stresul-organizațional

8/16/2019 Stresul-organizațional

1/11

Universitatea din Bucure tișAdministrarea i Dezvoltarea Resurselor Umaneș

Managementul disconfortului

~ Cauzele i efectele stresului organiza ional~ș ț

Echipă:

osif Andreea ulia!oi a "ilviațManiliuc Denisa Ana#Maria"toica Diana Maria

Introducere

Adaptarea la mediu este un imperativ general al e$isten%ei& De la plante 'i animale la om 'iorganiza%ie( a trăi

)nseamnă a cunoa'te mediul 'i a răspunde solicitărilor lui& Dacă pentru plante i animal adaptarea se limitează laș

mediul natural( pentru oameni i organiza ii procesul este complicat de interven ia mediului social&Este )n afaraș ț ț

oricărei )ndoieli că( )n compara ie cu locuitorii grotelor( omul este mai puin solicita i de mediul natural dar( uneori(ț ț ț

cople it de e$igenele mediului social&ș ț

*+,-


2/11


Modificările sociale 'i economice frecvente( deseori nea'teptate 'i profunde( solicită lama$imum

disponi.ilită%ile organismului uman pe linia adaptării&Ultimele cinci decenii au fost marcate de preocuparea

'tiin%elor umaniste pentru definirea(caracterizarea 'i teoretizarea adaptării individului la cerin%ele vie%ii modeme& /u

este de mirare că()n aceste condi%ii( o serie de termeni # nevroză( stres( sindrom de neadaptarc # au fost transfera%i

dinlim.a0ul 'tiin%ific )n cel cotidian&De origine engleză( cuv1ntul 2stress2 circumscrie o serie de su.stantive )nrudite

ca )n%eles(dar cu nuan%e u'or diferite: presiune( apăsare( efort( solicitare( tensiune( constr1ngere(

)ncordare nervoasă&

Cel care lansează )n lim.a0ul medical( )ncă din ,34-(conceptul de stress este savantul canadian 5ans

"el6e 7& 8otrivit acestui concept( stresul este reacţia nespecifică a organismuluila orice solicitare.

nteresul fa%ă de starea individului la locul de muncă 'i rela%ia cu performan%ele sale au declan'at

o serie de cercetări de psihologie socială industrială& 8otrivit investiga%iilor( in "UA cinci din 'ase

persoane au declarat că sunt supuse unor tensiuni la locul de muncă 99& Cea mai mare parte a persoanelor chestionate au declarat că aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi

resim%ite negativ at1t de cei )n cauză( c1t 'i de organiza%ie;


3/11


# /ume dat oricărui factor @sau ansam.lu de factori de mediu care provoacă organismului uman

o reac ie anormală&ț# "tare patologică const1nd )n supra)ncordarea unui organism viu( c1nd asupra lui ac ioneazăț

factori negativi puternici&

Cu alte cuvinte( stresul poate fi definit ca un stimul sau un răspuns sau ca rezultat alinterac%iunii stimul#răspuns( interac%iune care e$primă un oarecare dezechili.ru al rela%iei

persoanei cu mediul său& dată cu dezvoltarea cunoa'terii rela%iei dintre persoană 'i mediu(

cercetătorii s#au concentrat pe natura acestei interac%iuni 'i( mai important( asupra proceselor

psihice prin care au loc aceste interac%iuni&După efectele sale stresul poate fi:

,&8ozitiv# eustres&*&/egativ# distres&Eustres forma .enefica care ac%ionează energizant( duce la cre'terea capacită%ilor&Distres c1nd organismul supramo.ilizat refuza de a reveni la starea normala&Stresul din cadrul organizaţiei are doi stresori de natura psihica:, Conflictul de rol c1nd persoana care are un post este supusa presiunii contradictorii ori

inaccepta.ile&* Am.iguitatea rolului lipsa informa%iei 'i necunoa'terea e$acta a sarcinilor 'i o.iectivelor&Cauze ale a stresului pentru manageri,& Comple$itatea 'i diversitatea 'i noutatea lucrului managerial&*& Responsa.ilitatea )nalta&4& Ritmul alert de adoptare a deciziilor&& "u.ordona%i sla. pregăti%i&

& Centralizarea e$cesiva a autoritarii-& iua de munca nelimitata&F& "til de management neadecvat&Cauze a stresului la subalterni,& ncompati.ilitatea cu managerul*& Delegarea e$cesiva practicat de 'ef 4& ?eama de pierde postulCauze comune pentru şefi şi subalterni,& Dispozi%ii inaplica.ile primite de la 'ef *& 8resiunea timpului4& Motiva%ia nesatisfăcătoare

& Aspira%ia spre func%ia mai superioara& Gipsa aptitudinii 'i pregătirea necesara-& ?ensiuni familiareFactori de influenţa a stresului organizaţional,& ?ipul de caracter ?ip A activi( B calmi @pasivi( tip A(B# intermediar& ?ipul A# mai mult e$pu'i la stres&*& 8rofesia 'i nivelul de calificare@compar& desfacere( aprovizionare este mai supus ca cel de

conta.ilitate( personal&

*+,-


4/11


4& Dimensiunile organiza%iei # dependen%ă inversă&& 71rsta& "e$ul& Agen%ii stresori ac%ionează indiferent de se$( diferă modul de reac%ie& Hemeia devine

pasivă( dezorientată( iar .ăr.atul reac%ionează prin agresivitate&-& /ivelul de dezvoltare a economiei

Consecinţe ale stresului organizaţional,& Efecte su.iectiveagresiunea( apatie( depresiunea( o.oseala( nervozitatea( scăderea )ncrederii

)n sine&*& Efecte comportamentale predispozi%ia spre accident( alcoolism( a.uz de cafea sau fumatul(

r1s nervos&4& Efecte cognitive scăderea aten%iei( concentra%iei 'i .loca0 mintal&& Efecte fiziologice cre'terea pulsului( tensiunii( transpira%ii reci( valuri de căldură 'i frig(

uscăciuni in gura&& Efecte organiza%ionale a.senteism( demisii( productivitate scăzuta ( reducerea

responsa.ilită%ii 'i loialită%ii&Managementul stresului poate fi privit sub doua aspecte:,& "u. aspect organiza%ional consta in cercetarea celor doua cauze; am.iguitatea rolului 'i

conflictului de rol 'i determinarea nivelului optim de responsa.ilitate a salariatului &*& A.ordarea individuală c1nd se pune accentul pe cunoa'terea stresului astfel incit individul sa#

si modifice atitudinea din una pesimista 'i fatalista in una pozitiva&

Reac ii la stresul organiza ional.ț ț

Metode de copingCopingul @engl& ”coping” I Ja face fa%ăK( adaptare( a0ustare este procesul prin intermediul

căruia persoana reu'e'te să facă fa%ă evenimentelor stresante&Copingul reprezintă efortul de a

resta.ili un echili.ru ca răspuns la o situa%ie stresantă&Copingul este procesul prin care individul gestioneaza si tine su. control solicitarile mediului

percepute ca stres& Diferenta dintre un mecanism defensiv si unul de coping tine de

intentionalitate si constientizare( astfel( cele defensive sunt prin definitie inconstiente( in timp ce

copingul este intentionat si constient&

n functie de situatie( iata cateva sugestii pentru com.aterea stresul si tinerea sa su. control:# la nivel managerial stresul poate fi controlat:L printr#o comunicare eficienta cu anga0atii(L printr#un management optim al timpului (L prin im.unatatirea calitatilor de leadership&Hilmule e reprezentative stresului organizational:țhttps:99&6outu.e&com9atchNvIg!!,u5u/gshttps:99&6outu.e&com9atchNvInDa8FOD3UPM

*+,-

http://en.wikipedia.org/wiki/Coping_(psychology)https://www.youtube.com/watch?v=gJJ1uHuN5gshttps://www.youtube.com/watch?v=nDaP7KD9UGMhttp://en.wikipedia.org/wiki/Coping_(psychology)https://www.youtube.com/watch?v=gJJ1uHuN5gshttps://www.youtube.com/watch?v=nDaP7KD9UGM


5/11


Strategiile de management al stresului profesional la nivel organizaţionalManagementul stresului se referă la toate mi0loacele utilizate pentru contracararea unei situa%ii

stresante o.iectiv sau su.iectiv percepute de către individ& "trategiile antistres presupun costuri

destul de mari( dar au .eneficii mult mai mari( care pot fi măsurate at1t financiar( c1t 'i prin)m.unătă%irea moralului anga0a%ilor&Unele organiza%ii au programe concepute să#i a0ute pe muncitorii sănăto'i fizic 'i mental să

prevină pro.leme cauzate de stres 'i să#i a0ute 2să se descurce2 cu stresul legat de activitatea

profesională& Aceste programe sunt at1t de natură profilactică( c1t 'i de natură terapeutică&

8entru a fi eficiente( accentul tre.uie să se deplaseze )n timp dinspre tratament spre profila$ie

@"toica( *++F&Cea mai .ună solu%ie este cea preventivă( aici ne referim la procesul de recrutare şi selecţie

@alegem persoane capa.ile să facă fa%ă nivelului de stres aferent pozi%iilor respective( laprogramele de training şi dezvoltare @prin care se achizi%ionează cuno'tin%e 'i a.ili.ită%i )n

măsură să le permită o mai .ună adaptare la cerin%ele postului 'i de a face fa%ă stresului

profesional! la procesul de comunicare "n organizaţie @menit să elimine orice am.iguită%i

iscate&"trategiile organiza%ionale de prevenire a stresului ocupa%ionalrganiza%ia poate să %ină stresul su. control apel1nd la următoarele mi0loace : prin definirea

postului # prin sta.ilirea de sarcini precise( prin reducerea elementului de pericol generat de

caracterul am.iguu 'i conflictual al func%iei 'i prin acordarea unei autonomii mai mari anga0a%ilor )n )ndeplinirea atri.u%iilor lor( )n limitele unei structuri organizatorice .ine definite; prin

o.iectivele 'i standardele de < performan%ă fi$ate # sta.ilirea unor o.iective normale 'i

MA/APEME/?UG "?RE"UGU

MANAGEMENT! STRES!I "C#A$I"NA!

8ro.lematica stresului ocupa%ional a fost )ndelung studiată )n special ca urmare a efectelor

negative pe care le are asupra organiza%iei 'i asupra anga0a%ilor& Unele organiza%ii au programe

*+,-


6/11


concepute să#i a0ute pe muncitorii sănăto'i fizic 'i mental să prevină pro.leme cauzate de stres 'i

să#i a0ute 2să se descurce2 cu stresul legat de activitatea profesională&Managementul stresului este o parte importantă a men%inerii unei .une sănătă%i fizice 'i

emo%ionale 'i a unor rela%ii sănătoase cu cei din 0ur& >n acest articol sunt prezentate c1teva strategii

de prevenire 'i reducere a stresului at1t la nivel organiza%ional( c1t 'i individual& Cu rare

e#cepţii! "n $om%nia programele de management al stresului nu cunosc un succes deosebit!

motivele ţin%nd "n special de mentalitate. &roblema stresului ocupaţional "n $om%nia este

"ncă o problemă deschisă! ce aşteaptă să fie rezolvată.

• Din punct de vedere al rela%iilor de muncă un rol important )l are suportul social venit de

la superiori& "uperiorii pot adopta un stil fle$i.il de conducere( acesta permi%1nd concentrarea

at1t asupra nevoilor individuale( c1t 'i asupra realizării sarcinilor de către grup 'i asigurarea )n

cadrul grupului a unui spirit de cooperare& "tructura organiza%ională este g1ndită )n a'a fel )nc1t

să )nlesnească comunicarea )n cadrul organiza%iei. $educerea la minim a "nălţimii structurii(

proiectarea re%etelor de comunicare astfel )nc1t să asigure comunicarea )ntre departamente(

precum 'i )ntre diferitele niveluri ierarhice( permit proceduri rapide 'i discrete )n ceea ce privesc

pl1ngerile 'i( de asemenea( permit comunicarea feed.acQ#ului privind procesele de luare a

deciziei( anga0a%ii de la fiecare nivel av1nd posi.ilitatea de a participa la deciziile care le

afectează propria muncă 'i proiectele de viitor&

• Din punct de vedere al culturii organiza%ionale( atitudinea fa%ă de anga0a%i este pozitivă(

chiar dacă e$istă alte aspecte @de e$emplu : clien%i( produc%ie considerate ca priorită%i& Aten%ia

predominantă asupra calită%ii produselor sau serviciilor reflectă )n mod esen%ial aten%ia fa%ă de

cuno'tin%ele 'i a.ilită%ile anga0a%ilor& Pre'elile sunt considerate ca oportunită%i pentru )nvă%are(

mai degra.ă dec1t ocazii pentru critici; atingerea scopurilor organiza%ionale este văzută ca

modalitate de satisfacere a intereselor anga0a%ilor( iar oportunită%ile de dezvoltare personală sunt

accesi.ile fiecărui individ& Deaconu( 8odgoreanu 'i Ra'că sus%in că e$istă trei tipuri de strategii

antistres: strategii primare( strategii secundare 'i strategii ter%iare&Strategiile primare( radicale( sunt foarte costisitoare 'i se adoptă foarte rar( pornind de la

reorganizarea profundă )n scopul reducerii la ma$imum a am.iguită%ii 'i insatisfac%iei )n muncă 'i

merg1nd p1nă la reamplasarea organiza%iei )n locuri )nverzite( )n sedii care dispun de toate

dotările necesare reducerii stresului& Modul de aran0are a spa%iilor de lucru @)n acest sens ordinea

de pe .irouri( reducerea pe c1t posi.il a zgomotului 'i poluării( iluminatul natural 'i temperatura

*+,-


7/11


corespunzătoare( decorarea 'i păstrarea cură%eniei )n spa%iul de lucru( plantele( asigurarea unei

stocări 'i )ndosarieri adecvate( scaune ergonomice( e$isten%a meselor pentru discu%ii(

disponi.ilitatea service#ului pentru echipamente( )nlocuirea promptă a echipamentelor defecte

tre.uie să permită o atmosferă c1t mai rela$ată& Strategiile secundare urmăresc reducerea la

minimum a nivelului de stres din organiza%ie prin accesul tuturor anga0a%ilor la săli de sport( diete(

tratamente speciale&Strategiile terţiare urmăresc spri0inirea persoanelor cu manifestări clare de stres( prin programe

antifumat 'i antialcool 'i prin consilierea gratuită 'i confiden%ială a persoanelor care suferă de pe

urma stresului&Măsurile de reducere a stresului organizaţionalMăsurile de reducere a stresului organiza%ional constau )n măsuri cu caracter general 'i

consultan%ă profesională pentru anga0a%i&

Măsurile cu caracter general de reducere a stresului profesional se referă la activită%i ca de

e$emplu: reducerea activită%ilor de muncă a individului p1nă la implementarea unui program de

schim.are; simplificarea procedurilor 'i a sarcinilor secundare ale activită%ilor; oferirea

posi.ilită%ii e$primării sentimentelor fa%ă de starea neplăcută )n care individul se află& Consultan%a

profesională pusă la dispozi%ia anga0a%ilor( inclusiv a mem.rilor echipei manageriale( are un efect

deose.it )n reducerea efectelor stresului organiza%ional&

Companiile au constatat utilitatea programelor antistres )n reducerea cheltuielilor medicale pentru

anga0a%i& Cele mai recente programe de acest fel sunt a'a numitele Jellnes programsK( care

vizează at1t aspectul fizic( c1t 'i cel psihic al persoanei& Ele pot con%ine seminarii destinate

renun%ării la fumat 'i alcool( slă.irii 'i dietei sănătoase( programe de e$erci%ii fizice& Unul din

programele de acest gen este cel ela.orat de nstitutul de sănătate eimar din California 'i

intitulat după o formulă mnemotehnică ingenioasă @cu valoare 'i de sim.ol /E "?AR?&

ni%ialele desemnează factorii adora.ili de către su.iec%ii dornici să#'i controleze modul de via%ă

)ntr#o direc%ie de pregătire a organismului capa.il să permită o diminuare a stresurilor multiple

zilnice&

Aceste ini%iale )nsemnă: / # nutrition @alimenta%ia;E # e$ercise @efortul fizic pentru Jlimpezirea min%iiK; # ater @consumul zilnic de apă mai mult de * litri;" # sun @soare( e$punere 0udicioasă la lumina solară;? # temperance @cumpătarea( inclusiv reglarea perioadelor de muncă9rela$are;A # air @aer curat;R # rest @odihna( repausul( inclusiv somnul 'i rela$area la sf1r'it de săptăm1nă 'i

*+,-


8/11


? # trust @suportul social( )ncredere )n cineva& 8ornind de la ideea sus%inută că e$erci%iile fizice(

mi'carea pot reduce stresul 'i pot contracara c1teva din efectele fiziologice adverse( multe

)ntreprinderi introduc pentru anga0a%i programe de fitness& "tudiile au arătat că antrenamentele de

fitness se asociază cu o dispozi%ie mai .ună( o părere mai .ună despre sine( a.senteism redus 'i

raportarea unor performan%e profesionale mai .une&

Strategiile de management al stresului profesional la nivel individual

De'i rolul organiza%iei )n eliminarea stresului este foarte important( succesul ac%iunilor )ntreprinse

va fi limitat( fără ca indivizii să se mo.ilizeze )n această direc%ie( lu1nd personal o serie de

măsuri& Aceste activită%i ar fi: )n%elegerea politicilor companiei( organizarea spa%iului personal de

lucru( rela%ii colegiale optime( comunicare corespunzătoare( echili.ru interior( perioade de

rela$are fizică 'i mentală( activită%i antistres )n timpul li.er( o.servarea stresului la colegi sausu.ordona%i 'i implicarea )n rezolvarea acestuia& >n%elegerea politicilor organiza%ionale determină

detensionarea anga0a%ilor( rela$area acestora( )ntr#un cuv1nt( reducerea stresului ocupa%ional&"chim.ările radicale fără o informare preala.ilă a anga0a%ilor pot duce la situa%ii e$trem de

stresante& De aceea( ele tre.uie precedate de o matură g1ndire preala.ilă 'i( )n primul r1nd( de )n%elegerea

motivelor care au stat la .aza deciziilor organiza%iei& rganizarea spa%iului personal de lucru este

o altă activitate importantă )n lupta cu stresul profesional& "pa%iul de lucru este astfel organizat

)nc1t să fie plăcut 'i să permită utilizarea eficientă a timpului& "timuli vizuali numero'i potdetermina stres( de aceea toate lucrurile 'i h1rtiile inutile tre.uie aruncate 'i locul de muncă

tre.uie )nfrumuse%at cu plante( fotografii personale( ta.louri& Un climat rela$at 'i prietenos este

.enefic pentru prevenirea stresului& "uprasolicitarea organismului apare ca urmare a con'tiinciozită%ii e$cesive( a gri0ii fa%ă de al%ii

sau din m1ndrie 'i contri.uie la consumarea prematură 'i ineficientă a energiei de adaptare& Acest

lucru este dăunător pentru persoana respectivă( dar 'i pentru cei din 0ur( cre1nd situa%ii neplăcute

'i un climat de lucru nefavora.il& Alte activită%i importante privind strategiile de management al

stresului profesional la nivel individual( prezentate de Bă.ansunt:dezvoltarea unor a.ilită%i 'i comportamente de management al stresului @dezvoltarea asertivită%ii(

dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilal%i( )nvă%area tehnicii de a spune /U( identificarea 'i

rezolvarea conflictelor atunci c1nd apar( )nvă%area metodelor de rezolvare a pro.lemelor 'i de

luare a deciziilor 'i )nvă%area unor metode de rela$are # metoda de rela$are progresivă a lui

!aco.son( antrenamentul autogen "chultz(

*+,-


9/11


,& dezvoltarea unui stil de via%ă sănătos @men%inerea unei greută%i normale( practicarea unor

comportamente alimentare sănătoase( practicarea regulată a e$erci%iilor fizice 'i de

rela$are( renun%area la fumat 'i la consumul de alcool(*& sta.ilirea 'i men%inerea unui suport social adecvat @solicitarea a0utorului direct 'i

receptivitate fa%ă de acesta 'i dezvoltarea 'i men%inerea rela%iilor de prietenie(4& dezvoltarea )ncrederii )n for%ele proprii @sta.ilirea priorită%ilor 'i limitelor personale(

participarea la activită%i care dezvoltă această calitate( sta.ilirea unor scopuri realiste 'i& managementul timpului @revizuirea scopurilor( sta.ilirea lucrurilor pe care tre.uie să le

faci 'i pe cele care ai dorit să le faci 'i timpul alocat lor( sta.ilirea priorită%ilor( realizarea

de pauze )ntre activită%i( revizuirea priorită%ilor 'i a progresului realizat( analizarea

standardelor 'i( )n final( reamintirea că după fiecare activitate realizată( oferi%i#vă o

recompensă&

?ehnicile folosite )n cadrul acestor programe sunt: tehnici de rela$are( controlul reac%iilor prin

.io#feed.acQ( instruire )n managementul timpului 'i formarea g1ndirii pozitive 'i realiste )n

legătură cu sursele de stres& Cu rare e$cep%ii( )n Rom1nia programele de management al stresului

nu cunosc un succes deose.it( motivele %in1nd )n special de mentalitate&&atronii rom%ni sunt "ncă adepţii teoriei '( ) a managementului! care consideră că:

'oamenii prin natura lor sunt leneşi şi trebuie forţaţi să muncească! controlaţi atent şi

sancţionaţi prompt)& 8e de altă parte( )n unele companii multina%ionale se constată un alt

fenomen: este normal să lucrezi peste program( să fii permanent ocupat( mereu )n ac%iune( gră.it(mereu )n criză de timp& 8ro.lema stresului ocupa%ional )n Rom1nia este )ncă o pro.lemă deschisă(

ce a'teaptă să fie rezolvată&De mare a0utor pentru persoanele care se simt su. stres sunt discu%iile 'i schim.ul de opinii )ntre

colegi& Chiar dacă nu pot primi a0utor de la ace'tia( orice sfat sau )ncura0are sunt utile&

Comunicarea corespunzătoare este 'i ea a.solut necesară pentru evitarea( pe c1t posi.il( a

stresului ocupa%ional& Modul de transmitere a mesa*elor trebuie adaptat situaţiei şi celui care

le recepţionează& Unii preferă mesa0ele scrise( al%ii răspund mai .ine la ceea ce li se trasmite

personal& >nt1lnirile cu colegii sau su.alternii sunt foarte importante pentru sta.ilirea unor rela%iicorespunzătoare de lucru 'i pentru o.%inerea unor informa%ii 'i sfaturi utile de la su.ordona%i( care

tre.uie ascultate cu aten%ie& De asemenea( criticile tre.uie aduse constructiv 'i confiden%ial pentru

a nu .loca comunicarea )n grup 'i pentru a fi primite cu receptivitate 'i o.iectivism&

*+,-


10/11


Este .ine să fie cunoscute semnele de stres imediat ce apar @e$emplu: apatia )n rela%iile cu ceilal%i(

irasci.ilitatea( maniera dezorganizată de lucru( am1narea rezolvării sarcinilor( )nt1rzieri repetate

la )nt1lnirile sta.ilite( indiferen%a pentru propriul aspect&

Conştientizarea stresului este prima condiţie a eliminării lui. dată )n%elese semnele stresului)ncepe partea grea( aceea de a#i convinge pe cei cu pro.leme că tre.uie luate măsuri& Acest lucru

tre.uie făcut cu tact( prin discu%ii individuale( )ntr#o atmosferă destinsă( plăcută cu colegii ce se

află )n rela%ii apropiate& 8ersoanele aflate )n stres tre.uie tratate cu ră.dare( pentru a li se da 'ansa

să se redreseze& "pri0inul acordat tre.uie să urmeze anumi%i pa'i: discutarea pro.lemei cu care se

confruntă 'i a cauzei acesteia( identificarea tipului de suport pe care#l doresc discu%ii( traning(

asisten%ă medicală 'i urmărirea eficacită%ii programului ales&

Degrevarea temporară de sarcini( consilierea psihiatrică( consilierea pentru un mai .un

management al timpului( antrenarea )ntr#un program de e$erci%ii fizice )i vor a0uta să se

recupereze cu efecte .enefice asupra lor( dar 'i asupra organiza%iei& Activită%ile antistres )n timpul

li.er sunt a.solut o.ligatorii& Conflictul muncă9familie este sursă importantă de stres( de aceea

alocarea unui timp suficient familiei @seara( )n eeQ#end( vacan%e este o sarcină importantă )n

prevenirea stresului& Rela$area prin activită%i plăcute( )n aer li.er nu tre.uie( de asemenea(

negli0ată& "omnul 'i mesele sănătoase( e$erci%iile fizice 'i ho..6#urile sunt esen%iale& tehnică

frecvent amintită ca metodă eficientă de reducere a stresului este tehnica de a spune S/uK& De

foarte multe ori persoanele a0ung să devină stresate ca urmare a incapacită%ii lor de a refuza( ca

urmare a ,+ ru'inii de a spune celuilalt că nu poate face )n locul lui&

Concluzii

mul( )n general( anga0atul )n special( este supus la numeroase solicitări psihice si

fizice& Efortul de adaptare la cerin%ele mediului fizic si social pune organismul )ntr#o stare de

alertă.iologică&Cunoa'terea factorilor( care generează stresul( ca 'i a reac%iilor tipice

ale organismuluiau reprezentat primii pa'i in a.ordarea sindromului general de adaptare&Cauzale

find )n general de diferitele tipuri de conflicte( pe care individul( organiza%ia 'i societatea

le creează& Hormele stresului pun )n eviden%ă at1t stresul pozitiv& "timulator( c1t 'i stresul negativ(

*+,-


11/11


ca consecin%e negative asupra organismului; după frecven%a manifestărilor acut(ciclic sau cronic;

de suprasolicitare( dar 'i de su.solicitare&Dacă stresul )n general este produs de via%ă( stresul

organiza%ional este produs de via%a organizaiei&ț

*+,-

stresul-organizațional

Documents