structura brâncoveanu din platforma moesică

7/22/2019 Structura Brncoveanu Din Platforma Moesic

1/15

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iai

Facultatea de Geografie i Geologie

Departamentul: Inginerie geologic

Structura Brncoveanu din Platforma Moesic

-IA I 2013

1


2/15

CP!I"S

Introducere#####################$$#3

1$ %eolo&ia Platformei Moesice############$##'

2$ Structura Brncoveanu################$$(

3$ )escrierea sistemului *etrolifer#############$+

'$ ,i*ul de ca*can##################$#

($ Bi.lio&rafie#####################

1'

2


3/15

Introducere

ntre Carpai si Dobrogea de Nord, pe de o parte, si Munii Balcani, pe de alta, este

conturat o arie rigid pe care geologul bulgar Boncev (1947 a denu!it"o #lat$or!a Moesic% naceast unitate geostructural Boncev includea si partea &ercinico ' c&i!eric a Dobrogei deNord, care o considera $unda!entul cutat al plat$or!ei%

#artea de la nord de Dunre a $ost denu!it de unii dintre geologi ro!ni #lat$or!a)ala&, care se suprapunea din punct de vedere geogra$ic C!piei *o!ne ()% Muti&ac, +%onesi, 197-% n aceast idee, Dobrogea de .ud si Central erau tratate ca blocuri rigide separate%Mai tr/iu, )% Muti&ac si al (04 li!itea/ #lat$or!a )ala& nu!ai la ) de $alia intra!oeiscsi e2tinde structurile Dobrogei Centrale si de .ud pn la aceasta%

ntr"o alt idee (% Du!itrescu, M% .ndulescu, 193, 1975 M .ndulescu, 194 ,consider spaiul dintre Balcani si Carpai aparinnd #lat$or!ei Moesice, 6n conceptul luiBoncev, $r rogenul Nord Dobrogean%

n aceast concepie, #lat$or!a Moesic de pe teritoriul *o!niei, este li!itat la N de!ari $racturi tectonice cu! sunt $alia pericarpatic, dup care avan$osa intern a Carpailor6ncalec peste depo/itele pliocene ale plat$or!ei, si $alia #ecineaga ' Ca!ena, care desparteDobrogea Central de rogenul Dobrogei de Nord si ptrunde spre N) sub structurile carpatice%+a scar regional, #lat$or!a Moesic intr 6n contact tectonic la . cu Munii Balcani, 6n lungul$aliei prebalcanice%

3


4/15

Fig! ocalizarea #latformei $oesice pe teritoriul %om&niei

1$ %eolo&ia Platformei Moesice

.tructura plat$or!ei este dat de $unda!entul cristalin si cuvertura sedi!entar, depus6n !ai !ulte cicluri de sedi!entare, ce re$lect condiiile 6n care a evoluat 6n di$erite etape% Cue2cepia Dobrogei Centrale unde $unda!entul a$lorea/, 6n restul plat$or!ei este cunoscut dincteva $ora8e de re$erin% radul de cunoa:tere al cuverturii sedi!entare este !ult !aiaccentuat, prin cele cca% ; de sonde de e2ploatare a petrolului%

Fundamentul cristalin este alctuit din :isturi cristaline, roci !ag!atice, roci!e/o!eta!or$ice si epi!eta!or$ice, .oclul sau $unda!entul cristalin s"a constituit, pe de oparte, 6n orogene/a careliana, iar pe de alta, 6n orogene/a cado!ian%


5/15

Fig' Geologia #latformei $oesice ( extras din )arta Geologic a %om&niei !*+,

nc de la 6nceput trebuie re!arcat c sedi!entarea s"a derulat pe un paleorelie$ destul de

accidentat, ce a avut ca re/ultat depunerea unei cuverturi cu grosi!e $oarte variabil si dispusinegal% >ceast !or$ologie indic co!porta!entul casant al plat$or!ei introdus de !i:crileoscilatori pe care le"a su$erit di$eritele co!parti!ente 6nc din orogene/a cado!ian% >ceasta6nsea!n c supra$a plat$or!ei este !arcat de o serie de ridicri, separate de depresiuni 6ncare depo/itele sedi!entare au grosi!i considerabile, de pn la 1 ! (D% #arasc&iv, 1979%Datorit co!ple2itii condiiilor de sedi!entare succesiunea cuverturii poate $i separat 6n :apteuniti lito$aciale de roci clastice si carbonatice cu o anu!it repetabilitate= co!ple2ul detriticin$erior al intervalului Ca!brian ' Devonian in$erior, co!ple2ul carbonatic din intervalulDevonian superior ' Carboni$er in$erior, co!ple2ul detritic al Carboni$erului superior ' ?riasicin$erior, co!ple2ul carbonatic ?riasic, co!ple2ul detritic ?riasic superior '


6/15

Fig - #ozi ionarea structurii .r&ncoveanu /n cadrul %om&niei 0 extras din Google

1art2

Brncoveanu este o localitate 6n co!una dobe ti, a e/at 6n partea sudic a 8ude ului D!bovi a, avnd coodronatele= 44@-3A0N " 0;@-0A17%

c!ntul Brncoveanu a $ost descoperit 6n anul 193%

6


7/15

Fig3 4tructura .r&ncoveanu( 2art structural la nivelul Cretacicului

*e/ervorul, de vrst cretacic"in$erioar ' albian, a $ost 6!pr it 6n patru subdivi/iuni (Eerescu et al%,1970B% De sus 6n 8os, acestea sunt= gresiile albiene5 pac&etul calcaros , gros de

0"-; ! i $or!at din calcare gre/oase, dure, $isurate5 pac&etul calcaros inter!ediar (1"- ! , repre/entat prin !arnocalcare i calcare dure, slab $isurate5 pac&etul calcaros , constituit dn calcare si dolo!ite, puternic $isurate, $apt con$ir!at i de pierderile de noroi din ti!pul $ora8ului% >ce ti patru ter!eni sunt prote8a i de !arnele i !arnocalcarele Cretacicului superior%

#oro/itatea varia/ 6ntre 3,;F 6n calcare, 10F 6n dolo!ite i 1;F 6n gresiile albiene% n aceea i !asur varia/ i per!eabilitatea care este cuprins 6ntre i cteva !ii de !D% .atura ia 6n ap intersti ial este de -"4F % #etrolul produs are densitatea de %- Gg$Hd! -late!peratura de 0oC i vsco/itatea de 1,9 c#% c!ntul de caracteri/ea/ printr"un regi! &idrodina!ic activ% >pele de /c!!nt sunt de tip MgCl0 i CaCl 0, cu concentra ii 6n sruri de -"-,7 gHl% n aceste ape a $ost se!nalat i pre/en a aci/ilor ne$tenici%

>ceste grup de structuri au $ost puse 6n eviden cu a8utorul prospec iunilor seis!ice, 6nc din anii 19;- ' 19;;, !ai 6nti la nivelul Neogenului, apoi la Dogger i, 6n $inal, la Cretacic% De alt$el, aici s"a a!plasat pri!a sond (nr% 1; cu produc ie de petrol i ga/e din sectorul ro!nesc al plat$or!ei !oesice%

7


8/15

3$ )escrierea sistemului *etrolifer

+a nivelul Neoco!ianului, structura !a8or se pre/int sub $or!a unui !onoclin a$ectatde $alii longitudinale, dup care se produce cderea 6n trepte spre N, a 6ntregului sedi!entar

cretacic si neogen% #e $ondul !onoclinului $aliat se sc&i ea/ u oare boltiri, orientate, 6n aceea i direc ie, "I% nclinarea stratelor nu dep este o%

Fig5 4tructura .r&ncoveanu( profilul tip al Cretacicului i 4arma ianului 6dup

IC##G C&mpina7

Jor!a iunile !al!"cretacice au $ost 6!pr ite 6n cinci ori/onturi, nu!erotate de 8os 6n sus= C1, apar innd ?it&on"Berriasianului i C0, C-, C4, C3, valanginian"barre!iene% Dintre acestea sunt productive co!ple2ele C1 i C0, ori/ontul C- con innd petrol nu!ai sporadic% ri/ontul C1 este $or!at din calcare dure $isurate i calcare cretoase (la partea superioar, totali/nd 1"13 ! grosi!e%Co!ple2ul C0, gros de 13"03 ! se co!pune, de 8os 6n sus, din calcare cretoase i calcare !arnoase%Co!ple2ul C- este repre/entat prin calcare slab !arnoase cu $isuri verticale% rosi!ea lui este de 1"04!% Cele trei co!ple2e sunt separate de intercala ii de !arnocalcare i prote8ate de calcarele i !arnocalcarele co!pacte ale Barre!ianului, >p ianului i Cretacicului superior% .iste!ul $isural este inco!parabil !ai de/voltat 6n apropierea $aliilor, unde i co!portarea sondelor este !ai bun% Dat $iind

caracterul $isurat al re/ervorului, teoretic ar trebui ca toate cele trei co!ple2e s $or!e/e o singur unitate&idrodina!ic% n $apt, 6ns nu s"a putut ur!ri o singur li!it apHpetrol, co!ple2ele respectivecaracteri/ndu"se prin regi!uri de /c!nt di$erite% c!ntul C1 se re!arc printr"un regi!&idrodina!ic activ, 6n ti!p ce co!ple2ele C0 i C- 6 i datorea/ energia destinderii elastice a $luidelor con inute 6n /c!nt% #resiunea ini ial s"a situat 6n 8urul valorii de 1;; at!%, ceva !ai !ic dect presiunea coloanei &idrostatice% Debitele de petrol au $ost $oarte variabile i anu!e de 4"0; tH/i pe$iecare sond% #etrolul este de tip C, cu densitatea de ,0 GgHd!c, ase!ntor petrolului din Doggerul

8


9/15

acelora i structuri% De aceea, s"a e!is prerea c &idrocarburile au $ost generate, 6n regiune, de seria!arno"argiloas a Doggerului%

'$ ,i*ul de ca*can#rin colector se de$ine te partea cea !ai ridicat structural a re/ervorului, 6n care sunt

acu!ulate &idrocarburile, iar aran8a!entul structural (tectonic, stratigra$ic sau litologic 6n care&idrocarburile sunt K prinse L 6ntr"un ec&ilibru stabil, de$ine te no iunea de capcan% n structura Brncoveanu ,este pre/ent o capcan structural, i anu!e un anticlinal% >pari ia acestei capcane 6n cuprinsul /c!ntului este deter!inat de $eno!enul de cutare a stratelor%

Fig + ocalizarea acumulrii 2idrocar8urilor /n cadrul structurii .r&ncoveanu9 model

realizat /n 4urfer

9


10/15

Fig+ Coloan litologic a stucturii .r&ncoveanu din #&nza $oesic9 realizat /n CorelDra

10


11/15

Jig%7 +ocali/area $ora8elor reali/ate 6n #&oto!pact

Fig, .loc diagram realizat /n %oc;


12/15

Fig* $odel de sec iune longitudinal /n 4tructura .r&ncoveanu

Fig!= 4ec iune longitudinal a 4tructurii .r&ncoveanu

12


13/15

Fig!! $odel de sec iune transversal /n 4tructura .r&ncoveanu

Fig!' 4ec iune transversal a 4tructurii .r&ncoveanu

13


14/15

Fig!3 $odel de sec iune geologic pe direc ia >1(4< a 4tructurii .r&ncoveanu

Bi.lio&rafie14


15/15

1% #arasc&iv D% (1979 ' #lat$or!a Moesic i /c!intele ei de &idrocarburi, ditura>cade!iei *epublicii .ocialiste *o!nia, Bucure ti

0% #arasc&iv D% (197; ' eologia /ca!intelor de &idrocarburi din *o!nia, dituratiin i$ic Bucure ti

3. %iGipedia%org

15
http://www.wikipedia.org/http://www.wikipedia.org/

structura brâncoveanu din platforma moesică

Documents