raport la bilantul de mediu nivel i - ddbra.ro i.pdf · spatiul central-dobrogean in proterozoicul...
TRANSCRIPT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
CUPRINS
1. INTRODUCERE....................................................................................................4
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA.............................6 2.1. Localizare si topografie.............................................................................6 2.2. Geologie si hidrogeologie.........................................................................6 2.2.1. Elemente de geologie......................................................................6 2.2.2. Ape de suprafata............................................................................11 2.2.3. Ape subterane................................................................................14 2.3. Date generale privind conditiile de clima
si meteorologice in zona obiectivului....................................................15 2.4. Biodiversitate............................................................................................18 2.4.1. Introducere......................................................................................18
2.4.2. Armonizarea legislatiei nationala cu Directivele si Regulamentele europene privind protectia mediului.............20 2.4.3. Biodiversitatea in judetul Constanta............................................23 2.4.4. Arii protejate in judetul Constanta................................................29 2.4.5. Siturile Natura 2000 din zona amplasamentului..........................33 2.4.6. Relatia proiectului cu Reteaua Natura 2000................................62
2.4.7. Descrierea biodiversitatii in zona obiectivului..........................64 2.4.8. Impactul asupra biodiversitatii....................................................67
2.4.9. Masuri de diminuare a impactului.....................70 3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE....................71 3.1. Istoricul amplasamentului.......................................................................71 3.2. Dezvoltari viitoare....................................................................................71
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT1
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI.............................72 4.1. Generalitati...............................................................................................72 4.1.1. Componentele obiectivului..........................................................72 4.1.2. Procese tehnologice.....................................................................77
4.2. Bilantul de materiale..................................................................................82 4.3. Materiale de constructii.............................................................................83 4.4. Stocarea materialelor.................................................................................83 4.5. Emisii in atmosfera....................................................................................84 4.5.1. Principalele surse de poluare in cadrul activitatii analizate........84 4.5.2. Emisii de poluanti, calculul dispersiei poluantilor.......................86 4.6. Alimentarea cu apã, efluenti menajeri si tehnologici ,
evacuarea apelor pluviale.........................................................................87 4.6.1. Alimentarea cu apa potabila...........................................................87
4.6.2. Evacuarea apelor uzate...................................................................88 4.7. Producerea si eliminarea deseurilor.......................................................89
4.8. Alimentarea cu energie electrica............................................................90 4.9. Protectia si igiena muncii.........................................................................91 4.10. Prevenirea si stingerea incendiilor.........................................................91 4.11. Zgomotul si vibratiile................................................................................91 4.12. Securitatea zonei.......................................................................................91 4.13. Administratie.............................................................................................92 4.14. Surse de informare...................................................................................925. CALITATEA SOLULUI.......................................................................................93 5.1. Efecte potentiale ale activitatii analizate................................................93 5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate..........................................93
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT2
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
6. CONCLUZII SI RECOMANDARI........................................................................94 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora,
dupa caz, in propuneri pentru programul de conformare......................94 6.1.1. Factor de mediu apa.........................................................................94 6.1.2. Factor de mediu aer.........................................................................95 6.1.3. Factor de mediu sol-subsol.............................................................96
6.1.4. Flora si fauna....................................................................................97 6.1.5. Gestiunea deseurilor si a substantelor chimice periculoase......99 6.1.6. Protectia muncii si sanatatea populatiei.....................................100 6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile
necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert......101 6.3. Concluzia finala........................................................................................1017. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE......................................................................1038. ANEXE..............................................................................................................106
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT3
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
1. INTRODUCERE
Titularul activitatii: S.C. PETROCONST S.A. CONSTANTA, cu sediul in municipiul Constanta, B-dul I.C. Bratianu, nr. 45, Constanta, tel: 0241/ 618771, e-mail: [email protected] ;
Denumirea obiectivului : BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , Midia - Navodari, Judetul Constanta
Profilul activitatii – clasificare conform COD CAEN ( anexa 1):
• Fabricarea produselor din beton pentru constructii - cod CAEN 2361;• Fabricarea betonului- cod CAEN 2363 ;• Tratarea si acoperirea metalelor- cod CAEN 2561 ;• Operatiuni de mecanica generala- cod CAEN 2562 ;• Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide –cod CAEN 4221 .• Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti n.c.a. – cod CAEN 4299• Lucrari de pregatire a terenului – cod CAEN 4312• Alte lucrari speciale de constructii n.c.a.- cod CAEN 4399• Depozitari- cod CAEN 5210• Manipulari - cod CAEN 5224
Activitatilor desfasurate de S.C. PETROCONST S.A. in cadrul bazei Midia Navodari,
care se autorizeaza din punct de vedere al mediului,le corespund urmatoarele coduri CAEN
: 2361, 2363, 2561, 2562, 4221.
Scopul lucrarii il constituie identificarea domeniilor in care impactul asupra mediului,
produs de activitatile mentionate, poate fi semnificativ.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT4
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Studiul s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 184/1997 si a
OUG195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza
documentatiei tehnice prezentate care cuprinde:
• Fisa de prezentare a activitatii;
• Planuri de situatie si schite amplasament;
• Contract RAJA ;
• Contract E.N.E.L.;
• Contract cu S.C. ENVIROTECH S.R.L. ;
• Contract S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. ;
• Contract cu S.C. INTEX ECO CONSTRUCT S.R.L. ;
• Contract cu S.C. Green Life Recycling S.R.L. nr. 035/ 05.05.2007 ;
• Act spatiu;
• Certificat constatator ;
• Act constitutiv ;
• Contract de prestari servicii incheiat cu ICH CONSTRUCTII GRUP S.A. ;
• Autorizatie C.N.A.C.N. nr. Al 150/2008 pentru detinere surse de radiatii si instalatii
radiologice;
• autorizatie C.N.A.C.N. nr. Al 221/2007 pentru utilizare instalatii radiologice
• autorizatie C.N.A.C.N. nr Al 258/2008 pentru transport surse radiologice si instalatii
radiologice;
• Lista mijloace de transport detinute de catre S.C. PETROCONST S.A.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT5
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA
2.1. Localizare si topografieBaza BICS apartinand S.C. PETROCONST S.A. se afla in zona industriala de
conducte submarine, zona terminal petrolier Corbu, in zona joasa spre mare, avand
urmatoarele vecinatati ( anexa 2):
- nord - teren extravilan localitatea Corbu ( folosinta agricola)
- vest - teren extravilan localitatea Corbu (folosinta agricola)
- est - Marea Neagra - cca 330 m fata de amplasament ( plaja)
- Sud -Acvatoriul Marea Neagra- (nisipuri cu vegetatie)
Pentru desfasurarea activitatii societatea detine un spatiu in suprafata de 266.130
mp , in zona Midia Navodari. S.C. PETROCONST S.A. este proprietarul terenului cu
suprafata de 266.130 mp aflat in extravilanul localitatii Corbu, conform Certificatului de
atestare a dreptului de proprietate( anexa 3).
Terenul din extravilanul localitatii Corbu detinut de S.C. PETROCONST S.A. la baza
Midia Navodari, se incadreaza la categoria de folosinta “curti si curti cu constructii”, cu
destinatiile constructiilor ” constructii industriale”.
Accesul in zona se poate realiza pe artera rutiera Constanta-Navodari, iar de aici pe
drumul de interes local Navodari-Corbu.
2.2. Geologie si hidrogeologie
2.2.1. Elemente de geologie
Cuprinsă între 27°15’05’’ şi 29°30’10’’ longitudine estică şi 43°40’04’’ şi 49°25’03’’
latitudine nordică, regiunea Dobrogea se prezintă ca o unitate distinctă în cuprinsul
teritoriului României. Specificul este dat de geomorfologia zonei, întregul relief fiind ajuns la
stadiul de peneplena, eroziunea fluviatilă încetând să fie un factor modelator deosebit.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT6
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Podişul Dobrogei, cuprins între Dunăre (în vest şi nord), Marea Neagră (în est) şi
graniţa cu Bulgaria (în sud) este o unitate danubiano-pontică de o deosebită originalitate
geografică. Dobrogea se prezintă ca un podiş relativ rigid, format pe roci vechi (şisturi verzi,
granite) şi structuri sedimentare mezozoice şi neozoice, puternic erodat de acţiunea
îndelungată a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, uşor ondulat şi cu altitudini
relativ reduse (200-300 m).Partea de nord este mai înaltă, ajungând pe alocuri la 350 - 400
m şi chiar 467 m în vârful cel mai înalt (Vf. Greci din Munţii Măcinului). Partea de sud are
sub 200 m (altitudinea maximă este de 204 m în Deliorman).
Alcatuirea geologica a Podisului Dobrogei se reda plastic prin notiunea de “mozaic”
structural si petrografic . De la nord la sud se intalnesc urmatoarele unitati structurale:
Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea Centrala si Dobrogea de Sud ( anexa 4).
Din punct de vedere geologic amplasamentul se afla pe tarmul situat la est de
unitatea structuralã a Dobrogei Centrale–Masivul Central Dobrogean,care ocupa treimea
mijlocie a Dobrogei si este delimitat spre sud de falia Palazu, care il separa de Platforma
sud-dobrogeana, iar la nord de falia Peceneaga –Camena care il delimiteaza de Orogenul
nord-dobrogean. Astfel conturat, Masivul central-dobrogean se individualizeaza net ca
unitate geologica distincta, trasatura particulara constituind-o natura si varsta soclului
precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse.
Cea mai larga suprafata din Dobrogea centrala este ocupata de formatiunile soclului.
Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse
Soclul In alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine
distincte.Aceste unitati se delimiteaza printr-o discordanta stratigrafica si de
metamorfism.Astfel, se individualizeaza ca prima unitate, grupa sisturilor cristaline
mezometamorfice, iar cea de a doua include formatiunea sisturilor verzi.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT7
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Cuvertura.Prima transgresiune de amploare care se recunoaste in spatiul central-dobrogean a
avut loc in Mezojurasic. Formatiuni mai vechi care sa aiba drept soclu formatiunea sisturilor
verzi se cunosc numai la vest de dunare (in Platforma Valaha). In cuvertura din Dobrogea
centrala se recunoaste un singur ciclu de sedimentare Dogger-malm.Depozite cretacice se
intalnesc doar ca petice protejate de eroziune depuse in timpul unor ingresiunidinspre sud
sau dinspre nord. Neogenul nu este reprezentat decat prin iviri foarte restranse de depozite
sarmatiene alcatuite din pietrisuri si nisipuri cu microfauna ce indica Basarabianul.
In anexa 5 este prezentata coloana startigrafica a Dobrogei centrale.
TectonicaSpatiul central-dobrogean in Proterozoicul terminal si la inceputul Paleozoicului a
evoluat ca arie labila intracratonica. Aceasta a luat fiinta prin fracturarea si regenerarea unei
portiuni din domeniul continental consolidat est-european, care s-a separat in doua blocuri :
unul sud - vestic devenind Platforma Moesica si altul nord – estic devenind platforma est –
europeana. Consolidarea Dobrogei centrale a aut loc in urma orogenezei baikaliene, cand a
suferit principalele deformari si a devenit sistem cutat in structura actuala, constituind
Masivul central dobrogean.In alcatuirea acestuia, pe langa formatiunea sisturilor verzi care ii
este proprie, sunt incluse si nuclee mai vechi, reprezentate prin metamorfitele de la Altân-
Tepe.
Cele mai vechi deformari ale Masivului central-dobrogean apartin orogenezei
baikaliene. Aceasta a determinat , intr-o prima etapa cutarea stransa si simetrica a
ansamblului sisturilor verzi. Intr-o etapa ulterioara, s-a produs o cutare mai larga ducand la
o inmanunchere a cutelor preexistente in structuri anticlinale si sinclinale majore.In structura
actuala, aceste cute majore se delimiteaza clar.
Contemporan sau penecontemporan cu formarea structurilor plicative majore, s-au
stabilit si raporturile dintre masivul central-dobrogean si unitatile structurale majore
invecinate.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT8
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Spre sud, Masivul central-dobrogean ia contact cu soclul karelian al Platformei sud-
dobrogene in lungul faliei Palazu (Ovidiu-Capidava). Aceasta a fost interceptata prin forajele
de la Palazu Mare si Cocosu si ar atinge suprafata la sud de localitatile mentionate.In lungul
acestei falii, contactul se face intre cristalinul de Palazu si sisturile verzi (seria de Cocosu).
Contactul tectonic este acoperit de cuvertura sedimentara care include in baza depozite
mezojurasice. Varsta faliei este deci anterioara Mezojurasicului si posterioara sisturilor
verzi, ea datand de la sfarsitul orogenezei baikaliene.
Dupa deformarile baikaliene, care au avut caracter predominant plicativ, au avut loc
deformari rupturale insotite de deplasari pe orizontala cu tendinte de rotire.In randul
acestora sunt de mentionat doua falii cu pozitie verticala : una in partea sudica, in regiunea
localitatii Horia, iar a doua in partea nordica intre localitatea Ostrov si lacul Sinoe. Aceste
doua falii delimiteaza in partea centrala a masivului central-dobrogean un sector ale carui
structuri au orientarea est-vest, delimitat la sud si la nord de sectoare in care structurile sunt
orientate nord-vest/sud-est.
In evolutia Dobrogei centrale , pe langa deformarile mentionate, se recunosc si
efectele unei tectonici mai noi. Acestea constau in culminatii si afundari cu aspect de largi
ondulatii care au o dispozitie oblica pana la transversala fata de structurile preexistente.
In ceea ce priveste amplasamentul analizat, asa cum precizam, acesta este situat in
vecinatatea tarmului Marii Negre. In aceasta zona depozitele cuaternare ale cordonului
litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate doua
orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la adancime de
6 – 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile de 8,50 –
11,50 m. pana la cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printr-un strat impermeabil
continuu, format din prafuri argiloase cenusii – galbui. Sub adancimea de 20 m,
Cuaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii – cafenii
impermeabile.
Cu aproximativ 18.000-20.000 de ani în urma , la apogeul glaciatiei Würm, nivelul
marii era cu aproximativ 120 m mai jos decât nivelul actual. Încalzirea globala si topirea
ghetarilor au dus la ridicarea nivelului marii, în medie cu 1 cm pe an, timp de aproximativ
15.000 de ani, ajungând acum 4.000-5.000 de ani la 3-5 m deasupra nivelului actual.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT9
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Ridicarea treptata a nivelului marii nu a fost continua , ci a constat dintr-o repetitie de ridicari
si opriri. În zona Marii Negre, transgresia marii deasupra uscatului, care a avut loc cu
aproximativ 4.000-5.000 de ani în urma , este cunoscuta sub numele de transgresiunea
neolitica . În comparatie cu nivelul mediu al oceanelor, nivelul mediu al Marii Negre a suferit
fluctuatii importante, datorate modificarilor climatice, cauzate probabil de mediul sau de
mare închisa . Într-o perioada scurta de timp, la 500-1.500 de ani dupa transgresiunea
neolitica , nivelul Marii Negre a scazut cu 5-8 m sub nivelul actual, cu aproximativ 3.500 de
ani în urma. Aceasta este denumita regresiunea Phanagorica. Nivelul Marii Negre a
continuat sa fie scazut aproximativ 1.000 de ani. Când grecii s-au stabilit în porturile de la
Marea Neagra , în timpul primului mileniu înainte de Hristos, au putut sa se foloseasca de
formatiunile stâncoase iesite de sub nivelul apelor de adâncime mica , pentru a- si amenaja
adaposturi portuare. Aproximativ în secolul al VI-lea d.Hr. s-a produs o noua ridicare a
nivelului Marii Negre, la cota de +1 pân la +3 m, care este denumita transgresiunea
Nimfeana sau Istriana . Nivelul Marii Negre a scazut la 1 pâna la 2 m în jurul secolului al XI-
lea, apoi a revenit gradat pâna la nivelul actual. Aceste ridicari si scaderi ale nivelului mediu
al Marii Negre, denumite transgresiuni, respectiv regresiuni, au exercitat o puternica
influenta asupra topografiei costiere. La adâncimea de 12 m pâna la 14 m pe platoul
continental al zonei vestice a Marii Negre au fost identificate urme ale unor terase sparge-
val si ale unor plaje-bariera relicte, care s-au format, probabil,în perioade când nivelul marii
ramânea constant la o anumit cota în timpul fenomenului de ridicare. La cota de +3 pâna la
+5 m, în lungul uscatului costier, se afla terasele Marii Negre Antice , care s-au format în
timpul transgresiunii Neolitice.
Conform studiului privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la
Marea Neagra intocmit de Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA) si
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, plaja in vecinatatea careia se afla si amplasamentul studiat face parte din unitatea nordica a litoralului romanesc, sector
alcatuit dintr-o plaja -bariera cu sediment terigen adus de Dunare. Datorita uriasei cantitati
de sediment, plaja-bariera s-a dezvoltat timp de mii de ani devenind foarte lata .
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT10
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
2.2.2. Ape de suprafataPrincipalele corpuri de suprafata in zona obiectivului sunt : Marea Neagra, Lacul
Corbu, Lacul Tasaul .
Marea Neagra este o mare semiinchisa, componenta a Marii Mediterane, de al carui
bazin se leaga prin mai multe stramtori si bazine: stramtoarea Bosfor, Marea Marmara,
Stramtoarea Dardanele si Marea Egee.
Din punct de vedere geografic, Marea Neagra este situata in partea de est a Europei
Sud-estice, intre 45˚55’ si 46˚32’ latitudine Nordica, si intre 27˚27’ si 41˚42’ longitudine
Estica. Prin mijlocul bazinului Marii Negre trece paralela de 43˚ latitudine Nordica, asezand
Marea Negra in centrul zonei climatice temperate.
Marea Negra nu poate fi considerata o mare continentala deoarece are bazinul
dezvoltat atat pe crusta constinentala, cat si pe crusta oceanica, morfologia bazinului este
asemanatoare cu cea a bazinelor oceanice ( este frecvent considearata un ocean in
miniatura), cu margini si campie abisala, iar acvatoriul se afla in relatii active de schimb cu
Marea Mediterana si prin aceasta cu restul Oceanului Planetar. (Emil Vespremeanu,
Geografia Marii Negre, 2005)
Suprafata Marii Negre este de 466.200 km2 , suprafata bazinului hidrografic aferent
Marii Negre este de 1.874.904 km2 din care 0,817 mil. Km2 apartin Dunarii.
Adancimea maxima este de 2.245 m , dupa datele primelor expeditii rusesti, insa
masuratorile recente au identificat o adancime maxima de numai 2212 m. Adancimea
medie este de 1.197 m.
In adancime, bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala care
coboara pana la 180-200m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In dreptul tarmului
romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de 100-200 km. Un alt sector,
povarnisul continental, are adancimea intre 180 –200 m si 1000 – 1500 m ( 10 % din
suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin este zona adanca, abisala inconjurata de
izobata de 1000-1500 m , atingand adancimile cele mai mari ( in jur de 2200 m).
Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine
peninsule si insule.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT11
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor
sale geografice. Stabilindu-se o legatura directa cu Marea Mediterana prin stramtoarea
Bosfor, nivelul acestei mari, ca si nivelul oceanului planetar, s-a inaltat in ultimele doua
milenii cu aproximativ 4m, oscilatie care s-a observat de-a lungul tarmului , de la Vama
Veche la complexul lacustru Razim – Sinoe.
Asa cum am specificat mai sus Marea Negra se afla in centrul zonei climatice
temperate, avand doua implicatii, si anume: sezoanele sunt bine marcate in concordanta cu
succesiunea solstitiilor si echinoctiilor, iar radiatia solara variaza intre 130.000 si 150.00
cal./km2, suficienta pentru asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice,
chimice si biologice. Prezinta pe cea mai mare parte a suprafetei caracter semiarid,
evaporatie de 300-400 km3/an si o cantiate de precipitatii de numai 225-300 mm/an.
Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este de
12,7°C, depasind temperatura medie a aerului numai cu 1°C. La Constanta, vara se
intalnesc cele mai ridicate temperaturi ale apei, de 22,4°C iar cele mai reci sunt in februarie
(2,9°C).
Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in adancimi
atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat ale oceanului
planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua paturi de apa suprapuse,
cu salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce
are loc prin stramtoarea Bosfor si prin patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate
dinspre Marea Marmara spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea
curentilor verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200m adancime nu au
posibilitatea de a se oxigena ca in patura superficiala, cu valuri sicurenti,care o fac
favorabila vietii. De aceea sub 200- 220m , apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite
si de viata, cu exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat.
La suprafata Marii Negre curentii sunt ocazionali, determinati de vantul de nord-est,
dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directie inversa in zona
stramtorii Bosfor, care transporta la adancime apele sarate dinspre Marea Mediterana, iar la
suprafata apele marii Negre. Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de
vanturi iar mareele, de mica amplitudine, oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT12
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Luata in ansamblul Marea Neagra este o adevarata uzina biologica, cu particularitati
nemaintalnite in alte mari, cu o fauna si o flora specifice, fiind considerata un “ unicum
hidrobiologicum”.
Flora Marii Negre este reprezentata prin peste 304 specii de alge macrofite,
majoitatea alge rosii, carora li se adauga algele brune si verzi.
Animalele sunt reprezentate de majoritatea grupelor de nevertebrate, cu un total de
1750 de specii, iar dintre vertebrtae sunt prezenti pestii, pasarile si mamiferele marine , cu
un total de 164 de specii. Mamiferele sunt reprezentate prin doua specii de delfin , de foca
si de marsuin : delfinul comun ( Delphinus delphinus ponticus), delfinul cu bot gros
(Tursiops truncatus ponticus), foca mediteraneana (Monachus monachus) si marsiunul sau
porcul de mare (Phocoena phocoena).
Lacul Tasaul, cu suprafata de 23, 35 kmp, cel mai mare dintre lacurile aflate la sud
de Capul Midia, este situat in prelungirea vaii Casimcea si are o forma relativ sinuoasa cu
tarmuri inalte de 5-12m, sapate in calcare jurasice destul de compacte (tarmul nordic) si in
sisturi verzi ( cel sudic). Spre perisip , a carui altitudine maxima depaseste cu putin 1m,
tarmul este jos si instabil, asa incat cresterile de nivel ale apei din lac produc deseori
inundarea si degradarea soseleli aflate chiar pe malul lacului. Pe suprafata lacului se
gasesc doua insule, ambele martori ai eroziunii: insula Ada, calcaroasa, avand o suprafata
de 30,3 ha si altitudine maxima de 12,8m si insula La Ostrov, din sisturi verzi, cu o
suprafata de 3 ha si altitudine maxima de 4,6m.
Fig. nr. 1: Lacul Tasaul, vazut dinspre localitatea Navodari
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT13
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Lacul Corbu , situat pe valea Corbului, are o forma circular alungita si tarmuri in cea
mai mare parte inalte si abrupte, fiind sapate in loess si, partial in calcare. Are un bazin de
receptie de 64,25 kmp, principalul colector fiind paraul Corbului.
Fig. nr. 2: Lacul Corbu
2.2.3. Apele subteraneDin punct de vedere al resurselor de ape subterane, zona Masivului central –
dobrogean se caracterizeaza prin rezerve reduse de ape freatice din cauza ariditatii climei,
dar si a grosimii mari a depozitelor loessoide care acopera rocile. Zonele sisturilor verzi,
unitati geologice cu fundament impermeabil, sunt regiuni care pot fi considerate ca practic
lipsite de ape subterane de adancime. Aici se gasesc doar apele freatice de la baza
loessului sau din depozitele deluviale, ape destul de bogate pe alocuri, pentru a alimenta
reteaua hidrografica sau asezarile din podisul Casimcei (A. Breier).
Una dintre cele trei hidrostructuri delimitate in Dobrogea centrala este hidrostructura
Targusor – Tasaul, orientata NV-SE, afundandu-se axial spre nord-est. Vaile mai adanci ce
traverseaza hidrostructura scot la zi sisturile verzi ale fundamentului, determinand o
separare in bazine hidrogeologice a hidrostructurii; la contactul calcarelor cu sisturile verzi
apar izvoare, asa cum sunt cele de la Gura Dobrogei (5 l/s) si Piatra (3 l/s). Alimentarea
acestei hidrostructuri se face numai din precipitatii, existand si un aport din reteaua de
irigatii. In aceasta structura, se cunosc cele mai dezvoltate forme carstice din Dobrogea, dar
ele nu contin retea acvifera, ca urmare a deficitului de alimentare in subteran (M.R. Pascu).
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT14
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
In vecinatatea tarmului Marii Negre in zona analizata depozitele cuaternare ale
cordonului litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate
doua orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la
adancime de 6 – 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre
adancimile de 8,50 – 11,50 m. pana la cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printr-
un strat impermeabil continuu, format din prafuri argiloase cenusii – galbui. Sub adancimea
de 20 m, Cuaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii – cafenii
impermeabile.
2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasamentMeteoclimatic, judeţul Constanţa aparţine în proporţie de 80% sectorului cu climă
continentală şi în proporţie de 20% sectorului cu clima de litoral maritim. Influentele Dunarii,
pe latura vestica si ale Marii Negre, pe latura estica, particularitatile reliefului, gradul de
impadurire si activitatile umane, determina anumite aspecte specifice climatice si
topoclimatice. Dominante sunt fenomenele de uscaciune si seceta, cu frecventa si
intensitate dintre cele mai mari in tara (O. Bogdan, I. Ilie).
TemperaturaPodisul Dobrogei Centrale se incadreaza in etajul climatic de campie, sub 200 m
altitudine. Temperatura medie anuala oscileaza intre 10 ºC in partea nordica a Dobrogei
centrale si peste 11ºC spre litoral. Amplitudinea termică anuală este destul de diferenţiată:
23 - 24 °C în jumătatea "dunăreană" a Dobrogei şi 21 - 22 °C în jumătatea "maritimă" a
climatului litoral. În mod similar se ajunge pe litoral la 10 - 20 zile tropicale, faţă de 30 - 40
zile spre Câmpia Română.
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este, pe cea mai mare intindere,
de -1/-2 °C, dar în extremitatea sud-estică (zona Mangalia) este pozitivă, fiind cea mai
călduroasă regiune iarna. Prima zi cu înghet se inregistreaza, în medie în prima decadă a
lunii noiembrie, pe litoral aceasta fiind decalată cu circa o jumatate de lună din cauza
prezenţei mării, dar se poate inregistra si mai timpuriu, inca din a doua de cada a lunii
septembrie, in Podisul Casimcei. Durata medie a intervalului fara inghet este in Dobrogea
cea mai mare din tara, totalizand in zona centrala cca. 200 de zile.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT15
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
In cursul anului se constată o creştere generală a valorilor lunare de temperatură de
la lunile ianuarie – februarie catre iulie – august şi apoi o descreştere din iulie către
decembrie. In luna ianuarie, temperatura lunară multianuală este negativă.
In cursul anului, temperaturile maxime zilnice ale aerului depăşesc 25°C în peste 60
de zile. Aceasta se datorează predominării în zonă a timpului senin şi frecvenţei mari a
invaziilor de aer tropical şi continental.
Zilele cu temperatura maximă mai mare de 25°C au o frecvenţă accentuată în
sezonul estival şi în special în lunile iulie – august, când numărul lor mediu depăşeşte 20 de
zile. Numărul anual al zilelor tropicale, cu temperaturi maxime, egale sau mai mari de 30°C,
este de 4 – 5 zile, datorită influenţei brizelor. Nopţile tropicale, cu temperaturi egale sau mai
mari de 20 °C, însumează anual 15 nopţi în lunile iulie – august şi rar în octombrie. La
Constanţa, temperatura aerului înregistreaza medii anuale de 11,2°C. Mediile lunii celei mai
calde, iulie, sunt de 22,4°C la Constanţa şi de 21,8°C la Mangalia. Influenţa mării se
manifestă în semestrul cald prin scăderea uşoară a mediilor lunare. Mediile lunii celei mai
reci, ianuarie, sunt de -0,3°C la Constanţa şi de 0,2°C la Mangalia.Influenţa mării se
manifestă prin mediile termice lunare mai coborate în semestrul rece. Din această cauză la
Constanţa se înregistrează cea mai ridicată medie lunară de iarnă, iar Mangalia este
singura staţie meteorologică din ţară la care temperatura medie lunară ramane pozitivă în
tot cursul anului. Maximele absolute au fost de 38,5°C la Constanţa în ziua de 10 iulie 1927
şi de 36°C la Mangalia în 25 iulie şi 23 august 1933. Minima absoluta a fost de -25°C la
Constanţa în ziua de 10 iulie 1927.
In interiorul uscatului Dobrogean, mediile anuale ale temperaturii aerului se reduc de
la sud spre nord, concomitent cu cresterea altitudinii si influentei continentale, situandu-se
in intervalul 10,5-9ºC.
Regimul precipitatiilorDobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare,
dar reprezentate prin ploi torenţiale. Volumul precipitaţiilor anuale este cuprins între 3 – 400
mm/an. Cele mai reduse cantităţi lunare se constată în perioada februarie – aprilie şi la
sfarsitul verii şi începutul toamnei, iar cantităţile cele mai mari în mai, iunie, iulie (cu
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT16
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
predominare iunie) şi în noiembrie – decembrie (cu predominare în decembrie). Zapada şi
lapoviţa se produc în semestrul rece octombrie – martie şi întamplător şi din septembrie
pană în mai.
Pe langa ploile ciclonice, in zona Dobrogei centrale se remarca ploile frontale si mai
ale cele convective, cu caracter continental (averse). Ele se produc in regim anticiclonic,
datorita insolatiei puternice. Cercetarile de teren au demonstrat ca in timpul averselor, cu
actiune mecanica puternica, se maresc bazinele hidrografice prin eroziune regresiva, iar
vaile (derele) se adancesc pe verticala, pana la roca de baza. In acelasi timp, de-a lungul
lor, se scurge o mare cantitate de aluviuni (Bogdan, O.)
Umiditatea aerului Marea Neagra exercită o influenţă modificatoare asupra umiditatii aerului care se
resimte pe întreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic în primii 15 – 25 km de la ţărm.
Umiditatea relativă a aerului reprezintă raportul exprimat în procente între umiditatea
maximă la aceaşi temperatură. In zona considerată, mediile anuale ale umidităţii relative
sunt de cca. 80 %, în luna decembrie fiind de 87 - 89,5% iar în luna iulie de 70 – 72 %.
Zilele cu umiditate foarte scazută sunt estimate la 2 pe an, când umiditatea scade
sub 30%. Frecvenţa zilelor cu umiditate relativă de cca. 80 % este destul de ridicată,
respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare având un maxim în luna decembrie
şi un minim în luna august.
Regimul vanturilorVantul constituie un alt element al potentialului climatic arid, specific dobrogean.
Datele multianuale au pus in evidenta predominanta in zona Podisului Casimcea a
vanturilor de est ( 15,1% ) si vest (14,4%). Se mai remarca existenta unor vanturi locale:
Crivatul, un vant geros si uscat, care bate iarna, din nord nord-est, aducand ingheturi
puternice si Suhoveiul, care bate in anotimpul cald, din sud sud-est, fiind un vant uscat si
fierbinte; acesta din urma provoaca fenomene de uscaciune si seceta, generand si procese
de deflatie, furtuni de praf. Brizele marine, generate de contrastul termobaric dintre apa si
uscatul limitrof, apar vara si se resimt pe cca. 25-30 km departare de tarm. Viteza medie
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT17
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
anuala este mult influentata de Marea Neagra care favorizeaza dezvoltarea vanturilor
puternice, uneori cu caracter de furtuni. Cele mai mari viteze medii anuale se produc pe
litoral (4,1-5 m/s), pe restul teritoriului viteza vantului se mentinandu-se totusi ridicata, intre
3,6 si 4 m/s.(Bogdan, O.)
2.4. Biodiversitate
2.4.1. IntroducereCapitolul BIODIVERSITATE din cadrul prezentului Bilant de mediu a fost intocmit in
colaborare cu dr. Biolog Theodor Glavan- expert de mediu atestat de Ministerul Mediului .
Desi un astfel de capitol nu este prezent in structura Raportului la Bilantul de mediu
nivel I, precizata in ordinul MAPM nr. 184/1997, am considerat necesara realizarea unui
capitol distinct care sa trateze aspectele de biodiversitate avand in vedere modificarile
legislative ce au avut loc de-a lungul anilor in ceea ce priveste legislatia de mediu si cu
precadere, in cazul obiectivului analizat ne referim la legislatia in domeniul protectiei naturii.
Europa se dezvoltă tot mai intens economic, iar acest lucru aduce oamenilor
avantaje, dar si riscuri. Un risc este acela de a deveni un continent tot mai artificial - de a
pierde natura şi tot ceea ce omul are de câstigat prin ea. NATURA 2000 este soluţia prin
care Europa se străduieşte să îşi păstreze natura în toată diversitatea ei actuală şi să
promoveze activităţi economice care nu dăunează biodiversităţii. Se poate spune că,
NATURA 2000 încearcă să împace două nevoi ale oamenilor, ambele vitale: nevoia de a
câştiga venituri şi nevoia de a păstra natura vie.
Reţeaua "Natura 2000" este o reţea ecologică europeană, care are ca scop principal
menţinerea stării de conservare favorabile pentru anumite specii şi tipuri de habitate
naturale, corespunzătoare directivelor europene şi este format din:
- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite
conform Directivei Habitate - Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea
Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice şi
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT18
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
- arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA) – constituite
conform Directivei Păsări - Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea
păsărilor sălbtice.
Transpunerea în legislaţia naţională a acestor Directive s-a realizat în principal prin:
O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
Ord. Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 776 din 5.05.2007 privind
declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România (Monitorul Oficial al României nr.
615 din 5.09.2007);
Ord. Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice Natura 2000 in România (MO nr. 98/7.02.2008);
H.G. nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România (Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007);
Aspectele legate de diversitatea biologica a speciilor, regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, au o importanta
deosebita pentru Romania, tara aliniata la cerinţele şi reglementările Uniunii Europene.
Este imperativ de a identifica aceste aspecte, dar si efectele potenţial semnificative
asupra componentelor de mediu, in special privind biodiversitatea, precum şi măsurile care
se impun pentru prevenirea si reducerea impactului negativ asupra mediului.
Amplasamentul analizat, respectiv Baza Industriala de Conducte Submarine Midia
Navodari, judetul Constanta este situat in siturile Natura 2000:
Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0031 - Delta Dunării şi Complexul
Razim Sinoie – conform HG nr. 1284/2007, privind declararea ariilor de protecţie
specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000
în România;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT19
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Siturile de importanţă comunitară ROSCI0065 – Delta Dunării, ROSCI0066 Delta
Dunarii zona marina, în conformitate cu Ord. 1964/2007, privind instituirea regimului
de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în Europa, incluse in Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii, teritoriu administrat de ARBDD.
Prezentul capitol se referă la aspecte generale vizând:
Legislaţia naţionala corelata cu Directivele şi Regulamentele Europene privind
protecţia naturii;
Biodiversitatea judeţului Constanta;
Siturile Natura 2000 din zona obiectivului Baza Industriala de Conducte
Submarine Midia Navodari, judetul Constanta;
Relaţia proiectului cu reţeaua ecologică europeană NATURA 2000;
Descrierea biodiversitatii amplasamentului bazei Industriale de Conducte
Submarine Midia Navodari;
Impactul produs de obiectiv asupra biodiversitatii;
Masuri de conservare a ariilor protejate;
Masuri de reducere a impactului activitatilor desfasurate in baza asupra
biodiversitatii din zona.
2.4.2. Armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele şi Regulamentele Europene privind protecţia naturii
În tabelul următor se prezintă principalele Directive şi Regulamente ale UE privind
protecţia naturii, aplicabile prezentului proiect, precum şi reglementările naţionale
corespondente acestora:
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT20
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
DIRECTIVE ŞI REGULAMENTE EUROPENE
LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor
naturale şi a speciilor de floră şi
faună salbatică (modificată de
Directiva 97/62/CE)
Directiva HABITATE
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi
completată prin OUG 154/2008;
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate;
H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei,
parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea
administraţiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr. 1.529 din 1 noiembrie 2006;
H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale
protejate pentru noi zone;
H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată pentru noi zone;
Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor
naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii
de conservare a diversităţii biologice;
Ord. nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a
administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate;
Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului
Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia;
Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, care abrogă
Ord. 776/2007;
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
Directiva Consiliului 79/409/CEE privind conservarea speciilor de
păsări sălbatice (modificată de
Directiva 91/244/C, Directiva
94/24/CE, Directiva 97/49/CE)
Directiva PĂSĂRI
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România;
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
ORDIN nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea
regulamentelor Uniunii Europene privind comerţul cu specii
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT21
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
sălbatice de faună şi floră;
LEGE nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului ;
LEGE nr. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
LEGEA nr. 26/1996, CODUL SILVIC, cu modificările şi completarile
aduse de: ORDONANTA DE URGENŢĂ nr. 139 din 17 octombrie
2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005 ;
LEGEA nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu
modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 197 din 2 iulie
2007 ;
Legea nr. 5/2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -
Zone protejate ;
Decretul nr. 187/30.03.1990 (M.Of. nr. 46/31.03.1990) pentru
acceptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial,
cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură la 16 noiembrie
1972 ;
Legea nr. 5/1991 (M.Of. nr. 18/26.01.1991) pentru aderarea
României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă
internatională, în special ca habitat al păsărilor acvatice ;
Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea
României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a
habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie
1979;
Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru
ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio
de Janeiro la 5 iunie 1992 ;
Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea
României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de
animale salbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 ;
Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea
Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT22
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995 ;
HG nr. 230/2003 (M.Of. nr. 190/26.III.2003) privind delimitarea
rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi
constituirea administraţiilor acestora, modificată de HG 1529/2006;
ORDIN nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de incredinţare
a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate.
Regulamentul (CE) nr. 1091/94 de stabilire a normelor de aplicare
a Regulamentului Consiliului (CEE)
nr. 3528/86 privind protecţia
pădurilor Comunităţii împotriva
poluării atmosferice
Legea nr. 444/2002 (M.Of. nr. 531/22.07.2002) pentru aprobarea
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 38/21.03.2002 (M.Of.
nr.223/03.04.2002) privind întocmirea şi finanţarea studiilor
pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de
monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-vegetaţie
forestieră pentru silvicultură;
Regulamentul (CE) nr. 2278/99 de punere in aplicare a
Regulamentului Consiliului (CEE)
nr. 3528/86 privind protecţia
pădurilor din Comunitate împotriva
poluării atmosferice
HG nr. 1003/2003 (M.Of. nr. 631/03.09.2003) pentru aprobarea
Programului naţional de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru
silvicultură;
Ord. nr. 244/2002 (M.Of. nr. 831/19.11.2002) pentru aprobarea
Metodologiei de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru
silvicultură.
2.4.3. Biodiversitatea in cadrul judetului ConstantaJudeţul Constanţa, datorită unui climat specific (continental, de tip pontic),
beneficiază de o diversitate biologică deosebită atât prin numeroasele tipuri de habitate şi
cosisteme cât şi prin multitudinea de specii de floră şi faună.
Teritoriul judetului Constanta se caracterizeaza printr-un numar important de habitate
naturale si seminaturale cu o vasta diversitate: habitate acvatice (habitate acvatice
dulcicole, salmastre, marine si costiere), habitate terestre (habitate de padure, de pajisti
stepice si tufarisuri, habitate de silvostepa, habitate de mlastini si turbarii) si habitate subterane (habitate cavernicole sau de pestera).
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT23
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Habitatele identificate pâna în prezent se clasifica în sapte clase (comunitati litorale si halofile, ape continentale, tufarisuri si pajisti, paduri, mlastini si terenuri înmlastinate, grohotisuri, stâncarii si nisipuri continentale si terenuri agricole si peisaje artificiale) (Tab. 1), care cuprind 58 tipuri de habitate naturale si comunitati
ruderale (terenuri agricole si peisaje artificiale), conform clasificarii prezentate în lucrarea
„Habitatele din România”, 2005, N. Donita et. al. si anexei 2 a O.U.G. nr.57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice si anexei nr. I a Directivei Habitate (92/43/CEE). Flora
Dobrogea se caracterizeaza printr-un fenomen de migratie floristica deosebit de
accentuat, datorita particularitatilor climatice, tipurilor de sol si prin situarea la confluenta
cailor de migratie a unor elemente fitogeografice foarte variate (central-europene, balcanice,
ponto-balcanice, pontice-panonice, pontice, euxinice, tauro-caucazice, mediteraneene, sub-
mediteraneene etc.).
Climatul temperat-continental interferând cu cel temperat-oceanic si
submediteranean determina o structura complexa a florei judetului Constanta din punct de
vedere fitogeografic. Astfel, reprezentative sunt speciile eurasiatice (aproximativ 25%)
carora li se adauga numeroase specii balcanice, pontic-mediteraneene, submediteraneene
(aproximativ 25%) si continentale (aproximativ 17%).
Tabelul nr. 1:Tipuri de habitate în judeţul Constanţa
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT24
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
CLASA SUBCLASANR.
HABITATE
Comunitati litorale si halofile
Comunitati marine 2Brate de mare si tarmuri 3
Mlastini, stepe, tufarisuri si paduri
halofile4
Dune si plaje de nisip litorale 7Ape continentale
(nonmarine)Ape statatoare dulcicole 9
Tufarisuri si pajisti
Lande si tufarisuri temperate 5Stepe si pajisti xerice calcicole 7Pajisti umede si comunitati de
ierburi înalte (buruienisuri)2
Mlastini si terenuriînmlastinate
Vegetatie de margini de ape 7
Grohotisuri, stâncarii sinisipuri continentale
Dune de nisip continentale 1
Pesteri Pesteri închise publicului 1
Paduri
Paduri temperate de foioase cu
frunze cazatoare3
Paduri si tufarisuri de lunca si de
mlastina3
Terenuri agricole si peisaje artificiale
Comunitati ruderale 4
În ceea ce priveste ecologia speciilor vegetale, preponderente sunt speciile xerofile
(42%) si xeromezofile (30%), urmate de cele mezofile (18%), higrofile si hidrofile (10%).
Pe teritoriul judetului sunt prezente peste 900 specii de spermatofite, din care pâna
în prezent s-au identificat 8 specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor
speciale de conservare, conform legislatiei nationale în vigoare: Moehringia jankae,
Centaurea jankae, Centaurea pontica, Echium russicum, Liparis loeselii, Salicornia veneta,
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT25
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Campanula romanica, Potentilla emilii-popii, majoritatea fiind specii caracteristice habitatelor
stepice si silvostepice.
Peste 200 de specii de flora vasculara de interes national, cu diferite grade de
periclitare si vulnerabilitate au fost identificate pe teritoriul judetului Constanta. De
asemenea, s-au identificat si descris o serie de specii endemice dobrogene, cum ar fi, de
exemplu: Adonis vernalis var. murfatlariensis, Paeonia tenuifolia, Brassica elongata var.
splendidepinnulata, Linum borzeanum, Carduus murfatlarii, Centaurea orientalis f.
murfatlarii, Stipa lessingiana f. murfatlarii.
Deosebit de interesanta este vegetatia de dune marine de la Agigea, unde pe o
suprafata de teren restrânsa se regaseste o mare varietate de plante arenicole, din care
câteva sunt endemice. Raritatile floristice de aici sunt relictul tertiar Efedra distachya
(cârcel), Alyssum borzeanum (ciucusoara de nisip) si Convolvulus persicus (volbura de
nisip).
Flora litoralului românesc al Marii Negre aferenta judetului nostru cuprinde peste 700
taxoni. Numarul taxonilor inventariati din zona litorala reprezinta aproximativ 18% din totalul
speciilor si subspeciilor cunoscute în flora spontana a României (peste 3000 de specii).
Acest procentaj, alaturi de numarul mare de familii si genuri prezente, evidentiaza
fitodiversitatea remarcabila a zonei litorale.
Fauna
Fauna judetului Constanta se caracterizeaza printr-o deosebita bogatie, consecinta a
varietatii habitatelor fiind reprezentata de un numar de peste 345 taxoni de vertebrate (45
specii de mamifere, 243 specii de pasari, 19 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si 28
specii de pesti) si un numar considerabil de nevertebrate.
Din punct de vedere sozologic, din cele 28 specii de pesti din fauna judetului
(reprezentând 27% din speciile de ihtiofauna din României) 4 specii sunt vulnerabile, 6 sunt
periclitate, 1 specie este rara, iar una este endemica.
Speciile de ihtiofauna de interes national, cu o pondere de 10,7% din totalul de
specii, se împart în doua categorii:
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT26
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
- specii de interes national care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la
O.U.G. 57/2007, reprezentate printr-un singur taxon;
- specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul
masurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în numar de 2 taxoni.
Speciile de ihtiofauna de interes comunitar se distribuie astfel:
- 9 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare
(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32% din totalul de specii de pesti;
- 7 specii de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul
masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 25% din totalul de specii
de ihtiofauna.
Amfibienii cuprind un numar de 10 taxoni pentru care este necesara aplicarea unor
masuri de conservare si reprezinta 52,6% din speciile de amfibieni din fauna României. În
functie de gradul de vulnerabilitate, 3 specii sunt vulnerabile, doua sunt periclitate si una
endemica.
Speciile de amfibieni de interes national, reprezentate printr-un singur taxon (10% din
totalul de specii din judet), intra în categoria speciilor care necesita o protectie stricta,
conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:
- 3 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare
(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 30% din totalul de specii de amfibieni;
- 7 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 70% din totalul
de specii de amfibieni;
- 2 specii de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul
masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 20% din totalul de specii
de amfibieni.
Reptilele sunt reprezentate prin 19 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii
vulnerabile, 4 specie rara, 3 specii periclitate, 1 critic periclitata si 2 specii endemice.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT27
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Speciile de reptile de interes national, cu o pondere de 21% din totalul herpetofaunei
judetului Constanta, sunt reprezentate printr-un numar de 4 taxoni care necesita o protectie
stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel:
- 4 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare
(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 21% din totalul de specii de reptile;
- 16 specii de reptile care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007),
84,2% din totalul de specii de reptile.
Pasarile sunt dominante ca numar si importanta conservativa, reprezentând din
punct de vedere al compozitiei specifice 60,8 % din avifauna României, dintre acestea 33
specii sunt vulnerabile, iar 17 sunt periclitate si critic periclitate 13 taxoni.
Speciile de pasari de interes national, cu o pondere de 13,5% din totalul avifaunei
judetului Constanta sunt reprezentate printr-un numar de 33 specii care necesita o protectie
stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:
- 74 de specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare
si a ariilor de protectie speciala avifaunistica (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 30,45%
din totalul de specii de pasari;
- 35 de specii a caror vânatoare este permisa (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 14,4%
din totalul de specii de pasari;
- 4 specii de ornitofauna de interes comunitar, a caror comercializare este permisa
(Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de pasari;
- 13 specii a caror comercializare este permisa în conditii speciale (Anexa 5E la
O.U.G. 57/2007).
Un numar considerabil de specii de mamifere sunt vulnerabile (15 specii), 6 taxoni
sunt periclitati, 5 sunt endemici si unul este rar. Foarte bine reprezentati numeric sunt liliecii
din familia Rhinolophidae si familia Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii
vulnerabile sau periclitate.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT28
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Speciile de mamifere de interes national, cu o pondere de 26,6% din totalul de specii,
se împart în doua categorii:
- specii care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu
modificarile si completarile ulterioare, reprezentate printr-un numar de 3 taxoni;
- specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul
masurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în numar de 9 taxoni.
Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:
- 15 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare
(Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere;
- 27 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din
totalul de specii de mamifere;
- 3 specii de interes comunitar pentru care prelevarea din natura si exploatarea fac
obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând
6,6% din totalul de specii de mamifere.
2.4.4. Arii protejate din judetul ConstantaÎn judeţul Constanţa există un număr de 38 de arii naturale protejate, cu o
suprafaţă totală de 19646,54 ha. Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt
rezervaţii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN),
iar 5 sunt rezervatii stiinţifice (categoria I IUCN)*.
Nr.crt. Arii naturale protejate de interes naţional1 Acvatoriul litoral-marin Vama Veche-2 Mai - exclusiv zona marină;2 Pereţii calcaroşi de la Petroşani3 Locul fosilifer Aliman4 Reciful neojurasic de la Topalu5 Locul fosilifer Cernavodă6 Locul fosilifer Movila Banului7 Canaralele de la Hârşova8 Dealul Allah-Bair9 ; Locul fosilifer Credinţa
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT29
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
10 Valu lui Traian11 Dunele marine de la Agigea12 Obanul Mare şi Peştera "La Movile"13 Peştera "La Adam"14 Peştera "Gura Dobrogei"15 Peştera "Limanu"16 Pădurea Hagieni;;17 Pădurea Fântâniţa-Murfatlar18 Pădurea Dumbrăveni19 Pădurea Esechioi20 Pădurea Canaraua-Fetii21 Masivul Geologic Cheia22 Refugiul ornitologic Corbu-Nuntaşi-Histria23 Cetatea Histria (Istria-Sinoe)24 Grindul Chituc;25 Grindul Lupilor;26 Lacul Agigea27 Lacul Techirghiol28 Lacul Oltina29 Lacul Dunăreni30 Lacul Vederoasa;31 Lacul Bugeac32 Pădurea Celea Mare - Valea lui Ene33 ; Pădurea Cetate;34 Pădurea Bratca35 Mlaştina Hergheliei;36 Gura Dobrogei
Nr.crt. Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA)1 ROSPA0001 Aliman – Adamclisi2 ROSPA0002 Allah Bair – Capidava3 ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei4 ROSPA0007 Balta Vederoasa5 ROSPA0008 Băneasa - Canaraua Fetei6 ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova7 ROSPA0019 Cheile Dobrogei8 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie9 ROSPA0036 Dumbrăveni; 10 ROSPA0039 Dunăre – Ostroave11 ROSPA0040 Dunărea Veche - Braţul Măcin12 ROSPA0053 Lacul Bugeac13 ROSPA0054 Lacul Dunăreni
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT30
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
14 ROSPA0056 Lacul Oltina15 ROSPA0057 Lacul Siutghiol16 ROSPA0060 Lacurile Taşaul – Corbu17 ROSPA0061 Lacul Techirghiol18 ROSPA0066 Limanu – Herghelia19 ROSPA0076 Marea Neagră20 ROSPA0094 Pădurea Hagieni21 ROSPA0100 Stepa Casimcea22 ROSPA0101 Stepa Saraiu – Horia
Nr.crt. Situri de importanţă comunitară (SCI)1 ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei2 ROSCI0012 Braţul Măcin3 ROSCI0022 Canaralele Dunării4 ROSCI0053 Dealul Alah Bair5 ROSCI0065 Delta Dunării6 ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa 7 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea8 ROSCI0083 Fântâniţa Murfatlar9 ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia;10 ROSCI0114 Mlaştina Hergheliei - Obanul Mare şi Peştera Movilei11 ROSCI0149 Pădurea Esechioi - Lacul Bugeac12 ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul Văii13 Pădurea şi Valea Canaraua Fetii – Iortmac14 ROSCI0191 Peştera Limanu15 ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud16 ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean17 ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia18 ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai19 ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla
2.4.5. Prezentarea siturilor Natura 2000 din zona obiectivului Baza Industriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta
Obiectivul analizat, respectiv Baza Indusriala de Conducte Submarine Midia
Navodari, judetul Constanta este situat in Siturile Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT31
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Complexul Razim–Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii zona
marina, zone incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, teritoriu administrat de ARBDD.
ROSCI0065 DELTA DUNARII ( anexa 6 si anexa 7)
Situl are suprafata de 450.542 ha, si este localizata la 44º 54' 6'' latitudine Nordica si
la 28º 55' 19'' longitudine Estica.
Delta Dunarii este extinsa atat la nivelul Judetului Tulcea, Judetului Constanta, cat si
la nivelul Judetului Galati. In judetul Tulcea, aceasta arie protejata se extinde la nivelul
localitatilor Babadag (21%), Baia (1%), Beştepe (45%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de
Jos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crişan (99%), Grindu (9%), Isaccea
(25%), Jurilovca (67%), Luncaviţa (1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagră (<
1%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculiţel (1%), Nufăru (40%), Pardina (> 99%),
Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%),
Valea Nucarilor (28%). In judetul Constanta ocupa suprafete din localitatile Corbu (48%),
Istria (60%), Mihai Viteazu (59%), Săcele (10%), iar la nivelul Judetului Galaţi, cuprinde mai
putin de 1% din localitatea Galaţi.
Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara
datorita prezentei speciilor specifice.
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.Rel.
Conserv. Global
3160 Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B
6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri
1 B A B B
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT32
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus
0,001 B A B B
91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
0,8 A B A A
92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion
tinctoriae)
0,2 B A B B
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă
de mare
1 B C B B
1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului
1 A A B B
1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase
1 B A B B
1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1 A A A A
1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
1 B C B B
2110 Dune mobile embrionare (în formare)
1 B A B B
2130 * Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri)
5 A A A A
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A
2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din
Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea
1 A A A A
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition
10 A B A A
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculionfluitantis şi Callitricho-Batrachion
2 A A A A
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention
1 A A A A
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae)
1 B C B B
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT33
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-
Holoschoenion
0,0001 A A B B
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi
alpin
30 A A A A
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba
officinalis)
1 B B B B
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de
Chara
1 B A B B
1150 * Lagune costiere 2 B A B B
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
3 A A A A
40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
0,001 C C B C
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
0,002 C C B C
Nota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania,
semnificatiile simbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele:
pentru coloana REPREZENTATIVITATE (Rep rez.) A. vegetaţia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezenţa speciilor de diagnosticare,
condiţiilor ecologice şi a altor caracteristici;
B. nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradării sau localizării la marginea
ariei naturale de distribuţie), sau pentru că vegetaţia aparţine mai degrabă unei alte arii;
C. la fel ca B, dar mai accentuat
D. vegetaţia nu este tipică mai ales din cauza degradării crescute, şi în plus din cauza
existenţei abundente a unor specii alogene invazive si expansive şi a altor influenţe
negative care conturbă structura şi funcţia ecosistemului.
pentru coloana SUPRAFAŢA RELATIVĂ (Supr. Rel.) A. excelent (starea optimă din punctul de vedere al conservării naturii; corespunde stării
optime de conservare a naturii; corespunde descrierii iniţiale în timp ce ia în considerare
nivelul actual de reprezentativitate;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT34
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
B. bun (satisfăcător);
C. impropriu (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu).
pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv .) A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a
populaţiei sau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri
remarcabile pentru anumite specii;
B. parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung
(datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor,
dar unde regenerarea este uşor de obţinut (ex. Habitate de pajişti);
C. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă.
pentru coloana EVALUAREA GLOBALĂ (global)Ar trebui să varieze nu mai mult de un grad +/- faţă de starea de conservare. Dacă valoarea
stării de conservare este C, evaluarea globală nu poate fi A. Evaluarea globală poate fi
propusă de APM, dar valorile trebuie revizuite la nivel central.
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie:Rezidenta
Reproducere Iernat Pasaj Sit .Pop.
Conserv. Izolare Global
2633 Mustela eversmannii
V B B B B
2635 Vormela peregusna
V C B B B
1335 Spermophilus citellus
P C B C B
1355 Lutra lutra R A B C B
1356 Mustela lutreola
R A B B B
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie:Rezidenta
Reproducere Iernat Pasaj Sit .Pop.
Conserv. Izolare Global
1188 Bombina bombina
C A A C A
1219 Testudo R C B B B
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT35
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
graeca1220 Emys
orbicularisRC A B C A
1298 Vipera ursinii
R A A A A
1993 Triturus dobrogicus
RC A B B A
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie:Rezidenta
Reproducere Iernat Pasaj Sit .Pop.
Conserv. Izolare Global
1124 Gobio albipinnatus
C B A C A
1130 Aspius aspius C A A C A
1134 Rhodeus sericeus amarus
P B A C A
1145 Misgurnus fossilis
C A A C A
1146 Sabanejewia aurata
RC A B C B
1149 Cobitis taenia RC A B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer
C A B B B
1160 Zingel streber P B B C B
2522 Pelecus cultratus
RC A B C B
1159 Zingel zingel P B B C B
2491 Alosa pontica C A B C B
2511 Gobio kessleri V D
2555 Gymnocephalus baloni
RC A A B A
4120 Alosa tanaica RC A B C B
2011 Umbra krameri R A B B B
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie
Populatie
rezidenta
Reproducere
Ier nat
Pasaj
Sit. Pop.
Conserv Izolare Glob
al
1060 Lycaena dispar RC B B C B
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT36
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
1084 Osmoderma eremita P C B C B
4064 Theodoxus transversalis R B B B B
1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B
1089 Morimus funereus R D
4027 Arytrura musculus R A B C B
4028 Catopta thrips R B B C B
4030 Colias myrmidone P B B C B
4045 Coenagrion ornatum P
Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie:Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit .
Pop. Conserv. Izolare Global
1428 Marsilea quadrifolia R A B C B
1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B
2253 Centaurea jankae R A B A B
2255 Centaurea pontica V A B A B
4067 Echium russicum R C A C A
Alte specii de flora si faunaCat. Specia Populatie Motiv
A Bufo bufo C D
A Pelobates fuscus P D
A Rana ridibunda C D
BAcrocephalus arundinaceus C
B Acrocephalus scirpaceus C
B Anas crecca C
B Anas querquedulaC
B Aquila clanga C
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT37
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
B Ardea purpurea C
B Asio otus C
A Hyla arborea P D
A Pelobates syriacus P D
A Triturus vulgaris P A
B Acrocephalus paludicola C
B Anas clypeata C
B Anas penelopeC
B Anser erythropus C
B Aquila pomarina C
B Ardeola ralloides C
B Aythya ferina C
B Aythya fuligula C
B Aythya nyroca C
B Buteo buteo C
B Carduelis spinus C
B Chlidonias niger C
B Circus aeruginosus C
B Circus pygargus C
B Cuculus canorus C
B Dendrocopos major C
B Dendrocopos syriacus C
B Egretta garzetta C
B Emberiza schoeniclus C
B Falco peregrinus C
B Gallinago gallinago C
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT38
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
BHimantopus himantopus C
B Lanius collurio C
B Limosa limosa C
B Merops apiaster C
B Numenius arquata C
B Nycticorax nycticorax C
B Oriolus oriolus C
BPelecanus onocrotalus A C
BPhalacrocorax
pygmeus C
B Platalea leucorodia C
B Plegadis falcinellus C
B Porzana porzana C
B Remiz pendulinus C
B Sterna albifrons C
B Tringa glareola C
B Turdus iliacus C
B Upupa epops C
FCarassius auratus
auratus P D
FChalcalburnus
chalcoides mento P
A
FLeuciscus
borysthenicus R D
F Neogobius syrman P B
F Sander lucioperca P D
F Silurus soldatovi P D
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT39
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
F Vimba vimba P D
I Crypsinus angustatus R D
IGeotomus punctulatus
R D
IMelanocoryphus
tristramiR D
IMelanocoryphus
tristramiR D
I Ochetostethus nanus R D
I Odontoscelis hispidula R D
I Pachybrachius fracticollis R D
I Saga pedo R D
I Stagonomus bipunctatus R D
I Tholagmus flavolineatus
R D
M Erinaceus concolor concolor
R D
M Micromys minutus R D
M Mustela erminea aestiva
R D
M Neomys anomalus P D
P Alyssum borzaeanum R C
P Artemisia arenaria R D
P Astrodaucus littoralis V D
PCamphorosma monspeliaca V
D
P Centaurium spicatum R D
P Convolvulus lineatus R D
P Corispermum marschallianum
R D
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT40
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
P Eryngium maritimum R D
P Frankenia hirsuta R D
PHeliotropium curassavicum
V D
P Limonium meyeri R D
B Aythya marila C
B Botaurus stellaris C
B Buteo lagopus C
B Chlidonias hybridus C
B Ciconia ciconia C
B Circus macrourus C
B Clangula hyemalis C
B Cygnus cygnus C
B Dendrocopos minor C
B Egretta alba C
BEmberiza
melanocephalaC
B Falco naumanni C
B Falco vespertinus C
B Gallinula chloropus C
B Ixobrychus minutus C
B Limosa lapponica C
B Mergus albellus C
B Miliaria calandra C
B Numenius phaeopus C
B Oenanthe oenanthe C
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT41
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
B Pelecanus crispus AC
BPhalacrocorax carbo
sinensis C
B Philomachus pugnax C
B Plectrophenax nivalis C
B Porzana parva C
B Rallus aquaticus C
B Scolopax rusticola C
B Tringa erythropus C
B Tringa ochropus C
B Turdus merula C
B Vanellus vanellus C
F Carassius carassius V A
F Esox reichertii P D
F Leuciscus idus R D
F Perca fluviatilis P D
F Sander volgensis P D
F Umbra krameri R B
I Bagrada stolata R D
I Geotomus elongatus R D
I Leprosoma inconspicuum R D
IMelanocoryphus
tristrami R
D
I Menaccarus arenicola R D
IOdontoscelis
fuliginosa R D
I Pachybrachius R D
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT42
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
fracticollis
I Paramysis intermedia V B
IPterocuma pectinatum
V B
ISciocoris
homalonotusR D
I Stibaropus henkei R D
M Canis aureus P D
M Lepus europaeus R D
M Mus spicilegus R D
M Mustela nivalis R D
M Sorex araneus R D
PAnacamptis pyramidalis
V D
P Asperula setulosa R D
PCakile maritima ssp.
euxinaR D
P Carex secalina V C
PCeratophyllum
demersumC D
P Convolvulus persicus R D
P Crambe maritima R D
P Euphorbia paralias P D
P Groenlandia densa P D
P Hottonia palustris R D
PLindernia
procumbensP C
P Medicago marina V D
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT43
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
P Merendera sobolifera V D
P Nuphar lutea P A
P Onosma arenaria R D
POrchis laxiflora ssp.
elegans R D
P Petunia parviflora V D
P Plantago cornuti R A
PPolypogon
monspeliensis R A
P Ranunculus aquatilis P D
P Ruppia maritima V D
P Salvinia natans C C
P Silene thymifolia V D
P Syrenia montana R A
P Zannichellia prodani PB
R Coronella austriaca R D
R Lacerta agilis P D
P Melilotus arenaria R A
PMyriophyllum
spicatum C D
P Nymphaea alba PA
POrchis coriophora
ssp. fragrans R D
P Orchis morio VD
P Phragmites australis C D
PPolygonum amphibium P
D
P Potentilla pedata R A
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT44
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
P Ruppia cirrhosa V D
P Saccharum strictum V D
P Scolymus hispanicus R A
P Stachys maritima V D
P Trapa natans C C
P Zygophyllum fabago V D
R Eremias arguta P D
R Podarcis taurica P D
Calitate şi importanţă:Delta Dunării, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o
biodiversitate mai ridicată, respectiv, un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de
unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) şi până la cele superioare
(cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi până la vertebratele cele mai
evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării frapează încă prin densitatea
ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte
regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influenţe antropice din ultimele decenii
(poluarea apelor, transformarea unor suprafeţe naturale în terenuri silvice, piscicole şi
agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariţie a unor specii de plante şi animale.
Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu
siguranţă mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut
şi după înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic şi nici
teritorial.Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale,
dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii
de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre
plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans,
Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de
nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT45
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere -
nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre
amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici.
Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ,
lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta,
piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare
în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste
1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei
Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în
majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice
– cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).
Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate
la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură).
Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta
Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995
specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729
specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt
citate după literatura veche de peste o jumătate de secol.Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe
teritoriul deltei fac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii
(Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre
(Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)
Vulnerabilitate: În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituie
producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea
consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului
trofic.Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în
special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul
cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din
întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume,
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT46
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice
preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice
superioare.
În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea
acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de
adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai
redusă (babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin
pronunţat de stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap
etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD (caracuda,
linul, văduviţa).
În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât
în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza
efectelor poluante produse de navele în marş sau în staţionare, pe braţele Dunării(Chilia,
Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs
poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi
grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din
tancuri, rezervoare, instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de
nave)de pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele:Km107 de
pe braţul Sfântu Gheorghe şi de pe Dunăre la mile 45. Circulaţia navelor provoacă
modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de
val,precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în
perioada de cuibărire şi hrănire.
Desemnarea sitului:Un prim act a fost Hotărârea Guvernului României nr. 983 din august 1990 care,
odată cu organizarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, la articolul 5
prevedea constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu o administraţie şi un consiliu
ştiinţific propriu. Această hotărâre a fost urmată de elaborarea şi aprobarea de către
Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezervaţia Biosferei Delta Dunării prin
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT47
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
care s-a stabilit structura şi modul de administrare, protejare şi reconstrucţie ecologică a
unor areale deteriorate. *
Deşi Delta Dunării, prin rezervaţiile Roşca – Buhaiova şi Letea, fusese inclusă în
reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei în cadrul programului „Omul şi Biosfera”
(MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au întreprins măsurile corespunzătoare cerute prin
statutul acestor tipuri de arii protejate. De abia în septembrie 1990 Parlamentul României a
ratificat şi transmis la UNESCO – Convenţia Internaţională a Patrimoniului Natural şi
Cultural Universal care conferea acordul ţării noastre la respectarea statutului acestor arii
protejate şi solicita includerea Deltei Dunării ca Rezervaţie a Biosferei. Au urmat alte afilieri
internaţionale cum a fost semnarea în septembrie 1991 a Convenţiei privind zonele umede
de importanţă internaţională – îndeosebi ca habitat pentru păsările de apă, cunoscută sub
denumirea de Convenţia RAMSAR, iar ceva mai târziu, în decembrie 1991, Delta Dunării,
ca Rezervaţie a Biosferei, a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO.
Conceptul de Rezervaţie a Biosferei a fost promovat în 1971 de către UNESCO în cadrul
Programului MAB (Man and Biosphere), prin care se are în vedere conservarea unor zone
naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice capabile de
menţinerea şi extinderea unor specii de plante şi animale pe cale de dispariţie sau în
pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervaţie a Biosferei nu este destinată unei
protecţii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care menţionăm doar câteva şi anume:
conservarea ecosistemelor şi folosirea echilibrată a resurselor naturale regenerabile;
păstrarea formelor tradiţionale de activitate economică, care nu contribuie la producerea de
dezechilibre ecologice; cercetarea şi supravegherea continuă a componentelor
ecosistemelor protejate; armonizarea intereselor populaţiei autohtone cu obiectivul
fundamental al Rezervaţiei Biosferei – conservarea.
Tip de proprietate:
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT48
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
O mare parte din suprafaţa deltei aparţine Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării.
Suprafeţele de păşunat şi cele agricole aparţin comunităţilor locale, în rest, situaţia
sprafeţelor concesionate nu se cunoaşte în detaliu. Pădurile şi plantaţiile, constituie în
majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direcţia Silvică Tulcea.
Planuri de management ale sitului:Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)
are ca obiective principale în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei conservarea şi
protejarea patrimoniului natural cu valoare ştiinţifică deosebită şi promovarea utilizării
durabile a resurselor productivităţii ecosistemelor naturale, reconstrucţia ecologică a unor
habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de 1989.Planul de management
discutat şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al RBDD conţine 35 obiective şi 87 proiecte, grupate
în patru categorii şi anume:
- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unor
forme de cooperare şi promovare a rezervaţiei;
- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselor
naturale (agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale –
stuf, papură, lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism);
- Obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice
spre zonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior;
- Obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei,
cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei.
ROSPA 0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE( anexele 8 si 9) Situl ocupa o suprafata de 500.334 ha , cuprinzand la nivelul judetului Constanta,
10% din comuna Cogealac, 62% din comuna Corbu, 1% din Fantanele, 85% din Istria, 75%
din comuna Mihai Viteazu si 63 % din comuna Sacele.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT49
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
La nivelul judetului Tulcea , aria protejata se extinde astfel:Babadag (21%), Baia
(9%), Beştepe (41%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (99%),
Chilia Veche (> 99%), Crişan (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (44%), Jijila (10%), Jurilovca
(84%), Luncaviţa (38%), Mahmudia (63%), Maliuc (> 99%), Mihai Bravu (1%), Murighiol
(94%), Niculiţel (1%), Nufăru (40%), Pardina (> 99%), Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (>
99%), Somova (54%), Sulina (> 99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%), Văcăreni
(48%)
Judeţul Galaţi: Galaţi (< 1%).
Situl este localizat la 44º 54' 8'' latitudine Nordica si 28º 54' 3'' longitudine estica.
Arealul a fost declarat arie de protectie speciala avifaunistica datorita prezentei celor
80 de specii de pasari cuprinse in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Directiva
Pasari.
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE prezente in sit:Cod Specie Populatie:
rezidentaCuibarit Iernat Pasaj Sit.
Pop.Conserv. Izolare Global
A402 Accipiter brevipes
R D B C B
A229 Alcedo atthis 1500-1700 p
A B C B
A042 Anser erythropus
10-30 i
A B C A
A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B
A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C
A089 Aquila pomarina 200-300 i
C B C C
A029 Ardea purpurea 230-450 p
A B C A
A024 Ardeola ralloides
2000-2400 p
A B C A
A060 Aythya nyroca 3800-4200 p
A B C A
A021 Botaurus stellaris
1550-1650 p
A B C A
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT50
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
A396 Branta ruficollis 7000-24000
i
A B C A
A133 Burhinus oedicnemus
44-60 p B B C C
A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C
A138 Charadrius alexandrinus
90-120 p
450-520 i
A B C B
A196 Chlidonias hybridus
2300-2500 p
A B C B
A031 Ciconia ciconia 80-90 p C B C C
A030 Ciconia nigra 2-5 p D B C C
A080 Circaetus gallicus
R D B C C
A081 Circus aeruginosus
300-400 p
A B C B
A082 Circus cyaneus R D B C C
A083 Circus macrourus
R B B C C
A084 Circus pygargus 2-3 p B B C C
A231 Coracias garrulus
360-420 p
B B C B
A037 Cygnus columbianus
bewickii
1-4 i A B C C
A038 Cygnus cygnus 340-1270 i
B B C A
A238 Dendrocopos medius
R D B C C
A429 Dendrocopos syriacus
RC D B C C
A236 Dryocopus martius
RC D B C C
A027 Egretta alba 320-360 p
620-870 i
A B C A
A026 Egretta garzetta 1700-2500 p
A B C A
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT51
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
A379 Emberiza hortulana
R D B C C
A511 Falco cherrug 1-2 p B B C B
A098 Falco columbarius
20-60 i
D B C C
A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C
A103 Falco peregrinus
R D B C C
A097 Falco vespertinus
2220-340 p
A B C A
A154 Gallinago media 20-80 i A B B B
A002 Gavia arctica RC D B C C
A001 Gavia stellata RC D B C C
A189 Gelochelidon nilotica
8-12 p 320-350 i
A B C B
A135 Glareola pratincola
420-540 p
A B C B
A075 Haliaeetus albicilla
26-28 p A B C A
A092 Hieraaetus pennatus
R D B C C
A131 Himantopus himantopus
220-370 p
1400-2200 i
B B C B
A022 Ixobrychus minutus
3000-3500 p
A B C A
A338 Lanius collurio RC C D B C C
A339 Lanius minor R C D B C C
A180 Larus genei 20-70 i B B C C
A176 Larus melanocephalus
220-360 p
A B B A
A177 Larus minutus 10000-12000
i
B B B B
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT52
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
A157 Limosa lapponica
1-5 i B B C C
A246 Lullula arborea V R D B C C
A242 Melanocorypha calandra
RC D B C C
A068 Mergus albellus 2100-3800 i
A B C A
A073 Milvus migrans 6-7 p C B C C
A159 Numenius tenuirostris
1-3 i A B C B
A023 Nycticorax nycticorax
2660-3200 p
A B C A
A533 Oenanthe pleschanka
12-24 p C B C C
A071 Oxyura leucocephala
1-4 i C B C C
A094 Pandion haliaetus
RC C B C C
A020 Pelecanus crispus
320-410 p
A B B A
A019 Pelecanus onocrotalus
3560-4160 p
A A A A
A393 Phalacrocorax pygmeus
8700-9500 p
4000-6500 i
4000-6500 i
A B C A
A170 Phalaropus lobatus
700-1200 i
C B C C
A151 Philomachus pugnax
13000-18000
i
B B C B
A234 Picus canus R D B C C
A034 Platalea leucorodia
360-440 p
A B C A
A032 Plegadis falcinellus
2000-3200 p
A B C A
A140 Pluvialis apricaria
120-300 i
B B C C
A120 Porzana parva 2000-3000 p
A B C A
A119 Porzana porzana
300-400 p
B B C B
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT53
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
A121 Porzana pusilla V A B C C
A464 Puffinus yelkouan
20-1000 i
A B A A
A132 Recurvirostra avosetta
220-280 p
800-1200 i
B B C B
A195 Sterna albifrons 160-220 p
A B C B
A190 Sterna caspia 120-140 i
B B C B
A193 Sterna hirundo 1800-2300 p
A B C B
A191 Sterna sandvicensis
20-60 p 1200-3000 i
A B C B
A307 Sylvia nisoria R RC C B C C
A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C
Nota: “A” – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului
“B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului
“C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de
2% din populatia la nivel national
“D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la
nível national (nesemnificativa la nivel national).
Alte specii importante de flora si fauna
Cat. Specie Populatie Motiv
I Arytrura musculus B C
Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT54
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 151
c) numar de specii periclitate la nivel global: 17
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari
de balta, fiind sit RAMSAR.
Vulnerabilitate:
- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele
tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a
chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului
semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau
păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul
râurilor,pe zone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi
extinderea zonelor urbane;
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului
(colonii) - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor -
electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de
generatoare eoliene;
- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice
care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în
vârsta sau a unor specii -adunarea lemnului pentru foc, - împăduririle zonelor
naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin
canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes –reglarea cursurilor râurilor - arderea
stufului în perioada de cuibărire- amplasare de generatoare eoliene – navigatie.
ROSCI0066 DELTA DUNARII –ZONA MARINA (anexele 10 si 11)Zona marina a Deltei Dunarii are suprafata de 121.697 ha ,ocupa <1% din zona
Marii Negre, si este situata la 44º 46' 44'' latitudine Nordica si la 29º 14' 56' longitudine
Estica.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT55
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara
datorita prezentei speciilor specifice.
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.Rel.
Conserv. Global
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare
10 B A B B
1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux
1 B A B B
1160 Melele şi golfuri 2 B A B B
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie:Rezidenta
Reproducere
Iernat Pasaj
Sit Pop
Conserv.
Izolare Global
1349 Tursiops truncatus
P A B C B
1351 Phocoena phocoena
C A B C B
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie:Rezidenta
Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop
Conserv. Izolare Global
4120 Alosa tanaica
RC RC A B C B
2491 Alosa pontica
RC RC A B C B
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populatie:
RezidentaReproducere Iernat Pasaj Sit
Pop.Conserv. Izolare Global
1060 Lycaena dispar
RC C B C B
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT56
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Alte specii importante de floră şi faună
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
Cat. Specia Populatie MotivB Aythya marila C CB Jynx torquilla CB Numenius phaeopus CB Phylloscopus sibilatrix CB Sylvia communis CF Acipenser stellatus C CF Chelidonichthys lucerna R AF Huso huso R CF Liza saliens R AF Mugil cephalus C AF Neogobius ratan C CF Pomatomus saltatrix R AF Pomatoschistus minutus C CF Salmo labrax R BF Trachinus draco C AI Cerastoderma edule C A
M Delphinus delphis V CP Callithamnion
corymbosumC A
P Enteromorpha intestinalis C AB Bucephala clangula CB Luscinia luscinia CB Passer hispaniolensis CB Somateria mollissima CF Acipenser gueldenstaedtii C CF Belone belone belone R BF Dasyatis pastinacaR R AF Liza aurata R AF Mesogobius
batrachocephalusC C
F Mullus barbatus ponticus C BF Platichthys flesus R AF Pomatoschistus
marmoratusC C
F Raja clavata R AF Syngnathus abaster C CI Anadara inaequivalvis C AI Mya arenaria C AP Bryopsis plumosa C AP Ceramium diaphanum C AP Enteromorpha linza C AP Phyllophora crispa P? DP Porphyra leucosticta R AP Ulva lactucaP C AP Phyllophora
pseudoceranoidesP? D
P Trapa natans R AP Ulva rigida C A
57
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
DESCRIEREA SITULUICorespunde cu unitatea geografica componenta a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
(zona costala a Marii Negre de la varsarea bratului Chilia la Capul Midia, pana la
adancimea de 20 m).
Calitate şi importanţă:Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a
apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici, exista habitate sedimentare unice
la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de
biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor
deltaice ale lumii.
Vulnerabilitate:O serie de activiti umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului
marin din zona desemnata, cu atat mai mult cu cat aceasta se afla sub influenta majora a
apelor Dunarii. Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent,
printr-o presiune crescuta asupra acestora, in special asupra pestelui, precum si prin
dezvoltarea unor activitati nepotrivite sistemului deltaic, care pot determina disparitia unor
zone de hranire si reproducere a mai multor specii.
Tip de proprietate:
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT58
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala. De asemenea, este
zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Managementul situluiZona marina a Deltei Dunarii este inclusa in RBDD care este administrata de o
institutie publica, ARBDD, subordonata de autoritatea nationala pentru protectia mediului si
a ariilor naturale protejate, MMGA.
Planuri de management ale sitului:Planul de management al RBDD a fost finalizat in 1995 si revizuit in 2001 pentru
perioada 2002-2006.
Asa cum precizam la inceputul prezentului capitol, intreg teritoriul Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii in care este inclus si amplasamentul analizat este administrat de
ARBDD.
Teritoriul RBDD se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente
areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartiţiei geografice
actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversităţii ridicate a florei şi faunei
teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziţia geografică sud-est-europeană, apropiată
de refugiile postglaciare mediteraneene, precum şi influenţele refugiilor estice, mai
pronunţate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influenţă a avut
şi specificul genezei Deltei Dunării.
Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se află situat în marea regiune palearctică
(ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii şi Asia fără India şi Indochina),
subregiunea euromediteraneană.
Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o
unitate proprie, şi anume districtul Delta Dunării (V. Ciocârlan, 1994).
Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană
este divizată în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce priveşte
Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparţinând atât regiunilor marine litorale cât şi celor
pelagice (P. Bănărescu, N. Boşcaiu, 1973).
Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub
auspiciile UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone naturale
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT59
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si
extindere a unor specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol.
Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei
protectii exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si
folosirea echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de
activitate económica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea
si supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si
educarea populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor
de plante si animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate
si schimbul de informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor
economice din perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca
dezechilibre ecologice; armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul
fundamental al rezervatiei biosferei – conservarea.
Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii sinergice:
conservare, dezvoltare si logistica.
Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se
exercita prin ária de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu
exigenta conditiile si procesele ecologice corespunzatoare.
Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea
cercetarea stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante
pentru integrarea in reteaua internationala de arii protejate.
Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In
orice situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare
acelor metode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre
ecologice deranjate.
Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a
rezervatiei biosferei Delta Dunarii cuprinde:
• zone strict protejate : 18 zone ce ocupă o suprafaţă totală de 50 600 ha (8,7% din
suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane
foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT60
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
rezervaţie. In aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai
activitati de cercetare stiintifica si monitoring;
• zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o
suprafaţă totală de 223 300 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate
pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa
desfasurarea anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat
sa nu se produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate.
• zonele economice acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa
rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru
folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane. Aici
se pot practica activitati economice, in anumite conditii.
2.4.6. Relaţia proiectului cu reţeaua ecologică europeană NATURA 2000Dupa cum s-a mentionat, Natura 2000 reprezintă reţeaua ecologică europeană de arii
naturale protejate formată din: situri de importanţă comunitară (SCI) şi arii de protecţie
specială avifaunistică (Directivea Habitate - 92/43/1992 si Directiva Păsări - 79/409/1979).
În legislaţia românească cele două Directive sunt transpuse prin OUG nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice. Principalul obiectiv ale implementării acestor directive în legislaţia naţională îl
constituie identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor
de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legătură dintre acestea, care fac
posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate.
România contribuie semnificativ la îmbogăţirea acestei reţele europene deoarece
deţine cea mai mare diversitate biogeografică din Europa comparativ cu alte state UE.
Lista siturilor de interes comunitar (SIC) a fost stabilită prin Ordinul nr. 1964/2007
privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România iar lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (SPA)
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT61
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura în România. Siturile de interes comunitar,
după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană devin arii speciale de
conservare (SAC) şi se declară prin Hotărâre a Guvernului.
Managementul siturilor de interes comunitar necesită planuri de management
adecvate specifice sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale,
administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a
habitatelor speciilor ca şi perturbarea speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice
plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l
afecta într-un mod semnificativ, face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ţinând
cont de obiectivele de conservare a ariei şi cu consultarea publicului. Nu sunt acceptate
planuri sau proiecte în siturile respective care afectează aria.
Desemnarea siturilor Natura 2000:
- oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a serviciilor locale;
- asigură creşterea vânzărilor produselor; etichetarea unor produse naturale (caş,
miere, vin) dintr-o zonă Natura 2000 vor putea creşte vânzările pe piaţa internă şi
externă;
- asigură creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne;
- asigură respectarea cerinţelor privind conservarea naturii în cazul activităţilor agricole
şi forestiere;
- atrage finanţări speciale UE pentru agricultură şi silvicultură în zonele Natura 2000
pentru management tradiţional şi favorabil mediului;
- reprezintă sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitare care urmăresc
menţinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale; Reţeaua Natura 2000
este singura reţea teritoială de interes comunitar, ce asigură o bază excelentă pentru
obţinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanţare euopene;
- generează în zonele cu valoare naturală ridicată desemnată, creşterea numărului
angajărilor de personal din mediul rural;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT62
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
- statutul de sit Natura 2000 va reprezenta o dovadă că zona respectivă are o valoare
naturală deosebită, putând să genereze venituri din ecoturism (în special cu turiştii
străini) şi alte activităţi asociate;
- scuteste de plata impozitului pe teren proprietarii de terenuri extravilane situate în arii
naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare, conform legislaţiei specifice în
domeniu. Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări
emisă de structura de administrare a ariei naturale protejate sau de autoritatea
competentă pentru protecţia mediului.
2.4.7. Descrierea biodiversitatii in zona obiectivului Amplasamentul analizat este inclus in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, iar din punct de vedere al biodiversitatii nu au fost identificate pe amplasament elemente de flora si fauna cu valoare conservativa deosebita, care sa impuna luarea unor masuri stricte de protectie a zonei.
Astfel, in zona central-nordica a amplasamentului unde se desfasoara activitatile
propriu zise, vegetatia este slab reprezentata, de plante ruderale si numai in zonele care nu
sunt ocupate de obiectivele punctului de lucru.
In zona cladirilor administrative exista amenajate cateva suprafete de spatiu verde,
cu plantatii de arbori (plopi si pom fructiferi, in general).
Zona sudica a amplasamentului, unde nu se desfasoara activitati curente si in care
nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul ultimilor ani prin diferite lucrari de
infrastructura, se caracterizeaza prin existenta in substrat a nisipurilor si solurilor de tip
psamosoluri, definite prin textura lor nisipoasa si un profil de sol slab dezvoltat. Din punct de
vedere ecologic psamosolurile suporta o mare varietate de asociatii vegetale dar sunt foarte
sensibile atat la eroziunea eoliana cat si la poluarea chimica si protejeaza in foarte mica
masura apa freatica de poluantii chimici.
Astfel in aceasta zona, pe amplasament au fost identificate specii halofile rezistente
la continutul ridicat in saruri al substratului, determinat de existenta in apropiere a apelor
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT63
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
marine: branca (Salicornia europaea), patlagina (Plantago maritima), albastrica (Aster
tripolium), perisorul (Elymus sabulosus), iarba cainelui (Cynodon dactylon), trifoiul marunt
(Medicago lupulina) sunt frecvente in aceasta portiune.
Datorita legaturii stranse ce exista in aceasta zona intre mare si uscat apa freatica se
afla la adancimi mici si din aceasta cauza cat si datorita naturii substratului care in unele
locuri permite stagnarea apelor, pe anumite portiuni in aceasta zona din incinta
amplasamentului se intalnesc zone de stufaris, asociatia vegetala intalnita putand fi
caracterizata de tip Astero-tripolii-phragmitetum, característica psamosolurilor salinizate.
Stuful nu este prea inalt (0.90-1,65m) si are un diametru de 0,2-0,9 cm. Procentul de stuf
din cantitatea totala de biomasa este de 50-75%, dar per total fitocenoza realizeaza o
cantitate redusa de biomasa in comparatie cu alte tipuri si subtipuri de stufarisuri.
Alte specii asociate acestor stufarisuri, identificate pe amplasament sunt papura
(Typha latifolia), Juncetea maritimi si Bidentetea tripartiti, ultimele doua indicand inceputul
ruderalizarii cu buruieni higrofile a zonei.
In ceea ce priveste zona invecinata amplasamentului, la nord si vest de acesta exista
numai terenuri agricole, iar la sud Marea Neagra.
In zona estica a amplasamentului, intre limita amplasamentului si tarmul Marii Negre,
pe aproximativ o latime de 300m se dezvolta o zona de cordon litorar marin. Aici, zona
supusa actiunii valurilor este o plaja joasa, constituita din material nisipos de origine
organica si din scoici cu diferite grade de macinare, cu o latime intre 50-100m. Intre aceasta
plaja si limita estica a amplasamentului se regaseste o zona de nisipuri nefixate acoperite
partial de vegetatie arenicola precum asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum maritime,
Salicornietum europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime. De asemenea pe
nisipurile cordonului litoral, in aceasta zona, se gasesc portiuni cu tufarisuri, in principal
speciile reprezentate fiind salcia taratoare (Salix rosmarinifolia) si salcioara (Eleagnus
angustifolia).
In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al
insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate. Acestea sunt bine reprezentate
prin specii caracteristice si efective relativ numeroase:
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT64
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Ord. Hymenoptera (viespi, albine). Himenoptere - specii de apidae – Apis mellifica,
bombinae – Bombus agrorum, Bombus hortorum, halictide – Halictus sp., vespoidee
– Polystes sp., Scolia hirta s.a.;
Ord. Coleoptera. Coleoptere (carabusi) – Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum,
Anoxia villosa, Malachius bipustulatus, Trichodes apiarius;
Ord. Orthoptera. Orthoptere – Decticus verrucivorus, Platycleis sp., Poecilimon sp.,
Chorthippus brunneus, Chorthippus albomarginatus, Omocestus ruffipes,
Sthenobothrus lineatus;
Ord. Heteroptera. Heteroptere (ploşniţe) - Eurygaster maura, Eurygaster austriaca,
Eurygaster integriceps;
Ord. Odonata. Odonate (libelule) - Anax imperator şi Aeschna sp.;
Ord. Diptera. Diptere - Bombylus sp., Anthrax sp., Asilus sp.;
Ord. Lepidoptera. Lepidoptere (fluturi). Din speciile prezente în zonă, amintim de
specii rezistente la impactul antropic – Pararge megera, Polyommatus icarus, Aricia
agestis, Pieris rapae, Pontia daplidice, Colias croceus, Carcharodus alceae s.a.
Dintre gasteropode (melci) s-au observat: Helix pomatia, Chondrula tridens,
Cernuella virgata, Cepaea vindobonensis.
Speciile de vertebrate sunt reprezentate prin amfibieni, reptile, pasari si mamifere.
Herpetofauna (amfibieni, reptile), include specii comune identificate in zona: broasca
de lac mare (Rana ridibunda), broasca râioasă sura (Bufo bufo), testoasa de apa -
Emys orbicularis, tritonul comun (Triturus vulgaris), soparla de camp (Lacerta agilis),
guşterul (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix). Specii mai rar intalnite:
buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), soparla de nisip
(Eremias arguta).
Avifauna. Pasarile identificate pe amplasament sunt specii comune caracteristice:
• zonelor stepice/agroecosisteme : Galerida cristata – ciocarlan, Perdix perdix –
potarniche, Miliaria calandra – presura sura, Merops apiaster – prigorie, Coracias
garrulus – dumbraveanca, Upupa epops – pupaza, Alauda arvensis – ciocarlie de
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT65
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
camp, Anthus campestris – fasa de camp, Passer montanus – vrabie de camp,
Carduelis carduelis – sticlete, Saxicola torquata – mărăcinar negru s.a.
• zonelor antropice : Pica pica – cotofana, Corvus frugilegus – cioara de semanatura,
Corvus corone cornix – cioara griva, Sturnis vulgaris – graur, Streptopelia decaocto –
gugustiuc, Hirundo rustica – randunica, Motacilla alba – codobatura alba, Corvus
monedula – stancuta, Passer domesticus – vrabie de casa, Columba livia domestica
– porumbel domesctic s.a.
• zonelor umede : Anas platyrhynchos – rata mare, Gallinula chloropus – gainusa de
balta , Acrocephalus arundinaceus – lacar mare, Acrocephalus scirpaceus – lacar de
stuf, Locustella fluviatilis – grelusel de zavoi, Ixobrychus minutus – starc pitic,
Alcedo attis – pescaras albastru s.a. Alte specii ce pot fi intalnite in zona in
tranzit/pasaj sunt: Ardea cinerea – strac cenusiu; Egretta garzetta – egreta mica,
Nycticorax nycticorax – starcul de noapte, Sterna sandvicensis – chira de mare,
Sterna caspia – pescarita mare; Phalacrocorax carbo – cormoran mare, Larus
cachinnans - pescăruşul argintiu, Larus ridibundus – pescarus razator, Vanellus
vanellus – nagat, Tringa ochropus – fluierar de zavoi s.a.
In general zona amplasamentului este tranzitata si survolata de pasari in perioadele
de migratie, dar si in cautare de hrana. Majoritatea exemplarelor identificate aveau legatura
cu terenurile agricole limitrofe, zonele umede de pe litoral sau localitatile invecinate
(Corbu).
La fel si pentru pasarile răpitoare de zi (Accipiter nisus - uliul pasarar, Falco
tinnunculus – vanturel rosu, Falco subbuteo – soimul randunelelor), zona reprezinta un
teren prielnic de vanatoare. Hrana constituită din insecte, soparle, soareci, mici paseriforme,
reprezinta surse importante de hrana pentru acest grup de păsări.
Mamifere. Specificam ca in zona amplasamentului s-au identificat specii comune de
mamifere, dintre care amintim de: Erinaceus concolor – arici, Talpa europaea –
cartita, Sorex araneus – chitcan comun, Microtus arvalis – soarece de camp, Lepus
europaeus – iepure de camp.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT66
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
2.4.8. Impactul produs de activitatile desfasurate in cadrul obiectivului analizat asupra biodiversităţii zonei
In plan general activitatile antropice care se desfasoara pe teritoriul judetului
Constanta sunt numeroase si diverse, unele având impact asupra ecosistemelor si
biodiversitatii: agricultura prin activitati de cultivare, cosire, fertilizare, tratamente cu
pesticide; pasunatul si cresterea animalelor; incendierea miristilor; pescuitul industrial si
sportiv, vânatoarea si braconajul; mineritul; urbanizarea; zone industriale sau comerciale;
depozitarea deseurilor menajere, industriale si inerte; retele de comunicare, linii electrice de
înalta tensiune si conducte; navigatie; turismul; poluarea si alte activitati antropice.
In ceea ce priveste zonele costiere, principalele presiuni antropice identificate provin,
in special, din dezvoltarea puternica a activitati socio-economice în spatiul natural al zonei
costiere:
Porturi si navigatie
Extindere modernizare porturi turistice existente: activitati de dragaj
Constructii/cartiere de case de vacanta în zone turistice
Turism si recreere
Constructii de nave
Industria petrochimica, rafinarii
Agricultura si industria alimentara
Pescuit marin
Industria energetica nucleara prin Canalul Dunare-Marea Neagra
Activitati siderurgice locale
Industria extractiva de minereu, extractii ilegale de nisip din arii costiere de
mica adâncime cu impact în zona costiera
Industria manufacturiera
Aeroport si transport aerian
Activitati militare si de aparare: trageri spre mare
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT67
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Problemele de mediu identificate în zona costiera româneasca induse de factorul
antropic sunt urmatoarele:
Eroziunea costiera/Dinamica sedimentelor la gurile Dunarii
Poluarea apei/aerului
Cresterea populatiei
Dezvoltarea necontrolata a activitatilor de turism si recreere peste
capacitatea de suportabilitate a mediului
Transportul maritime si rutier în spatii de coasta
Extractia resurselor naturale/nisip de plaja: zona Eforie Nord
Exloatarea excesiva a stocurilor de pesti
Pierderea habitatelor/specii periclitate
Expansiunea urbana: zona Mamaia, faleze în regim natural si construit
Alte activitati cu impact asupra ecosistemlui marin si costier:
Dezvoltarea urbana
Constructiile portuare si subacvatice .
Platformele petroliere
Instalatiile eoliene.
Mentionam ca cele doua arii marine protejate din reteaua nationala sunt: Rezervatia
Marina 2 Mai – Vama Veche (5.000 ha) si zona marina a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
(103.000 ha).
În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.
1364 / 2007 se pastreaza regimul de arie naturala protejata, ca arie speciala de conservare
pentru urmatoarele situri marine de importanta comunitara: - ROSCI0066 Delta Dunarii -
zona marina (se suprapune peste zona marina a RBDD, 103.000 ha). Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii are un plan propriu de management care prevede cheltuieli pentru actiuni de
conservare a biodiversitatii.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT68
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
In ceea ce priveste activitatile desfasurate de S.C. PETROCONST S.A. in cadrul
bazei Midia Navodari, care se autorizeaza din punct de vedere al mediului, specificam ca
acestea corespund codurilor CAEN: Fabricarea produselor din beton pentru constructii -
cod CAEN 2361; Fabricarea betonului - cod CAEN 2363; Tratarea si acoperirea metalelor -
cod CAEN 2561; Operatiuni de mecanica generala - cod CAEN 2562; Lucrari de constructii
a proiectelor utilitare pentru fluide – cod CAEN 4221 si se incadreaza in parametri normali
cu privire la protectia calitatii apelor, a atmosferei, solului si subsolului, gestiunea deseurilor,
ambalajelor si substantelor periculoase, protectia impotriva zgomotului si vibratiilor,
radiatiilor, protectia asezarilor umane, protectia fondului forestier, protectia ecosistemelor,
biodiversitatii si ocrotirea naturii (Fisa de prezentare a activitatii S.C. PETROCONST S.A.
Baza Industriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta, Cap.3).
Dupa cum s-a mentionat in descrierea aspectelor legate de biodiversitatea
amplasamentului Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, impactul
asupra ecosistemelor costiere a Marii Negre, produs de-a lungul timpului, a fost
nesemnificativ.
Astfel, in partea estica a amplasamentului, in afara acestuia, pe o latime de cca
300m se dezvolta o zona protejata de cordon litorar marin, cu nisipuri nefixate acoperite
partial de vegetatie arenicola specifica (asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum
maritime, Salicornietum europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime).
Asociatile vegetale si comunitatile de animale identificate in perimetrul locaţiei
analizate, sunt reprezentate, îndeosebi, de specii comune, frecvente în ecosistemele cu
grad ridicat de antropizare. Prezenţa lor în zonă este o consecinţă a modului de folosire al
terenurilor.
In concluzie:
Activitatea Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul
Constanta, pe amplasamentul actual, nu este de natura sa pericliteze semnificativ
biodiversitatea existenta;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT69
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Nu există riscul afectarii speciilor de flora si fauna menţionate, dat fiind faptul că
este vorba de specii rezistente la impactul antropic;
In condiţiile în care se va păstra sistemul actual de folosinţă al terenurilor,
biodiversitatea se va conserva ca atare.
2.4.9. Măsuri de diminuare a impactului
- desfasurarea activitatilor se face cu precadere in zona central- nordica a
amplasamentului , asa cum de altfel se desfasoara si in prezent;
- zona sudica a amplasamentului se va mentine la starea actuala, orice interventie
ulterioara in aceasta arie, legata de extinderea activitatii existente sau de
desfasurarea de noi activitati se va face numai dupa ce in prealabil se va instiinta
autoritatea competenta de mediu asupra modificarilor ce se au in vedere;
- nu se vor executa nici un fel de lucrari in afara perimetrului obiectivului, de natura
sa aduca modificari cadrului natural, cu precadere la est de perimetrul
obiectivului.
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE
3.1. Istoricul amplasamentuluiBaza BICS a a fost infiintata in anul 1983 si a functionat in cadrul TAGCSP Ploiesti ,
in scopul realizarii conductelor de legatura intre platforme marine si terminalul etrolier si de
gaze Midia Navodari. Prima conducta, cu diametrul de 300mm, a avut 64 km in mare si 20
km pe uscat .Ulterior, in anul 1995, a fost instalata in mare o conducta cu diametrul de 400
mm. Conform declaratiilor reprezentantului beneficiarului, pana in anul 2009 s-au realizat
conducte de legatura intre platforme, cu diametrul de 150 mm.
Dupa anul 1989 TAGCSP s-a tranformat in CIPROM Ploiesti.
In anul 1994 s-a incheiat privatizarea CIPROM Ploiesti, si s-a infiintat in zona
Constanta S.C. PETROCONST S.A. , societate care a preluat Baza BICS.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT70
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
3.2. Dezvoltãri viitoareNu se preconizeaza dezvoltari viitoare ale obiectivului
4. ACTIVITATI DESFASURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI
4.1Generalitãti Principalele activitati desfasurate de catre S.C. PETROCONST S.A. la punctul de
lucru din Midia Navodari, sunt urmatoarele:
• Prepararea betoanelor in cadrul propriei statii de betoane , existenta in incinta
amplasamentului. Betoanele fabricate sunt vandute la terti si se realizeaza pe
baza de comanda. De asemenea in cadrul statiei se fabrica betoane pentru
executarea de produse prefabricate din beton;
• Executarea de elemente prefabricate din beton, pentru terti sau pentru nevoi
proprii ;
• Confectii metalice : aceasta activitate consta in executarea de armaturi si tipare
pentru elementele prefabricate ;
• Executarea de elemente de tamplarie si dulgherie ;
• Prefabricare conducte pentru montaj la platformele din Marea Neagra ;
• operatiuni de tratare si acoperire a metalelor .
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT71
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
4.1.1. Componentele obiectivuluiPrincipalele componente ale obiectivului sunt ( anexa 12):
A. Statia de betoane mobila : ocupa o suprafata de 1417mp pe latura vestica a
amplasamentului si are in componenta urmatoarele elemente:
- buncar de depozitare agregate cu o capacitate de 60 mc; buncarul este dotat
cu jgheab de descarcare a agregatelor in 4 pozitii, controlat automat de
unitatea de comanda a instalatiei montata in cabina de control, cu sistem de
vibrare si guri pneumatice de descarcare;
- electrocompresor si unitatea pneumatica cu guri de filtrare a aerului;
- 2 silozuri de depozitare ciment cu o capacitate de 60 tone fiecare; silozurile
sunt dotate cu sisteme de aerare cu legatura la un compresor pentru
barbotarea cimentului din interiorul silozului. La partea superioara a fiecarui
siloz exista un filtru de praf de 20 m2 din cartuse de filtrare poliester si un
sistem de curatare a filtrelor prin vibrare;
- 2 snecuri pentru alimentarea cu ciment de la siloz la malaxor cu coloana
inclinata si gura de descarcare;
- malaxor cu sistem de incarcare direct in autobetoniera;
- banda transportatoare auxiliara de 25,00 m lungime;
- cabina de control- constructie din panouri sandwich, din tabla de otel si spuma
poliuretanica.
Pe platforma pe care este amplasata statia de betoane mobila exista 4 padocuri
realizate din prefabricate din beton pentru depozitarea agregatelor utilizate la fabricarea
betonului, pe sorturi .
Capacitatea statiei de betoane mobile este de 60 mc/h iar productia la nivelul anului
2008 a fost de 1000mc beton.
B. o cladire magazie materiale, cu suprafata de 150 mp ce deserveste in principal
statia de betoane;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT72
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
C. poligonul pentru prefabricate: o platforma betonata cu suprafata de 2000 mp ,
unde se executa elementele prefabricate din beton ;
D. atelierul de confectii metalice( baraca metalica) situat in vecinatatea statiei de
betoane, pe platforma betonata, cu suprafata de aproximativ 50 mp din fata
atelierului. Atelierul este dotat cu banc de lucru, masina pentru intins fierul,
foarfeca, aparate de sudura si debitat tabla.
E. atelierul de tamplarie situat in vecinatatea statiei de betoane.: atelierul are o
suprafata de aproximativ 250 mp si este dotat cu echipamente performante
pentru debitare si finisare produse din lemn: un circular pentru activitatea de
debitare si un abric pentru activitatea de finisare; utilajele sunt prevazute cu
echipamente de retinere a pulberilor fine de rumegus rezultate din activitatile de
debitare si finisare a lemnului;
F. 2 rampi asamblare conducte submarine, fiecare rampa avand lungimea de 1 km ;
G. atelierul de sablare (250 mp):atelierul este dotat cu o instalatie de sablare
“BLAST WIZARD” tip C200 E/M cu urmatoarele caracteristici tehnice:
• capacitate : grit 300 kg
• presiune lucru : 6 bar
• presiune maxima aer comprimat : 8 bar
• presiune minima aer comprimat : 4 bar
• temperatura max. de lucru :+50˚C
• temperatura min. de lucru: - 5˚C
• consum aer : 6 bar, duza 9,5 mm, 6 m3/min
• volum : 200 l
• diametru: 600 mm
• inaltime : 1450 mm
• greutate (gol): 150 kg
H. 6 cladiri administrative , avand urmatoarele destinatii:
o birou - 80 mp ;
o sediu santier 02( birouri) - 120 mp ;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT73
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
o birouri sefi formatii - 120 mp ;
o vestiare - 120 mp ;
o o cladire birouri (santier 05), cu suprafata de 120 mp ;
o 1 cladire arhiva – 80 mp ;
I. o cladire magazie materiale – 100 mp ;
J. o cladire arhiva – 80 mp ;
K. LABORATORUL CND-GAMMA:o cladire cu dimensiuni in plan 8m x 8m,
construita din beton armat, cu pereti de 1m grosime. Aici sunt depozitate trei
instalatii radiologice, cu urmatoarele caracteristici:
Denumire, tip, serie, an fabricatie caracteristiciInstalatie de gamadefectoscopie, tip
GDP-U5, seria 5507/1984/1987
Sursa inchisa,Ir 192, activitate
máxima 1,85 TBqInstalatie de gamadefectoscopie, tip
GDP-U5, seria 5509/1984/1987
Sursa inchisa,Ir 192, activitate
máxima 1,85 TBqInstalatie de gamadefectoscopie, tip
IGU-IP-Ir 100, seria 1328/1987/1991
Sursa inchisa,Ir 192, activitate
máxima 1,85 TBq
Instalatiile sunt depozitate in incinta laboratorului iar cand este necesara utilizarea
acestora in incinta bazei sau in diferite alte locatii unde S.C. PETROCONST S.A. executa
lucrari, acestea sunt utilizate si manipulate numai de personal specializat, de asemenea
transportul se face cu autovehicul special ( autoutilitara model mazda, tip UN/8F42/B2500
cu numar de inmatriculare CT 22 CPC). S.C. PETROCONST S.A este autorizata de
CNCAN pentru detinere, utilizare, transport sursa radioactiva, astfel: o autorizatie pentru
detinerea surselor de radiatii si instalatii radiologice , o autorizatie pentru utilizarea
instalatiilor radiologice; o autorizatie pentru transportul surselor de radiatii si instalatii
radiologice ( anexele 13,14,15).
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT74
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
L. atelier scoala sudura, cu suprafata de 125mp, care este impartit in trei sectiuni,
astfel:
o magazie materiale ( electrozi, echipamente sudura, echipament
protectie, etc.) ,
o depozit butelii ( 10 butelii oxigen, 3 butelii acetilena si 2 butelii argon)
o atelier lucru ( dotat cu 8 puncte de lucru si echipamente de sudura );
M. un depozit materiale: platforma betonata cu 250 mp, unde sunt depozitate in
principal tronsoanele de teava de 12 m lungime utilizate pentru montaj conducte ;
N. parcul rece : este amenajat pe o platforma betonata cu suprafata de 1500 mp.
Aici sunt tinute in conservare urmatoarele mijloace de transport, utilaje si
echipamente: buldozer S1500, macarale (macara KS, macara RDK, macara
lansator conducte, macara lansator conducte caterpillar) , 5 lansatoare conducte.
Principalele echipamente si utilaje existente in cadrul obiectivului sunt mentionate in
tabelul urmator:
Tabelul nr. 2:echipamene in baza BICS
Denumire utilaj/echipament/Instalatie
(Tip/Model)
Putere/capacitate
Numar bucati
Anul fabricatiei
EXCAVATOR CASTOR 1.2 mc 1 1985
WOLLA 3.4 c.m. 3.4 mc 1 1990
MACARA XCMG 25 tf 1 2008
APARAT SUDURA MASTERS 3500 250 A 6 2006
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT75
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
APARAT SUDURA IN CO2 TIP FRONIUS 400 A 1 2008
AUTOBASCULANTA LEA 9 t 1 1992
AUTOBETONIERA MERCEDES 6 mc 1 2007
AUTOBETONIERA MERCEDES 9 mc 2 2007
POMPA BETON MERCEDES 38 l 1 2007
MICROBUS 105 TD IVECO 19 locuri 3 2007
STATIE BETOANE TIP ORU-ONE DAY 60 mc/h 1 2007
In conservare
BULDOZER S1500 150 HP 1 1988
MACARA KS 25 tf 1 1986
MACARA RDK 30 tf 2 1988
MACARA LANSATOR CONDUCTE 20 tf 4 1984
MACARA LANSATOR CONDUCTE CATERPILLAR 18 tf 8 2008
MASINA CU PERIDOC TRANSPORT TEAVA 20 t 4 1986
4.1.2 Procese tehnologice
Prepararea betonului :
Realizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe
baza unor reţete, functie de cerinta beneficiarului . Odată compoziţia stabilită, urmează
dozarea materialelor şi apoi prepararea betonului.
Etapele procesului tehnologic sunt( fig. 1) :
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT76
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
o aprovizionarea cu materii prime ;depozitarea agregatelor in padocuri si in
buncarul de agregate , a cimentului in cele doua silozuri ;
o dozarea agregatelor , conform retetei de fabricatie ;
o alimentarea malaxorului prin intermediul jgheabului de alimentare cu agregate si
a snecurilor pentru alimentare cu ciment ;
o malaxarea ;
o incarcarea in autobetoniera .
Procesul este automatizat si controlat de operator . Capacitatea statiei de betoane
mobile este de 60 mc/h iar productia la nivelul anului 2008 a fost de 1000mc beton.
Testarea calitatii betonului fabricat in statia de betoane se face prin intermediul
Laboratorului central de materiale de constructii al S.C. I.C.H. CONSTRUCTII GRUP S.A.
In acest sens intre cele doua societati a fost incheiat contractul de prestari servicii nr. 7 din
02.03.2009 ( anexa 16).
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT77
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Fig. nr. 3 : schema flux tehnologic
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
PADOCURI AGREGATE
BUNCARE AGREGATE
DOZARE AGREGATE
SILOZ CONSUM
DOZARE CIMENT
MALAXORGOSPODARIE DE APA
AGREGATE:
pietris
nisip; CIMENT
BETON
INCARCARE IN AUTOBETONIERA
78
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Executarea de elemente prefabricate din beton
Aceasta operatiune se realizeaza in poligonul pentru prefabricate, de fapt o
platforma betonata cu suprafata de 2000 mp. Fluxul tehnologic in cadrul acestei activitati
presupune urmatoarele operatii:
o pregatirea formelor de tipar, care consta in ungerea acestora cu decofrol;
o turnarea betonului in aceste forme. (betonul este produs in incinta
amplasamentului,asa cum precizam anterior , in cadrul propriei statii de betoane
si adus in poligonul de prefabricate cu propriile autobetoniere) ;
o maturarea produsului inseamna practic lasarea acestuia o anumita perioada de
timp in forma pentru intarirea betonului. Perioada de intarire depinde atat de tipul
betonului cat si de tipul produsului.
o ulterior, produsul este scos din forma si depozitat intr-o zona special amenajata
pentru produse finite, pe aceasta platforma betonata.
Confectii metalice
Activitatea consta in executarea de armaturi si tipare pentru elementele prefabricate
si se desfasoara in atelierul de confectii metalice situat in vecinatatea statiei de betoane si
pe platforma betonata, cu suprafata de aproximativ 50 mp din fata atelierului. Se utilizeaza
echipamentele din atelier : banc de lucru, masina pentru intins fierul, foarfeca, aparate de
sudura si debitat tabla.
Executarea de elemente de tamplarie si dulgherie
Activitatea consta in executarea cofrajelor din lemn pentru elementele prefabricate
si se realizeaza in atelierul de tamplarie din cadrul obiectivului .
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT79
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Prefabricare conducte pentru montaj la platformele din Marea Neagra
In vederea desfasurarii acestei activitati, in zona extremitatii estice a
amplasamentului se gasesc 2 rampi asamblare conducte submarine, fiecare rampa avand
lungimea de 1 km. Principalele etape in cadrul fluxului tehnologic al acestei activitati se
desfasoara astfel:
- tronsoanele de teava izolata de cate 12 m se pun pe rampa pana cand se
formeaza un fir cu lungimea de 1000m;
- se sudeaza tronsoanele cap la cap ;
- se verifica sudura;
- se da apoi tronsonul jos de pe rampa, se echipeaza cu flotori si se lanseaza
in mare.
Aceasta activitate s-a desfasurat intens in anii 90, cand s-au realizat conductele de
legatura intre platformele marine din Marea Neagra si terminalul Petromidia si de asemena
conductele de legatura intre diferitele platforme marine. In ultimii ani insa activitatea a
cunoscut un regres evident astfel incat in 2009 au fost executate asamblari de conducte de
1400 ml .
Operatiuni de tratare si acoperire a metalelor
Acestea constau in activitati de sablare, grunduire si vopsire a diferitelor elemente
metalice utilizate in cadrul activitatilor desfasurate pe amplasament si se desfasoara in
cadrul atelierului de sablare , care este dotat cu o instalatie de sablare “BLAST WIZARD”
tip C200 E/M .
Instalatia de sablare este echipata cu cele mai performante ventile din domeniu ce
permit umplerea automata cu abraziv, presurizarea-depresurizarea vasului de sablare,
dozarea abrazivului. Tubulatura de aer comprimat, ventilul principal de aer si sistemul de
mixare aer-abraziv sunt echipate cu un sistem de echilibrare pneumatic care are ca efect o
cadere de presiune minima. Ventilul principal de aer tip SP 018 , echipat cu piston si o
diafragma controleaza accesul aerului comprimat in instalatia de sablare.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT80
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Ventilul de dozare abraziv asigura dozarea precisa a abrazivului si duce la un raport
optim abraziv-aer .
Pentru deplasarea usoara a instalatiei, vasul de sablare este echipat cu doua roti si
suportul de asezare.
Ca principiu de functionare, vasul de presiune este special proiectat pentru
utilizarea in operatia de sablare. Aceasta presupune existenta in vas a aerului comprimat
la presiunea de lucru uzual 6 bar si a abrazivului. Instalatia de sablare se conecteaza la
reteaua de aer comprimat max. 8 bar. Sablarea se efectueaza cu ajutorul unei duze de
sablare conectata pe un furtun special de diametru ( uzual) 1 ¼ ‘’ , furtun alimentat abraziv
si aer comprimat din instalatia de sablare. Aerul comprimat si abrazivul sunt transportate
spre racordul de iesire a instalatiei prin ventilul de dozare abraziv special poriectat si prin
camera de amestec.
La intreruperea operatiei de sablare de catre operator , executata cu ajutorul
comenzii la mana cu 2 cai, amplasata langa duza de sablare, ventilul principal de aer
comprimat se inchide, aerul sub presiune din vas este eliminat cu ajutorul ventilului de
exhaustare care se deschide, ventilul de admisie abraziv se deschide si vasul este incarcat
cu abraziv daca exista abraziv in palnia de stocare sau daca vasul este cuplat la un siloz in
care exista abraziv.
Dupa sablare se realizeaza grunduirea si vopsirea materialului sablat. Grunduirea se
executa cu pensula, iar vopsirea cu pensula sau cu cele doua pistoale de vopsit din
dotarea atelierului.
4.2 Bilantul de materialePrincipalele materii prime si materiale utilizate in cadrul activitatilor desfasurate de
catre S.C. PETROCONST S.A. in baza BICS si consumul acestora pe anul 2008 sunt
prezentate in tabelul urmator :
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT81
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Tabelul nr. 3 : bilant de materialeMaterie prima cantitate Unitate de
masuraprofile fier beton 28 ToneTabla neagra 5 Toneelectrozi 3 ToneTeava otel 80 ToneTeava PHDE 0 toneCherestea 6 mcCiment 400 toneagregate 3500 toneButelii oxigen 100 ButeliiButelii argon 16 Buteliiacetilena 36 ButeliiVopsea 100 KgDiluant 40 KgGrund 100 KgDecofrol 40 kgAditivi 200 kgGrit 1 tona
Programul de functionare este de 8 ore/zi, 5 zile/ saptamana, pe durata intregului
an , iar numarul total de angajati in cadrul bazei este de 26.
4.3Materiale de constructiiIn general constructiile din incinta sectiei sunt realizate din materiale obisnuite de
constructie (beton , baraci metalice, etc.). Platformele utilizate in activitate sunt betonate
(depozitul de materiale , parcul rece , amplasamentul pentru realizarea prefabricatelor din
beton , etc.) .
In general, cu mici exceptii cladirile din incinta obiectivului sunt acoperite cu placi de
azbociment.
4.4Stocarea materialelorPentru stocarea diferitelor materiale exista urmatoarele facilitati :
- 4 padocuri realizate din prefabricate din beton pentru depozitarea agregatelor
utilizate la fabricarea betonului, pe sorturi ;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT82
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
- o cladire magazie materiale, cu suprafata de 150 mp ce deserveste , in
principal , statia de betoane;
- platforma betonata pentru depozitarea elementelor prefabricate din beton ;
- o cladire magazie materiale – 100 mp ;
- magazie materiale ( electrozi, echipamente sudura, echipament protectie,
etc.) si depozit butelii (10 butelii oxigen, 3 butelii acetilena si 2 butelii
argon) in incinta atelierului scoala sudura ;
- platforma betonata cu 250 mp, unde sunt depozitate in principal tronsoanele
de teava de 12 m lungime .
- pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare,
supraterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare.
4.5Emisii in atmosfera
4.5.1 Principalele surse de poluare in cadrul activitatii analizateUrmare a specificului activitatii desfasurate in cadrul bazei se identifica urmatoarele
surse potentiale de poluare a aerului :
o arderea combustibililor in centralele termice murale ; acestea insa utilizeaza drept
combustibil gazele naturale, cel mai curat dintre combustibilii fosili, astfel incat nu
constituie surse semnificative de poluare a aerului.
o sursele mobile (autovehicule , utilaje , echipamente) ce utilizeaza combustibili
lichizi si care emit in atmosfera poluanti precum SOx, NOx, CO, CO2, pulberi ,
etc.; combustibilii utilizati sunt achizitionati din statii de distributie carburanti
autorizate si corespund normelor de calitate impuse ; de asemenea , atat
mijloacele de transport utilizate cat si echipamentele ori utilajele folosite sunt in
general de generatie noua si corespund din punct de vedere al cerintelor tehnice,
astfel incat emisiile produse de functionarea acestora se incadreaza in limitele
admise ;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT83
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
o silozurile de ciment din cadrul statiei de betoane ; acestea sunt prevazute cu filtre
de retinere a pulberilor in suspensie, pulberi care se recupereaza si se reintroduc
in procesul tehnologic ;
o eventualele pulberi din atelierul de tamplarie sunt retinute de echipamentele din
dotare (sunt retinute pulberile de la activitatile de taiere si finisare a lemnului) ;
o pulberi din activitatile de sablare ; aceasta activitate se desfasoara numai in
incinta atelierului de sablare, in spatiu inchis ; lucrarile de sablare sunt de mica
anvergura , iar dupa incheierea operatiei de sablare incaperea este mentinuta
inchisa etans o vreme pentru evitarea raspandirii in atmosfera a pulberilor
generate in proces .
Principalele surse de emisii si caracteristici tehnice ale acestora usunt evidentiate si
in tabelul urmator:
Sursă Localizare în procesul tehnologicProgram de funcţionare
(ore)
Înălţime
(m)Poluanţi
SURSE DE EMISIE DIN PROCESUL TEHNOLOGIC
DIRIJATE
SILOZ DE CONSUM CIMENT 1
1SGură evacuare prevăzută cu filtru de
reţinere a pulberilor în suspensie1 oră / zi la umplere 18
Pulberi în
suspensie
SILOZ DE CONSUM CIMENT 2
2SGură evacuare prevăzută cu filtru de
reţinere a pulberilor în suspensie1 oră / zi la umplere 18
Pulberi în
suspensie
NEDIRIJATE
CIRCULAŢIA AUTO – motoare Diesel EURO 2 IVECO
S3 Ţevi de eşapament4 maşini / oră
capacitate 16 tone
Oxizi de sulf, oxizi de azot, oxid de carbon, pulberi în suspensie, COV: hidrocarburi, aldehide
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT84
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
SURSE DE EMISIE DIN ALTE ACTIVITĂŢI
DIRIJATE
CENTRALE TERMICE – încălzire birouri, vestiare
S4Coş evacuare gaze arse combustibil
motorină, consum 3,2 l / hNoiembrie-martie 3
Oxizi de sulf, oxizi de azot, oxid de carbon, pulberi în suspensie, COV: hidrocarburi, aldehide
4.5.2 Emisii de poluanti, calculul dispersiei poluantilor Concentraţiile şi debitele masice pentru poluanţii emişi în atmosferă s-au calculat
conform factorilor de emisie cuprinşi în metodologia CORINAR iar datele sunt prezentate in
tabelul urmator:
Poluant
sursă
Concentraţie Debit masic g / hCalculată Ordin 462 /93
mg / m3 mg / Nm3 mg / m3 mg / Nm3 Calculat
mg / h
Ordin
462 /
934S - COŞ DE EVACUARE GAZE ARSE CENTRALA TERMICĂ
Oxizi de sulf - 25 - 1.700 - NPOxizi de azot - 18 - 450 - NPOxid de carbon - 4,0 - 170 - NPPulberi în suspensie - 2,0 - 50 - NPCOV - Compuşi organici
volatili: hidrocarburi,
aldehide
- 2,0 - NP - NP
CIRCULAŢIE RUTIERĂmg / m3
zi
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT85
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Oxizi de sulf 84 - NP - - NPOxizi de azot 240 - NP - - NPOxid de carbon 100 - NP - - NPPulberi în suspensie 40 - NP - - NP
COV - Compuşi organici
volatili: hidrocarburi
65 - NP - - NP
SILOZURI CIMENTMetodologie CORINAIR
Pulberi totale in suspensieFactor de emisie Cantitate
depozitata in 2008
Emisii in atmosfera
10g/tona produs 400 tone 4 kg/anPM10 5g/tona produs 400 tone 2 kg/anPM2,5 0,5g/tona produs 400 tone 200 g/an
4.6Alimentarea cu apã, efluenti menajeri si tehnologici , evacuarea apelor pluviale
4.6.1 Alimentarea cu apa potabilaAlimentarea cu apa se face din reteaua R.A.J.A. Constanta ( anexa 17). Apa este
utilizata in scop menajer, in spatiile administrative si in scop tehnologic, in cadrul statiei de
betoane.
Preparare beton
capacitate productie statie betoane = 60 m3 /ora,
timp efectiv preparare beton = 4 ore/zi.
Cantitatea de apa se inglobeaza in produs 100%, utilizandu-se aproximativ 200 l/m3
beton
60m3 x 0,2m3/m3 x 4 ore = 48 m3 /zi à la canalizare “0”
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT86
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Pentru calculul consumului de apa s-a avut in vedere un timp efectiv de functionare al statiei, de 4 ore zi. Totusi acest timp depinde de comenzile primite, drept dovada este faptul ca in anul 2008 s-au produs numai 1000 mc beton , ceea ce inseamna un timp de functionare total de 17 ore/an.
Pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare,
supraterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare.
Consumul de apa in scop igienico – sanitar si menajer
In incinta obiectivului isi desfasoara activitatea un numar de 26 salariati intr-un
schimb prelungit de 8-10 ore/zi, consumul mediu zilnic fiind de 5 l apa/om/zi.
Q ig sanitar = 26x5 = 130 l/zi à la canalizare 80%
Quz igs = 104 l/zi
4.6.2 Evacuarea apelor uzateEvacuarea apelor uzate menajere se face intr-un bazin vidanjabil (fosa septica
tricompartimentata).
In scopul vidanjarii periodice a acestui bazin, S.C. PETROCONST S.A. a incheiat un
contract de vidanjare cu S.C. ENVIROTECH S.R.L .( anexa 18).
De asemenea S.C. ENVIROTECH S.R.L. asigura si vidanjarea toaletelor ecologice
cu care este dotat obiectivul.
Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea autobetonierelor in statia de
betoane si apele pluviale ce se colecteaza prin intermediul rigolelor existente in zona statiei
de betoane sunt colectate gravitational in doua bazine bicompartimentate, din beton armat,
de capacitate 25 mc fiecare, care functioneaza alternativ. Dupa decantare apa este
reintrodusa in circuitul tehnologic.
4.7Producerea si eliminarea deseurilor
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT87
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Principalele tipuri de deseurile rezultate din activitatea S.C. PETROCONST S.R.L. la
baza BICS sunt urmatoarele:
Denumire deseu Codificare deseuconform H.G. 856/2002
deseuri metalice -fier vechi 16 01 06deseuri hartie si carton 15 01 01
deseuri plastic 16 01 19deseuri de lemn 17 02 01
grit uzat 12 01 16deseuri menajere 20 03 01
Evidenta gestiunii deseurilor la nivelul unitatii se realizeaza conform H.G. 856/2002.
Deseurile sunt stocate in spatii special amenajate in incinta obiectivului, pe categorii
si ulterior sunt predate catre societati autorizate in vederea valorificarii sau eliminarii
deseurilor.
• Deseurile menajere sunt colectate in 4 europubele amplasate astfel: 1 in cadrul
statiei de betoane, 1 in atelierul de sudura si 2 in spatiul administrativ . Deseurile
menajere sunt preluate ritmic de catre S.C. POLARIS M HOLDING , cu care
societatea a incheiat contractul cu nr. 2457/24.06.2008 ( anexa 19). Se produc
lunar aproximativ 300 kg deseuri menajere;
• Deseurile metalice (fierul vechi) sunt depozitate pe o platforma betonata cu
suprafata de 60 mp situata langa magazia de materiale din cadrul statiei de
betoane.; aceste deseuri sunt predate in scopul valorificarii lor, catre S.C. INTEX
ECO CONSTRUCT S.R.L. anexa 20). La nivelul anului 2008 s-au generat 40.450
kg de astfel de deseuri, valorificate in totalitate ( anexa 21).
• Deseuri de plastic sunt depozitate pe acceasi platforma betonata din cadrul
statiei de betoane, pe care este depozitat fierul vechi, insa in spatiu separate. La
nivelul anului 2008 nu au fost generate astfel de deseuri.
• Gritul uzat – este depozitat pe aceeasi platforma de 60 mp aflata in zona statiei
de betoane , gritul uzat este depozitat separat de deseurile de fier si plastic.
Avand in vedere ca gritul utilizat la sablare este reutilizat de cateva ori si tinand
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT88
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
cont ca in anul 2009 s-au executat foarte putine lucrari de sablare nu exista in
prezent in stoc grit uzat pe amplasament ;
• Deseurile lemnoase sunt preluate de catre angajatii societatii in vederea utilizarii
lor la incalzirea locuintelor;
• Deseurile de hartie-carton sunt preluate de S.C. Green Life Recycling S.R.L. in
baza contractului incheiat, nr. 035/05.05.2007( anexa 22).
4.8Alimentarea cu energie electricaAlimentarea cu energie eléctrica se face prin intermediul retelei nationale de
electricitate, conform contractului incheiat cu S.C. ELECTRICA S.A. ( anexa 23).
Pe amplasament exista doua posturi de transformare, a caror vechime, conform
declaratiilor reprezentantilor S.C. PETROCONST S.A. este de aproximativ 12 ani. Unul
dintre posturi este inca in uz , iar cel de-al doilea este scos din functiune.
Pe amplasament exista si un post de transformare nou, care urmeaza sa fie dat in
functiune in perioada imediat urmatoare. In momentul punerii in fucntiune a noului post de
transformare va fi scos din uz si cel de-al doilea post de transformare vechi.
Dupa punerea in functiune a noului post de transformare se va face o inventariere a
transformatorilor si condensatorilor electrici vechi si scosi din uz din incinta bazei , inclusiv
prezenta PCB-urilor in aceste echipamente ( desi daca vechimea acestor echipamente
corespunde cu cea declarata de reprezentantii societatii, este putin probabil ca aceste
echipamente sa contina uleiuri cu PCB), iar indepartarea acestor echipamente de pe
amplasament se va face prin firme specializate.
4.9Protectia si igiena munciiAsigurarea cu echipament individual de protecţie si materialele igienico – sanitare
revine conducerii societaţii.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT89
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Conducerea societatii a asigurat conform normelor în vigoare echipament de
protecţie adecvat personalului deservent al punctului de lucru (dupa specificul locului de
munca in care activeaza) , truse de prim ajutor şi materiale igienico-sanitare .
4.10Prevenirea si stingerea incendiilorPentru asigurarea masurilor de paza impotriva incendiilor, obiectivul este dotat cu
pichet PSI si cu extinctoare.
Punctul de lucru detine aviz PSI ( anexa) , de asemenea este intocmit planul de
interventie in caz de producere a unor accidente sau poluari accidentale.
4.11Zgomotul si vibratiileZgomotul rezultat in urma desfasurarii activitatilor pe amplasament nu este de natura
sa afecteze vecinatatile, cu atat mai mult cu cat activitatea S.C. PETROCONST S.R.L. se
desfasoara in extravilanul localitatii Corbu, la aproximativ 3km de zonele locuite.
Nu este cazul aplicarii unor metode si mijloace tehnice de atenuare a zgomotului si
vibratiilor .
4.12Securitatea zoneiEste asigurata de:
• un sistem de paza cu firma specializata;
• un sistem de iluminare format din stalpi si lampi pe tot perimetrul zonei;
• obiectivul este imprejmuit cu gard pe 3 laturi;
• exista o singura sectiune de control , cu acces controlat atat pentru persoane cat
si pentru masini.
4.13AdministratiePentru activitatile administrative exista 6 cladiri , avand urmatoarele destinatii:
- birou - 80 mp ;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT90
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
- sediu santier 02( birouri) - 120 mp;
- sediu santier 05( birouri) – 150mp
- birouri sefi formatii - 120 mp;
- vestiare - 120 mp.
- arhiva – 80 mp.
Activitatea in cadrul punctului de lucru este coordonata de seful bazei.
4.14Surse de informareInformatiile necesare elaborarii bilantului de mediu au fost obtinute :
- din examinarea documentatiei puse la dispozitie de beneficiar ;
- din discutiile purtate cu conducerea unitatii ;
- din propriile observatii in timpul efectuarii verificarilor in teren ;
- din consultarea legislatiei si a materialelor de specialitate.
5. CALITATEA SOLULUI5.1. Efecte potentiale ale activitatii analizate
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT91
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Activitatile in cadrul S.C. PETROCONST S.A. se desfasoara in general pe suprafete
impermeabilizate, in incinta atelierelor sau pe platforme betonate, iar materialele utilizate
sunt depozitate in spatii special amenajate in magazii, pe platforme ori rastele.
In cazul aparitiei unor situatii accidentale de scurgeri de produse petroliere se
intervine prompt cu material absorbant.
In incinta obiectivului nu exista depozite de carburanti, alimentarea cu combustibili a
mijloacelor de transport se efectueaza in statii de distributie carburanti autorizate.
Zona sudica a amplasamentului, unde nu se desfasoara activitati curente si in care
nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul ultimilor ani prin diferite lucrari de
infrastructura, se caracterizeaza prin existenta in substrat a nisipurilor si solurilor de tip
psamosoluri , definite prin textura lor nisipoasa si un profil de sol slab dezvoltat .
In zona cladirilor administrative exista amenajate cateva suprafete de spatiu verde ,
cu plantatii de pomi( plopi si pomi fructiferi, in general).
5.2. Efecte potentiale ale activitatilor învecinateIn vecinatatea amplasamentului nu se desfasoara activitati care ar putea influenta
semnificativ calitatea solului din incinta obiectivului analizat.
Desi la sud de amplasament se dezvolta Combinatul petrochimic Midia si in
vecinatatea obiectivului, tot la sud de acesta se desfasoara cateva activitati conexe legate
de Combinatul Midia, obiectivul analizat este pozitionat astfel incat practic este izolat de
celelalte obiective industriale prin faleza inalta din zona. Avand in vedere si faptul ca
vanturile predominante in aceasta zona bat dinspre nord, se aprecizaza ca activitatile din
zona industriala aflata la sud de obiectivul analizat nu sunt de natura sa determine o
poluare semnificativa a solului in zona amplasamentului .In ceea ce privestezona nordica si
vestica, acestea sunt reprezentate de terenuri agricole iar la est se afla o plaja bariera si
tarmul Marii negre. In ceea ce priveste plaja bariera, asa cum reiese si din capitolul de
biodiversitate, aici se gasesc numeroase exemplare de vegetatie specifica cordoanelor
litorale marine,de aceea este necesara conservarea zonei ca atare
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT92
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
6. CONCLUZII SI RECOMANDARI
6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, in propuneri pentru programul de conformare
6.1.1. FACTOR DE MEDIU APA
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare1. Alimentarea cu apa a obiectivului se face din reteaua RAJA CONSTANA
existente in zona;
2. apa este utilizata in scop menajer si tehnologic;
3. consumul de apa in scop menajer este estimat la aproximativ 5l/om/zi, punctul de
lucru avand in un numar de 26 angajati;
4. consumul de apa in scop tehnologic este estimat la 200l apa /mc de beton
preparat;
5. Pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare,
supaterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare;
6. Evacuarea apelor uzate menajerere se face intr-un bazin vidanjabil
impermeabilizat ( fosa séptica tricompartimentata).
7. In scopul vidanjarii periodice a acestui bazin, S.C. PETROCONST S.A. a incheiat
un contract de vidanjare cu S.C. ENVIROTECH S.R.L .
8. Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea autobetonierelor in statia de
betoane si apele pluviale ce se colecteaza prin intermediul rigolelor existente in
zona statiei de betoane sunt colectate gravitational in doua bazine
bicompartimentate, din beton armat, de capacitate 25 mc fiecare, care
functioneaza alternativ. Dupa decantare apa este reintrodusa in circuitul
tehnologic.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT93
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
B. Propuneri si recomandari1. Interzicerea evacuarii de ape uzate necontrolat pe terenul din incinta si adiacent
obiectivului;
2. interzicerea executarii in incinta obiectivului a reparatiilor la masini si utillaje ori a
schimbului de ulei. Aceste operatii se executa fie in unitati service autorizate fie in
incinta atelierelor de reparatii de la punctul de lucru al S.C. PETROCONST S.A.
din Constanta, b-dul I.C. Bratianu nr. 131;
3. curatarea periodica si mentinerea in permanenta stare de functionare a rigolelor
si santurilor de scurgere a apelor pluviale;
4. reutilizarea eficienta a apelor uzate tehnologice in procesul tehnologic de
fabricare a betoanelor. Astfel, la prepararea betoanelor se va utiliza in principal
apa din decantoare urmand sa se completeze daca este cazul cu apa din retea.
6.1.2. FACTOR DE MEDIU AER
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare1. principalele surse de poluare a aerului pe amplasament sunt legate de activitatile
de preparare a betonului ;
2. silozurile statiei de betoane , in care este depozitat cimentul utilizat la prepararea
betoanelor sunt dotate cu filtre de retinere a pulberilor;
3. statia de betoane este un echipament nou , componentele sale fiind prevazute,
atunci cand este cazul cu elemente de retinere a poluantilor, astfel incat aceasta
corespunde di punct de vedere tehnic, inclusiv normelor de mediu;
4. o alta sursa de poluare a aerului o constituie gazele arse evacuate in atmosfera
de motoarele autovehiculelor folosite pentru transport in zona amplasamentului si
de cel ale diverselor utilaje folosite in cadrul obiectivului. Nu se poate estima
consumul de combustibili, avand in vedere ca utilajele si echipamentele din baza
sunt utilizate partial si pe alte santiere unde S.C. PETROCONST S.A. executa
diferite lucrari de constructii.De asmenea, aprovizionarea cu combustibili se face
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT94
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
din statii de distribuite carburanti , nu exista pe amplasament depozite de
carburanti;
5. Pentru incalzirea spatiilor se utilizeaza centrale termice ce functioneaza cu gaze
naturale. Emisiile provenite nu constituie o sursa semnificativa de poluare a
aerului;
6. Utilajele ce deservesc atelierul de dulgherie sunt prevazute cu echipamente de
retinere a pulberilor fine de lemn;
B. Propuneri si recomandari
1. luarea de masuri in ceea ce priveste evitarea producerii de pulberi in exces in
diferitele etape de desfasurare a activitatilor pe amplasament,astfel:
• amenajarea corespunzatoare si intretinerea drumurilor de acces;
• stropirea periodica a drumurilor de acces si platformelor de lucru,mai ales
in perioadele secetoase;
• utilizarea numai a echipamentelor si utilajelor corespunzatoare din punct
de vedere tehnic;
• supravegherea indeaproape a procesului tehnologic si inlocuirea imediata
sau repararea, cand este posibil a pieselor defecte.
2. folosirea in exclusivitate a combustibililor de calitate, cu continut scazut de sulf si
achizitionati din statii de distributie si/sau depozite de carburanti autorizate,
interzicerea folosirii de combustibili alternativi ;
6.1.3. FACTOR DE MEDIU SOL-SUBSOL
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare1. Desfasurarea activitatilor in zona amplasamentului se realizeaza numai pe
platforme betonate sau in incaperi prevazute cu suprafete impermeabilizate
( beton) drept podele ;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT95
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
2. Nu exista pe amplasament rezervoare sau depozite de combustibili;
3. Obiectivul este dotat cu material absorbant pentru interventie in caz de poluare
accidentala cu produse petroliere;
4. Nu se executa lucrari de reparatii la mijloace de transport sau utilaje in incinta
obiectivului;
B. Propuneri si recomandari1. achizitionarea de material absorbant si interventia prompta cu acesta in cazul
producerii unor scurgeri sau accidente cu produse petroliere in zona obiectivului ;
2. stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in
spatiu special amenajat-platforma betonata, unde eventualele scurgeri
accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant
3. intretinerea adecvata a sistemului de colectare a apelor meteorice ;
4. interzicerea efectuarii de reparatii, schimb ulei sau a spalarii autovehiculelor in
incinta obiectivului;
6.1.4. FLORA SI FAUNA
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare1. Obiectivul analizat, respectiv Baza Indusriala de Conducte Submarine Midia
Navodari, judetul Constanta este situat in Siturile Natura 2000 ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complexul Razim–Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066
Delta Dunarii zona marina, zone incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,
teritoriu administrat de ARBDD.
2. Baza BICS a a fost infiintata in anul 1983 si a functionat in cadrul TAGCSP
Ploiesti , in scopul realizarii conductelor de legatura intre platforme marine si
terminalul petrolier si de gaze Midia Navodari.Incepand din anul infiintarii
activitatea s-a desfasurat neintrerupt in incinta obiectivului.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT96
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
3. in zona central-nordica a amplasamentului unde se desfasoara activitatile propriu
zise in cadrul bazei, vegetatia este slab reprezentata, de plante ruderale si numai
in zonele care nu sunt ocupate de obiectivele punctului de lucru;
4. Zona sudica a amplasamentului,in incinta obiectivului, unde nu se desfasoara
activitati curente si in care nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul
ultimilor ani prin diferite lucrari de infrastructura, se caracterizeaza prin existenta
in substrat a nisipurilor si solurilor de tip psamosoluri pe care s-au dezvoltat specii
halofile rezistente la continutul ridicat in saruri al substratului, determinat de
existenta in apropiere a apelor marine: branca (Salicornia europaea), patlagina
(Plantago maritima), albastrica (Aster tripolium), perisorul (Elymus sabulosus),
iarba cainelui (Cynodon dactylon), trifoiul marunt (Medicago lupulina) sunt
frecvente in aceasta portiune;
5. In zona estica a amplasamentului, intre limita amplasamentului si tarmul Marii
Negre, pe aproximativ o latime de 300m se dezvolta o zona de cordon litorar
marin. Aici, zona supusa actiunii valurilor este o plaja joasa, constituita din
material nisipos de origine organica si din scoici cu diferite grade de macinare, cu
o latime intre 50-100m. Intre aceasta plaja si limita estica a amplasamentului se
regaseste o zona de nisipuri nefixate acoperite partial de vegetatie arenicola
precum asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum maritime, Salicornietum
europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime.
6. In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al
insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate iar speciile de
vertebrate sunt reprezentate prin amfibieni, reptile, pasari si mamifere.
7. Asociatile vegetale si comunitatile de animale identificate in perimetrul locaţiei
analizate, sunt reprezentate, îndeosebi, de specii comune, frecvente în
ecosistemele cu grad ridicat de antropizare. Prezenţa lor în zonă este o
consecinţă a modului de folosire al terenurilor.
B. Propuneri si recomandari
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT97
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
1. Dupa cum s-a mentionat in descrierea aspectelor legate de biodiversitatea
amplasamentului Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari,
impactul asupra ecosistemelor costiere a Marii Negre, produs de-a lungul
timpului, a fost nesemnificativ
2. Activitatea Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul
Constanta, pe amplasamentul actual, nu este de natura sa pericliteze semnificativ
biodiversitatea existenta;
3. Nu există riscul afectarii speciilor de flora si fauna existente pe amplasament, dat
fiind faptul că este vorba de specii rezistente la impactul antropic;
4. Din punct de vedere al biodiversitatii nu au fost identificate pe amplasament elemente de flora si fauna cu valoare conservativa deosebita, care sa impuna luarea unor masuri stricte de protectie a zonei si ca urmare nu se impune o delimitare stricta in incinta obiectivului a zonelor in care se pot
desfasura activitati industriale si a zonelor in care este necesara conservarea
biodiversitatii.
5. In schimb trebuie avut in vedere ca activitatile desfasurate pe amplasament sa nu
se extinda la est de amplasament unde se dezvolta o vegetatie specifica de
cordon litoral marin care trebuie conservata ca atare. De altfel de-a lungul
timpului aceasta vegetatie s-a pastrat ca atare si nu a fost afectata de activitatile
din baza BICS.
6.1.5. GESTIUNEA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE A. Situatia existenta si aspecte de neconformare
1. evidenta gestiunii deseurilor se face la nivelul sectiei ;
2. deseurile menajere sunt colectate si depozitate temporar in container metalic,
ulterior fiind transportate la rampa de gunoi a localitatii;
3. exista echipamente si utilaje depozitate in incinta obiectivului , pastrate in vederea
utilizarii diverselor subansamble ca piese de schimb in caz de nevoie;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT98
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
4. pe amplasament exista doua posturi de transformare vechi, unul in functiune si unul
ca re nu mai functioneaza. Nu s-a facut o inventariere a condensatorilor si
transformatorilor electrici din alcatuirea acestor posturi, in vedeea identificarii
eventualelor uleiuri cu contnut de PCB-uri.
5. Aditivii utilizati la prepararea betoanelor nu sunt considerate substante periculoase;
6. Tuburile de oxigen, acetilena si argon sunt depozitate in incinta atelierului de
sudura , pe rastele. Capacitatea de stocare este de maxim 15 tuburi in incinta
atelierului.
B. Propuneri si recomandari1. depozitarea temporara numai in spatiu special amenajat, a tuturor utilajelor si
echipamentelor care se considera ca pot fi reutilizate sau folosite ca piese de
schimb;
achizitionarea de material absorbant, de preferinta biodegradabil, pentru
2. instituirea unei evidente stricte a deseurilor generate pe amplasament si a gestionarii
acestora, in conformitate cu prevederile H.G. 856/2002.
3. In ceea ce priveste gritul uzat acesta va fi depozitat in conditii corespunzatoare in
spatiul special amenajat astfel incat sa nu existe posibilitatea producerii unor poluari
ale solului, subsolului, apei sau aerului cu acest material. Inainte de predarea
acestuia in vederea eliminarii se va proceda la anlizarea compzitiei deseurlui si
functie de rezultatele analizelor se va decide in ce tip de depozit va fi eliminat.
4. Dupa punerea in functiune a noului post de transformare se va face o inventariere a
tuturor condensatorilor si transformatorilor electrici din posturile de transformare
vechi, se va verifica daca aceste echipamente mai contin uleiuri si se va analiza
continutul uleiurilor din punct de vedere al continutului de PCB, dupa care se va
proceda la eliminarea esalonata a eventualelor echipamente cu continut de PCB-uri ,
de pe amplasament.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT99
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
5. Placile de azbociment cu care sunt acoperite cladirile se vor utiliza pana la sfarsitul
ciclului de viata dupa care vor fi eliminate de pe amplasament intr-un depozit de
deseuri periculoase.
6.1.6. PROTECTIA MUNCII SI SANATATEA POPULATIEI
A. Situatia existenta si aspecte de neconformare
1. exista numit responsabil cu protectia muncii;
2. nu au fost semnalate aspecte grave de neconformare;
B. Propuneri si recomandari 1. personalul va purta echipament complet de protectie si va respecta intocmai
instructiunile precizate in normele de protectia muncii;
6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile
necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incertNu este cazul
6.3. CONCLUZIA FINALA
Aspectul de mediu semnificativ legat de activitatile desfasurate de S.C.
PETROCONST S.A. la punctul de lucru din jud. Constanta, respectiv la BAZA
INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , este determinat de
faptul ca amplasamentul este inclus in teritoriul REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA
DUNARII , administrat de ARBDD si se suprapune partial peste trei arii naturale protejate
declarate Situri natura 2000, respectiv ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim–
Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina
Din analiza amplasamentului si a coordonatelor in proiectie STEREO 70 a limitelor
amplasamentului( anexa 24) reiese faptul ca obiectivul este situat in extremitatea sudica a
rezervatiei biosferei , in zona economica.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT100
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Realizarea Bilantului de mediu de nivel I a scos in evidenta existenta in zona estica
a amplasamentului , dincolo de limita acestuia a unui areal ce dezvolta o vegetatie típica de
cordon litoral marin, de o valoare naturala si peisagistica deosebita, ce merita conservarea.
De mentionat este faptul ca de-a lungul anilor activitatile desfasurate in cadrul bazei
industriale nu au afectat deloc aceasta zona astfel incat pentru conservarea zonei nu se
impun masuri deosebite din partea operatorului economic, in masura in care activitatea nu
se extinde in aceasta arie. Insa acest lucru este putin probabil deoarece zona de interes
reprezinta domeniu public de interes national, conform legii zonei costiere deci nu poate fi
in nici un caz atribuita operatorului economic ( prin contract de vanzare, concesiune sau
orice alta forma de atribuire) iar pe de alta parte amplasamentul detinut de S.C.
PETROCONST S.A. are o suprafata foarte mare, astfel incat exista loc suficient pentru ca
desfasurarea activitatilor sa aiba loc strict in incinta amplasamentului.
In ceea ce priveste monitorizarea, consideram ca nu este necesara monitorizarea
aspectelor de biodiversitate in zona iar in ceea ce priveste ceilalti factori de mediu, avand in
vedere natura activitatilor si concluziile bilantului de mediu se impune o analiza a nivelului
imisiilor de pulberi in zona amplasamentului. Se recomanda efectuarea, semestrial a unor
analize privind calitatea aerului in zona amplasamentului, indicatorii analizati fiind : pulberi
sedimentabile , PM10 si PM2,5. Pentru pulberile sedimentabile se va stabili o singura locatie,
situata la sud si la distante aproximativ egale de statia de betoane si de atelierul de
sablare.
Pentru PM10 si PM2,5 se vor stabili doua locatii, una la sud de statia de betoane si una la sud
de atelierul de sablare.
Avand in vedere toate aspectele mentionate se recomanda in final
emiterea Autorizatiei de Mediu pentru obiectivul analizat, respectiv Baza
Industriala de Conducte Submarine Midia- Navodari, jud. Constanta de catre
autoritatea competenta de mediu – ARBDD TULCEA, fara program de
conformare.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT101
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
7. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE
Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;
Simionescu I., 1960: Flora Romaniei;
Breier A., 1976: Lacurile de pe litoralul romanesc al Marii Negre;
Colectia Judetele Patriei, 1980: Constanta. Monografie;
Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor ;
Pumnea C., s.a.1994: Protectia mediului ambiant ;
Mutihac V., 1990 : Structura geologica a teritoriului Romaniei ;
Ianculescu O., Ionescu Ghe., Racoviteanu R.,2001 : Epurarea apelor uzate ;
Iordache Ghe., 2003: Metode si utilaje pentru prevenirea poluarii mediului;
Bold O., Maracineanu G., 2003 : Managementul deseurilor solide urbane si
Industriale.
Tofan L., 2005: Poluarea mediului ;
Chirila E., Draghici C., 2003: Controlul calitatii apelor ;
Neag Ghe.,1997: Depoluarea solurilor si apelor subterane
Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe., 2000: Protectia si ingineria mediului ;
Parvu G.si altii, 1997: Roci utile din Romania;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT102
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Geografia Romaniei, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2005;
Popa A. si colab., 1989: Manualul inginerului de mine;
Grigore M., 1989:Defileuri, chei si vai de tip canion in Romania;
Mohan Gheorghe si colab., 193 – Rezervatii si monumente ale naturii din
Romania.
Ciocârlan, V. - Flora ilustrată a României, Ed.Ceres, Bucureşti, 2000.
Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania.
Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1–99 (in Romanian).
Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al.,
Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical
distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal
of Zoology 2 (2): 88-125.
Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. -
Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005.
Hamlyn Guide (1999) – Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat,
Societatea Ornitologică Română, ISBN 0600599647;
Ionescu M. A., Lăcătuşu M., 1971 - Entomologie, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du
Museum National d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371.
Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of
conservation. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35:
549-566.
Munteanu, D. (Coordonator) 2000. Metode de evaluare a abundentei
pasarilor. Publicatiile Societatii Ornitologice Romane nr. 10, Cluj.
Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.;
Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii,
sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994.
Petrescu, M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si
habitatelor. Tulcea.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT103
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ”
Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003.
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul
protectiei mediului, dintre care enumeram:
• Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor
de mediu;
• OUG195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 265/ 2006;
• Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004;
• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei;
• Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita , a valorilor de prag si a
criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de
azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si
ozonului in aerul inconjurator;
• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;
• Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului;
• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;
• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;
• STAS 1343/1:995 – Alimentarea cu apa a localitatilor;
• Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS
1028/2004
• Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ;
• Ordin nr. 2/211/118 al MAPAM/MTCT/MEC pentru aprobarea procedurii de
reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT104
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
• H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase;
• H.G. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;
• Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor
preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri
acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri
8. ANEXE
ANEXA 1 – certificat constatator ANEXA 2 – plan de incadrare in zonaANEXA 3 – act detinere spatiuANEXA 4 – unitatile geologice ale DobrogeiANEXA 5 - coloana stratigrafica a Dobrogei CentraleANEXA 6 – ROSCI 0065 Delta DunariiANEXA 7 – Formular Natura 2000 ROSCI 0065
ANEXA 8 – ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim SinoeANEXA 9 - Formular Natura 2000 ROSPA 0031ANEXA 10 – ROSCI 0066 Delta Dunarii – zona marinaANEXA 11 - Formular Natura 2000 ROSCI 0066ANEXA 12 – plan de situatieANEXA 13 – Autorizatie CNCAN detinere surse de radiatiiANEXA 14 - Autorizatie CNCAN utilizare instalatii radiologiceANEXA 15 - Autorizatie CNCAN transport surse de radiatiiANEXA 16 – contract prestari servicii cu ICH CONSTRUCTII GRUP S.A.ANEXA 17 - contract RAJA
ANEXA 18 – contract cu S.C. ENVIROTECH S.R.L.
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT105
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI ,
JUD. CONSTANTA
ANEXA 19 - contract S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. ANEXA 20 - contract cu S.C. INTEX ECO CONSTRUCT S.R.L. ANEXA 21 – evidenta gestiunii deseurilor 2008
ANEXA 22 - contract cu S.C. Green Life Recycling S.R.L. ANEXA 23 - contract E.N.E.L
ANEXA 24 – coordonate amplasament , in proiectie STEREO 70
BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT106