s i extind graniele spre est, i ca urmare a ocupat Lwow, ora ucrainean, n aprilie 1919 a ocupat oraul Vilnius, pe care lituanienii l revendicau drept capitala lor natural. Politica lor n rsrit i-a dus n conflict cu sovieticii. ntre 1919-1921 s-a desfurat rzboiul polono-sovietic. Iniial a avut loc ofensiva polonezilor, n urma cruia au ocupat Minsk i Kiev. A urmat contraofensiva sovietic, care a ajuns cu armata la porile Varoviei. Pericolul era nu doar ocuparea, ct instaurarea unui regim comunist. Omul care a salvat Polonia a fost gen Pilsudski, care a organizat o strlucit aprare. Dup respingerea atacului a urmat o contraofensiv, apoi la Riga s-a ncheiat pacea. Oraul Vilnius a rmas n continuare la Polonia, fapt ce a generat o disput diplomatic ntre Polonia i Lituania. Spre est, Polonia s-a extins pe seama Germaniei. A primit Poznania, o parte din Silezia i teritorii din Pomerania. A pierdut ns Teschen, pe care cehoslovacii au ocupat-o n timpul rzboiului, una din cele mai importante zone miniere. Edificarea statuluiPolonia era o ar mozaicat. Polonia interbelic reunea teritorii care au aparinut Rusiei, Austro-Ungariei i Germaniei. n 1921, statul polonez avea 27 mil locuitori, din care 69,2 % erau polonezi, 14,3% ucraineni, 3,9% bielorui, 7,8% evrei, 3,9% germani, apoi lituanieni, cehi, rui. Polonia era cel mai mare stat evreiesc din lume. O treime din evrei triau n Polonia, majoritatea oraelor erau populate cu evrei.Viaa politic a Poloniei interbelicenc din timpul rzboiului cu Rusia sovietic, polonezi l-au acceptat pe gen Pilsudski drept preedinte i comandant suprem al armatei. n 1920 s-a autodeclarat mareal. Pe scena politic a istoriei Poloniei s-a impus i Dmowski, liderul Partidului Naional Democrat. n 1921, Polonia a fost dotat cu o Constituie, care a fost gndit nct s limiteze puterea preedintelui. Conform noii Constituii, cea mai mare autoritate n stat era Seimul, camera inferioar a Parlamentului polonez. Puterea preedintelui era redus la minim. n aceast situaie, eroul Poloniei s-a retras. A fost ales preedinte Narutowski. Viaa intern era foarte agitat, iar n 1925 se adug o criz economic provocat de Germania. Convenia privind statutul Sileziei Superioare i obliga pe germani s achiziioneze 6 mil de tone de crbune silezian, un colac de salvare pt Polonia. Dup expirarea obligaiilor contractuale, germanii au refuzat s mai importe crbune pn cnd minoritatea german din Polonia nu va primi drepturi speciale. Rezultatul a fost creterea omajului i prbuirea zlotului. Criza economic a amplificat i o criz politic i marealul Pilsudski a regizat o lovitur de stat n Polonia. A organizat un mar asupra Poloniei.Polonezii erau nemulumii de politicianismul ce caracteriza statul polonez, de scandalurile politice. Era apoi problema minoritilor, precum ucrainienii, germanii, era nemulumit i clasa muncitoare din cauza omajului, salarii mici, ngrijorrile fa de pericolul extern, n condiiile n care n 1926 s-a semnat un pact de neutralitate dintre sovietici i germani. Ajuns n fruntea statului polonez, marealul a convocat Parlamentul. Acesta a cerut ca n timpul discursului, deputaii s rmn n picioare, dar acetia au refuzat, i a reconvocat Parlamentul ntr-o alt dat. Primit cu ostilitate, Pilsudski a reuit s i ctige simpatia ca urmare a situaiei economice, dar fericirea nu a durat mult pentru c n anii 30 s-a declanat Marea Criz. Din nou s-au resuscitat nemulumirile, att n plan social, ct i naional i etnic. Ucrainienii ntrunii la Viena au creat Organizaia Militar Ucrainian care prin sabotaje i acte de teroare ncerca s mping Guvernul spre msuri dure cu gndul de a compromite gruprile ucrainene mai moderate. Polonezii s-au convins c marealul nu e capabil s transforme ara ntr-o Polonie respectat, egal cu marile puteri. Pilsudski a condus Polonia cu membri Legiunii, guvernul coloneilor, care i-au asumat funcii n guvern, administraie, cel mai important om n stat a devenit Josef Beck, care era i ministrul de externe al Poloniei. n 1934, s-a elaborat o nou Constituie. Conform acesteia, puterea, aproape suprem n stat, aparinea preedintelui care urma s fie ales prin vot universal pt 7 ani. Preedintele nu era responsabil n faa Parlamentului, ci a lui Dumnezeu i a istoriei. La 12 mai 1935 a ncetat din via marealul Pilsudski. Omul care va domina viaa politic va fi J. Beck. Pentru Polonia a urmat o perioad nesigur, mai ales n plan extern, cu toate c recupereaz regiunea Teschen. Dup ocuparea oraului Praga, germanii au ocupat de la polonezi oraul i regiunea Memel, anticipnd ocuparea oraului Danzig. Beck i punea sperane n garaniile britanice i pe ideea c Hitler nu va ocupa Polonia, dar Anglia a garantat independena Poloniei i nu integritatea statului polonez. La 1 sept, Germania atac Polonia cu 3200 de tancuri. Polonezii se apar cu 311 tancuri i cu armat de cavalerie. La 18 sept, dinspre rsrit are loc invazia Rusiei Sovietice, iar Polonia a capitulat i era pulverizat dup aproape 20 de ani de istorie. Romnia a acceptat ca guvernul Poloniei cu tezaurul i o parte a populaiei s se retrag pe teritoriul ei. Polonia, dup drama rzboiului, s-a reconstituit parial pe teritoriul fostului stat. UNGARIALa sfrsitul anului 1917, regatul Ungariei s-a prbuit prada numulumirilor interne, att sociale, ct i naionale. n faa iminentului colaps, forele politice de la Budapesta au ales un guvern condus de Kroly Mihaly, descendent dintr-o veche familie nobiliar maghiar, dar care se arata sensibil la problemele sociale cu care se confrunta Ungaria ( i s-a spus Prinul Rou). Ales prim-ministru cnd monarhia intra n descompunere, a depus jurmntul ctre mpratul Carol prin telefon. Acesta l-a acceptat, dar dou zile mai trziu, Kroly il informa pe mprat c revoluia era n plin desfurare, i c prin urmare solicit dezlegarea de jurmnt. Monarhia lua sfrit intr-un mod lamentabil. Opera mai multor secole de istorie sub Habsburgi era lichidat printr-un telefon. Multe imperii au czut lamentabil! Pus n faa faptului mplinit, mpratul a comunicat: Comunicai-i contelui Kroly c recunosc decizia naiunii maghiare.Guvernul Kroly a recunoscut independena Poloniei, Ucrainei, spera s pstreze unitatea Ungariei istorice prin crearea unei federaii care s evite aplicarea politicii de autodeterminare. La finele lui 1918, cehii intr cu armata n Slovacia, romnii n Transilvania, iar srbii nainteaz spre nord i ocup oraul Pecs. Aceste situaii anuleaz proiectul lui Kroly, iar drama este amplificat, att social, ct i naional. n plan social, sunt peste 1 mil de demobilizai, sunt apoi refugiaii din provincile pe care Ungaria le pierde. Se creeaz un val de indignare, i pe acest fond puterea e preluat de bolevicii lui Bela Kuhn n urma unei revoluii. Extrema stng vine la putere pe un val de imens indignare naional. Ajuns la putere, ncearc s refac statul, dar toi i erau ostili, mai ales n plan extern. Spectrul bolevismului a ndeprtat pe toi posibilii aliai ai Ungariei. ncercrile prin aciuni militare n Cehoslovacia i Romnia de a reface Ungaria au euat. La sfritul lunii iulie, romnii nainteaz n Ungaria i la 4 august ocup Budapesta. Kuhn a fugit la Moscova, de unde a fost exilat n Siberia de ctre Stalin. Dup retragerea armatelor romne, somate de puterile aliate, n Ungaria a urmat contraofensiva dreptei, reprezentat prin armata naional, condus de amiralul Horthy Miklos, fost comandor n armata Imperiului i aghiotant al mpratului. Victimele contraofensivei au fost partizanii lui Kuhn i evreii. Dup intrarea n Budapesta, Horthy a fost declarat regent, iar coroana regatului pstrat, pentru c reprezenta simbolic Ungaria istoric. n aceste mprejurri, la Conferina de Pace, Ungaria semneaz Tratatul de la Trianon, n urma cruia pstreaz doar 32,6% din vechiul regat. n urma acestui tratat, se pierde Transilvania, Croaia, Slovacia, Voivodina, Banatul, Baka i Rutenia. Tratatul i-a nemulumit pe maghiari, exprimat ntr-o ntreag simbolistic naional. De exemplu: Drapelul naional nu se nla mai sus de jumtatea catargului n perioada interbelic n memoria teritoriilor pierdute. n aceste mprejurri ncepe istoria interbelic a Ungariei. Perioada interbelic a fost dominat de trei personaliti:1. 1921-1931 Sistemul BethlenFuncia de prim-ministru a fost deinut de contele Bethlen, un calvinist din Transilvania. Acesta se afirmase n contrarevoluia din Ungaria fr a avea legturi cu excesele ei sngeroase. Ca prim-ministru a ncercat restaurarea vechiului sistem politic, n care puterea s aparin marii aristocraii. Prin introducerea sistemului de vot deschis, a eliminat electoratul din viaa politic a Ungariei. A creat un Partid Unic de guvernmnt, format din fuziunea Partidului Cretin Naional cu Partidul Micilor Proprietari. Dorind s pstreze vechiul sistem, s-a opus unei reforme agrare, a inut, n schimb, aproape de guvernare Biserica Romano-Catolic. n acest sens, biserica a devenit factorul decisiv n domeniul educaiei, o mare parte a colilor erau administrate de biseric. Avea drept de veto la numirea ministrului educaiei, era consultat n numirea judectorilor i a altor funcionari. A fost mai dificil pentru Bethlen de atras i subordonat armata, pentru c foarte muli ofieri erau nostalgici vechilor jurminte, majoritatea generalilor erau germani. n 1941, 21 din 27 de generali erau germani. Cu acest sistem, Ungaria a supravieuit aproape 10 ani, dar n anii crizei, sistemul a euat. Producia agricol s-a redus dramatic, criza financiar, grevele, omajul au pus stpnire pe Ungaria. Criza economic a generat una politic, din Partidul Unic s-a desprins Partidul Micilor Proprietari. In august 1931, Bethlen a demisionat. n Ungaria, criza a permis ascensiunea dreptei la putere i amplificarea antisemitismului. 2.S-a format un nou guvern, guvernul Gombos Gyula. S-a considerat c Gombos e personajul potrivit pentru a mpca revolta maselor, dei contemporanii i istoricii vorbesc de el ca fiind un personaj de cabaret, cu o origine mixt. Era un mare admirator al lui Mussolini. Nu era un admirator al vechii nobilimi, repeta c nu intereseaz de unde vine omul, ci ncotro se ndreapt. A ncercat s creeze un stat corporatist, dar nu a reuit. A promis reforme radicale, dar n practic nu a realizat mare lucru. Victoria cea mai important a guvernului a fost Tratatul Comercial cu Germania din 1934, prin care aceasta se angaja s achiziioneze produse agricole i bauxit din Ungaria. Istoricii unguri spun c acest tratat a ajutat guvernul s scoat Ungaria din ghearele crizei. n 1936, s-a stins din via, iar perioada care a urmat a fost pt. Ungaria una a dreptei politice. 3.Succesorii lui Gombos au fost Darnyi Klmn, contele Imredy Bela, Teleki Pl i Brdossy Lszlo. A fost o perioad a confruntrii dintre vechea i noua dreapt, reprezentat mai ales prin Organizaia Crucile cu Sgei. n timpul guvernului Imredy se emit primele legi antisemite, se aplic legea Numerus Clausus, prin care prezena evreilor era limitat la 6% n profesiile specializate, iar n comer s-a limitat la 12%. A urmat dup Imredy un nou guvern i o nou legislaie antievreiasc. Ungaria nu avea, ns, o ideologie de dreapta unitar.La sfritul anilor 30, Ungaria a dobndit, pe fondul revizuirii de ctre Hitler a Sistemului de la Versailles, Rutenia i Slovacia. n 30 aug 1940, a obinut Transilvania de Nord. n dec 1940, n mod greu de neles, primul-ministru Teleki a semnat un pact de prietenie cu Iugoslavia, dar n anul urmtor Germaia a cerut Ungariei s-i pun la dispoziie teritoriul pt a ataca Iugoslavia. Teleki s-a mpotrivit, iar dup cteva polemici s-a sinucis. Ungaria s-a alturat Germaniei, iar aceast colaborare i-a adus 52,9% din teritoriile pierdute n 1919. Preul a fost ns foarte mare, participarea Ungariei la rzboiul mpotriva URSS. Ungaria este la fel un exemplu pentru modul cum s-a compus i recompus acest spaiu al Europei Centrale n secolul XX. STATELE BALTICEESTONIA, LETONIA, LITUANIASunt trei state care au aparut simultan dupa Primul Razboi Mondial si au disparut simultan prin incorporarea lor la URSS. Altfel, sunt trei ri cu o cultur i o naionalitate aparte. Estonia face parte din familia limbilor fino-ugrice, letona i lituaniana sunt limbi indo-europene. Letonia se compune din 3 provincii: Livonia, Courland i Letgale, care au avut o existen separat n Imperiul arist. Lituania este o ar majoritar catolic, Estonia i Letonia au majoritar religia luteran. Ideea unui stat aparte, prin dobndirea autonomiei, n cadrul Imperiului Rus, a aprut la popoarele baltice n 1905, n timpul Revoluiei ruse. Ideea independenei s-a conturat la sfritul rzboiului pe fondul ameninrii din partea Rusiei bolevice. La 17 martie 1917, naionalitii estonieni au cerut autonomia statului. Guvernul provizoriu de la Petrograd a aprobat nfiinarea unei uniti administrative estoniene sub comanda unui comisar asistat de un consilier ales. n faa pericolului bolevic, la 24 februarie 1918, Consiliul estonian, Maapaev, a declarat independena. A urmat un rzboi cu Rusia Sovietic. De abia la 2 fev 1920, estonienii au negociat un tratat de pace cu Lenin prin care acesta le recunotea independena deplin.Puin mai trziu, Estonia a fost primit n Liga Naiunilor. La 17 martie 1917, s-a nfiinat un consiliu provizoriu leton, care a fost recunoscut de ctre guvernul provizoriu de la Petrograd. Drumul spre independen era foarte complicat, mai nti pentru c aici era o important minoritate rus. Letonia era o provincie industrializat cu un detaament important de muncitori care fcea lobby socialist. Astfel, atunci cnd un Consiliu popular unificat a declarat independena pe 18 noiembrie 1918, la Moscova, pe 14 decembrie, s-a declarat i Republica Sovietic Leton. Pe teritoriul Letoniei, acionau armate germane, forte ale rusilor albi i ale bolevicilor, la care se aduga armata naional leton. Aceste armate puneau statul n faa unei iminente dezmembrri. A fost nevoie de intervenia flotei britanice pentru a cura teritoriul statului de trupele ruilor. n august 1920, letonii au semnat pacea cu bolevicii, iar Letonia a fost primit n Liga Naiunilor. Lituania n timpul rzboiului, teritoriul viitorului stat s-a aflat sub dominaia germanilor. In iunie 1917, s-a nfiinat un Consiliu lituanian. n martie 1918, mpratul german a acceptat independena Lituaniei, dar i aici, stabilizarea a depins de curarea rii de ruii albi i de bolevici. n 1922, s-a semnat un tratat cu Lenin, iar ara va intra n Liga Naiunilor. Prin acest tratat, Lituaniei i se recunotea dreptul asupra oraului Vilnius, care a fost capturat de polonezi. n ntreaga perioad interbelic, relaiile dintre Lituania i Polonia au fost tensionate, ntre cele dou ri s-a derulat un adevrat rzboi rece. Capitala a fost la Caunas. n 1923, Lituania a ocupat oraul Memel, care era revendicat de nemi.EVOLUIILE INTERNEEstonia. n plan politic, a adoptat un sistem electoral foarte democrat, bazat pe votul universal, egal, secret i proporional. Avea un Parlament unicameral, iar eful statului era i seful Guvernului. Parlamentul estonian a votat reforma agrar, foarte radical, care a dat satisfacie ranilor i a fcut din Uniunea fermierilor cea mai important for politic, iar liderul acestiu partid, Konstantin Pats, a devenit cea mai important figur politic a Estoniei. i aici, Partidul Comunist a fost scos n afara legii, ns a rmas activ printre etnicii rui. Altfel, Lituania a stat sub semnul instabilitii economice i politice, dublat de numeroase violene, care au favorizat impunerea unui regim autoritar, condus de K. Pats. Dar, cu toate acestea, Estonia s-a bucurat de un regim tolerant fa de minoriti, mai ales n plan cultural, aici trind rui, germani, evrei etc. Letonia. Viaa politic a stat i aici sub semnul reformei agrare, fotii proprietari au putut pstra doar 50 ha. ntre 1919-1934 au fost 19 guverne, in Parlament erau reprezentate 39 de partide. Partidul cel mai puternic a fost Liga ranilor. n anii 30, i ca urmare direct a crizei, a avut loc o ascensiune a dreptei, Crucea Tunetului, organizatie fascist, scoas n afara legii. n 1934, preedintele Ulmanis, printr-o lovitur de stat, a proscris partidele i a condus singur ara, bazndu-se pe aparatul administrativ. Letonia a fost o ar n care s-au respectat drepturile minoritilor, mai ales n privina autonomiei colare. Aici triau 7,8% rui, 3,4% bielorui, 3, 6% germani etc. Lituania. O ar catolic, n care triau 9,3% rui, 7,3% evrei, 3,2% polonezi. A fost adoptat i aici o reform agrar, dar mai puin radical. Marcat i ea de o mare instabilitate politic, ceea ce a fcut ca n decembrie 1926, Partidul Naionalist, mpreun cu elementele nemulumite din armat, n urma unei lovituri de stat, a preluat puterea. ara a fost condus de preedintele Smetona, fr convocarea Parlamentului, prin decrete. n 1935, toate partidele au fost scoase n afara legii. n 1939, Portul Memel a fost predat Germaniei. n plan economic, au fost mult mai stabile dect celelalte state din arie. Activitile economice i industriale se bazau pe un sistem cooperatist. De asemenea a contat la stabilitatea economic i un sistem al asigurrilor sociale foarte bine pus la punct, educaia era la un nivel foarte ridicat, dar stabilitatea economic nu era n msur s asigure protecia internaional pentru aceste ri.RILE BALTICE N SISTEMUL INTERNAIONALAvnd n vedere vulnerabilitatea lor, s-a ncercat crearea unei axe de stabilitate baltico-scandinav, dar nu s-a reuit, era greu de pus la aceeai mas Polonia i Lituania, iar rile scandinave nu se doreau expuse n conflictele n care le puteau atrage rile baltice. Nu s-a reuit nici reunirea celor trei ri baltice ntr-o alian politico-militar, dei puteau reprezenta o for. n aceast situaie, Acordul din 1939 dintre Stalin i Hitler, a obligat rile baltice s duc o politic servil fa de URSS. n 1940, dup cderea Franei, URSS a intrat cu armatele n aceste ri, o invazie sovietic interpretat diferit, pentru baltici, nceputul retragerii naionale, iar Agenia Tas, scria despre entuziasmul i revolta celor ce muncesc. S-au format noi guverne i Parlamente pro-sovietice. La 1 august 1940, Parlamentele din cele trei ri au cerut Moscovei s permit intrarea rilor lor n componena URSS. rile baltice ncetau s mai existe pentru 50 de ani.

ROMNIAPentru Romnia, ca si pt majoritatea tarilor din EC, problema central n perioada interbelic a fost aceea a integrarii noilor teritorii la statul romn. Romnia se afla la sfritul rzboiului printre statele favorizate. Prin hotrrile de la Chiinu, Cernui i Alba-Iulia, confirmate prin Tratatele de Pace, Romnia i dublaser dimensiunile i populaia. Romnia devenea dup primul razboi mondial al doilea stat ca mrime din Europa Rsritean. Aceast extindere a afectat inevitabil viaa politic a Romnia interbelice. Au aprut cunoscutele probleme de integrare. Sistemul economic al noilor teritorii se dezvoltaser diferit fa de cel din regat, reelele de ci ferate au fost concepute ca parte ca a reelei maghiare, austriece sau ruseti, sistemele monetare erau diferite, diferenele economice erau foarte mari. Banatul i Transilvania erau regiuni cu un grad mare de industrializare, n schimb, Basarabia, Moldova, Oltenia erau regiuni agrare. Dificulti enorme ridica problema integrrii populaiei. Romnia era un stat n care minoritile reprezentau circa 30% din populaie. n Dobogea triau turci, ttari, igani, n Basarabia, ucraineni, rui, evrei, n Transilvania, unguri, germani, evrei, Banatul era un mozaic etnic, srbi, germani, bulgari, inclusiv vorbitori de limb francez (vabii). Peste tot erau, firete, i romni, dar erau diferene i ntre romni. Cei din Bucovina i Transivania erau obinuii cu alte standarde de comportament politic i cu alte niveluri de performan administrativ dect cei din regat. Ca urmare, Romnia interbelic nregistra tensiuni ntre romni i neromni, ntre romni i romni, cu culturi diferite de la o regiune la alta. Astfel, contieni de problemele Romnia, ca de altfel a ntregii regiuni din Europa Central i de Est, aliaii au impus statelor rezultate n urma colapsului imperiilor s promoveze regimuri democratice i protecia minoritilor. Acest lucru nu era simplu, brokerii de la Bucureti cu greu se dezobinuiau de vechiul sistem, folosind administraia pt a-i cultiva relaiile clientelare. Au aprut i alte nemulumiri, muli regeni s-au instalat confortabil n conducerea administraiei publice, n bnci, n nvmntul din noile provincii . De aceea, o mare parte din problemele cu care s-a confruntat Romnia la 1940, i anume dezmembrarea ei, trebuie cutate i n politica intern a statului romn, nu numai n factorul extern. VIAA POLITIC 1918-1922Sistemul politic din Romnia a fost puternic marcat de rzboi. Conservatorii, filogermani i mari moieri, i-au pierdut raiunea de a fi dup rzboi, liberalii erau acuzai datorit politicii fiscale fa de rani i pt c au pregtit prost rzboiul. Dup rzboi s-au afirmat noi partide, precum P. rnesc, care promova ideea protejrii ranilor i dezvoltarea unei economii bazat pe manufacturarea produselor agricole. S-a evideniat Liga Poporului lui Averescu, fr ideologie. A devenit ns o for politic respectabil dup rzboi Partidul Naional din Transilvania condus de Maniu i Vaida, oameni politici cu experiene ndelungate n viaa politic din Ungaria, ca parlamentari la Budapesta. Lor li s-a alturat Mihalache.Stnga a fost foarte slab, din cauza pericolului bolevic. Primele alegeri organizate dup 1918 au fost ctigate de P. rnesc i P. Naional. S-a format astfel un guvern al Blocului Parlamentar, format dintr-o coaliie, apoi a fost adus la putere Averescu, iar n 1922, reabilitai i ntrii politic, liberalii s preia guvernarea Ro. ncepe aa-numita decad liberal.ROMNIA N ANII 20n 1923 s-a elaborat o Constituie n tradiia principiilor centraliste. Pe baza ei, ara era mprit n 71 de judee conduse de prefeci numii de la Bucureti. Practica electoral era original n Romnia, mai nti era numit primul-ministru i apoi se organizau alegerile. ntre anii 1922-1928, pe acest sistem electoral, ara a fost condus de P. Naional Liberal, care a ncercat s-i impun politica prin noi nine, o ncercare de protejare a capitalului autohton. ns, liberalii, treptat, au acumulat adversari, mai ales n rndul ranilor, care erau nemulumii pentru sistemul slab de creditare, erau deranjai de sistemul de impozitare. n 1928, dup moartea liderului Ionel Brtianu, liberalii i-au depus mandatul. S-a format un nou guvern, condus de Iuliu Maniu. Acesta promitea rezolvarea problemelor ranilor, o descentralizare administrativ, respectul mai mare pt Constituie, o mai mare atenie pt mprumuturile strine. Din pcate, guvernarea naional-rnist a fost un eec, deoarece a coincis cu Marea Criz.MICAREA FASCIST DIN ROMNIA SAU DREAPTA ROMNEASCA fost cea mai puternic din Europa Central i de Est. Creatorul micrii a fost Corneliu Zelea Codreanu, nscut dintr-un tat polonez sau ucrainean, i dintr-o mam austriac. A devenit cel mai mare naionalist romn. Aflat n detenie n 1927, mrturisea c i s-a artat n vis Arhanghelul Mihail, care l-a ndemnat s ndrume poporul ctre o er de armonie i puritate. Astfel, a nfiinat Legiunea sau Liga Arhanghelului Mihail, numit i Garda de Fier. Ideologia legionarilor se baza pe naionalism, ortodoxism, antisemitism, erau autoritari i antimarxiti, cultivnd cultul morii, al sacrificiului. Adepii erau muli rani care n-aveau pmnt, foarte muli studeni i intelectuali, care i pierduser ncrederea n partide sau care erau omeri. Ascensiunea Legiunii s-a datorat i debilizrii partidelor politice. Pe acest fond, n 1937, la alegeri, niciun partid nu a obinut minimum de 40% din voturi. Aproape 25% din voturi s-au dus spre partidele pro-fasciste. n 10 fev 1938, ca n majoritatea rilor, Carol a instaurat un regim de autoritate monarhic. Ro nu ieea din traiectoria EC. Prima victim a regimului autoritar a fost Legiunea, Carol hotrnd eliminarea lui Codreanu i a 13 legionari. n plan extern, Romnia s-a ndreptat tot mai mult spre Germania. n 1939, a ncheiat un pact economic cu aceasta, prin care ara devenea un satelit economic al Germaniei. Aceast reorientare era fcut n sperana c prin apropierea de Germania va putea pstra statu quo-ul propus prin Confer de la Paris.n 1940, cnd E Rsritean i-a redesenat graniele, Romnia a pierdut Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania de Nord i Cadrilaterul. n cteva zile a pierdut o treime din teritoriu i din populaie, din care 6 mil erau romni. Carol a abdicat n favoarea fiului su Mihai, dar adevratul conductor a fost Antonescu. Din sept 1940 pn n 21-22 ian 1941 a condus n colaborare cu legionarii. A fost o perioad de haos i rzbunri, a fost asasinat Virgil Madgearu, Nicolae Iorga. n ianuarie, Antonescu a primit girul lui Hitler pt eliminarea legionarilor de la putere. Romnia se va angaja n rzboiul mpotriva URSS dup cteva luni. Ro din 1940-1941 nu mai semna cu Ro din 1918-1919.

BULGARIAAm putea-o defini ca ara loviturilor de stat i a dictaturilor n perioada interbelic. Aliat cu Germania n primul rzboi mondial, la 29 septembrie 1918, sub presiunea aliailor, Bulgaria a ncheiat un armistiiu, elibernd numeroi deinui politici, inclusiv pe liderul Uniunii Naionale Bulgare, Alexander Stamboliinski. Perioada de dup rzboi a fost una a conflictelor ntre partide, i pe acest fond, regele Ferdinand a prsit ara n favoarea fiului su Boris al III-lea. n lupta pt putere n primul an de dup rzboi, s-au confruntat agrarienii lui Stamboliinski, socialitii i macedonenii. nvingtor a ieit Stanboliinski, care a guvernat ntre 1919-1923. Ca program politic, i-a propus s fac din Bulgaria un stat dominat de rani. Astfel, prin legea agrar din 1921 au fost naionalizate toate proprietile mai mari de 30ha, dup care, pmntul a fost mprit la rani. S-a hotrt ca fiecare familie s primeasc 2 camere si o buctrie la ora, toi brbaii ntre 20 i 60 de ani erau obligai s presteze un an de munc n seviciul statului pe gratis. Toate femeile de la vrsta de 16 ani trebuiau s presteze 6 luni n serviciul statului. Msura a fost contestat. POLITICA EXTERNGuvernul Stamboliinski a fost nevoit s ncheie Tratatul de Pace de la Neuilly sur Seine prin care renuna la unele enclave teritoriale n favoarea Iugoslaviei, renuna la Cadrilater n favoarea Romniei, la o parte din Tracia n favoarea Greciei, termenii militari erau foarte drastici pt Bulgaria, avea dreptul doar la o armat de voluntari de 20 000 de oameni. Era obligat s plteasc despgubiri de rzboi. Acest tratat l-a fcut impopular pe Stamboliinski n rndul dreptei din Bulgaria, mai ales c n 1923 a ncheiat i un pact cu Iugoslavia. Nemulumii de Stamboliinski erau i clericii, inclusiv armata, i pe acest fond de nemulumiri, la 9 iunie 1923, o conspiraie compus din Liga militar, Aliana Naional i macedoneni, acionnd cu tiina regelui, au rsturnat guvernul agrarian. Stamboliinski a fugit de la Sofia, dar a fost prins i schingiuit, dup care i s-a tiat capul i a fost trimis la Sofia ntr-o cutie. S-a format un nou guvern, condus de Alexandr ancov, profesor universitar de studii economice, lider al coaliiei Aliana Democrat. n Bulgaria au urmat aa-numiii ani ai terorii. n primul rnd au czut victim terorii teroritii care au pus o bomb la Catedrala Sveta Nedelea, i a fost declanat apoi campania anti-stnga, colile s-au transformat n centre de detenie, s-au organizat execuii publice. Perioada parlamentar 1926-1934n 1926, profesorul ancov a demisionat sub presiunea protestelor internaionale. S-a format un guvern condus de Andrei Liabcel, liderul Partidului Democrat. Astfel, a urmat n istoria Bulgaria o perioad mai relaxat n plan politic. Noul guvern a redus capacitatea de control a guvernului, a acordat amnistii, a permis comunitilor s devin din nou activi. La alegerile din 1931, printre puinele alegeri libere din Bulgaria, a ctigat blocul popular, o alian format din partide burgheze de centru-stnga i civa agrarieni. Acest guvern trebuia s conduc Bulgaria n plin criz economic, iar ncercrile de ameliorare a crizei nu au dat rezultate. Blocul popular era tot mai mult contestat att de stnga politic, ct i de dreapta, dar mai ales de ctre Zveno, organizaie fascist. Astfel, la 19 mai 1934, simpatizanii Zveno din armat, condui de Damian Velcev i Kimon Gorghiev, au preluat puterea n Bulgaria. Noul regim inteniona s creeze o Bulgaria nou, etatist. n acest sens, a naionalizat bncile i aparatul administrativ. Bogat n idei, noul guvern era ns nesigur. n 1935 a fost nlturat, s-a format un nou guvern pro-regalist, n care iniiativa aparinea regelui Boris, att n plan intern ct i extern. Regele a ncercat s pstreze neutralitatea n plan extern, spunea armata mea e pro-german, soia mea e italian, iar poporul meu e pro-rus. Eu sunt singurul pro-bulgar. Nu a reuit s pstreze neutralitatea, atunci cnd primele modificri teritoriale se operau pe continent, Blg s-a orientat spre Germ. n 1940, prin Tratatul de la Craiova, a primit sudul Dobrogei, iar apoi, la dezmembrarea Iugos, a acaparat cea mai mare parte din Macedonia. n 1941, Bulgaria a semnat Pactul Tripartit, iar armatele germane au intrat in Bulgaria pentru a ataca Grecia. Bulgaria i ncheia i ea istoria interbelic.

IUGOSLAVIALa sfritul anului 1918, Serbia, Croaia, Slovenia s-au unificat ntr-un singur stat. Se reuneau provincii i state care niciodat n istorie nu au fost mpreun, culturi, mentaliti, istorii diferite se reuneau ntr-un singur stat. i n Iugoslavia, ca peste tot n Europa Central i de Est, viaa politic a stat sub semnul instabilitii. Viaa noului stat a nceput i aici cu o reform agrar, beneficiarii find n primul rnd slavii cretini, iar cei deposedai au fost musulmanii. n noul stat creat n 1919, Serb dorea s joace un rol hegemonic, iar armata era dorit ca aliat pentru meninerea ordinii. Strategia pentru ordine era btaia, o metod greu de acceptat n Croaia, unde asemenea msuri erau eliminate din 1869. Politic, ara era dominat de partidele regionale. Printre puinele organizaii politice naionale era Uniunea tuturor ranilor iugoslavi, apoi Partidul Comunist, din 1921 scos n afara legii. n 1920 s-a adoptat Constituia regatului, prin care s-a hotrt ca puterea legislativ s aparin unui Parlament unicameral, numit Skuptina, iar ca limbi oficiale erau stabilite srba, croata i slovena. 1921-1929Este caracterizat drept perioada binefacerilor regimului parlamentar, altfel, o perioad a confruntrilor dintre tendina centralist promovat de srbii Pasi, Pridicevi, i pe de alt parte, croatul Radi era mpotriva centralizrii. Retragerea lui Pasic din viaa politic i moartea lui Radic n urma unui atentat, discreditarea partidelor politice, l-a fcut la 6 ianuarie 1929, cnd la srbi era Crciunul ortodox, pe regele Alexandru s preia singur puterea, care a abolit Constituia i odat cu ea toate partidele politice. Prim-ministru a fost numit eful Grzii Palatului. Scopul loviturii de stat a fost prevenirea colapsului politic, crearea unei contiine iugoslave. Prima msur a fost anularea regatului tri-unic cu regatul iugoslav. S-a emis un cod de legi, ara s-a reorganizat administrativ n bandovine. Noua organizare i-a nemulumit pe croai, unde a aprut micarea fascist Ustaa.La 9 octombrie 1934, regele a fost asasinat la Marsillia mpreun cu primul-ministru de ctre un terorist macedonean, cu implicarea micare teroriste Ustaa. S-a instalat o regen, pentru c Petru II era minor, a devenit regent vrul su Pavel. Viaa politic a fost ns dominat de omul politic Milan Stojadinovi. i-a nceput guvernarea printr-o politic mai liberal, a fost abandonat cenzura i a eliberat din nchisoare 10000 de deinui politici. A nfiinat o nou for politic, Uniunea Radical Srb. Ca obiective a urmrit securitatea rii n plan extern i coeziunea intern. n anii 20, s-a creat Mica nelegere, cu Romnia i Cehoslovacia, dar aceast alian politic nu i oferea siguran n faa Ital. n 1934, Iugoslavia a intrat n Aliana Balcanic, a semnat pacte de neutralitate cu Bulgaria i Italia, dar practic, toate eforturile internaionale se vor dovedi un eec pt Iugl. Pe plan intern, s-a ncercat o apropiere fa de croai. n aceast idee s-a negociat un Concordat cu Vaticanul, ns cnd urma s se semneze a murit patriarhul srb i concordatul nu s-a finalizat. Stojadinovic a trebuit s se retrag de la guvernare, s-a format un nou guvern condus de Zvetcovic. n faa pericolului extern, Anschluss-ul, Acordul de la Mnchen, ocuparea oraului Praga, guvernul a ncercat o apropiere fa de croai, reorganiznd o nou baldovin croat. ns, concesiile fcute croaiilor i-au nemulumit pe sloveni i srbi i astfel situaia intern nu avea coeziunea dorit. Pe plan extern, srbii erau ataai de Frana i Marea Britanie, ns n 1941, Svetkovi a semnat Pactul Tripartit. La scurt timp, gruprile pro-britanice au rsturnat guvernul i i-au retras puterea prinului Pavel. Regele Petru i-a asumat puteri depline. La 6 aprilie 1941, Hitler a dezlnuit atacul asupra Iugl, printr-un atac violent asupra Belgradului. Iugoslavia i-a dovedit lipsa de unitate i n cteva zile statul s-a pulverizat.

IDEOLOGII I RZBOI N SPAIUL EUROPEI CENTRALEn 1919, socialitii credeau c revoluia bolevic va triumfa n ntreaga Europ. Lenin spunea : nu trebuie dect s intoneze incataia magic toat puterea n mna sovietelor i zidurile Ierihonului capitalist se vor prbui. Pentru a instaura ideologia comunist, Lenin a creat Internaionala a III- a sau Cominternul. La congresul al II-lea al Internaionalei a III-a s-au stabilit condiiile de aderare foarte greu de acceptat de ctre membri partidelor socialiste. Partidele socialiste deveneau doar simple secii ale Cominternului, ca urmare aderena micrii a fost redus n rndul muncitorilor. ncercrile de a atrage ranii n micarea comunist au euat, reformele agrare tempernd spiritul revoluionar al ranilor. Politica Internaionalei III privind promovarea autodeterminrii a determinat scoaterea n afara legii a majoritii partidelor comuniste. Partidele comuniste n perioada interbelic au avut un statut marginal, n unele ri aproape inexistente. Mai bine reprezentate au fost n ri ca Cehoslovacia i Ungaria, ri n care micarea comunist a fost lichidat n anii 30. Fascismul este foarte greu de definit, el nu dispune de o ideologie asemntoare canoanelor marxism-leninismului. Este mai mult un fenomen activ dect unul ideatic. S-a nscut mai degrab din ur i team dect din bunvoin i generozitate, din teama fa de comunism i ca rspuns la corupia care era endemic n cele mai multe ri. Ca principal punct de coeziune a fost antisemitismul i naionalismul. Au promovat un naionalism ovin i extremist i ideea c individul nu-i aparine, el aparine comunitii, istoriei unei naiuni. Un lider fascist spunea : el aparine unei naiuni care include sufletele i oasele morilor i motenirea generaiilor viitoare. Fascismul a fost apoi, mai ales n Est, foarte legat de Biseric, de aici i mistica pe care au cultivat-o. Codreanu, Salosi, Tiso, Antepavelici i-au proclamat convingeri cretine sau chiar s-au hirotonit. n toate studiile dedicate fascismului romnesc se spune c el a fost o micare cretin ortodox renscut. inta predilect a fascitilor au fost evreii. Toate comunitiile evreieti din EC i de E au fost distruse prin ceea ce a reprezentat n secolul XX, REDUCTIO AD HORIBILE, adic prin soluia final. Foarte puini au supravieuit Holocaustului dup ce apoape 200 de ani evreii au mbogit arta, litaratura i tiina Europei. n Europa erau 3 comuniti mari de evrei : evreii orientali sau ortodoci erau evreii care vorbeau dialectul idi i se caracterizau printr-o mare religiozitate i respect pentru tradiiile iudaice. Majoritatea erau sraci, triau n Transilvania, Basarabia, Galiia, Lituania.Erau apoi evreii occidentali, triau n Poznania, Moravia, Boemia, Ungaria, ara Romneasc. Ei vorbeau limba rii n care triau. Aceste dou ramuri se numeau ashkenazi. Exista o a treia ramur, evreii sefarzi, pe care i ntlnim n Serbia, Macedonia, Bulgaria, erau evrei izgonii din Spania i vorbeau ladina, o limb derivat din spaniol. Evreii, i mai ales sefarzii au fost acuzai de cretini pentru moartea lui Iisus, i n general erau acuzati de aproape toate calamittile care se abteau asupra localittilor n Evul Mediu. Istoria evreilor este o istorie a pogronurilor. O alt surs de nentelegeri a fost pozitia economic a evreilor, invidiat de ceilalti. n EC, tri ca Cehia, Germ, Ungaria, Principatele Romne, evreii au venit dinspre Galiia, majoritatea s-au aezat n orae practicnd comerul sau antrenndu-se n industria manufacturier. Multe orae au ajuns s fie predominant populate cu etnici evrei. Aceast situaie a creat sentimentul c evreii sunt mai bogai, c puterea economic se afl n mna evreilor, iar multe ri au refuzat s le acorde cetenia. n Polonia, n 1931, 56% dintre industriai erau evrei, 33% dintre farmaciti, 24% dintre avocai, n Ungaria, n 1930, evreii reprezentau 5% din populaie, dar 34% dintre doctori erau evrei, 49% dintre avocai, 45% dintre farmaciti, 37% dintre ziariti, 28% dintre muzicieni, 24% dintre actori. Astfel, din invidie i ur, multe ri din EC s-au adoptat legislaiei antisemite, n special s-a introdus numerus clausus. RZBOIUL I DRUMUL SPRE TOTALITARISMSe spunce c Mnchenul a nsemnat nceputul prbuirii Europei Centrale creat la Versailles. Cehoslovacia a fost mprit ntre Germania, Ungaria i Polonia, a pierdut 29% din teritoriu i 34% din populaie. Albania a fost cucerit de Mussolini, Iugoslavia s-a pulverizat, Croaia s-a declarat independent, ataandu-i-se o parte din Bosnia i Heregovina, Slovenia a fost mprit ntre Italia i Germania, Serbia a fost redus la minim, teritoriile din N fiind atribuite Ungariei, Macedonia a fost mprit ntre Bulgaria, Grecia i Germania, Kossovo a fost anexat Albaniei stpnit de italieni, Romnia a pierdut Transilvania de N n favoarea Ungariei i Basarabia i Bucovina n favoarea URSS. Alte revizuiri teritoriale au urmat dup declanarea rzboiului mpotriva URSS. n spaiile Galiiei, Bielorusiei, Ucrainei au fost create noi uniti administrative aservite Germaniei.Hitler i propaganda german au declarat c n Europa se va instaura o nou ordine. Cea mai mare parte a continentului s-a transformat ntr-un vast rezervor de for de munc i materii prime pentru al III-lea Reich. Sub conducerea lui Himler s-a nceput operaiunea de transferare a tuturor etnicilor germani din statele baltice i Polonia n interiorul granielor Reich-ului. n zonele ncorporate ale Poloniei, numeroi ne-germani au devenit victime ale expulzrii. Utilizarea limbii poloneze a fost interzis, iar toate colile ne-germane au fost nchise, au aprut i proiecte halucinante, Hitler i-a propus s fac un schimb de populaie ntre Tirol i Cehia. S-a propus i germanizarea slovenilor.Principalele victime ale rzboiului au fost evreii. Dup ocuparea Poloniei, Hitler a declarat rzboi evreilor, au fost obligai s poarte steaua galben i au fost deposedai de lucrurile de valoare. Au fost concentrai n marile orae n cartiere izolate, n ghetouri, unde, datorit foamei, bolilor, terorii, au murit peste jumtate de milion de evrei. n 1941, s-a nceput aplicarea soluiei finale, n lagrele de exterminare de la Majdanec, Tremblinca, Sobibor, Auschwitz au fost ucii n jur de 6 mil de evrei. Politica soluiei finale nu s-a aplicat n Romnia, care nu a permis deportarea lor, dar, n schimb, guvernul Antonescu a deportat evreii din Basarabia i Bucovina de N n Transnistria. Cei din Transilvania de N au fost deportai de ctre Ungaria, iar peste 93 000 au murit n lagrele de la Auschwitz. Romnia i Ungaria au participat la rzboiul din Rsrit alturi de Germania, Bulgaria a fost singura ar aliat a Axei care nu a participat la rzboi. Cehoslovacia i Polonia aveau guverne n exil, aflndu-se sub un regim de ocupaie german. ara care a suferit cel mai mult a fost Polonia, au murit 6 mil de polonezi, din care 3 mil evrei, a pierdut 22% din populaie. Insurecia din august 1944, nereuit din mai multe motive, guvernul din exil a ncurajat zbucnirea unei revolte n Varovia. n cazul Iugoslaviei, guvernul din exil a avut o influen redus, n schimb rezistena la ocupaia german a fost organizat de etnicii srbi, regalitii din fost Iugoslavie, condui de fostul ministru al aprrii, Mihaiolovic. Fora cea mai eficient a rezistenei a fost organizat de Tito i comuniti. n Croaia, stat independent, ara era condus de un guvern fantom, n frunte cu Antepavelic. Acesta a spus ca 1/3 din srbi vor fi exilai, 1/3 catolicizai i 1/3 vor fi exterminai.

INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST IN STATELE EUROPEI CENTRALE SI DE ESTEliberate de sub regimul totalitar de dreapta fascist, statele din EC si de E au ajuns dup rzboi ntr-un regim totalitar de stnga comunist. Formula magic a instalrii noului regim a fost armata sovietic. ntr-o discutie confidential, Stalin i-a declarat lui Tito : Acest rzboi nu seamn cu cel din trecut. Cine ocup un teritoriu i impune propriul sistem social, att de departe ct poate avansa armata sa. ncepnd cu 1944, armata sovietic avanseaz spre EC, depind graniele Rusiei Sovietice. Marul armatei sovietice nu avea de fiecare dat ratiuni militare, ci mai degrab politice. n toamna lui 1944, directia armatei sovietice era Polonia-Germania. ntrerupe acest mar i se concentreaz spre Balcani i Europa Central pentru a-i devansa pe anglo-americani. Armatele anglo-americane se aflau la 60 km de Praga, dar nu nainteaz pentru a o elibera, iar Praga va fie eliberat de sovietici. Armata anglo-american s-a oprit pe Elba, cednd astfel sovieticilor Turingia, Saxonia i Mecklenburg. Prin dreptul de cuceritor, ea detine Romnia, Ungaria, Bulgaria, prtile rsritene ale Austriei i Germaniei, iar ca aliat, Polonia i Cehoslovacia. n aceste tri, comportamentul lor e unul dictatorial. n Romnia vine ministru de externe Vjinski i il numeste prim-ministru pe Petru Groza. n Polonia, lista guvernului e dictat de Molotov, n Ungaria, n decembrie 1944, URSS creeaz Frontul National de Independenta, principala fort politic ce va prelua puterea n statul ungar. Regimurile comuniste n EC i de E au fost instalate sub patronajul armatei roii, sub presiuni, abuzuri i violente. Moscova s-a folosit n primul rnd de partidele comuniste, caii troieni. n teritoriile eliberate de sovietici n 44-45 ncepe un proces de precomunizare, astfel se creeaz aliante politice numite fronturi care reuneau partidele comuniste din respectivele tri si alte partide de centru-stnga. n Romnia se creeaz Frontul Democratic format din P Comunist i P Social-Democrat. n noiembrie, n Ungaria la Szeged se creeaz Frontul National de Independenta, alcatuit din comunisti, national-trniti, micii proprietari i socialiti. n Bulgaria se creeaz Frontul Patriei, n Cehoslovacia, Frontul National, care la Koice formuleaz un program de actiune si se formeaz un guvern de uniune. La fel se ntmpl n Polonia, aceeai voint a Moscovei se manifest i n zona de ocupatie sovietic din Germania. Se nate un Front Unit al Organizatiilor anti-fasciste. Aceste fronturi creeaz guverne de uniune national, n care comunitii preiau controlul sectoarelor cheie, n special armata, justitia, internele. n Romnia, Ptrcanu era la Justitie, Gheorghiu-Dej ajunge prim-ministru. n Ungaria, n cabinetul Tildy, Rakosi era vice-preedinte al Consiliului, iar Imre Nagy era ministru de interne.Urmeaz apoi o etap de formare a unei armate i poliii fidele. n Romnia, conducerea armatei e atribuit militarilor care au luptat n diviziile Horia, Cloca i Crian sau Tudor Vladimirescu. n Polonia, controlul militar e preluat de armata constituit n Rusia Sovietic n 42-43. Alt registru care a completat regia prelurii puterii de ctre comuniti au fost tribunalele populare care declaneaz operatiunea de epurare, eliminarea din viata politica i aparatul de stat a persoanelor ataate veciului regim. n unele tri, capt proportii tragice, in Bulgaria sunt arestate peste 12000 de persoane i peste 4000 executate. n Romnia, n Ungaria, Polonia e la fel, politia pro-sovietic trece la arestri, torturi, executii sau deportri in URSS. Acest proces de eliminare i intimidare a elitei societtii civile a fost dublat nc de la eliberare de o vast actiune de dezmembrare i infiltrare a partidelor de stnga necomuniste. n teritoriile eliberate de Armata roie, o adevrat pnz de pianjen, tesut meticulos i cu pricepere, le nvluie instalnd n 46-48 regimuri comuniste. Transferul politic s-a fcut prin intermediul alegerilor, n toate aceste tri, alegerile organizate sunt ctigate de aliantele P Comunist. n plan formal, transferul politic a fost unul legitim. SOVIETIZAREA STALINISTA A EUROPEI CENTRALE SI DE ESTOdata incheiate cuceririle lui Stalin, acestuia i mai ramanea sa le supuna si sa le organizeze. Din cauza diversitatii teritoriilor cucerite, el a trebuit sa trateze diferit statele din arie. Astfel, teritoriile cucerite in cursul celui de al doilea razboi mondial au devenit republici sovietice unionale. In schimb, tarile din Europa de Est, trecute la comunism intre 1945-1948, si-au pastrat formal independenta. Ele au fost numite, in propaganda Moscovei, republici surori sau stat-frate, cu precizarea ca aceste metafore nu aveau niciun corespondent in realitate. Belarus, Ucraina, Moldova. In aceste tari, primele victime, in mod paradoxal, au fost muncitorii din est, rusi, bielorusi, obligati sa lucreze in Germania in timpul razboiului. Repatriati de catre americani sovieticilor, ei au fost trimisi in Siberia in gulag pentru tratament pentru ca au fost contaminati ideologic dupa contactul cu lumea nesocialista. A doua categorie care a suportat sovietizarea a fost taranimea, supusa unui proces de colectivizare. Ea s-a impus prin arestari, deportari, presiuni fiscale si politienesti. In domeniul cultural, metodele au fost la fel de draconice, s-a trecut la rusificarea regiunilor recent integrate, anihilandu-se treptat cultura si marginalizandu-se elitele intelectuale. In Basarabia, 90% din vechea elita a fost dispersata si in locul ei adusa una ruseasca. In Ucraina, victimile au fost scriitorii si istoricii, acuzati de deviationism nationalist. Urmatoarea victima a fost Biserica Unita sau Greco-Catolica. In 1946, un sinod reunit la Kiev a proclamat unificarea Bisericii Unite cu Biserica Ortodoxa. In Tarile Baltice s-a aplicat o alta politica, aici in primii ani dupa razboi, Moscova a aplicat o politica mai prudenta, iar dupa 1945, prudenta si moderatia au fost total eliminate, epurarile, colectivizarea fortata si represiunea in masa vor deveni instrumentele Moscovei in relatiile cu statele baltice. Mai intai are loc o epurare a elitelor indepartate in favoarea noilor veniti. Aparatul politienesc si cel militar se consolideaza continuu. Numai in Republica Estonia, KGB avea circa 4000 de agenti si 15-16000 de informatori. La fel, fortele militare ajung pana la 300.000 de oameni. Colectivizarea, deportarea, intre 1949-1951 sunt deportati 100.000 de lituanieni, peste 41.000 letoni si 13.000 de estoneni. SATELIZAREA FRATILOR DIN EUROPAStalin a avut 2 proiecte. Initial, Stalin dorea sa includa intre frontierele URSS toate tarile Europei de Est. Totul urma sa se realizeze in doua etape. La inceput Polonia si Cehoslovacia ar fi format o federatie, Romania si Ungaria alta federatie, iar Bulgaria si Iugoslavia o alta federatie. Statele din E, in mod formal, si-au pastrat independenta, membre in ONU si alte organisme internationale, dar independenta era doar formala. In plan politic, in toate s-a trasferat sistemul comunist de la Moscova. Fie ca se proclamau republici socialiste, ca Cehoslovacia, Romania, Iugoslavia, fie se proclamau democratii populare, ca Albania, Germania de Est, Bulgaria, Polonia, Ungaria, cele 8 state adopta acelasi tip de constitutie, avand ca model Constitutia sovietica din 1936. In toate tarile din Europa de E, viata politica, economica si sociala este dirijata de Partidul Comunist, indiferent cum se numeste el. Puterea apartinea PC, unui nucleu restrans, Hrusciov, Tito, Kadar, Gomulka, Dej si Ceausescu. Acesti lideri devin atotputernici, erau celebrati ca eroi, devin eroi in viata.Partidul avea nevoie de instrument, securitatea, fortele de represiune. Mijloacele de represiune folosite de cele 8 partide-stat par colosale. S-a facut un calcul din care reiese ca 1% din populatia fiecarei tari era angajata acestor forte de represiune. In Romania erau 55.000 de angajati+ informatori, in RDG circa 0,5 mil. Incepand cu 1945 a fost demarat actiunea de epurare interna, geografia gulagului est-european cuprindea 19 lagare si inchisori in Alb, 86 in Bulgaria, 422 in Cehoslovacia, in fiecare tara cifrele condamantilor au fost considerabile. In Bulgaria, intre 1944-1962, au fost condamnati 187.000 de oameni. In Ungaria intre 700-860.000, in Romania se estimeaza la 1 milion. Colectivizarea a fost un adevarat razboi civil dus impotriva taranilor. Masura a fost dictata de la Moscova si urmarea distrugerea clasei taranesti. Ea a fost sustinuta de militie si securitate, care au participat la operatiunile de intimidare si presiune. In 1958, in Bulgaria, 92% din suprafata arabila era colectivizata, in Romania, operatinea s-a incheiat in 1962. In Polonia, rezistenta a fost mai mare.O alta arma a fost dezintegrarea Bisericilor. Biserica reprezenta una din fortele capabile sa concureze partidele comuniste in controlul mintilor. Lupta impotriva Bisericilor avea 2 obiective: sa rupa legaturile bisericii cu structurile internationale si sa controleze strict Bisericile nationale. Pentru a reusi acest lucru, la inceput statul comunist a confiscat averile bisericii. In 1948, bisericii catolice maghiare i-au fost confiscat 320.000 ha, iar bisericii poloneze 225.000 ha. O victima a politicii statului comunist a fost Biserica Unita. In Romania avea 2498 de biserici si 1733 de preoti, peste 1,5 mil credinciosi. A fost lichidata in 1948 prin presiune, 600 de preoti au fost arestati, multi dintre ei gasindu-si sfarsitul in inchisori.Acelasi lucru s-a intamplat cu Biserica Romano-Catolica, doar ca nu a fost desfintata, au fost inchise scolile catolice, au fost expulzati calugarii si calugaritele din spitale, au atacat ierarhia, arestand episcopii. In Romania, mai multi episcopi au fost inchisi si condamnati ca spioni, in Cehos a fost arestat episcopul de Praga, in Unga, cardinalul Mindszenti a fost arestat si condamant pe viata. Biserica Ortodoxa a fost putin protejata, cu riscul pierderii demnitatii. O alta operatiune a fost deculturalizarea, regimurile comuniste au declansat operatiunea de inlocuire a culturii burgheze cu o cultura socialista. Astfel, multi scriitori, istorici au fost eliminati din viata publica, cartile lor puse la index, au fost promovati alti scriitori, alta cultura, scoala devenind un mijloc de propaganda. Un fenomen interesant a fost cel al epurarilor si proceselor din interior. Au fost 2 nivele, o epurare a vechii clase politice si apoi au urmat epurarile interne, adevarat razboi civil in interiorul Partidelor Comuniste. Doua erau capetele de acuzare: titoist si in serviciul imperialismului american.In Romania, Lucretiu Patrascanu, lider comunist, ministru al Justitiei a fost condamnat ca tradator si omorat in 1954, in Bulg, Dmitri Tomov a fost arestat pt tradare si spanzurat in august 1948, in Polonia a fost o campanie impotriva lui Gomulka, un Ung, Laslo Rajk. Acestea au fost armele, care au fost reunite in plan politic si economic prin Planul de la Varsovia si CAER. REZISTENTA ANTICOMUNISTALupta de rezistenta a imbracat cele mai diverse forme: grupuri de partizani, rebeliuni locale ale taranilor impotriva colectivizarii, revolte muncitoresti, dizidenta religioasa, revolutii violente ca si cea din 1956 din Ungaria sau o revolutie pasnica precum Primavara de la Praga din 1968. REZISTENTA ARMATAIn toate teritoriile cucerite sau recucerite de URSS la sfarsitul razboiului, precum Tarile Baltice, Ucraina, Basarabia, s-a declansat o gherila antisovietica. In Ucraina, de ex, miscarile au fost coordonate de Organizatia Nationalistilor Ucraineni si de Armata Insurectionala Ucraineana. In Basarabia actiona Armata Neagra. Multe asemenea actiuni de gherila au fost subventionate de CIA. In Estonia peste 30000 de oameni au fost angajati in asemenea razboi, in Lituania la fel, in Letonia 20000, si pe masura au fost si victimele. In Letonia au murit 3000 de oameni doar in 1945. REVOLTELE SOCIALEAu fost mai ales ale taranimii in fata politicii de colectivizare. Asemenea acte de rezistenta se cunosc in Bulgaria, Romania. In Bulgaria in 1951 erau 176 asemenea grupuri, detinand si armament. Aceste actiuni ale taranilor nu aveau o coordonare intre ele si nici o conducere unica. REVOLTE MUNCITORESTIRegimurile s-au numit Regimuri ale Clasei Muncitoare, dar n mod paradoxal, in fiecare tara au existat revolte. Manifestatiile muncitoresti au caracterizat intreaga perioada comunista. In 1948, in Cehoslovacia, muncitorii au incetat lucrul si au orgnizat marsuri de protest in circa 20 de orase. In iunie 1953, au loc manifestari greviste in uzinele din Moravia si Boemia, in timpul carora au fost rupte si calcate in picioare portretele lui Stalin si Gottwald, precum si drapelul sovietic.Au fost arestati 472 de grevisti. In 1953, in Germania de Est, circa 400.000 de muncitori au manifestat si au atacat cladirile statului. Sunt cunoscute miscarile greviste din Polonia din 1956 de la Potsdam in timpul carora au fost ucisi 74 de oameni si 300 au fost raniti. Rezultatul a fost caderea liderului comunist Borislav Beirut, a fost ales un alt lider, Edward Ochab, iar in cele din urma a fost numit Gomulka.Momentele de referinta ale rezistentei sunt cele doua revolutii, Revolutia sangeroasa din Ungaria din 1956. Evenimentele din Ungaria au venit pe fondul destalinizarii. In 1953, noii conducatori sovietici au obligat aripa stalinista maghiara, in formula careia se afla Rkosi Mtys, sa cedeze locul reformistilor, numindu-l ca prim ministru pe Imre Nagy. Acesta a incercat o politica de liberalizare a Ungariei, dar in 1956, acesta este exclus din Comitetul Central si din Partidul Comunist. Rakosi a incercat sa isi consolideze puterea, dar este tot mai mult contestat de catre intelectuali. Rusii intervin si il schimba, dar tot cu un stalinist, Gero. Sub presiunea strazii, si mai ales a intelectualilor grupati in cercul Petofi, Nagy a fost reprimit in partid. La 23 oct 1956, la Budapesta se organizeaza o manifestatie gigantica de solidaritate cu poporul polonez, manifestatie care a degenerat in violente. Statuia lui Stalin este daramata. Gero nu poate controla situatia si pleaca in URSS, iar Imre redevine prim-ministru. Ungaria se hotaraste sa se retraga din Tratatul de la Varsovia si aboleste sistemul cu partidul unic. Sovieticii au hotarat sa intervina militar. In noaptea de 3-4 noiembrie a inceput cucerirea Budapestei. Au murit cel putin 3000 de oameni si 15000 au fost raniti, iar in jur de 26000 au fost arestati. La 16 iunie 1958, Nagy a fost executat.Un alt eveniment, dar pasnic, a fost Primavara de la Praga. In anii 60, in Cehoslovacia s-a coagulat o miscare reformista care grupa economisti, juristi, scriitori, universitari. Printre ei s-a numarat si Vaclav Havel sau Milan Kundera. Atentia lor s-a indreptat spre Alexander Dubek, care conducea Partidul Comunist Slovac. In 1968, Novotny, vechiul lider comunist se retrage, iar functia de secretar general ii revine lui Dubcek. A ajuns la putere un program de reforme numite Primavara de la Praga prin care isi propunea instaurarea unui regim de drept cu drepturi egale intre natiunile ceha si slovaca, cu respectarea libertatilor si nevoilor fiecaruia, transformarea Parlamentului intr-o veritabila institutie legislativa. Programul a fost considerat prea indraznet, Moscova si celelalte tari ale Tratatului de la Varsovia, cu exceptia Romaniei, au invadat Cehoslovacia. A fost cea mai mare operatiune militara de dupa cel de-al doilea razboi mondial. 7500 de tancuri, peste 1000 de aparate de zbor au atacat Ceoslovacia. Efectivele au fost de doua ori mai mari decat in 56 in Ungaria. Rusii au vrut sa anexeze Slovacia la URSS, iar Moravia si Cehia sa devina regiuni autonome sub administratie sovietica. Ruii i-au pstrat peste tot puterea prin for i intimidare. Cnd n anii optzeci, Gorbaciov a trecut la o politic mai relaxat, regimurile comuniste din Europa de Est au czut.

22