stiudiu de caz 1

7/31/2019 Stiudiu de Caz 1

1/5

Calatoriile lui Gulliver

Atat Jacques fatalistu l de Denis Diderot, cat si Calatoriile luiGuliver deJonathan Swift pornesc de la pretextul unei calatorii -cea

mai degraba simbolica a lui Jacques si a stapanului sau (drumulpe caremerg cei doi putand fi privit si ca o metafor a vie ii umane) si ceaaventuroas , ntins pe mai multe continente ( dar nu mai putin simbolica) a lui Gulliver.Figura mare a literaturii engleze din sec. al XVIII-lea,impresionant prin temperamentul sau pasional si prin critica sa acerb ,este scriitorul pe care o anumita tradi ie ce-i minimalizeaz

sensurileoperei, l prezint ca pe un autor pentru copii: Jonathan Swift.Acesta,nascut in Irlanda, va fi marcat de sentimentul de revolt si de dorin aaprins de libertate a poporului irlandez i va deveni, din acest motiv,un critic de o vehemen unic n istoria literaturii universale. Dei a scris numeroase pamflete, capodopera lui Swift esteCalatoriile lui Guliver in mai multe tari dep rtate (1726) care

sintetizeaz planurile de atac ale intregii sale activita ii, complexul deidei si procedee literare ale scriitorului.Sub forma unei descrieri de calatorie, dar in ari imaginare,Swift creaza o alegorie alimentat de cea mai realist substan si decele mai ferme, clare, conving toare idei, care fac din Swiftreprezentantul literar principal al iluminismului englez. Fic iunea sielementele fantastice constituie un procedeu pe care autorul l

utilizeaz pentru a putea da o mai mare plasticitate faptelor sisitua iilor pe care le prezint i pentru ca prin aceasta exagerare contient a propor iilor s realizeze o mai pronun at reliefare a lucrurilor, a oamenilor, a ideilor, deci o mai des varsita tipizare adiferitelor aspecte a societatii engleze. Iluzia unei operenonfic ionalea fost intretinut cu abilitate in edi ia princeps si in cateva dintre editiile ulterioare, la inceputul volumului gasindu-se chiar unportret al


2/5

presupusului sau autor si inainte de fiecare dintre cele patruc l torii, cate o harta a tinuturilor vizitate.Cartea este mp r it n patru p r i, fiecare cuprinzand relatarea unei c l torii ntreprinse de Lemuel Gulliver, chirurg pe o

corabie, devenit apoi el insui c pitan. Printr-o serie de incidentenefericite ( naufragiu, abandon, pira i, revolt ) Gulliver ajunge s segaseasca, singur, n cateva tinuturi bizare. In primul, Lilliput,locuitoriiabia daca m soar douzeci de centimetri, iar Gulliver devine, aproapefara voia lui, o arm formidabil in conflictul cu regatul vecin Blefuscu (episodul satirizeaza fregcventele conflicte si tensiuni dintre

Anglia siFran a).In partea a doua, Gulliver este abandonat de echipaj inBrobdingnag, un regat populat de gigan i, nal i de 12 metri. Aici Gulliver devine un fel de curiozitate locala, aproape ca un animalexotic,c ci ranul care-l gaseste il expune prin blciuri pentru bani. Gulliverare frecvent infruntari periculoase cu animale marunte nlumea lui, aiciinsa adevarati montrii: obolani, viespi, pisici, maimu e. Ajuns in

celedin urm la curtea regelui din Brobdingnag, Gulliver incearca sa-lconvinga de meritele statelor europene, fara a impresiona penimeni. i

n aceast parte a romanului satira continu , fiind direct , rezultand deobicei din intrebarile si aprecierile facute de regele acestei ri auriasilor la adresa rii piticilor, deci a Angliei timpului. In aceastaar de uriai ( ceea ce vrea sa sugereze mori la suflet,

virtuosi ),apare figura duioas i pur ( ) prin care Swift evoca o veche iubire a sa din tinere e. Si, mai ales, apare figuramonarhului ideal, visat de scriitorii Veacului luminilor, regelecareiubeste ra iunea, toleran a i se ngrijete de prosperitatea poporuluis u. Partea a treia este singura care face referin la un inut real.


3/5

Gulliver ajunge, intre altele, n Japonia ( ar care, datorit unei politici izola ioniste, era pe atunci aproape neunoscuta pentrueuropeni). Inainte de Japonia, eroul, abandonat de pirati, estesalvat delocuitorii insulei zburatoare, Laputa, unde toata lumea studiazacu

asiduitate muzica si matematica, insa fara a fi in stare sa lefoloseascain vreun scop practic. Laputa este un regat periculos, care isidistrugeadversarii, fi aruncand in ei cu bolovani, fie strivind orasele rebelecuinsula zburatoare. Din Laputa, Gulliver ajunge in Balinbarbi, undeintalneste o academie (satira la adresa Societatii Regale engleze)aicarei savanti sunt angajati in tot felul de experimente inutile si

irationale, cateva insa bazate pe proiecte reale propuse decercetatoriidin vremea lui Swift (unul dintre ei incearca, de ex., saconstruiasca ocasa pornind de la acoperis, altul vrea sa invete orbii sa distingaculorile dupa miros, iar altul spera sa poata extrage raze de soaredincastraveti).In regatul vecin, Luggnugg, Gulliver intalneste o rasadeoameni numiti struldbruggi care desi imbatranesc constant, nu

potmuri. Descrierea sensibilitatii si a diverselor infirmitati de caresuntafectati este un excelent exemplu pentru felul in care Swiftexploateaza aspectele grotesti ale fizicului uman.Preocuparea pentru latura fizica , animala a omului atingepunctulculminant in ultima si cea mai nelinistitoare dintre calatorii. Aici,Gulliver este abandonat de echipajul care se razvrateste, petarmultarii houyhnhnmilor, un neam de cai inzestrati cu ratiune.Raportul omanimaleste acum total inversat: houyhnhnmii folosesc drept vite depovara pe yahooi, creaturi grotesti, violente si inapoiate, in careGulliver recunoaste cu eroare fiinte umane. Houyhnhnmii sunt inschimbfiinte profund rationale, obiceiurile lor sunt echilibrate sielegante.


4/5


5/5

adjectivul englez gullible (usor de pacalit, fraier) ii reflectanaturacredula si nu de putine ori, lipsita de discernamant critic.De-a lungul intregii carti, Gulliver se manifesta adesea ca unnarator plin de o vanitate rau ascunsa. Este de altfel profundironic cavolumul se termina cu laudele pe care le aduce homyhnhnmilor

mai cuseama pentru faptul ca ei nu cunosc notiunea de mandrie, in timpce elinsusi se considera cu inganfare a fi superior semenilor sai("Staruimult asupra acestor lucruri, din dorinta de a-i face pe yahooiienglezisa nu-mi mai para atat de nesuferiti cand ma gasesc in tovarasialor").In fond, Gulliver declar c ar putea ncerca s suporte n

preajma sadoar un yahoo (adica un om) lipsit de vanitate, fara a realiza insc elinsui este un vanitos.

stiudiu de caz 1

Documents