strategia de dezvoltare teritorialăa româniei -...

Strategia de Dezvoltare Teritorială a

României

Forumul Național al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării5-6 noiembrie 2018, București

Necesitatea și scopul SDTR

În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi

urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, activităţile

principale de amenajare a teritoriului şi de urbanism constau în

transpunerea la nivelul întregului teritoriu naţional a strategiilor, politicilor

şi programelor de dezvoltare durabilă în profil teritorial, precum şi

urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de

specialitate legal aprobate.

SDTR stabilește cadrul strategic de dezvoltare a teritoriului

României pentru orizontul de timp 2035 necesar pentru sprijinirea și

direcționarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel național, cu

scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui

teritoriu.

Procesul de elaborare a strategiei fost inițiat în anul 2012 prin aprobarea de

către Guvernul României a „Planului de acţiune pentru elaborarea SDTR”,

document prin care a fost stabilit cadrul instituţional necesar desfăşurării acestui

demers amplu de planificare strategică teritorială la scară naţională.

În perioada 2012 – 2014 a fost derulat un amplu demers instituțional și de

cercetare pentru fundamentarea și elaborarea SDTR, care s-a bazat pe

expertiză națională și internațională consistentă contractată în cadrul proiectului

“Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială

pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013” finanțat prin

Programul Operațional Asistență Tehnică 2007 – 2013.

Metodologia de elaborare a SDTR

Procesul de consultare:

în perioada 2012 - 2013 a fost desfășurată o consultare interinstituțională, cu

reprezentanți ai ministerelor de linie și ai mediului academic și profesional pentru

identificarea direcțiilor de acțiune și a elementelor cheie ale strategiei.

Această cosultare a avut loc în cadrul Grupului de lucru interinstituțional pentru

sprijinirea activităților realizate în cadrul procesului de elaborare a SDTR

constituit prin Ordinul nr. 2552/2012 precum și în cadrul Comitetului Consultativ

privind Coeziunea Teritorială organizat de către Ministerul Dezvoltării Regionale

şi Administraţiei Publice pentru fundamentarea dimensiunii teritoriale a Acordului

de Parteneriat 2014 – 2020.


Procesul de consultare

In martie 2015 a fost derulat un amplu proces de consultare scrisă – cu 233 de instituții

relevante:

• ministere și autorități publice centrale aflate în subordinea/autoritatea/coordonarea

ministerelor;

• structuri asociative ale autorităților publice locale;

• instituţii ale prefectului;

• consilii județene;

• consilii locale;

• agenții de dezvoltare regională;

• autorități de management;

• birouri de cooperare transfrontalieră;

• mediul academic și de cercetare – în principal universități și institute de cercetare;

• organizații neguvernamentale;

• camere de comerţ şi industrie.

În total 53 de instituții au răspuns solicitării MDRAP, dintre acestea 39 au transmis

propuneri care au fost analizate, majoritatea dintre acestea fiind preluate în versiunea

finală a proiectului strategiei.


Procesul de fundamentare a fost abordat pe trei paliere de analiză, astfel:

• analiza teritoriului naţional în context european (a evidențiat provocările

teritoriului național prin raportare la dinamicile la nivel european);

• analiza teritorială la scara întregului teritoriu naţional. Pentru a asigura

coerenţa demersului de cercetare teritorială şi implicit a procesului de planificare,

elementele de analiză au fost grupate în raport cu trei categorii de sisteme cu relevanţă în

planificarea teritorială:

- sistemul teritorial conectiv – cuprinde totalitatea infrastructurilor conective ale

teritoriului naţional (transport, energie, broadband);

- sistemul teritorial al aşezărilor umane - cuprinde domeniile teritoriale legate în

mod direct de concentrarea activităților umane, în mod specific totalitatea

localităţilor din România şi echiparea acestora (analiza reţelei de localităţi din

România);

- sistemul teritorial al componentelor naturale - cuprinde domeniile teritoriale

legate în mod direct de elemente non-umane, în mod specific: relief și rețea

hidrografică, resurse naturale (sol și subsol), biodiversitate (patrimoniu natural,

arii protejate).

• analiza teritorială prin concentrarea pe anumite zone de la nivelul

teritoriului: zone urbane, zone rurale, zone montane, zone transfrontaliere, zona costieră.


Demersul de fundamentare a SDTR s-a concretizat într-un pachet de 25 de studii de

fundamentare care au fost încadrate în 7 domenii tematice, respectiv:

• structuri demografice şi evoluţie socială (3 studii);

• dezvoltare economică (sectoare economice) (5 studii);

• protecţia mediului şi valorificarea resurselor naturale (4 studii);

• comunicaţii şi infrastructură de transport (2 studii);

• reţeaua de localităţi (5 studii);

• cultură şi patrimoniu (2 studii);

• zonele transfrontaliere (1 studiu);

• zonele cu specific geografic (1 studiu);

• administraţie publică şi planificare (2 studii).

Procesul de fundamentare a SDTR a fost susţinut de o echipă complexă de peste 30 de

experți (urbaniști, arhitecți, geografi, sociologi, economiști, ingineri, statisticieni, etc.),

coordonați de 3 consultanți principali care au colaborat strâns cu echipa de specialiști din

cadrul ministerului. Pe baza analizei consistente a teritoriului național a fost formulat

diagnosticul privind dezvoltarea teritoriului la nivel național. Din elementele de analiză și

diagnostic au decurs viziunea pentru orizontul de timp 2035 și scenariul de dezvoltare

teritorială și obiectivele generale și specifice de dezvoltare a teritoriului național, precum şi

pachete de măsuri teritoriale, acțiuni și proiecte pentru diferite tipuri de zone.


Analiza situației existente - sistemul teritorial conectiv

Potrivit estimărilor Eurostat - populaţia României va scădea la 19,8 milioane de persoane până în anul 2035, iar până în 2060, la 17,3 milioane de locuitori.

Analiza situației existente - sistemul teritorial al aşezărilor umane

Cele mai mari valori ale IDT se

înregistrează în orașele mici din jurul

marilor centre urbane, în orașele-

stațiune de pe Valea Prahovei

Cele mai mici valori ale IDT se

înregistrează în orașele mici și foarte mici,

cu mai puțin de 10.000 de locuitori,

Cele mai valori ale IDT se înregistrează în

comunele din zona metropolitană sau

periurbană a marilor orașe, în unele

comune cu potențial turistic ridicat sau care

au fost industrializate


Analiza teritorială prin concentrarea pe anumite zone de la nivelul teritoriului: zone transfrontaliere

Sector prioritar Nevoi de investiţii (în mil. Euro)

Alocări din Programe Europene pe 2014-2020*

Bugetul de stat/judeţean/local

Împrumuturi ParteneriatePublice Private

Deficit de finanţare

Autostrăzi € 13,2541 € 1,7421 € 8241 € 2,9351 € 1,8971 € 5,856

Drumuri expres € 10,3671 € 5861 € 4911 € 7721 - € 8,518

Drumuri naţionale € 2,2921 € 4451 € 731 € 2681 - € 1,506

Variante de ocolire € 3321 € 1811 € 341 € 1171 - € 0

Drumuri judeţene € 6,4132 € 9463 € 1,77410 - - € 3,693

Drumuri comunale € 4,7284 € 4405 € 3,42810 - - € 4,288

Căi ferate € 14,3821 € 2,0701 € 1,6261 - € 8101 € 9,876

Metrou € 9,88014 € 6831 € 20015 - - € 8,997

Infrastructură portuară € 3,3811 € 6191 € 4861 - - € 2,276

Infrastructură aeroportuară € 1,4211 € 5521 € 4341 - - € 435

Infrastructură multimodală € 3161 € 701 € 551 - - € 191

Apă-Canal € 23,8046 € 3,0147 € 2,88011 € 1,20012 - € 16,710

Deșeuri € 35218 € 352 ?

Cadastru € 1,30019 € 3133 € 60020 € 387

Situri poluate istoric € 8,50021 € 33822 € 3520 € 8,127

Termoizolare locuințe € 5,30024 € 1,18723 € 1,006 € 184 € 2,923

Infrastructură socială în zone rurale(educaţie, sănătate, cultură, sport)

€ 3,7058 € 5229 € 78811 - - € 2,395

Program de investiții integrate(inclusiv Planul de Mobilitate) înBucurești

€ 5,654 € 500 € 5,154 - ? € 0

Programe de investiții integrate(inclusiv Planuri de Mobilitate) înreședințele de județ

€ 5,97713 € 2,746 € 2,890 - € 251 € 0

Programe de investiții integrate încelelalte municipii (63) și orașe (217)

€ 3,56813 € 2,61416 € 954 - - € 0

ITI Delta Dunării € 1,11417 € 1,1141 € 0

TOTAL € 125,939 € 19,568 € 22,312 € 5,292 € 3,143 € 76,178

Fluxuri investiţionale publice - nevoia de investiții - 2035

Principii

a) principiul concentrării – acordarea unei atenţii deosebite zonelor care concentrează o

mare masă economică şi de capital uman prin dezvoltarea infrastructurilor

administrative, logistice, economice şi de transporturi capabile să gestioneze eficient

zonele de intensă creştere economică.

b) principiul conectării – acordarea unei atenţii deosebite politicilor investiţionale de

interconectare a teritoriului la pieţele economice internaţionale prin crearea unei

infrastructuri de transporturi capabile să gestioneze eficient fluxurile de oameni şi

mărfuri.

c) principiul cooperării – sprijinirea cooperării la nivelul administraţiei publice în scopul

asigurării unei planificări eficiente şi implementării unor proiecte strategice cu relevanţă

la scară metropolitană, regională sau naţională.

c) principiul coordonării – asigurarea coordonării şi corelării între strategiile, politicile şi

programele în profil teritorial în scopul armonizării obiectivelor de dezvoltare specifice

diferitelor domenii sectoriale şi niveluri teritoriale.

d) principiul securității – integrarea legislației și a programelor naționale în domeniul

pregătirii pentru apărare a teritoriului și econmiei naționale, precum și a planurilor

pentru creșterea rezilienței la întreg spectrul de amenințări, inclusiv hibride (în

conformitate cu prevederile Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și

a teritoriului pentru apărare).

Viziunea de dezvoltare a teritoriului național

România în 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient,

care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi şi are

un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei

• Asigurarea unei echipări adecvate a teritoriului capabilă să consolideze rolul Românieica actor regional economic important în zona de sud-est a Europei;

• Creșterea calității vieții locuitorilor României prin asigurarea unor spaţii de calitate;• Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi valorificarea potenţialului unic şi specific de

dezvoltare;• Protejarea patrimoniului natural și cultural și valorificarea identităţii teritoriale;• Consolidarea rolului zonelor urbane funcţionale ca centre de dezvoltare la nivelul

teritoriului și conectarea acestora cu zonele de performanţă economică europene şiimplicit cu zonele transfrontaliere;

• Conectarea României la rețeaua de transport trans-europeană și dezvoltarea de noduri logistice și terminale multinodale;

• Asigurarea unui cadru de cooperare şi coordonare a strategiilor şi politicilor sectorialeancorat în dinamicile teritoriale naţionale

Strategia de dezvoltare a teritoriului național

Măsuri teritoriale – zone transfrontaliere

#257. Măsurile și acțiunile în zonele transfrontaliere sunt determinate, înprincipal, de provocările și nevoile specifice fiecărei zone, în corelare atât cu intervențiile în teritoriul naţional, pe ansamblu, cât şi cu prevederile StrategieiUniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Având în vedere că toate regiunilepartenere în cooperarea transfrontaliera fac parte din state participante înSUERD, rezulta o clara şi univoca determinare a intervenţiilor pe fiecare graniţa în linie cu obiectivele SUERD.#258. toate formele de cooperare teritoriala – transfrontaliera, interregionala şi transnaţionala- trebuie sa se ancoreze în prevederile SUERD, alături de opţiunile naţionale de dezvoltare aliniate, armonizate cu acest document de planificare strategica macroregionala. Opţiunea de a urmări implementarea unorobiective macroregionale reprezinta o abordare inovativa a politicii de coeziunea UE, astfel încât interesul şi implicarea României în implementarea politicii de coeziune UE sa capete o dimensiune teritoriala concreta.#259. având în vedere importanța strategiilor macroregionale în planificareateritoriala în zonele transfrontaliere, în descrierea măsurilor şi acţiunilor vor fi menţionate aspectele de relevanţa pentru SUERD.


#262. Acţiunile au fost evidențiate în funcție de proximitatea zonei față de: • Frontiere interne UE – desemneaza frontierele României cu Ungaria şiBulgaria;• Frontiere externe UE – desemnează frontierele României cu Serbia, Republica Moldova şi Ucraina.#263. Frontierele României, care sunt şi frontiere interne UE, au o serie de caracteristici distinctive, pe de o parte, iar pe de alta parte manifesta condiții de dezvoltare similare.


I. Masuri teritoriale pentru frontiera de sud, Bulgaria în zona fluvială

4.3.4.1 Măsură: Valorificarea durabilă a potențialului fluviului Dunărea și a patrimoniului natural şi cultural din zona transfrontalieră româno-bulgară#279. Exemple de proiecte:

• Proiect - Amenajarea zonei de agrement de pe Canalul Cama din Municipiul Giurgiu;• Proiect - Construcția complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nikopole.

4.3.4.2 Măsură: Îmbunătățirea accesibilității prin dezvoltarea infrastructurii de navigație#289. Exemple de proiecte:• Proiect - Modernizarea Portului Giurgiu;• Proiect - Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre.

4.3.4.3 Măsură: Îmbunătățirea accesibilității terestre la zona transfrontalieră și dezvoltarearețelei de localități.

II. Măsuri teritoriale pentru granița de sud cu Bulgaria în zona terestră4.3.4.4 Măsură: Conectivitatea zonei terestre româno-bulgareExemplu de proiect:

Proiect - Reabilitarea drumului TransRegio Constanța-Mangalia – Vama Veche.

4.3.4.5. Măsură: Dezvoltarea rețelei de localități


III. Măsuri teritoriale pentru graniţa de vest, Ungaria4.3.4.6. Masură: Dezvoltarea reţelei de localităţi prin concentrarea eforturilor

pe axe de dezvoltare și comunicațiiExemple de proiecte:

Proiect - Construcția unui pod rutier peste râul Mureș între Cenad și Magyarcsanad.

4.3.4.7. Ma sură: Managementul integrat al resurselor de apă la nivelul bazinelor

hidrografice în scopul asigurării calităţii apelor şi rezilienţa la catastrofe naturale şi

tehnologiceExemplu de proiect:

Proiect - Implementarea unui sistem transfrontalier al dezastrelor la nivelul județelor Bihor și Hajdu-Bihar.

4.3.4.8. Ma sură: Dezvoltarea şi consolidarea serviciilor medicale şi de urgenţă pentru

zona transfrontalierăExemplu de proiect:

Proiect - Dezvoltarea infrastructurii medicale transfrontaliere din județele Arad și Bekes.


IV. Masuri teritoriale pentru zone de frontieră externă UE

Frontiera de nord cu Ucraina Ma sură: Dezvoltarea socio-economică a zonei transfrontaliere prin interconectarea

reţelelor de localităţi din zona transfrontalieră Exemple de proiecte:

Proiect - Construcția unui pod peste râul Tisa în municipiul Sighetu Marmației.

Frontiera de est cu Republica MoldovaMa sură: Creșterea conectivității teritoriului și a accesibilității în zona transfrontalieră Exemple de proiect:

Proiect - Construcția unui terminal intermodal de mărfuri în portul Galaţi.

Măsură: Protejarea zonei transfrontaliere

Masură: Consolidarea infrastructurii de conectare a zonei transfrontaliereExemple de proiecte:

Proiect - Construcția unui pod peste râul Prut;

Proiect - Construcția LEA 400 kV Bălți-Suceava.


Frontiera de est cu Ucraina (sectorul Giurgiulești-Dunăre-Marea Neagră)Măsură: Protecţia patrimonului natural al Deltei Dunării

Frontiera de sud-vest fluvială cu Serbia Măsură: Imbunătăţirea infrastructurii de accesibilitate și de

comunicaţieExemplu de proiect:Proiect - Dezvoltarea și modernizarea portului Moldova Veche.

Frontiera de sud-vest terestră cu SerbiaMăsura: Dezvoltarea și consolidarea axei transfrontaliere Timișoara-

BelgradExemplu de proiect:

Proiect - Reabilitarea drumului EuroTrans Timișoara-Moravița.


Măsuri teritoriale pentru Zona costieră

Ma sură: Dezvoltarea zonei costiere a Mării Negre pe baza unui plan de amenajare

integrat al teritoriului zonal Exemplu de proiect:

Proiect - Actualizarea Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de Creștere Constanţa.

Ma sură: Intervenţii pentru conservarea şi valorificarea subsistemului natural costier Exemplu de proiect: Proiect – Consolidarea falezelor din zona costieră a Mării Negre.

Ma sură: Intervenţii pentru asigurarea conectivităţii zonei de coastă, atât faţă de

teritoriul de influență cât și între centrele costiere româneşti.Exemple de proiecte:

Proiect - Construcția unui terminal de gaz petrolier lichefiat în Portul Constanţa;

Proiect - Construcția drumului expres Constanța-Tulcea-Brăila, cu extindere până la Galați.

Ma sură: Dezvoltarea potenţialului turistic a zonei costiere româneşti

Măsură: Iniţierea şi promovarea politicii maritime integrate la Marea Neagră şi

susţinerea iniţiativelor de „creştere albastră”

Ținte pentru orizontul 2035

Operaționalizare SDTR

Principii în formularea programelor naţionale de investiţii ce cuprind o componentă de echipare a teritoriului

Modul de alocare a investiţiilor în teritoriu influenţează direct oportunităţile de dezvoltare ale populaţiei, dar şi performanţele economice ale zonelor urbane saururale. Urmărirea ciclului de programare al UE - primul pas către o abordare

armonizată și coordonată cu programele finanțate din fonduri UE estestabilirea acelorași termene de planificare. Această metodă ar încurajaplanificarea în comun înainte de începerea perioadei de programare, arpermite elaborarea unor criterii de evaluare și selecție coordonate, ar creacondițiile necesare dezvoltării integrate și ar asigura livrarea eficientă într-un interval de timp similar.

Stabilirea unui buget multianual - pornind de la suma alocată inițial pentru2014 și prognozând o creștere economică moderată și o rată a inflației scăzută.

Transparență decizională: toate deciziile privind stabilirea priorităților șialocarea de resurse se adoptă în condiții de transparență;

Consultare publică: conturarea priorităților de investiții în raport cu așteptărilecetățenilor și a instituțiilor interesate (publice sau private).

Monitorizare SDTR

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Implementare

Monitorizare

Actualizare

a) elaborează, o dată la trei ani, raportul periodic privind implementarea

SDTR, în vederea prezentării în faţa Parlamentului. Raportul se va realiza pe baza

analizelor anuale privind starea teritoriului, a analizei privind implementarea Strategiei de

dezvoltare teritorială a României și a analizelor privind evaluarea impactului teritorial al

implementării strategiilor, programelor şi politicilor în profil teritorial implementate de către

autorităţile administraţiei publice centrale.

b) gestionează bazele de date teritoriale aferente sistemului naţional de

observare a dinamicii teritoriale şi indexului de dezvoltare teritorială;

c) elaborează Planul de implementare al SDTR în cooperare cu instituţiile

administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniile vizate de SDTR şi monitorizează

implementarea acesteia;

d) informează autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu privire la

obligaţiile specifice ce decurg din SDTR;

e) actualizează indexul de dezvoltare teritorială.

strategia de dezvoltare teritorialăa româniei -...

Documents