217

6. Studii de caz 6.1 Fişă tehnică în vederea emiterii acordului unic pentru

obţinerea acordului de mediu 6.2 Memoriu tehnic pentru acordul de mediu 6.3 Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului 6.4 Raport de mediu 6.5 Fişă de prezentare şi declaraţie 6.6 Bilanţ de mediu nivel I 6.7 Autorizaţie integrată de mediu 6.8 Raport de amplasament 6.9 Evaluare impactului asupra mediului 6.10 Analiza ciclului de viaţă 6.11 Studiu privind aplicarea metodologiei celor mai bune

tehnici disponibile pentru solicitare de autorizaţie integrată

218

219

Studiu de caz 6.1 Fişă tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu Prelucrare cu acordul S.C. InstalDataProiect S.R.L. Cluj-Napoca

F I Ş A T E H N I C Ă în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de

mediu

1. Date de identificare a obiectivului de investiții

1. Denumire2) Complex comercial EUROPEAN RETAIL PARK – Galerie comercială + Hypermarket + Magazin bricolaj

2. Amplasament3) municipiu ..........................., str. ........................... nr........ TERENUL, în suprafaţa totală de 124.195 mp, situat în intravilanul municipiu ......................... este proprietatea S.C. .................................S.R.L., conform Actului de vânzare-cumpărare încheiere aut. ....................... Întreaga suprafaţă de teren a fost scoasă din circuitul agricol. 3. Beneficiar4) S.C. ...................................... S.R.L., adresa ........................... ..................................................... , Cod Unic de Înregistrare ......................... 4. Proiect nr. 015/VN01/2007, elaborator ...................................................., adresa .......................................................................

2. Caracteristicile tehnice specifice ale investiției 5) Date specifice ale proiectului - Etapa 1 de realizare a investiţiei EUROPEAN RETAIL PARK cuprinde Faza I – Galerie comercială + Hypermarket Faza II – Magazin bricolaj. - Funcţiunile se încadrează în PUZ/PUD aprobate; - Categoria de importanţă “C” normală; Clasa III importanţă normală; - Dimensiuni teren: la nord – 483 m (distanţa între extremităţile punctelor contur incintă); la vest – 358 m; la sud – 404 m; la est – 291 m; - Acces: din DN 2; - Suprafeţe: Steren = 124.195 m2;

Sconstruită = 50.118 m2; POT - 40,4% Sdesfăşurată = 53.070 m2; CUT - 0,43 (~3,2 m3/m2) Sdrumuri/platforme incintă = 62.806 m2 Sspaţii verzi amenajate = 11.270 m2

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

220

- Retrageri: la sud – 12 m, respectiv 4,00 m faţă de limita drumului ce se va realiza confom PUZ aprobat (cu profil transversal de 16,50 m, inclusiv trotuare şi spaţii verzi); la vest (DN2/E85) – cca. 200 m; la nord – 20 m; la est – 40 m.

- Regimul de înălţime este Parter+Mezanin (parţial), cu Hgeneral de 7,60 m pentru zona de vânzare şi Galerie comercială şi Hmax parţial de 10,60 m şi cu accent parţial de max. 18,50 m faţă de CTA – zonele de acces clienţi/logo hypermarket şi mall. HYPERMARKET: Clădire nouă – complex comercial, Parter+Mezanin parţial; fundaţii, stâlpi, grinzi, pane, b.a., terasă tablă cutată+vată minerală, panouri sandwich. Hmax=7,60 m - 10,60 m (în zona de mezanin şi depozitare); funcţiuni principale: comerţ - sală vânzare - Sutilă=8400 m2; funcţiuni secundare: spaţii de depozitare, inclusiv depozite frigorifice, spaţii de preparare, birouri, grupuri sociale, spaţii tehnice, parcaje - Sconstruită=11.830 m2; Sdesfăşurată=13.460 m2. GALERIE COMERCIALĂ: Clădire nouă – complex comercial, Parter; fundaţii, stâlpi, grinzi, pane, b.a., terasă tablă cutată + vată minerală, panouri sandwich. Hmax=7,60 m, ~18,50 m în zona de acces – logo-uri; funcţiuni principale: comerţ - zonele de acces principale; zona/zonele cu spaţii comerciale distincte; zona de grupuri sanitare/sociale; funcţiuni secundare: spaţii de depozitare, birouri, grupuri sociale, spaţii tehnice, parcaje - Sconstruită=28.540 m2; Sdesfăşurată=29.500 m2. MAGAZIN BRICOLAJ: Clădire nouă, Parter+Mezanin parţial; fundaţii, stâlpi, grinzi, pane, b.a., terasă tablă cutată+vată minerală, panouri sandwich. Hmax=8,30 m - 9,30 m în zona de mezanin şi depozitare, ~11,50 m în zona de acces – logo-uri; funcţiuni principale: comerţ - spaţiu de expunere şi vânzare a mărfurilor nealimentare, pe grupe, de la produse pentru bricolaj la materiale de construcţie; spaţiu de expunere şi vânzare a materialelor de construcţie delimitat de spaţiul principal, cu acces separat, auto; spaţiu pentru service şi închiriere unelte; funcţiuni secundare: spaţii de depozitare, birouri, grupuri sociale, spaţii tehnice, parcaje - Sconstruită=9.914 m2; Sdesfăşurată= 10.308 m2. ORGANIZARE DE ŞANTIER: containere birou 4 buc. 2x3x6 m, containere pentru muncitori 10 buc 3x6 m; cabine grup sanitar ecologice 6 buc; drum balast grosime 30 cm, lăţime 7,0 m, lungime 275,0 m; platforma de lucru 25,0x80,0 m balast 30 cm; rampă spălare camioane 7,0x30,0 m.

221

3. Modul de îndeplinire a cerințelor avizatorului 6) ALIMENTARE CU APĂ: din reţeaua CUP, conform adresă.

Consum menajer: Qmax h=225 m3/zi = 7,5 l/s; rezervă incendiu. EVACUARE APE UZATE: Reţeaua exterioară de canalizare se va realiza în sistem separativ în interiorul incintei, existând una reţea pentru preluarea apelor menajere şi două reţele de canalizare pluvială (una reţea pentru preluarea apelor pluviale de pe acoperişuri şi una reţea pentru colectarea apelor de pe platforme).

menajere: Qmax.h = 180 m3/zi – la reţeaua de canalizare a CUP; pluviale acoperiş: 430 l/s – de pe clădiri deversate către canalul ANIF; pluviale platforme: 570 l/s (printr-un separator de nisip şi produse petroliere) – către sistemul de preluare a apelor aparţinând CUP.

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ: de la reţeaua Electrica cu racord pe medie tensiune (20 kV) prin posturi de transformare prefabricate din beton de: 2x2000 kVA – Galerie comercială, 2000 kVA – Hypermarket, 630 kVA – Magazin bricolaj şi 400 kVA – pentru utilităţi şi părţi comune. Grupuri electrogene amplasate în camere special amenajate, în exteriorul clădirilor. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE: prin branşament la reţeaua de distribuţie (publică) de gaze naturale de presiune redusă. Presiunea de funcţionare a instalaţiei este cca. 90 kPa. Postul de reglare-măsurare se va monta spre limita de proprietate către DN2, conform prescripţiilor din normativul I6–06. ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE APĂ CALDĂ: Magazin bricolaj: Soluţia tehnică aleasă este cu aer condiţionat (încălzit iarna, răcit vara) produs în echipamente de tip rooftop amplasate în exterior, pe învelitoarea clădirii. Echipamentele care asigură încălzirea aerului sunt prevăzute cu arzătoare de gaze naturale şi schimbătoare de căldură gaze arse-aer. Aerul proaspăt poate fi reglat în gama 0-25% din debitul total al echipamentului, în timp ce aerul recirculat poate fi reglat între 75-100%, în funcţie de necesităţi. În principiu, rooftop-urile vor funcţiona cu aport de aer proaspăt permanent de 25%. Distribuţia aerului se face prin intermediul unui sistem ramificat de canale de aer în întreaga clădire. Galerie comercială: Soluţia tehnică aleasă pentru spaţiul comercial constă în încălzirea şi răcirea spaţiului cu pompe de căldură reversibile pe bucla de apă. Ecartul de temperatură pentru bucla de apă între tur şi retur este de 5°C. Sursa de căldură o reprezintă cazanul montat în spaţiul centralei termice, sursa de frig o reprezintă patru turnuri de răcire montate lângă clădire. Puterea echipamentului care acoperă necesarul de căldură este de 350 kW, un cazan pe gaz. Necesarul de frig va fi acoperit de patru turnuri de răcire de 520 kW/turn. Pentru asigurarea temperaturii optime pentru bucla de apă este

222

alcătuit un sistem compus din rezervor tampon, turnuri de răcire, schimbător de căldură, vană cu trei căi, cazane.Această temperatură va fi minim 20°C pe conducta de ducere iarna, maxim 30°C vara. Sunt trei circuite: circuit primar încălzire: cazan - schimbător de căldură; circuit secundar încălzire: schimbător de căldură – rezervor tampon - bucle de apă; circuit răcire: turnuri de răcire - rezervor tampon - bucle de apă. Evacuarea gazelor arse se va face prin canal de evacuare din tablă de oţel inoxidabil, izolat termic şi racordat la coşul de fum exterior al clădirii, cu o pantă ascendentă minimă înspre coşul de fum. Coşul de fum, izolat termic, asigură evacuarea gazelor arse produse de cazan, având diametrul interior de 300 mm şi înălţimea de circa 10,50 m (coşul de fum trebuie să depăşească coama acoperişului cu 1,5 m). Coşul de fum trebuie să fie echipat cu clapetă de explozie, căciulă paraploaie şi uşă de vizitare-curăţire. Hypermarket: Soluţia tehnică aleasă pentru spaţiul comercial constă în încălzirea spaţiilor în funcţie de destinaţia încăperilor, confortul dorit, realizarea temperaturilor cerute de STAS 1907/2, precum şi îndeplinirea temperaturilor cerute în tema de proiectare. Energia termică (agentul termic de încălzire) este produsă în centrala termică proprie, într-o încăpere special amenajată la etajul 1 al clădirii.Aceasta produce energia termică necesară încălzirii spaţiilor obiectivului prin intermediul a două cazane de apă caldă având puterea totală de 1440 kW. Cazanele vor fi Viessmann Vitoplex 100, cu puterea nominală de 720 kW, sarcină nominală 786 kW, cu un randament normat de 94%. Evacuarea gazelor arse se va face independent pentru fiecare cazan prin coşuri de fum din inox cu diametrul nominal de 250 mm, protejate termic (diametrul exterior 350 mm) cu înălţimea totală de ~7,0 m (măsurată de la cota de ieşire din cazan +6,30 până la cota superioară). Având în vedere că: - centrala termică este amplasată la etajul 1 al clădirii (cota +5,03); - închiderea (în terasă) se face la cota variabilă între +9,65 şi +9,95; - cota aticului este de +10,60; - înălţimea coşului de fum (efectivă) este de ~7,0 m, rezultă că aticul clădirii este depăşit cu 2,70 m, iar cota superioară a coşului de fum se află la +13,30 m faţă de cota terenului amenajat. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu 1. Protecţia calităţii apelor: conform precizărilor de mai sus. 2. Protecţia aerului: gazele arse rezultate pot fi factor de poluare a mediului dacă emisiile de componente poluante nu se înscriu în prescripţiile Ord. 462/95. Pentru eliminarea gazelor de ardere sunt construite coşuri metalice de fum autoportante prin acoperiş (detalii pct. a). Se va asigura controlul şi verificarea tehnică periodică a centralelor termice şi a instalaţiilor anexe.

223

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: activitatea nu generează zgomote şi vibraţii. Limitele admisibile din STAS 10009-82 se vor asigura prin amplasarea pe teren, materialele de construcţie şi finisaje utilizate. Spaţiile au fost concepute şi urmează să fie realizate (natura finisajelor) astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori să fie menţinut la un nivel ce nu le poate afecta sănătatea, astfel:

a) nivel de zgomot echivalent interior datorat surselor exterioare conf. STAS 6156:

- în săli de vânzare, săli de aşteptare – max. 65 dB (A); - în săli de consumaţie – max. 50 dB (A); b) durata de reverberaţie conform STAS 6691: - în săli de vânzare, săli de aşteptare – max. 1,3-2,0 s pentru un volum de 150-10.000 m3; - în săli de consumaţie, săli de expunere – 1,1-1,5 s pentru un volum de 150-10.000 m3; c) nivel de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare şi a celor din instalaţii şi agregate aflate în: - interiorul sălii de vânzare, săli de aşteptare: max. 65 dB (A); - în exteriorul sălii de vânzare, săli de aşteptare: max. 55 dB (A); - în exteriorul sălii de consumaţie: max. 40 dB.

4. Protecţia impotriva radiaţiilor: nu este cazul. 5. Protecţia solului şi a subsolului: deşeurile vor fi colectate selectiv si exclusiv in punctele special amenajate. Contractul de ridicare periodică a deşeurilor se va încheia cu un operator autorizat. Reţelele de evacuare a apelor uzate nu vor permite pierderile pe sol şi în subsol. Platformele vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu produse petroliere (pământ tratat cu lianţi hidraulici – permeabilitate 2-3%, + balast stabilizat cu ciment - permeabilitate ~4%). 6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: nu este cazul. 7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: spaţiile verzi prevăzute în proiect se vor menţine şi întreţine în mod corespunzător. Nivelul zgomotului ambiental se încadrează în prevederile normelor în vigoare pentru evitarea disconfortului şi a altor efecte nocive asupra populaţiei. 8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament: în vederea ridicării şi colectării de deşeurilor de tip menajer rezultate din activitate, se prevăd Europubele, două staţii de compactare şi container colector de cca. 22 m3, echivalent cu cca. 80 m3 gunoi menajer. Această gospodărie de gunoi va fi prevăzută cu un container de rezervă de aceeaşi capacitate, urmând ca ridicarea acestora să se facă periodic de către utilajele firmelor de specialitate. 9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase: nu este cazul.

224

Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului Pe parcursul lucrărilor de construcţii, se vor monta panouri de avertizare pe drumurile de acces, se va împrejmui şantierul în scopul reducerii emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile, deşeurile rezultate vor fi depozitate temporar în containere speciale şi ridicate de o firmă specializată. Se va utiliza pământul excavat în scopul reamenajării şi restaurării terenului. În proiect se prevăd plantaţii spaţii verzi. Se vor evita deversările accidentale de uleiuri şi produse petroliere pe sol. Prevederi pentru monitorizarea mediului Toţi beneficiarii Parcului comercial vor implementa sisteme de prevenire a riscurilor unor accidente cu efecte asupra factorilor de mediu: dotări şi măsuri pentru instruirea personalului, managementul exploatării şi analiza periodică a punerii în practică a propunerii de conformare pentru controlul emisiilor de poluanţi, supravegherea activităţilor de protecţie a mediului. Se vor preleva periodic probe de apă pentru a verifica încadrarea în indicatorii de calitate a apelor descărcate în canal ANIF. Aceşti indicatori vor fi monitorizaţi de o instituţie de profil.

4. Modul de îndeplinire a condițiilor restricțiilor impuse ..................... .....................

ÎNTOCMIT,

Arh. ............................

5. Văzând specificaţiile prezentate în FIŞA TEHNICĂ privind

modul de îndeplinire a cerinţelor de avizare, precum şi documentaţia depusă pentru autorizare (DTAC/PAD/POE), se acordă

AVIZ FAVORABIL

în vederea emiterii Acordului unic fără/cu următoarele condiţii:

..........

..........

225

IStudiu de caz 6.2 Memoriu tehnic pentru acordul de mediu Prelucrare cu acordul S.C. PROGIR PC S.R.L. Cluj-Napoca

MEMORIU TEHNIC pentru acordul de mediu la investiţia Incubator de pui

I. DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investiţii: Incubator de pui Amplasamentul obiectivului şi adresa: loc. ..................................... Proiectantul lucrărilor: ........................................... Beneficiarul lucrărilor: ........................................... Valoarea estimativă a lucrărilor: ................. mii lei, din care pentru mediu 0 lei Perioada de execuţie a lucrărilor: ................................... luni

II. DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI 1. Oportunitatea investiţiei Se doreşte realizarea unui incubator de păsări. Producţia se bazează

pe oferirea de ouă pentru incubator de la găini fertile din surse externe. Acestea pot fi ouă pentru incubator produse atât la nivel local, cât şi de import.

2. Descrierea procesului tehnologic Introducere în proces Un incubator de păsări este un loc unde se petrece un proces biologic

în condiţii de mediu controlate pentru a dezvolta pui maturi din ouă de la incubator care au fost fertilizate.

Procesul biologic necesită încălzire/răcire, umezeală (apă) şi nutriţie (pentru oul care se va cloci). Acestea sunt şi necesităţile/cerinţele pentru împiedicarea creşterii şi dezvoltării de microorganisme nedorite, precum bacterii, viruşi şi mucegai. Astfel ar trebui să fie considerată şi o clocitoare într-o gospodărie, un loc unde cel mai strict şi mai controlat mediu este necesar pentru a verifica prezenţa, creşterea şi dezvoltarea microorganismele nedorite.

Capacitatea incubatorului acoperă până la 40 milioane de pui de o zi anual, egal cu o producţie săptămânală de circa 800.000 pui. Producţia menţionată necesită în jur de 50 milioane de ouă pentru incubator, care vor fi furnizate de ferme de creştere de pui din Danemarca şi de fermele de creştere de păsări planificate a se construi în România.

226

Controlul şi înregistrarea ouălor de incubator pe cale de a fi produse sunt esenţiale în menţinerea calităţii superioare în cadrul producţiei de pui de o zi.

Procesul general Incubatorul este împărţit în zone de igienă, unde fluxul de ouă, cel

de personal, precum şi ventilaţia sunt controlate. Fluxul de producţie a. Transportul ouălor, manipularea ouălor înainte de incubare. Ouăle pentru incubator achiziţionate vor fi transportate de la fermele

de creştere de pui cu vehicule curate şi igienizate, fie de camioanele proprii sau de mijloace de transport închiriate.

Toate ouăle pentru incubator furnizate vor fi dezinfectate prin înainte de a fi ambalate, asigurând cele mai înalte standarde de igienă.

Orarul de sosire a ouălor la incubator este atent stabilit, prin cooperarea între beneficiar şi furnizor şi se va corela cu cantitatea solicitată de ouă necesare pentru producţia planificată. Ouăle pot fi ambalate pe tăvi/paleţi de carton noi sau transportate pe tăvi/cărucioare de plastic curate şi dezinfectate. Ouăle ajung la locaţia de recepţie a ouălor, unde sunt înregistrate şi manipulate (transferate către cărucioarele de incubare) şi pregătite pentru incubare. Această activitate este realizată în termen de 1–2 zile după sosirea ouălor.

Proces poate fi semi-automat, o persoană va ridica ouăle din tăvile de carton – prin utilizarea unui sistem de vid – şi le va depune pe tăvi din plastic pentru ouă. Tăvile cu ouă vor fi puse pe cărucioare reglatoare şi va avea loc o altă dezinfecţie înainte ca ouăle să fie mutate în încăperea de depozitare din cadrul incubatorului.

Ouăle pentru incubare conţin o găoace fertilizată (embrion), care poate fi funcţională timp de până la 5–8 zile după ce oul a fost ouat. În timpul scurtei perioade planificate de stocare, ouăle sunt ţinute la temperatura camerei, în jur de 14–17 °C. Umiditatea în cadrul unităţii de păstrare va fi de 70–80% R.H.

b. Incubarea Procesul de incubare are loc în vitrine cu climat controlat unde

temperatura este între 37,5–38,0 °C, cu o umiditate relativă între 40-70%. Aerul curat trece prin incubator pentru a permite oxigenarea embrionului în creştere.

Vitrinele sunt conectate la dispozitive de răcire şi încălzire, asigurând controlul corespunzător al climatului în cadrul utilajului. Ventilatoare (evantaie) asigură condiţii climatice foarte uniformizate în jurul tuturor ouălor din vitrine. Încăperile unde sunt situate incubatoarele

227

sunt păstrate la o temperatură în jur de 22–24 °C. Din perioada totală de incubare de 21,5 zile, primele 17–18 zile se vor petrece în vitrinele de incubare.

c. Transferul şi procesul de clocire După 17–18 zile de incubare, găoaca este încă intactă şi conţine un

embrion care, acum, ocupă majoritatea spaţiului din ou. În acest moment, cărucioarele cu ouă sunt mutate din incubatoare şi fiecare dintre tăvile cu ouă este înlăturată din căruciorul cu ouă.

Prin vidare, ouăle sunt apoi ridicate uşor din tăvile de ouă şi puse într-un coş pentru clocit. Aceste coşuri sunt apoi aşezate cu grijă pe cărucioarele pentru clocit care vor fi transportate direct în departamentul pentru clocit şi puse în vitrine de clocit preîncălzite.

Cărucioarele şi tăvile de ouă, după golire, vor fi spălate şi dezinfectate, înainte de procesul de reciclare din cadrul locaţiei de recepţie a ouălor pentru un nou ciclu.

Ouăle sunt ţinute în clocitoare pentru următoarele trei – patru zile, unde rata de ventilare este sporită uşor, pentru a se supune cerinţelor embrionului în curs de dezvoltare. După aproximativ una zi în cadrul vitrinelor de clocit, embrionul începe să facă orificii în găoace, şi astfel, puiul se pregăteşte să iasă din găoace.

Climatul este păstrat la nivelul de 36–37 °C, cu umiditatea de 50-70% R.H. În continuare, se va mări dozajul de aer proaspăt la pui, în ziua 19-20 când aceştia încep să iasă din ou. Toţi puii ies din ouă într-un interval de timp de 20–30 ore şi vor petrece ultimele 12 ore uscându-şi penele în clocitoare.

d. Manipularea puilor Când puii sunt complet uscaţi, cărucioarele sunt înlăturate din

vitrinele de clocit şi tranferate la locaţia de manipulare a puilor. Aici, fiecare coş de pui este golit, iar puii sunt separaţi de găoace, număraţi şi plasaţi în boxe de pui curate, fiind gata pentru a părăsi clocitoarea. Temperatura este păstrată în jur de 22–25 °C în încăperile de manipulare a puilor; în jurul păsărilor trebuie să fie aer proaspăt curat.

Ouăle neclocite şi găoacele sunt puse în bazinele din afara clocitoarei. Ele sunt stocate în bazine sigilate şi colectate de câteva ori pe săptămână.

Cărucioarele de clocitorie, tăvile de clocitorie, precum şi vitrinele de clocit şi încăperile înseşi sunt complet spălate şi dezinfectate după fiecare proces de clocire.

e. Transportarea puilor În câteva ore, păsările sunt încărcate în vehicule cu clima controlată,

special proiectate/construite pentru transportarea puilor de câteve zile.

228

Camioanele care vor fi posedate/controlate de clocitoria însăşi – şi conduse de şoferi cu experienţă – au sisteme de control a climei, asigurând astfel un climat sigur şi confortabil în timpul călătoriei complete de la clocitorie până la crescător (client). Puii nu vor fi hrăniţi în clocitorie. Acest lucru nu este necesar, din moment ce puiul, la timpul clocirii, deţine încă cantităţi semnificative de albuş de ou pentru absorbţie în primele zile.

În timpul transportului, şoferii monitorizează climatul la un număr de locaţii din cadrul camionului şi se vor realiza ajustări mecanice pentru a îndeplini cerinţele puilor de o zi. La sosirea la ferma de creştere a păsărilor, cărucioarele cu pui sunt descărcate din camion şi rulate cu grijă în camerele de creştere preîncălzite.

Boxele de pui care conţin puii sunt golite cu grijă pe podeaua camerei, care este acoperită cu un strat subţire de paie sau aşchii. De aici puii au acces uşor la hrană şi la apă.

Cărucioarele de pui sunt readuse la camion şi, după revenirea la clocitorie, boxele, cărucioarele, precum şi camionul pentru pui sunt curăţate şi dezinfectate.

f. Produse pentru spălat În general, un detergent slab este pulverizat (aplicat) pe suprafeţe,

permiţând o dizolvare a straturilor de proteine şi grăsimi care se poate depune pe echipament şi pe suprafeţe de la ouă. Produsele folosite în mod normal sunt detergenţii neutri şi produsele sanitare care sunt acceptate de mediu, eficace şi care nu dăunează operatorilor.

g. Personalul Toţi angajaţii sunt complet informaţi şi instruiţi în problemele de

igienă importante pentru clocitorie. Personalul va fi atent la politica de igienă a clocitoriei, care va include duşul şi schimbarea îmbrăcăminţii înainte de a intra în clocitorie. Incubatorul va pune la dispoziţie hainele corespunzătoare de muncă şi încălţămintea necesară, care vor fi spălate (întreţinute) la locaţie de către dispozitive proprii de curăţătorie. Personalului i se interzice un contact direct cu păsările de la premisele de acasă, pentru a limita contactul direct cu alte specii aviare, care ar putea afecta sănătatea şi starea de bine a păsărilor de la incubator.

h. Echipamentul tehnologic Incubatorul va fi dotat cu echipament de incubare complet

automatizat de la unul dintre furnizorii acreditaţi. Principalele tipuri de echipament vor conţine:

- incubatoare: 20–30 unităţi, cu o capacitate de circa 3,0 milioane ouă; - clocitorii: 15–20 unităţi, cu o capacitate de circa 0,5 milioane ouă, în concordanţă cu producţia anuală de aproximativ 40 milioane pui de o zi.

229

Echipamentul va include: - sisteme de ventilaţie, echipament de manipulare a ouălor precum şi

utilaje de spălat/sisteme pentru tăvile de ouă, cărucioarele de ouă, coşurile de pui; -sistem de spălare sub presiune pentru încăperi, camioane; - agregat de rezervă complet electric (generatoare) pentru a elimina

efectele posibilelor fluctuaţii în furnizarea de energie electrică. i. Sănătatea păsărilor Înainte de a părăsi incubatorul, păsările pot fi vaccinate pentru a le

asigura cea mai bună protecţie împotriva posibilelor maladii. j. Fluxul de aer în incubator Aerul este complet condiţionat înainte de intrarea în incubator -

filtrare, încălzire, răcire şi umidificarea (dacă este nevoie). Aerul pătrunde de la un capăt al clădirii şi este distribuit către fiecare încăpere din clădire prin canale de distribuţie special proiectate, care asigură suficient aer proaspăt pentru embrionii în dezvoltare din ouă, precum şi pentru personal.

k. Controlul igienic Conducerea incubatorului asigură cel mai bun control igienic prin

includerea testărilor relevante şi a programelor de prelevare cu trasabilitate completă şi prin monitorizarea atentă a statutului de igienă. Acestora li se alătură testarea de rutină pentru posibilele maladii de zoonoză, precum şi controlul igienic general. Programele în aceste direcţii vor fi stabilite în coordonare cu prevederile locale şi naţionale stabilite pentru operaţiunile pe bază de incubatoare din Transilvania.

3. Descrierea proiectului MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂŢI a. Reţele de apă Alimentarea cu apă va fi realizată prin puţuri forate ce vor fi amplasate

în partea sud-estică a terenului. Procesul tehnologic necesită o cantitate de apă pentru răcire în volum de V=200 m3/24 h; necesarul de apă va fi calculat pentru alimentarea sistemului de răcire şi pentru hidranţii de incendiu exterior.

Apa captată din puţuri se va pompa cu o staţie de hidrofor electrică amplasată în apropierea puţurilor, care va asigura printr-o reţea directă presiunea necesară pentru grupurile sanitare şi printr-o altă reţea necesarul de apă pentru bazinul de acumulare de stingere a incendiilor (lac-rezervă de incendiu şi instalaţie de răcire). Reţeaua de apă menajeră va fi separată de reţeaua de apă pentru stingerea incendiilor.

230

Pentru rezerva de incendiu şi pentru procesul de răcire se propune un lac în partea sud-estică a terenului, care va avea staţie de pompare separată, amplasată în apropiere. Pentru o mai mare siguranţă în exploatare s-a prevăzut o reţea de alimentare cu apă inelară formată din ţevi cu Dn 110 mm şi Dn 63 mm, care elimină aproape în totalitate riscul ca anumiţi consumatori să rămână fără apă. Conductele se vor amplasa sub adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054/77. Amplasare reţelelor de incintă respectă condiţiile impuse de SR 8591/97 cu privire la distanţele minime între reţelele de apă, canal şi electrice şi între acestea şi diferite construcţii. Reţeaua se va dimensiona conform STAS 1343/1-95, în ipoteza în care obiectivele deservite necesită debite de apă rece şi apă caldă la parametrii standard.

Reţeaua proiectată s-a prevăzut cu hidranţi de incendiu subterani Dn 85. Hidranţii se vor amplasa în zona spaţiilor verzi, pe cât posibil. Hidranţii vor fi prevăzuţi cu cutii de protecţie cu capac de tip carosabil sau necarosabil. Hidranţii se pot folosi şi pentru igienizarea reţelei, aerisire. Racordarea la conducta principala se va face cu ajutorul unui colier – priza de prindere. Hidranţii se vor amplasa în cămine special destinate lor şi vor fi marcaţi şi semnalizaţi conform reglementărilor tehnice în vigoare.

Dimensionarea reţelei de distribuţie s-a făcut în aşa fel încât să asigure presiunile de serviciu în punctele cele mai îndepărtate şi cele mai înalte, cât şi presiunea minimă de 7 m H2O necesară funcţionării hidranţilor de incendiu. Pe reţele se vor prevedea hidranţi de incendiu exteriori subterani amplasaţi la distanţa de 100 m, conform Normativ P66-2000. Aerisirea şi golirea reţelei de apă se va realiza prin intermediul hidranţilor de incendiu.

Reţeaua de distribuţie se va da în funcţiune după efectuarea probelor, spălarea şi dezinfectarea conductelor şi numai cu acordul organelor sanitare.

b. Reţeaua de canalizare menajeră Apele uzate menajere vor fi deversate într-o reţea de incintă din tuburi

de PVC KG nou proiectată. De la reţeaua de incintă, apele uzate menajere sunt trimise către o staţie de epurare amplasată în partea de nord a investiţiei. Apele convenţional curate sunt deversate într-un canal colector aflat în partea de nord a investiţiei prin subtraversarea drumului naţional. Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere se va amplasa cu precădere în spaţiile verzi, la distanţa de 3,0 m faţă de reţeaua de alimentare cu apă. Sistemul de canalizare al apelor uzate menajere se va realiza gravitaţional, în conformitate cu configuraţia terenulu. Căminele de vizitare au rol de cămine de linie sau racord şi se vor amplasa la maxim 60 m.

Pentru a evita infiltraţiile de apă din pânza subterană în reţeaua de canalizare s-a prevăzut ca radierul căminelor să fie prefabricat, din beton

231

armat, realizându-se astfel atât un grad ridicat de impermeabilitate, cât şi o etanşeizare bună la racordul cu tuburile de canalizare.

Execuţia şi pozarea reţelei de canalizare se va face paralel cu cea de alimentare cu apă. Conductele vor fi pozate subteran, sub adâncimea limită de îngheţ, şi ţinând cont de eventuala existenţă a celorlalte reţele din zonă - reţele electrice, telecomunicaţii, gaz -, în cazul în care au trasee comune. Conductele vor fi pozate pe un pat de nisip de minim 10 cm grosime. Săpăturile se vor executa mecanizat, cu excavator pe pneuri cu cupă de 0,21-0,30 m3, la o adâncime de 2,0 m. Pentru corectarea fundului şanţului, săpăturile se vor face manual. Înainte de punerea în funcţiune, conductele de canalizare se vor proba la presiune şi etanşeitate. După terminarea lucrărilor de montaj la conducte, şanţurile vor fi acoperite şi terenul va fi adus la forma iniţială de către executant, potrivit prevederilor din proiect şi din documentaţia economică. Căminele de vizitare vor fi executate din tuburi de beton prefabricat Dn 80 cm. Capacele şi ramele din fontă STAS 2308/81 vor fi montate prin intermediul unor piese suport, din beton armat conform prescripţiilor din STAS 2448/82. Înainte de efectuarea umpluturilor se va executa proba de etanşeitate prin umplerea conductei cu apă timp de 24 ore. Dacă rezultatul probei este pozitiv, se va executa umplerea şi compactarea tranşeelor în straturi de 30 cm grosime.

În vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut conform cu prevederile din proiect, cu reglementările tehnice privind execuţia lucrărilor aferente, precum şi cu instrucţiunile de montaj ale producătorului de echipamente.

c. Staţia de epurare ÎNCĂRCĂTURA PROIECTATĂ Proiectul pentru etapa de tratare biologică se bazează pe următoarele

încărcături: Parametri Orificiu mediu Medie după stabilizare şi prestabilire

Debit [m3/d] 90 90 Debit maxim [m3/h] 12 (7-9 h/zi) 6 (15 h/zi) SS [kg/d] 42,3 42 NH4 - N [kg/d] 0,3 0,3 Total - N [kg/d] 3,3 3,3 Total - P [kg/d] 0,3 0,3 BOD [kg/d] 18,3 18,3 COD [kg/d] 57,9 57

232

STANDARDELE APEI REZIDUALE Se aşteaptă ca standardele de apă reziduală să se refere la BOD şi SS:

Parametri Standarde de apă reziduală BOD Cererea de oxigen biologic <20 mg/l

SS Corpurile solide suspendate <20 mg/l PROIECTAREA PROCESULUI Proiectarea etapei de tratament biologic se bazează pe rezidurile

activate şi va include în construcţia finală pre-stabilizarea, rezervorul egalizator, rezervorul de procesare şi rezervorul de decantare secundar.

Pentru proiectare s-a considerat că pH-ul nu va fi mai mic de 6,5. PRE-STABILIZAREA Pentru înlăturarea cojilor de ouă şi a boabelor, se va realiza un puţ

cu un diametru de 2 m. În combinaţie cu orificiul de intrare şi ieşire, se va instala un perete despărţitor pentru a împiedica scurt-circuitele hidraulice. Acesta se realizează pur şi simplu prin plasarea unei conducte verticale în legătură cu conducta de intrare şi ieşire. Această soluţie împiedică materialele uşoare să scape de sub control.

Puţul de intrare Scop - Înlăturarea cojilor de ouă şi a boabelor Date - Dimensiunea construcţiei: 2 m diametru, aproximativ 2,5 m adâncime Elemente de construcţie - Puţul va fi făcut din beton. Conductele de intrare şi ieşire, precum şi deflectoarele de intrare şi ieşire sunt făcute din PVC, diametru 0,110 m Instrumente - --

REZERVORUL EGALIZATOR Un rezervor egalizator este menit să reducă încărcătura hidraulică de

la cca. 12 m3/h la 6 m3/h. Volumul efectiv al rezervorului este de 60 m3. O pompă rotativă cu capacitatea de 6 m3/h conduce apa reziduală spre rezervorul de procesare. Pompa rotativă este situată lângă rezervorul egalizator în clădirea cu suflantă. O pompă rotativă asigură acelaşi debit la un nivel al apei diferit. Intervalul de operare al pompei este controlat de un emiţător de nivel. Nivelul minim al apei este stabilit la 0,2 m de la bază (sfârşitul pompării), iar nivelul maxim al apei este stabilit la 1,2 m de la bază (începutul pompării).

233

Egalizator Scop - Pentru a egaliza fluxul către rezervorul de procesare Date - Dimensiunea construcţiei: 60 m3 volum efectiv, lungime 5 m, lăţime 4 m, adâncime 4 m Elemente de construcţie - Încăperea este făcută din beton Utilaj/Echipament Pompă rotativă: capacitate (6 m3/h) Sistem de conducte alcătuit din oţel inoxidabil rezistent la coroziune (diametru 7,62 cm la

ţeava furnizoare şi la ţeava de debit) Emiţător de nivel Două valve – câte una de fiecare parte a pompei rotative, pot fi dispuse alternativ Instrumente - ---

REZERVORUL DE PROCESARE Conceptul de proiectare a rezervorului de procesare prevede

realizarea unui compartiment simplu şi eficient de tratare biologică. Apa reziduală, care a fost pre-tratată şi adusă la nivel, este pompată către rezervorul de procesare pentru a fi tratată biologic în continuare. Din moment ce tratarea biologică a apei reziduale implică doar înlăturarea materiei organice, rezervorul de procesare are un volum aerob de 80 m3 (volum efectiv), cu o adâncime a apei de cca. 3 m. Construcţia/proiectul oferă posibilitatea de instalare a sistemului de difuzor la bază, soluţie mai puţin scumpă în comparaţie cu sistemul de difuzor cu capacitate de ridicare. Ventilatoarele şi echipamentele electrice vor fi plasate într-o clădire mică de 3x3x3 m, lângă rezervorul de procesare. Clădirea va fi plasată pe o bază de beton. Pereţii vor fi executaţi din lemn cu izolaţie de vată minerală, iar acoperişul - din şindrilă bituminoasă. Clădirea va fi dotată cu supape de ventilaţie, având în vedere ventilatorul. Sistemul de conducte pentru reziduuri şi cele de întoarcere va fi situat în clădirea cu ventilatorul. O centrală electrică va asigura o temperatură peste 5 °C.

Rezervorul de procesare Scop - Tratare biologică a resturilor organice (BOD) într-un rezervor aerob cu sistem de retur a rezidurilor Date - Capacitate: cca. 60 kg COD/zi; Capacitate hidraulică: 6 m3/h; Volumul rezervoarelor: Aerob 80 m3 (volum efectiv); Dimensiunea construcţiei - Rezervorul de procesare: lungime 6 m, lăţime 4,5 m, adâncime 3,5 m Elemente de construcţie - Rezervorul de Procesare este făcut din beton Utilaj/Echipament 30 de difuzoare sub formă de disc ex. Nokia 315 Un ventilator în două-etape, 200 Nm3/h la 0,5 bar, inclusiv sistem de conducte şi echipament de legătură din oţel inoxidabil rezistent la coroziune (6,35 cm la conducta de furnizare) Trei valve (una legată de sistemul de ventilaţie şi două la reziduri şi întoarcerea reziduală) Instrumente - Un instrument de măsurare a oxigenului

234

REZERVORUL DE DECANTARE SECUNDAR Apa reziduală gravitează de la rezervorul de procesare către un

rezervor de decantare secundar. Acesta este utilat cu două conducte de evacuare din oţel inoxidabil legate între ele care sunt situate la 0,2 m sub nivelul apei, având supape de aerisire. Cele două conducte conectate sunt cufundate în apă pentru a preveni rezidurile uşoare să iasă la suprafaţă. Conductele conectate sunt atârnate de o bară de suport din fier negru. Suspendarea este ajustabilă. Rezidurile decantate sunt reciclate ca reziduri de întoarcere aproximativ 4 m3/h cu o pompă submersibilă la baza rezervorului de decantare. Prin intermediul unei valve acţionate manual în clădirea cu ventilatorul, rezidurile sunt pompate într-un aşternut rezidual cu pompa de întoarcere a rezidurilor. Pompa este fixată de o bară de suport din fier negru. Din rezervorul de decantare, apa reziduală curăţată este golită în recipient.

Rezervorul de decantare secundar Scop - De a separa rezidurile de apa reziduală curăţată biologic. Date - Rezervorul de decantare secundar: Volum total: aprox. 34 m3; Suprafaţă totală: 16 m2; Încărcătura suprefeţei hidraulice: 0,4 m3/m2/h; Perioada de retenţie hidraulică: aprox. 6 ore; Dimensiunea construcţiei: lungime 4 m, lăţime 4 m, adâncime 5 m. La un metru sub nivelul apei, suprafaţa este de 16 m2. De la bază şi trei metri în sus, părţile laterale sunt făcute la un unghi de înclinaţie de <60 grade Elemente de construcţie - Rezervorul este alcătuit din beton; Cele două bare de susţinere sunt din fier negru; Conducta de ieşire este din oţel inoxidabil rezistent la coroziune (7,62 cm) Utilaj/ Echipament Pompă submersibilă pentru reziduri şi întoarcerea lor (4 m3/h) Două conducte din oţel inoxidabil, conectate sub apă cu supape (diametru 0,01 m) pentru golirea apei reziduale curate Scurgere în caz de urgenţă Conducta centrală este din PVC (diametru 0,2 m) Instrumente - ---

d. Reţeaua de canalizare pluvială Evacuarea apelor pluviale se va realiza gravitaţional. Preaplinul

lacului de acumulare se va deversa în reţeaua de incintă pentru ape pluviale. Apele pluvial provenite de pe zonele cu parcări sunt trecute printr-un separator de hidrocarburi inainte de a fi deversate la reţeaua de incintă. Pentru canalizarea apelor pluviale se vor utiliza guri de scurgere stradale care vor fi conduse la canalul colector aflat în partea de nord a investiţiei. Reţeaua de colectare a apelor pluviale se va amplasa sub carosabil pe axul drumurilor, pentru a facilita racordarea gurilor de scurgere de pe ambele părţi ale drumurilor. Conductele vor fi pozate subteran sub adâncimea limită de îngheţ şi ţinând cont de eventuala existenţă a celorlalte reţele din zonă -

235

reţele electrice, telecomunicaţii, gaz -, dacă au trasee comune. Conductele vor fi pozate pe un pat de nisip de min. 10 cm grosime. Săpăturile se vor executa mecanizat, cu excavator pe pneuri cu cupa de 0,21-0,30 m3, la o adâncime de 2,0 m. Pentru corectarea fundului şanţului, săpăturile se vor face manual. Înainte de punerea în funcţiune, conductele de canalizare se vor proba la presiune şi etanşeitate. După terminarea lucrărilor de montaj la conducte, şanţurile vor fi acoperite şi terenul va fi adus la forma iniţială de către executant, potrivit prevederilor din proiect şi din documentaţia economică. Căminele de vizitare vor fi executate din tuburi de beton prefabricat Dn 80 cm. Capacele şi ramele din fontă, STAS 2308/81, folosite la căminele de vizitare vor fi montate prin intermediul unor piese suport, din beton armat conform prescripţiilor din STAS 2448/82. Traseul conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul conductei şi în axul căminelor. Săparea tranşeelor de pozare a tuburilor de canalizare şi a gropilor pentru căminele de vizitare vor fi executate manual. Pe măsura executării şanţurilor şi gropilor, se va asigura sprijinirea malurilor cu dulapi metalici din inventarul constructorului.

III. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR

DE MEDIU 1. Protecţia calităţii apei Determinarea necesarului de apă pentru consum menajer şi a

debitului canalizat. Cerinţa de apă s-a determinat conform SR 1343/1 şi STAS 1478; pentru un muncitor, debitul specific este de qsp=85 l/om/zi, Qzimed=qsp·N/1000=20·85/1000=1,70 m3/zi=0,019 l/s.

Astfel, avem un debit zilnic mediu total de Qzimed=0,019 l/s. Debitele caracteristice se calculeaza cu relaţiile:

Qzimax=Qzimed·kzi=1,70·1,25=2,12 m3/zi=0,024 l/s; Qomax=Qzimax·ko=2,12·2,20=4,66 m3/zi=0,053 l/s, unde kzi=1,25 este valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic, ko=2,2 – valoarea maximă a abaterii valorii consumului orar;

- debitul necesar pentru incendiu exterior este de 5 l/s; - debitul estimat pentru curăţenie este de 100 m3/zi; - debitul estimat pentru sistemul de răcire este de 200 m3/zi. Debitul de apă menajeră evacuat la canalizare este calculat cu relaţia Qu=0,8·Qs,

unde Qs sunt debitele de apă de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim şi orar maxim) ale cerinţei de apă.

- Qc med zilnic =0,8·0,019=0,0152 l/s;

236

- Qc max zilnic =0,8·0,024=0,0129 l/s; - Qc max orar =0,8·0,053=0,0420 l/s. Apele uzate menajere vor fi colectate prin intermediul unei reţele din

tuburi de PVC-KG cu diametrul de 250 mm şi evacuate la staţia de epurare. Debitul de calcul al apelor meteorice se calculează cu relaţia

[ ]slSiQp /0001,0 11 ⋅⋅⋅= ∑φ , unde S1 este suprafaţa pentru care se efectueaza calculul, S1=23.490 m2; Φ=0,70 - coeficient de scurgere mediu aferent ariei S1 (conform STAS 1795); i - intensitatea normată a ploii de calcul, în funcţie de frecvenţa f şi durata ploii de calcul t, i=195 l/(s ha). Qp=0,0001·195·0,90·23490=320,63 l/s.

Apele meteorice vor fi colectate şi evacuate printr-o reţea de incintă, executată din tuburi de PVC-KG cu diametrul cuprins între 200 - 400 mm.

2. Protecţia aerului În timpul procesului de incubaţie este necesar să se introducă în

încăperile de incubaţie căldură, umiditate şi aer proaspăt. Maşinile elimină CO2 şi aer umed, care sunt evacuate înafara

incubaţiei prin intermediul conductelor de ventilaţie. Pentru evitarea creării prafului şi a „scăpării" acestuia în afara incubaţiei, există aşa-numite încăperi-coridoare localizate în spatele fiecărui şir de incubatoare. În camera de incubaţie, orice particulă de praf care poate proveni de la incubatoare se va aşeza pe pardoseală şi va fi îndepărtată prin spălare (pardoseala se spală în fiecare zi).

Toate reziduurile provenite de la ouăle incubate sunt colectate şi îndepărtate din incubaţie (se transportă în containere speciale la locaţiile de debarasare sau reciclare a deşeurilor), în acest fel evitând poluarea aerului.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Nu sunt surse care să produca zgomote şi vibraţii 4. Protecţia împotriva radiaţiilor Nu sunt emanaţii de radiaţii. 5. Protecţia solului şi a subsolului După terminarea lucrărilor, stratul vegetal se va aduce la starea

iniţială. Nu există alţi factori care ar putea periclita starea solului şi a subsolului, ţinând cont de sistemul de colectare a apelor uzate menajere.

237

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Apele pluviale sunt colectate prin intermediul separatoarelor de

hidrocarburi de pe parcări, astfel se realizează o desnisipare şi o filtrare a apelor pluviale inainte de a fi deversate la emisar. Apele uzate sunt trecute printr-o staţie de epurare inainte de a fi deversate la emisar.

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public Nu este cazul 8. Gospodărirea deşeurilor Produsele reziduale ale Incubatorului conţin găoace, ouă neclocite

(1) şi pui înafara selecţiei (2).

Reziduri ale Incubatorului 1+2 - cantităţi estimate Capacitate Incubator

(milioane pui/an) Reziduu/milioane

de pui produşi (1000 kg)

Evacuare săptămânală (1000 kg)

Evacuare lunară

(1000 kg)

Evacuare anuală

(1000 kg) 13 20-30 10 200-300 2400-3600 20 30-40 13 400-520 4800-6240 40 40-60 20 800-1200 9600-14.400 60 60-80 20 1200-1600 14.400-19.200

Notă: Calcul bazat pe: 80% capacitate de incubare; Greutatea oului neincubat = 55 g/fiecare; Greutatea cojilor ouălor incubate = 12% din greutatea iniţială a oului.

Reziduurile de la incubator vor fi transportate la/oferite amplasamentelor de uscare sau altor locaţii din România care se ocupă cu astfel de reziduuri. Se aşteaptă colectarea frecventă de la bazinele de depozitare sigilate.

Îngrăşământul natural obţinut este planificat pentru a fi distribuit/ vândut fermierilor locali în calitate de agent de fertilizare. În termeni generali, acest lucru se va realiza prin acorduri scrise/confirmate, detaliindu-se furnizarea către fiecare beneficiar individual. În cazul în care va fi avantajos pentru Incubator să depoziteze îngrăşământul natural înainte de a fi livrat, aceasta se va realiza conform reglementărilor UE şi a posibilelor reglementări din România.

În Danemarca, reglementările de prevenire a poluării mediului prevăd ca îngrăşământul natural provenit de la păsări să fie adunat înainte de a fi distribuit la ferme şi să fie păstrat acoperit (de ex. cu folii de plastic). Acest lucru va fi avut în vedere şi pentru îngrăşământul natural adunat de către Incubator.

238

9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase Nu sunt substanţe toxice şi periculoase. IV. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI Stratul vegetal se va aduce la forma iniţială, după terminarea

lucrărilor de execuţie a Incubatorului. V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI Nu este cazul

239

Studiu de caz 6.3 Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Prelucrare după studiul prezentat www.apmbc.ro/download/2469.doc. Elaborator: S.C. COEXTRUST S.A. Bacău

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

pentru Staţia de betoane mobilă Cuprins 1. Introducere

1.1 Acte normative 1.2 Informaţii generale

2. Proces tehnologic 2.1 Fluxul tehnologic 2.2 Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

3. Deşeuri 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora

4.1 Apa 4.2 Aerul 4.3 Solul de pe amplasament 4.4 Biodiversitatea 4.5 Peisajul 4.6 Mediul social şi economic 4.7 Condiţii culturale şi etnice

5. Analiza alternativelor 6. Monitorizarea 7. Situaţii de risc 8. Descrierea dificultăţilor

1. Introducere 1.1 Acte normative Procedura de realizare a studiului de evaluare a impactului asupra

mediului este reglementată de următoarele acte normative: – OU nr. 195/30.12.2005, aprobată de Legea nr. 265/2006 privind

protecţia mediului; – Ord. nr. 184/1997 al MAPPM, pentru aprobarea procedurii de

realizare a bilanţurilor de mediu;

240

– Ord. nr. 860/2002 al MAPM, pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;

– Ord. nr. 863/2002 al MAPM, pentru aprobarea ghidurilor metodologice de evaluare a impactului asupra mediului.

1.2 Informaţii generale Obiectivul acestui studiu este prezentarea activităţii care se va

desfăşura pe amplasamentul Staţiei de betoane mobilă şi a impactului avut de această activitate asupra factorilor de mediu, în mod prioritar asupra emisiilor în aer şi nivelului de zgomot şi modului de dispersie al acestora în mediul înconjurător.

Acest obiectiv se realizează prin: − identificarea surselor pentru apele uzate rezultate din consumul

menajer al salariaţilor în scopul respectării prevederilor în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă;

− preluarea de informaţii privind calitatea apelor freatice din incinta societăţii în scopul respectării prevederilor în domeniul protecţiei calităţii apelor freatice;

− precizarea emisiilor de substanţe poluante (gaze de ardere, pulberi) şi zgomot în atmosferă şi a modului de dispersie al acestora în mediu, ca urmare a desfăşurării procesului tehnologic;

− verificarea aspectelor legate de transportul, depozitarea şi manipularea materiilor prime.

Staţia de betoane mobilă are ca profil de activitate producerea de diverse reţete de betoane necesare la activitatea de construcţii din zonă.

Prin declaraţia de conformitate, producătorul staţiei precizează că staţia este fabricată în anul 2008, în conformitate cu recomandările internaţionale O.I.M.L R-60, clasa C şi îndeplineşte norma europeană EN 45501. Toate echipamentele poartă marca CE.

Furnizorul instalaţiei precizează că staţia de betoane mobilă este în conformitate cu normele armonizate legislaţiei statelor membre UE.

Staţia mobilă este de tip EMA-12042-V1H-H are o capacitate de producţie de 60 m3/h, unitatea de dozare are 2 m3, este dotată cu malaxor, patru compartimente pentru agregate uscate, o capacitate de agregate uscate de 30 m3, o putere de 174 CP şi 128 kW şi două silozuri pentru ciment, fiecare de 60 tone.

Capacitatea de prelucrare este 60 m3/h beton, se va lucra în regim de 40 m3/h.

Suprafaţa pe care este amplasată staţia de betoane mobilă este de 200 m2.

241

Pentru realizarea celei mai uzitate reţete de beton, pentru obţinerea a 60 m3 beton, se folosesc următoarele materiale:

- 26 m3 agregate de 0-4 mm; - 13 m3 agregate de 4-8 mm; - 14 m3 agregate de 8-16 mm; - 18 m3 agregate de 16-31 mm; - 9 m3 apă; - 10 m3 ciment şi 0,15 m3 aditivi. Resursele energetice necesare desfăşurării producţiei în Staţia de

betoane mobilă sunt asigurate direct de la reţeaua de energie electrică a furnizorului, Societatea nu are în dotare un transformator electric.

Lubrefiantul folosit pentru ungerea angrenajelor instalaţiei este de tip MOL LUB Kft.H-2931.

În procesul de obţinere a betonului se folosesc agregate, ciment, apă şi aditivi, în conformitate cu reţeta de preparare a fiecărui tip de beton solicitat de beneficiari.

În cadrul Societăţii se foloseşte motorina pentru funcţionarea mijloacelor auto ce deservesc staţia cu agregate sau diverşi beneficiari cu betonul produs. În staţie se foloseşte şi vaselină pentru lubrefierea angrenajelor proprii.

2. Proces tehnologic 2.1 Fluxul tehnologic Procesul tehnologic constă în mixarea materialelor folosite

(agregate, ciment, apă şi aditivi) pentru producerea fiecărui tip de beton solicitat. Staţia este automatizată prin programare de către operatorul staţiei.

Structura instalaţiei. Staţia de betoane mobilă este compusă din următoarele componente: – ansamblu de patru pâlnii dispuse rectangular pentru depozitarea

agregatelor în vederea transmiterii la malaxor; – platformă cu cântar pentru schip, cu capacitate de 1500 kg; – schip transportor, pentru transferul agregatelor uscate la malaxor; – două silozuri ciment, fiecare cu capacitatea de 60 tone; – supapă de siguranţă, plasată anterior intrării cimentului sub

presiune îm filtrul cu cartuşe; – filtru cu cartuşe, pentru reţinerea pulberilor fine, cu o suprafaţă

de 24,5 m2; – structură de ancorare pentru silozuri, poziţionată pe şnecurile

melcate; – două angrenaje melcate, cu capacitate de procesare de 80 to/h; – cântar pentru ciment, cu capacitate de 1000 kg;

242

– cântar pentru apă, cu capacitate de 500 l; – instalaţie pompă de apă, cu putere de 7,5 CP; – dozator cântar de apă, cu impulsuri de 1 litru; – malaxor cu ax dublu orizontal, cu malaxare forţată, de 2 m3; – pâlnie de descărcare a malaxorului; – sistem de curăţire manuală a malaxorului, cu apă sub presiune, de

5 kW, cu apă la 60 °C; – instalaţie pneumatică modulară cu compressor de 7,5 CP, pentru

funcţionarea pneumatică a staţiei; – panou electric, panou de control; – sistem informatic Kobeton, pentru automatizarea şi administrarea

staţiei; – cadrane pentru cântărire manuală; – sistem de alimentare neîntreruptă ONLINE; – înălţător pentru nisip, pentru rampa de umplere cu agregate uscate; – structură de susţinere, pentru staţia EMA; – cabină de control, încorporată în structură; – aer condiţionat 2000 FG/CA. Condiţiile de mediu solicitate pentru o bună funcţionare a instalaţiei

se referă doar la temperaturi pozitive, cuprinse în domeniul 0 - 40 °C. Prin procesul tehnologic automatizat sunt preluate la malaxor

cantităţile necesare de agregate, apă, ciment şi aditivi şi după amestecare, cantităţile de beton rezultat sunt transmise la beneficiari cu mijloace auto proprii.

Alimentarea cu agregate a staţiei se face de la balastieră, de unde se aduc agregate în patru sorturi pentru mărimile:

– 0-4 mm; – 4-8 mm; – 8-16 mm; – 16-31 mm,

care sunt depozitate pe platforma betonată din jurul staţiei, fiecare sort într-un compartiment separat. Se recomandă ca aceste compartimente să fie acoperite, pentru protejarea stării de uscare a agregatelor.

Alimentarea cu ciment se face cu mijloacele de transport ale furnizorului, iar alimentarea cu apă se face de la captarea proprie din vecinătatea instalaţiei. Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor auto se face direct din staţii de tip PECO.

Pe amplasament sunt luate măsuri de colectare a apelor pluviale de pe întreg perimetrul şi de transmitere a acestor ape spre canalizarea municipiului Bacău. Se intenţionează ca, pe latura de vest a perimetrului staţiei, să se facă o rigolă dalată, care să preia apele pluviale ce se adună în

243

perioadele ploioase şi care să se descarce în rigola existentă la nord de amplasament, în care debuşează şi apele scurse din compartimentele cu agregate.

O altă măsură de minimizare a impactului acestor activităţi a fost asigurarea impermeabilităţii platformelor de depozitare a agregatelor şi a zonelor de manevră a autovehiculelor, prin betonarea acestor suprafeţe.

Tehnologia care va fi utilizată în cadrul staţiei de betoane este nepoluatoare, din procesul tehnologic nu rezultă deşeuri şi nici ape uzate, iar apele folosite la igienizarea zilnică a malaxorului, ca şi mâlurile rezultate, vor fi folosite la următoarea şarjă de beton.

Emisiile de pulberi în aerul atmosferic sunt posibile doar la o exploatare neadecvată a instalaţiei, la transferul cimentului în silozuri.

Se impune ca presiunea aerului să fie permanent mai mică de 1,5 bari, filtrul să aibă cartuşele curate după umplere, cu respectarea timpilor de pauză între descărcări şi deschiderea electrovalvelor, prin care se garantează curăţirea totală a cartuşelor şi, după descărcarea cimentului, şoferul cisternei va curăţa treptat cisterna, prin deschiderea şi închiderea alternativă a ventilului de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea mare de aer ce-l tranzitează. Dacă nu se respectă aceste condiţii, supapa de siguranţă, care asigură integritatea silozurilor de ciment, se va deschide, caz în care se produc emisii puternice de praf în aerul atmosferic.

Cartea tehnică precizează că nivelul de zgomot emis la o funcţionare normală a staţiei este mai mic de 80 dB. Se intenţionează ca malaxorul, compartimentul care are cea mai mare pondere în zgomotul emis, să fie izolat cu panouri sendviş, formate din spumă poliuretanică şi tablă, acţiune prin care se aşteaptă reducerea emisiilor de zgomot. Trebuie avut în vedere că staţia se învecinează la sud şi la est cu clădiri cu înălţime similară, ceea ce determină o reverberaţie a sunetului din aceste direcţii spre direcţiile vestice şi nordice. De asemenea, pe amplasament sunt şi alte obiective surse de zgomot, ceea ce face necesară ca, după intrarea în funcţiune a staţiei, să se facă determinări de zgomot pentru diferite situaţii, având în vedere că în vecinătate au apărut şi spaţii locuite şi, dacă va fi necesar, să se ia măsuri de remediere.

În staţie lucrează doi salariaţi în regim de 8 ore pe zi şi 170 zile pe an. 2.2 Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului - zgomotul produs de instalaţie, apreciat în cartea tehnică la o

valoare mai mică de 80 dB; - emisiile de pulberi în aerul atmosferic prin deschiderea supapei

de siguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei;

244

3. Deşeuri Deşeuri din activitatea de producţie - nu rezultă deşeuri şi nici ape

uzate. Apele folosite pentru spălarea malaxorului sunt păstrate într-un bazin decantor şi sunt refolosite în şarja următoare de beton, atât apa cât şi materialul decantat.

Deşeuri menajere în incintă, de la cei doi salariaţi, vor fi păstrate în containere care vor deservi salariaţi şi de la alte obiective ale societăţii. Pe amplasamentul staţiei de betoane nu este amplasat container pentru colectarea deşeurilor menajere, acestea fiind depuse la containere cu amplasare pe alte obiective ale societăţii din vecinătate. Gunoiul menajer este apreciat la o cantitate lunară de 40 kg şi este transportat şi depozitat la platforma de deşeuri a municipiului Bacău, prin contract cu firma de salubritate.

Ape menajere nu rezultă de pe amplasament, necesarul de apă al celor doi salariaţi, apreciat zilnic la cantitatea de 100 l, fiind asigurat de la obiective învecinate ale societăţii.

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora

Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului. Influenţa activităţilor anterioare la nivelul amplasamentului pe care va fi amenajată Staţia de betoane mobilă este importantă, în vecinătatea staţiei funcţionând de circa 70 ani obiective care asigurau cu produse atât activitatea economică a municipiului Bacău, cât şi nevoile de diverse produse pentru locuitorii zonei. În această zonă funcţionau bazele de aprovizionare cu produse industriale sau pentru agricultură, baza de producţie a Trustului de Construcţii Bacău şi Centrul de Legume şi Fructe Bacău.

Aceste activităţi au avut şi au şi în prezent influenţe asupra factorilor de mediu, în mod deosebit asupra aerului, prin produsele generatoare de pulberi manipulate, prin traficul intens de mijloacele de transport feroviare şi, în prezent, predominant auto, prin emisiile de zgomot, amplificate şi de prezenţa în vecinătate a aeroportului Bacău.

Asupra factorului de mediu apă, influenţele activităţilor anterioare se materializează prin preluarea apelor pluviale de pe acest amplasament şi dirijarea lor, prin rigole şi conducte îngropate, la canalizarea municipiului Bacău.

Asupra factorului de mediu sol, activităţile economice desfăşurate au avut un impact deosebit, prin lucrările de fundaţii ale obiectivelor construite când s-au executat adesea decopertări şi prin extinderea mare a suprafeţelor betonate, necesare traficului intens din zonă.

245

4.1 Apa Staţia de betoane mobilă este situată în bazinul hidrografic al

Siretului, însă apele de suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în profilul solurilor.

Râul Siret are o lungime de 448 km până la Holt, panta medie în sectorul respectiv este de 1 m/km, iar debitul mediu la Drăgeşti este de 75,4 m3/s. În vecinătatea este situată şi albia Bistriţei, care, până în acest punct, are o lungime de aproximativ 270 km, cu o pantă medie de scurgere de 5 m/km şi un debit mediu multianual de 53,4 m3/s.

Cele două râuri influenţează perimetrul cercetat doar prin vaporii de apă ce se degajă în atmosferă. Apa freatică este poziţionată la adâncimea de peste 10 m, fiind cantonată în pietrişul fluviatil prezent în baza depozitelor de terasă.

Alimentarea cu apă. Societatea este racordată la reţeaua de alimentare cu apă potabilă a municipiului Bacău şi are şi o sursă de alimentare cu apă proprie printr-un puţ forat în freaticul zonei şi poziţionat la circa 300 m de amplasamentul staţiei. Din activitatea staţiei de betoane mobilă nu rezultă ape tehnologice. Apele folosite la curăţarea malaxorului după terminarea programului zilnic de lucru vor fi colectate într-un bazin decantor (de 24 m3), ape ce vor fi preluate în procesul tehnologic în ziua următoare. Apa pluvială este preluată printr-un sistem de şanţuri, poziţionate la marginea spaţiului betonat pe care este amplasată staţia, ulterior fiind deversată la canalizarea municipiului Bacău.

Alimentarea cu apă tehnologică se va face din puţul forat, prin intermediul staţiei de pompare. Staţia are perioada de funcţionare sezonieră de 170 zile/an, cu un program de lucru de 8 ore/zi, în funcţie de condiţiile meteo şi de comenzi.

Puţul propriu, forat în anul 1982, are o adâncime de 12 m, cu un debit apreciat la 1 l/s. Pompa submersibilă este instalată în puţ, are trei trepte de aspiraţie, cu caracteristicile: Q=6,8 l/s, H=25mCA şi P=6,0 kW. Pompa funcţionează doar când este necesară umplerea celor 2 rezervoare de înmagazinare a apei, care au fiecare capacitatea de 25 m3. Apa este adusă la rezervoare printr-o conductă PE DH, Dn 90 mm, bifurcată spre fiecare rezervor şi lungă de 18 m. Distribuirea apei către utilizatori se face printr-o conductă PE DH, Dn 90 mm, lungă de circa 300 m şi pe care este prevăzut un apometru pentru contorizarea consumurilor de apă. Apa se foloseşte atât pentru prepararea betoanelor, cât şi pentru spălarea malaxorului.

Managementul apelor uzate. Apele uzate provenite de la spălarea malaxorului sunt colectate la un cămin, de unde sunt dirijate, printr-o conductă PVC, Dn 200 mm, cu lungime de 13 m, la decantor, care are o capacitate de 24 m3. După decantare, prin sistemul de prea-plin, apele sunt

246

dirijate gravitaţional la canalizarea Societăţii şi apoi la cea municipală. Suprafaţa betonată, pe care este poziţionată staţia, este echipată cu o rigolă din beton, independentă de sistemul de preluare al apelor pluviale, care asigură scurgerea gravitaţională spre decantor a apelor pluviale de pe platforma staţiei, în lungime de 13 m. Decantorul are rol de deznisipator, este o construcţie subterană, betonată, cu un volum de 24 m3 iar produsele decantate sunt refolosite la fabricarea betoanelor, prin transfer în malaxor.

Consumul de apă menajeră pentru cei doi salariaţi care deservesc staţia este de 100 l/zi, staţia nu este dotată cu puncte de preluare a acestor ape, necesarul de apă menajeră, ca şi evacuarea apelor menajere uzate rezultate, fiind asigurat la subunităţile societăţii învecinate staţiei.

Apele freatice exploatate prin puţul propriu par a fi apte de potabilitate, dar folosirea ei ca atare trebuie să se facă doar după obţinerea avizului ASP Bacău.

4.2 Aerul Poziţionat în Culoarul larg al văii Siretului, la confluenţa acestuia cu

Bistriţa, perimetrul beneficiază de un climat temperat continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul continentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţa adiacentă, asigură condiţiile de manifestare locală pentru elementele climatice. Datele climatice prezentate în continuare sunt preluate de la staţia meteorologică Bacău.

Circulaţia maselor de aer la nivelul ţării este influenţată de două arii anticiclonale, poziţionate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi a două arii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterana. Aceşti centri barici, prin valorile de presiune existente, impun direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanţului muntos al Carpaţilor Orientali redirecţionează masele de aer de la o direcţie vest-est spre o direcţie dominantă, în toată aria Moldovei, de la nord spre sud. Principalele văi, care izvorăsc din Carpaţii Orientali, au o alternanţă a direcţiei văii (longitudinală şi transversală) însă nici o vale nu reuşeşte să fie total transversală şi deci nu reuşeşte să fie o cale lesnicioasă pentru tranzitarea maselor de aer de la vest la est. Adeseori, din direcţie vestică, se canalizează mase de aer, în lungul văiilor Bistriţei şi Trotuşului. În zona Societăţii, circulaţia maselor de aer se face lesnicios în toate direcţiile.

Factorii radiativi reprezintă principala sursă de căldură pentru suprafaţa pământului. Radiaţia globală directă este în zonă de 115-117 kcal/cm². Cea mai mare parte este primită ca radiaţie directă în lunile de vară (68,7 kcal/cm²), în timp ce în lunile de iarnă se primeşte doar 10% din cantitatea anuală.

247

Condiţiile orografice influenţează gradul de înmagazinare a factorilor radiativi şi formare de noi substanţe chimice. Prezenţa doar a suprafeţelor orizontale asigură înmagazinarea diferenţiată a radiaţiei în funcţie de starea atmosferică şi de poziţia Soarelui pe bolta cerului.

Toate aceste elemente determină o manifestare diferenţiată a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, umiditate, vânturi) de la o zi la alta, de la o lună la alta sau de la un anotimp la altul.

Investigarea calităţii aerului. Sursele de pulberi pe amplasamentul Staţiei de betoane mobilă sunt reprezentate de:

– activitatea economică desfăşurată în vecinătăţile staţiei, cu materiale necesare pentru construcţii, ce comportă adesea manevre de depozitare, cu flux ridicat de mijloace de transport auto şi feroviare;

– activitatea viitoare la Staţia de betoane mobilă; întregul proces tehnologic este automatizat, toată activitatea staţiei fiind condusă de operatorul staţiei, de la panoul de comandă şi la o exploatare normală a staţiei nu se produc emisii de pulberi în atmosferă; la o exploatare necorespunzătoare sunt posibile emisii de pulberi, care pot determina probleme de mediu.

Situaţiile care pot determina emisii de pulberi în atmosferă pot fi cauzate doar la umplerea şi descărcarea cu ciment a celor două silozuri:

– când pentru presiunea aerului, la faza de încărcare a celor două silozuri cu ciment, se depăşeşte valoarea de 1,5 bar; este necesară monitorizarea atentă a procesului de descărcare de către operator;

– când filtrul nu are cartuşele curate; situaţie generată de faptul că, după finalizarea umplerii, instalaţia mai trebuie să meargă în gol încă 5 minute, ceea ce determina curăţarea cartuşelor;

– când timpul de pauză dintre descărcări şi deschiderea electrovalvelor nu se face cu respectarea prevederilor cărţii tehnice şi astfel nu se obţine fluxul necesar care să asigure curăţarea totală a cartuşelor;

– când, după descărcarea cimentului, şoferul cisternei nu va curăţa treptat cisterna, deschizând şi închizând ventilul de închidere, pentru a permite filtrului să elimine cantitatea de aer ce trece prin el.

În toate cele patru situaţii prezentate mai sus, dacă funcţionarea nu este cea prevăzută în cartea tehnică, atunci supapa de siguranţă, care asigură integritatea silozului se deschide, cu emisii de pulberi în atmosferă.

Dispersia poluanţilor sub formă de emisii atmosferice. Limitele faţă de care s-au făcut comparaţii sunt cele din Ord. nr. 592/2002 sau Ord. nr. 462/1993, valorile rezultate pentru emisii, comparaţie cu limitele impuse.

S-a considerat un debit masic calculat: Q m = 0,165, g/s.

248

Acest debit masic în emisie, pentru staţia de betoane, intră în calculul ecuaţiilor de dispersie în scopul cuantificării concentraţiilor în emisie a poluanţilor respectivi. Modelarea matematică a dispersiei s-a făcut după un model de tip gaussian staţionar (cu toate variabilele şi toţi parametrii constanţi în timp), printr-o tehnică folosită atât de U.S. Environmental Agency cât şi de European Environmental Agency.

Datele de intrare pentru programul de dispersie utilizat se împart în: – caracteristici de emisie ale sursei de poluare (debit masic al

poluantului; debitul de aer evacuat; secţiunea de emisie; coordonatele acesteia în grila de poziţionare stabilită);

– date de ordin meteorologic, specifice amplasamentului studiat (direcţiile şi vitezele vântului cu frecvenţele aferente, clasa de stabilitate termică a atmosferei pe baza observaţiilor sinoptice, temperatura aerului).

Parametrii de dispersie depind de distanţa sursă –receptor şi de clasele de stabilitate. Difuzia poluanţilor, care alcătuiesc norul emis, este o difuziune turbulentă, în care agentul transportator este turbionul.

Tabel SC 6.3.1 Schema Pasquill de clasificare a stabilităţii atmosferice

Viteza vântului la

10 m de sol m/s

Ziua Radiaţia solară

Noaptea Cer total acoperit Nebulozitate

Puternică Moderată Slabă >4/8 <4/8

<2 A A-B B - - 2-3 A-B B C E F 3-5 B B-C C D E 5-6 C C-D D D D >6 C D D D D

A - foarte stabil; B - stabil; C - moderat stabil; D - neutru; E - moderat instabil; F - instabil. Clasa de stabilitate este determinată de gradientul vertical de

temperatură şi de viteza vântului (y - distanţa sursă–receptor pe o axă perpendiculară pe direcţia vântului, m):

- Dacă linia gradientului vertical se suprapune peste linia gradientului adiabatic (y=ya), atunci o particulă supusă unui impuls mecanic se va afla mereu la o temperatură egală cu temperatura aerului de la nivelul la care ea ajunge şi va avea tendinţa să rămână la acelaşi nivel. Este cazul atmosferei neutre. Difuzia este moderată. Condiţiile neutre se manifestă pe timpul înorat şi apar pe scurte perioade, imediat după răsăritul sau apusul soarelui.

- În cazul unui gradient supra-adiabatic (y>ya), o particulă cu un impuls mecanic vertical va avea tendinţa să-şi continue mişcarea ascesională. Este cazul atmosferei instabile asociată cu vreme însorită,

249

mişcări ale aerului rece pe orizontală peste regiuni calde (de ex. suprafeţe de apă); în acest caz sunt condiţii bune pentru dispersie.

- În cazul unui gradient sub-adiabatic (y<ya), o particulă în mişcare verticală ascendentă va avea tendinţa să se întoarcă la nivelul de unde a plecat. În acest caz atmosfera este stabilă, iar în cazul în care temperatura aerului creşte cu înălţimea, există o inversiune termică (atmosferă foarte stabilă). Condiţiile de difuziune sunt slabe. Inversiunile au loc, în general, noaptea, în apropierea solului, când cerul este senin, când există o mişcare orizontală de aer cald peste regiuni reci de apă sau zăpadă, după ploile torenţiale de vară, când pământul este răcit prin evaporare, la suprafaţa frontală de separare a două mase de aer rece–cald.

Studiul dispersiei poluanţilor se bazează pe modelul teoretic al curbei de dispersie gaussiene în care coeficienţii de dispersie sunt modelaţi matematic, cu funcţii polinomiale de coeficienţi constanţi, în care variabila este direcţia vântului. Modelul utilizează o reţea de receptoare într-un sistem de referinţă tip grilă (nodurile acesteia reprezintă, de fapt, receptoarele), puncte descrise geometric prin coordonate, fie carteziene, fie polare, grile în care sunt plasate sursele de emisie. Toate receptoarele sunt convertite în coordonate carteziene (x, y) în scopul calculării dispersiei.

Numărul de noduri şi pasul grilei se aleg în funcţie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes şi ale problematicii la care să se răspundă. În cazul nostru am considerat o grilă cu întinderea de 1,6 km cu un pas de 100.

În sistemul de coordonate polare, coordonatele radiale ale receptoarelor (r, Θ) sunt măsurate de la originea impusă de utilizator, iar unghiul polar Θ este măsurat în sensul acelor de ceas, plecând de la nord. În sistemul de coordonate carteziene, axa Ox este pozitivă spre est faţă de originea specificată de utilizator, iar Oy este pozitivă spre nord.

Indiferent de sistemul utilizat, trebuie să se specifice locaţia fiecărei surse respectând sistemul cartezian de referinţă. În cazul utilizării coordonatelor polare, asumând originii coordonatele X=X0 şi Y=Y0, coordonatele X şi Y ale receptorului din punctul (r, 0) vor fi date de:

X(R)=r·sinσ–X0; Y(R)=r·cosσ–Y0. Dacă X(S) şi Y(S) sunt coordonatele sursei, atunci distanţa dintre

receptor şi sursă pe axa vântului x, va fi dată de: X=-[X(R)–X(S)]-[Y(R)–Y(S)] cos(WD)

unde WD este direcţia din care bate vântul - reper nord: WD=azimutul). Distanţa x se foloseşte în calculul parametrilor dispersiei (σy σz); Distanţa y, dintre receptor şi axa penei de poluant, pe o axă

perpendiculară pe direcţia vântului, va fi dată de: y=[X(R)–X(S)] cos(WD)-[Y(R)–Y(S)]sin(WD).

250

Parametrii dispersiei σy şi σz, în m, sunt calculaţi utilizând ecuaţia care aproximează curba Pasquill - Gifford (Turner, 1970) astfel:

σy = 465,11628 (x) tan(TH), unde TH=0,17453293 (c-d ln(x)), unde distanţa pe axa vântului x este în km, iar distanţa σy în m.

σz = a·xb, unde distanţa pe axa vântului este în km, distanța σz este în m, iar coeficienţii a şi b au diferite valori în funcţie de mărimea distanţei x, în km şi clasa de stabilitate Pasquill. Tabelul SC 6.3.2 Coeficienţii „c” şi „d” depind de clasa de stabilitate

Concentraţiile în imisie ale poluanţilor caracteristici sunt descrise

de cuantumul atins şi de distanţele pe direcţia vântului şi pe o axa perpendiculară pe acesta - Tabelul SC 6.3.3 și Figura SC 6.3.1.

Tabelul SC 6.3.3 Situaţia imisiilor pentru staţia de betoane

Distanţa (m)

Concentraţie poluant (µg/m3)

Clasă stabilitate

U 10 m (m/s)

Direcţie vânt (grade)

5 1308 E 1,00 45 100 1360 F 1,00 45 200 744,5 F 1,00 44 300 457,7 F 1,00 45 400 307,0 F 1,00 45 500 220,8 F 1,00 45 600 166,6 F 1,00 38 700 130,7 F 1,00 45 800 106,8 F 1,00 39 900 89,24 F 1,00 32

1000 75,92 F 1,00 31 1100 65,83 F 1,00 43 1200 57,78 F 1,00 40 1500 41,26 F 1,00 31 1600 37,41 F 1,00 35 Notă: U 10 m este viteza vântului la sol la 10 m înălţime. Viteza vântului a fost aleasă minimă din clasa de stabilitate

atmosferică corespunzatoare, cunoscut fiind faptul că la viteze mici ale

Clasa de stabilitate Pasquill c d A 24,1670 2,53340 B 18,3330 1,80960 C 12,5000 1,08570 D 8,3330 0,72382 E 6,2500 0,54287 F 4,1667 0,36191

251

vântului se întâlnesc cele mai nefavorabile condiţii pentru dispersia în atmosferă a poluanţilor şi, implicit, vor rezulta cele mai mari concentraţii în imisie a acestor poluanţi.

S-a considerat că întreaga cantitate emisă este transportată pe o singură direcţie, iar dispersia va fi valabilă pentru orice direcţie a vântului, în orice condiţii climatice, atenţie trebuind acordată doar coordonatelor punctelor de emisie pentru fiecare caz în parte.

Datorită acestor lucruri, putem spune de la început că nu vom putea întâlni în practică concentraţii mai mari decât cele obţinute prin modelare. Valorile estimate ale concentraţiilor în emisie obţinute prin rularea programului de modelare a dispersiei s-au comparat cu limitele în vigoare.

Direcţie vânt de-a lungul axei pentru concentraţia maximă. Concentraţia maximă de poluant se obţine la o distanţă de 100 m

faţă de sursa de poluant, pentru U 10 m=1,0 m/s.

Figura SC 6.3.1 Variația concentrației de poluant cu distanța față de stația de betoane (Tabelul SC 6.3.3)

După intrarea în funcţiune a obiectivului se recomandă efectuarea de

determinări analitice asupra emisiilor atmosferice, care trebuie să fie conforme cu prevederile Ord. nr. 462/1993, care prevede concentraţii maxime admise, iar valori limită de emisie pentru pulberi sunt de 100 mg/Nm3.

Dispersia zgomotului. După intrarea în funcţiune a Staţiei de betoane mobilă, zgomote şi vibraţii se vor produce la încărcarea şi descărcarea silozurilor de ciment, la încărcarea cu agregate a staţiei, la transferul componentelor la malaxor, la amestecul acestora în malaxor, la descărcarea betonului pregătit în mijloacele auto în vederea distribuirii la diverşi beneficiari.

252

Cartea tehnică precizează că nivelul de zgomot emis la o funcţionare normală a staţiei este mai mic de 80 dB. Se intenţionează ca malaxorul, compartimentul care are cea mai mare pondere în zgomotul emis, să fie izolat cu panouri sendviş, formate din spumă poliuretanică şi tablă, acţiune prin care se aşteptă reducerea emisiilor de zgomot. Trebuie avut în vedere că staţia se învecinează la sud şi la est cu cladiri cu înălţime similară, ceea ce determină o reverberaţie a sunetului din aceste direcţii spre direcţiile vestice şi nordice. De asemenea, pe amplasament sunt şi alte obiective surse de zgomot, ceea ce face necesară ca, după intrarea în funcţiune a staţiei, să se facă determinări de zgomot pentru diferite situaţii, având în vedere că în vecinătate au apărut şi spaţii locuite şi, dacă va fi necesar, să se ia măsuri de remediere.

Pentru urechea umană frecvenţa sunetelor audibile este cuprinsă între 20 şi 20.000 Hz; pentru a fi auzit, sunetul trebuie să aibă un nivel minim de intensitate şi să nu depăşească o intensitate maximă, dincolo de care excitaţia devine nocivă, iar senzaţia auditivă se alterează devenind dureroasă. Datorită faptului că zgomotul are o acţiune nocivă asupra organismului uman, a fost necesară stabilirea unor valori limită a căror depăşire să nu fie permisă.

STAS 10009/1988 stabileşte limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban, diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi, stabilite conform reglementărilor tehnice specifice privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurător.

STAS 10009/1988 „Acustica urbană” – prevede limitele admisibile ale nivelului de zgomot în incinte industriale:

Lech=85 dB (A); Cz=60 dB, iar în zona rezidenţială de:

Lech=50 dB (A) la 2 m faţă de clădire şi 35 dB (A) în interior; Cz=45 dB la 2 m şi =40 dB în interior.

Din consideraţii teoretice se acceptă că unda sonoră propagată sferic radiant într-un spaţiu deschis, neglijându-se adsorbţia în aer, descreşte în intensitate invers proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursa generatoare.

Nivelul de zgomot la limita incintei se calculează cu formula: L2 = L1 + 20 lg(r1/r2),

unde r1 este distanţa faţă de sursă (se adoptă 1 m); r2 - distanţa de la sursă la limita incintei; L1 - nivelul de zgomot la distanţa r1 de sursă; L2 - nivelul de zgomot la limita de incintă.

Limitele admisibile ale nivelului de zgomot pentru străzi, măsurate la bordura trotuarului ce mărgineşte partea carosabilă, se stabilesc în funcţie de categoria tehnică a străzii, respectiv de intensitatea traficului: la strada de categorie tehnică I, magistrală, nivelul de zgomot echivalent (calculat

253

diferenţiat pentru perioadele de zi şi de noapte) conform STAS 6161/1-79 este cuprins între 75-85 dB (A), iar nivelul de zgomot de vârf este între 85-95 dB (A). Determinarea nivelului de zgomot urban este conform STAS 6161/3-1982.

r2, m L1 20 lg(r1/r2), dB L2, dB

5 80 –13,98 66,02 10 80 –20,00 60,00 50 80 –33,98 46,02 100 80 –40,00 40,00 200 80 –46,02 33,98 300 80 –49,54 30,46 500 80 –53,98 26,02

Obiectivul studiat, prin natura activităţii desfăşurate, poate

constitui o sursă de poluare din acest punct de vedere. Se face precizarea ca nivelul de zgomot produs de acestea să nu depăşească limita de 80 dB (A). Acest rezultat poate fi obţinut prin menţinerea echipamentelor la stare optimă de funcţionare de lucru. Acolo unde nu există o soluţie inginerească de reducere a zgomotului şi care ar putea îngreuna operarea instalaţiei, limita poate creşte până la 83 dB (A), în caz excepţional.

Limitrof staţiei de betoane, în zona de trafic intern al obiectivului, sursa de poluare o constituie autovehiculele care intră şi ies pentru aprovizionarea obiectivului şi pentru ridicarea produselor finite, autoturismele personalului deservent care vin şi pleacă de la locul de muncă sau mijloace ce deservesc alte obiective ale Societăţii.

Menţionăm că obiectivul studiat înregistrează un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulativ al nivelului de zgomot produs de activitatea obiectivului în incintă, de traficul rutier din zona studiata, de activitatea altor obiective ale societăţii, de traficul feroviar din vecinatăte şi de pe amplasamentul Aeroportului Bacău, fără a se putea delimita zgomotul produs strict de activitatea obiectivului.

4.3 Solul prezent pe amplasament Învelişul de soluri din jurul Societăţii este o consecinţă a acţiunii

factorilor pedogenetici în cadrul cărora rolul principal îl au condiţiilor de climă şi vegetaţie, ce permit dezvoltarea unor soluri cu orizont de acumulare a humusului profund şi cu orizont carbonato-iluvial situat mai sus de 100 cm.

Solul natural dezvoltat reprezintă tipul de cernoziom, cambic, slab decarbonatat, cu textură lutoasă atât la suprafaţă cât şi pe profilul solului, formate pe materiale de dezagregare-alterare, in situ, cu o granulometrie mijlocie, a căror folosinţă este curţi-construcţii.

254

Principalele orizonturi din profilul solurilor sunt: – orizontul A molic, cu grosime de circa 40 cm, cu culoare brun-

negricioasă, lutos, grăunţos, pulverulent, mediu plastic, mediu adeziv, porozitate mare, coprolite rare, rădăcini frecvente, cu trecere netă;

– orizontul de tranziţie AB, gros de 15 cm, cu culoare brun închis, textură lutoasă, structură poliedric mediu stabilă, mediu plastic şi adeziv, porozitate mare, coprolite rare, culcuşuri rare, rădăcini frecvente, cu trecere treptată;

– orizontul intermediar Bv, cu grosime de circa 30 cm, are culori dominant brun închise în prima jumătate şi brun gălbuie în jumătatea sa inferioară, este mediu plastic şi mediu adeziv, are porozitate totală mare, are textură lutoasă şi structură prismatic-columnoidă, rădăcinile sunt frecvente iar trecerea spre orizontul C bazal este netă;

– orizontul C este poziţionat la circa 90 cm, are culori brun gălbui cu pete albicioase, are textura lutoasă, structura este absentă, este mediu plastic şi mediu adeziv, porozitatea totală este mare.

Activitatea umană a exercitat o influenţă importantă asupra solurilor perimetrului, prin amplasarea obiectivelor economice, care au necesitat activităţi de betonare pe întreaga suprafaţă a staţiei.

Din punct de vedere geologic, perimetrul se suprapune peste depozitele litologice din holocen, a căror alcătuire a fost prezentată la capitolul de relief.

Sub aceste depozite este prezentă o litologie alternantă de marne, marne argiloase şi nisipuri din sarmaţian, ce caracterizează partea superioară a depozitelor Platformei Moldoveneşti. Aceste strate sunt cu înclinare de la N-NV spre S-SE.

Dintre elementele geologice existente importanţă, pentru perimetrul cercetat, prezintă litologia terasei, care determină un nivel freatic adânc, cu greutate atins de infiltrările pluviale.

4.4 Biodiversitatea Pe amplasament, asociaţiile vegetale naturale au fost complet

înlocuite, prin cuprinderea acestui teren în perimetrul intravilan, terenurile fiind ocupate de diverse construcţii şi platforme betonate.

Depărtarea faţă de ariile protejate din zonă permit aprecierea că noul obiectiv nu va avea impact negativ asupra acestora.

Societatea este amplasată în cadrul Culoarului Siretului, în intravilanul municipiului Bacău, pe o terasă fluviatilă, cu altitudine relativă de 15-20 m, la formarea căreia a contribuit râul Bistriţa, prin depunerea depozitelor grosiere din baza terasei şi pârâul Negel, prin depunerea materialelor pământoase de deasupra pietrişurilor rulate.

255

Bilanţul hidroclimatic slab deficitar şi vegetaţia naturală anterioară cultivării terenurilor apropiată condiţiilor de silvostepă au condus la formarea pe acest nivel de terasă a cernisolurilor, predominând cernoziomul cambic.

4.5 Peisajul Dezvoltarea economică a municipiului Bacău a impus preluarea de

terenuri agricole pentru dezvoltarea obiectivelor de infrastructură, peisajul extins în zona staţiei fiind cel antropic, cu largă dezvoltare a spaţiilor de depozitare, facilitate şi de larga extindere a căilor rutiere şi feroviare, în prezent peisajul fiind unul total antropizat.

4.6 Mediul social şi economic Staţia de betoane mobilă de pe amplasament va avea un program de

funcţionare de 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână şi aproximativ 170 zile pe an. Staţia este deservită de doi salariaţi. Programul de lucru va fi de 8 ore/zi pentru fiecare angajat.

Investiţia constă în dezvoltarea unei Staţii de betoane mobilă care va folosi ca materie primă agregate extrase din albia Siretului. Investiţia este importantă şi pentru comunitatea locală prin cantităţile de betoane oferite la diverşi consumatori, pentru edificarea diverselor obiective de construcţii.

4.7 Condiţii culturale şi etnice Activitatea ca se va desfăşura la Staţia de betoane mobilă nu va avea

impact asupra condiţiilor culturale, etnice sau de patrimoniu din regiune.

5. Analiza alternativelor Nu s-a pus problema analizei pentru mai multe alternative de

amplasament, poziţionarea fiind impusă de proprietarul de teren. Societatea va utiliza filtru cu cartuşe pentru limitarea emisiilor în

aerul atmosferic la încărcarea şi descărcarea silozurilor de ciment, procesul tehnologic este total automatizat şi o atentă supraveghere a funcţionării staţiei în conformitate cu cartea tehnică a instalaţiei va facilita ca emisiile în aerul atmosferic să se conformeze cu valorile limită impuse cu Ord. nr. 462/1993.

6. Monitorizarea Monitorizarea presupune supragherea activităţilor desfăşurate având

ca obiectiv principal minimizarea impactului produs de acestea asupra mediului înconjurător şi un control periodic, cu o frecvenţă corespunzătoare, care să cuprindă analiza emisiilor în secţiuni stabilite ca relevante pentru impactul de mediu.

Este necesară efectuarea de inspecţii periodice la puţul de alimentare cu apă, pe traseele reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare, pe traseul

256

conductei de evacuare a apelor pluviale pentru evitarea apariţiei poluărilor accidentale şi îmbibării solului cu apă.

Semestrial se vor face determinări privind calitatea apelor pluviale deversate la canalizarea municipiului Bacău.

Anual se vor face determinări privind emisiile de pulberi în aerul atmosferic şi se vor face referiri asupra conformării comparativ cu cerinţele Ord. 462/1993 determinări care vor urmări pulberile.

După intrarea în funcţiune a obiectivului şi după acoperirea staţiei de betoane cu panouri sendvici şi, ţinând cont de amplasarea staţiei în vecinătatea şi a altor obiective ce emit pulberi şi zgomot, sunt necesare determinări asupra nivelului de zgomot şi dacă acesta va depăşi valorile admise legal să se impună măsuri de diminuare a acestui nivel.

7. Situaţii de risc Societatea nu are întocmit un plan de prevenire şi combatere a

poluării accidentale. După intrarea în funcţiune, Societatea comercială va întocmi acest plan, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991, Legii nr. 465/2006 de aprobare a OUG. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi Ord. MAPPM nr. 278/1997.

Conform cu profilul de activitate al unităţii, cauzele care pot determina poluarea mediului sunt:

– zgomotul produs de instalaţie, apreciat în cartea tehnică la o valoare mai mică de 80 dB;

– emisiile de pulberi în aerul atmosferic prin deschiderea supapei de siguranţă ca urmare a exploatării necorespunzătoare a staţiei;

Aceste situaţii pot determina poluarea atmosferică prin creşterea pulberilor emise în aerul atmosferic şi disconfort personalului angajat sau din vecinătăţi prin nivelul de zgomot emis.

Unitatea trebuie să stabilească echipele care vor acţiona în cazul poluării accidentale, lista punctelor critice unde se pot produce poluări accidentale, precum şi fişa poluaţilor cu impact mare – emisiile atmosferice. De asemenea, este necesară stabilirea de programe de măsuri pentru prevenirea poluărilor accidentale la încărcarea şi descărcarea silozurilor de ciment.

În situaţii de urgenţă, de stopare a poluărilor şi de eliminare a efectelor acestora se va urmări:

– oprirea imediată a instalaţiei; – comunicarea rapidă a informaţiilor despre eventualele poluări depistate; – recepţia şi prelucrarea datelor; – atribuirea responsabilităţilor; – pregătirea de măsuri operative de intervenţie; – transmiterea informaţiilor populaţiei, dacă este cazul.

257

Planurile de prevenire şi măsuri necesare pentru controlul poluării, cu responsabilităţile pe oameni, trebuie avizate de conducătorul unităţii, care are răspunderea realizării la timp şi în bune condiţii a măsurilor şi lucrărilor stabilite.

O deversare accidentală în mediu a conţinutului de pulberi poate determina apariţia unei concentraţii mari de pulberi în suspensie în aerul atmosferic. În astfel de situaţii este oprită funcţionarea instalaţiei, se va elimina defecţiunea existentă, vor fi stabilite responsabilităţile pentru aceste poluări accidentale şi se vor dispune măsuri tehnice şi de organizare pentru a preveni apariţia ulterioară de astfel de situaţii; nu sunt permise modificări sau completări ale instalaţiilor de producţie, construcţiilor, dotărilor, fără acordul furnizorului staţiei.

8. Descrierea dificultăţilor În timpul realizării obiectivului, ca şi în perioada de elaborare a

prezentului studiu, nu au apărut dificultăţi.

258

259

Studiu de caz 6.4 Raport de mediu Prelucrare după studiul prezentat pe site http://www.apmcl.ro/files/Raport%20de%20mediu%20PUZ%20Comuna%20Fundeni.doc Executant S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Bucureşti 2009

Raport de mediu PUZ ansamblu rezidenţial

Case de locuit, blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, birouri şi zonă de agrement

Cuprins Date generale Cap. 1. Caracteristicile PUZ-ului

1.1 Scopul şi obiectivele principale ale PUZ 1.2 Propuneri de organizare urbanistică 1.3 Relaţia cu alte planuri şi programe

Cap. 2. Starea actuală a mediului. Aspecte relevante 2.1 Calitatea factorilor de mediu 2.2 Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării PUZ

Cap. 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată 3.1 Relief 3.2 Geologie 3.3 Hidrografia şi hidrogeologia 3.4 Clima 3.5 Flora şi fauna 3.6 Solurile 3.7 Patrimoniul cultural

Cap. 4. Probleme de mediu relevante pentru PUZ Cap. 5. Obiective de protecţie a mediului

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional

5.2 Varianta propusă Cap. 6. Efecte semnificative asupra mediului

6.1 Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ

6.2 Impact şi efecte rezultate prin implementarea PUZ 6.3 Evaluarea impactului – matrice de evaluare

Cap. 7. Efecte semnificative asupra mediului în context transfrontalier

260

Cap. 8. Măsuri de prevenire, reducere şi compensare a efectelor adverse rezultate din implementarea PUZ

8.1 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8.2 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apă 8.3 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu sol 8.4 Măsuri de protecţie privind vegetaţia, calitatea peisajului şi fauna 8.5 Măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale 8.6 Măsuri de protecţie împotriva riscurilor antropice

Cap. 9. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantei optime Cap. 10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării PUZ Cap. 11. Rezumat fără caracter tehnic

DATE GENERALE Denumire proiect: PUZ – ANSAMBLU REZIDENŢIAL – Case de locuit,

blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, birouri şi zona de agrement

Titular/Beneficiar: ............................................. Proiectant general PUZ: .................................... Realizator documentaţie mediu: ........................ Amplasare: Arealul care face obiectul PUZ „Ansamblu Rezidenţial – Case de locuit, blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, birouri şi zonă de agrement” se află situat în extravilanul agricol al Comunei Fundeni, judeţul Călăraşi, cu o suprafaţă de 946.300 m2.

Terenul este amplasat la sud de satul Fundeni şi se învecinează cu: - la Vest – DJ 301 şi Lacul Fundeni; - la Nord – drum de exploatare; - la Est – teren liber de construcţii; - la Sud – drum de exploatare. Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv

HG 1076/2004) implicând întocmirea RAPORTULUI DE MEDIU şi procesul de consultare cu publicul şi cu autorităţile cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului.

Cap. 1 Caracteristicile PUZ

1.1 Scopul şi obiectivele principale ale PUZ Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal – Ansamblu

Rezidenţial Comuna Fundeni, jud. Călăraşi se află situată la est de calea ferată Bucureşti-Olteniţa şi de DJ 301, în extravilanul agricol al comunei Fundeni şi este formată din două tarlale, cu o suprafaţă de 946.00 m2. Zona

261

are ca element principal dezvoltarea unui ansamblu rezidenţial format din locuinţe individuale, locuinţe colective, birouri, servicii, comerţ, în comuna Fundeni, judeţul Călăraşi. Prin realizarea acestor investiţii se va pune în valoare potenţialul de urbanism, dar şi cel turistic şi de agrement al zonei.

Prin documentaţia de faţă s-a urmărit: - actualizarea documentaţiilor existente; - oferirea unei soluţii viabile privind dezvoltarea unei zone

rezidenţiale cu posibilităţi reale de a prelua o parte din cerinţele de extindere din jurul oraşului Bucureşti;

- ridicarea standardului de viaţă în partea de est, zonă aflată în imediata apropiere a capitalei prin introducerea unei dezvoltări urbane reglementată după normele în vigoare.

Zona dispune de un real potenţial generat: de localizare – se află în zona de influenţă a zonei metropolitane a municipiului Bucureşti, de rezervele de teren şi de desfăşurarea în proximitate a câtorva proiecte de interes local ale Consiliului Judeţean Călăraşi, care vor antrena interesul investitorilor şi vor genera dezvoltarea întregii zone de nord. Prin propunerile de organizare urbanistică se urmăreşte revitalizarea zonei şi marcarea ei pe harta municipiului ca arie atractivă din punct de vedere funcţional şi al imaginii urbane.

Obiectivele generale ale proiectului vizează: - valorificarea potenţialului existent (spaţial, economic, peisagistic)

concomitent cu ameliorarea disfuncţionalităţilor semnalate în zonă, prin identificarea tendinţelor spontane de dinamism economic şi a premiselor de configurare spaţială;

- stabilirea structurii morfo-funcţionale şi configurativ-spaţiale în zona de est a Comunei Fundeni.

Strategia de dezvoltare a zonei urmăreşte: - asigurarea fluenţei şi a capacităţii adecvate de trafic pentru acest

traseu prin reabilitarea drumului de legătură cu zona studiată – DJ 301; - organizarea spaţială a ansamblului zonei şi redarea ei structurii

urbane a comunei; - obţinerea unei imagini urbane la scara zonei, în concordanţă cu

statutul acesteia în cadrul comunei şi cu necesitatea de reprezentativitate la nivelul judeţului.

Strategii de intervenţie: - realizarea unei dotări optime cu servicii şi funcţii conexe locuirii; - stabilirea unei structuri rezidenţiale clar definite; - valorificarea potenţialului zonei de dezvoltare ca zonă rezidenţială; - utilizarea funcţională eficientă; - ridicarea calităţii estetico-funcţionale şi de accesibilitate, repartiţie şi

relaţionare facilă a dotărilor propuse;

262

- stoparea degradării ecologice a zonei şi amenajarea peisagistică-ambientală.

Principalele propuneri funcţionale sunt: conturarea unei zone funcţionale prin realizarea unei zone de locuire şi prin inserarea de servicii specifice polilor urbani.

Principalele propuneri configurativ-spaţiale au urmărit racordarea la prevederile PUG Comuna Fundeni şi contrarea unei zone coerente la nivel compoziţional urbanistic. Sunt propuse accente care preiau capetele de perspectivă al bulevardului, cât şi ale străzilor de ţesut. De asemenea, s-a avut în vedere susţinerea fronturilor bulevardului, mai ales acolo unde acestea prezintă inflexiuni, prin regimul de construire şi accentele propuse.

Consiliul Judeţean Călăraşi a emis Certificatul de Urbanism pentru PUZ. 1.1.1 Regim juridic. Terenul avut în vedere, în suprafaţă totală de

946.300 m2, se află în extravilanul Comunei Fundeni, jud. Călăraşi şi este proprietate privată. Se propune introducerea terenului în intravilan şi stabilirea relaţiilor de indiviziune pentru amplasarea căilor de acces comune, a construcţiilor pentru echiparea tehnico-edilitară şi amplasarea de locuinţe şi construcţii aferente.

1.1.2. Regim economic. Folosinţa actuală a terenului este de teren agricol, iar propunerea este de modificare a categoriei de folosinţă a terenului cu trecerea suprafeţelor în categoria „curţi construcţii” şi a suprafeţelor necesare creeării noilor căi de comunicaţii rutiere, precum şi a lărgirii celor existente, prin donarea suprafeţelor aferente acestor lucrări administraţiilor publice locale, pentru funcţiunea utilităţi publice.

Pe terenul arabil extravilan nu pot fi realizate investiţii de nici un fel decât după realizarea, avizarea şi aprobarea unui PUZ conform prevederilor Legii nr. 50/1991, republicată în 2004 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi cele ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 289/2006.

Reglementări fiscale: Hotărârea Consiliului Judeţean Călăraşi nr. 156/2007, privind aprobarea taxelor şi tarifelor din competenţa Consiliului Judeţean Călăraşi.

1.1.3 Regim tehnic. PUZ va fi elaborat de specialişti înscrişi în Registrul Urbaniştilor, în conformitate cu reglementarea tehnică „Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al PUZ-ului” aprobată prin Ordinul MDLPL nr. 176/N/06.08.2000. Procentul de ocupare al terenului şi coeficientul de utilizare a terenului se vor stabili conform HGR nr. 525/1996, cu modificările ulterioare şi în condiţiile impuse de „Ghidul privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism” aprobat prin Ordinul MDLPL nr. 21/N/10.04.2000.

263

Toate utilităţile necesare vor fi proiectate şi realizate prin grija proprietarilor terenurilor introduse în intravilan. Reţeaua de drumuri proiectată va fi corelată cu cea existentă şi cu cea proiectată de alţi investitori în zonă, astfel încât să se rezolve favorabil accesele în zonă. În situaţia în care reţeaua proiectată de drumuri afectează alte proprietăţi publice sau private, se va obţine avizul deţinătorilor acestor terenuri.

1.1.4. Situaţia existentă. Zona studiată se află în extravilanul comunei Fundeni, jud. Călăraşi, în partea de est a căii ferate Bucureşti – Olteniţa şi a DJ 301. Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de formă poligonală, fiind amplasat parţial pe malul stâng al pârâului Pasărea şi are în prezent destinaţia de teren agricol; altitudinea este între 48-52 m, cotele cele mai mici fiind în partea vestica a obiectivului, spre cursul de apă.

Accesul în zona studiată se face din DJ 301, drum de legătura între Bucureşti şi Olteniţa.

OCUPAREA TERENULUI Terenul este liber de construcţii, neamenajat şi are funcţiunea de

teren agricol. Disfuncţionalităţi: • discrepanţe funcţionale – zona nu beneficiază de prezenţa reţelelor

edilitare (gaz, canalizare); • zonă destructurată cu disfuncţii de imagine, estetică şi ambient la

nivelul spaţiului neconstruit; • nerezolvarea accesibilităţii şi circulaţiei carosabile pe zona de

terenuri agricole, lipsa infrastructurii; • lipsa unei amenajări sau plantări cu vegetaţie inaltă, cu rol de

perdea de protecţie, atât pentru zgomot, dar mai ales pentru protecţia vizuală;

• lipsa organizării unui traseu pietonal integrat în sistemul de circulaţii şi lipsa tramei de deservire carosabilă a teritoriului studiat.

În dezvoltarea viitoare a zonei trebuie considerate următoarele aspecte: • necesitatea integrării tuturor tipurilor de circulaţie şi transport care

pot apărea: transport în comun de suprafaţă, transport de marfă, trafic automobile persoane, trafic biciclete, trafic motociclete, trafic pietonal;

• necesitatea realizării unor parcări supra/subterane care să răspundă cerinţelor impuse, atât de rezidenţi, cât şi de cei în tranzit.

ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARĂ Căi de comunicaţie şi transport. Terenul este situat în vecinătatea

liniei de cale ferată Titan Sud–Olteniţa, limita proprietăţii fiind la o distanţă de 10 m faţa de axul liniei c.f. Accesul auto în zona se realizează prin DJ 301 (Bucureşti-Olteniţa). În PATJ Călăraşi sunt cuprinse lucrări la

264

infrastructura rutieră – covor asfaltic pentru DJ 301. Alimentarea cu apă potabilă

- Gospodărirea apelor. Reţeaua hidrografică a Comunei Fundeni este reprezentată de Valea Pasărea, afluent al râului Dâmboviţa (bazinul hidrografic Argeş).

- Alimentarea cu apă. În zonă nu există un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.

Canalizarea apelor uzate. În zona studiată nu există reţea de canalizare. Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale. Nu există

capacitate de producere a agentului termic şi nici reţele majore de transport al acestuia. Conducta de transport gaze naturale de înaltă presiune DN 500 mm, care alimenteaza municipiul Olteniţa este amplasată pe teritoriul administrativ al comunei, între localităţile Vasilaţi şi Sohatu.

Alimentarea cu energie electrică. Comuna Fundeni este conectată la Sistemul Energetic Naţional. Sunt necesare extinderi ale reţelelor electrice.

1.2 Propuneri de organizare urbanistică Zonificarea şi bilanţul teritorial propus. Zona este liberă de

construcţii şi are funcţiunea de teren agricol. Prin realizarea amenajărilor şi construcţilor propuse se va obţine o zonă de locuinţe ca zonă dominantă, care se va diferenţia într-o zonă cu locuinţe individuale şi o zonă cu locuinţe colective. Zona destinată locuinţelor are o pondere de 51% din totalul terenului. O pondere importantă în bilanţul teritorial o reprezintă zona destinată spaţiilor verzi, care ocupă 167.400 m2, ceea ce reprezintă 17,70% din totalul terenului supus studiului. Tabel SC 6.4.1 Bilanţ teritorial

Zonificarea teritoriului Suprafaţă (m2) Procent (%) Locuinţe individuale - 905 unităţi 317.500 33,55 Locuinţe colective 165.000 17,45 Servicii 55.600 5,9 Spaţii verzi 167.400 17,70 Circulaţii: carosabil - 169.300 m2, pietonal - 63.000 m2 232.300 24,55 Echipare edilitara 8400 0,85 TOTAL 946.300 100,00

Obiective de utilitate publică. • modernizarea căilor de comunicaţie rutieră, amenajarea

intersecţiilor, modificarea traseelor unor circulaţii, realizarea de noi circulaţii în zonele de dezvoltare şi realizarea de parcaje publice;

265

• lucrările de infrastructură legate de îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelelor tehnico–edilitare;

• amenajarea de spaţii plantate cu rol de protecţie şi agrement; • dezvoltarea zonei de gospodărie comunală şi echipare hidroedilitară.

1.3 Relaţia cu alte planuri şi programe Zona luată în studiu a fost prinsă în PUG – Comuna Fundeni.

Dezvoltarea zonei nu se poate face decât în relaţie contextuală suprateritorială. Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din PUG – Comuna Fundeni.

Planul urbanistic zonal are la bază următoarele documentaţii: • datele conţinute în PUG Comuna Fundeni, piese scrise şi

desenate; • strategia de dezvoltare la nivel judeţean şi local; • discuţii cu reprezentanţii principalilor actori implicaţi în

dezvoltarea localităţii; • discuţii la nivelul administraţiei publice locale; • consultări cu specialişti în domeniu din cadrul administraţiei; • studiu geotehnic; • legislaţia de urbanism şi cea complementară acesteia. Cap. 2 Starea actuală a mediului. Aspecte relevante

2.1 Calitatea factorilor de mediu 2.1.1 Factor de mediu sol. Solurile comunei Fundeni sunt

caracteristice zonelor de stepă şi de silvostepă, în care predominante sunt cernoziomurile şi cernoziomurile levigate, care au o largă răspândire. Ambele tipuri sunt din categoria molisolurilor, bogate în humus de mare fertilitate. În mai mică măsură sunt prezente soluri argiloiluviale brun – roşcate, inclusiv slab podzolite, soluri cenuşii, închise şi cernoziomuri argiloiluviale, soloneturi. În zona de luncă sunt prezente soluri aluviale, soluri aluviale emerse (gleice relicte, lacuri sau mlaştini care au fost drenate, Sae), lacovişti (soluri hidromorfe) şi semilacovişti, aluviuni (nisipuri). Aceste tipuri intră în categoria de soluri slab productive.

Nivelul calitativ al solului. Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a acestuia ca suport şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică sau biologică. Poluarea solului este considerată ca o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi depozitării la întâmplare a

266

reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deşeurilor industriale sau utilizării necorespunzătoare a unor substanţe chimice în practica agricolă. Din datele primite de la Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Călăraşi, s-a constatat că, pe raza comunei Fundeni, unele terenuri au un deficit de elemente nutritive şi materie organică fosfor, şi deficit de sodiu şi potasiu.

Printre cauzele potenţiale de poluare a solului din arealul studiat se menţionează:

- fertilizarea solului timp îndelungat cu produse chimice cu conţinut de compuşi azotici – NH4

+, NO2, NO3; fosfaţi; pesticide; - combaterea dăunătorilor cu produse chimice aplicate în toate

etapele vegetative; - manipularea şi depozitarea defectuoasă a substanţelor chimice; - manipularea şi depozitarea defectuoasă a combustibililor lichizi,

lubrifianţi, folosiţi la alimentarea utilajelor agricole (tractoare, combine); - depozitarea defectuoasă a deşeurilor menajere rezultate. 2.1.2. Factor de mediu apă Apa de suprafaţă. Comuna Fundeni se află pe malul stâng al râului

Dâmboviţei, în amonte de confluenţa cu pârâul Pasărea – bazinul hidrografic Argeş. Pasărea, afluentul Colentinei, are curs meandrat, tipic unui râu de câmpie cu debit inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul căreia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu funcţii complexe (piscicultura, agrement). Are un curs permanent, regularizat.

În Raportul anual privind starea factorilor de mediu, judeţul Ilfov, 2007, s-a evaluat starea ecologică pentru râul Pasărea – Lacul Fundeni:

1. Indicatori pentru procesul de eutrofizare: - PT = 0,3984 mg/l; - Nmin = 2,657 mg/l; - Clorofila “a” = 81,74 μg/l; - Biomasa = 48,84.

Încadrare finală - Lacul Fundeni este lac hipertrof. 2. Încadrarea în clase de calitate, conform Ord. 161/2006:

- regim termic şi acidifiere – I; - regim de oxigen – IV; - nutrienţi – III; - gradul de mineralizare – II; - poluanţi toxici specifici de origine naturală – II; - alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi – III.

Încadrare finală – apa Lacului Fundeni s-a încadrat în clasa de calitate IV.

267

Apa subterană. După geneză şi condiţiile hidrogeologige de înmagazinare, apele subterane se diferenţiază în freatice şi de adâncime. Stratele acvifere freatice sunt cantonate în depozitele poros – permeabile de la baza loessului, în terasele luncilor râului Dâmboviţa şi văii Mostiştea şi în “Pietrişurile de Colentina”; ele constituie sursa de apă a majorităţii locuitorilor din comuna Fundeni. Datorită lipsei unei zone de protecţie, apele freatice sunt în general poluate cu substanţe organice, azotaţi şi azotiţi, fiind de cele mai multe ori improprii folosirii. În comuna Fundeni, complexul acvifer al “Nisipurilor de Mostiştea” se dezvoltă pe intervalele 47–49 m şi 52–56 m, capacitatea de debitare fiind cuprinsă între 4–6 l/s, iar nivelul piezometric are valori cuprinse între 15-20 m. Alimentarea cu apă prin zonele de aflorare de pe malurile văilor ce-l traversează face ca acest orizont poros–permeabil să constituie un important acvifer, care, hidraulic, se comportă ca un acvifer sub presiune. Apele cantonate în cadrul complexului acvifer „Stratele de Frăteşti” sunt bicarbonatate calcice, cu o duritate totală de până la 5 grade germane şi nu prezintă depăşiri la elementele analizate, valorile situându-se în cadrul limitelor de permisibilitate impuse de STAS 1342/91.

2.1.3 Factor de mediu aer. În zona Comunei Fundeni, poluanţii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), pulberi în suspensie, praf, substanţe organice volatile, pulberi organice şi anorganice.

- Surse de poluare zonală - circulaţia rutieră, surse difuze de combustie, activităţi agrozootehnice, emisii rezultate de pe platforme deşeuri (mirosuri, autoaprinderi)

- Procese de combustie - sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem încălzire) sau mobile (trafic rutier).

* Surse fixe: - sisteme de încălzire - procese de ardere combustibil solid

(lemn, cărbune) şi lichid (motorină); - poluanţi de interes - monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi

de sulf, pulberi în suspensie. * Surse mobile:

- circulaţia pe DJ 301 şi pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri şi tonaje, utilaje agricole, transport în comun).

Din procesele de ardere a carburanţilor (benzine, motorine) şi a combustibililor rezultă emisii de monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substanţe organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi. Sursele de poluare sunt dispersate în lungul arterei principale de circulaţie şi se caracterizează prin funcţionare zilnică intermitentă, îndeosebi în sezonul rece. Evacuarea poluanţilor în atmosferă se face dirijat, prin coşuri de înălţime variabilă. O sursă de poluare intermitentă cu pulberi organice, gaze

268

nocive, fum, mirosuri dezagreabile o reprezintă combustia neautorizată, în aer liber, a unor deşeuri din perimetrul localităţii, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.

În prezent, pe teritoriul studiat nu se desfăşoară niciun fel de activitate care să constituie sursă de poluare pentru factorul de mediu aer.

2.1.4 Nivel zgomot. În zonă şi în vecinătate nu sunt surse importante generatoare de zgomot, singura sursă fiind circulaţia rutieră de pe DJ 301.

2.2 Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării PUZ Dezvoltarea durabilă înseamnă folosirea resurselor naturale pentru

activităţile economice cu menţinerea în stare de funcţionare a ecosistemelor în regim natural ca sisteme de suport al vieţii, conservarea biodiversităţii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fără depăşirea capacităţii de suport a sistemelor ce oferă aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micşorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabilă înseamnă depăşirea fazelor de „stăpânire a naturii de către om” şi „divorţul dintre om şi natură” specifice dezvoltării industriale şi „reconcilierii omului cu natura”.

Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate, relevând o serie de efecte negative:

- organizare incoerentă arhitecturală, peisagistică şi urbanistică; - pierderea unei importante zone de atracţie la nivelul zonei

metropolitane a municipiului Bucureşti; - lipsa protejării, reabilitării şi valorificării patrimoniului natural, reprezentat

de spaţiile verzi şi aducerea lui în conexiune cu ecosistemele din teritoriu; - nedistribuirea echilibrată şi eficientă a activităţilor în zonă, nefiind în

concordanţă cu funcţiunea urbanistică determinată, cu vocaţia zonei şi inserarea sa în contextul spaţial – funcţional al comunei;

- neutilizarea spaţiilor adiacente apelor de suprafaţă şi a terenurilor degradate, de tipul zone verzi de protecţie, agrement, sport, parcuri;

- menţinerea disfuncţionalităţilor privind dezvoltarea durabilă, inter-relaţionate pe cele patru mari categorii de factori de natură: fizico-geografică; spaţial-ecologică; spaţial-funcţională; socio-spaţială.

Cap. 3 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată

Amplasamentul ce constituie obiectul „PUZ Ansamblu Rezidenţial” se află în judeţul Călăraşi, în extravilanul agricol al comunei Fundeni. Zona studiată se află la est de calea ferată Bucureşti–Olteniţa şi de DJ 301. Accesul în zona studiată se face de pe DJ 301.

269

3.1 Relieful Întregul teritoriu administrativ al comunei este situat în partea

centrală a marii unităţi morfologice – Câmpia Română, subunitatea Câmpia Mostiştei, la contactul acesteia cu Câmpia Vlăsiei. Din punct de vedere genetic, Câmpia Română a rezultat în urma proceselor de acumulare, într-o zonă cu caracter subsident, pe un fundament cretacic aparţinând Platformei Moesice. Zona studiată face parte din subdiviziunea Bărăganului Sudic sau Câmpia Bucureştiului. Câmpia Bucureştiului, reprezentată printr-un colţ din Câmpul Otopeni situat între confluenţa Dâmboviţa – Pasărea, cu altitudinea 50–55 m, este o terasă de confluenţă pe care se află comuna Fundeni şi unde râul Pasărea este barat printr-un liman, împărţit în mai multe lacuri.

3.2 Geologie Din punct de vedere geologic, în perimetrul studiat se disting un

soclu cristalin cutat şi o cuvertură sedimentară reprezentată prin depozite paleozoice, mezozoice şi neozoice, prezentând o structură tabulară accidentată de numeroase falii şi discontinuităţi la baza triasicului, la baza jurasicului şi a neogenului.

Depozitele mai noi, de vârstă cuaternară, reprezintă partea superioară a cuverturii sedimentare, fiind reprezentate prin depozite aluvionare alcătuite din pietrişuri şi nisipuri, cunoscute sub denumirea de “Stratele de Frăteşti”, peste care s-au depus formaţiuni lacustre, argilo–marnoase, denumite “Complexul marnos” şi apoi formaţiuni deltaice – “Nisipuri de Mostiştea”, peste care s-au depus „Pietrişurile de Colentina”.

Acestea din urmă sunt acoperite de formaţiuni de origine eoliană – depozite loessoide, ce acoperă suprafaţa câmpiei.

3.3 Hidrografia şi hidrogeologia Reţeaua hidrografică este reprezentată de valea Dâmboviţei cu

afluentul său valea Pasărea – bazinul hidrografic Argeş. Pasărea, afluentul Colentinei, are curs meandrat, tipic unui râu de câmpie cu debit inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul căreia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu funcţii complexe (piscicultura, agrement). Are un curs permanent, regularizat.

În funcţie de modul de alimentare, stratele acvifere au fost grupate în: strate acvifere freatice; strate acvifere de medie şi mare adâncime. Alimentarea acviferelor freatice se face prin infiltrarea directă a precipitaţiilor sau prin drenarea apelor de suprafaţă. Aceste strate acvifere au nivel liber, debitul şi nivelul hidrostatic fiind condiţionate de regimul precipitaţiilor, fiind vulnerabile în perioadele secetoase. Nivelul hidrostatic al stratelor acvifere freatice variaza între 7 m în NV-ul comunei şi 3 m la Est de Plătăreşti.

270

Stratele acvifere de medie şi mare adâncime. Stratul acvifer de Mostiştea. După poziţia izobatică, orizontul

“Nisipurile de Mostistea” poate fi socotit de mică şi medie adâncime, dar se acceptă că acesta reprezintă debitul acviferelor de medie adâncime. În cadrul acestui orizont s-au constatat numeroase varietăţi laterale de facies şi apariţia uneori a unor lentile de argilă, care determină divizarea acestora în două subdiviziuni. Litologic, “Nisipurile de Mostiştea” sunt constituite în totalitate din nisipuri cu granulaţie mică sau medie până la 0,5 mm, cu grad de sortare şi rulare foarte bun. Procentul redus sau absenţa materialului pelitic face ca acest complex acvifer să aibă valori ridicate ale permeabilităţii, coeficientul de transmisivitate are valori cuprinse între 300–500 m2/zi, iar coeficientul de permeabilitate, la valori de 20–40 m/zi.

Complexul acvifer de adâncime este cantonat în stratele permeabile constituite din nisipuri şi pietrişuri de vârsta Pleistocen inferior denumite “stratele de Frăteşti”. Nivelul piezometric al acestui complex (stratele A şi B) se afundă pe direcţiile S–N şi E–V, datorită exploatării locale intensive, direcţia generală de curgere rămânând tot NV–SE. Datorită accesibilităţii diferite, execuţia forajelor care au captat aceste strate acvifere se repartizează astfel: orizontul A – 82% din foraje; orizontul B – 15% din foraje; orizontul C – 3% din foraje. Această situaţie se datorează adâncimilor mari la care pot fi interceptate stratele B şi C şi, de aici, dificultăţile în realizarea forajelor. Coeficientul de transmisivitate al acestui complex are valori cuprinse intre 600 m2/zi, în sudul Bucureştiului, inclusiv zona studiată şi 1600 m2/zi, în NV. Razele de influenţă ale forajelor executate au valori cuprinse intre 150–300 m. Adâncimea la care se poate intercepta complexul “Stratelor de Frăteşti” este estimată la 115 m, stratul A fiind interceptat pe intervalul 115-130 m, iar stratul B pe intervalul 140-160 m.

3.4 Clima Din punct de vedere climatic, comuna Fundeni se încadrează în zona

cu climă continentală, cu valori medii anuale ale temperaturii de 10–11oC, cu valori medii negative în intervalul decembrie – februarie şi valori medii pozitive în intervalul martie – noiembrie. Luna cea mai rece este ianuarie, valoarea medie a temperaturii se situeaza sub – 3 oC. Luna cea mai caldă este luna iulie, cu valori medii în jurul a 23 oC.

Precipitaţiile atmosferice însumează cca. 500 mm/an, cu un maxim la sfârşitul primăverii, când cad circa un sfert din valoarea totală a acestora. Luna cu cantităţile cele mai mari de precipitaţii este iunie (71,2 mm) în timp ce cantitatea minimă se înregistrează în luna februarie (25,4 mm) urmată de luna decembrie 31,3 mm.

Vânturile dominante sunt cele de NE şi E, dar şi cele din SV.

271

3.5 Flora şi fauna Teritoriul judeţului Călăraşi, comuna Fundeni, se situează în

regiunea biogeografică stepă. Floristic, judeţul Călăraşi se află în Provincia Danubiano-Pontică. Flora şi fauna comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepă şi silvostepă, fiind direct influenţate de starea factorilor de mediu din judeţ şi de acţiunile antropice.

Vegetaţia specifică zonei este reprezentată de arbori şi arbuşti pentru vegetaţia lemnoasă, plante perene şi anuale pentru vegetaţia ierboasă din păşuni. Vegetaţia lemnoasă, este caracteristică zonei pădurilor de Quercinee – predominant fiind stejarul (Quercus rubus), cerul (Quercus cerris), ulmul (Ulmus lonis), frasinul (Fraximus excelsior). Cei mai răspândiţi arbuşti sunt: măceşul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa), păducelul (Crategus monogyna), lemnul Câinesc (Ligustrum vulgare). Vegetaţia ierboasă întâlnită în culture, este formată din: volbura (Convolvulus arvensis), pirul gros (Cynodon dactylon), mohor (Setaria viridis), pălămida (Cirsium arvense), ştirul (Amaranthus retroflexus), costreiul (Echinocloa crus galii), zemosita (Hibiscus ternatus), rugul (Rubus caesius). Ca plante hidrofile sunt întâlnite rogozul (Carex specia), isma (Mentha sp.), stuful (Phragmites Communis). Vegetaţia cultivată este reprezentată de grâu, porumb, floarea soarelui, plante furajere. Factorii pedoclimatici din zonă oferă condiţii satisfăcătoare pentru majoritatea culturilor.

Fauna sălbatică a comunei Fundeni este reprezentată de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de stepă şi silvostepă ca: iepurele, potârnichea, prepeliţa, şopârla de iarbă, şarpele, dihorul de stepă, nevăstuica, şobolan, fazanul, ciocârlie, graur, guguştiuc, porumbel salbatic, turturica, sturz. Fauna lacurilor este reprezentată de vidră, lişiţă, raţă sălbatică, melci, acvila, şoimul, lebăda.

3.6 Solurile În urma interacţiunii factorilor pedogenetici, în zonă s-au format mai

multe tipuri de sol, cernoziomuri cambice, faeoziomuri (cernoziomuri argiloiluviale), soluri brun roşcate (preluvosol roşcat – EL-RS) şi aluviosoluri coluvice (coluvisoluri). Solul studiat se încadrează în clasa Luvisoluri - preluvosol roşcat (EL-RS - sol brun roşcat ). Pentru stabilirea stratificaţiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului, în zona cercetată s-au executat cinci foraje manuale cu φ3 şi adâncimi de 6,00 m fiecare.

Pe baza datelor din foraje s-a întocmit următoarea coloană litologică: - 0,00 – 0,60 (0,80) m – strat de sol vegetal; - 0,60 (0,80) – 1,40 m – argilă prăfoasă loessoidă, cafenie-gălbuie,

plastic vârtoasă;

272

- 1,40 – 6,00 m – praf argilos loessoid, galben, plastic vârtos, cu concreţiuni de calcar.

Orizontul loessoid prezintă valori medii ale umidităţilor, consistenţă ridicată, valori ridicate ale porozităţilor, fiind sensibil la umezire şi putând fi încadrat în grupa B a pământurilor macroporice de acest gen, conform Normativ P7-2000.

Din punct de vedere seismic, comuna Fundeni este situată conform STAS 11100/1 – 1993, în zona de grad 8/1 (M.S.K.) de intensitate seismică, iar potrivit Normativ P100/1 – 2006 - în zona la care valorile de vârf al acceleraţiei terenului pentru proiectare ag=0,24 pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani şi a valorilor perioadei de control (col) Tc = 1,6 sec a spectrului de răspuns.

3.7 Patrimoniul cultural În zona studiată şi în apropiere ei nu există zone declarate

monumente ale naturii sau rezervaţii naturale care să implice restricţii de construire.

Cap. 4 Probleme de mediu relevante pentru PUZ Proiectul de faţă se fundamentează pe principiul dezvoltării durabile,

pe protejarea mediului şi priveşte activităţi care să aibă în vedere o dezvoltare economica şi urbană armonioasă. În cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii prietenoase mediului, care respectă prevederile legale privind protecţia acestuia. Administrarea eficientă a proiectului va contribui la dezvoltarea socială şi economică a regiunii, prin creşterea calităţii vieţii, îşi va aduce contribuţia la existenţa unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate în gestionarea resurselor zonei. Proiectul nu are impact negativ asupra mediului. Atât în timpul realizării proiectului, cât şi în perioada de exploatare, se vor urmări permanent factorii de mediu, avându-se în vedere şi afluenţa publicului.

Calitatea globală a factorilor de mediu din zonă este apreciată ca fiind bună, pe teritoriu nu există surse de poluare a apei, aerului sau solului. Teritoriul comunei Fundeni aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală. Relieful dominant este de câmpie înaltă, uşor ondulată, cu altitudini cuprinse între 50–70 m. Reţeaua hidrografică este reprezentată de Valea Dâmboviţei, cu afluentul său Valea Pasărea. Zona este liberă de construcţii, fiind în prezent teren agricol. Zona studiată nu are un sistem centralizat de alimentare cu apă şi nu dispune de un sistem de canalizare. Pe viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, ţinându-se seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă.

273

Cap. 5 Obiective de protecţie a mediului

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional

Zona studiată a fost prinsă în PUG – Comuna Fundeni, jud. Călăraşi.

5.2 Varianta propusă Conform cerinţelor stipulate în “Directiva SEA”, care se referă la

evaluarea anumitor planuri şi programe asupra mediului, s-a întocmit următoarea variantă la PUZ, astfel:

5.2.1 Zonificare. Zona este liberă de construcţii, neamenajată. Prin amenajările şi construcţiile propuse se va obţine o zonă de locuinţe ca zonă dominantă.

5.2.2 Prescripţii pe zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă. Regulamentul urbanistic a fost elaborat pe baza Legii nr. 50/1991 şi a Ord. MLPAT nr. 91/1991.

Teritoriul acoperit de PUZ şi Regulament se compune din: L – ZONĂ DE LOCUIT.

L1 – subzonă locuinţe individuale max P+1+M; L2 – subzonă locuinţe colective max P+3+M

Utilizare funcţională Utilizări admise. L1+L2: locuinţe; echipamente publice sau de interes

public; activităţi comerciale, servicii artizanale de mici dimensiuni, fără să incomodeze sau polueze vecinătăţile.

Utilizări admise cu condiţionări. L2: se admit servicii profesionale, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 300,00 mp ADC şi să nu genereze transporturi grele; aceste funcţiuni vor fi dispuse la intersecţii şi se va considera că au o arie de servire de 250 m.

Se admit echipamente publice la parterul blocurilor de locuit cu condiţia că dispensarele de la parterul blocurilor vor avea un acces separat de cel al locatarilor; se admit spaţii pentru administrarea grupurilor de peste 20-40 apartamente proprietate privată, eventual cu locuinţa administratorului/ portarului angajat permanent.

Utilizări interzise. L1+L2: Se interzice localizarea sau continuarea funcţionării în zona de locuit a oricăror activităţi care prin natura lor şi prin modul lor de funcţionare produc poluare, zgomot, transporturi grele (baze de transport, staţii service, depozite de substanţe periculoase, cluburi şi restaurante cu program de noapte); depozitare en-gros; depozitări de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deşeurilor urbane; activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice; autobaze şi staţii de întreţinere auto. Se

274

interzic lucrările de terasement de natura să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente, şi orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

Condiţii de amplasare, echipare şi configurare a clădirilor Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni). L1: se

consideră construibile parcelele care îndeplinesc condiţiile cumulate: dimensiuni minime; adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea acesteia; parcelele se pot unifica pentru locuinţele cuplate în regim de 2 sau 4 unităţi (cumpărate una sau mai multe parcele adiacente).

Tabel SC 6.4.2 Dimensiuni minime ale parcelelor construibile

Regim de construire Dimensiune minimă Suprafaţă, m2 Front, m

Cuplat × 2 unităţi 250 10 Cuplat × 4 unităţi 150 12,5

Izolat 500 20 Parcelă de colţ 150 -

Amplasarea clădirilor faţă de aliniament. Clădirile pot fi dispuse pe

aliniament sau retrase, cu următoarele recomandări: L1: retragerile vor fi de min 5,00 m pe toate categoriile de străzi; L2: retragerile vor fi de min 9,5 m.

Amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi de cea posterioară ale parcelelor. L1: este permis regimul de construire cuplat şi izolat a) pentru toate clădirile se impune o distanţă minimă obligatorie faţă de limitele parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe a clădirii, dar nu mai puţin de 5,0 m; b) pentru toate clădirile se impune o distanţă minimă obligatorie faţa de limitele posterioare ale parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe a clădirii, dar nu mai puţin de 5,0 m, excepţie făcând locuinţele cuplate câte 4 (limita posterioară a parcelei fiind limita edificabilă). L2: pentru toate clădirile se impune o distanţă minimă obligatorie de 5,0 m faţă de limitele posterioare ale parcelei.

Amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă. L1: pentru mai multe corpuri distincte de clădiri pe aceeaşi parcelă, distanţele minime dintre acestea vor fi egale cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 3,0 m.

Circulaţii şi accese. L1+L2: toate clădirile trebuie să aibă asigurat un acces carosabil de minim 3,0 m lăţime dintr-o cale de circulaţie publică, să permită intrarea mijloacelor de intervenţie în caz de incendiu. În cazul parcelelor izolate în interiorul insulelor, acestea sunt neconstruibile până la obţinerea dreptului de trecere, conform prevederilor Codului civil.

275

Staţionarea autovehiculelor. L1+L2: Toate parcajele se vor asigura înafara spaţiului aferent drumurilor publice; L1: loc de parcare în interiorul parcelei; L2: parcaj subteran.

Înălţimea maximă admisibilă a clădirilor măsurată la cornişe de la nivelul solului. L1: 4,0 m pentru parter, 7,0 m pentru P+1, 10,0 m pentru P+1+M; L2: 16,0 m pentru P+3+E retras.

Aspectul exterior al clădirilor. L1+L2: construcţiile realizate în zonele existente vor ţine seama de vecinătăţile imediate şi de caracterul viitor al zonei. Construcţiile din zonele noi vor ţine seama de prevederile PUG şi de caracterul dominant rezidenţial al zonei.

Condiţii de echipare edilitară. L1+L2: Toate clădirile vor fi în mod obligatoriu racordate la toate tipurile de reţele publice tehnico-edilitare existente şi vor avea prevăzută posibilitatea de racordarea la viitoarele reţele. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit în locuri vizibile din spaţiile publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV.

Spaţii libere şi spaţii plantate. L1+L2: Spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi să fie înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare 100,00 m2 de teren liber. Spaţiile dintre aliniament şi linia de retragere a clădirilor vor fi amenajate ca grădini de faţadă decorative.

Împrejmuiri. L1+L2: Fiecare clădire sau grup de clădiri care au amenajări comune să aibă marcată limita terenului aferent către stradă prin împrejmuiri construite şi/sau gard viu compact. Faţă de caracterul general al localităţii, gardul spre stradă să aibă partea inferioara opacă până la înălţimea de 0,40 m (pentru protejarea trotuarelor circulaţiei publice de pământul adus de precipitaţii) şi o parte transparentă până la înălţimea totală de 1,20 m. Gardurile dintre proprietăţi să aibă înălţimea de minim 2,00 m. Administraţia locală să stabilească modele de împrejmuiri pentru orientarea locuitorilor şi asigurarea unei imagini de calitate, spre spaţiile publice.

Posibilităţi maxime de ocupare şi utilizare a terenului Procent maxim de ocupare a terenului (POT): L1 – max 40%; L2 – max 55%. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT): L1 – max 1,00; L2 - max 2,5. M - ZONĂ MIXTĂ

M1 – subzona mixtă max P+3+E restrâns (locuinţe colective, comerţ) M2 – subzona mixtă max P+3+E restrâns (comerţ, dotări, unităţi de

învăţământ – grădiniţă, şcoală generală) M3 – subzona mixtă max P+5+E retras (birouri, servicii, showroom)

Caracterul zonei Zona este constituită din diferite funcţiuni publice şi de interes

general dispuse în lungul principalelor artere de circulaţie, în centrul de

276

cartier nou format şi în jurul altor puncte de concentrare a locuitorilor. Subzonele M2 şi M3 vor fi detaliate prin PUD.

Utilizare funcţională Utilizări admise

M1 – sunt admise următoarele funcţiuni: - locuinţe; - parter:

- sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;

- servicii sociale, colective şi personale; - sedii ale unor organizaţii politice, profesionale; - comerţ cu amănuntul; - restaurante, baruri, cofetării, cafenele; - sport şi recreere în spaţii acoperite; - parcaje la sol şi multietajate; - spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; - spaţii plantate.

M2 – sunt admise următoarele funcţiuni: - instituţii, servicii şi echipamente publice; - sedii companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare,

expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale; - servicii sociale, colective şi personale; - sedii ale unor organizaţii politice, profesionale; - comerţ cu amănuntul; - depozitare mic-gros; - hoteluri, pensiuni, agenţii de turism; - restaurante, baruri, cofetării, cafenele; - sport şi recreere în spaţii acoperite; - parcaje la sol şi multietajate; - spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; - spaţii plantate; - staţie de alimentare carburant (va fi prevăzută cu zona de protecţie 20 m,

amplasarea se va face în proximitatea zonei de acces în ansamblul rezidenţial). M3 – sunt admise următoarele funcţiuni:

- instituţii, servicii şi echipamente publice; - sedii companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare,

expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale; - servicii sociale, colective şi personale; - sedii ale unor organizaţii politice, profesionale; - hoteluri, pensiuni, agenţii de turism; - restaurante, baruri, cofetării, cafenele; - sport şi recreere în spaţii acoperite; - parcaje la sol şi multietajate; - spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; - spaţii plantate. Utilizări admise cu condiţionări. M1+M2+M3: sunt admise

următoarele funcţiuni: toate clădirile vor avea la parterul orientat spre stradă

277

funcţiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de funcţionare specific; se admit activităţi în care accesul publicului nu este liber numai cu condiţia ca să nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea străzii incluse în zona mixtă.

Utilizări interzise. M1+M2+M3: sunt interzise următoarele funcţiuni: - activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construcţii provizorii de orice natură; - depozitare en-gros; - staţii de întreţinere auto; - curăţătorii chimice; - depozitări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deşeurilor urbane; - depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice; - activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din

circulaţiile publice sau din instituţiile publice; - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi

construcţiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele

vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice. Condiţii de amplasare, echipare şi configurare a clădirilor Amplasarea clădirilor faţă de aliniament. M1+M2+M3: la

intersecţii, aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi, cu lungime de min 12,0 m pe străzi de cat. I, II şi de 6,0 m pe străzi de cat. III; M1 – echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu min 6–10 m sau vor fi dispuse pe aliniament în funcţie de caracterul strazii, de profilul activităţii şi de normele existente.

Amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi de cea posterioară ale parcelelor. M2+M3: a) clădirile publice se vor amplasa în regim izolat, retragerea faţă de limitele laterale va fi de minim jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu mai puţin de 5,0 m, retragerea faţă de limitele posterioare va fi de minim jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu mai puţin de 6,0 m; b) se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta constituie linia de separaţie dintre subzona mixtă şi zona rezidenţială, echipamente publice sau biserici, cazuri în care se admite realizarea noilor clădiri numai cu o retragere faţă de limitele laterale ale parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu mai puţin de 5,0 m; c) distanţa dintre clădirea unei biserici şi limitele laterale şi posterioare ale parcelei este de minim 10,0 m; d) clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5,0 m; e) se recomandă ca, pentru respectarea intimităţii locuinţelor, parapetul ferestrelor de pe faţadele laterale ale clădirilor din zona mixtă cu alte funcţiuni decât locuinţe, care sunt orientate spre locuinţele de pe parcelele laterale situate la mai puţin de 10,0 m, să aibă parapetul ferestrelor la min

278

1,9 m de la pardoseala încăperilor; f) în cazul clădirilor comerciale şi de producţie se admite regimul compact de construire cu condiţia respectării celorlalte prevederi ale regulamentului.

Amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă. M1+M2+M3: clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu cel puţin jumătate din înălţimea celei mai inalte; distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 8,0 m.

Circulaţii şi accese. M1+M2+M3: a) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de min 4,00 m lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate; b) se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de funcţionare, precum şi pentru accese de serviciu; c) în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

Staţionarea autovehiculelor. M1+M2+M3: a) autovehiculele necesare funcţionării diferitelor activităţi vor staţiona numai în interiorul parcelei, deci înafara circulaţiilor publice; b) în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv, care va fi situat în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacentă la o distanţă de max 250,0 m.

Înălţimea maximă admisibilă a clădirilor. M1 – Hmax=16 m; M2+M3 – Hmax=22 m.

Aspectul exterior al clădirilor. M1+M2+M3: aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de rolul social al străzilor comerciale, de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinatate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate.

Condiţii de echipare edilitară. M1+M2+M3: a) toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice propuse; b) se va asigura posibilitatea racordării la sistemele moderne de telecomunicaţii; c) se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi dispunderea vizibilă a cablurilor TV.

Spaţii libere şi spaţii plantate. M1+M2+M3: a) se vor identifica, proteja şi păstra în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având peste 4,0 m înălţime şi diametrul tulpinii peste 15,0 cm; în cazul tăierii unui arbore, se vor planta în schimb alţi 10 arbori în perimetrul unor spaţii plantate publice din apropiere; b) în grădinile de faţadă ale echipamentelor publice, min 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii

279

înalte; c) minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele utilizabile ale construcţiilor să fie amenajate ca spaţii verzi pentru ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile învecinate; d) parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare patru locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20 m înălţime; e) în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.

Împrejmuiri. M1+M2+M3: Administraţia locală să stabilească modele de împrejmuiri pentru orientarea locuitorilor şi asigurarea unei imagini de calitate, spre spaţiile publice.

Posibilităţi maxime de ocupare şi utilizare a terenului Procent maxim de ocupare a terenului (POT) max 55,0%; Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) max 2,5

(sau conform PUD pentru M2, M3). V - ZONĂ SPAŢII PLANTATE ŞI SEMIPUBLICE

V1 – subzonă spaţii plantate de protecţie căi majore (amenajări temporale)

V2 – subzonă spaţii verzi semipublice (spaţii de joacă, amenajări peisagere, spaţii de odihnă)

V3 – subzonă spaţii verzi publice cu acces nelimitat (parc oraş, grădini publice).

Utilizare funcţională Utilizări admise V1 – conform legilor şi normelor în vigoare:

- spaţii verzi pentru protecţia apelor, protecţia climatică, protecţia faţă de infrastructura tehnica conform legilor şi normelor în vigoare;

- circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise;

- pe fâşia de protecţie de 25,0 m din lungul oglinzii de apă ale lacului, cu funcţiune publică, ecologică şi peisagistică, se admit următoarele: drum de halaj, alei, amenajări de mici dimensiuni pentru odihnă, agrement, joc şi sport, debarcadere, anexe sanitare, mici puncte de alimentaţie publică specifice programului de parc.

V2 + V3 – sunt admise: - spaţii plantate publice (parcuri, grădini, scuaruri); - circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea

spaţiilor plantate; - mobilier urban, amenajări pentru joc şi odihnă; - adăposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere având

suprafaţa construita desfăşurată de maxim 60 m2; - amenajări descoperite pentru practicarea sporturilor situate în zonele

rezidenţiale;

280

- în afara funcţiunilor de spaţii plantate publice şi a celor de sport şi agrement sunt admise şi funcţiuni comerciale într-o proporţie de maxim 20% din aria construită;

- construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă, cu diferite tematici), activităţi sportive, alimentaţie publică şi comerţ.

Utilizări admise cu condiţionări. Nu este cazul. Utilizări interzise Se interzic:

- orice intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare; - orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi diminuarea suprafetelor

înverzite; - orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de

infrastructura tehnică de circulaţii majore şi de transport a energiei electrice şi a gazelor;

- tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate. Celelalte condiţii de construire vor fi stabilite prin studii de

specialitate avizate conform legii. G - ZONĂ ECHIPARE REŢELE EDILITARE

G1 – subzona sursă şi gospodărie de apă, PSI. Caracterul zonei Pe teritoriul amplasării ansamblului rezidenţial nu există reţele

edilitare comunale. Utilizare funcţională

Utilizări admise - construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală; - birouri autonome; - incinte tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru sistemul de alimentare cu apă,

canalizare, alimentare cu energie electrică şi termică, pieţe comerciale, salubritate, întreţinerea spaţiilor plantate;

- parcaje. Utilizări admise cu condiţionări. Se vor asigura zonele de protecţie

prevăzute prin norme. Utilizări interzise. Pentru incintele situate în zone rezidenţiale se

interzic orice activităţi care prezintă risc tehnologic şi produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile pe care le generează.

5.2.3 Echipare tehnico-edilitară Căi de comunicaţie şi transport. Întrucât terenul este amplasat pe

partea stângă a liniei curente 802 Titan Sud – Olteniţa, având o latură paralelă cu C.F. ce are o lungime de 146,00 m de la km C.F. 34+410 la km C.F. 34+556, se vor respecta următoarele:

281

- pe zona de siguranţă C.F.R (20,00 m din ax linie C.F. cea mai apropiată de lucrare) nu se admite amplasarea de construcţii, fie ele şi cu caracter provizoriu;

- pe zona de protecţie C.F.R. (între 20,00 m şi 100,00 m din ax C.F. linia cea mai apropiată de lucrare) se admit amplasări de construcţii, dar numai după obţinerea Avizului de Construire din partea C.F.R.

Se va respecta OU nr. 12/1998, republicată, privind transportul pe căile ferate române şi Regulamentul General de Urbanism, republicat. S-a obţinut Avizul de principiu emis de Regionala CFR Bucureşti.

Gospodărirea apelor. Reţeaua hidrografică este reprezentată de Valea Pasărea, afluent al râului Dâmboviţa – bazinul hidrografic Argeş.

Alimentarea cu apă potabilă. Pentru asigurarea apei potabile necesare pentru: consumul menajer şi igenico-sanitar; combaterea incendiului din exterior; stropit spaţii verzi se vor executa următoarele:

- foraje de mare adâncime – minim trei; - gospodărie de apă potabilă şi de incendiu; - reţele de alimentare cu apă potabilă şi incendiu; - reţele de alimentare cu apă potabilă pentru consumatori casnici,

hidranţi de incendiu stradali şi hidranţi de grădină (spaţiu verde). Forajele de mare adâncime (circa 200–220 m) se vor amplasa pe

domeniul public la distanţe de min 300 m unul de celălalt, conform studiilor hidrogeologice, cu zone sanitare severe. Forajele se vor echipa cu pompe submersibile. Capul forajului se va proteja cu un cămin. Fiecare foraj se va dota cu post de transformare montat pe stâlp. Apa potabilă extrasă din stratul freatic se va dirija spre gospodăria de apă potabilă şi incendiu şi se va contoriza. Apa potabilă se va trata împotriva agenţilor patogeni cu ozon şi raze ultraviolete.

Gospodăria de apă potabilă şi incendiu va fi compusă din: - rezervor semi-îngropat din beton armat cu V = 500 m3 - două buc; - staţie de pompare şi ridicare a presiunii andosată rezervoarelor; - clădire administrativă şi laborator analiză; - post de transformare. Gospodăria de apă şi incendiu se va proteja de o zonă sanitară

conform nrmelor sanitare în vigoare. Lângă incinta gospodăriei de apă potabilă şi incendiu se va amplasa o remiză PSI dotată cu motopompe mobile pentru incendiu, material de intervenţie şi protecţie la foc. Serviciul de pompieri va fi asigurat de o formaţie de voluntari recrutaţi din rândurile locuitorilor ansamblului rezidenţial.

Reţelele de alimentare cu apă potabilă şi incendiu se vor amplasa sub trotuar şi se vor dota cu hidranţi de incendiu subterani, hidranţi de

282

grădină pentru udat spaţiu verde şi branşamente pentru locuinţe. Pentru asigurarea apei potabile la consumatori şi la hidranţii de incendiu, reţelele de alimentare cu apă se vor executa inelare, din ţeavă de polipropilenă şi se vor echipa cu cămin cu vane de sectorizare şi golire. Adâncimea de pozare a reţelelor de apă va fi de -1,25 m faţă de cota finită trotuar.

Canalizarea apelor uzate. Apa uzată menajeră, evacuată de la instalaţiile interioare ale locuinţelor, se va colecta de reţele de canalizare executate din tub de PVC, echipate cu cămine de racord, vizitare şi întreţinere din PVC carosabile. Reţelele de canalizare menajeră se vor amplasa pe axul aleilor şi al drumurilor şi se vor monta sub adâncimea de 1,10 m de la cota finită a drumului, panta spre staţia de epurare fiind între 0,003 şi 0,005. Apele uzate menajere colectate de reţelele de canalizare vor fi epurate mecanic şi biologic într-o staţie de epurare.

Staţia de epurare va fi echipată cu: - staţie de pompare ape uzate tip cheson – 4 buc.; - cameră cu grătar – 2 buc.; - separatoare de grăsimi – 2 buc.; - decantoare primare – 2 buc.; - decantoare secundare – 2 buc.; - staţie de turbosuflante – 1 buc.; - staţie de filtre presă – 1 buc.; - gazometre; - centrala termică; - bloc tehnic şi administrativ cu laborator analize; - uscare namol; - post de transformare. Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate, evacuate în Lacul

Fundeni, se vor încadra în limitele impuse prin HG nr. 188/2002 – anexa 3 – NTPA 001/2002, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005. Staţia de epurare se va amplasa într-o zonă joasă faţă de anasamblu rezidenţial, la distanţă de clădiri şi va fi protejată de un perimetru sanitar sever, conform normelor sanitare în vigoare.

Reţea canalizare pluvială. Apa pluvială colectată de pe acoperişul clădirilor se va evacua la nivelul trotuarului prin burlane şi jgheaburi, apă urmând a se infiltra în spaţiul verde adiacent. Apa pluvială colectată pe căile de acces se va dirija prin rigole marginale spre spaţiile verzi ale parcurilor.

Proiectul deţine Aviz de gospodărire a apelor - Administraţia Naţională „Apele Române”.

Alimentare cu energie electrică şi telecomunicaţii Alimentare cu energie electrică se va face prin racorduri individuale

dintr-un post de transformare şi cutii de distribuţie amplasate în centrele de

283

greutate ale consumatorilor. Distribuţia energiei electrice se va face prin reţele aeriene din LEA 20 kV.

Telecomunicaţii - se va realiza legătura la cea mai apropiată Reţea telefonică existentă, în funcţie de necesarul de posturi.

Alimentare cu energie termică Încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde menajere se va face prin

intermediul unor centrale termice proprii de capacitate mică cu funcţionare cu gaz natural, ce vor asigura agentul termic, apa caldă la 70/90 oC. Echipamentele cu care vor fi dotate centralele termice vor fi complet automatizate, cu randamente minime de 92% şi vor avea agremente tehnice şi omologări la zi. Lucrările vor fi realizate în conformitate cu „Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale – Ord. MEC nr. 587/2004; centralele vor avea tiraj natural, respectând prescripţiile constructive din documentaţiile şi normativele tehnice în vigoare.

Alimentare cu gaze naturale Se propune introducerea alimentării cu gaze în zona studiată, având

în vedere că pe teritoriul administrativ al comunei este amplasată conducta de transport gaze naturale de înaltă presiune DN 500 mm, care alimentează Municipiul Olteniţa. Înfiinţarea distribuţiilor de gaze în localităţile tranzitate de conductă se poate face în conformitate cu OUG nr. 33/2004 aprobată prin Legea nr. 322/2004.

În condiţiile în care alimentarea cu gaze naturale se va dovedi rentabilă pentru Ansamblului rezidenţial – comuna Fundeni, se propune următoarea soluţie:

• amplasarea unei Staţii de reglare-măsurare-predare (SRMP) în imediata apropiere a conductei de transport de înaltă presiune. În această SRMP se va realiza reducerea presiunii în două trepte, de la înaltă la medie şi de la medie la redusă;

• dacă este posibil, SRMP va alimenta şi distribuţia de gaze naturale din satele Fundeni şi Plătăreşti;

• conductele de distribuţie de presiune redusă vor fi din polietilenă de înaltă densitate sau oţel.

Există, de asemenea, posibilitatea de a alimenta centralele termice şi maşinile de gătit cu gaz petrolier lichefiat stocat în recipiente mic-vrac tip BUTAN GAS ROMANIA sau SHELL GAS.

Gospodărie comunală Colectarea deşeurilor menajere se va face în pubele ecologice şi se vor

evacua prin intermediul unui agent economic specializat pe bază de contract, cu o frecvenţă ce se va stabili în conformitate cu normele în vigoare.

284

Cap. 6 Efecte semnificative asupra mediului

6.1 Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ

Pentru amplasamentul luat în studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu nedezvoltat, fără infrastructură, neechipat edilitar. Prezenta documentaţie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri urbane, stabilirea-detalierea utilizărilor funcţionale posibile împreună cu regulamentul aferent acestor funcţiuni, stabilirea circulaţiilor optime în zonă şi a unor posibile parcelări care să excludă în viitor rezolvarea acceselor la loturi prin intermediul servituţilor de trecere, echiparea edilitară a zonei. Folosinţa actuală a terenului ce face obiectul PUZ este teren agricol. Teritoriul studiat are o poziţie care îl face apt pentru construcţii cu caracter public operate privat/public.

Funcţiunile propuse: locuinţe individuale şi colective; birouri; zonă de agrement.

Impactul investiţiei asupra mediului se împarte în: impact care are loc în timpul implementării proiectului; impact care are loc în timpul exploatării acestuia.

Prima fază este limitată la perioada de execuţie şi va exercita impact negativ asupra aerului, în special prin emisii de pulberi cu conţinut variat şi prin emisii de vibraţii şi zgomot. Efectele au caracter temporar şi acţionează asupra personalului muncitor datorită expunerii mai îndelungate. Pentru perioada de exploatare, efectele principale pe termen mediu şi lung vor fi estimate şi încadrate în limitele impuse conform normativelor în vigoare, pentru fiecare factor de mediu.

6.1.1 Factor de mediu aer Faza de construcţie a clădirilor şi a obiectivelor tehnico-edilitare. În

această fază, sursele principale de poluare sunt reprezentate de activităţile specifice organizării de şantier, iar impactul se manifestă asupra factorilor de mediu aer, sol, populaţie. Prin aplicarea, pe toată durata execuţiei obiectivelor din program, a unor măsuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor în teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus, care va conduce la efecte minore, încadrate în tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre măsurile de protejare a factorului de mediu aer se menţionează: - măsuri de reducere a nivelului încărcării atmosferice cu pulberi în

suspensie sedimentabile; - manipulare a materialelor de construcţii pulverulente astfel încât să

se reducă la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici;

285

- măsuri pentru evitarea disipării de pământ şi materiale de construcţii pe carosabilul drumurilor de acces;

- depozitare de pământ excavat sau materiale de construcţii în locuri autorizate în amplasament;

- posibilitate de folosire a pământului excavat pentru reamenajare şi restaurare a terenului.

Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ. Sursele principale de impurificare/poluare a aerului: surse fixe - sistemele de încălzire – centrale termice pe gaze naturale; surse mobile - mijloace auto.

1. Nivel emisii atmosferice. Estimarea nivelului emisiilor s-a făcut utilizând: a) Metodologia OMS - Evaluare surse de poluare şi utilizarea rezultatelor pentru formularea strategiilor de control; b) Metodologia A.P. 42 EPA - Factori de emisie.

Valori limită pentru emisii: • Ord. nr. 462/1993 al MAPPM stabileşte valorile limită la emisie (VLE); • Ord. nr. 756/1997 al MAPPM „Reglementare privind evaluarea

poluării mediului” defineşte pragurile de alertă şi de intervenţie: - prag de alertă: atingerea a 70 % din VLE; - prag de intervenţie: depăşirea VLE.

Tabel SC 6.4.3 Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu gaze naturale Notă: Mărime de referinţă: valorile limită se raportează la un conţinut în O2 al efluenţilor gazoşi de 3% vol.

Având în vedere suprafaţa liberă de construcţii, funcţiunile propuse

şi zonificarea teritorială, pentru estimarea nivelului emisiilor s-au considerat ca surse principale de impurificare/poluare a aerului sistemele de încălzire – centralele termice şi traficul rutier.

Centrale termice: combustibil - gaze naturale. Pentru locuinţele individuale se vor utiliza centrale termice cu puterea utilă 24-33 kW, cu combustibil - gaze naturale (515 buc). Locuinţele colective vor fi dotate cu centrale termice cu puterea utilă de 600-2000 kW, combustibil – gaze naturale (46 buc).

Nivelul estimat se încadrează în VLE - Ord. nr. 462/93 şi se situează sub pragurile de alertă - Ord. nr. 756/97.

Substanţa Concentraţia, mg/m3

VLE Prag alertă Oxizi de sulf (exprimaţi SO2) 35 24,5 Oxizi de azot (exprimaţi NO2) 350 245 Monoxid de carbon (CO) 100 70 Pulberi în suspensie 5 3,5

286

Tabel SC 6.4.4a Nivel maxim emisii estimate – centrală termică P = 24-33 kW

Combustibil Poluanţi Concentraţie estimată, mg/Nm3

Norme de limitare Debit masic, g/h VLE Prag alertă

Gaze Naturale

SO2 - 35 24,5 - NO2 24 350 245 8,6 CO 15 100 70 5,37

Pulberi 0,36 5 3,5 0,13 Tabel SC 6.4.4b Nivel maxim emisii estimate – centrală termică P = 600-2000 kW Combustibil Poluanţi Concentraţie

estimată, mg/Nm3 Norme de limitare Debit masic, g/h VLE Prag alertă

Gaze Naturale

SO2 - 35 24,5 - NO2 82 350 245 208,3 CO 21 100 70 53,34

Pulberi 0,41 5 3,5 1,04 Notă: mărimea de referinţă - conţinut în O2 de 3% volum.

Trafic auto. Traseele propuse asigură atât legătura teritoriului cu

zonele limitrofe, cât şi legătura între spaţiile din teritoriul în studiu. Emisiile de poluanţi (gaze eşapament) provin din arderea

carburanţilor (benzină, motorină) în diverse tipuri de motoare. Elemente luate în consideraţie: viteză de circulaţie (5–10 km/h);

compoziţie trafic (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu); elemente geometrice (aliniament; benzi de circulaţie; flux continuu).

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorină şi benzină în motoarele cu aprindere prin scânteie sau compresie ale autovehiculelor rezultă: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx, exprimaţi prin NO2, ce reprezintă componenta dominantă), oxizi de sulf (exprimaţi prin SO2), pulberi în suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compuşi organici volatili).

Emisiile de poluanţi sunt necontrolate şi au caracter discontinuu; se produc într-un interval de cca 30 min. Nivelul lor depinde de o serie de factori:

- tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau compresie): gazele de eşapament au un conţinut diferit de poluanţi, în funcţie de carburant, implicit de tipul arderii;

- regimul de funcţionare; - distanţa parcursă; - timpii de deplasare şi manevre; - frecvenţa traficului.

Varianta de trafic de calcul: - 75% - autovehicule cu benzină de mic litraj < 1900 cc; - 18% - autovehicule cu aprindere prin compresie < 1,5 t; - 3% - autovehicule cu aprindere prin compresie > 1,5 t.

287

Tabel SC 6.4.5 Estimare nivel poluanţi proveniţi din trafic, în (g/nr. auto) Autoturisme, procentul de rulare PST SO2 NOx CO COV

Aprindere compresie (18% - 50 auto) 12 15,6 40 50 53,5 Benzină (75% - 200 auto) 8 52 496 569,6 110,4

Notă: Pentru acest tip de emisie (in spaţiu deschis) Ord. 462/93 nu prevede VLE.

2. Nivelul imisiilor atmosferice rezultat din calculul de dispersie. Prezentarea metodei de calcul. Pentru modelarea dispersiei poluanţilor în aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea 2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei, Centrul de Cercetare pentru Gestionarea Riscului Chimicalelor şi AIST (Japonia).

Intrările esenţiale în program sunt ratele de emisie şi alte condiţii, precum locaţia, înălţimea, volumul de gaz şi temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta opţional unul din modurile de simulare: pe termen scurt sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate în sistem ca un fişier extern pregătit de către utilizator.

Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuaţie Gaussiană a penei de poluant:

]2

y

y5,0exp[zysu2

QV)z,y,x(C

σ−

σσπ=

unde C este concentraţia în direcţiile x, y, z (m3/m3: ppb, ppm, sau alte unităţi); Q - rata de emisie a poluantului (m3N/s)2; V - termen vertical; us - viteza vântului la înălţimea de eliberare (m/s); σy,σz - parametri de dispersie în direcţii verticale şi laterale (m).

Termenul vertical, V, reprezintă distribuţia verticală a curbei gaussiene. Acest termen include înălţimea punctului de calcul şi efectele datorate înălţării penei de poluant emise.

σ+

−+

σ−

−=2

zehrz5,0exp

2

zehrz5,0expV

unde zr este înălţimea la punctul de calcul (m); he: - înălţimea efectivă a penei de poluant (m).

Inputurile în programul de dispersie au fost: - caracteristicile surselor: localizare, înălţime, diametru, debit masic al

poluantului, volumul şi temperatura efluentului; - debitul masic de poluant şi caracteristicile poluantului; - date meteo pe termen scurt şi termen lung (date orare pe un an de zile)

reprezentate prin: direcţia şi viteza vântului, temperatura, radiaţia solară; - clasa de stabilitate; - suprafaţa şi înălţimea clădirilor apropiate ce ar putea influenţa

dispersia poluantului.

288

Pentru modelarea dispersiilor s-au luat în calcul debitele masice de poluanţi, rezultate în urma efectuării măsurătorilor la sursele staţionare de emisie. Calculele s-au efectuat cu paşi variabili, până la o anumită distanţă faţă de sursa de evacuare. Rezultatele calculelor de dispersii pentru situatia de calm atmosferic şi pentru situaţia de vânt sunt reprezentate grafic, prin hărţi de dispersie.

Nivelul maxim al emisiilor de poluanţi se compară cu: - CMA medii de scurtă durată, conform STAS 12574/87 pentru

pulberi totale în suspensie, amoniac; - valori limită orare conform Ord. nr. 592/2002 pentru SO2, NO2,

monoxid de carbon. 3. Încadrarea în legislaţie. Nivelul imisiilor se compară cu:

• concentraţiile maxime admise, conform STAS 12574/87 “Condiţii de calitate a aerului în zonele protejate”;

• valori limită pentru praguri de calitate a aerului (Ord. nr. 592/2002). Substanţă poluantă STAS 12574/87 CMA medie scurtă durată (mg/m3) Dioxid de azot 0,3 Dioxid de sulf 0,75 Monoxid de carbon 6,0 Pulberi în suspensie 0,5 Aldehide 0,035

Valorile limită şi valorile de prag pentru nivelul imisiilor sunt prezentate în Tabel SC 6.4.6.

Tabel SC 6.4.6a Valori limită, marje de toleranţă, praguri de alertă Poluant Modul de limitare * Perioada de mediere Valoarea limită Marja de toleranţă NO2 şi NOx

Limită orară 1 h 200 µg/m3 NO2 17 µg/m3 Limită anuală An calendaristic 40 µg/m3 NO2 4 µg/m3

SO2 Limită orară 1 h 350 µg/m3 -

Limită zilnică 24 h 125 µg/m3 Nu

CO Limită zilnică Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore 10 mg/m3 -

Notă: * Valori limită pentru protecţia sănătăţii umane Tabel SC 6.4.6b Nivelul maxim al imisiilor de poluanţi

Poluant Stratificare stabilă 0,5 m/s Stratificare instabilă 4,0 m/s

Conc. maximă, µg/m3

Distanţa, m

Conc. maximă, µg/m3

Distanţa, m

Oxizi de azot (NO2) 1,662 180 7,039 960 Pulberi totale în suspensie 0,013 290 0,059 780 Monoxid de carbon (CO) 0,618 120 2,691 810

289

Prag alertă pentru concentraţii măsurate consecutiv timp de trei ore: - NO2 – 400 µg/m3; - SO2 – 500 µg/m3. 4. Nivel imisii rezultat din dispersie S-a modelat nivelul imisiilor şi rezultatele au fost transpuse pe hărţi

de poluare zonală. Surse de emisie. Centrale termice - estimările s-au realizat pentru un

număr total de 561 de centrale termice – 515 CT locuinţe individuale şi 46 CT locuinţe colective. Pulberile au fost estimate ca pulberi totale în suspensie, raportarea făcându-se la STAS 12574/87 pentru concentraţii medii de scurtă durată care au ca limită valoarea de 0,5 mg/m3.

Încadrarea în norme. Concentraţiile determinate de NOx, CO şi Concentraţiile medii de scurtă durată de pulberi se situează în totalitate sub limitele impuse de norme.

5. Poluarea cumulativă în sinergism Pentru substanţele cu acţiune sinergică prezente simultan în aer

1≤∑CMAiCi

. Poluanţii specifici, cu acţiune sinergică, sunt: SO2+NO2; SO2+PST;

NO2+PST. Determinarea valorii poluării cumulative a avut la bază calculele de

dispersie şi s-a realizat pentru zona funcţională şi pentru areale amplasate în zonele protejate cu funcţiune agricolă sau de locuire, în condiţiile:

- stare atmosferică: a) stabilă - calm atmosferic; b) instabilă – vânt cu viteza 4 m/s; - emisie simultană şi continuă de la sursele aferente obiectivului.

Pentru ambele situaţii, de calm atmosferic şi de instabilitate atmosferică, valoarea poluării cumulative în sinergism este subunitară (sub valoarea limită admisă).

290

Tabel SC 6.4.7 Poluarea cumulativă în sinergism – calm atmosferic Zona de acţiune

Limita funcţională Valoarea poluării cumulative

SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST Direcţie Nord 0,0012 0,0000096 0,0016 Direcţie Est 0,0011 0,000011 0,0013 Direcţie Sud 0,0015 0,0000098 0,0011 Direcţie Vest 0,0013 0,000012 0,0017

Situatia de calm atmosferic

00.00020.00040.00060.00080.001

0.00120.00140.00160.0018

1

Actiunesinergica:SO2+NO2Actiunesinergica:SO2+PSTActiunesinergica:NO2+PST

Figura SC 6.4.1 Transpunerea grafică a valorilor poluării cumulative în sinergism

Tabel SC 6.4.8 Poluarea cumulativă în sinergism – stare atmosferică instabilă, viteză vânt 4,00 m/s

Zona de acţiune Limita funcţională

Valoarea poluării cumulative SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST

Direcţie Sud-Vest 0,0019 0,000024 0,0025

Situatia de instabilitate atmosferica

0

0.0005

0.001

0.0015

0.002

0.0025

0.003

1

Actiunesinergica:SO2+NO2Actiunesinergica:SO2+PSTActiunesinergica:NO2+PST

Figura SC 6.4.2 Transpunerea grafică a valorilor poluării cumulative în sinergism

291

6.1.2. Factor de mediu apa Alimentarea cu apă potabilă pentru: consumul menajer şi igenico-

sanitar; combaterea incendiului din exterior; stropit spaţii verzi se va realiza din trei foraje de mare adâncime. Apa potabilă extrasă din stratul freatic se va dirija spre gospodăria de apă potabilă şi incendiu. Apa caldă menajeră pentru consumatorii din clădiri se va prepara local în centrale termice.

Canalizarea apelor uzate. Apele uzate menajere vor fi colectate prin reţele de canalizare menajeră şi evacuate într-o staţie de epurare. Apele uzate menajere epurate vor fi deversate prin curgere gravitaţională la emisarul din zonă, Lacul Fundeni. Parametrii de epurare ai staţiei se vor încadra în limitele impuse de normativul NTPA 001/2005 – privind deversările de ape uzate în ape de suprafaţă. Staţia de epurare va reduce concentraţia de materii în suspensie, grăsimi, substanţe organice şi azot amoniacal şi va regla pH-ul apelor uzate de tip menajer. Apele uzate pluviale vor fi evacuate către spaţiile verzi din incinte.

Necesarul de apă – Breviar de calcul Necesarul de apă va asigura: alimentarea cu apă potabilă a locuinţelor; udatul

spaţiilor verzi; necesarul de apă pentru stingerea incendiilor. Cantităţile de apă necesare s-au calculat conform SR 1343/1-2006, STAS 1478-90,

STAS 1846-90. S-a estimat un număr de 4000 consumatori de apă. Debitul specific de apă pentru nevoi gospodăreşti pentru zone cu apartamente în

blocuri cu instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare, cu preparare centralizată a apei calde, conform STAS SR 1343/1-2006:

qs = 180 l/persoană, zi Debitul zilnic mediu, Qzi med reprezintă media volumelor de apă utilizate zilnic în

cursul unui an.

( ) ( ) zi3m7201804000

10001

sqN1000

1zimedQ =⋅⋅=∑ ⋅⋅=

Debitul zilnic maxim, Qzimax - valoarea maximă a volumelor de apă utilizate zilnic în cursul unui an.

( ) ( ) zi3m9721,351804000

10001

ziKsqN1000

1zimaxQ =⋅⋅⋅=∑ ⋅⋅⋅=

Debitul orar maxim, Qorar max - valoarea maximă a debitului orar de apă din ziua de consum maxim.

( )

( ) sl38,39h

3m75,1415,31,351804000241

10001

orarmaxQ

oKziKsqN241

10001

orarmaxQ

==⋅⋅⋅⋅⋅=

∑ ⋅⋅⋅⋅⋅=

în care: N este numărul de utilizatori, consumatori fizici de apă; qs - debit specific, cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru o activitate normală (litri/consumator, zi); Kzi=1,35 - coeficient de variaţie zilnică, conform STAS SR 1343-1; Ko=3,5 - coeficient de variaţie orară, conform STAS SR 1343-1.

292

Debitul cerinţei de apă

zi3m84,8077201,101,02zimedQpkskszimedQ =⋅⋅=⋅⋅=

zi3m58,10909721,101,02zimaxQpkskszimaxQ =⋅⋅=⋅⋅=

h3m04,15975,1411,101,02orarmaxQpksksorarmaxQ =⋅⋅=⋅⋅=

unde: ks=1,02 este coeficient de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă; kp=1,10 - coeficient de majorare a necesarului de apă pentru a ţine seama de pierderile tehnice în obiectele sistemului de alimentare cu apă.

Calcul debitelor de apă restituite Calculul debitelor de apă uzată menajeră conform STAS 1846/1990. Debitele de

apă uzată menajeră evacuate în Reţeaua de canalizare, Qu, se calculează cu relatia: Qu=0,8 Qapa

în care: Qapa este debitul de apă de alimentare caracteristic (zilnic mediu şi orar maxim) al necesarului de apă.

zi3m5767200,8zimedQ0,8uzimedQ =⋅=⋅=

zi3m6,7779720,8zimaxQ0,8uzimaxQ =⋅=⋅=

h3m4,11375,1410,8orarmaxQ0,8uorarmaxQ =⋅=⋅=

Nivel calitativ Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a funcţiunilor propuse intră

în categoriile: o ape uzate menajere care prezintă încărcări:

- din gospodării individuale: materii în suspensie, detergenţi, substanţe extractibile în eter de petrol, substanţe organice;

- din activităţile specifice unităţilor de deservire publică: baruri, bufet, rezultă încărcări cu substanţe organice, suspensii, substanţe extractibile cu solvenţi organici;

o ape meteorice: - apele meteorice directe prezintă încărcare cu azot, fosfor, suspensii şi

substanţe organice (CBO, CCO); - apele de scurgere colectate din zona locuită, în special de pe zona

carosabilă şi de pe acoperişuri, încărcate cu substanţe organice, COT, suspensii, extractibile cu solvenţi organici, cloruri, azot total, nitriţi, nitraţi, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere.

Tabel SC 6.4.9 Încărcare organică şi nutrienţi în apele de ploaie şi de şiroire

Azot Fosfor CBO CCO Suspensii Apă de ploaie directă [mg/l] 0,5-1,5 0,004-0,03 - 10-20 10-20 Ape meteorice orăşeneşti [kg/km2/an] 952 90 4725 31150 64050

293

Tabel SC 6.4.10 Încărcarea apelor uzate pe tipuri de activitate CBO5 Suspensii Azot total Fosfor total

Comerţ cu amănuntul [kg/angajat/an] 7,3 - - - Servicii sanitare, comunitare [kg/pers/an] 18,1 39,2 3,3 0,93 După sedimentarea primară rămân 0,67 0,4 0,925 0,9 După treapta chimică rămân: 0,25 0,15 0,75 0,15 După tratarea biologică şi chimică rămân: 0,06 0,13 0,86 0,06 Servicii culturale [kg/loc/an] 3,7 - - - Tabel SC 6.4.11 Eficienţe de epurare, în %

CBO5 Suspensii Azot Fosfor Bacterii Viruşi Tratare primară Sedimentare 30-35 60-65 7,5 10 25-75 0-1 Tratare secundară Chimic 50-85 70-90 25 85 40-80 0-1 Filtrare 65-95 65-92 - - 80-95 0-1 Aerare intensă 95-98 85-90 15-30 10-20 60-90 0-1 Tratare terţiară Dezinfectare - - - - 99 0-4

Calcularea nivelului de încărcare al apelor uzate de tip menajer şi ape meteorice se poate realiza utilizând ghidul OMS al metodelor de inventariere şi de evaluare a surselor de poluare a apelor pentru folosirea rezultatelor în folosirea strategiilor de control al mediului.

Soluţia propusă pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate ale viitorului ansamblu poate fi completată sau modificată prin documentaţii tehnice de specialitate, elaborate de persoane fizice sau juridice autorizate.

6.1.3 Eliminarea deşeurilor. Pentru investiţia propusă, deşeurile specifice se încadrează în: a) deşeuri rezultate din construcţii – cod 17, specifice fazei de construcţie; b) deşeuri asimilabile cu cele municipale – cod 20, specifice perioadei de exploatare a investiţiei.

Faza de construcţie. O mare cantitate de deşeuri va rezulta din construcţia şantierului, din şantierele provizorii de montaj, precum şi din materialele de construcţii rămase.

În această fază, deşeurile vor fi de tipul: Cod 17.01.07 – amestecuri de beton, cărămizi, ţigle, materiale ceramice; Cod 17.02.01 – lemn; Cod 17.02.02 – sticla; Cod 17.05.08 – resturi de balast. Aceste deşeuri se vor colecta în incinta de şantier de unde vor fi

preluate şi transportate de un operator autorizat, pe bază de contract.

294

Faza de exploatare. Deşeurile specifice se încadrează în tipul celor asimilabile cu deşeurile municipale şi vor consta în:

Cod 20.01 – fracţiuni colectate separat 01.01 – hârtie şi carton 01.02 – sticlă 01.08 – deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine 01.10 – îmbrăcăminte 01.11 – textile 01.39 – materiale plastice 01.41 – deşeuri de la curăţatul coşurilor Cod 20.02 – deşeuri din grădini şi parcuri 02.01 – deşeuri biodegradabile 02.02 – pământ 02.03 – alte deşeuri nebiodegradabile

Tabel SC 6.4.12 Compoziţia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie

Compozitia deşeurilor

Mediu urban Mediu rural Medie pe regiune

% Cantitate % Cantitate % t/an kg/loc×an t/an kg/loc×an Ambalaje din hârtie/carton 9,00 41183,18 30,15 5,55 11654,51 5,85 6,95

Ambalaje din sticlă 4,63 21205,57 15,52 3,99 8385,89 4,21 4,25

Ambalaje din metal 3,49 15963,04 11,68 1,95 4100,68 2,06 2,57

Ambalaje din plastic 8,03 36761,56 26,91 6,26 13147,94 6,61 6,96

Ambalaje din lemn 1,91 8735,16 6,39 2,24 4717,29 2,37 2,10

Biodegradabile 57,53 263103,57 192,61 70,17 147241,88 74,01 65,02 Reciclabile nu ambalaje 15,18 69431,88 50,83 9,42 19774,44 9,94 11,76

Hârtie şi carton 2,66 12175,00 8,91 1,04 2400,00 1,02 1,75

Metale 1,14 5221,00 3,82 1,52 3200,00 1,61 1,36 Periculoase 0,05 26,00 0,02 0,03 4,25 0,002 0,038 DEE 1 5203,6 0,38 0,5 708,7 0,036 0,7 altele 10,32 46806,28 37,69 6,22 13461,49 7,12 8,63

TOTAL 100,00 457320,04 334,79 100,00 209822,66 105,46 100,00 Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit

Judeţul Călăraşi este inclus în Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor pentru Regiunea 3 – Sud Muntenia. Calculul privind compoziţia medie a deşeurilor din Regiunea 3 este prezentat în Tabelul SC 6.4.12, luând în considerare următoarele date:

o evoluţia cantităţii generate de deşeuri, 1999 – 2003,

295

o numărul de locuitori ce beneficiază de servicii de salubritate; o compoziţia medie a deşeurilor colectate de la populaţia din mediul

urban şi rural date de studii anterioare privind deşeurile şi de estimările companiilor de salubritate.

Din aceste date este calculată compoziţia medie, pe baza cantităţii totale de deşeuri generate de populaţia din mediul urban şi rural.

Compoziţia chimică a deşeurilor menajere variază în limite largi. În principiu, componentele sunt reprezentate de: substanţe celulozice; substanţe albuminoide şi proteinice; substanţe grase; materiale plastice.

Tabel SC 6.4.13 Compoziţia chimică – deşeuri menajere

Grupele de substanţe % Celulozice Albuminoide Proteine Substanţe grase, răşini Lignina Substanţe minerale incinerabile Substanţe minerale neincinerabile Materiale plastice TOTAL

48,0 5,0 3,0 4,0 12,0 5,0 21,0 2,0 100,0

Deşeurile stradale şi din construcţii. Compoziţia estimată este de

(% din greutate) ­ praf, pământ – 60–80; ­ frunze, lemne – 5–4; ­ hârtie, cartoane – 2–4; ­ resturi de la şantiere de construcţii (moloz, cărămizi, var) – 3–5; ­ resturi vegetale şi minerale aruncate pe străzi şi alei – 0,1-0,2; ­ alte materiale 3–6.

Greutatea specifică estimată este cuprinsă între 700 - 800 kg/m3.

Tabel SC 6.4.14 Indicatori privind cantitatea de deşeuri generată pe regiunea Sud Muntenia

An

Indicatori privind cantitatea generată de deşeuri Municipale şi

asimilabile (kg/loc×an)

Nămoluri staţii de epurare (kg/loc×an)

Construcţii şi demolări

(kg/loc×an)

Total deşeuri (kg/loc×an)

1999 264,64 10,33 15,72 290,47 2000 281,26 11,26 14,93 307,46 2001 273,41 5,28 13,74 292,44 2002 262,91 3,78 13,39 280,08 2003 273,46 2,99 62,21 338,68

296

Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deşeuri generată prezentată în Tabelul SC 6.4.14 şi numărul total de locuitori din regiune. Din datele raportate este posibil să obţinem indicii privind cantitatea de deşeuri generate în fiecare judeţ al Regiunii. Cantităţile de deşeuri raportate sunt împărţite la populaţia unui judeţ al Regiunii şi se obţine un index. Cifra poate fi apoi comparată cu valorile raportate în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sau acelea raportate de statele membre ale UE. De exemplu, în unele ţări, cantitatea de deşeuri generată per locuitor este puţin mai mare decât se aştepta (414 kg/ locuitor pentru Argeş în 2003). Se estimează că situaţia se va îmbunătăţi, având în vedere că tot mai multe depozite de deşeuri sunt echipate cu cântare. Tabel SC 6.4.15 Indicatori privind cantitatea generată de deşeuri pe judeţul Călăraşi, în 2003

An 2003

Indicatori de generare deseuri Municipale şi

asimilabile (kg/loc×an)

Nămoluri staţii de epurare (kg/loc×an)

Construcţii şi demolări

(kg/loc×an)

Total deşeuri

(kg/loc×an) Regiune 273,46 2,99 62,21 338,68

Jud. Călăraşi 184,63 3,13 6,26 194,03 Tabel SC 6.4.16 Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în judeţul Călăraşi, în 2003 (tone)

Tipuri principale de deşeuri Cod deşeu Regiune Călăraşi Municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, din care: 20 15 01 917.588 58.930

Menajere colectate în amestec de la populaţie 20 03 01 432.238 35.000 Asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii 20 03 01 165.866 8000

Municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv din construcţii şi demolări), din care: 20 01; 15 01 43158 1730

Hârtie şi carton 20 01 01; 15 01 01 8732 1400 Sticlă 20 01 02; 15 01 07 281 30 Plastic 20 01 39; 15 01 02 1165 30 Metale 20 01 40; 15 01 04 29.795 110 Lemn 20 01 38; 15 01 03 2238 20 Biodegradibile 20 01 08 374 100 Altele 20 01; 15 01 570 40 Voluminoase 20 03 07 1311 - Din grădini şi parcuri 20 02 30.042 4000 Din pieţe 20 03 02 9183 1000 Stradale 20 03 03 82.530 2700 Generate şi necolectate 20 01; 15 01 153.259 6500

297

Colectare, transport, depozitare. Colectarea deşeurilor menajere se va face în pubele ecologice şi se vor evacua, prin intermediul unui agent economic specializat, cu o frecvenţă ce se va stabili în conformitate cu normele în vigoare.

6.2 Impact şi efecte rezultate prin implementarea PUZ Evaluarea strategică de mediu reprezintă o tehnică de evaluare a

impactului asupra mediului în stadiul de propunere aplicată politicilor de planuri şi programe. Această tehnică asigură mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecinţele asupra sănătăţii şi mediului, punând accent deosebit pe aspectele legate de sănătatea umană.

6.2.1 Evaluarea impactului asupra sănătăţii. Sănătatea, definită de OMS ca ”starea de bine fizic, psihic şi social şi nu numai absenţa bolii sau infirmităţii”, este, fără îndoială, rezultatul interacţiunii unei multitudini de factori biologici, de mediu, sociali şi ai sectorului de sănătate, în continuă interacţiune, greu de cuantificat ca pondere în determinismul concret al stării de sănătate.

Mediul în contextul sănătăţii. Generic, mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici şi biologici, naturali sau rezultaţi ai acţiunii antropizante a omului asupra mediului natural, care constituie cadrul înconjurător în care indivizii trăiesc şi care, de cele mai multe ori, este greu influenţabil sau inaccesibil acţiunii individuale. O multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonoră, nivelul radiaţiilor, calitatea locuirii, transporturilor contribuie şi influenţează starea de sănătate.

Sănătatea în relaţie cu mediul. Definiţia OMS a sănătăţii în relaţie cu mediul, cea care înglobează “atât efectele directe ale agenţilor fizici, chimici şi biologici din mediu asupra sănătăţii şi stării de bine fizic, psihic şi social, cât şi efectele (de multe ori indirecte) mediului psihologic, social şi estetic (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbană şi transporturi)”, ne oferă o imagine a complexităţii domeniului şi, implicit, a necesităţii colaborării coerente, coordonate şi unitare la nivelul politicilor şi programelor internaţionale şi comunitare în vederea intervenţiei eficiente.

Domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul. Sănătatea în relaţie cu mediul este acea componentă a sănătăţii publice al cărei scop îl constituie prevenirea îmbolnăvirilor şi promovarea sănătăţii populaţiei în relaţie cu factorii din mediu. Domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul include toate aspectele teoretice şi practice, de la politici şi până la metode şi instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea şi combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei. Astfel, domeniul de intervenţie al sănătăţii în relaţie cu mediul este unul multidisciplinar,

298

complex, care presupune colaborarea intersectorială şi interinstituţională a echipelor de specialişti şi a managerilor acestora, pentru înţelegerea, descrierea, cuantificarea şi controlul acţiunii factorilor de mediu asupra sănătăţii.

6.2.2 Impact şi efecte asociate poluării aerului. Efectele poluării aerului asupra sănătăţii depind de o serie de procese fizice, chimice, fiziologice şi comportamentale, care se determină şi se influenţează reciproc. Expunerea la aerul poluat înconjurător este asociată unui număr de efecte asupra sănătăţii, începând cu simptome trecătoare la nivelul tractului respirator şi până la reducerea funcţiilor pulmonare, limitarea funcţionalităţii şi a performanţelor generale ale organismului. De asemenea, efectele adverse ale aerului poluant influenţează nu numai sistemul respirator, dar şi pe cel cardiovascular, traduse în creşteri ale morbidităţii şi mortalităţii pentru aceste grupe de boli şi reducerea speranţei de viaţă sănătoase a populaţiei zonelor poluate. Calitatea aerului este considerată în literatura de specialitate ca un indicator al expunerii populaţiei.

Principalele efecte asociate expunerii la poluanţii ubicuitari atmosferici, consideraţi ca relevanţi pentru impact în conformitate cu studiile OMS, sunt prezentate în continuare:

Tabel SC 6.4.17 Efectele asociate poluării aerului Poluant Efectele expunerii de scurtă durată Efectele expunerii cronice

Particule în suspensie

Reacţii inflamatorii Simptome respiratorii Efecte adverse ale sistemului cardiovascular Creşterea utilizării serviciilor medicale Creşterea internărilor în spitale Creşterea mortalităţii

Creşterea simptomelor respiratorii Reducerea funcţionării plămânului la copii Creşterea frecvenţei bolilor pulmonare Reducerea capacităţii funcţionale pulmonare la adulţi Reducerea speranţei vieţii sănătoase în special datorită mortalităţii cardiopulmonare

Ozon Efecte adverse în funcţionarea sistemului respirator Reacţii inflamatorii ale plămânului Efecte şi simptome respiratorii Creşterea utilizării serviciilor medicale Creşterea internărilor în spitale Creşterea mortalităţii

Reducerea capacităţii funcţionale pulmonare

Dioxid de azot

Afectarea funcţiei pulmonare Creşterea utilizării serviciilor medicale Creşterea internărilor în spitale Creşterea mortalităţii

Reducerea capacităţii funcţionale pulmonare Creşterea frecvenţei şi severităţii simptomelor respiratorii

299

Niveluri de siguranţă, efecte asupra sănătăţii. 1. Particulele în suspensie. Particulele rezultă din procesul de

combustie şi din numeroase alte activităţi, fiind un poluant ubicuitar al mediului de viaţă. Efectele acestora depind de mărimea lor, cele cu diametrul > 10 µ, (sedimentabile) fiind reţinute la nivelul căilor respiratorii superioare, în timp ce cele cu diametru cuprins între 1-10 µ, (care sedimentează dupa legea lui Stokes) rămân mai mult timp în atmosferă şi pătrund până la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse în organism prin inhalare sunt reţinute la nivelul căilor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor pătrunzând numai cele cu diametre de 2-3 µ. Epurarea are loc la nivelul pneumocitelor şi sunt expulzate prin actul de tuse. Aceste particule sunt de multe ori bogate în metale şi compuşi organic, iar expunerea este ubicuitară. Pe de altă parte, anumiţi compuşi ai particulelor sunt mai puţin dăunători, cum ar fi sarea, sulfaţii, nitraţii, praful.

Principalele efecte funcţionale asupra organismului produse de expunerea de lungă durată la concentraţii mari sau repetate sunt: bronhoconstricţie a căilor respiratorii cu creşterea rezistenţei căilor respiratorii însoţite de tuse, expectoraţie, scăderea consecutivă a modificărilor histologice şi biochimice a rezistenţei la infecţii; scăderea capacităţii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plămân şi obstrucţia bronhiolelor mici. Consecinţele clinice constau în creşterea frecvenţei şi gravităţii afecţiunilor respiratorii acute, a bronşitei cronice, a emfizemului pulmonar şi a astmului bronşic şi instalarea în timp a bronşitei cronice obstructive nespecifice. Nivelurile recomandate: în contexul studiilor epidemiologice derulate şi a datelor limitate privind nivelurile măsurate ale PM10 şi PM2,5 nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care să nu apară efecte observabile. S-a observat că efectele au apărut la concentraţii medii pe 24 de ore de sub 100 µg/m3. Pentru efectele expunerii de lungă durată, pentru care dovezile epidemiologice sunt încă şi mai reduse, s-a observat că acestea apar la concentraţii medii anuale de sub 20 µg/m3. În aceste condiţii, valorile expunerii trebuie să fie menţinute în limite cât mai mici.

2. Dioxidul de azot este un poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu efect iritant. Este un gaz solubil în mucusul căilor aeriene superioare şi care pătrunde adânc în căile respiratorii. Efectele funcţionale şi histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalţi poluanţi iritanţi, efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decât al combinaţiei cu pulberile în suspensie. Expunerea la concentraţii crescute poate determina edemul tractului respirator, culminând cu edemul pulmonar acut. Expunerea cronică la concentraţii relativ crescute generează creşterea incidenţei şi gravităţii bronşitei, bronsiolitei şi pneumoniei. Grupele cu risc crecut sunt copii, bătrânii şi bolnavii cu astm, bronşită cronică,

300

boli respiratorii cronice. Apariţia efectelor acute şi cronice menţionate pentru subiecţii sănătoşi este confirmată pentru valori de 400 µg/m3, în consecinţă nivelul critic recomandat de OMS este de 200 µg/m3/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuală de 40 µg/m3. Ultimele studii asupra poluării din combustie au indicat că dioxidul de azot a fost cauza principală de îmbolnăvire chiar şi sub limita legală de 40 µg/m3.

3. Monoxidul de carbon este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompletă. Gaz fără gust şi miros, cu o afinitate pentru hemoglobină de 210 ori mai crescută decât oxigenul, intră în competiţie cu acesta şi formează carboxihemoglobina (COHb) în proporţie de 0,16% din Hb circulantă pentru fiecare mg/m3 din aer. Efectele acute, intoxicaţiile accidentale apar în cazul combustiei în spaţii închise şi se realizează la concentraţii crescute de peste 7% COHb. Ele se manifestă prin semnele hipoxiei cerebrale şi limitarea capacităţii de efort. Principalele efecte ale expunerii populaţiei la concentraţii moderate dar de lungă durată de monoxid de carbon se manifestă prin: apariţia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice, lezarea endoteliului arterial şi agravarea procesului de ateroscleroză, afectarea cardiacă; teratogeneza, lezarea fătului şi creşterea frecvenţei malformaţiilor congenitale. Valorile recomandate de către OMS în scopul evitării efectelor individuale şi epidemiologice sunt: 100 mg/m3 (90 ppm)/l5 minute, 60 mg/m3 (50 ppm) pentru 30 minute, 30 mg/m3 (25 ppm)/60 minute, l0 mg/m3 (10 ppm)/8 ore.

4. Estimarea expunerii pentru populaţia zonei. Expunerea reprezintă evenimentul în care o persoană vine în contact cu un poluant, cu o anumită concentraţie şi pentru o anumită perioadă de timp. Conceptual, expunerea reprezintă intersecţia dintre poluarea aerului şi populaţia expusă. Magnitudinea expunerii este determinată de concentraţia agentului, caracteristicile acestuia şi condiţiile specifice de expunere şi trăsăturile personale ale receptorului.

Nivelul calitativ al aerului, respectiv nivelul imisiilor estimat a se realiza prin implementarea prevederilor în condiţii de variabilitate meteorologică este prezentat pe fiecare poluant în part, dar şi în sinergism, în Tabelele SC 6.4.6b, SC 6.4.7, SC 6.4.8.

5. Estimarea efectelor asociate nivelului expunerii. Pentru evaluarea efectelor expunerii asociate realizarii obiectivelor PUZ au fost luate în consideraţie nivelurile expunerii, indicatorii stării de sănătate şi nivelurile riscurilor pentru sănătate din literatura de specialitate şi nivelul OMS. Nivelul maxim estimat al imisiilor se situează în proporţie de 100 % sub CMA conform STAS 12574/87. Atât pentru situaţia de calm atmosferic, cât şi pentru situţia de instabilitate atmosferică (viteza vânt 4 m/s), valoarea

301

poluării cumulative în sinergism calculată conform STAS 12574/87 este subunitară (sub valoarea limită admisă).

În condiţiile menţionate în PUZ şi prin respectarea măsurilor de diminuare a impactului, nu sunt previzibile efecte asupra sănătăţii populaţiei din zonă, asociate poluării aerului generate de realizarea obiectivului în varianta prezentată.

6.2.3 Impact şi efecte asociate poluării apelor. Deversarea de ape uzate neepurate sau slab epurate în apele de suprafaţă va avea consecinţe grave asupra fenomenului natural de autoepurare, drept pentru care se impune realizarea unei staţii de epurare care să aibă şi treaptă biologică.

Rezultatele analizelor fizico – chimice efectuate pe probe de apă recoltate din Lacul Fundeni au condus la încadrarea în clase de calitate:

- regim termic şi acidifiere – I; - regim de oxigen – IV; - nutrienti – III; - gradul de mineralizare – II; - poluanţi toxici specifici de origine naturală – II; - alti indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenti – III. Conform Or. MMGA nr. 161/2006 apa Lacului Fundeni se încadrează în

clasa IV de calitate. Prin implementarea investiţiei care a generat PUZ vor rezulta ape

uzate menajere care vor fi epurate într-o staţie proprie amplasată în incinta perimetrului, după care vor fi evacuate în Lacul Fundeni. Indicatorii de calitate calculaţi în funcţie de eficienţele de epurare şi pe baza metodelor OMS se vor încadra sub limitele impuse prin NTPA–001, respectiv pragurile de alertă şi nu vor aduce prejudicii stării de sănătate a Lacului Fundeni şi biodiversităţii acestuia.

6.2.4 Poluarea sonoră, impact şi efecte asociate. Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar şi cel nociv este greu de stabilit, fiind dependentă de o multitudine de factori (fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte variabile externe). Expunerea ocupaţională, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioadă relativ scurtă de timp, este responsabilă de efectele otice, de limitare a acuităţii auditive, precum şi de acţiunea ca factor de risc asociat în apariţia şi severitatea hipertensiunii arteriale, în creşterea riscului infarctului de miocard. Expunerea prelungită la un nivel de zgomot crescut produce tulburări acute şi cronice care conduc la modificări la nivelul întregului organism uman.

Impactul asupra organismului se manifestă prin: - accelerarea pulsului, creşterea tensiunii arteriale, creşterea frecvenţei

şi amplitudinii respiratorii; - impact asupra scoarţei cerebrale care reacţionează concomitent sau

independent prin scăderea atenţiei, apariţia insomniei, oboselii rapide care

302

conduc la diminuarea muncii intelectuale, apariţia cefaleei, asteniei nervoase;

- nevroze, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric şi duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul.

În cazul expunerii populaţiei, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate acţtiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se manifestă în sfera psihică, de la simpla reducere a a atenţiei şi capacităţilor mnezice şi intelectuale, şi până la tulburări psihice şi comportamentale şi sunt traduse clinic prin oboseală, iritabilitate şi senzaţie de disconfort. Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de răspuns reflex, în special dacă zgomotul este neaşteptat sau de natură necunoscută, mediate de sistemul nervos vegetativ şi sunt cumoscute sub denumirea de reacţii de stres. Ele exprimă o reacţie de apărare a organismului şi au un caracter reversibil în cazul zgomotelor de scurtă durată. Repetarea sistematică sau persistentă a zgomotului produce alterări definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburări circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive.

Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate în bibliografia de specialitate, sunt prezentate în Tabelul SC 6.4.18:

Tabel SC 6.4.18 Nivel expunere critică şi efecte

Nivel de zgomot echivalent/dB (A) Efecte 20 – 45 Reducerea inteligibilităţii vorbirii

35 / interior Afectarea calităţii somnului 42 / exterior Disconfort 55 / interior Treziri 70 / exterior Afecţiuni cardiace 75 / interior Afectarea auzului 70 / exterior Hipertensiune

Sursele de zgomot din zonă şi din împrejurimi sunt puţine,

determinte de traficul auto pe DJ 301. Pentru perioada în care se vor executa construcţiile, nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regimul de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţa orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare, distanţa şantierelor faţă de zona locuită. Pentru limitarea posibilului impact al poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei, se recomandă aplicarea unor măsuri de protecţie specifice activităţilor de şantier.

Măsuri de protecţie împotriva zgomotului pentru perioada de construcţie:

• adaptarea graficului zilnic de desfăşurare a lucrărilor la necesităţile de protejare a receptorilor sensibili din vecinătate;

303

• oprirea motoarelor vehiculelor de transport în timpul operaţiilor de încărcare a pământului excavat;

• atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibrează; • amplasarea de atenuatoare de zgomot; • întreţinerea preventivă a utilajelor (la piesele componente uzate, nivelul de

zgomot poate creşte); • combaterea zgomotului şi vibraţiilor care se propagă prin sol prin utilizarea unor

măsuri de amortizare (dale flotante). Pentru perioada de exploatare a investiţiei, nivelul de zgomot nu va

exercita efecte negative asupra stării de sănătate a componentelor mediului. 6.2.5 Impact şi efecte asociate poluării solului. Poluarea industrială care

reprezintă o puternică sursă de răspândire pe sol a unor produşi chimici toxici nu va fi caracteristică acestui ansamblu rezidential. Din activităţile economice prevăzute să se desfăşoare în interiorul perimetrului PUZ, vor rezulta emisii şi imisii care se vor încadra în normele legale şi care nu vor exercita efecte negative asupra calităţii solului care să conducă la degradarea acestuia.

Pentru etapa de execuţie şi amenajare, şi cea de exploatare, sunt prevăzute o serie de măsuri speciale de protecţie a solului şi prin aplicarea acestora se apreciază că impactul asupra sănătăţii va fi nesemnificativ.

6.2.6 Impact şi efecte asociate cu eliminarea deşeurilor. Prin aplicarea măsurilor propuse privind eliminarea deşeurilor, precolectare în incintă în mod selectiv în recipienţi diferiţi pentru reciclabile/reziduuri menajere, preluare şi transport asigurat de operator autorizat, impactul va avea efect pozitiv în rezolvarea priorităţii sectoriale identificate.

Protecţia mediului şi a sănătăţii oamenilor • amenajarea platformelor de precolectare şi dotarea acestora corespunzator, pentru

asigurarea colectării selective; • sortarea fracţiunilor de hârtie+carton şi plastic/PET, sticlă, lemn şi textile în zonele

de producere; • asigurarea dotărilor pentru precolectare şi colectare selectivă de pe amplasament.

Impact social şi relevanţă pentru dezvoltarea locală şi regională • îmbunătăţirea calităţii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la

îmbunătăţirea confortului şi a calităţii vieţii cetăţenilor; • diminuarea cantităţilor de deşeuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deşeurilor

valorificabile (hârtie+carton, plastic/PET, sticlă, lemn, textile) cu impact asupra tarifului de salubrizare.

6.2.7 Impact şi efecte asociate cu biodiversitatea Cadrul natural. Zona studiată face parte din subdiviziunea

Bărăganului Sudic sau Câmpia Bucureştiului. Câmpia Bucureştiului, reprezentată printr-un colţ din Câmpul Otopeni situat între confluenta Dâmboviţa – Pasărea, cu altitudinea 50–55 m, este o terasă de confluenţă pe care se află comuna Fundeni şi unde râul Pasărea este barat printr-un liman, împărţit în mai multe lacuri.

304

Reţeaua hidrografică este reprezentată de Valea Pasărea, afuent al Dâmboviţei – bazinul hidrografic Argeş. Pasărea are curs meandrat, tipic unui râu de câmpie cu debit inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul căreia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu funcţii complexe (piscicultură, agrement). Are un curs permanent, regularizat.

Apa subterană a fost întâlnită în forajele executate anterior şi în fântâni, la adâncimi cuprinse între 12–15 m de la suprafaţa terenului natural, prezentând oscilaţii pe verticală de ±1,5 m, funcţie de regimul precipitaţiilor.

Flora şi fauna comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepă şi silvostepă, fiind direct influenţate de starea factorilor de mediu şi de acţiunile antropice.

Amenajare peisagistică din cadrul PUZ reprezintă zona ocupată de suprafaţa de protecţie a circulaţiilor majore care va avea caracter de spaţiu verde. Plantaţiile vor avea caracter ornamental şi vor ţine seama de compoziţia şi proporţia speciilor în regim natural în areale de tip zăvoi. Alte plante ornamentale pot fi acceptate pentru aliniamentul străzilor şi pentru accente în compoziţia parcurilor şi scuarurilor. În lungul Lacului Fundeni se recomandă asociaţii de arbori din speciile: Salix, Populus, Betula–Carpen, Quercus robur, Morus - Dud. O importantă suprafaţă plantată va fi constituită de zonele de protecţie pentru LEA, gaze, circulaţii şi ape de suprafaţă.

Efecte directe în asociere cu poluarea atmosferică. În cadrul arealelor organizate prin amenajare peisagistică trebuie să se acorde o atenţie specială sănătăţii plantelor, deoarece acestea reprezintă un element deosebit de important în menţinerea echilibrului fizic şi psihic. Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor şi imisiilor rezultate în urma implementării obiectivelor PUZ, rezultă menţinerea calităţii aerului în limite acceptabile, indicând o linie strategică şi un program de management al mediului, program al cărui scop constă în reconstrucţia ecologică a zonei şi asigurarea dezvoltării sale durabile.

6.3 Evaluarea impactului – matrice de evaluare Pentru evaluarea impactului asupra mediului, s-a utilizat metoda

matricei, bazată pe relaţia cauză - efect. În cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat în considerare: -

fiecare factor de mediu în parte; - fiecare tip de sursă; - fiecare poluant, încadrându-se pe o scară de bonitare, exprimată prin note de la 1 la 10, în care: 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană; 1 - o situaţie ireversibilă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

Se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu luat în calcul, în funcţie de notele obţinute.

305

Tabel SC 6.4.21 Mtricea de evaluare a IPG pe componente de mediu. Zona cu funcţiune de locuire

Componente de mediu

Cauză: Emisii PUZ Efecte: Note pe scara de bonitare Total

1 2 3 4

Aer

SO2

9 NO2 9 CO 8,5

Pulberi 8,5 Compuşi volatili 8,5

Sol vegetaţie 9 Zgomot 8,5 Populaţie 9 TOTAL 8,7 9 8,5 9 8,8

Valoarea IPG - 1,2 Clasa 1 – 2 Mediu supus efectului uman în limitele admisibile

Tabel SC 6.4.22 Matricea de evaluare a IPG pe componente de mediu. Zona cu funcţiune de gospodărie comunală

Componente de mediu

Cauză: Emisii PUZ Efecte: Note pe scara de bonitare Total

1 2 3 4 Aer SO2 9

NO2 9 CO 8,5

Pulberi 9 Sol vegetaţie 9 Zgomot 8,5 Populaţie 8,5 TOTAL 8,88 9 8,5 8,5 8,72

Valoarea IPG - 1,28 Clasa 1 – 2 Mediu supus efectului uman în limitele admisibile

Tabel SC 6.4.23 Matricea de evaluare a IPG pe componente de mediu. Zona cu funcţiune de instituţii publice şi servicii

Componente de mediu

Cauză: Emisii PUZ Efecte: Note pe scara de bonitare Total

1 2 3 Aer SO2 9

NO2 9 CO 8,5

Pulberi 8,5 Sol vegetaţie 9 Zgomot 8,5 TOTAL 8,75 9 8,5 8,75

Valoarea IPG - 1,25 Clasa 1 - 2 Mediu supus efectului uman în limitele admisibile

306

Pentru calcularea indicelui de poluare globală (IPG) s-a folosit metoda în care notele obţinute pentru fiecare component al mediului se transpun pe o scară de bonitare separată, împărţită în 6 clase, cu valori între 1 şi 6 şi în care: clasa 1 reprezintă mediul natural neafectat de activitatea umană; clasa 6 reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viaţă.

Valoarea IPG s-a calculat pentru componentele mediului: aer; sol-vegetaţie; igienă urbană; zgomot; populaţie. Pentru teritoriul aferent zonei studiate, matricea de evaluare s-a realizat pentru: zonă cu funcţiune de locuire; zonă cu funcţiune de gospodărie comunală; zonă cu funcţiune de instituţii publice şi servicii.

Cap. 7 Efecte semnificative asupra mediului în context transfrontalier

Obiectul PUZ- ului produce efecte pozitive în zona de amplasament

propusă şi nu se pune problema apariţiei unor efecte cu caracter transfrontalier.

Cap. 8 Măsuri de prevenire, reducere şi compensare a efectelor adverse rezultate din implementarea PUZ

8.1 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8.1.1 Faza de execuţie. În aceasta fază, sursele principale de poluare

sunt reprezentate de activităţile specifice organizării de şantier, iar impactul se manifestă asupra factorilor de mediu aer, sol, populaţie. Prin aplicarea pe toată durata execuţiei obiectivelor din program a unor măsuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor în teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, încadrate în tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre măsurile de protejare a factorului de mediu aer se menţionează:

- măsuri de reducere a nivelului încărcării atmosferice cu pulberi în suspensie sedimentabile;

- manipulare a materialelor de construcţii pulverulente astfel încât să se reducă la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici;

- măsuri pentru evitarea disipării de pământ şi materiale de construcţii pe carosabilul drumurilor de acces;

- depozitare de pământ excavat sau materiale de construcţii în locuri autorizate în amplasamentul obiectivului;

- posibilitate de folosire a pământului excavat pentru reamenajare şi restaurare a terenului.

307

8.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ. • Pentru evitarea situaţiilor de creştere a concentraţiilor de poluanţi

atmosferici se pot propune o serie de soluţii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili pentru încălzire şi autovehicule. Printre acestea menţionăm:

pentru zone cu concentraţii de NO2: - schimbarea soluţiei tehnice adoptate pentru încălzire; - schimbarea combustibilului pentru încălzire; - montarea catalizatoarelor la maşini.

pentru zone cu concentraţii de SO2: - schimbarea soluţiei tehnice adoptate pentru încălzire; - schimbarea combustibilului pentru încălzire.

pentru zone cu concentraţii de CO: - montarea catalizatoarelor la maşini.

• Se va asigura controlul şi verificarea tehnică periodică a centralelor termice şi instalaţiilor anexe, supraînălţarea coşurilor de evacuare a gazelor arse faţă de clădirile din jur, optimizarea programului de desfăşurare a proceselor de ardere;

• Orientarea pentru implementarea de tehnologii cu potenţial cât mai redus de poluare;

• Creearea de perdele de protecţie în jurul surselor cu potenţial de emisie (staţia de epurare);

• Atenuarea poluării aerului cu poluanţi proveniţi de la autovehicule, prin amenajarea de spaţii de protecţie plantate cu arbori înalţi, reducerea vitezelor de trafic în zona locuită, amenajarea spaţiilor de parcare la cel putin 10 m de ferestre.

8.2 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8.2.1 Ape subterane şi de suprafaţă

• Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă. • La stabilirea zonei de protecţie din lungul râurilor/lacurilor se vor

aplica prevederile Anexei nr. 2 din Legea Apelor nr. 107/1997: - interzicerea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore

ale cursurilor de apă şi în chiuvetele lacurilor, cu excepţia lucrărilor de poduri, căi ferate şi a drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apă;

- autorizarea lucrărilor menţionate va fi permisă numai cu avizul autorităţilor de gospodărire a apelor şi cu asigurarea măsurilor de prevenire specifice.

308

• Efectuarea unui studiu de specialitate privind fundamentarea zonelor de teren cu risc natural sau potenţial de inundare, din care să reiasă tipul de amenajări care au drept scop limitarea riscurilor naturale:

- lucrări hidrotehnice pentru atenuarea viiturilor; - lucrări de combatere a eroziunii de adâncime. 8.2.2 Ape uzate, menajere şi pluviale

• Realizarea unei reţele de canalizare pentru a prelua apele uzate; • Lucrările hidrotehnice de colectare a apelor se vor realiza în sistem

divizor menajer şi pluvial; • Dotarea investiţiei cu o staţie de epurare, a cărei eficienţă să respecte

parametrii de epurare (NTPA 001/2005 modificată şi completată cu HG 352/2005);

• Apele uzate menajere vor fi colectate gravitaţional, iar după epurare vor fi deversate în Lacul Fundeni;

• Apa uzată pluvială va fi evacuată către spaţiile verzi din incintele respective.

8.3 Măsuri pentru protejarea factorului de mediu sol

• Nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura sau tipul solului;

• Pentru colectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor se va încheia un contract cu un operator de salubritate autorizat;

• Lucrările care se vor efectua pentru dotările tehnico-edilitare se vor executa îngrijit, cu mijloace tehnice adecvate, în vederea evitării pierderilor accidentale pe sol şi în subsol;

• Căile rutiere şi parcările vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluării solului cu uleiuri şi produse petroliere;

• Măsuri de reducere a nivelului încărcării atmosferice cu pulberi în suspensie sedimentabile;

• Măsuri pentru evitarea disipării de pământ şi materiale de construcţii pe carosabilul drumurilor de acces;

• Se interzice depozitarea de pământ excavat sau materiale de construcţii înafara amplasamentului obiectivului şi în locuri neautorizate.

8.4 Măsuri de protecţie privind vegetaţia, calitatea peisajului şi fauna

• Pentru îmbunătăţirea situaţiei privind vegetaţia şi calitatea peisajului, au fost propuse funcţiuni urbane noi, reconversia altora şi măsuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulaţiilor majore, lucrări importante

309

pentru ecologizarea unor zone. De asemenea, a fost utilizată ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea comunei şi protecţia unor zone funcţionale cu ajutorul vegetaţiei.

• Vegetaţia şi calitatea peisajului râurilor din zonă îşi va schimba funcţiunile pentru reintegrarea în circuitul economic prin prevederea de spaţii verzi, spaţii pentru sport şi loisir.

• Vegetaţia va fi utilizată şi la alcătuirea perdelelor de protecţie. • Vegetaţia va fi utilizată şi pentru însoţirea circulaţiei în scuaruri,

plantaţii de aliniament, fâşii plantate la intrările în localitate, fâşii plantate pentru însoţirea căilor ferate.

• Admiterea prin Regulamentul Local de Urbanism a funcţiilor urbane ce nu pot strica echilibrul ecologic al acestor zone pentru vegetaţie şi faună.

• La amenajarea spaţiilor verzi şi de recreere, se interzice introducerea de specii ca prădătorii, specii exotice sau OMG şi se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). Ca măsură de protecţie, se va elimina aplicarea pesticidelor şi îngrăşămintelor în spaţiile verzi.

8.5 Măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale • Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura

terenurilor. Pentru a evita distrugerea construcţiilor se impun mai multe categorii de măsuri:

- păstrarea ca spaţii verzi a terenurilor cu probleme; - funcţiunea de spaţiu verde va fi preponderentă în luncă; - introducerea în Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor

necesare pentru terenurile posibil de construit. • Riscurile naturale privind asigurarea construcţiilor pentru un răspuns

cât mai bun în cazul seismelor sunt avute în vedere prin: - prevederi cuprinse în Regulamentul Local de Urbanism; - respectarea proiectării clădirilor pentru următoarele caracteristici

conform STAS 11100/1-93 (coeficientul seismic Ks=0,20, perioada de colţ Tc=1,6 sec, gradul seismic asimilat = VIII).

În zonele potenţial inundabile datorită excesului de umiditate se vor lua următoarele măsuri: Asigurarea evacuării apelor prin intermediul şanţurilor şi, acolo unde

există, a canalelor de desecare; obligaţia creeării şanţurilor în lungul drumurilor.

Autorizarea construcţiilor în zone cu risc potenţial de inundare datorită excesului de precipitaţii se poate face cu asumarea în scris a consecinţelor posibile de către proprietari şi numai dacă proiectul de

310

autorizare cuprinde toate măsurile necesare asigurării protecţiei maxime:

a. proiectare pe bază de studii geotehnice; b. verificarea proiectului la cerinţele: rezistenţă şi stabilitate;

siguranţă în exploatare; igienă, sănătatea oamenilor, refacere şi protecţie a sediului; izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;

c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri; d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvată; e. sistematizarea terenului astfel încât, fără încălcarea codului

civil, să se asigure drenarea apei şi protejarea construcţiei. Se interzice astuparea canalelor de desecare şi, acolo unde acest

lucru s-a produs, se vor lua măsuri de refuncţionalizare a acestora. Se interzice orice încălcare a codului civil privitoare la scurgerea

naturală a apelor. Se interzice executarea de construcţii în zonele cu exces de

umiditate. În zonele potenţial inundabile datorita cresterii nivelului apei,

construirea devine potenţial posibilă numai în urma unor studii de specialitate (definitivarea hărţilor de risc, proiect de indiguire aprobat în condiţiile legii).

8.6 Măsuri de protecţie împotriva riscurilor antropice Pentru combaterea parţială a zgomotului produs de traficul pe căile

rutiere se recomandă construirea gardurilor ce delimitează proprietăţile cu un parapet plin de min 1 m şi dublarea lor cu vegetaţie ce cuprinde toate palierele de înălţime şi cu frunze mari. Aportul adus de vegetaţie în stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajută la diminuarea poluanţilor din aer şi are un efect psihologic major. Un procent din suprafaţa loturilor trebuie puternic plantată, în special cu arbori fructiferi, cu o densitate de minim un arbore la 50 m2/lot. Aportul adus de vegetaţie în stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajută la stoparea poluanţilor din aer şi sol şi are un efect psihologic major.

Se vor avea în vedere: o Respectarea prevederilor PUG Comuna Fundeni privind funcţiunile

permise pe amplasament; o Lucrările de construcţie a obiectivelor vor începe numai după

avizarea de către Agenţia de Protecţia Mediului, CN Apele Române şi SC Enel Distribuţie Dobrogea;

o Respectarea indicativelor P.O.T. şi C.U.T. avizate.

311

Cap. 9 Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantei optime

S-au analizat două variante la PUZ:

o Varianta 0 – cazul neimplementării planului; o Varianta I – varianta în care se va implementa planul.

Varianta 0 neimplementarea programului propus va conduce la o serie de efecte negative:

- discrepanţe funcţionale – zona nu beneficiază de prezenţa reţelelor edilitare (gaz, canalizare);

- zona destructurată cu disfuncţii de imagine, estetică şi ambient la nivelul spaţiului în prezent neconstruit;

- nerezolvarea accesibilităţii şi circulaţiei carosabile pe zona de terenuri agricole, lipsa infrastructurii;

- lipsa unor spaţii publice de petrecere a timpului liber; - neutilizarea spaţiilor adiacente apelor de suprafaţă şi a terenurilor degradate

de tipul zone verzi de protecţie, agrement, sport, parcuri; - lipsa unei amenajări sau plantări cu vegetaţie înaltă, cu rol de perdea de

protecţie, atât pentru zgomot, dar mai ales pentru protecţia vizuală; - lipsa organizării unui traseu pietonal integrat în sistemul de circulaţii şi

lipsa tramei de deservire carosabilă a teritoriului studiat. Varianta I conduce la următoarele avantaje:

- creşterea economică locală şi regională; - se vor crea noi locuri de muncă; - furnizarea de noi oportunităţi şi alternative pentru dezvoltarea şi creşterea

competitivităţii regiunii; - contribuie la existenţa unui mediu mai protejat, mai bine gestionat, prin

promovarea conceptului de durabilitate în gestionarea resurselor zonei; - se vor dezvolta zone de agrement; - realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă; - realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate menajere; - realizarea unui sistem de canalizare ce prevede dirijarea apelor uzate cu

caracter menajer către staţia de epurare; - se va dezvolta Reţeaua de alimentare cu energie electrică pentru a asigura

un grad de fiabilitate ridicat şi o exploatare de bună calitate; - se va realiza o Reţea de distribuţie a gazelor naturale în vederea sporirii

gradului de confort; - aplicarea unui sistem modern şi eficient în gestionarea deşeurilor.

Cap. 10 Măsuri avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării PUZ

La nivelul Ansamblului Rezidenţial comuna Fundeni, jud. Călăraşi, se propune următorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative.

312

Tabel SC 6.4.24 Pogram de monitorizare Domeniul efectului

semnificativ Factori de mediu Aer Apă

- uzată - de suprafaţă - subterană

Sol Biodiversitate Dezvoltarea zonei administrative aferentă PUZ Investiţtii

Măsurile de monitorizare • Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanţi atmosferici în ambele etape, atât în faza de execuţie, cât şi în faza de exploatare a lucrărilor specifice obiectivelor. • Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanţi specifici în ambele etape. • Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate şi încadrarea acestora în limitele admise de HG nr. 188/2002, modificată şi completată. • Realizarea unei staţii de epurare şi evacuarea apelor epurate în Lacul Fundeni. • Instituirea unor zone de protecţie a malurilor Lacului Fundeni. • Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane şi încadrarea în normele de potabilitate conform Legii nr. 311/2004. • Monitorizarea calităţii solului şi încadrarea în normele de calitate conform Ordin nr. 756/1997. • Monitorizarea implementării colectării selective a deşeurilor. • Monitorizarea amenajărilor peisagistice. • Monitorizarea amenajărilor de vegetaţie şi biotopuri. • Toate lucrările de investiţii care vor avea legătură cu apele (reţele aducţiune, reţele distribuţie apă potabilă, reţele canalizare, staţii epurare, lucrări de apărare maluri, lucrări de traversare a cursurilor de apă pentru reţele edilitare) vor solicita avize de gospodărire a apei pe baza unor documentaţii tehnice. • Implementarea fiecărui proiect se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la autoritatea competenta pentru protecţia mediului.

Cap. 11 Rezumat fără caracter tehnic

11.1 Descrierea PUZ – Informaţii generale Planul se numeşte: PLANUL URBANISTIC ZONAL – ansamblu rezidenţial – case de locuit, blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, birouri şi zonă de agrement – Comuna Fundeni, judeţ Călăraşi Titularul ....... Zona de amplasare: Arealul se află situat în extravilanul agricol al

Comunei Fundeni, judetul Călăraşi, cu o suprafaţă de 946.300 m2.

313

Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de formă poligonală, fiind amplasat parţial pe malul stâng al pârâului Pasărea şi are în prezent destinaţia de teren agricol; altitudinea este între 48 m şi 52 m, cotele cele mai mici fiind în partea vestică a obiectivului, spre cursul de apă.

Terenul este amplasat la sud de satul Fundeni şi se învecinează cu: - la Vest – DJ 301 şi Lacul Fundeni; - la Nord – drum de exploatare; - la Est – teren liber de construcţii; - la Sud – drum de exploatare. Accesul în zona studiată se face de pe DJ301, Bucureşti – Olteniţa. Scopul studiului: Zona reglementată prin prezentul PUZ are ca

element principal dezvoltarea unui ansamblu rezidenţial format din locuinţe individuale, locuinţe colective, birouri, servicii, comerţ, în comuna Fundeni, judeţul Călăraşi.

Prin documentatia de faţă s-a urmărit: - actualizarea documentaţiilor existente; - oferirea unei soluţii viabile privind dezvoltarea unei zone rezidenţiale

cu posibilităţi reale de a prelua o parte din cerinţele de extindere din jurul oraşului Bucureşti;

- ridicarea standardului de viaţă în partea de est, zonă aflată în imediata apropiere a capitalei prin introducerea unei dezvoltări urbane reglementate după normele în vigoare.

Obiectivele generale ale proiectului vizează: - Valorificarea potenţialului existent (spaţial, economic, peisagistic),

concomitent cu ameliorarea disfuncţionalităţilor semnalate în zonă, prin identificarea tendinţelor spontane de dinamism economic şi a premiselor de configurare spaţială;

- Stabilirea structurii morfo-funcţionale şi configurativ-spaţiale în zona de est a Comunei Fundeni.

11.2 Metodologii utilizate în evaluarea impactului Pentru întocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele

indicate de prevederile legislaţiei în vigoare şi literatura de specialitate. Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului. 11.3 Impactul prognozat asupra mediului şi măsuri de diminuare a

impactului Protecţia apelor. Evacuarea apelor epurate se va realiza în Lacul

Fundeni. Staţia de epurare va asigura epurarea apelor uzate menajere, cu respectarea prevederilor NTPA 001/2005 privind normele de calitate a

314

efluenţilor evacuaţi în receptori naturali. Apele uzate pluviale vor fi evacuate către spaţiile verzi din incintele respective.

Protectia aerului. Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ, se situează sub valorile limită stabilite prin Ord. nr. 462/93 şi 756/97.

Se va asigura controlul şi verificarea tehnică periodică a centralelor termice şi a instalaţiilor anexe, supraînălţarea coşurilor de evacuare a gazelor arse faţă de clădirile din jur, optimizarea programului de desfăşurare a proceselor de ardere.

Protecţia solului. Construcţiile şi amenajările care vor fi realizate pe acest amplasament, prin specificul lor (locuinţe şi dotări aferente) nu vor evacua noxe care să polueze solul şi subsolul din perimetrul incintei şi din vecinătăţi. Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu excepţia unor cazuri accidentale. Nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura solului.

Pentru colectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor se impun o serie de măsuri:

- realizarea de puncte (platforme) special amenajate în unităţi economice şi publice în vederea colectării şi depozitării temporare a deseurilor;

- implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor; - realizarea serviciului de colectare şi transport printr-un operator de

salubritate autorizat. Întocmit,

ANEXE Piese scrise:

- Certificat de urbanism; - Aviz de Gospodărire a Apelor; - Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic – ENEL DISTRIBUTIE; - Acord prealabil pentru proiectarea unor lucrări în zona drumurilor publice,

Consiliul Judeţean; - Aviz de principiu emis de Regionala CFR; - Procese verbale de constatare pe teren; - Adrese APM.

Piese desenate: - Hărţi de poluare zonală = Condiţii de calm atmosferic (NO2, CO, PST); = Condiţii de instabilitate atmosferică (NO2, CO, PST); - Plan de încadrare în zonă; - Ridicare topografică; - Regimul juridic; - Reglementări reţele edilitare;

= Reglementări.

315

Studiu de caz 6.5 Fişă de prezentare şi declaraţie Prelucrare după http://www.apmcl.ro/files/Brico.doc

Fişă de prezentare şi declaraţie

I. Date generale

Denumirea unităţii: S.C. BRICOSTORE ROMÂNIA S.A.; Adresa:...................; Telefon: .................; Amplasamentul: DN 21 Km 3 ieşirea spre Slobozia; Profilul de activitate: comerţ cu amănuntul de produse nealimentare – cod CAEN 4719, comerţ cu ridicata al produselor chimice – cod CAEN 4675 şi alte activităţi conform Certificatului Constatator anexat; Forma de proprietate: privată, societate pe acţiuni; Regimul de lucru: 14 ore/zi (08,00 – 22,00), 7 zile/săptămână.

II. Date specifice activităţii 2.1 Activitatea desfăşurată Magazinul Bricostore Călăraşi comercializează peste 40.000 de

produse pentru construirea, renovarea şi amenajarea casei. Printre acestea se numără cele mai noi tehnologii şi materiale de construcţii, o gamă largă de articole sanitare, unelte şi scule, feronerie, vopsele, produse electrice, produse din lemn, decoraţiuni interioare, plante şi mobilier de grădină. Unitatea are în dotare un circular vertical cu turboaspiraţie pentru unele articole din lemn (blaturi pentru mobilierul de bucătărie, plăci din OSB, PAL sau PFL) la care clienţii solicită anumite dimensiuni.

2.2 Dotări Magazinul Bricostore Călăraşi dispune de următoarele zone: - acces principal; - vânzare pentru public; - recepţie a mărfurilor; - depozitare; - anexe tehnice şi grup social; - administrativă; - depozitare cu livrare direct în autovehicule (Drive in); - parcaj exterior clădirii.

316

Activitatea se desfăşoară pe o suprafaţă totală Stotală=6500 m2, din care suprafaţa totală construită este Sconstruită=6220 m2.

Suprafaţa construită se compune din: - birouri parter 14 m2 - birouri etaj 100 m2 - suprafaţă de vânzare 3727 m2 - seră 285 m2 - suprafaţă depozit 587 m2 - suprafaţă drive in 1024 m2 Construcţiile sunt din panouri tip sandwich amplasate pe structura

metalică din profile, cu fundaţie pe piloni. La interior, pardoselile sunt din beton acoperit cu răşină epoxidică. Suprafaţa exterioară se compune din: - suprafaţă expoziţie exterioară (pepinieră); - suprafaţă adiţionala (curte recepţie marfă) dotată cu spaţiu de

recepţie, descărcare şi rastele metalice pentru depozitarea mărfurilor până la transferarea acestora în depozitul interior.

Toate suprafeţele sunt betonate. Manevrarea mărfurilor voluminoase şi grele, ori manevrarea la

înălţime: -în exterior - sunt folosite două motostivuitoare HYSTER dotate cu

motoare termice alimentate cu GPL; stocul de butelii GPL este 40 bucăţi, depozitate în două rastele metalice situate în curtea recepţiei:

- în interior - sunt folosite 6 electrostivuitoare tip HYSTER acţionate de motoare electrice alimentate de la două acumulatoare de 12 V, 110 A.

2.3 Bilanţul de materiale Magazinul nu desfăşoară activitate productivă. 2.4 Utilităţi Alimentarea cu apă se face din sistemul centralizat de alimentare cu

apă al localităţii, conform recomandărilor operatorului reţelei de alimentare cu apă a municipiului Călăraşi, din punctul de alimentare situat în vecinatatea amplasamentului.

Reţeaua are traseul astfel încât să asigure intrările la instalaţiile sanitare interioare şi la instalaţia de stingere a incendiilor. Aceasta din urmă este de ultima generaţie şi automatizată complet. Este dotată cu sistem de înlocuire a apei cu aer comprimat ca măsura antiîngheţ.

Pentru cazul în care apar avarii pe traseul de alimentare cu apă de la reţea, instalaţia de stingere a incendiilor a fost prevăzută cu un racord exterior de unde se va face alimentarea cu apă de la cisternele din dotarea ISU.

317

Evacuarea apelor uzate din cadrul obiectivului se face în reţeaua de canalizare exterioară existentă în incintă, ca:

- ape uzate menajere provenite din funcţionarea tuturor obiectelor sanitare;

- ape de condens provenite din funcţionarea aparatelor de aer condiţionat.

Condensul provenit de la aparatele de climatizare este preluat prin conducte de PVC şi dirijat spre o reţea de preluare a condensului. Racordarea reţelei de condens se face la reţeaua de canalizare menajeră prin sifonare.

Apele uzate menajere sunt evacuate printr-un branşament la colectorul principal al reţelei de canalizare a Companiei de Utilităţi Publice Călăraşi. Apele pluviale sunt colectate prin rigole, geigere şi conducte PVC KG şi evacuate cu ajutorul unui grup de pompare format din două pompe, una activă şi una de rezervă. Conducta de refulare este din material plastic PEHD 160 mm, îmbinată prin termofuziune. Traseul ei este pe partea dreapta a DN21 în sensul de mers Călăraşi-Slobozia.

Grupul de pompare este montat în căminul de pompare dintre cele două grupuri de rezervoare. Acest cămin este confecţionat din două tuburi prefabricate din beton armat, hidroizolate, cu diametrul interior de 2 m şi înălţimea de 2,5 m. Radierul şi capacul vor fi turnate din beton.

Apa pluvială este pretratată local în geigere (piesele sunt prevăzute cu ieşiri cu unghi de 45° şi cu găletuşă de decantare nămol).

Apa pluvială captată pe zona parcării este canalizată înspre zona din stânga Magazinului, unde există un separator de hidrocarburi. Pentru funcţionarea în condiţii optime a separatorului de hidrocarburi se va monta un separator de nămol în amonte, în cadrul aceleiaşi costrucţii. Datorită secţiunii de trecere de 13,33 m2 se asigură o viteza de curgere de 0,015 m/s, ceea ce permite decantarea apei în regim laminar. Lungimea utilă a separatorului de 7,5 m este parcursă de apă, de la intrarea în separator până la ieşire, în 8,33 minute.

Separatorul de produse petroliere care deserveşte zona de parking aferentă Magazinului are un debit de 200 l/s.

Apele pluviale evacuate în canalul de desecare aparţinând ANIF Călăraşi vor avea indicatorii de calitate în limitele prevăzute de HG 188/2002 completată şi modificată cu HG 352/2005 (NTPA 001).

Climatizarea. Încălzirea spaţiilor este asigurată de o centrală de tip BISON Protherm NO750 cu un cazan din oţel/fontă cu cameră de ardere presurizată şi funcţionare la temperatură joasă, cu o putere nominală de 750 kW, echipată cu arzător cu aer insuflat corespunzător, modulant, în două trepte de putere, care foloseşte drept combustibil gazul metan.

318

Pentru protecţia cazanului şi asigurarea unei funcţionări corespunzatoare s-a prevăzut montarea pe cazan a unei pompe de recirculare Q=2,5 m3/h, H=2,0 mCA şi comandată automat din tabloul electric al cazanului.

Evacuarea gazelor arse se face prin canale de evacuare din tabla de oţel inoxidabil sau aluminiu, izolate termic şi racordate la coşul de fum exterior al clădirii, cu o pantă ascendentă minimă înspre coşul de fum.

Coşul de fum, izolat termic, asigură evacuarea gazelor arse produse de cazan, având diametrul de 450 mm şi înălţimea de 11 m. Acesta este echipat cu clapetă de explozie, căciulă paraploaie şi uşă de vizitare-curăţire.

Pentru schimbul de căldură (atât pentru încălzire, cât şi pentru răcire) în spaţiul de vânzare sunt folosite trei echipamente de tip rooftop, amplasate în exterior, pe învelitoarea clădirii.

Echipamentele care asigură încălzirea aerului sunt cu detentă directă. Aerul proaspăt introdus reprezintă 25% din debitul total de aer al echipamentelor.

Aerul proaspăt este asigurat prin existenţa în fiecare din cele patru rooftop-uri a câte unei clapete de admisie aer proaspăt, reglată la 20% din debitul total al fiecărui echipament. Astfel, debitul total de aer asigurat pentru întreaga clădire este de 75.000 m3/h, iar debitul total de aer proaspăt este de 15.000 m3/h. Pentru reglarea sarcinii, fiecare rooftop a fost echipat cu o clapetă ce permite trecerea aerului din conducta de aer refulat în conducta de aer aspirat (aer de recirculat), în funcţie de diferenţa de presiune măsurată între cele două canale de aer. Un regulator controlează poziţia acestei clapete prin intermediul unui electromotor.

Distribuţia aerului se face în întreaga clădire prin intermediul unui sistem de canale de aer, dimensionate la viteze inferioare celor admisibile, astfel încât nivelul perceptibil de zgomot să se situeze sub 40 dB, iar pierderea totală de presiune la circulaţia aerului prin canalele de introducere şi evacuare să fie sub 550 Pa, valoare care reprezintă presiunea disponibilă în exteriorul rooftop-ului.

Materialul utilizat este tabla de oţel zincată, motiv pentru care nu este necesară o tratare suplimentară anticorosivă.

Alimentarea cu energie electrică se face de la reţeaua furnizorului de 20 kV prin intermediul unui post trafo de 630 kVA, 20/0,4 kV. De aici se alimenteaza tabloul electric general (TE-G), de la care porneşte reţeaua de distribuţie interioară prin care se alimentează tablourile secundare, de la care se alimentează receptoarele. Instalaţia electrică este dimensionată pentru o putere instalată Pi=597,4 kW, putere absorbită Pa=418,2 kW, tensiune de lucru U=3x400/230 V şi frecvenţa f=50 Hz.

319

Reţeaua de distribuţie interioară se realizează după schema de tip TN-S, în care conductorul de protecţie distribuit este utilizat pentru întreaga schemă, de la Tabloul general până la ultimul punct de consum.

S-a prevăzut o instalaţie pentru îmbunătăţirea factorului de putere de 150 kVAr, montată lângă Tabloul general.

S-a prevăzut o sursă neîntreruptibilă de curent UPS de 10 kVA/400 V din care se alimentează următoarele receptoare:

- iluminat de siguranţă pentru evacuare; - iluminat de siguranţă pentru marcare hidranţi; - iluminat siguranţă împotriva panicii; - centralele de curenţi slabi. Pentru alimentarea de rezervă în cazul căderii de tensiune de la

reţeaua furnizorului de energie, Magazinul dispune de un generator electric diesel de 200 kVA, pentru alimentarea receptoarelor strategice şi a UPS-urilor. Acesta este carcasat amplasat în exterior şi este alimentat dintr-un rezervor de combustibil încorporat (motorină). Trecerea de pe sursa de bază pe sursa de rezervă se va realiza automat în maxim 15 s printr-un AAR.

III. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu 3.1 Protecţia calităţii apelor Din activitatea desfăşurată de S.C. BRICOSTORE ROMÂNIA S.A.

la punctul de lucru Călăraşi rezultă ape uzate de tip menajer şi ape pluviale colectate de pe acoperişuri şi platforme betonate.

Pentru protecţia calităţii apelor s-au realizat canalizarea în incintă în sistem divizor, prevăzute cu reţele separate pentru apele uzate şi pentru apele meteorice.

Apele pluviale sunt colectate prin rigole, geigere şi conducte PVC KG şi sunt evacuate cu ajutorul unui grup de pompare format din două pompe, una activă şi una de rezervă. Conducta de refulare este din material plastic PEHD 160 mm, îmbinată prin termofuziune. Traseul ei este pe partea dreaptă a DN21 în sensul de mers Călăraşi-Slobozia.

3.2 Protecţia aerului Poluanţii evacuaţi în atmosferă de la Magazin sunt: a. Gaze arse rezultate în urma proceselor de ardere de la:

- centrala termică care asigură agentul termic şi funcţionează cu gaz metan (evacuare tiraj forţat prin coş cu diametru 450 mm şi înălţime 11 m); - motostivuitoarele utilizate în exterior care utilizează GPL casnic; - generatorul electric care utilizează motorină.

320

b. Pulberi în suspensie evacuate prin sistemul de ventilaţe din incintă (în zona amplasării circularului);

c. Emisii din surse mobile, de la autovehiculele care deservesc magazinul (aprovizionare cu marfă, ridicare deşeuri) şi autovehiculele clienţilor şi ale personalului;

d. Eventuale pierderi de freon din instalaţia de răcire. Se poate considera că influenţa emisiilor din surse fixe şi mobile

menţionate mai sus asupra calităţii aerului este în limite acceptabile (impact redus), deoarece centrala termică utilizează drept combustibil gazul metan şi are un randament al procesului de ardere foarte ridicat (ardere completă), iar agentul de răcire din instalaţiile frigorifice este ecologic.

3.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Obiectivul nu este o sursă de poluare fonică şi de producere a

vibraţiilor. - Dotări, amenajări şi măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi

vibraţiilor: nu este cazul; - Nivel de zgomot şi de vibraţii produs: nu s-au făcut determinări ale

nivelului de zgomot şi vibraţii. 3.4 Protecţia solului şi subsolului - Surse posibile de poluare a solului şi a subsolului: nu sunt surse de

poluare a solului; - Măsuri, dotări şi amenajări pentru protecţia solului şi a subsolului:

s-au prevăzut platforme betonate. 3.5 Protecţia împotriva radiaţiilor Nu sunt surse de radiaţii. 3.6 Protecţia fondului forestier Nu este afectat fondul forestier. 3.7 Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi ocrotirea naturii Nu sunt afectate ecosisteme terestre, monumente ale naturii, parcuri

sau rezervaţii. 3.8 Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional Nu este cazul. 3.9 Gestiunea deşeurilor Din activitatea desfăşurată rezultă următoarele tipuri de deşeuri: - menajere; - de ambalaje din platic, hârtie şi carton; - de ambalaje din lemn; - de ambalaje de la pigmenţii folosiţi la prepararea vopselelor şi a

tencuielilor decorative; - de saci de rafie şi rumeguş de la instalaţia de aspiraţie a

circularului vertical;

321

- electrice şi electronice (DEE); - de materiale de construcţii rezultate din deteriorarea unor mărfuri

din această categorie; Cantitatea de deşeuri rezultate în decursul unei luni este de

aproximativ 18 m3. Deşeurile menajere se colectează într-un press-container care este ridicat periodic, pe bază de contract. Conform HGR 856/2002, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 (produse pe care deţinătorul nu le mai utilizează), grupele 20 03 01 (deşeuri municipale amestecate).

Deşeurile de ambalaje de hârtie şi carton se încadrează în categoria 15 (deşeuri de ambalaje), grupa 15 01 01. Colectarea acestora se face într-un press-container cu capacitatea de 24 m3 care este ridicat periodic, pe baza de contract. Cantitatea rezultată în decursul unei luni este de aproximativ 3200 kg.

Deşeurile din plastic şi folie se colectează în spaţii special amenajate şi se valorifică pe bază de contract cu societatea de salubritate. Cantitatea rezultată în decursul unei luni este de aproximativ 700 kg.

Deşeurile de ambalaj de lemn se încadrează în categoria 15 (deşeuri de ambalaje), grupa 15 01 03 (ambalaje din lemn). Deşeurile se colectează în spaţii special amenajate şi se dau cu titlu gratuit persoanelor fizice pe bază de proces verbal. Cantitatea rezultată în decursul unei luni este de aproximativ 100 kg.

Deşeurile de la ambalaje pigmenţi folosiţi la prepararea vopselelor şi tencuielilor decorative se încadrează în categoria deşeurilor periculoase, categoria 15 01 10 * (ambalaje care conţin reziduri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase). Acestea sunt strânse şi retrimise la operatorii economici care le produc, pentru a fi reciclate.

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEE) se încadrează în categoria 20 (produse pe care deţinătorul nu le mai utilizează), grupa 20 01 36 – echipamente electrice şi electronice casate. Acestea se depozitează temporar în cadrul obiectivului şi sunt ridicate periodic de către societatea de salubritate. Cantitatea rezultata în decursul unei luni este de aproximativ 50 kg.

Deşeurile de materiale de construcţie (inerte) rezultate din deteriorarea unor mărfuri din această categorie, se încadrează în categoria 20 (produse pe care deţinătorul nu le mai utilizează), grupele 20 03 99. Acestea se colectează într-un container cu capacitatea de 7 m3 care este ridicat periodic, pe bază de contract. Cantitatea rezultată în decursul unei luni este de aproximativ 7 m3.

322

3.10 Gestiunea substanţelor toxice şi periculoase - Substanţe toxice şi periculoase utilizate şi cantităţile acestora:

Vopselele, grundurile şi solvenţii sunt comercializate în ambalaje originale;

- Mod de gospodărire, măsuri, dotări şi amenajări pentru protecţia mediului: Conform reglementărilor în vigoare.

3.11 Gestiunea ambalajelor - Tipuri şi cantităţi de ambalaje folosite: ambalajele folosite sunt:

a. europaleţi din lemn; b. folie strech pentru manipularea anumitor categorii de mărfuri; c. ambalaje de desfacere (pungi, sacoşe).

- Mod de gospodărire a ambalajelor şi măsuri pentru protecţia mediului: ambalajele sunt stocate în spaţii special amenajate.

3.12 Încadrarea în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului Conform P.U.Z. 3.13 Protecţia aşezărilor umane Magazinul nu afectează obiective de interes public, alte investiţii,

aşezăminte sau zone de interes tradiţional. 3.14 Respectarea prevederilor convenţiilor internaţionale la care România a aderat Amenajările şi dotările obiectivului sunt în conformitate cu

standardele CE. 3.15 Alte date şi informaţii privind protecţia mediului Nu este cazul. IV. Reconstrucţia ecologică Nu este cazul V. Monitorizarea mediului Obiectivul nu are implementat un sistem de management de mediu,

conform ISO 14001/2004. Se vor monitoriza emisiile de poluanţi în apă şi în aer conform

prevederilor din Autorizaţia de mediu şi cerinţelor autorităţilor de control în domeniul protecţiei mediului şi a gospodăririi apelor.

323

Studiu de caz 6.6 Bilanţ de mediu nivel I Prelucrare de pe site www.apmbc.ro/download/2554.doc. Executant S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L. Oneşti

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Fabrică de produse lactate şi brânzeturi

Cuprins Introducere 1. Condiţiile naturale şi utilizarea terenurilor în zona amplasamentului obiectivului

1.1. Descrierea generală a amplasamentului şi poziţia sa în teritoriu 1.2. Condiţiile naturale din zona amplasamentului

1.2.1. Condiţiile geologice şi topografia locală 1.2.2. Condiţiile climatice şi topoclimatice 1.2.3. Reţeaua hidrografică 1.2.4. Solurile şi utilizarea terenurilor 1.2.5. Vegetaţia, animalele

2. Istoricul zonei, activităţi prezente, dezvoltări viitoare 3. Posibilitatea poluării solurilor 4. Depozitarea deşeurilor 5. Condensatoare/transformatoare electrice 6. Securitatea amplasamentului obiectivului 7. Măsuri împotriva incendiilor 8. Protecţia muncii şi igiena locului de muncă 9. Evacuarea apelor uzate 10. Emisii atmosferice 11. Impactul zgomotului 12. Proximitatea cablurilor electrice Concluzii şi recomandări Bibliografie Anexe

Pentru realizarea acestui bilanţ de mediu de nivel I, Executantul a folosit datele şi

documentele puse la dispoziţie de Beneficiar conform Ord. MAPPM nr. 184/1997, abordând aspectele şi problematica din acest capitol al metodologiei până la nivelul pentru care a dispus de informaţii şi date certe, la data elaborării bilanţului. Majoritatea datelor privind activitatea Beneficiarului provin de la următoarele surse: documentaţii de construire, contracte, memorii tehnologice, avize, autorizaţii, notificări puse la dispoziţie de Beneficiar, informaţii ca urmare a discuţiilor cu administratorul societăţii şi din evaluările din teren.

324

Introducere Generalităţi Poluarea mediului este cea mai importantă problemă social-

economică contemporană, care a luat proporţii îngrijorătoare în ţările puternic industrializate; îşi are începuturile în vremurile îndepărtate fiind produsă la început independent de activitatea umană, putând fi considerată ca un fenomen natural. Astfel, dislocarea pulberilor de la nivelul solului de curenţii de aer, răspândirea de gaze rezultate din procesele biologice de pe sol şi din emanaţiile din zonele şi teritoriile vulcanice au constituit primele procese de impurificare a aerului. Datorită evoluţiei societăţii umane, a revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, s-a ajuns la un conflict deschis între om şi natură. Dintr-o mulţime de motive s-a ajuns la slăbirea capacităţii sistemelor naturale ale Terrei, la scăderea resurselor naturale. Omul s-a cantonat într-un mediu artificial, îmbietor, care, în realitate, este o “seră” insolită într-un cadru natural din ce în ce mai agresiv. Dacă agenţii poluanţi ar rămâne în locul în care au fost produşi, poluarea s-ar rezolva mai simplu, dar, în realitate, ei se răspândesc în mediul ambiant.

Cum există “un singur Pământ”, poluarea mediului neţinând seama de graniţele fizice ale statelor, păstrarea echilibrului ecologic intră în responsabilitatea şi obligaţia morală a tuturor guvernelor şi a opiniei publice. Poluarea mediului este urmărită riguros prin măsuri care să o prevină sau să o diminueze.

Industria este considerată cea mai importanta sursa de poluare. Orizontul tangentelor poluării activităţii industriale este foarte extins, pornind de la probleme de poluare a locului de muncă şi până la consecinţele ecologice ce interesează globul terestru în întregime. Poluarea la locul de muncă se caracterizează prin prezenţa substanţelor sau factorilor fizici vătămători în zona locului de muncă şi poate avea ca urmări boli profesionale. Concluzia este că poluarea globală industrială este condiţionată de poluarea industrială din diferite zone, activitate industrială care, la rândul ei, este reprezentată prin consumul energetic. Poluarea industrială este şi va rămâne o problemă şi o preocupare permanentă nu numai a oamenilor de ştiinţă, ci şi a autorităţilor locale, guvernamentale şi chiar a organizaţiilor internaţionale. Nu există industrie care să nu genereze poluare prin deşeuri (toxice sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau mirosuri neplăcute. De aceea, a fost necesară adoptarea unei legislaţii prin care să se stabilească riscurile ce apar pentru mediul ambiant.

În condiţiile vieţii din societatea modernă, această problemă trebuie să fie tratată cu toată seriozitatea, pentru a asigura sănătatea şi a ridica nivelul de trai al populaţiei.

325

Scopul bilanţului Bilanţul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obţine informaţii

asupra cauzelor şi a consecinţelor activităţii Societăţii comerciale asupra mediului (apa, aer, sol, biodiversitate) şi constă în identificarea surselor de informaţii, culegerea, analizarea şi interpretarea prin studii teoretice a informaţiilor disponibile. Bilanţul are rol de a identifica starea mediului în zona de impact a activităţilor care se desfăşoară în cadrul Societăţii comerciale, de stabilire şi asumare a unor obligaţii pentru refacerea calităţii mediului dacă acest lucru va fi necesar.

Activitatea Societăţii comerciale, inclusiv cea desfăşurată la punctul de lucru, este în conformitate cu prevederile din statutul societăţii, având ca obiect de activitate fabricarea de produse lactate şi brânzeturi - COD CAEN 1051(1551).

Documentaţia la Bilanţul de mediu nivel I este împărţită în două părţi: 1. Documentaţia propriu-zisă, întocmită conform Ord. nr. 184/1997. 2. Capitolul Anexe, care cuprinde piesele desenate, actele, avizele şi

documentele citate în text. Referinţele bibliografice sunt semnalate direct în text, la locul citării (Anexele nu sunt prezentate în acest Studiu de caz, ele se pot consulta în documentul sursă).

1. Condiţiile naturale şi utilizarea terenurilor în zona obiectivului 1.1. Descrierea generală a amplasamentului şi poziţia sa în teritoriu Localizare amplasament: amplasamentul obiectivului de fabricare a

produselor lactate şi a brânzeturilor este figurat în Planul de încadrare în zonă. Conform Planului de amplasament şi delimitare, obiectivul are

următoarele vecinătăţi: - est – proprietăţi particulare; - nord – proprietăţi particulare; - sud – alee betonată drum de acces şi drum judeţean; - vest – drum de acces.

Punctul de lucru şi sediul administrativ se află în comuna Buhoci, pe un teren proprietate a firmei conform contractului de vânzăre-cumpărare autentificat. Suprafaţa terenului este de 3168 m2 care este teren curţi-construcţii pe care se află o construcţie cu o suprafaţă ocupată la sol de 725 m2 (fost grajd), din cărămidă, acoperită cu eternită, necompartimentată.

Terenul este împrejmuit cu gard din plasă de sârmă şi dale de beton. 1.2. Condiţiile naturale din zona amplasamentului 1.2.1 Condiţiile geologice şi topografia locală

• Condiţiile geologice. Din punct de vedere structural, regiunea Bacău şi împrejurimile se încadrează în zona externă, necutată, sarmato-pliocenă a

326

avan-fosei carpatice. Zona externă acoperă marginea scufundată a vorlandului carpatic.

Figura SC 6.6.1 Harta geologică – zona Bacău

327

Din punct de vedere litologic, depozitele la zi sunt antecuaternare (Sarmatian şi Meoţian) şi cuaternare.

Depozitele antecuaternare: Sarmaţianul este prezent cu subetajele Bessarabian (marne nisipoase, nisipuri, gresii şi calcare oolitice) şi Kersonian (nisipuri cu intercalaţii de nisipuri argiloase şi rare lentile de prundişuri fosilifere). Meoţianul este alcătuit din sedimente (nisipuri, gresii, tufuri andezitice, marne şi argile).

Depozitele cuaternare au cea mai mare extensiune şi sunt reprezentate prin depozite loessoide (cele mai vechi, situate pe interfluvii), depozite de terase şi depozite deluviale (în zona contactelor morfologice).

Localitatea Buhoci este situata în albia minoră a râului Siret, pe malul stâng al acestuia. Din punct de vedere geologic, formaţiunile cuaternare sunt reprezentative: pietrişuri, nisipuri, nisipuri argiloase şi argile loessoide, care se aştern peste depozite argilo-marnoase cu intercalaţii nisipoase. Acestea favorizează cantonarea şi înmagazinarea apei.

Roca utilă este balastul care este un amestec de petriş, bolovăniş şi nisip ce provine din formaţiuni geologice traversate de râul Siret şi afluenţii săi de dreapta Suceava şi Moldova.

• Topografia locală. Zona de amplasament face parte din Podişul Moldovenesc. Reţeaua hidrografică majoră este reprezentată de râul Siret. Valea Siretului străbate judeţul de la nord la sud. Prin direcţia de scurgere, indică panta generală a regiunii (nord-nord vest sud-sud est). Valea râului este bine dezvoltată, având aspectul unui culoar ce desparte zona subcarpatică din vest de compartimentele Podişului Moldovei din est. Terasele Siretului sunt bine dezvoltate, în special pe partea dreaptă, cu lăţimi ale podului teraselor de 2-3 km, intre confluenţele cu râurile Bistriţa şi Trotuş. Valea se îngustează doar în dreptul localităţii Răcăciuni, urmare a intersectării unor roci mai rezistente la eroziune. Valea Siretului este puternic antropizată, în lungul ei înşirându-se numeroase localităţi, căi de comunicaţie şi suprafeţe cultivate.

În dreptul zonei de amplasament a obiectivului, râul Siret are o puternică inflexiune a albiei şi un curs puternic meandrat, despletit în numeroase braţe. Direcţia generală de curgere este nord vest sud est.

Zona în care se află amplasată Fabrica de lapte este antropizată. 1.2.2 Condiţiile climatice şi topoclimatice Din punct de vedere climatic, sectorul din Culoarul Siretului în care

este amplasat obiectivul se încadrează în: - sectorul de provincie climatică cu caracter de ariditate; - ţinutul climatic de dealuri şi platouri joase (<300 m); - subţinutul climatic al Subcarpaţilor Moldovei, cu vegetaţie higrofilă.

328

Din punct de vedere topoclimatic (al caracteristicilor climatice locale imprimate, în primul rând de suprafaţa subiacentă activă) amplasamentul obiectivului este situat în cadrul topoclimatului complex al Culoarului Siretului în care predomină topoclimatele elementare de luncă şi terase.

Topoclimatul din zona amplasamentului este cel mai bine caracterizat în baza datelor înregistrate la staţia meteorologică Bacău. Tabel SC 6.6.1 Parametrii topoclimatului în zona de amplasament a obiectivului

Parametrul Valoarea parametrului Temperatura medie multianuală (0C) Temperatura medie, luna ianuarie (0C) Temperatura medie, luna iulie (0C) Temperatura maximă absolută (0C)/data Temperatura minimă absolută (0C)/data Numărul mediu anual de zile cu îngheţ Umezeala relativă a aerului, media multianuală (%)

9,2 -3,9 20,6 39,6/6.07.1988 -32,5/25.02.1954 121,0 72

Durata de strălucire a Soarelui, media multianuală (ore) Număr de zile cu cer senin, media multianuală Număr de zile cu cer acoperit, media multianuală Vânt: - frecvenţa (%) vânturilor tari (peste 15 m/s) - frecvenţa (%) vânturilor slabe (0-1 m/s) - frecvenţa direcţiei dominante (%) - viteza medie anuală (m/s) - frecvenţa calmului atmosfericn(%) Precipitaţii atmosferice, media multianuală (mm) Precipitaţii medii în luna cea mai ploioasă (mm) Precipitaţii medii în luna cea mai secetoasă (mm) Maxima de precipitaţii în 24 ore/data

1910,6 46,8 128,0 14,4 51,3 nord: 16,5% 2,8 40,6 538,4 iunie: 84,0 februarie: 23,3 94,7 mm/06.09.1989

Fenomene meteorologice: - număr de zile cu ploaie, media multianuală - număr de zile cu strat de zăpadă, media multianuală - număr de zile cu ceaţă, media multianuală

67,5 64,9 63,1

În ansamblu, clima în Culoarul Siretului, în sectorul analizat, se

caracterizează prin: - temperaturi mai scăzute, iarna şi vara, faţă de Podişul Bârladului

situat la est; - umiditate relativă crescută, accentuată în perioada rece a anului ca

urmare a stratificării aerului mai rece care favorizează producerea ceţii şi a inversiunilor termice de intensitate moderată;

- canalizarea curenţilor de aer în lungul culoarului: direcţiile dominante sunt nord (frecvenţă 16,5%) şi sud (frecvenţă 15,7%). Advecţiile de aer nordic conduc la răciri accentuate iarna şi la zile răcoroase vara, în timp ce advecţiile de aer sudic, continental, conduc la creşterea accentuată a valorilor termice, mai ales vara.

329

Dintre fenomenele meteorologice care pot influenţa nivelul de poluare a atmosferei în zonă se menţionează:

- curenţii de aer (vânturile): domină vânturile din direcţia nord (16,5%), în secundar cele din direcţia sud (15,7%). Vânturile se orientează pe Valea Siretului mai ales pe traiectul culoarului de vale, din direcţiile nord şi sud. Viteza medie anuală a vântului este cuprinsă între 4-60 m/sec, cu variaţii impuse de adăpostul orografic (mai mică în Depresiunea Tazlău-Caşin) şi de anotimpuri (este mai mare în timpul iernii, în special pe Valea Siretului, ca urmare a scurgerilor de aer rece din direcţia nord).

Local se înregistrează variaţii climatice impuse de relief sau de condiţiile locale topoclimatice; variaţiile sunt determinate de contactul maselor de aer cu suprafaţa subiacentă activă reprezentată de relief, covorul vegetal, prezenţa localităţilor. Astfel, la nivelul culmilor înalte din vestul judeţului, circulaţia vestică este resimţită mai mult şi se manifestă prin dominanta curenţilor de aer din vest, precipitaţii mai abundente şi un climat cu variaţii termice mai mari între vară şi iarnă. În schimb, în est, nuanţele climatice sunt mai excesive, variaţiile termice sunt mai mari între vară şi iarnă, precipitaţiile mai reduse, cu prezenţa în culoarul Siretului şi Podisul Moldovei a perioadelor mai mari de secetă. Nuanţele de continentalism de pe Valea Siretului sunt acceentuate de pendularea curenţilor în lungul văii. Iarna, masele de aer rece avansează mai rapid pe vale şi produc răciri bruşte ale vremii, iar stagnarea lor mai îndelungată generează inversiuni termice însoţite de ceaţă. În schimb, vara, avansul unor mase de aer cald, de natură tropicală, poate instala perioade mai îndelungate de vreme secetoasă, atât în Culoarul Siretului, cât şi în Colinele Tutovei şi Depresiunea Parincea.

- inversiunile termice, însoţite de stări de calm atmosferic, sunt mai frecvente şi au o intensitate mai mare iarna, în condiţiile stratificării aerului rece deasupra culoarului de vale.

Notă: În zona imediat învecinată cu amplasamentul obiectivului nu sunt surse majore de poluare a aerului.

1.2.3 Reţeaua hidrografică • Apele subterane. Apele freatice sunt cantonate în rocile poroase

permeabile (pietrişurile şi nisipurile) din alcătuirea şesurilor aluvionare ale Siretului. (sursa: harta hidrologică a R.S. România, scara 1/1 000 000, Atlasul geologic, editat de Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul de Geologie, Bucureşti, 1969).

În şesul aluvionar al râului Siret (terasele inferioare şi joase) există pânze bogate de ape libere la adâncimi cuprinse între 2-15 m. De asemenea, pânze acvifere freatice se găsesc la baza teraselor largi ale Siretului. Astfel, baza terasei de 20-35 m altitudine relativă este marcată de aliniamente de izvoare alimentate din stratul freatic. Cele mai multe şi cu debitul cel mai

330

mare sunt situate sub fruntea terasei (orientată câtre râul Siret), în dreptul şi la sud de localitatea Săuceşti. În lunca Siretului, stratul acvifer freatic poate fi interceptat la adâncimi maxime de 4-5 m.

• Apele de suprafaţă. Reţeaua hidrografică din judeţul Bacău este tributară bazinului mijlociu al Siretului. Râul Siret străbate partea de est a judeţului, de la nord la sud, pe o lungime de 125 km, cu pantă medie în jurul valorii de 60 cm/km. Colectează, prin intermediul Bistriţei inferioare şi a Trotuşului, toate râurile din zona montană şi Subcarpaţi.

Râul Siret are o lungime de 726 km şi o suprafaţa totală a bazinului hidrografic de 44.835 km2. Izvorăşte din zona flişului paleogen al Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) de la 1238 m altitudine. Pătrunde în ţară în dreptul localităţii Văscăuţi, jud. Suceava. Pe teritoriul României sunt situate cursul mijlociu şi inferior. Se varsă în Dunăre aval de Galaţi. Tabel SC 6.6.2 Caracteristicile morfohidrografice ale râurilor Siret şi Bistriţa în dreptul confluenţei (sursa: Atlasul Cadastrului apelor din România, p. I, coordonator AQUAPROIECT, Bucureşti, 1992) Râul Siret, amonte de confluenţa cu Bistriţa. Lungime

(km) Altitudine confluenţă

(m)

Pantă medie (‰)

Înălţime medie a bazinului

(m)

Suprafaţă bazin (km2)

Suprafaţă fond forestier

(ha) 495,2 138 2,2 526 12.413 -

Caracteristici hidrologice ale râului Siret: - debitul mediu multianual (în aval de Bacău): 123-128 m3/sec; - scurgerea medie lichidă: 2-3 l/sec/km2 din care:

- iarna: 15-20%; - primăvara: 45-50%; - vara: 20-25%; - toamna: 10-15%.

Tipul de regim hidric: de podiş şi câmpie (ape mari primăvara şi viituri de vară; alimentare pluvio-nivală şi pluvială moderată).

1.2.4 Solurile şi utilizarea terenurilor Din punct de vedere al încadrării pedogeografice, solurile din

Culoarul Siretului (sursa: Geografia României, Geografia fizică, vol. I, Universitatea Bucureşti şi Institutul de Geografie, Ed. Academiei, Bucureşti, 1983) fac parte din:

- Regiunea pedogeografică Moldova → Domeniul pedogeografic al molisolurilor → Subdomeniul cernoziomurilor cambice şi solurilor aluviale → Districtul Culoarului Siretului.

Solurile se prezintă într-o mare varietate tipologică, urmare a condiiilor pedogenetice care au acţionat în timp (litologia, vegetaţia, condiţiile climatice). Răspândirea cea mai mare o au solurile automorfe,

331

reprezentate prin solurile de pădure şi cernoziomurile levigate. Pe suprafeţe mai restrânse se întâlnesc solurile litomorfe, hidromorfe şi halomorfe, precum şi soluri slab dezvoltate, de luncă.

Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează în clasele solurilor mollice (cernoziomice), hidromorfe, neevoluate.

Solurile din clasa solurilor mollice (cernoziomice) se întâlnesc pe podul terasei de 20-35 m înălţime relativă. Solurile din această clasă sunt reprezentate de tipul de sol cernoziom cambic (levigat). Sunt soluri tinere, slab-moderat evoluate, în condiţii de drenaj natural moderat până la bun.

Solurile cernoziomice cambice (levigate) s-au format sub o vegetaţie iniţială de silvostepă cu Quercus şi covor ierbos cu Carex, Poa, Festuca.

Solurile hidromorfe apar la est de terasa de 20-35 m, pe podul terasei de 8-20 m (un fragment la sud de Săuceşti) şi pe terasa joasă de 3-5 m, prin tipurile de solurile humico-gleice şi lacovistile. S-au dezvoltat în condiţiile naturale de luncă neinundabilă a Siretului.

Solurile neevoluate (soluri aluviale şi aluviuni) ocupă suprafeţele din terasele de luncă ale Siretului care pot fi parţial inundate la apele mari. Aceste soluri aparţin stadiului iniţial de formare a solului, iar profilul de sol nu a apucat să se diferenţieze. Însuşirile solurilor neevoluate sunt dictate, în primul rând, de cele ale materialului parental. Solurile din şesul aluvionar al Siretului sunt utilizate în scopuri agricole diverse, cel puţin pe sectoarele care au fost mai ferite de inundaţii.

Notă: Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează în clasa solurilor neevoluate (soluri aluviale şi aluviuni)

Solurile aluviale şi aluviunile (clasa solurilor neevoluate) ocupă terasa inferioară, de luncă. Aceste soluri aparţin stadiului iniţial de formare a solului, iar profilul de sol nu a apucat să se diferenţieze. Acţiunea proceselor pedogenetice în formarea profilului de sol este estompată (contracarată) de unele procesele antropice desfăşurate în zonă.

Tabel SC 6.6.3 Caracteristicile tipurilor de sol

Tipul Insuşiri fizico-chimice în orizontul superior de sol DA PT Humus T V pH P total N total

Cernoziom cambic

1,21-1,48 46-58 2,7-4,8 (6) 24-35 88-95 6,3-7,1 0,12-0,27 0,16-0,26

Lacoviste - - 5-12 (25) 30-60 (80) 70-100 6,2-8,5 0,07-0,30 0,30-0,80 Sol aluvial - - 2,0-5,0 (7) 15-35 80-90 7,8-8,3 - 0,07-0,33

DA (g/cm2) - densitatea aparentă (sau greutatea volumetrică); PT (%) - porozitatea totală; T (mE/100g sol) - capacitatea de schimb cationic în miliechivalenţi la 100 g sol; V (%) - gradul de saturaţie în baze; pH - reacţia solului în valori pH; P (%) - conţinutul de P2O5; N (%) - conţinutul de azot.

332

1.2.5 Vegetaţia, animalele • Vegetaţia din zona în care este amplasată Societatea comercială

(sursa: Atlas RSR - harta vegetaţiei, fascicula VI-2, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1976) se situează la limita dintre:

- vegetaţia zonală pe altitudine (etajul nemoral, subetajul gorunului); - vegetaţia intrazonală reprezentată de asociaţiile de luncă. Vegetaţia zonală aparţinând subetajului gorunului a fost înlăturată

prin defrişare în mare parte. Pe terenurile din jurul amplasamentului se practică agricultura

(cultivarea plantelor tehnice, a cerealelor), iar pe fruntea terasei - cultura viţei de vie. Vegetaţia naturală mai este reprezentata de specii segetale şi ruderale, instalarea şi menţinerea lor fiind legate aproape exclusiv de activitatea omului. Speciile dominante sunt în funcţie de natura terenurilor, tipul de cultură şi funcţie de măsurile agrotehnice de intervenţie în culturi. În culturile de plante păioase, cele mai frecvent întâlnite sunt comunităţile de buruieni formate din Consolida regalis ssp., Adonis aestivalis (Ruşcuţa), Nigella arvensis (Negruşca), Centaurea cyanus (Albăstriţa).

În grădini şi pe lângă garduri se întâlnesc tufişuri formate din Artemisia annua (Pelin), iar pe lângă grajduri şi ţarcuri de vite - specii de Chenopodium, Hyosciamus niger (Măselariţa) şi Datura stramonium (Ciumafaie). Pe terenurile de depozitare a gunoaielor se întâlnesc comunităţi dominate de Iva xanthiifolia, Arctium lappa (Brustur) şi Balota nigra (Cătuşe).

• Fauna. Sunt prezente specii specifice etajului gorunetelor (fauna zonală) şi cele din cadrul pajiştilor de luncă şi zăvoaielor (fauna azonală).

Fauna din etajul gorunetelor include specii ca: broasca săritoare, numeroase specii de păsări - turturica, sturzul cântător, mierla neagră, scorţarul, ciocănitoarea pestriţă, piţigoiul, ciuful de pădure, şoimul rândunelelor. Dintre mamifere menţionăm: şoarecele de pitic, chiţcanul de pădure şi de câmp; dintre reptile: guşterul, numeroase specii de nevertebrate (lepidoptere, ortoptere, himenopterul Eurytoma morio)

Notă: În apropiere de obiectiv nu există specii de plante şi animale ocrotite sau rezervaţii forestiere şi plante declarate monumente ale naturii.

2. Istoricul zonei 2.1. Activităţi anterioare Societatea comercială a fost înfiinţată în 2001, pe amplasamentul

actual. Anterior, pe amplasament a funcţionat ferma zootehnica a C.A.P. Buhoci până în 1990, când grajdul a fost cumpărat de o firmă italiană care a înfiinţat o ciupercărie, inclusiv prelucrarea ciupercilor. Ulterior aceasta s-a desfiinţat şi amplasamentul a fost cumpărat de o altă Societate care îl vinde în 2002 Societăţii comerciale a Beneficiarului, conform contractului de

333

vânzare–cumpărare autentificat. Această Societate modernizează grajdul asigurând cerinţele sanitare şi sanitar-veterinare cerute de legislaţia în vigoare (faianţare pereţi, gresie pe pardoseli, asigurare flux prin pereţi de rigips, geamuri termopan, canalizare).

2.2. Activităţi prezente Activitatea desfăşurată este fabricarea produselor lactate şi a

brânzeturilor. În cadrul întreprinderii se prelucrează laptele achiziţionat pe bază de contracte.

Capacitatea de prelucrare conform proiectului este de 5000 l/zi, din care se pot obţine următoarele produse:

lapte pasteurizat; lapte bătut; iaurt; caşcaval; brânză de vaci şi brânză frământată; smântână. Capacitatea de prelucrare în prezent este de 2000 l/zi, din care se

obţin următoarele produse: lapte pasteurizat; iaurt; smântână; caşcaval. Societatea deţine următoarele licenţe de fabricaţie:

- Seria B 26806/2002 - produse acidofile (iaurt, sana, lapte bătut, chefir); - Seria B 26792/2002 - colectarea şi transportul produselor lactate; - Seria B 26793/2002 - fabricarea laptelui de consum; - Seria B 26807/2002 - fabricarea brânzei proaspete de vaci şi a smântânei de consum; - Seria A 18891/2006 - fabricarea brânzeturilor; - Seria A 18890/2006 - fabricarea untului.

Capacitatea de prelucrare a laptelui este condiţionată de contractele cu furnizorii de lapte şi beneficiarii de produse.

Laptele se achiziţionează pe bază de contracte încheiate cu centrele de colectare de la Girov şi Bacău. Capacitatea de prelucrare a fabricii este condiţionată de contractele pentru achiziţionarea laptelui.

Punctul de lucru şi sediul administrativ se află în comuna Buhoci, pe un teren proprietate a firmei conform contractului de vânzare-cumpărare.

Suprafaţa terenului este de 3168 m2, teren curţi-construcţii pe care se află o construcţie cu o suprafaţă ocupată la sol de 725 m2 (fost grajd), din cărămidă, acoperită cu ţiglă, compartimentată.

334

Activitatea de prelucrare a laptelui include următoarele etape: • transportul bidoanelor de lapte (25 l/buc) cu mijloace auto autorizate sanitar; • recepţionarea laptelui şi efectuarea de analize; • stocarea laptelui într-un rezervor; • prelucrarea laptelui şi obtinerea produselor finite; • ambalarea produselor finite în ambalaje individuale, specifice pe sortimente: pungi

din plastic, bidoane şi cutii din polietilenă şi în ambalaje colective (navete şi cutii din carton); • depozitarea produselor finite în camere frigorifice; • livrarea produselor finite, transport cu mijloacele auto proprii autorizate sanitar.

Circuit materie primă şi produse finite. Materia prima, laptele de vacă, se aduce în bidoane din plastic de 25 l, este transvazat prin pompare şi trecut printr-un filtru în tancul de răcire unde este depozitat. Laptele se analizează în laboratorul propriu, pentru a determina conţinutul în grăsimi, densitatea, conţinutul de apă şi substanţă uscată.

Laptele analizat şi recepţionat este introdus în hala de pasteurizare, operaţie care se face la temperatura de 72 0C. Laptele pasteurizat se ambalează în pungi de polietilena de 1 l, care se depozitează într-o cameră frigorifică, de unde este livrat în navete prin depozitul de produse finite. Din lapte pasteurizat se fabrica şi celelalte sortimente de produse prin tehnologii specifice. Livrarea se face cu mijloace de transport autorizate sanitar şi sanitar-veterinar.

Circuit personal. Fabrica este deservită de două persoane. Personalul va intra într-un vestiar unde se dezbracă, apoi într-un grup sanitar pentru spălare, se echipează cu echipament de lucru în al doilea vestiar şi intră în hala de producţie. La sfârşitul programului se reia circuitul în sens invers.

Circuit ambalaje. Ambalajele în care se aduce laptele (bidoane din material plastic ) se introduc într-o camera de spălare special amenajată, cu sifon de pardoseală, chiuvetă, prize de apă caldă şi apă rece şi se spală. Bidoanele curate se depozitează în hală, într-un spaţiu amenajat. Apele de spălare sunt dirijate într-un bazin etanş vidanjabil în care se vor dirija şi apele menajere. Capacitatea bazinului etanş vidanjabil este de 75–80 m3.

Din prelucrarea a 5000 l/zi lapte de vacă rezultă: - 980 l lapte de consum; - 1470 l lapte pentru lapte bătut; - 2027 l lapte pentru brânză; - 450 kg smântână; - pierderile sunt de 7,3% pentru 1000 l lapte.

Din cele 7,3% pierderi/1000 l lapte: - pierderi solide – 0,004%/1000 l sunt impurităţi mecanice la separator care se

colectează cu gunoiul menajer; - pierderi lichide – 7,29%/1000 l sunt dirijate la bazinul etanş vidanjabil.

Materia primă utilizată: - lapte – max. 1.200.000 l/an, respectiv 480.000 l/an la actuala capacitate de lucru.

335

Alte materiale utilizate: - culturi lactice – 16 g/săptămână; - agent de curăţare utilizat în industria alimentara RIMALKAN – HA2; - ambalaje:

- cutii din polietilenă pentru smântână şi brânză – 100 buc/săptămână; - folie sterilă pentru pungi lapte – max. 250 kg/lună; - bidoane din polietilenă de 0,5 l pentru iaurt şi lapte bătut – 500 buc/zi; - bidoane din polipropilenă alimentară de 25 l – cca 50 buc; - ambalaje colective (cutii din carton). Societatea comercială va trebui să facă raportările asupra ambalajelor

introduse pe piaţă conform legislaţiei în vigoare: • HG nr. 621/2005 care reglementează gestionarea ambalajelor şi a

deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului. „Sunt supuse prevederilor prezentei hotărâri toate ambalajele introduse pe piaţă, indiferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităţile economice, comerciale, în gospodăriile populaţiei sau în orice alte activităţi, precum şi toate deşeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare”.

Conform Art. 17/1 al HG nr. 621/2005 - operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje au obligaţia să furnizeze anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor informaţii privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

• Ordinul MMGA 927/2005 - raportările anuale, conform anexelor la prezentul ordin, respectiv cantităţile de ambalaje folosite la ambalarea ambalajelor, estimate a fi introduse pe piaţă în anul în care se face raportarea şi cantităţile de ambalaje folosite la ambalarea produselor comercializate.

Dotări Clădiri: hală din cărămidă cu acoperiş din ţiglă, amenajată într-un

fost grajd al C.A.P., compartimentată în: - filtru sanitar; - recepţie materie primă (lapte); - laborator; - hală de fabricaţie; - depozit bidoane curate; - cameră de spalat bidoane; - vestiar haine; - cameră termostatată pentru cheaguri; - cameră depozitare etichete; - cameră depozitare ambalaje; - camere termostatate pentru depozitare produse finite: lapte pasteurizat, lapte

bătut, iaurt, caşcaval, brânză de vaci şi brânză frământată, smântână. Prezentarea schematică a proceselor tehnologice pentru fabricarea

următoarelor produse principale: lapte de consum, lapte bătut, brânză dulce de vacă, smântână de consum este prezentată în Figura SC 6.6.2.

336

Figura SC 6.6.2 Procesul tehnologic la Fabrica de lapte Utilaje existente:

- vană recepţie lapte cu capacitatea de 500 l; - filtru lapte; - pompă lapte autoabsorbantă tip PVS 205 S, debit 5 m3/h, putere instalată 1,5 kW; - răcitor lapte capacitate 1000 l/h; - rezervor recepţie/stocare lapte răcit, vertical, capacitate 1000 l, din inox alimentar

W4541 sau W1 4301; - instalaţie pasteurizare lapte, capacitate 500 l/h, automatizată, putere instalată 1,5 kW; - separator de smântână de 1000 l/h, sistem închis, putere instalată 1,5 kW; - vană pasteurizare/maturare smântână, capacitate 160 l, din inox; - vană procesare iaurt, capacitate 320, din inox; - bazin tampon pentru lapte pasteurizat, capacitate 500 l, din inox; - maşină semiautomată de dozare şi ambalare lapte, capacitate 700 împachetări/h,

putere instalată 0,6 kW; - maşină semiautomată de dozat şi ambalat produse vâscoas la pahar de plastic, 400 împachetări/h, putere instalată 0,3 kW; - set ustensile tăiere, amestecare; - cărucior presă pentru închegare/presare caş, din inox; - instalaţie apa glacială 2000 l (0-1 0C); - compresor aer 270 l/h pentru instalaţia de pasteurizare; - agregat electric pentru camera de termostatare iaurt, volum 20 m3; - agregat frigorific pentru camera de refrigerare produse finite (+2 - +5 0 C); - centrală termică apă caldă tehnologică, apă caldă menajeră, încălzire spaţii de producţie, compusă din: cazan automat de apă caldă, instalaţie de ardere LAMBORGHINI,combustibil - motorină, boiler 300 l, vase de espansiune, supape de siguranţă, supape de sens, pompe de recirculare, coş pentru fum cu înălţimea de 7 m.

337

Mijloace auto: pentru transportul laptelui şi a produselor la consumatori, autorizate sanitar - două buc.

Utilităţi Fabrica de prelucrare a laptelui şi fabricare a brânzeturilor este

prevăzută cu următoarele utilităţi: alimentare cu energie electrică trifazică; alimentare cu apă potabilă; canalizare pluvială; încălzire cu generator de aer cald.

Alimentarea cu apă potabilă se face dintr-un puţ forat cu adâncimea de 65 m, echipat cu electropompă submersibilă cu un debit de 0,5 l/s şi înălţimea de 150 m. Apa din puţ se pompează într-un rezervor de înmagazinare de 5 m3, subteran, amplasat lângă puţ. Societatea deţine contractul abonament încheiat cu Apele Române – Direcţia apelor Siret prin S.G.A. Bacău. Societatea deţine şi NOTIFICAREA pentru punerea în funcţiune.

Energia electrică este asigurată de EON Moldova S.A. pe bază de contract. Iluminatul este de tip general, circuitele de iluminat şi prize sunt distincte. Construcţia are instalaţie de legare la pământ şi are asigurat iluminat natural prin ferestre cu geam termopan şi artificial cu lămpi electrice.

Energia termică - încălzirea încăperilor, apa caldă industrială şi apa caldă menajeră se asigură de o centrală termică compusă din:

- cazan automat de apă caldă tip AAC 120, capacitatea calorica de 120.000 kcal/h; - instalaţie de ardere LAMBORGHINI tip FIRE 9 cu combustibil lichid – motorină; - boiler de 300 l, volum serpentină 8,4 l, presiune 10 bari, temperatura 95 0C; - vase de expansie de 80 l şi 8,0 l; - supape de siguranţă; - pompe de recirculare 3 buc; - coş pentru fum cu înălţimea de 7 m şi Φ 200 mm; - alimentare electrică 3x230/400 V/50 Hz.

Consumul de motorină este de 11,2–13,3 kg/h, volumul de apă din cazan 200 l, debitul nominal de apă 6 m3/h, suprafaţa de încălzire 4,73 m2, presiunea gazelor la coş 0–2 mm CA, temperatura gazelor la coş 163 0C, randamentul termic garantat este de 90%.

Dotările specifice procesului tehnologic sunt din inox alimentar, conform cerinţelor UE. Toate încăperile au pereţii faianţaţi, pavimentul din gresie, cu sifoane de pardoseală prin care apele rezultate de la spălări ale încăperilor şi utilajelor se dirijează în bazinul etanş vidanjabil.

2.3. Dezvoltări viitoare În baza discuţiilor cu administratorul Societăţii comerciale, nu se

preconizează în următorii ani modificări constructive şi nici alte extinderi de activitate, ţinând cont de tendinţele pieţii şi de situaţia de criză economică.

338

3. Posibilitatea poluării solurilor Societatea comercială a luat fiinţă pe actualul amplasament în 2002.

Sursele de poluare a solului şi subsolului pot fi deşeurile menajere, deşeurile de origine animală, nămolurile de la curăţirea puţului şi decantoarelor prin depozitare necontrolată, prin împrăştiere.

Deşeurile sunt depozitate în containere, pe platforme betonate în incinta fabricii, de unde pot fi preluate în vederea expedierii sau valorificării.

Activitatea prezentă nu produce o poluare a solului şi subsolului. Incinta amplasamentului este în totalitate betonată.

Nu sunt disponibile analize de sol de pe amplasament pentru a se stabili nivelul de poluare al acestuia, dar putem aprecia că nivelul de poluare a fost ameliorat prin lucrările de remediere realizate: decopertări, refacerea platformelor betonate.

Putem spune că solul din incinta în care se desfăşoară activitatea a fost parţial afectat de o serie de intervenţii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile iniţiale, naturale, prin lucrările de construire (decopertări, betonări, tasări). Există posibilitatea unei poluări istorice a solului ca urmare a activităţilor desfăşurate anterior, respectiv ferma zootehnica a C.A.P. Buhoci până în 1990 când grajdul a fost cumpărat de o firmă italiană care a înfiinţat o ciupercărie, inclusiv prelucrarea ciupercilor.

Din surse situate în exteriorul incintei. Activităţile economice din imediata vecinătate a Societăţii comerciale nu prezintă efecte potenţiale ale poluării solului şi pânzei freatice.

Notă: Activitatea în derulare nu produce o poluare semnificativă a solului şi subsolului

4. Depozitarea deşeurilor Deşeurile ce pot rezulta din activitatea Societăţii comerciale sunt:

• deşeuri menajere, ce rezultă din activităţile igienico-gospodăreşti ale personalului muncitor, care se colectează într-un container metalic amplasat pe o platform betonată, special amenajată în incintă şi care se ridică periodic de către un serviciu de salubrizare autorizat, cu care Societatea va încheia contract de prestări servicii.

• alte deşeuri din activităţile specifice desfăşurate în incintă ca: - deşeuri de origine animală – provenite de la resturile de pe utilaje; - deşeuri de ambalaje: cutii de polietilenă, folie pentru pungi lapte,

bidoane mici din polietilenă sau polipropilenă, ambalaje din carton;

339

• bidoane din plastic de la substanţele dezinfectante şi detergenţii utilizaţi, care se returnează la furnizori.

Conform legislaţiei în vigoare, 1) deşeurile se colectează separat, pe categorii, în locuri special amenajate; 2) se vor căuta utilizatori sau societăţi care să preia deşeurile, pe bază de contract; 3) se va ţine evidenţa deşeurilor.

Notă: Societatea va trebui să-şi reinventarieze deşeurile rezultate din întreaga activitate şi să realizeze evidenţa acestora în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002, Anexele 1 şi 2 (MO nr. 659/05.09.2002).

5. Condensatoare/transformatoare electrice Alimentarea cu energie electrica este furnizată de EON Moldova S.A.

pe bază de contract. Societatea nu deţine condensatoare sau transformatoare electrice.

6. Securitatea amplasamentului obiectivului Pentru iluminatul spaţiilor de lucru şi de supraveghere se folosesc

aparate de iluminat echipate cu lămpi fluorescente. Incinta este închisă cu gard pe toate laturile, accesul în incintă se

face pe o singură poartă. Paza şi siguranţa obiectivului pe timp de noapte şi Ia sărbătorilor legale este asigurată de salariaţii Societăţii.

Acestor persoane le revine sarcina de a semnala, dacă este cazul, şi eventuale incidente cu impact potenţial asupra mediului, ca: începuturi de incendiu sau incendiu (degajări de fum şi pulberi), calamităţi naturale cu consecinţe directe asupra factorilor de mediu.

Notă: În incintă nu sunt depozitate substanţe toxice sau alte substanţe periculoase. 7. Măsuri împotriva incendiilor Conform normelor de prevenire şi stingere a incendiilor s-au luat

măsuri de reducere a riscurilor: - determinarea gradului de rezistenţă la foc a clădirii; - stabilirea căilor de evacuare în caz de incendiu.

Sursele potenţiale de aprindere pot fi: - trăsnet; - scurtcircuit sau suprasarcină în instalaţia electrică; - acţiune intenţionată.

Anunţarea şi alarmarea în caz de incendiu se face de către personalul angajat care va acţiona imediat cu mijloace de primă intervenţie şi prin apel telefonic la Formaţia Civilă de Pompieri.

Obiectivul este echipat cu următoarele dotări PSI: - stingătoare; - pentru fiecare autovehicul există în dotare minim un stingător tip P 6.

340

Dotările PSI prevăzute se verifică periodic de către personal specializat şi instruit. Întregul personal al Societăţii este instruit lunar din punct de vedere PSI, cu planul de intervenţie PSI în caz de incendiu şi cunoaşte planul de evacuare în caz de incendiu.

8. Protecţia muncii şi igiena locului de muncă Obiectivul funcţionează pe baza declaraţiei pe proprie răspundere.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului presupune respectarea normelor şi instrucţiunilor de igienă şi de protecţie a muncii în vigoare. Societatea deţine autorizaţii sanitare pentru mijloacele de transport din dotare şi autorizaţie sanitar-veterinară.

Sunt asigurate grupuri sanitare pentru personal şi este asigurat circuitul sanitar pentru personal. De asemenea, se asigură circuitele de materie primă şi produse finite conform legislaţiei sanitare şi sanitar-veterinare în vigoare.

Ventilaţia spaţiilor se realizează natural. Iluminatul se realizează cu lămpi electrice, iar încălzirea spaţiilor se face cu agent termic de la centrala termică. Personalul este dotat cu echipament de protecţie şi de lucru adecvat, utilajele sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie, toate utilajele acţionate electric au legare la conductor de protecţie şi întreruptoare automate de pornire şi protecţie, există asigurate truse pentru acordarea primului ajutor şi sunt asigurate instrucţiuni de lucru şi de siguranţă şi sănătate în muncă.

Personalul muncitor va beneficia de control medical de specialitate, respectiv de medicina muncii, prin care să se evalueze periodic starea de sănătate a acestuia.

Activitatea de siguranţă şi sănătate în muncă (instruire, asigurare echipament, instrucţiuni, dotări, trusă de prim ajutor) este asigurată de Societatea comercială. Această activitate, la nivelul protecţiei mediului, se poate traduce prin:

- desfăşurarea activităţilor specifice, la nivelul acordat prin autorizare sau care se vor autoriza, pentru a nu fi agresaţi factorii de mediu. În procesul de producţie nu vor fi utilizate substanţe toxice sau periculoase care, prin manipularea lor necorespunzătoare, să reprezinte un pericol pentru factorii de mediu (apa, aer, sol, biodiversitate);

- respectarea normelor de igienă la locul de muncă astfel încât să nu rezulte deşeuri sau alte produse cu impact asupra calităţii factorilor de mediu;

341

- depozitarea corespunzătoare a deşeurilor pentru a împiedica răspândirea lor în mediul înconjurător şi ţinerea unei evidenţe stricte a acestora.

9. Evacuarea apelor uzate Deoarece în procesul tehnologic nu se utilizează apă, de pe fluxul de

fabricaţie nu rezultă ape uzate tehnologice. Societatea deţine şi Notificarea pentru punerea în funcţiune.

Alimentarea cu apă de băut se asigură de Societate în sticle tip PET. Apa tehnologică (industrială) se asigură dintr-un puţ forat cu

adâncimea de 65 m, cu ţeavă din PVC de Φ 200 mm, cu strat deschis între filtre de 25–60 m, cu filtru natural din pietriş sortat. Nivelul hidrostatic este de 38 m, nivelul hidrodinamic de 48,7 m, debitul de exploatare 0,06 l/s (0,224 m3/h). Puţul este echipat cu electropompă submersibilă cu un debit de 0,5 l/s şi înălţimea de 150 m. Apa din puţ se pompează într-un rezervor de înmagazinare de 5 m3, subteran, amplasat lângă puţ. Societatea deţine contractul-abonament încheiat cu Apele Române – Direcţia Apelor Siret prin S.G.A. Bacău.

Există şi un al doilea puţ forat cu adâncimea de 7 m, în conservare, întrucât apa din puţ nu corespunde calitativ.

Prin Notificare sunt autorizate următoarele volume de apă tehnologică: - maxim - 5,37 m3/zi; 0,18 l/s şi 1,42 mii m3/an; - mediu - 4,59 m3/zi; 0,15 l/s şi 1,21 mii m3/an; - minim - 3,53 m3/zi; 0,12 l/s şi 0,35 mii m3/an.

Numărul de zile de funcţionare este de 265/an, 8 ore/zi. Aducţiunea apei este realizată prin conducte de PEHD la rezervorul

subteran. Apa din rezervor este preluată cu hidrofor şi este dirijată în interiorul fabricii şi la consumatori prin conducte de OlZn.

Volumul de apă asigurat în surse pentru alimentare este de 90%: - regim nominal Vmediu = 4,49 mc/zi; - regim minim Vminim = 3,53 mc/zi; - regim de restriţie Vrestr = 3,17 mc/zi.

Necesarul total de apă: - maxim – 5,37 mc/zi; - mediu – 4,49 mc/zi; - minim – 3,53 mc/zi.

Cerinţa totală de apă: - maxim – 5,37 mc/zi; - mediu – 4,49 mc/zi; - minim – 3,53 mc/zi.

Gradul de recirculare: 0,0%.

342

Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare şi din igienizările utilajelor şi încăperilor, inclusiv din procesarea laptelui (aproximativ 10 m3/lună), se dirijează într-un bazin etanş vidanjabil care are capacitatea de 75-80 m3. Societatea deţine contract încheiat cu firmă specializată şi autorizată pentru operaţii de vidanjare.

Apele pluviale de pe acoperişuri sunt colectate cu jgheaburi şi dirijate cu burlane din tablă pe platformele carosabile din vecinătatea clădirii, care sunt prevăzute cu rigole de colectare a apelor pluviale, care ulterior intră în sol, îndeosebi în zonele din incintă care nu sunt betonate.

Conform Notificării, la fiecare vidanjare trebuie determinaţi indicatorii de calitate ai apelor vidanjate şi ţinută evidenţa vidanjărilor la zi, condiţii ce nu au fost respectate.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere stabiliţi prin Notificare sunt:

- pH 6,5 – 8,5; - suspensii 350 mg/dm3; - CCOCr 500 mg/dm3; - CBO5 300 mg/dm3; - substanţe extractibile 30 mg/dm3; - detergenţi sintetici 25 mg/dm3; - azot total 10 mg/dm3; - fosfor total 5 mg/dm3; - sulfaţi 600 mg/dm3; - cloruri 500 mg/dm3; - bacterii coliforme totale 1 milion/100 cm3; - calciu 300 mg/dm3; - magneziu 100 mg/dm3. Obligatoriu se vor efectua analize ale calităţii apei din puţul forat şi

apelor din bazinul etans vidanjabil. Notă: Societatea comercială, prin activitatea desfăşurată de fabricare a produselor

lactate şi a brânzeturilor, nu constituie o sursa de poluare semnificativă pentru apele de suprafaţă din zonă.

10. Emisii atmosferice În imediata apropiere a amplasamentului obiectivului nu sunt surse

majore de poluare a aerului. Emisia de noxe din alte surse locale (activităţi gospodăreşti, societăţi vecine şi traficul rutier) este apreciată ca fiind redusă şi fără semnificaţie în poluarea aerului.

Din activitatea desfăşurată, poate fi nominalizată ca sursă organizată de poluare – coşul centralei termice care asigură încălzirea spaţiilor, apa caldă industrială şi apa caldă menajeră. Coşul pentru fum are înălţimea de 7 m şi Φ 200 mm. Funcţionarea centralei este discontinuă, funcţie de necesităţi.

343

Combustibilul utilizat este motorina tip M. În urma arderii în sursele staţionare, efluenţii gazoşi pot conţine, în principal, pulberi, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf. Arderea combustibilului în centrala termică nu constituie un poluator al aerului cu gaze şi pulberi dacă instalaţia de ardere realizează randamentul termic garantat de producător de 90%. Consumul de motorină este de 11,2–13,3 kg/h, volumul de apă din cazan 200 l, debitul nominal de apă 6 m3/h, suprafaţa de încălzire 4,73 m2, presiunea gazelor la coş 0–2 mm CA, temperatura gazelor la coş 163 0C. Puterea calorifică utilă a cazanului este de 120.000 kcal/h conform certificatului de omologare.

Debite, concentraţii şi debite masice de poluanţi. Valorile limită de emisie în cazul focarelor alimentate cu

combustibil lichid, conform Ord. nr. 462/1993, sunt: - pulberi 50 mg/m3 N - oxizi de sulf (SOx ) 1700-400 mg/m3 N funcţie de puterea termică - monoxid de carbon (CO) 170 mg/m3 N - oxizi de azot (NOx ) 450 mg/m3 N Mărimea de referinţă: valorile limita se raportează la un conţinut de

oxigen al efluenţilor gazoşi de 3%. Motorina utilizată este de tip M şi are, conform normelor, un conţinut în sulf de 0,25% masă.

Societatea comercială nu are efectuate determinări de gaze arse la coşurile centralelor termice în funcţiune.

Notă: Societatea comercială este o sursă moderată, discontinuă, de poluare a aerului prin gazele evacuate în atmosferă şi nu ridică probleme majore de poluare a aerului.

11. Impactul zgomotului Poluarea sonoră este definită ca fiind prezenţa zgomotului în mediul

ambiant cu repercusiuni asupra stării de sănătate şi confort a populaţiei. Vibraţiile care însoţesc uneori zgomotul şi care pot fi produse de maşini şi utilaje în funcţiune constituie un alt factor cu efect negativ asupra sănătăţii umane şi randamentului în muncă.

Există şase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, asa cum îl percepe un ascultător: intensitate; frecvenţă; durată; tărie sonoră; discordanţă; iritabilitate. Cele care pot fi măsurate fizic sunt: intensitatea, frecvenţa şi durata, celelalte sunt subiective şi diferă în funcţie de percepţia ascultătorului. Sunetul se deplasează sub formă de unde. Cu cât este mai mare înălţimea sau amplitudinea unei unde, cu atât este mai mare forţa sau intensitatea sunetului. Cu cât este mai mare numărul de unde acustice care ating un punct într-o perioadă dată de timp, cu atât este mai mare frecvenţa sau tonalitatea. Intensitatea sonoră sau sunetul se măsoară în decibeli (dB). Frecvenţa acustică se măsoară în Hertz (Hz); nivelul normal de auz variază

344

de la 20 Hz până la 20.000 Hz. Deoarece auzul uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecvenţele, se utilizează un sistem cu filtru de „pondere A”, pentru a regla nivelul acustic măsurat şi a aproxima astfel acest răspuns care depinde de frecvenţa recepţionată de om. Unităţile de măsură pentru nivelul acustic de pondere A sunt „dBA” sau „dB (A)”.

Nivelul noxei zgomot este reglementat prin standarde, norme pentru diverse tipuri de utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, funcţie de natura şi tipul de zgomot.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului d.p.d.v. acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009–88 „Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”. Prin acest standard sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor grele.

Pentru incinta amplasamentului, zgomotul va trebui să se încadreze în valoarea admisă de 65 dB (A) la limita incintei. Nivelul de zgomot se apreciază la solicitarea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare.

Zgomotul şi vibraţiile pot să apară numai în timpul lucrărilor şi transportului. Pentru a nu se depăşi limitele de toleranţă admise, utilajele şi mijloacele de transport folosite trebuie să fie supuse procesului de atestare tehnică.

Surse de zgomot asociate activităţilor care se desfăşoară în incinta Societăţii comerciale - circulaţia maşinilor de transport materie prima şi produse finite; - echipamentele pentru ventilaţie şi răcire,

Parametrul esenţial în cazul evaluării zgomotului este nivelul de presiune sonoră, continuu echivalent, ponderat A, pe o anumită durată T.

Incinta se află într-o zonă industrială. Zgomotul produs prin activitatea productivă a Societăţii nu afectează semnificativ calitatea vieţii în zonele limitrofe incintei. Utilajele generatoare de zgomot se află în construcţii închise, pentru care valoarea admisă este de 87 dB (A).

Notă: Societatea comercială nu este sursă majoră de zgomot şi vibraţii. 12. Proximitatea cablurilor de tensiune În proximitatea obiectivului nu sunt cabluri de tensiune generatoare

de câmpuri electromagnetice care să perturbe activitatea. Concluzii Factorul de mediu - Aer Societatea comercială este o sursă moderată, discontinuă, de poluare

a aerului prin gazele evacuate în atmosferă la coşul centralei termice care asigură încălzirea şi apa caldă şi nu ridică probleme majore de poluare a aerului. Societatea comercială nu are efectuate determinări de gaze arse la

345

coşul centralei termice în funcţiune. La arderea motorinei tip M care are un conţinut în sulf de 0,25% masă, gazele arse evacuate la coş trebuie să se încadreze în următoarele valori limită de emisie (Ord. nr. 462/1993):

- pulberi 50 mg/m3 N; - oxizi de sulf (SOx ) 1700 - 400 mg/m3 N, funcţie de puterea termică; - monoxid de carbon (CO) 170 mg/m3 N; - oxizi de azot (NOx ) 450 mg/m3 N. Notă: Impactul asupra atmosferei este apreciat ca moderat, deoarece nu sunt emisii

continue, volumul producţiei este redus, centrala termica este modernă şi automatizată. Factorul de mediu - Apă Din activitatea societăţii nu rezultă ape uzate. Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare şi din igienizările

utilajelor şi încăperilor, inclusiv din procesarea laptelui (aprox. 10 m3/lună), se dirijează într-un bazin etanş vidanjabil cu capacitatea de 75-80 m3. Aceste ape se vidanjează periodic de o societate autorizată, pe bază de contract.

Societatea deţine Notificarea pentru punerea în funcţiune, conform căreia la fiecare vidanjare trebuie determinaţi indicatorii de calitate ai apelor vidanjate şi trebuie ţinută evidenţa vidanjărilor la zi, condiţii ce nu au fost respectate. Societatea nu are în dotare staţie de epurare a apelor rezultate de la prelucrarea laptelui şi fabricare a brânzeturilor.

Apele pluviale de pe acoperişuri sunt colectate cu jgheaburi şi dirijate cu burlane din tablă pe platformele carosabile din vecinătatea clădirii, care sunt prevăzute cu rigole de colectare a apelor pluviale, care ulterior intră în sol, îndeosebi în zonele din incintă care nu sunt betonate.

Notă: Societatea comercială, prin activitatea desfăşurată de fabricare a produselor lactate şi a brânzeturilor, nu constituie o sursă de poluare semnificativă şi directă pentru apele de suprafaţă şi freatice din zonă.

Factorul de mediu - Sol Solul din incinta Societăţii comerciale a fost parţial afectat de intervenţii

antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile naturale. Există posibilitatea unei poluări istorice a solului ca urmare a activităţilor desfăşurate anterior, respectiv ferma zootehnică a C.A.P. Buhoci până în anul 1990, când grajdul a fost cumpărat de o firmă italiană care a înfiinţat o ciupercărie, inclusiv prelucrarea ciupercilor. Societatea comercială are incinta betonată integral. Activităţile desfăşurate generează deşeuri care nu au un program de management conform legislaţiei în vigoare, prin: gestionarea deşeurilor, reducerea cantităţilor, găsirea de utilizatori, adoptarea unor soluţii de distrugere ecologice.

Notă: Activitatea de prelucrare a laptelui şi de fabricare a brânzeturilor generează deşeuri care nu produc o poluare semnificativă a solului şi subsolului.

346

Biodiversitatea În zona imediat învecinată cu obiectivul nu există specii sau asociaţii

vegetale şi faunistice ocrotite. Societatea comercială nu este sursă majoră de zgomot şi vibraţii, nu are impact asupra florei şi faunei din zonă.

Din analiza documentelor înaintate în vederea autorizării pe linie de protecţie a mediului şi din constatările la faţa locului se apreciază că Societatea comercială nu constituie un poluator semnificativ pentru mediu.

Pentru autorizarea Societatea comercială nu este necesară execuţia unei evaluări a impactului asupra mediului prin Bilanţ de mediu nivel II.

Activitatea Societatea comercială, prin impactul asupra mediului, creează un mediu supus efectului uman în limite admisibile.

Recomandări

- Păstrarea permanentă a curăţeniei şi ordinii în toate încăerile şi compartimentele halei de fabricaţie şi în incintă

- Societatea comercială va trebui săgestioneze şi să facă raportările asupra ambalajelor introduse pe piaţă lunar, conform legislaţiei în vigoare (HG 621/2005 şi HG 927/2005) care reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului.

- Societatea comercială va trebui să-şi reinventarieze deşeurile rezultate din întreaga activitate şi să realizeze evidenţa acestora în conformitate cu prevederile HG 856/2002 (ANEXELE 1 şi 2) publicat în MO nr. 659/05.09.2002.

- Implementarea unui sistem de monitorizare a mediului (apă, aer) începând cu luna martie 2009. Se vor respecta condiţiile impuse din NOTIFICAREA pentru punerea în functiune, eliberată de Apele Române Bacău, respectiv determinarea indicatorilor de calitate ai apelor vidanjate şi tinerea la zi a evidenţei vidanjarilor şi monitorizarea gazelor evacuate prin coşul centralei termice prin efectuarea de analize de către laboratoare de specialitate.

- Interpretarea rezultatelor analizelor pentru evaluarea condiţiilor de funcţionare a fabricii şi procurarea unei staţii de epurare a apelor uzate.

Bibliografie

Ghinea, D. (2000), Enciclopedia Geografică a României, Ed. Enciclopedică, Bucureşti. Lupu, N., Văcăraşu Iulia, Brânduş, C. (1972), Judeţul Bacău, Ed Academiei R.S.R., Bucureşti. Tufescu, V. (1966 ), Subcarpaţii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti Ujvari, I. (1972), Geografia Apelor României, Ed. ştiinţifică, Bucureşti. Lucrări colective: 1970: Harta Geologică a R.S. România, scara 1/200 000, foaia P. Neamţ, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti 1972-1983: Atlasul R.S. România (hărţile: Apele subterane; Solurile; Vegetaţia), Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti 1983: Geografia României, Geografia fizică, vol. I, Ed. Academiei, Bucureşti; 1992: Geografia României, Regiunile Pericarpatice, Ed. Academiei Române, Bucureşti 1992: Atlasul Cadastrului Apelor din România, p. I, coord. AQUAPROIECT, Bucureşti * * * Date Meteorologice, Staţia meteorologică Bacău

347

Studiu de caz 6.7 Autorizaţie integratǎ de mediu Prelucrare după www.arpm-pitesti.ro Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti

Autorizaţie integratǎ de mediu

Nr. .......din ............... Valabilă până la data de ....…..

Ca urmare a solicitării pentru obţinerea Autorizaţiei Integrate de Mediu formulate

de S.C. .............. S.R.L., cu sediul în localitatea Călăraşi, str. ..................., nr. ...., judeţul Călăraşi, înregistrată la Agenţia Regionalǎ pentru Protecţia Mediului Piteşti cu nr. ....., în urma analizării documentelor transmise şi a verificării, în baza HG nr. 368/2007 privind organizarea şi funcţionarea MMDD, a HG nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea ANPM, a OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006, a Ordinului MAPAM nr.818/2003, privind procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, modificat şi completat de Ordinul MMGA nr. 1158/2005, a Ordinului MAPAM nr. 169/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană,

se emite:

AUTORIZAŢIA INTEGRATĂ DE MEDIU

Titular: S.C. ..... S.R.L. Amplasament: Călăraşi, str. ....., nr. ....., judeţul Călăraşi. Cuprins 1. Date de identificare a titularului activităţii 2. Temeiul legal al emiterii autorizaţiei integrate de mediu 3. Categoria de activitate 4. Documentaţia solicitării 5. Managementul activităţii 6. Materii prime şi materiale auxiliare

6.1. Principalele materii prime şi materiale auxiliare 6.1.1. Materii prime şi materiale auxiliare raportate la produsele finite rezultate (1000 kg

metilester - produs principal, respectiv 116 kg glicerină - subprodus) 6.1.2. Inventarul ieşirilor (produselor) 6.1.3. Ambalaje utilizate: nu este cazul 6.1.4. Combustibili utilizaţi: gaze naturale şi motorinǎ (pentru centrala termică şi

generatorul de energie) 6.2. Condiţii de preluare, transport, manipulare, depozitare 6.3. Selecţia materiilor prime

348

7. Resurse: apă, energie, gaze naturale 7.1. Consumul de apă

7.1.1. Alimentarea cu apă 7.1.2. Evacuarea apelor uzate 7.1.3. Instalaţii de măsurare a debitelor şi volumelor de apă

7.2. Utilizarea eficientă a energiei 7.3. Gaze naturale

8. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament 8.1. Domeniul de activitate a societăţii 8.2. Procesul tehnologic de fabricare a biodieselului

8.2.1. Procesul tehnologic cuprinde două etape principale 8.3. Construcţiile existente pe amplasament

9. Instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu 9.1. Aer 9.2. Apă 9.3. Sol 9.4. Alte dotări

10. Concentraţii de poluanţi admise la evacuarea în mediul înconjurător, nivel de zgomot 10.1. Aer

10.1.1. Emisii 10.1.2. Aer ambiental (imisii)

10.2. Apă 10.2.1. Apă uzată 10.2.2. Apă subterană 10.2.3. Măsuri de prevenire a poluării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

10.3. Sol 10.4. Zgomot

11. Gestiunea deşeurilor 11.1. Deşeuri produse, colectate, stocate temporar

11.1.1. Deşeuri nepericuloase 11.1.2. Deşeuri periculoase 11.1.3. Deşeuri refolosite – nu este cazul 11.1.4. Dşeuri valorificate/eliminate

11.2. Depozitare definitivă/eliminarea deşeurilor 12. Intervenţia rapidă/prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă, siguranţa

instalaţiei 12.1. Încadrare 12.2. Măsuri de prevenire şi control 12.3. Gestiunea substanţelor toxice şi periculoas 12.4. Dispoziţii generale privind securitatea instalaţiilor 12.5. Managementul infrastructurilor şi instalaţiilor 12.6. Managementul operaţiilor ce deţin produc/utilizează substanţe şi preparate

periculoase 12.7. Măsuri pentru prevenirea accidentelor 12.8. Prevenirea poluărilor accidentale 12.9. Mijloace de intervenţie în caz de accident şi organizarea măsurilor de prim ajutor

349

13. Monitorizarea activităţii 13.1. Aer

13.1.1. Aer – emisii 13.1.2. Aer – calitatea aerului ambiental (imisii)

13.2. Apă 13.2.1. Apă uzată 13.2.2. Apă subterană

13.3. Sol 13.4. Deşeuri

13.4.1. Deşeuri tehnologice 13.4.2. Ambalaje

13.5. Zgomot 13.6. Mirosuri

14. Raportări la autorităţile pentru protecţia mediului şi periodicitatea acestora 15. Obligaţiile titularului activităţii 16. Managementul închiderii instalaţiei, managementul reziduurilor 17. Glosar de termeni 18. Dispoziţii finale

1. Date de identificare a titularului activităţii Autorizaţia Integratǎ de Mediu se eliberează pentru:

Denumire titular de activitate: S.C. ...............S.R.L.; Cod unic de înregistrare: ......................; Număr Registrul Comerţului: ................; Adresa: Călăraşi, str. ................ , nr. ..., judeţul Călăraşi; Tel./Fax: ............

2. Temeiul legal al emiterii autorizaţiei integrate de mediu Prezenta autorizaţie integrată de mediu se emite în baza:

♦ OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; ♦ Legea nr. 84/2006 privind aprobarea OUG. nr.152/2005; ♦ Ordinul MAPAM nr.818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu; ♦ Ordinul nr. 1158/2005, pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul MAPAM nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu; ♦ OUG nr.195/2005, privind protecţia mediului; ♦ Legea nr.265/2006 privind aprobarea OUG. nr. 195/2005, cu completări şi modificări ulterioare; ♦ Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei; ♦ OUG nr. 196/2005, privind Fondul pentru Mediu, cu modificări ulterioare; ♦ Ordinul MAPM nr. 592/2002, privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător; ♦ Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor;

350

♦ HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; ♦ HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; ♦ HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate; ♦ Legea apelor nr. 107/1996, modificată de Legea nr. 310/2004; ♦ HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului CE nr. 166/2006 privind înfiinţarea „Registrului european al poluanţilor emişi şi transferaţi”; ♦ Ordinul MAPM nr. 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi respectiv a accidentelor majore produse; ♦ HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase; ♦ Ordinul nr. 462/1993 condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei; ♦ Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului; ♦ Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată prin Legea nr. 263/2005; ♦ HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul; ♦ HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificări şi completări ulterioare; ♦ HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase; ♦ HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; ♦ HG nr. 734/20.06.2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; ♦ HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; ♦ Legea nr. 15/2005 pentru aprobarea OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; ♦ Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor; ♦ OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată prin Legea nr. 186/2007; ♦ Regulamentul nr.273/2004 privind precursorii drogurilor; ♦ Ordinul comun MMGA, MTCT şi MEC nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, modificat şi completat cu Ordinul Comun 986/2188/821/2006; ♦ Ordinul MAPAM nr. 169/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile, aprobate de UE. ♦ OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului; ♦ HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Categoria de activitate Cod CAEN principal: 2059 – Fabricarea altor produse chimice; Obiectul autorizării: fabricare biodiesel (OUG nr. 152/2005, Anexa

nr. 1) - punctul 4.1.b. – „Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază: b) hidrocarburi ce conţin oxigen: alcooli,

351

aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetaţi, eteri, peroxizi, răşini epoxidice”, precum şi celelalte activităţi desfăşurate pe amplasament.

Suprafaţa totală a amplasamentului: 2100 m2 din care: - suprafaţă construită de producţie: 430 m2; - suprafaţă alei, drumuri, platforme: 1040 m2; - spaţii verzi: 630 m2

Instalaţie autorizată: Fabrică de producere: - biodiesel – capacitate 2448 t/an;

- glicerină – capacitate 432 t/an;

4. Documentaţia solicitării

• Formular de solicitare pentru emiterea Autorizaţiei Integrate de Mediu, elaborat de S.C. ...... S.R.L. Călăraşi;

• Raport de amplasament, elaborat de S.C. ....... S.R.L.; • Notificare privind lista substanţelor periculoase prezente pe amplasament, transmisă

la APM Călăraşi; • Plan tehnic de închidere a unităţii şi dezafectare a instalaţiilor existente şi aducerea

amplasamentului în starea care să permită reutilizarea acestuia, întocmit de S.C. .. S.R.L.; • Scenariu de securitate la incendiu, aprobat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă; • Program de combatere a poluărilor accidentale, întocmit de S.C. ..... S.R.L.; • Dovada publicării anunţului privind solicitarea autorizaţiei integrate de mediu şi

achitării taxelor şi tarifelor; • Contract de vânzare cumpărare, încheiere de autentificare .....; • Autorizaţie de construire .....; • Proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor .....; • Certificat de Înregistrare .....; • Autorizaţie de Gospodărire a Apelor .....; • Contract de prestări servicii de salubrizare pentru agenţi economoci, instituţii

publice, organizaţii nonprofit, utilizatori casnici şi asociaţii de proprietari/locatari .....; • Acord Integrat de Mediu .....; • Contract de branşare/racordare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă

şi de canalizare .....; • Acord pentru colectarea şi eliminarea deşeurilor periculoase .....; • Contract de furnizare a energiei electrice .....;

5. Managementul activitaţii

• Instalaţia va fi exploatată, controlată şi întreţinută, aşa cum s-a stabilit în prezenta

Autorizaţie Integrată. Toate programele depuse în solicitare şi care vor fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii, sunt parte integrantă a acesteia;

• Un exemplar din prezenta autorizaţie trebuie să rămână accesibil, în orice moment, personalului desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.

• Activitatea se va desfăşura cu personal calificat pentru fiecare loc de muncă, special instruit şi familiarizat cu condiţiile impuse de prezenta autorizaţie;

352

• Toate echipamentele şi instalaţiile utilizate în desfăşurarea activităţii, a căror avarie sau funcţionare necorespunzătoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor fi întreţinute în condiţii optime de lucru;

• Operatorul va asigura un program de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor şi un registru de evidenţă a operaţiunilor de întreţinere efectuate;

• Operatorul va înregistra şi investiga orice reclamaţie sau sesizare pe care o primeşte referitoare la mediu. Înregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamaţie/sesizare, investigarea făcută şi orice acţiune întreprinsă;

• Titularul activităţii trebuie să se asigure că o persoană responsabilă cu protecţia mediului va fi în orice moment disponibilǎ pe amplasament;

• În cazul producerii unui prejudiciu, titularul activităţii va suporta costul pentru repararea prejudiciului şi va înlătura urmările produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului “poluatorul plăteşte”;

• Titularul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura faptul că sunt efectuate acţiuni corective în cazul în care cerinţele impuse de prezenta Autorizaţie Integrată nu sunt îndeplinite;

• Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un program pentru a asigura faptul că membrii publicului pot obţine în orice moment informaţii privind performanţele de mediu al titularului;

• Titularul activităţii va menţine un Sistem de Management al Autorizaţiei, prin care se va urmări modul de acţiune pentru îndeplinirea condiţiilor din autorizaţie. Sistemul de Management al Autorizaţiei va evalua toate operaţiunile şi va revizui toate opţiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate, producţiei mai curate precum reducerea şi minimizarea deşeurilor şi va include o planificare a obiectivelor şi a sarcinilor de mediu;

• Titularul autorizaţiei trebuie să depună un Raport Anual de Mediu pentru întregul an calendaristic precedent, la APM Călăraşi, GNM - Comisariatul Judeţean Călăraşi şi ARPM Piteşti.

6. Materii prime şi materiale auxiliare

6.1. Principalele materii prime şi materiale auxiliare 6.1.1 Materii prime şi materiale auxiliare pentru 1 tona de biodiesel:

Tabel SC 6.7.1 Materii prime şi materiale auxiliare pentru 1 tonă de biodiesel

Materii prime Cantitate Categorie Fraze de risc Capacitate maximă stocare

Ulei vegetal 1030 kg Nepericulos - 80 m3 Methanol 140 kg Periculoase R11, 23, 24, 25, 39 31 m3 Hidroxid de sodiu 8 kg Periculoase R35 1 t Apă de racire 6 m3 Nepericuloase - 8 m3 Vapori la 2,5 bar 150 kg Nepericuloase - 150 kg Filtracel/Acid acetic 5 kg/l Nepericuloase - 200 kg/l Energie electrică 18 kW Nepericuloase - -

353

6.1.2 Inventarul ieşirilor (produselor) Tabel SC 6.7.2 Inventarul ieşirilor (produselor)

Produse rezultate Natura chimică (Fraze risc)

Cantitate/lună t

Capacitate maximă de stocare, m3

Metilester (biodiesel)

R22, 36, 38, 51, 53 204 50

Glicerină R10, 41, 67 36 31

6.1.3 Ambalaje utilizate: nu este cazul.

6.2. Condiţii de preluare, transport, manipulare, depozitare Toate materiile prime, materialele auxiliare şi produsele finite vor fi

manipulate şi depozitate conform normelor specifice fiecărui material, fişelor tehnice de securitate - unde este cazul - în condiţii de siguranţă pentru personal şi pentru mediu.

Tabel SC 6.7.3 Mod de depozitare materii prime, materiale auxiliare şi produse finite Materii prime, materiale auxiliare şi produse finite

Mod de depozitare

Metanol Un rezervor 31 m3, subteran, în cuvă betonată hidroizolată Ulei nerafinat Două rezervoare 50 m3, 1 rezervor 30 m3, în cuvă betonată Apă Un rezervor 50 m3 Apă distilată Un rezervor 12 m3 Metilester (biodiesel) Un rezervor 50 m3; amplasat în cuvă betonată Glicerină crudă Un rezervor 22 m3 ; amplasat în cuvă betonată Alte materiale Magazie materiale

Depozitele şi magaziile se vor menţine amenajate şi întreţinute

corespunzător şi se va asigura securitatea acestora. Deşeurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislaţiei specifice în vigoare. Traseele şi echipamentele de descărcare, transport şi manipulare ale materiilor prime şi materialelor vor funcţiona în condiţii corespunzătoare.

6.3. Selecţia materiilor prime Operatorul va ţine evidenţa lunară a consumurilor de materii prime şi

materiale utilizate. Operatorul va introduce materiile prime şi materialele cele mai puţin periculoase pentru mediu în procesul de fabricaţie şi în activităţile auxiliare.

354

7. Resurse: apă, energie, gaze naturale 7.1. Consumul de apă 7.1.1 Alimentarea cu apă a Societăţii comerciale se face în baza

următoarelor reglementări: Autorizaţie de Gospodărire a Apelor ....., valabilă până la data de .....; Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă .....;

Pe platforma Societăţii sunt necesare următoarele tipuri de apă: - apă tehnologică; - apă potabilă; - apă menajeră; - apă pentru stingerea incendiilor. Alimentarea cu apă tehnologică se face conform Autorizaţiei de

Gospodărire a Apelor. Sursa subterană: foraje nr. 1 şi 2 de medie adâncime în incinta unităţii.

Tabel SC 6.7.4 Caracteristici foraje

Număr foraj Adâncime (m) Aducţiune: electropompă submersibilă NHs NHd Q (l/s)

Foraj 1 79,0 23,0 25 3,5 Foraj 2 79,0 23,0 25 4,0 Foraj 3 120,0 21,0 26,4 4,0

Volume de apă prelevate şi autorizate:

Qzi max.=186,2 m3/zi; 67,96 mii m3/an; Qzi min.=116,4 m3/zi; 42,49 mii m3/an. Instalaţii de tratare: tip Aquacare Henkel Technologies (prefiltrare, dezinfectare, filtrare, dedurizare, îndepărtare clor liber, microfiltrare, osmoză inversă); Instalaţii de aducţiune, înmagazinare şi distribuţie:

- aducţiune: reţea de conducte; - înmagazinare: un rezervor îngropat V=1712 m3; - distribuţie: reţea de conducte din PEID şi staţie de pompare cu electropompe (2) şi

recipiente de hidrofor (2); Alimentarea cu apă potabilă este asigurată din forajele din incintă:

Volume de apă prelevate şi autorizate: Qzi max.=2,2 m3/zi; 0,80 mii m3/an; Qzi min.=1,4 m3/zi; 0,51 mii m3/an;

Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor Volum intangibil: 1612 m3 în rezervorul de înmagazinare; Sursa subterană: un foraj de mare adâncime amplasat în incinta unităţii: Volume de apă prelevate şi autorizate:

Qzi max.=125,0 m3/zi; Qzi med.=125,0 m3/zi; Cerinţa totală de apă

Qzi max=188,4 m3/zi; Qzi min=117,8 m3/zi; Volumul de apă asigurat din surse

Regim nominal - 157,0 m3/zi; Regim minim - 117,8 m3/zi;

355

7.1.2 Evacuarea apelor uzate - apă uzată tehnologică; apă uzată menajeră; apă pluvială;

Evacuarea apelor uzate tehnologice Reţea de canalizare tehnologică (L=161 m, D=250 mm, tuburi PVC); Staţie de epurare mecano-chimică şi biologică, capacitate 70 m3/zi; Stocare în două bazine de retenţie vidanjabile cu Vutil=200 m3, după staţia de epurare;

Evacuarea apelor uzate menajere Reţea de canalizare menajeră (L=337 m, D=250 mm, tuburi PVC); Staţie epurare compactă monobloc, tip Inno - Clean, capacitate 5m3/zi; Stocare în cele două bazine vidanjabile, împreună cu apele uzate tehnologice;

Evacuarea apelor meteorice Colectate în reţea de rigole carosabile, acoperite cu grătare; Preepurate în două separatoare de nămol şi produse petroliere; Stocare în două bazine vidanjabile;

Apele stocate în bazinele de retenţie sunt vidanjate periodic şi trimise la staţia de epurare orăşenească. Tabel SC 6.7.5 Evacuare ape uzate

Categoria apei Receptori autorizaţi Volum total evacuat

Qorar max. (m3/s) Zilnic (m3) Anual

(mii m3) maxim mediu

Ape uzate menajere şi tehnologice, meteorice

Patru bazine betonate, vidanjare şi evacuare la Staţia epurare municipiu

1,6 122,9

1,3 102,4

0,58 44,8

0,00002 0,0014

Instalaţii de epurare: a. Staţia de epurare pentru apa menajeră este compusă din:

Staţie epurare compactă, monobloc tip Inno-Clean; Nămolul din staţia de epurare monobloc şi din separatoare este vidanjat şi transportat

la platforma de deşeuri a municipului; b. Staţia de epurare pentru apa tehnologică este compusă din:

grătar reţinere particule mari; bazin de omogenizare, semiîngropat; tratament chimic cu coagulare, reglare pH şi floculare; bazin de omogenizare pentru alimentarea fazei următoare de tratament biologic; tratament biologic aerobic cu microorganisme; flotator separare nămol; instalaţie deshidratare nămol, cu filtru presă, cu reglare manuală a umplerii sacilor; bazin de stocare temporară, din beton armat, cu capacitate de 200 m3. nămolul deshidratat de la staţia de epurare mecano – biologică este colectat în saci şi

transportat la platforma de deşeuri orăşenească; 7.1.3 Instalaţii de măsurare a debitelor şi volumelor de apă -apometre

pentru captări-aducţiuni.

356

7.2. Utilizarea eficientă a energiei • Alimentarea cu energie electrică se realizează din sistemul energetic

naţional, conform Contract de furnizare a energiei electrice. 7.2.1 Creşterea eficienţei energetice determină scăderea emisiile de

CO2, principala cauză a efectului de seră şi a schimbărilor climatice globale; 7.2.2 Cele mai bune tehnici disponibile vor fi respectate în utilizarea

energiei electrice; 7.2.3 Reducerea energiei folosite şi creşterea eficienţei energetice:

Titularul autorizaţiei trebuie să identifice şi să aplice toate oportunităţile pentru minimizarea consumului energetic;

7.2.4 Anual se va întocmi un plan de utilizare eficientă a energiei şi o dată la trei ani se va întocmi un audit privind eficienţa energetică. Aceste documente vor fi cuprinse în Sistemul de Management al Autorizaţiei.

• Energia termică se asigură prin centrala termică proprie ce utilizează combustibil biodieselul;

√ Se va ţine evidenţa lunară a apei, energiei şi combustibililor utilizaţi; √ Utilizarea materiilor prime şi a materialelor auxiliare, a apei, gazelor şi

energiei se face potrivit consumurilor specifice maxime precizate în documentaţia tehnică de susţinere a solicitării;

√ Se vor lua măsuri de minimizare a pierderilor şi de optimizare a consumurilor specifice.

• Consum specific de utilităţi/1000 kg metilester Tabel SC 6.7.6 Consumuri specifice de utilităţi

Utilităţi UM Procesare ulei rafinat Energie electrică kWh 18 Aer (pentru presa filtru) m3 10 Apă de răcire m3 6 Vapori la 2,5 bar kg 150

8. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament

8.1. Domeniul de activitate a societăţii Fabricarea biodieselului şi a glicerinei.

Tabel SC 6.7.7 Caracteristici BIODIESEL (metilester)

Parametru UM Min. Max. Metoda Conţinut de esteri % 96,5 - EN14103 Densitate la15uC Kg/mJ 860 900 ENISO3675;12185 Vâscozitate la 40uC mm'Vs 3S5 5 EN1SO3104 Punct de ardere 120 - PrENISO3679 Conţinut de sulf mg/kg - 10 PrENISO20846;

357

Resturi de carbon % - 0,3 ENISO10370 Cifră cetanică 51 - EN1SO3987 Conţinut de praf de sulfat % - 0,02 1SO3987 Conţinut de apă mg/kg - 500 ENISO12937 Impurităţi generale mg/kg 24 EN12662 Coroziunea benzii de cupru Klasir ENISO2160 Stabilitate la oxidare 110°C ora 6 - EN14112 Nivelul de aciditate MgKOH/g - 0,5 EN14104 Nivelul de iod g/100g - 120 EN14111 Ester de metil la acid linolenic % - 12 EN14103 Esteri de metil polisaturaţi % 1 Conţinut de metanol % 0,2 EN14110 Conţinut de monocerine % - 0,8 EN14105 Conţinut de diglicerine % - 0,2 EN14105 Conţtinut de triglicerine % - 0,2 EN14105 Glicerol liber % - 0,02 EN14105;14106 Glicerol comun % EN14105 Metale din Gr. I Na+K mg/kg EN14108;14109 Metale din Gr. II Ca+Mg mg/kg prEN14538 Conţinut de fosfor mg/kg EN14107

8.2. Procesul tehnologic de fabricare a biodieselului Biodieselurile se produc printr-un proces denumit transesterificare,

care are la bază reacţia dintre gliceridele din uleiuri şi alcooli, în prezenţa unui catalizator: metilatul de sodiu (metoxilatul de sodiu) care este un hidroxid alcalin amestecat în prealabil cu alcool metilic. Trigliceridele din uleiuri reacţionează şi formează esteri şi glicerine, care sunt separate şi purificate. În instalaţia de fabricare a biodieselului din localitatea Călăraşi se produc 2880 tone biodiesel/an (timp total de funcţionare – cca 8000 ore/an), prin prelucrarea uleiurilor.

8.2.1 Procesul tehnologic cuprinde două etape principale - tratarea uleiului; - producerea biodieselului. Tratarea uleiului

- prelucrarea uleiului nerafinat prin:

. Operaţiile de prerafinare a materiei prime constituie prima etapă din procesul de fabricare a biodieselului. Această etapă cuprinde două procese:

încălzire; esterificare printr-un proces de cracare catalitică a uleiurilor ce constă în

încălzirea uleiului pentru îndepărtarea urmelor de apă, în prezenţa unor catalizatori acizi de tipul alumino-silicaţilor sau al zeoliţilor;

spălare; uscare.

- prelucrarea uleiului rafinat în biodiesel, prin: obţinere de metoxid de sodiu (catalizatorul); preesterificare 1;

358

preesterificare 2; distilare metanol; neutralizare; spălare; uscare; vinterizare; filtrare; verificarea calităţii.

În procesul de transesterificare, hidroxidul de sodiu se amestecă cu metanolul pentru a forma metoxid de sodiu (Na+CH3O-). În amestec cu uleiul, metoxidul de sodiu scindează legăturile trigliceridelor rezultând glicerina, un ester (biodiesel) şi săpun (produs secundar). Esterul devine metil-ester.

8.3. Construcţiile existente pe amplasament Construcţie cu regim de înălţime parter, suprafaţa construită 430 m2

cu următoarele funcţionalităţi: arhive, grupuri sanitare, birouri, hol, vestiar, spaţiu pentru servit masa, atelier reparaţii, gospodărie abur – energie, depozit substanţe biodiesel, vas de vinterizare, reactor, instalaţie biodiesel.

Staţie producere biodiesel -depozit materie primă; -instalaţie biodiesel; -instalaţie separare glicerină; -sistem computerizat de coordonare; -instalaţie de răcire; -instalaţie de vacuum; -gospodărire de abur-energie; -staţie de purificare; -depozit de produse finite; -staţie epurare.

9. Instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor

în mediu Tabel SC 6.7.8 Surse potenţiale de poluanţi în aer şi apă Proces Intrări Punct de emisie Obţinere biodiesel Ulei

Metanol Catalizatori Apă de proces Alte substanţe chimice

Sistem de ventilaţie

Centrala termică Biodiesel Coş evacuare gaze arse Staţie epurare ape uzate Ape uzate tehnologice şi

menajere Bazin betonat vidanjabil

Separator de nămol, hidrocarburi şi grăsimi

Ape pluviale contaminate Bazine betonate

359

Platforme de prelevare probe: trebuie montate pentru a permite determinarea compoziţiei şi debitului de gaze de

ardere evacuate în atmosferă; platformele trebuie să permită implantarea punctelor de măsurare într-o secţiune ale

cărei caracteristici (rectitudinea conduitei în amonte, calitatea pereţilor, regimul de curgere) permit măsurători reprezentative; punctele de prelevare trebuie să fie uşor accesibile, iar intervenţiile să se desfăşoare

în siguranţă.

9.1. Aer Instalaţii de reţinere a poluanţilor în aer:

- coş pentru evacuarea gazelor emise de la centrala termică, H=8 m, D=400 mm. 9.2. Apa Instalaţii de reţinere a poluanţilor din apă:

- rigole pentru colectarea apelor pluviale; - reţea de canalizare pentru colectarea apelor uzate menajere; - decantor ape reziduale (3000 litri); staţie de epurare (treapta mecano-biologică).

9.3. Sol

- depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare şi produselor finite în recipiente amplasate în cuve de retenţie (dacă este cazul) prevăzute cu başe colectoare pentru evitarea contaminării solului în caz de avarie;

- aleile pentru traficul de incintă şi platformele sunt betonate; - depozitarea deşeurilor se face pe platforme betonate în recipienţi corespunzători

fiecărui tip de deşeu, pentru a se evita poluarea solului şi, prin infiltrare, poluarea apei subterane.

9.4. Alte dotări Depozit de materie primă: rezervor metanol subteran de capacitate 31 m3;

pompa metanol; două rezervoare ulei nerafinat de 50 m3; un rezervor de ulei nerafinat de 30 m3; pompa ulei. Instalaţie de biodiesel:

1. centru de pregătire metoxid de sodiu: vas de amestec; pompa de amestec; macarale si armatura;

2. pre-esterificator: reactor de prelucrare; pompă de recirculare; vas pentru glicerină; vas pentru apa de lucru; vas pentru apa caldă; malaxor ulei acid; macarale, conducte şi armătură;

3. vinterizator: vas de vinterizare; pompă de vinterizare; filtru; filtru de ecranare; pompă de ecranare.

Instalaţie de separare glicerina: reactor; distilator de metanol; vas pentru NaOH; filtru; filtru molecular de purificare metanol; pompe, armătură. Sistemul computerizat de coordonare: calculator central care asigură

dozajul cantităţilor de materii prime şi buna funcţionare a întregii instalaţii. Instalaţia de răcire: compresor; condensator; centrală; schimbător; buffer;

pompă de circulaţie.

360

Instalaţie de vacuum: pompa de vacuum; vas de regenerare. Gospodărire de abur-energie: cazan de încălzire: pompa de alimentare;

vas de condensat; instalaţie. Staţie de purificare: buffer; modul de purificare; distilator; vas de apă

distilată de 12 m3, bazin de apă tehnică de 50 m3. Depozit de produse finite: rezervor biodiesel de 50 m3; pompă

biodiesel; rezervor glicerină de 22 m3; pompă pentru încărcarea glicerinei. Rezervoarele sunt montate în cuva de retenţie din beton armat.

10. Concentraţii de poluanţi admise la evacuarea în mediul

înconjurător, nivel de zgomot

Operatorul este obligat să respecte valorile maxime ale emisiilor pe fiecare factor de mediu (aer, apă, sol) conform legislaţiei de mediu în vigoare. Conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alertă (70% din concentraţiile maxime admise pentru poluanţii din emisiile atmosferice, evacuările de ape uzate şi în aerul ambiental) pentru componentele mediului aer, apă, precum şi a pragurilor de alertă ale agenţilor poluanţi pentru factorul de mediu sol, titularul activităţii are obligaţia suplimentării monitorizării concentraţiilor poluanţilor şi luarea măsurilor de reducere a acestora.

10.1. Aer 10.1.1 Emisii. Emisiile în aer rezultate în urma desfăşurării

procesului tehnologic, respectiv cele rezultate în urma funcţionării centralei termice, nu vor depăşi valorile limită de emisie - VLE - prevăzute în tabele de mai jos. Este obligatoriu să nu existe alte emisii în aer, semnificative pentru mediu, cu excepţia celor acceptate legal. Emisiile în atmosferă sunt de două feluri: dirijate şi difuze.

Efluenţii gazoşi reziduali care rezultă din procesele tehnologice desfăşurate în incintă sunt: biodiesel ars de la centrala termică - CO, SO2, NO2 şi emisii tehnologice - COV. Tabel SC 6.7.9

a) Emisii tehnologice Indicator de calitate UM VLE

COV mg/m3 20 - medie zilnică

b) Emisii de la centrala termică Indicator de calitate UM VLE Pulberi mg/Nm3 50 Monoxid de carbon CO mg/Nm3 170 Bioxid de sulf SO2 mg/Nm3 1700 Bioxid de azot NO2 mg/Nm3 450

361

10.1.2 Aer ambiental (imisii). Emisiile fugitive se vor determina ca imisii la instalaţii şi la limita amplasamentului; acestea nu vor depăşi valorile stabilite de Ordinul MAPM nr. 592/2002 şi Standardul de calitate pentru aerul ambiental nr. 12574/1987: Tabel SC 6.7.10 Emisiile fugitive (imisiile la instalaţii)

Poluant Perioada de mediere

VLE [mg/Nm3]

Marjă de toleranţă [mg/Nm3]

Pulberi în suspensie PM10 24 h 0,050 - Oxizi de sulf (SO2) 1 h 0,350 -

24 h 0,125 - Oxizi de azot (NO2) 1 h 0,200 0,04 în 2008; redusă cu 0,02/an;

0% la 01.01.2010 an 0,040 0,008 în 2008; redusă cu 0,004/an

0% la 01.01.2010 Monoxid de carbon (CO) Val. max. zilnică

a mediilor pe 8 h 10,000 -

Compuşi organici volatili (COV)

30 min 1,0 - Zilnică 0,5 -

10.2. Apă 10.2.1 Apă uzată. Se vor respecta indicatorii de calitate ai apelor

uzate, prevăzuţi în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor.

Tabel SC 6.7.11 Indicatori conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor şi NTPA 002/2005 Indicatori de calitate UM VLE pH unit. pH 6,5–8,5 Materii în suspensie mg/l 350,0 Reziduu filtrat la 1050C mg/l 1.000 Consum biochimic de oxigen la 5 zile, metoda CBO5 mgO2/l 300,0 Consum chimic de oxigen, metoda CCO-Cr mgO2/l 500,0 Azot amoniacal (NH4

+) mg/l 30,0 Clor rezidual liber (Cl2) mg/l 0,5 Sulfaţi (SO4

2-) mg/l 600,0 Sulfiţi (SO3

2-) mg/l 2,0 Fosfor total (P) mg/l 5,0 Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/l 30,0 Detergenţi sintetici biodegradabili mg/l 25,0

În situaţia în care analizele apelor evacuate ar putea indica faptul că a avut loc contaminarea cu poluanţi, titularul autorizaţiei va acţiona astfel:

• va face investigaţiile necesare şi va izola sursa;

362

• va lua măsuri pentru prevenirea extinderii contaminării şi minimizarea efectelor de contaminare a mediului;

• va notifica incidentul autorităţilor de mediu, în cel mai scurt timp posibil de la producere.

Apele uzate industriale: sunt tratate în staţia de epurare. Apele uzate menajere: sunt colectate în bazin betonat vidanjabil şi

pompate în reţeaua de canalizare orăşenească (8 m3). Apele pluviale: sunt dirijate spre separatorul de hidrocarburi –

canalizarea menajeră – staţia de epurare a oraşului Călăraşi. 10.2.2 Apă subterană. Rezultatele analizelor se vor compara cu

valorile analizelor efectuate în Raportul la studiul de impact întocmit pentru documentaţia de solicitare a Autorizaţiei Integrate de Mediu, care vor constitui valori de referinţă pentru evoluţia viitoare a calităţii apei subterane şi influenţa activităţii societăţii asupra acesteia.

Tabel SC 6.7.11 Indicatori de calitate pentru apa subterană

Indicator de calitate UM VLE pH Unit. pH 6,5-8,5 Oxidabilitate (CCO – Mn) mgO2/dm3 5,0 Reziduu filtrat la 1050 C mg/dm3 800 Sulfaţi (SO4

2-) mg/dm3 250,0 Cloruri (Cl-) mg/dm3 250,0 Azotiţi (NO2

-) mg/dm3 0,5 Azotaţi (NO3

-) mg/dm3 50,0 Azot amoniacal (NH4

+) mg/dm3 0,5 Calciu (Ca2+) mg/dm3 100,0 Magneziu (Mg2+) mg/dm3 50,0 Sulf (S2-) mg/dm3 0,1 Nichel (Ni2+) μg/dm3 20,0 Duritate totală o d ≥5,0 Turbiditate UNT ≤5,0

10.2.3 Măsuri de prevenire a poluării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

• Nicio emisie în apă nu va depăşi valorile limită de emisie menţionate anterior. • Nu trebuie să se producă alte emisii de poluanţi în ape, semnificative pentru mediu. • Operatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a preveni şi minimiza emisiile de

poluanţi în apă. • În situaţia în care analizele apelor evacuate ar putea indica faptul că a avut loc

contaminarea cu poluanţi, titularul autorizaţiei va acţiona astfel: - investigarea cauzei şi izolare sursă - prevenirea extinderii contaminării şi minimizarea efectelor de contaminare a

mediului; - notificarea incidentului autorităţilor de mediu, în cel mai scurt timp posibil de la

producere.

363

• Operatorul are obligaţia să informeze autoritatea competentă pentru protecţia mediului cu privire la orice modificare a sistemului actual de evacuare a apelor de pe amplasament.

• Titularul activităţii are obligaţia să respecte prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor şi să înştiinţeze în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului în cazul revizuirii acesteia.

10.3. Sol Se vor respecta concentraţiile maxim admise prevăzute de Ordinul

nr. 756/1997 - Reglementări privind evaluarea poluării mediului, pentru terenuri cu folosinţă mai puţin sensibilă. Tabel SC 6.7.12 Indicatori de calitate pentru concentraţia poluanţilor în sol

Element/poluant UM Prag de alertă

Prag de intervenţie

pH unit. pH 6,5÷7,5 6,5÷7,5 Hidrocarburi din petrol mg/kg s.u. 200 500 Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) mg/kg s.u. 50 150 Sulfaţi (SO4

2-) mg/kg s.u. 200 1000 Cupru mg/kg s.u. 100 200 Mangan mg/kg s.u. 1500 2500 Nichel mg/kg s.u. 75 150 Plumb mg/kg s.u. 50 100 Zinc mg/kg s.u. 300 600

Conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de

alertă, titularul activităţii are obligaţia suplimentării monitorizării concentraţiilor poluanţilor şi luarea măsurilor de reducere a acestora.

• Sunt interzise deversările neautorizate şi accidentale ale oricăror substanţe poluante pe sol, în apele de suprafaţă sau freatice.

• Încărcarea şi descărcarea materialelor trebuie să aibă loc în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor sau scurgerilor.

• Titularul activităţii are obligaţia să deţină planul de amplasament în care sunt prevăzute toate construcţiile şi conductele subterane. Se va întocmi un plan de inspecţie şi întreţinere al instalaţiilor şi echipamentelor, pentru detectarea scurgerilor.

• Se va întocmi un program de testare şi verificare a canalizărilor, conductelor şi rezervoarelor subterane care să permită verificarea acestora cel puţin o dată la trei ani.

10.4. Zgomot

Tabel SC 6.7.13 Indicatori de calitate pentru nivelurile de zgomot

Spaţiul considerat Lech [dB (A)] Zi Lech [dB (A)] Noapte Z1: Poarta principală 65 55 Z2: Limită amplasament 65 55

364

10.4.1 Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote care să depăşească limitele prevăzute în STAS 10.009/1988, Tabel 1.

10.4.2 Toate utilajele şi instalaţiile care produc zgomot şi/sau vibraţii vor fi menţinute în bună stare de funcţionare. Drumurile şi aleile din incintă vor fi întreţinute corespunzător.

10.4.3 Anual, Operatorul va realiza măsurători privind zgomotul generat de activităţile de pe amplasament.

11. Gestiunea deşeurilor

Modul de gestionare a deşeurilor trebuie să respecte legislaţia în vigoare:

OUG. nr. 78/2000, modificatǎ şi aprobatǎ prin Legea nr. 426/2001; ţinerea evidenţei deşeurilor (cod deşeu) sǎ se facǎ conform HG nr. 856/2002; stabilirea criteriilor de acceptare la depozitare se va face conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.

11.1. Deşeuri produse, colectate, stocate temporar

Tabel SC 6.7.14 Caracteristici deşeuri

Sursele de deşeuri/tip deşeu Cod deşeu Tip deşeu Cantitate (kg/an)

Depozitare temporară

Nămol staţie de epurare 19 08 12 Nepericulos Saci polietilenă/paleţi

Hârtie/carton 15 01 01 Nepericulos 50 Recipient plastic Materiale plastice 15 01 02 Nepericulos 50 Recipient plastic Ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

15 02 10* Periculos 150 Recipient plastic

Deşeuri menajere si asimilabile 20 03 01 Nepericulos 150 Recipient plastic

11.1.1 Deşeuri nepericuloase Tabel SC 6.7.15 Caracteristici deşeuri nepericuloase

Sursele de deşeuri/tip deşeu Cod deşeu Tip deşeu Cantitate (kg/an)

Depozitare temporară

Nămol staţie de epurare 19 08 12 Nepericulos Saci polietilenă/paleţi

Hârtie/carton 15 01 01 Nepericulos 50 Recipient plastic Materiale plastice 15 01 02 Nepericulos 50 Recipient plastic Deşeuri menajere şi asimilabile 20 03 01 Nepericulos 150 Recipient plastic

365

11.1.2 Deşeuri periculoase Tabel SC 6.7.16 Caracteristici deşeuri periculoase

Sursele de deşeuri/tip deşeu Cod deşeu Tip deşeu

Cantitate (kg/an)

Depozitare temporară

Ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

15 02 10* Periculos 150 Recipient plastic

* Operatorul va instrui personalul care manipulează materiale şi deşeuri periculoase. 11.1.3 Deşeuri refolosite – nu este cazul 11.1.4 Deşeuri valorificate/eliminate: Tabel SC 6.7.17 Caracteristici deşeuri valorificate/eliminate

Sursele de deşeuri/tip deşeu Cod deşeu Tip deşeu Cantitate (kg/an)

Depozitare temporară

Nămol staţie de epurare 19 08 12 Nepericulos Salubritate

Hârtie/carton 15 01 01 Nepericulos 50 Unităţi autorizate

Materiale plastice 15 01 02 Nepericulos 50 Unităţi autorizate

Ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

15 02 10* Periculos 150 Salubritate

Deşeuri menajere si asimilabile 20 03 01 Nepericulos 150 Rampă

orăşenească În Societatea comercială trebuie organizate fluxuri de depozitare

temporară a deşeurilor valorificabile, înainte de predarea colectorilor autorizaţi, pe bază de contract sau comandă aprobată de conducerea societăţii. Aceste activităţi respectă procedura de valorificare deşeuri.

- Depozitarea se face conform legislaţiei, pentru fiecare tip de deşeu în parte, funcţie de caracteristicile deşeului respectiv, neexistând condiţii de poluare a mediului.

- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare se va face astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la formarea de deşeuri;

- Zonele de depozitare a deşeurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscripţionate;

- Titularul va efectua operaţiuni de valorificare a deşeurilor numai cu operatori autorizaţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- Transportul deşeurilor în vederea valorificării sau eliminării se va face numai de societăţi autorizate, fără a afecta în sens negativ mediul;

- Operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor se vor consemna într-un registru special, care va fi pus în orice moment la dispoziţia autorităţilor de mediu;

- Se vor respecta prevederile legale în vigoare în domeniul deşeurilor şi recomandările celor mai bune tehnici disponibile.

366

11.2. Depozitare definitivă/eliminarea deşeurilor Deşeurile menajere şi cele asimilate cu cele menajere sunt depozitate

la rampa de deşeuri a oraşului. Nămolul provenit de la staţia de epurare ape uzate este depozitat la rampa de deşeuri a oraşului sau la unitate autorizată (în funcţie de rezultatele buletinelor de analiză). Deşeurile periculoase sunt transportate la unităţi autorizate pentru depozitarea definitivă/eliminarea deşeurilor industriale periculoase.

12. Intervenţia rapidă/prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă. Siguranţa instalaţiei

Societatea a întocmit Planul de intervenţie în caz de poluare

accidentală şi Planul de închidere a zonei. Activitatea desfăşurată pe amplasament nu se găseşte sub incidenţa Directivei SEVESO, transpusă prin HG 804/2007.

12.2. Măsuri de prevenire şi control

– Se va întocmi, verifica, revizui şi actualiza periodic, conform reglementărilor legale în vigoare: Planul de prevenire si combatere a poluărilor accidentale.

– Se vor respecta reglementările legale în vigoare privind organizarea activităţii de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă, conform planurilor de situaţii stabilite şi prevederilor autorizaţiei deţinute.

– Se vor respecta procedurile elaborate de revizii şi reparaţii al instalaţiilor. – În cazul producerii unui accident de mediu se va notifica imediat APM Ialomiţa, AN

Apele Române Direcţia Apelor Buzău - Ialomiţa, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi se vor aplica măsurile de intervenţie stabilite prin planurile specifice fiecărui tip de accident produs.

12.3. Gestiunea substanţelor toxice şi periculoase 12.3.1 Substanţele toxice şi periculoase existente pe amplasament. Substanţele chimice toxice şi periculoase trebuie păstrate în spaţii

(magazii) închise special amenajate, supravegheate, în ambalaje originale şi rezervoare speciale construite şi protejate în funcţie de caracteristicile fizico-chimice ale fiecărei substanţe în parte (fişa tehnică de securitate a materialului). Tabel SC 6.7.18 Caracteristici substanţe toxice şi periculoase

Substanţe periculoase

Cantitate/ 1 t biodiesel

Clasificare/etichetare (conform OUG nr. 200/2000) Capacit. maximă stocare

Categorie N/P

Fraze de risc Fraze de securitate

Methanol 140 kg P R11, 23, 24, 25, 39 S 7/26/36/37/39/45 31 m3 Hidroxid de sodiu (catalizator)

8 kg P R35 S 4/25/26/28/36/37/39/45 1 t

367

Se va păstra o evidenţă strictă a cantităţilor existente în magazii şi utilizate în procesul tehnologic, respectându-se instrucţiunile de lucru şi legislaţia în vigoare privind protecţia mediului, evidenţa făcându-se în: Registrul pentru evidenţa mişcărilor produselor şi substanţelor toxice în fabrică, laboratoare, depozite, subdepozite.

12.4. Dispoziţii generale privind securitatea instalaţiilor 12.4.1 Inventarul substanţelor şi preparatelor periculoase prezente pe

amplasament. Titularul de activitate trebuie să deţină documente privind natura şi riscurile substanţelor şi preparatelor periculoase prezente în instalaţii (fişe de securitate). Se vor actualiza, ori de câte ori este nevoie, inventarul şi stocurile de substanţe şi preparate periculoase prezente pe amplasament. Acest inventar va fi pus permanent la dispoziţia serviciului de securitate al societăţii.

12.8. Prevenirea poluărilor accidentale 12.8.1 Organizarea amplasamentului. Titularul de activitate trebuie

să elaboreze o procedură scrisă privind verificarea etanşeităţii bazinelor de retenţie şi a recipienţilor de stocare.

a) Verificările, operaţiile de întreţinere şi de vidanjare vor fi notate într-un registru care va fi pus la dispoziţia autorităţilor competente pentru inspecţie.

b) Eliminarea substanţelor sau preparatelor periculoase recuperate în caz de pierdere accidentală urmează filierele proprii fiecărui tip de deşeu.

13. Monitorizarea activităţii Conform prevederilor OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului

aprobată prin Legea nr. 265/2006 şi a OUG nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2006, titularul autorizaţiei are următoarele obligaţii:

• Activitatea de monitorizare a emisiilor şi a calităţii mediului se va organiza în cadrul societăţii şi va fi verificată prin măsurători paralele efectuate de laboratoare terţe acreditate, de doua ori pe an.

• Să monitorizeze emisiile de gaze cu efect de seră, conform Ghidului de monitorizare şi raportare;

• Să raporteze autorităţilor de mediu rezultatele monitorizării, în forma adecvată, stabilită prin prezenta autorizaţie şi la termenele solicitate;

• Să transmită la APM Călăraşi, GNM-Comisariatul Judeţean Călăraşi şi ARPM Piteşti orice alte informaţii solicitate, să asiste şi să pună la dispoziţie datele necesare pentru desfăşurarea controlului instalaţiei şi pentru prelevarea de probe sau culegerea oricăror informaţii pentru verificarea respectării prevederilor prezentei autorizaţii.

• Activitatea de monitorizare a emisiilor şi a calităţii aerului se va organiza în cadrul societăţii şi va fi coordonată de persoane numite cu decizie de către conducerea unităţii.

• Monitorizarea se va efectua în perioada de funcţionare prin două tipuri de acţiuni: - supraveghere din partea organelor abilitate şi cu atribuţii de control;

368

- automonitorizare; • Automonitorizarea este obligaţia operatorului şi are următoarele componente:

- monitorizarea emisiilor şi calităţii factorilor de mediu; - monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces; - monitorizarea post-închidere;

• Automonitorizarea emisiilor în faza de exploatare are ca scop verificarea conformării cu condiţiile impuse de autorităţile competente şi se va efectua utilizând proceduri de analiză standardizate validate, cu aparatură verificată metrologic.

• În cazul încetării definitive a activităţii vor fi realizate şi urmărite următoarele acţiuni:

- înştiinţarea autorităţii competente pentru protecţia mediului; - golirea bazinelor şi conductelor, spălarea lor; - demolarea construcţiilor, colectarea separată a deşeurilor din construcţii,

valorificarea lor sau depozitarea pe o haldă ecologică, funcţie de categoria deşeului; - refacerea, după caz, a analizelor din Raportul de amplasament, în vederea

stabilirii condiţiilor amplasamentului la încetarea activităţii. • Titularul activităţii trebuie să ofere accesul în siguranţă şi permanent la următoarele

puncte de prelevare şi monitorizare: - puncte de prelevare a emisiilor în aer; - puncte de prelevare a apelor uzate; - zone de depozitare a deşeurilor pe amplasament; - accesul la orice alte puncte de prelevare şi monitorizare cerute de autoritatea

competentă de protecţie a mediului. • Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, pot fi modificate

faţă de prezenta autorizaţie, doar cu acordul scris al agenţiei urmând evaluarea rezultatelor testărilor.

• Titularul autorizaţiei este obligat să informeze autoritatea competentă pentru protecţia mediului, imediat ce acesta se produce, despre orice incident sau accident care afectează semnificativ mediul.

13.1. Aer 13.1.1 Aer – emisii

Tabel SC 6.7.19 a)Emisii din procese tehnologice - surse dirijate

Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa Metoda de analiză COV Sistem de ventilaţie (C1) Lunar Standarde

b) Emisii din procese de combustie - surse dirijate - Centrala Termică

Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa Metoda de analiză Pulberi

Centrala termică coş (C2) Trimestrial Standarde Oxid de carbon (CO)

Oxizi de sulf (SO2)

Oxizi de azot (NO2)

369

13.1.2. Aer – Calitatea aerului ambiental (imisii)

Tabel SC 6.7.20 Aerul ambiental (imisii) la limita perimetrului uzinal Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa Metoda de analiză Pulberi în suspensie (PM10) Limită N platformă

Limita E platformă Limita S platformă Limita V platformă

Semestrial Standarde Oxizi de sulf (SO2) Oxizi de azot (NO2) Oxid de carbon (CO) Compuşi organici volatili

13.2. Apă 13.2.1 Ape uzate industriale şi menajere - evacuate în bazinul vidanjabil.

Tabel SC 6.7.21 Indicatori conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor şi NTPA 002/2005

Indicatori de calitate Punct de prelevare

Frecvenţa Metoda de analiză

pH

Bazin retenţie

Analiză la fiecare golire a bazinului

Standarde

Materii în suspensie

Reziduu filtrat la 1050C Consum biochimic de oxigen la 5 zile, metoda CBO5 Consum chimic de oxigen, metoda CCO-Cr Azot amoniacal (NH4

+) Clor rezidual liber (Cl2) Sulfaţi (SO4

2-) Sulfiţi (SO3

2-) Fosfor total (P) Substanţe extractibile cu solvenţi organici Detergenţi sintetici biodegradabili

13.2.2 Apă subterană. Se va monitoriza la solicitarea Direcţiei

Apelor Buzău-Ialomiţa; 13.3. Sol

Tabel SC 6.7.22 Puncte de prelevare (observaţie) pentru monitorizarea calităţii solului

Element/poluant Punct de prelevare Frecvenţa Metodă pH

S1 - Probă martor - zonă înierbată de la poartă; S2 - Lângă depozit rezervoare S3 - Lângă rezervor metanol S4 - Lângă secţia biodiesel

Anual

Conform standardelor legale în vigoare

Hidrocarburi din petrol Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) Sulfaţi (SO4

2-) Cupru Mangan Nichel Plumb Zinc

370

Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile cuprinse în Ordinul nr. 756/1997.

13.4. Deşeuri 13.4.1 Deşeuri tehnologice a) Evidenţa deşeurilor produse va fi ţinută lunar, conform HG nr.

856/2002 şi va conţine următoarele informaţii: - tipul şi codul deşeului; - instalaţia producătoare şi cantitatea produsă; - data evacuării deşeului din instalaţie; - modul de stocare; - data predării deşeului; - cantitatea predată către transportator; - date privind expediţiile respinse; b) Determinări privind compoziţia chimică şi fizică a deşeurilor

produse şi caracteristicile periculoase ale acestora; c) Urmărirea efectuării transportului de deşeuri conform Ordinului

Comun nr. 2/211/118/2004 privind transportul deşeurilor pe teritoriul României, modificat şi completat cu Ordinul Comun nr. 6/2188/821/2006;

13.4.2 Ambalaje a) ţinerea evidenţei ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, conform

HG nr. 621 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificări şi completăr:

- cantitatea achiziţionată; - cantitate introdusă pe piaţa; - cantitate reutilizabilă; - cantităţi recuperate şi eliminate;

b) marcarea/inscripţionarea pe ambalajele reutilizabile a sintagmei „ambalaj reutilizabil”;

c) colectarea şi predarea deşeurilor de ambalaje unităţilor autorizate pentru activitatea de colectare/valorificare.

13.5. Zgomot Nivelul de zgomot va fi monitorizat anual în punctele de prelevare,

conform STAS 10.009/1988: - vezi Cap. 10.4.2. Nivelul de zgomot la limita incintei unităţii se va încadra în limitele prevăzute, respectiv 65 dB (A)/ziua (orele 06-22) şi 55 dB (A)/noaptea (orele 22-06).

13.6. Mirosuri Prin natura activităţii, obiectivul nu se încadrează în categoria celor

care generează mirosuri puternic neplăcute datorate emisiilor de la instalaţiile de pe amplasament.

371

14. Raportări la autorităţile pentru protecţia mediului şi periodicitatea acestora

Tabel SC 6.7.23 Raportări şi termene Nr. Raport Termen de raportare

AER 1 Valorile concentraţiilor poluanţilor

emişi 10 a lunii în curs pentru luna precedentă,

poluanţi monitorizaţi lunar; 10 a lunii în curs pentru trimestrul precedent,

poluanţi monitorizaţi trimestrial; 10 a lunii în curs,

poluanţi monitorizaţi semestrial; 2 Cantitatea anuală a emisiilor

conform chestionarelor solicitate de APM Călăraşi

15 ianuarie anul în curs pentru anul precedent

3 Poluanţii care intră sub incidenţa HG nr. 140/2008 *

30 aprilie anul în curs pentru anul precedent

APĂ 1 Valoarea medie a concentraţiei

indicatorilor de calitate ai apei uzate deversate în canalizare

10 a lunii în curs pentru luna precedentă

2 Poluanţii care intră sub incidenţa HG nr. 140/2008 * 30 aprilie anul în curs pentru anul precedent

SOL

1 Valoarea concentraţiei anuale a poluanţilor monitorizaţi 15 ianuarie anul în curs pentru anul precedent

DEŞEURI 1 Situaţia lunară a gestiunii deşeurilor 7 a lunii în curs pentru luna precedentă 2 Situaţia gestiunii deşeurilor -

chestionare statistice anuale Data înscrisă în chestionar

3 Situaţia cantităţii ambalajelor gestionate anual 25 februarie anul în curs pentru anul precedent

ALTE RAPORTĂRI

1 Poluări accidentale odată cu producerea lor În maxim o oră de la producerea acestora

2 Raport anual de mediu privind starea factorilor de mediu Martie anul în curs pentru anul precedent

3 Situaţia investiţiilor realizate 10 ale lunii în curs pentru luna precedentă** 4 Declaraţia anuală a substanţelor şi

preparatelor chimice *** 15 aprilie anul în curs pentru anul precedent

* HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului CE nr. 166/2006 privind înfiinţarea „Registrului european al poluanţilor emişi şi transferaţi”

** Raportarea la APM Călăraşi, ARPM Piteşti şi GNM - Comisariatul Judeţean Călăraşi *** Conform Ord. 1001/2005, raportare la Agenţia Naţională pentru Substanţe Periculoase

372

15. Obligaţiile titularului activităţii

1. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile de prevenire eficientă a poluării atât pentru partea de tehnologie cât şi pentru monitorizarea emisiilor;

2. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată;

3. Titularul activităţii este obligat să evite producerea de deşeuri şi în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, să le valorifice. În cazul imposibilitǎţii tehnice şi economice a valorificǎrii, sǎ ia măsuri pentru neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului;

4. Titularul activităţii este obligat să utilizeze eficient energia; 5. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea

accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora; 6. Titularul activităţii este obligat să ia toate masurile necesare, în cazul încetării

definitive a activităţii, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate intr-o stare care să permită reutilizarea acestora;

7. La schimbarea modului de exploatare a instalaţiei, prevăzută de titularul activităţii/operator, care necesită lucrări de construcţii montaj, titularul de activitate este obligat să ceară eliberarea Acordului şi/sau Autorizaţiei Integrate de Mediu;

8. Titularul activităţii/operatorul este obligat să informeze Autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre orice schimbare adusă instalaţiei sau procesului tehnologic;

9. Activitatea autorizată trebuie să se desfăşoare şi să fie controlată astfel încât să fie respectat nivelul emisiilor pe factorii de mediu prevăzut în Autorizaţia Integrată de Mediu;

10. În cazul depăşirii valorilor limită a emisiilor, ce constituie parte a acestei autorizaţii, titularul de activitate va suporta prevederile legislaţiei de mediu în vigoare;

11. Nicio modificare sau reconstrucţie afectând activitatea sau orice parte a activităţii, care va determina sau este probabil să determine o schimbare în termeni reali sau creştere în ceea ce priveşte natura şi cantitatea oricărei emisii, sistemele de reducere a poluării/tratare sau recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia primă, produsele intermediare, produsele sau deşeurile generate, sau orice schimbări în ceea ce priveşte managementul şi controlul amplasamentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu vor fi realizate sau impuse fără notificare şi fără acordul prealabil scris al Autorităţii competente pentru protecţia mediului;

12. Prezenta autorizaţie se va aplica tuturor activităţilor desfăşurate pe amplasament, de la primirea materialelor până la expedierea produselor finite;

13. Prezenta autorizaţie se va aplica activităţilor de management al deşeurilor de la punctul de colectare până la punctul de eliminare sau recuperare;

14. Titularul activităţii trebuie să se asigure că toate operaţiunile de pe amplasament vor fi realizate astfel încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativă a zonelor de agrement sau recreaţionale sau a mediului din afara limitelor amplasamentului;

15. Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura faptul că sunt întreprinse acţiuni corective în cazul în care cerinţele impuse de prezenta Autorizaţie nu sunt îndeplinite;

16. Titularul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru realizarea de instruiri adecvate pentru toţi angajaţii a căror activitate poate avea un efect semnificativ asupra mediului;

373

17. Titularul Autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un program pentru a asigura faptul că membrii publicului pot obţine informaţii privind performantele de mediu ale titularului;

18. Titularul Autorizaţiei trebuie să notifice APM Călăraşi, GNM – Comisariatul Judeţean Călăraşi şi ARPM Piteşti, prin fax şi/sau notă telefonică şi electronic, imediat ce se confruntă cu oricare din următoarele situaţii:

- orice emisie în aer, semnificativă pentru mediu, de la orice punct potenţial de emisie; - orice funcţionare defectuoasă sau defecţiune a echipamentului de control sau a

echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului asupra oricărui sistem de reducere a poluării de pe amplasament;

- orice incident cu potenţial de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane sau care poate reprezenta o ameninţare de mediu pentru aer sau sol sau care necesită un răspuns de urgenţă din partea autorităţii locale;

- orice emisie care nu se conformează cu cerinţele prezentei Autorizaţii. 19. Emisiile pe toţi factorii de mediu (în aer, apă, sol) vor respecta valorile limită de

emisie stabilite la Cap. 10 - Concentraţii de poluanţi, admise la evacuarea în mediul înconjurător, începând cu data emiterii Autorizaţiei integrate de mediu;

20. Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile sau evacuările;

21. Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezenta Autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al Autorităţii competente pentru protecţia mediului după evaluarea rezultatelor testărilor;

22. Titularul autorizaţiei trebuie să realizeze prelevări, analize, măsurări, examinări pentru toţi factorii de mediu prevăzute în Cap.13.- Monitorizarea factorilor de mediu;

23. Un raport privind rezultatele acestei monitorizări trebuie depus la ARPM Piteşti, APM Călăraşi şi GNM - Comisariatul Judeţean Călăraşi, cu frecvenţa stabilită în capitolul Raportare şi Înregistrare;

24. Eliminarea sau recuperarea deşeurilor trebuie să se desfăşoare aşa cum este precizat în Cap. 11 - Gestiunea deşeurilor; nu trebuie eliminate/recuperate alte deşeuri nici pe amplasament, nici înafara amplasamentului fără a informa în prealabil Autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi fără acordul prealabil scris al acesteia;

25. Deşeurile trimise în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o societate autorizată pentru astfel de activităţi cu deşeurile; deşeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activităţii la amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale; transportul deşeurilor se va face conform Ordinului Comun nr. 2/211/118/2004, modificat prin Ordinul Comun nr. 986/2188/821/2006;

26. Titularul autorizaţiei trebuie să se asigure că deşeurile transferate către o altă persoană sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu standardele naţionale, europene şi cu oricare alte standarde în vigoare privind etichetarea;

27. Titularul va ţine un registru complet pe probleme legate de operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus în orice moment la dispoziţia persoanelor autorizate ale Autorităţii pentru inspecţie; registrul trebuie păstrat de către titularul autorizaţiei;

28. O copie a acestui registru privind Managementul Deşeurilor trebuie depusă la Autoritatea competentă pentru protecţia mediului, ca parte a Raportului Anual de Mediu pentru amplasament;

374

29. Drenajele de la cuvele de retenţie trebuie conduse spre colectare, testare şi eliminare în condiţii de siguranţă; toate cuvele de retenţie trebuie testate cel puţin o dată la trei ani. Un raport al acestor testări trebuie inclus în Raportul Anual de Mediu;

30. Un program de testare şi verificare a tuturor conductelor subterane trebuie iniţiat pentru a asigura faptul că toate structurile sunt testate cel puţin o dată la trei ani. Un raport privind aceste testări trebuie inclus în Raportul Anual de Mediu;

31. Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote înafară; 32. Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate incidentele care afectează

exploatarea normală a activităţii şi care pot crea un risc de mediu; 33. Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de

exploatarea activităţii; trebuie păstrat un registru privind măsura luată în cazul fiecărei reclamaţii; un rezumat privind numărul şi natura reclamaţiilor primite trebuie inclus în Raportul Anual de Mediu;

34. Titularul autorizaţiei trebuie să menţină un dosar pentru informarea publică, acesta fiind disponibil publicului, la cerere, la autoritatea locală de mediu şi la sediul unităţii; acest dosar trebuie să conţină: copii ale corespondenţei între Autorităţile competente pentru protecţia mediului şi titularul autorizaţiei, Autorizaţia, Solicitarea, Raportarea anuală privind aspectele de mediu netehnice, alte aspecte pe care titularul autorizaţiei le consideră adecvate.

35. Conform art. 14, punctul 4 din OUG nr.195/2005, privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, operatorul/titularul de activitate, are obligaţia să informeze Autorităţile competente pentru protecţia mediului şi populaţia, în cazul eliminărilor accidentale de poluanţi în mediu, în caz de accident major sau orice eveniment cu impact negativ asupra mediului.

16. Managementul închiderii instalaţiei, managementul reziduurilor

1. Titularul activităţii are întocmit Planul tehnic de închidere al unităţii şi aducerea amplasamentului într-o stare care să permită reutilizarea amplasamentului, plan care cuprinde măsurile propuse la încetarea activităţii şi măsurile de refacere a amplasamentului, în vederea refolosirii lui.

2. Acţiunilor de demolare a unor clădiri şi de dezafectare a unor instalaţii se vor realiza cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare şi cu societăţi care deţin autorizaţie de mediu. Orice incident apărut, care poate duce la poluarea mediului va fi anunţat imediat la APM Călăraşi şi ARPM Piteşti.

3. La închiderea instalaţiei, titularul va solicita Autorităţii competente de protecţia mediului Acordul de mediu pentru dezafectare şi va pune în practică Planul de închidere pentru aducerea amplasamentului la starea iniţială.

17. Glosar de termeni Se va urmări Anexa 01 - Glosar de termeni la care se adaugă cei de mai jos. • Accident ecologic – eveniment produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de

substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice;

375

• Accident major – orice eveniment survenit cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv prevăzut la art. 3 din HG nr. 95/2003, care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;

• Aer ambiental – aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile materiale, în spaţii deschise din afara perimetrului uzinal;

• Folosinţă sensibilă şi mai puţin sensibilă a terenurilor – tipuri de folosinţă ale terenurilor, care implică o anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor;

• Frază de risc (R) – frază care exprimă o descriere concisă a riscului prezentat de substanţele şi preparatele chimice periculoase pentru om şi mediul înconjurător;

• Instalaţie – orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor staţionare/mobile aflate pe acelaşi amplasament, care pot produce emisii şi efecte asupra mediului;

• Risc – probabilitatea ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp şi/sau circumstanţe;

• Titularul activităţii – orice persoană fizică sau juridică care operează ori deţine controlul instalaţiei, aşa cum este prevăzut în legislaţia naţională, sau care a fost investită cu putere economica decisivă asupra funcţionǎrii tehnice a instalaţiei;

• Urgenţă internă – totalitatea măsurilor necesar a fi luate în interiorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor în orice situaţie care conduce la evoluţii necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor prevăzute în HG. nr. 95/2003, art. 3, ce pun în pericol sănătatea personalului şi/sau calitatea mediului pe amplasament şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;

• Urgenţă externă: totalitatea măsurilor necesar a fi luate în exteriorul obiectivului în vederea limitării şi înlăturării consecinţelor în orice situaţie care conduce la evoluţii necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor prevăzute în HG. nr. 95/2003, art. 3, ce pun în pericol sănătatea populaţiei şi/sau calitatea mediului în exteriorul amplasamentului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;

• Valori limită de emisie (VLE) – masa, exprimată prin parametrii specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depăşite în cursul uneia sau mai multor perioade de timp;

Cod CAEN - Standardul de nomenclatură a activităţilor economice; COV - Compuşi organici volatili.

18. Dispoziţii finale

1. Prezenta Autorizaţie va fi valabilă până la data de ..... şi poate fi anulată sau revizuită

de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti în conformitate cu prevederile legale.

2. Instalaţia va fi exploatată, controlata şi întreţinută, iar emisiile vor fi evacuate, aşa cum s-a stabilit în prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu. Toate programele depuse în solicitare şi care vor fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii, sunt parte integrantă a acesteia.

376

3. Titularul activităţii are obligaţia de a solicita: * actualizarea Autorizaţiei Integrate de Mediu cu minim 90 de zile înainte de

expirare; * reexaminarea Autorizaţiei Integrate de Mediu în următoarele condiţii:

• poluarea cauzată de instalaţie necesită revizuirea valorilor limită de emisie existente în autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie;

• schimbările substanţiale şi extinderi ale instalaţiilor precum şi modificarea celor mai bune tehnici disponibile care permit o reducere semnificativă a emisiilor;

• siguranţa exploatării şi a desfăşurării activităţii face necesară introducerea de tehnici speciale şi măsuri de management;

• rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi, neprecizate de documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie;

• emiterea unor noi reglementari legale. Beneficiarul are obligaţia ca în termenul legal să declare, să

calculeze şi să vireze sumele rezultate în urma desfăşurării respectivelor activităţi, conform prevederilor art. 9 din OUG nr. 196/22.12.2005 privind Fondul de Mediu aprobată prin Legea nr. 105/2006.

Sumele băneşti se plătesc până la data de 25 ale lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, în contul ..... al Administraţiei Fondului de Mediu, corespunzător emisiilor de poluanţi evacuaţi în atmosferă, precum şi în cota din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională de producătorii de bunuri ambalate în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare prevăzute de HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Încălcarea prevederilor legislaţiei de mai sus atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Prezenta AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU este valabilă până la ....................................

Verificarea conformării cu prevederile prezentului act se face de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi, GNM - Comisariatul Judeţean Călăraşi.

Nerespectarea celor prevăzute în Autorizaţia Integrată de Mediu conduce la suspendarea acesteia şi la încetarea activităţii după caz, conform O.U.G. nr. 195/2005 – privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, precum şi la sancţionarea celor vinovaţi.

Prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu cuprinde .....pagini şi a fost emisă în 5 exemplare.

377

Studiu de caz 6.8 Raport de amplasament Prelucrare de pe site www.apmbc.ro/download/2554.doc. Executant S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Bucureşti 2007

RAPORT DE AMPLASAMENT Fermă Avicola

Cuprins 1. Introducere

1.1 Cadru 1.2 Obiective 1.3 Sop şi abordare

2. Descrierea terenului 2.1 Localizarea terenului 2.2 Proprietatea actuală 2.3 Utilizarea actuală a terenului 2.4 Folosirea terenului din împrejurimi 2.5 Utilizare chimică 2.6 Topografie si scurgere 2.7 Geologie 2.8 Hidrologie 2.9 Autorizaţii curente 2.10 Detalii de planificare 2.11 Incidente legate de poluare 2.12 Condiţiile clădirilor

3. Istoricul terenului 4. Recunoaşterea terenului

4.1 Probleme identificate 4.2 Deşeuri 4.3 Depozitul chimic 4.4 Instalaţii de tratare a reziduurilor 4.5 Aria internă de depozitare 4.6 Sistemul de canalizare

5. Discuţii despre modul de prezentare a rezultatelor 6. Interpretarea datelor şi recomandări Anexe

378

1. Introducere 1.1. Cadru Acest raport a fost întocmit în scopul evidenţierii activităţii de

creştere pui carne activitate desfăşurată în cadrul Fermei avicole. Prezentarea titularului de activitate

• Denumirea unităţii: ... • Sediu funcţional: Comuna Dragoş Vodă, Judeţul Călăraşi, ... • Profil de activitate: Creşterea păsărilor – cod CAEN 0125 • Formă de proprietate: Privată – societate pe acţiuni • Număr personal: 33, din care 4 la Fermă

Societatea Comercială are în componenţa sa trei ferme (toate se situează pe raza localităţii Dragoş Vodă, judeţul Călăraşi). Este o societate comercială pe acţiuni, având capitalul social integral privat.

Raportul de amplasament este elaborat pentru instalaţiile tehnologice ale obiectivului şi prezintă o situaţie de referinţă pentru calitatea terenului de amplasare. Acest raport a fost întocmit pentru a îndeplini cerinţele de prevenire, reducere şi control al poluării, conform OUG 152/2005 astfel încât să ofere informaţii relevante, de sprijin pentru acordarea Autorizaţiei Integrate de Mediu.

1.2. Obiective Principalele obiective ale raportului din teren în conformitate cu

prevederile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării sunt prezentate mai jos:

• să formeze punctul iniţial pentru estimările ulterioare ale terenului ce pot fi comparate şi vor constitui un punct de referinţă în predarea cererii;

• să furnizeze informaţii asupra caracteristicilor fizice ale terenului şi a vulnerabilităţii sale;

• să furnizeze dovezi ale unei investigaţii anterioare în vederea atingerii scopurilor de respectare a prevederilor în domeniul protecţiei calităţii apelor.

1.3. Scop şi abordare Raportul a fost pregătit prin revederea unor date anterioare şi constatări

ale situaţiei existente. Cap. 1 Prezentarea titularului de activitate; Cap. 2 Descrierea terenului–descrierea utilităţilor actuale şi decorul

terenului; Cap. 3 Istoricul terenului – descrierea trecutului terenului; Cap. 4 Recunoaşterea terenului – descrierea unor aspecte de mediu

identificate ca făcând parte din descrierea terenului;

379

Cap. 5 Discuţia rezultatelor analizei şi dezvoltarea unui “model conceptual” de management al amplasamentului;

Cap. 6 Interpretarea datelor – implicaţiile modelului şi recomandările pentru o acţiune viitoare.

2. Descrierea terenului 2.1. Localizarea terenului Localitatea Dragoş Vodă se află în partea central-nordică a judeţului

Călăraşi la cca. 30 km de municipiul Călăraşi. Ferma pui carne ocupă o suprafaţă totală de 6,17 ha şi este amplasată la cca. 4 km est de localitatea Dragoş-Vodă. Este anexat planul de încadrare în zonă al Fermei, conform recomandărilor din Ghidul tehnic general.

Vecinătăţile amplasamentului sunt următoarele: Pe direcţie est: canal irigaţii, teren arabil; Pe direcţie nord: Societate comercială; Pe direcţie vest: drum exploatare, teren agricol ; Pe direcţie sud: teren arabil.

2.2. Proprietatea actuală Obiectul de activitate al Societăţii comerciale constă în creşterea

puilor de carne. Societatea deţine o suprafaţă totală de 6,17 ha conform contract de vânzare-cumpărare. Suprafaţa construită este de de cca. 6.000 m2, fiind reprezentată de hale pui, magazie, birou, filtru sanitar.

2.3. Utilizarea actuală a terenului Societatea comercială deţine o fermă cu o capacitate de cca. 94.000

pui carne. În prezent, halele sunt populate cu pui de carne. Activitatea specifică Fermei avicole se desfăşoară în cadrul a patru

hale de producţie tip parter şi un filtru sanitar. Descrierea halelor. Hala este obiectul de bază în cadrul fermei. Halele au la intrare un

hol, camera tabloului electric şi a instalaţiei automatizate. Din hol, se intră în hala de pui propriu-zisă. Halele sunt construite din cărămidă şi beton şi sunt acoperite cu panouri izolante tip sandwich (tablă şi polistiren).

Halele au următoarele suprafeţe: - hala nr. 1 (C14): 1194 m2; - hala nr. 2 (C13): 1200 m2; - hala nr. 3 (C12): 1200 m2; - hala nr. 4 (C11): 2079 m2.

380

Fiecare hala este dotată cu: instalaţii de furajare tip ... în circuit închis plasată pe toată lungimea

halei. Instalaţia de furajare este alimentată cu ajutorul unui transportor spiromatic de la buncărul din exterior în buncărul de furaj al liniei, care are o capacitate de 115 l;

- furajul este alimentat dintr-un buncăr ce se află amplasat în exteriorul halei cu capacitatea de 20,6 m3 fiecare pentru halele 1, 2 şi 3, iar pentru hala 4 - 25 m3; buncărul este din tablă galvanizată, este prevăzut cu scara de vizitare şi coş de siguranţă, iar încărcarea este mecanică.

- liniile de furajare sunt în număr de trei la trei hale (C12, C13, C14), iar la o hală (C11) sunt cinci linii de furajare; liniile de furajare sunt suspendate şi sunt prevăzute cu hrănitori, dispozitiv anticăţărare păsări şi senzori electronici pentru fiecare linie. În halele 1, 2 şi 3 (C12, C13, C14) sunt 384 de hrănitori/hală, iar în hala 4 (C11) sunt 640. adăparea - instalaţiei de adăpare care este prevăzută cu adăpători

semiautomate cu niplu care sunt racordate la reţeaua de apă din hală. În halele 1, 2 şi 3 sunt prevăzute 1536 picurători/hală, iar în hala 4 - 2880. Adăpătorile sunt de tip picătură de apă suspendată, acţionată de ciocul păsărilor şi sunt intercalate între rândurile de hrănitori, în număr de patru la cele trei hale cu trei linii de furajare ş 6 linii de adăpare la hala care are trei linii de furajare; liniile de adăpare sunt suspendate şi sunt prevăzute cu sistem anicăţărare păsări, sistem de reglare a presiunii în funcţie de vârsta păsărilor, dozator de medicamente, filtru decantor. microclimatul este supravegheat de un calculator care comandă:

- admisia aerului - 58 de clape (pentru halele 1, 2, 3) şi 86 (hala 4) din material plastic termoizolant, tip flanşă; clapele sunt ferm închise cu ajutorul unor arcuri, deschizându-se diferenţiat iarna-vara, sunt prevăzute cu plase antivrăbii, acţionate centralizat cu un servomotor; de asemenea s-a prevăzut un aparat pentru măsurarea depresiunii în hală.

- exhaustarea aerului - ventilatoare de coamă 14.130 m3/h prevăzute cu tubulatură din plastic, clapă de închidere a tubulaturii acţionată de calculator printr-un servomotor, placă de recuperare pentru apa de ploaie; ventilatoarele sunt în număr de patru buc. pentru halele 1, 2, 3 şi 6 buc. pentru hala 4; - ventilatoare 42.000 m3/h montate pe fronton; ventilatoarele sunt în număr de 8 buc. pentru halele 1, 2, 3 şi 12 buc. pentru hala 4.

- încălzirea - elemenţi radianţi ce utilizează drept combustibil GPL; radianţii sunt suspendaţi, sunt comandaţi prin calculator şi sunt prevăzuţi cu termostat; sunt în număr de 12 buc. pentru halele 1, 2, 3 şi 26 buc. pentru hala 4.

- comanda microclimat - supravegherea microclimatului se realizează cu un calculator, care comandă exhaustarea în sistem MULTISTEP şi ventilaţia tunel, comandă trecerea lină de la ventilaţia normală la cea tunel;

381

sunt prevăzuţi senzori de temperatură interioară (2 buc) şi exterioară (1 buc) şi senzor de umiditate.

- sistemul de iluminat în hală este prevăzut artificial, astfel încât să asigure o iluminare cât mai uniformă a halei; sunt folosite două linii de lumină (halele 1, 2, 3) şi patru linii de lumină (hala 4) cu aparate de iluminat cu lămpi fluorescente aflate la 2 m de sol şi la o distanţă de 3 m între ele; fiecare hală este prevăzută cu un sistem de reglare a intensităţii luminoase pe fiecare culoar.

- alarma - halele sunt prevăzute cu sistem de alarmă cu sirenă exterioară pentru depăşirea valorilor de temperatură.

- răcirea aerului cu sistem PAD - admisie – 12 jaluzele (halele 1, 2, 3), 18 jaluzele (hala 4) acţionate de servomotor; sistemul este de tip cu faguri pentru răcirea aerului din faţa jaluzelelor, 38 buc. (halele 1, 2, 3) şi 72 buc. (hala 4), distribuite pe capătul pereţilor laterali şi două pompe de recirculare a apei.

Durata de exploatare a halei pentru o serie de pui carne este de cca. 8 săptămâni, din care: 6 săptămâni sunt necesare pentru perioada de creştere a puilor carne, iar 2 săptămâni sunt necesare pentru operaţiunile de depopulare, spălare, dezinfecţie şi repaus sanitar. Într-un an calendaristic se realizează în medie 6 serii/hală.

În cadrul fermei se mai află următoarele construcţii: magazie; filtru sanitar, sediu administrativ ce cuprinde: vestiare haine stradă;

duşuri; vestiare haine lucru; sală de mese; bucătărie; sală protocol, dormitor, baie; arhivă. În cadrul sediului administrativ, dar cu intrări separate mai sunt: cameră paznic; cameră frigorifică (depozitare temporară cadavre) şi cameră de necropsie; farmacie; camera grupului electrogen; atelier mecanic. Pentru încălzire şi apă caldă, sediul administrativ dispune de o centrală termică cu tiraj forţat (centrală de apartament); bazin vidanjabil ape uzate; platformă betonată pentru depozitarea temporara a dejectiilor. depozit paie.

Sistemul de creştere a puilor de carne adoptat se face respectând normele tehnologice privind producţia şi calitatea cărnii de pasăre, respectiv creşterea “la sol”. Tehnologia de creştere are la bază ciclul de producţie a unei hale care va fi de 6 săptămâni necesare pentru perioada de creştere a puilor de carne şi 2 săptămâni necesare pentru operaţiunile de depopulare, spălare, dezinfecţie şi repaus sanitar.

Întreţinerea păsărilor se face pe aşternut permanent (“pat uscat”) format din paie tocate.

382

PROCESUL TEHNOLOGIC 1. Pregătirea şi introducerea aşternutului permanent în hală. Aşternutul

permanent (“pat uscat”), constituit din paie tocate, este adus de la societăţile agricole din zonă sau de pe terenurile proprii sub formă de baloţi, care sunt depozitaţi în cadrul fermei. Aşternutul este introdus în hală şi împrăştiat manual.

2. Popularea halei. Ferma pui carne este formată din patru hale parter. Halele 1, 2, 3 sunt populate cu aproximativ 20.000 capete/hală pe seria de creştere (38-42 zile), iar hala 4 are o capacitate de 34.000 capete. Pui de o zi sunt achiziţionaţi de la furnizori, fiind apoi populate cele patru hale, special amenajate acestui scop.

3. Furajarea. Aprovizionarea fermei cu furaj se face de la furnizori, de unde este transportat cu autobuncărul şi descărcat direct şi stocat în buncărele exterioare de la hale. Frecvenţa alimentării buncărelor este în funcţie de structura de vârstă a puilor, astfel aprovizionarea se poate face de câteva ori pe săptămână, când pui sunt mici, şi se ajunge la o aprovizonare zilnică, când structura de vârstă este înaintată. Furajarea puilor se face cu ajutorul unei instalaţii în circuit închis plasată pe toată lungimea halei. Instalaţia de furajare este alimentată cu ajutorul unui transportor spiromatic de la buncărul din exterior în buncărul de furaj al liniei care are o capacitate de 45 kg. Hrănitorile sunt din polipropilenă şi sunt dispuse câte o hrănitoare pentru 80-100 păsări, până la 1,5 kg greutate vie. În cadrul fermei se utilizeaza anual, în 6 cicluri de creştere, cca. 2450 tone furaj.

4. Adăparea. Instalaţia de adăpare este prevăzută cu adăpători semiautomate cu niplu care sunt racordate la reţeaua de apă din hală. În halele 1, 2, 3 sunt prevăzute 1536 picurători/hala, iar în hala 4 - 2880. Adăpătorile sunt de tipul cu picătură de apă suspendată, acţionată de ciocul păsărilor şi sunt intercalate între rândurile de hrănitori, în număr de 4 la cele trei hale cu 3 linii de furajare şi 6 linii de adăpare la hala care are 3 linii de furajare. Alimentarea cu apă a societăţii se realizeaza din gospodăria de apă (puţ forat, bazin stocare apă) a furnizorului care deţine autorizaţia de gospodărire a apei.

5. Depopularea halei. Durata de exploatare a halelor este de 38-42 zile. La sfârşitul perioadei de creştere, puii sunt duşi la un abator de pui pentru sacrificare.

6. Evacuarea gunoiului aşternut permanent Se realizează la sfârşitul fiecărei perioade de creştere. Evacuarea gunoiului din hale se realizează cu ajutorul unui tractor cu lamă. Deşeurile sunt colectate pe suprafeţe betonate la capetele halelor, de unde apoi sunt transportate la platforma betonată de pe amplasamentul fermei. Dejecţiile aviare sunt depozitate pe platforma

383

amenajată pentru stabilizare, minim o lună, după care sunt valorificate prin înglobare în terenurile agricole proprii.

7. Igienizarea halei şi utilajelor. După depopularea halelor se efectuează operaţiunea de igienizare cu următoarele etape:

curăţenia mecanică a interiorului şi exteriorului halei, îndepărtându-se toate resturile de furaje şi praful depus în perioada expolatării; pentru această operaţie este necesară demontarea instalaţiilor;

spălarea hidromecanică cu detergent special a tuturor suprafeţelor interioare şi exterioare (pardoseli, pereţi interiori şi exteriori, tavane, tubulatură şi utilaje) până la îndepărtarea totală a murdăriei şi a prafului;

se efectuează dezinfecţia lichidă; după uscare, se efectuează dezinfecţia; flambare; dezinfecţia aşternutului; termonebulizare; dezinfecţia coloanei de apă. 2.4. Folosirea terenului din împrejurimi Ferma pui carne ocupă o suprafaţă totală de 6,17 ha şi este amplasată

la cca. 4 km est de localitatea Dragoş-Vodă. Vecinătăţile amplasamentului sunt următoarele: est - canal irigaţii, teren arabil; nord - Societate comercială; vest - drum exploatare, teren agricol; sud - teren arabil. În această zonă nu sunt prevăzute în viitor amenajări cu funcţiuni de locuire sau funcţiuni socio-culturale.

2.5. Utilizare chimică În cadrul Fermei se desfăşoră activităţi care implică utilizarea de

produse cu scop: - veterinar (medicamente, vaccinuri), - de deratizare (raticide, insecticide) - igienico-santitar (detergenţi, dezinfectanţi). Depozitarea produselor chimice de uz veterinar şi a celor utilizate în

scop igienico-sanitar se realizează în farmacia din cadrul sediului administrativ. Stocarea acestora este temporară, până la utilizare. Toate produsele chimice folosite sunt achiziţionate de la furnizori autorizaţi pentru care este ţinută o evidenţă. Lista produselor de natură veterinară, igienico-sanitară şi de deratizare folosite în incinta fermei este prezentată în cap. 4.3 Depozitul chimic.

384

2.6. Topografie şi scurgere Sediul fermei se află în partea central-nordică a judeţului Călăraşi, la

circa 30 km nord de municipiul Călăraşi, reşedinţa judeţului, şi la circa 8 km vest de Ciulniţa, principalul nod de cale ferată din judeţ.

Din punct de vedere al marilor unităţi de relief, amplasamentul se află în Câmpia Bărăganului Sudic, subdiviziunea Câmpiei Mostriştei. Relieful se caracterizează prin suprafeţe plane cu uşoare denivelări, cu altitudini joase de până la 34 m.

Din punct de vedere hidrografic, amplasamentul studiat este situat în Bazinul Dunării şi nu este afectat de inundaţii. Direcţia generală de curgere este N-S, dar există o serie de anomalii locale care conduc la inversiuni ale gradientului, datorate următorilor factori: - în acviferul inferior se constată ridicări generale cu cca. 0,25 m/an, cauzate de irigaţii şi pierderi tehnologice; - acviferul inferior este la S în contact direct cu Dunărea şi urmăreşte fluctuaţiile în timp ale acesteia, dar cu amplitudini mult mai reduse, de max. 1,5m.

2.7. Geologie Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Călăraşi se

suprapune peste Platforma Valahă, partea mai joasă a Platformei Moesice, care se compune dintr-un soclu cristalin şi o cuvertură sedimentară; aceasta din urmă este reprezentată de o succesiune de formaţiuni (de la Carboniferul inferior la Cuaternar ) care se pot delimita litologic şi structural în două secţiuni: în bază, peste fundament, un sedimentar vechi alcătuit din calcare, argile, dolomite, marnocalcare de la 1500 - 2000 m până la peste 5000 m şi în depozitele de suprafaţă. Depozitele de suprafaţă aparţin cuaternarului; el începe cu Stratele de Frăteşti compuse din pietrişuri şi nisipuri, peste care este complexul marnos urmat de loessuri mai vechi din pleistocen şi nisipuri.

Ferma avicolă este situată în Câmpia Bărăganului, câmpie de acumulare cu interfluvii largi şi care a fost amenajată pentru irigat. Din această cauză au apărut forme negative noi, constituite din canale, în afară de cele vechi ca: crovuri şi depresiuni lacustre. Câmpia este alcătuită din depozite fluvio-lacustre, depozite aluvionare vechi şi depozite eoliene. Ultimele au creat un relief de dune stabilizate şi semistabilizate care se dezvoltă la sud de Ialomiţa în apropierea căii ferate Bucureşti - Constanţa. Această zonă cu relief de dune se dezvoltă pe o fâşie de teren orientată est-vest începând aproximativ din dreptul localităţii Vlădeni – Făcăieni până la lăţimi de 15 - 20 km.

385

Stratificaţia terenului se prezintă astfel: - 0,00 – 0,30~0,40 m – pământ vegetal; - 0,30~0,40 – 0,60~1,0 m – argilă prăfoasă loessoidă, cafenie plastic

moale, plastic consistentă; - 0,60~1,0 – 4,50 m – loess argilos prăfos sau loess prăfos argilos

galben cafeniu sau galben cenuşiu cu concreţii calcaroase degradate plastic moale – plastic consistente.

Adâncimea de îngheţ 0,90 m. Seismicitatea grad 7.

2.8. Hidrologie Reţeaua hidrografică este tributară în totalitate fluviului Dunărea,

care limitează la sud şi sud-est teritoriul judeţului Călăraşi. Dunărea udă teritoriul judeţului pe o distanţă de 154 km, din amonte de Căscioarele şi până la calea ferată Feteşti-Cernavodă din Balta Borcea. În dreptul punctului Chiciu (aflat la o distanţă de 8 km în amonte de Călăraşi), Dunărea se desparte în două braţe: Borcea, pe stânga şi Dunărea Veche, pe dreapta, care delimitează judeţul Călăraşi de judeţul Constanţa.

Forajele executate au pus în evidenţă atât existenţa unui strat acvifer freatic, cât şi existenţa unor orizonturi acvifere de adâncime.

În trecut această zonă era lipsită de apă de suprafaţă, însă în prezent, prin crearea sistemului de irigaţii au apărut o serie întreagă de canale cu apă. Până la realizarea sistemului de irigaţii, stratul acvifer freatic era cantonat în nisipurile fine argiloase de la baza depozitelor loessoide, la adâncimi de 15-20 m şi chiar 30 m cu nivelul variabil hidrostatic variind între 10-15 m şi un debit de maxim 0,5 l/sec.

În nisipurile lenticulare din depozitele pleistocene medii, forajele au interceptat numai orizonturi acvifere situate între cotele -25 -40 m, însă din cauza granulaţiei fine (nisipuri făinoase) în general nu sunt exploatate. Sub adâncimea de 50 m şi până la adancimea de cca. 110 m forajele au interceptat Stratele Frăteşti atribuite Pleistocenului inferior alcătuite din 1-2 orizonturi acvifere. Aceste orizonturi sunt alcătuite predominant din nisipuri grosiere şi pietrişuri şi sunt ascensionale, nivelul static variind între 22-25 m.

Debitele furnizate sunt cuprinse între 17-35 m3/h.

2.9. Autorizaţii curente Înregistrare sanitară veterinară, Contract privind vidanjarea

bazinului, la cerere, Contracte de comodat – Rezervor propan şi Contracte de livrare de GPL privind folosirea rezervoarelor cu GPL şi furnizarea cantităţilor necesare de GPL, Contract de furnizare a energiei electrice la mici consumatori finali, industriali şi similari.

386

2.10. Detalii de planificare Societatea comercială va respecta planul de monitorizare impus de

Agenţia de Protecţie a Mediului precum şi prevederile programului de conformare. În vederea supravegherii calităţii factorilor de mediu aer şi apă, Societatea va efectua măsurători şi analize pentru indicatorii de calitate ai factorilor de mediu (aer, apă, sol) ce pot fi afectaţi de activitatea specifică obiectivului, conform cerinţelor APM, pe baza de contract/comandă cu instituţiile abilitate MMDD. Rezultatele vor fi centralizate şi vor fi prezentate/transmise organelor de control la solicitarea acestora.

2.11. Incidente legate de poluare Pentru zona amplasamentului studiat nu au fost raportate incidente

legate de poluare. Zona studiată nu este populată de specii protejate (faună, floră). Utilizarea produselor chimice în condiţii controlate şi în cantităţi variabile nu au efecte semnificative asupra sistemului acvatic, neexistând posibilitatea de ajungere directă în receptorii naturali de suprafaţă. În eventualitatea unei urgenţe, procedurile şi măsurile de restricţie care sunt precizate în solicitarea de autorizare integrată ajută la stoparea oricărui impact.

2.12. Condiţiile clădirilor Clădirile din cadrul fermei au fost modernizate pentru a se asigura o

desfăşurare cât mai bună a activităţilor necesare creşterii puilor de carne, deci în prezent nu prezintă uzură. Astfel, filtrul sanitar este construit recent, dotat cu centrală termică, iar halele sunt dotate cu ventilatoare care sunt acţionate automat. Sistemele de furajare şi adăpare sunt automatizate. Întregul sistemul de menţinere al microclimatului este automat.

3. Istoricul terenului Terenul a fost în circuitul agricol până la construirea unei ferme de

oi. Până în anii 2000, pe amplasamentul studiat a funcţionat o fermă de oi, când întreg amplasamentul a fost cumpărat de către Societatea comercială. Ferma a fost renovată şi modernizată, astfel încât în prezent aici se desfăşoară activitatea de creştere pui carne, sistemul de creştere adoptat fiind “la sol”.

4. Recunoaşterea terenului 4.1. Probleme identificate Apă uzată. Principalul factor de mediu ce a necesitat o analiză mai

amănunţită a fost reprezentat de apa uzată. Evacuarea apelor uzate menajere+tehnologice se realizează într-un bazin vidanajabil betonat. Determinările efectuale au reliefat valori ale indicatorilor de sub limitele

387

impuse prin legislaţia de mediu aflată în vigoare. Prelevarea probei de apă uzată s-a realizat în data de 02.11.2007 şi a constat într-o probă momentană provenită de la Bazinul vidanjabil ce deserveşte ferma de pui.

Încadrarea în limitele prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare. Indicatorii de calitate determinaţi au fost comparaţi cu:

- valorile NTPA 002/2002; - pragurile de alertă - Ordin 756/97.

Tabel SC 6.8.1 Nivelul calitativ al apei uzate. Probă apă uzată – bazin vidanjabil 100 m3

Denumirea încercării UM Valoare determinată

Valoare limită

NTPA 002

Prag de alertă

Ord. 756/97

Metodă de analiză

Concentraţia ionilor de hidrogen, pH Unit. pH 7,81 6,5-8,5 6,5-8,5 SR ISO 10523-97

Materii în suspensie mg/l 231 350 245 STAS 6953-81 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mg O2/l 198 300 210 SR EN 1899-2/02

Consum chimic de oxigen, metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr)

mg O2/l 329 500 350 SR ISO 6060-96

Azot amoniacal (NH4+) mg/l 19,2 30 21 SR EN 7150-1/00 Fosfor total mg/l 2,88 5,0 3,5 SR EN 1189/00 Substanţe extrase cu solvenţi organici mg/l 9 30 21 SR 7587-96

Sulfaţi mg/l 341 600 420 STAS 8601 Sulfuri şi hidrogen sulfurat mg/l 0,36 1.0 0,7 SR ISO 10530-97

Detergenţi sintetici biodegradabili mg/l 1,12 25 17,5 SR ISO 7875/1,2-96

Concluzii: Valorile indicatorilor de calitate – pH, materii în

suspensie, azot amoniacal, consum biochimic de oxigen la 5 zile, consum chimic de oxigen, fosfor total, substanţe extr. cu solvenţi organici, sulfaţi, sulfuri şi hidrogen sulfurat şi detergenţi sintetici biodegradabili - ai apei uzate se încadrează în limitele admise de NTPA 002/2002 şi se situează sub pragurile de alertă din Ord. 756/97.

Sol. Pentru caracterizarea calităţii solurilor din perimetrul investigat, s-au efectuat prelevări de probe, pe două adâncimi, din zonele cu potenţial de poluare:

Profil 1 – zona platformei de depozitare temporara dejectii; Profil 2 – zonă martor Pentru proba martor s-a ales o zonă amplasată în est faţă de arealul

societăţii; arealul este dominat de vegetaţie ierboasă – teren agricol.

388

Nivelul calitativ. S-au investigat următorii indicatori: - reacţia (pH-ul) solului; - conţinut în carbon organic total; - conţinut de azot total; - azot amoniacal; - humus; - sulfaţi; - produse petroliere. S-au luat în considerare şi informaţiile funizate de “Reference

Document on the Best Available Techniques - BAT for Intesive Rearing of Poultry and Pigs” subcap. 3.3.5.4. “Emission of havy metals” (Document de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru creşterea intensivă a puilor şi porcilor, Emisie de metale grele), care indică ca sursă importantă de emisii în sol metalele grele:

- cadmiu (Cd); - crom (Cr); - cupru (Cu); - nichel (Ni); - plumb (Pb); - zinc (Zn). În vederea determinării calităţii solului în zona amplasamentului

analizat au fost prelevate un număr de patru probe pe două profile (fiecare profil fiind format din două orizonturi 0,5 cm şi 30 cm. Acestea au urmărit identificarea poluării în sol pentru zona considerată cu risc: zona platformei de depozitare temporară a dejecţiilor. S-au prelevat două probe şi din zona neafectată de poluare, ca probă martor - punct de referinţă pentru calitatea solului din acest areal.

În urma analizelor si interpretarii rezultatelor s-au constatat următoarele:

- concentraţia ionilor de hidrogen (pH-ul) a înregistrat valori variate, uşor bazice, în general sub valorile specifice acestui tip de sol. Acest lucru nu reprezintă un factor indicator al fenomenului de poluare ci numai o uşoară accentuare a caracterului neutru al solului. Acest lucru nu este deloc surprinzător pentru aceste tipuri de soluri, la care prezenţa apei freatice aproape de suprafaţă determină variaţii, uneori notabile, ale ionilor de hidrogen;

- conţinutul în azot total este mediu. Se înregistrează valori mai mari în probele P 1.1 şi P 2.2, prelevate din zona platformei betonate de depozitare dejecţii. Cu toate acestea valorile sunt specifice pentru acest tip de sol, având în vedere folosinţa trecută şi actuală a amplasamentului (fermă). Ordinul 756/97 nu prevede pentru acest element valori limită (praguri de alertă sau intervenţie). Documentul “Reference Document on the Best

389

Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs” nu prevede, de asemenea, valori de comparaţie pentru azotul total din sol;

- concentraţia sulfaţilor în sol prezintă valori variabile, situate în totalitate sub pragul de alertă. Valorile determinate au fost cuprinse în intervalul 898 – 1022 mg/kg s.u.;

- produse petroliere: în probele prelevate se observă că hidrocarburile din petrol sunt în concentraţii situate sub limita de detecţie a metodei de determinare (<100 mg/kg s.u.);

- metale grele se situează, pentru toate probele, sub pragul de alertă pentru categoria <soluri mai puţin sensibile> – Ordin 756/97. Comparând cu valorile prezentate (la emisie în sol) în documentul “Reference Document on the Best Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs”, concentraţiile în metale grele se situează sub acestea;

- calciu, carbonaţi, azot amoniacal, azot total, azotaţi, azotiţi, pH-ul, materii organice volatile, nu prezintă limite prin Ordin 756/97 - praguri alertă şi interventie.

Valorile determinate sunt cuprinse în următoarele intervale: - calciu: 57 – 65 mg/kg s.u. - carbonaţi: 62 – 78 mg/kg s.u. - azot amoniacal: 196 – 408 mg/kg s.u. - azot total: 207 – 421 mg/kg s.u. - azotaţi: 0,38 – 0,53 mg/kg s.u. - azotiţi: 0,68 – 0,82 mg/kg s.u. - pH: 7,68 – 8,08 mg/kg s.u. - materii organice volatile: 7811 – 10741 mg/kg s.u.

Concluzie - solurile din zona amplasamentului nu sunt afectate de poluare. Comparând analizele efectuate în zona martor – considerată ca punct de referinţă - şi zona platformei de depozitare dejecţii, se constată valori uşor mai ridicate în cea de-a doua zonă analizată.

Aer. Măsurarea parametrilor fizici ai surselor de emisie, precum şi prelevarea probelor de aer pentru determinarea nivelului emisiilor de poluanţi atmosferici s-au efectuat în cursul lunii noiembrie 2007. Sursele dirijate de emisie controlată şi poluanţii specifici investigaţi.

• Emisii tehnologice: sisteme de exhaustare hală (ventilatoare centrifugale) Poluanţi de interes: amoniac (NH3), pulberi totale.

• Emisii din surse de combustie: centrale termice Poluanţi de interes: pulberi în suspensie (PST); monoxid de carbon (CO); dioxid de sulf (SO2); dioxid de azot (NO2).

Încadrare în limite. Nivelul emisiilor de poluanţi proveniţi din surse tehnologice şi combustie: - se încadrează în VLE-Ordin 462/93; - se situează sub pragurile de alertă - Ordin 756/97.

390

4.2. Deşeuri Din activitatea desfăşurată în cadrul societăţii rezultă următoarele

categorii de deşeuri: deşeuri industriale; deşeuri menajere. Deşeuri industriale Dejecţii animaliere

Cod: 02 01 06 dejecţii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate înafara incintei; Cantităţi: 360 t/an; Stocare temporară: pe platforma betonată; Eliminare: împrăştiere pe terenurile agricole drept îngrăşământ organic. După ce hala este golită de pui, la terminarea ciclului de creştere, dejecţiile animaliere împreună cu paiele şi resturile de furaje sunt scoase din fiecare hală cu ajutorul unui tractor echipat cu o lamă de buldozer şi sunt depozitate pe aleile de la capătul fiecărei hale. De aici ele sunt transportate la platforma betonată de pe amplasamentul fermei. Dejecţiile aviare sunt depozitate pe platforma amenajată pentru stabilizare, minim trei luni.

Cadavre de animale, părţi din cadavre Cod: 02 01 02 deşeuri de ţesuturi animale Cantităţi: 37,5 tone/an Stocare temporară: în cameră frigorifică special amenajată; Eliminare: prin predare către societatea specializată; Cadavrele de pui sunt strânse, zilnic, manual de către personalul societăţii şi sunt preluate pe bază de contract de societatea specializată.

Deşeuri menajere Cod: 20 03 01 deşeuri municipale amestecate. Cantitate: aprox. 1,20 tone/an; Depozitare temporară: în container; Eliminare: sunt transportate la halda de gunoi comunală; Modul de gestionare a deşseurilor în vederea depozitării sau a altei metode de valorificare/eliminare: se va realiza conform: HG 78/2000 privind regimul deşeurilor; HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor.

4.3. Depozitul chimic În cadrul Fermei de pui există un punct farmaceutic (punct operativ

în cadrul clădirii filtrului sanitar), unde sunt depozitate toate produsele de uz veterinar şi curăţenie. Manipularea acestor substanţe se face de către persoane calificate, fără a prezenta riscuri în utilizare. Din datele puse la dispoziţie de către beneficiar în cadrul Fermei de pui se utilizează următoarele produse chimice:

391

Tabel SC 6.8.2 Substanţe şi produse chimice utilizate în Fermă

Tipul substanţei Cantitatea utilizată anual (6 cicluri de creştere)

Substanţe dezinfectante 340 litri Detergenţi 280 litri Antibiotice 540 litri Vitamine 220 litri Vaccinuri 1.692.000 doze

Denumire produs Tip produs Compoziţie Virocidol extra Dezinfectant Verocid Dezinfectant Virkon Dezinfectant Peroxisulfat de potasiu Clorura de var Dezinfectant Clorură de var Fognet Dezinfectant Ebawo aldekol Dezinfectant Clorură de alchildimetil amoniu (50%);

Glutaraldehidă Formalină (37%)

Ebawo polycar Dezinfectant Multicide Dezinfectant Glutaraldehidă; Compuşi ai amoniului cuaternar Multiclean Dezinfectant Dm-cid-s Detergent Hipoclorit de sodiu; Hidroxid de sodiu

Tenside cation active; Inhibitori de coroziune Enroxil 10% Antibiotic Enrofloxacin Oxitetraciclina Antibiotic Oxicrid Antibiotic Colistin Antibiotic Colistin sulfat; Lactoză Gentamicin Antibiotic Gentamicină sulfat Eritromicina Antibiotic Maxivit vitamins Vitamine Biomectin Vitamine Newvac Vaccin Vaccin gumboro Vaccin Vaccin din tulpina virusului M.B. contra bursitei

infecţioase. Conţine virusul bolii Gumboro parţial atenuat, uscat prin congelare

Vaccin nd vac la sota Vaccin Antigen pullmon Vaccin

4.4. Instalaţii de tratare a reziduurilor Reziduurile provenite din activitatea societăţii sunt: deşeuri menajere

şi deşeuri tehnologice. Pe amplasamentul societăţii nu există instalaţii de tratare de

reziduurilor provenite din procese tehnologice. Apele uzate cu caracter zootehnic (igienizare) şi cele provenite de la filtrul sanitar se realizează prin

392

vidanjare de către societatea de salubritate, pe bază de contract. Gunoiul de grajd se valorifică prin împrăştiere pe terenurile agricole drept îngrăşământ organic.

4.5. Aria internă de depozitare Furaje. Funcţional ferma de pui este concepută structural având

următoarele zone interne de depozitare: - depozitarea materiilor prime – furaje se realizează în trei buncăre de

20,6 m3/buncăr şi unul de 25 m3 – câte unul pentru fiecare hală de păsări. Construcţiile sunt metalice şi dotate cu sistem de alimentare pe bază de bandă conveioare;

- depozitarea materiilor prime necesare pentru aşternutul permanent “pat uscat” - paie – se realizează în incinta fermei direct pe sol.

Depozit combustibili. Combustibilii utilizaţi şi depozitaţi în diverse activităţi sunt:

- motorina, folosită pentru funcţionarea utilajelor agricole şi a grupului electrogen; alimentarea utilajelor se face de la staţiile de distribuţie carburanţi din zonă;

- GPL, folosit pentru alimentarea radianţilor din halele cu pui; este livrat pe bază de contract şi este depozitat în 12 rezervoare de 5000 l;

Depozit deşeuri. Pe amplasamentul Fermei s-a amenajat o platforma betonată pentru depozitarea temporară a gunoiului de grajd. Dejecţiile aviare sunt depozitate pe platforma betonată amenajată pentru stabilizare, minim tri luni, după care sunt împrăştiate pe terenurile proprii. Deşeurile de tip menajer sunt depozitate într-un container de unde, periodic, sunt transportate cu mijloace proprii la halda de gunoi comunală.

Rezervoare de stoc apă uzată. Apele uzate de tip tehnologic şi de tip menajer sunt colectate într-un bazin vidanjabil cu capacitatea de 100 m3. Bazinul este o construcţie betonată, hidroizolată, încastrată în sol. Bazinul este vidanjat de societatea de salubritate, pe bază de contract.

Depozit cadavre pui. Cadavrele de pui sunt strânse zilnic, manual de către personalul societăţii şi sunt depozitate temporar în camera frigorifică din cadrul filtrului sanitar, iar de aici sunt predate către societatea specializată, pe bază de contract.

4.6. Sistemul de canalizare Din activitatea fermei rezultă următoarele tipuri de ape uzate:

- ape uzate de tip tehnologic – de la spălarea halelor de păsări; - pierderi din sistemul de adăpare; - ape uzate de tip menajer.

393

Pentru colectarea apelor uzate de tip tehnologic, ferma avicolă dispune de o reţea interioară de canalizare. Halele 1, 2, 3 de creştere a puilor sunt prevăzute cu un canal median betonat acoperit cu sifoane de pardoseală; hala 4 este prevăzută cu două canale. Canalele preiau apele uzate spre un cămin amplasat în interiorul halei, de unde printr-un canal închis sunt evacute într-un cămin colector amplasat în faţa fiecărei hale. Apele din căminele colectoare – unde se realizează o decantare primară – sunt canalizate spre un bazin vidanjabil de 100 m3. Reţeaua de canalizare preia apele uzate de tip tehnologic de la spălarea halelor, precum şi eventualele pierderi de la frontul de adăpare. Aceste ape uzate sunt impurificate îndeosebi cu substanţe organice, suspensii, rezultate din resturile de aşternut îmbibat cu reziduuri de păsări (găinaţ), furaje, apă.

Apele uzate de tip menajer rezultate de la sediul administrativ (prevăzut cu bucătărie, apartament de serviciu şi filtru sanitar veterinar) sunt colectate prin conducte subterane spre acelaşi bazin vidanjabil. Bazinul este vidanjat de societatea de salubritate, pe bază de contract.

5. Discuţii despre modul de prezentare a rezultatelor

Tabel SC 6.8.3 Posibile surse de poluare, căi şi receptori

Sursa Calea Receptorul AER - emisii poluante în atmosferă Poluanţi Surse de emisie

dirijate Contaminarea aerului ambiental din zona de amplasare

APĂ - evacuări ape uzate Ape uzate, rezultate de la spălarea halelor

Sistem de canalizare ape uzate

Bazin vidanjabil

Ape uzate provenite de la filtrul sanitar

SOL - Dejecţiile aviare Provenite de la evacuarea din hale (la depopulare)

Colectare mecanizată şi evacuare controlată din cadrul fermei cu mijloace de transport corespunzătoare

Reprezintă o sursă de poluare importantă a solului şi subsolului în cazul depozitării necontrolate, direct pe sol; în cazul de faţă dejecţiile sunt depozitate temporar pe platforma betonată pentru stabilizare şi apoi sunt împrăştiate pe sol

394

6. Interpretarea datelor şi recomandări

Activităţile de creştere în regim intesiv a păsărilor pun importante probleme de mediu ce afectează direct factorii de mediu sol, apă subterană şi de suprafată, aer.

Aceste activităţi produc o serie de fenomene negative pe mediu: • acidificarea (NH3, SO2, NOx); • eutroficarea (N, P); • creşterea efectului de serş (CO2, CH4, N2O); • neplăceri locale (miros, zgomot); • răspândirea de metale grele şi pesticide.

Documentaţia realizată pentru autorizaţia integrată de mediu a presupus tocmai identificarea acestor surse responsabile de producerea efectelor negative.

Acestea au vizat factorii de mediu: aer, apă, sol, deşeuri. IMPACTUL PRODUS ASUPRA SOLULUI 1. Pentru caracterizarea calităţii solurilor din perimetrul investigat s-

au efectuat prelevări de probe, din zonele cu potenţial de poluare: – zona platformei de depozitare temporara a dejecţiilor; – zonă martor (considerat ca fiind sol neafectat de poluare). Compararea valorilor determinate s-a realizat la legislaţia de mediu

în vigoare – Ordin 756/97 şi la caracteristicile unui sol specific din zonă (martor).

2. S-au prelevat patru probe de la adâncimi diferite între 5 cm şi 30 cm; Indicatorii de calitate urmăriţi au fost următorii:

- Metale grele - sunt considerate ca principali poluanţi ai solului; s-au analizat: cadmiu (Cd); crom (Cr); cupru (Cu); nichel (Ni); plumb (Pb); zinc (Zn);

- Concentraţia ionilor de hidrogen - pH; - Conţinut în carbon organic total; - Conţinut de azot total; - Azot amoniacal; - Humus; - Sulfaţii; - Produse petroliere. Analizele probelor de sol au scos în evidenţă o încărcare normală

pentru aceste tipuri de soluri, existând mici diferenţe între solul martor şi cel din zona platformei.

Având în vedere cele spuse mai sus se concluzionează că impactul asupra solului produs din activităţile specifice societăţii este nesemnificativ.

IMPACTUL PRODUS ASUPRA APEI 1) S-au efectuat prelevări de probe astfel: Apă potabilă. Prelevarea probelor de apă potabilă s-a realizat din

instalaţia de alimentare cu apă.

395

Apă uzată. Prelevări de ape uzate au constat în probe momentane provenite de la bazinul vidanjabil ce deserveşte ferma 3 (capacitate 100 m3.- ape uzate de tip tehnologic+menajer).

Rezultatele determinate au fost încadrate în limitele prevăzute de legislaţia de mediu aflată în vigoare:

Apă potabilă: Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile; Apă uzată: valorile NTPA 002/2002; pragurile de alertă - Ordin

756/97 - privind apele uzate din bazinul vidanajbil ce deserveşte ferma. Aceste ape sunt evacuate prin vidanjare.

2) În urma analizelor şi interpretării rezultatelor s-au constatat următoarele:

- Indicatorii de calitate a apei din instalaţia de alimentare ce deserveşte Ferma de pui se încadrează în limitele impuse prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. Valorile indicatorilor de calitate a apei uzate de tip tenologic evacuate din cadrul Fermei de pui - materii în suspensie, consum biochimic de oxigen la 5 zile, consum chimic de oxigen, azot amoniacal, sulfuri şi hidrogen sulfurat, pH, detergenţi sintetici, fosfor total, sulfaţi, substanţe extractibile cu eter de petrol - se încadrează:

- în limitele admise de NTPA 002/2002; - se situează sub pragurile de alertă Ordin 756/97.

Apa uzată stocată temporar în bazinul vidanajbil constituie sursă potenţială de poluare a apei freatice şi solului din zonă în eventualitatea evacuării directe. Impactul asupra mediului se consideră redus, în baza argumentelor menţionate mai sus.

IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI Nivelul determinat al emisiilor de poluanţi proveniţi din surse

tehnologice (NH3, PST) şi combustie - centrale termice (PST, CO, NO2, SO2) - se încadrează în valorile limită la emisie (VLE-prag de intervenţie) prevăzute prin Ordin 462/93, Anexele 1 şi 2, respectiv prag de alertă Ordin 756/97.

Calculele de dispersie efectuate reliefează valori ale emisiilor de poluanţi sub limitele legale impuse pentru surse de combustie - centrale termice.

Pentru sursele tehnologice - ventilatoare - valorile determinate se încadrează în limitele impuse pentru pulberi în suspensie în aerul din zone protejate.

Anexe Piese scrise: Certificat de înregistrare; Contracte, Autorizaţii. Piese desenate: Plan de încadrare în zonă; Plan de amplasament;

Plan reţele apă - alimentare şi canalizare.

396

397

Studiu de caz 6.9 Evaluarea impactului asupra mediului Prelucrare după studiul prezentat pe site: http://nefsegrant.siveco.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=17028&folderId=49662&name=DLFE-4366.ppt Elaborator: Colegiul „Alexandru cel Bun”, Gura Humorului

Evaluarea impactului asupra mediului Lacul Tărnicioara

1. Introducere Proiectul prezintă evaluarea impactului pe care lacul Tărnicioara îl

are asupra mediului şi stabileşte strategiile de management al riscului. Efectele generate de existenţa acestui lac asupra componentelor

mediului - relief, hidrografie, vegetaţie, soluri, comunităţi şi activităţi umane - sunt multiple. Un eveniment semnificativ, generator al unui puternic semnal de alarmă, a avut loc în vara anului 2006 când, în urma unei ploi torenţiale, canalele de subtraversare de sub iazul de steril au fost obturate de aluviuni, iar nivelul apei din lac a crescut cu peste 12 metri. Dacă acest iaz de decantare inactiv de circa 8 ani ar fi cedat, Ostra şi casele din aval de acest iaz ar fi fost inundate.

Protecţia Mediului a avertizat în mai multe rânduri asupra pericolului acestui iaz, iar Guvernul a aprobat ca acesta să fie supus unor lucrări de ecologizare, care fac parte din închiderea E.M. Tarniţa. Lucrările au fost estimate la 113 miliarde de lei, însă aceşti bani nu au fost alocaţi.

Agenţia de ecologizare a zonelor miniere din cadrul oraşului Gura Humorului nu ne-a putut pune la dispoziţie date despre acest lac. De asemenea, nu există un plan de măsuri cu referire la diminuarea efectelor generate de acest lac asupra mediului.

Scopul lucrării este stabilirea tipului de risc, a gradului de risc şi a unor măsuri de prevenire, protejare a populaţiei în cazul producerii unei catastrofe ecologice.

2. Metode de abordare În abordarea acestei tematici s-au folosit metode specifice

geografiei: observaţia directă pe teren şi descrierea, iar pentru evaluarea impactului asupra mediului s-a utilizat metoda Leopold de evaluare globală a impactului asupra mediului.

398

a. Aşezarea geografică Tărnicioara este un iaz de decantare a sterilului de la flotaţie, a cărui

principală încărcătură poluantă o reprezintă stearaţii. Aceşti compuşi, ajunşi în apele râurilor, provoacă mortalitate piscicolă prin blocarea branhiilor la peşti. Iazul este unul de coastă, situat în bazinul hidrografic al pârâului Suha, afluent al râului Moldova, în perimetrul comunei sucevene Ostra. Este situat la o altitudine de 150 metri în zona de contact dintre Munţii Stânişoarei şi Obcinele Bucovinei.

Halda de steril de la Tărnicioara este printre cele mai mari din ţară. De-a lungul perioadelor în care minele din această zonă erau în activitate, aici s-a depozitat o cantitate impresionantă de steril. În cei 25 de ani de activitate, în iazul Tărnicioara s-au depozitat 9 milioane m3 de steril, adică în jur de 15 milioane tone. După restrângerea activităţii miniere, în iaz nu s-a mai depus steril, iar prin HG nr. 1846/2004 s-a aprobat închiderea acestuia şi demararea lucrărilor de ecologizare şi monitorizare. Această lucrare nu s-a concretizat din cauza nealocării de fonduri.

Iazul de decantare Tărnicioara, închis în 2001, este al doilea ca mărime din ţară, având o suprafaţă de 30 de hectare şi o adâncime de 80 de metri. Problemele de aici sunt complexe:

- Sterilul este depozitat în galeria de subtraversare. Galeria prin care curge pârâul Scăldători este fisurată şi poate ceda oricând. Sterilul poate ajunge în pârâul Suha şi, de aici, în râul Moldova.

- În cazul ploilor torenţiale, apa adunată în bazinele de decantare a sterilului creează presiuni asupra digului şi există riscul ca acesta să cedeze şi să producă viituri.

- Aluviunile aduse de pe versanţi pot obtura canalele de scurgere de sub aceste iazuri de decantare a sterilului. În acest fel, nivelul apei poate creşte, depozitul de steril creează un dig artificial, în care se acumulează o cantitate de apă imensă care nu se poate scurge, din cauză că grătarele se înfundă cu aluviuni, copaci şi buşteni aduşi din pădure.

- Iazul Tărnicioara este unul cu risc major şi a suferit repetate avarii, astfel că aici se poate produce oricând o catastrofă ecologică.

- La ruperi de nori sau ploi torenţiale, pârâurile îşi măresc debitele şi ajung în albia iazurilor, astfel că există pericolul permanent ca locuinţele şi culturile de pe malul apelor să fie afectate.

- În cazul în care muntele de steril ar ceda sub presiunea creată de apa acumulată în spatele depozitului, riscul este extrem, întrucât există pericolul ca satul Ostra, în care trăiesc peste 3000 de oameni, şi celelalte sate situate în aval de acest bazin, să fie inundate de mâl. Acest steril conţine cianuri şi alte substanţe periculoase.

399

b. Grila de apreciere a magnitudinii şi importanţei impactului asupra mediului Domenii

de punctaj

Nota de bonitate

Magnitudinea impactului (M) Importanţa impactului (I)

1958 10 Mediu natural neafectat Globală, foarte mare 1957 - 1762

9 Domeniu foarte bun, poluare nesemnificativă Globală, nesemnificativă

1761 - 1566

8 Domeniu bun, grad mic de poluare Naţională, foarte mare

1565 - 1370

7 Domeniu satisfăcător, mediul necesită a fi monitorizat continuu

Naţională, medie

1369 - 1175

6 Prag de atenţie, mediu cu grad de poluare puţin semnificativă ce poate produce tulburări formelor de viaţă

Regională, foarte mare

1174 - 979

5 Risc mediu, grad de poluare medie ce este periculoasă pentru formele de viaţă mai sensibile

Regională, medie

978-783 4 Prag de alertă, poluare periculoasă formelor de viaţă cu risc mare, necesită implementarea unor măsuri de combatere a surselor de poluare

Regională, nesemnificativă

782- 587 3 Domeniu cu mediu grav afectat cu risc foarte mare, impropriu majorităţii formelor de viaţă, necesită măsuri de sistare a activităţii şi reconstrucţie ecologică

Locală, foarte mare

586-391 2 Domeniu foarte rău, cu efecte distructive asupra vieţii, necesită măsuride reconstrucţie ecologică

Locală, medie

390-196 1 Domeniu catastrofal, ireversibil factorilor de mediu afectaţi, nici o specie nu se poate dezvolta. Sunt necesare măsuri de reconstrucţie ecologică urgente cu crearea unor noi ecosisteme.

Locală, nesemnificativă

c. Evaluarea calitativă a riscului 1. Tipul de risc: chimic; 2. Agenţii poluanţi: Cu, Pb, Zn, cianuri din iazul de decantare; 3. Calea de acţiune:

- prin intermediul apei subterane; - prin apele de suprafaţă, ca urmare a deversării sterilului din iaz în timpul ploilor torenţiale; - prin migrare, prin strate permeabile sau fisurate.

4. Cauzele apariţiei riscului: - managementul defectuos al apei din iaz; - drenaj defectuos; - avarii la reţeaua de conducte; - eroziunea barajului prin acţiunea de şiroiere a precipitaţiilor.

400

5. Efecte: - contaminarea surselor de apă cu Cu, Pb, Zn, cianuri; - distrugerea habitatului în cazul revărsării apei din lac; - contaminarea terenului; - distrugerea vegetaţiei; - inundarea locuinţelor din aval.

6. Ţinta: - animale; - plante; - comunităţile umane; - resursele de apă; - construcţii.

Evaluarea calitativă a riscului se face pe baza relaţiei de risc R=P·G, în care P este probabilitatea şi G - gravitatea.

În cazul iazului Târnicioara se poate considera o Probabilitate mare P=3 şi o Gravitate majoră G=3, astfel că Riscul este de gradul 9. d. Matrice pentru analiza relaţiei sursă-cale-receptor Agent poluant

Pericol Sursă Cale Ţintă Atingerea riscului

Importanţa riscului

Necesită lucrări de remediere

Combinaţii de agenţi poluanţi (Cu, Pb, Zn, cianuri)

Fito-toxic

Halda de steril

Migrare prin strate fisurate

Ape subterane

Da Medie Da

Deversare Ape de suprafaţă

Da Medie-Mare

Da

Extras prin rădăcini

Floră Nu Medie Nu

Acumulat de organismele acvatice

Faună Da Mare Da

Viituri Clădiri Nu Medie Nu e. Metoda matricială de evaluare globală a impactului asupra mediului (Metoda Leopold) - Impactul cauzat de diverse acţiuni - Elemente de mediu - Matricea de interacţiune a lui Leopold (M - magnitudinea, I - importanţa)

401

Matricea Leopold - modificări de regim - 25%

Elemente de mediu / Impact Degradare sol

Degradare curs hidro

Modificare debite

Modificări de habitat

Sol Aspectul terenului 4/8 7/2 4/2 3/2 Trăsături fizice specifice 2/8 2/5 2/3 3/7

Apă Apă de suprafaţă 2/5 2/5 2/6 2/5 Apă subterană 2/7 4/6 3/5 3/5 Calitatea apei 2/7 5/7 9/4 9/5

Diverse procese

Viituri 2/8 4/6 5/3 5/7 Eroziuni 2/7 5/3 5/3 4/6 Depuneri de sedimente 3/3 3/3 3/3 2/3 Stabilizări de teren 2/3 4/2 6/2 3/2

Floră Pante 2/3 5/2 6/2 4/2 Copaci 2/8 4/3 3/7 2/3 Iarbă 1/2 2/2 5/5 4/5

Faună Animale 2/8 2/3 2/7 2/8 Peşti 2/8 2/8 2/8 2/8

Terenuri utilizate Forestier 2/3 2/4 4/3 2/8 Păşune 2/3 3/3 4/3 3/3

Aspecte ecologice Lanţuri trofice 3/4 1/5 1/5 2/5 Total M/I 215/319 faţă de maxim 680/680 Matricea Leopold - regenerarea resurselor (importanţă 25%)

Elemente de mediu / Impact Conservarea şi managementul vieţii sălbatice

Regenerare ape freatice

Reciclare deşeuri

Sol Aspectul terenului 3/4 2/8 4/3 Trăsături fizice specifice 3/3 2/8 4/4

Apă Apă de suprafaţă 2/8 4/3 3/4 Apă subterană 1/8 1/8 2/6 Calitatea apei 2/7 3/4 2/7

Diverse procese

Viituri 3/4 4/6 3/5 Eroziuni 3/5 4/6 2/3 Depuneri sedimente 2/8 4/3 3/3 Stabilizări de teren 2/7 4/7 2/7

Floră Pante 2/7 4/7 2/7 Copaci 1/8 2/8 3/7 Iarbă 1/8 2/8 3/7

Faună Animale 2/7 3/6 4/5 Peşti 1/8 2/8 1/9

Terenuri utilizate Forestier 1/8 3/6 4/7 Păşune 2/8 1/9 1/9

Aspecte ecologice Lanţuri trofice 1/9 1/9 1/9 Total M/I 114/312 din maxim 480/480

402

Matricea Leopold - locuri de depozitare şi tratare a deşeurilor (50% importanţă)

Elemente de mediu / Impact Platforme pentru

reziduuri (steril)

Eliminare deşeuri

Revărsări ape

Stabilizare iazuri

Sol Aspectul terenului 2/8 2/9 1/9 1/9 Trăsături fizice specifice 4/7 3/6 2/8 1/8

Apă Apă de suprafaţă 2/8 1/7 2/8 1/8 Apă subterană 1/9 2/8 1/8 2/8 Calitatea apei 2/7 1/8 3/6 1/8

Diverse procese Viituri 1/8 3/6 4/3 5/6 Eroziuni 1/8 3/4 5/3 3/6 Depuneri sedimente 2/9 1/8 3/4 6/3

Floră Pante 7/3 8/3 1/6 2/8 Copaci 4/3 2/3 2/3 2/3 Iarbă 4/3 5/6 4/3 6/3

Faună Animale 5/3 5/3 5/3 5/3 Peşti 4/3 2/3 2/3 1/8

Terenuri utilizate Forestier 2/8 1/8 2/9 3/4 Păşune 2/8 1/8 1/8 1/8

Aspecte ecologice Lanţuri trofice 1/8 1/9 1/9 1/8 Total M/I 165/384 din maxim 640/640 Concluzii. Prin însumarea datelor din tabelele de mai sus s-a obţinut pentru raportul M/I un punctaj de 949/1015, care corespunde notei de bonitate 4 în Grila de la pct. b. Conform acestui nivel de bonitate, magnitudinea impactului determină un prag de alertă, poluare periculoasă a formelor de viaţă, ceea ce necesită implementatea unor măsuri de combatere a surselor de poluare cu risc pentru localităţile situate în aval de iaz, iar importanţa impactului este regională medie. 3. Măsuri de prevenire/diminuare a pagubelor potenţiale provocate de eventuala deversare a iazului 1. Evitarea construcţiei de locuinţe în zona afectată de o eventuală revărsare a lacului; 2. Consolidarea barajului şi obturarea fisurilor rezultate prin procese de eroziune şi sufoziune; 3. Neutralizarea şi închiderea iazului; 4. Decolmatarea iazului;

403

5. Asigurarea drenajului corespunzător; 6. Lucrări de ecologizare a zonei; 7. Diseminarea informaţiei în zonele expuse riscului cu privire la consecinţele unui eventual dezastru ecologic; 8. Implementarea unor sisteme de avertizare şi alarmare în caz de risc; 9. Stabilirea unor planuri de evacuare a populaţiei în cazul deversării apelor din iaz; 10. Asigurarea de resurse materiale şi umane pentru intervenţie operativă. 4. Imagini de la U.P Tarniţa şi iazul Tărnicioara

U.P. Tarniţa Aspecte antropice la U.P. Tarniţa

Aspecte de pe iaz Iazul Tărnicioara

404

Fisură apărută în dig ca urmare a eroziunii Degradarea terenului din vecinătatea iazului prin şiroiere

Proces de sufoziune în evoluţie Iazul Tărnicioara – vedere de ansamblu

405

Studiu de caz 6.10 Analiza ciclului de viaţă Prelucrare după [1]

Analiza ciclului de viaţă al filierelor de tratare a deşeurilor menajere cu recuperare de energie

Procedeele de tratare a deşeurilor menajere luate în discuţie sunt:

• depozitarea controlată cu recuperarea biogazului; • metanizarea în reactor; • incinerarea cu recuperare de energie.

1. Unitatea funcţională În analiza ciclului de viaţă al filierelor de tratare a deşeurilor menajere, unitatea funcţională este: numărul de KWh (termici) rezultaţi pentru o cantitate de 1000 kg deşeuri prelucrate. 2. Bilanţurile materie-energie

• Bilanţuri materie-energie pentru depozitare controlată cu recuperare de biogaz

În Tabelele SC 6.10.1, SC 6.10.2, SC 6.10.3 este redată compoziţia deşeurilor menajere în ţara noastră. Tabelul SC 6.10.1 Compoziţia deşeurilor menajere în România

Element Cantitate (%) Materii organice 70 Hârtii, carton 6 Plastic 2 Textile 3 Sticlă 3 Metale 4 Diverse 12

Tabelul SC 6.10.2 Compoziţia deşeurilor menajere pentru 1000 kg Element Cantitate Putere calorică inferioară

2650 kj/kg

Materie organică 255 kg Materii minerale 195 kg Apă 550 kg Total 1000 kg

Tabelul SC 6.10.3 Compoziţia materiei organice pentru 1000 kg de deşeuri menajere

Element Cantitate (kg) Carbon (C) 119,2 Hidrogen (H) 14,9 Oxigen (O) 119,0 Azot (N) 0,7 Sulf (S) 0,2 Clor (Cl) 1,0 Total 255,0

406

Estimarea cantităţilor de metan şi CO2 rezultate în urma depozitării controlate a deşeurilor menajere:

a) Emisii provenind de la deşeuri fermentabile. Ipoteze: degradarea anaerobă, mineralizare completă, produşii de

descompunere nu servesc la alimentarea biomasei. În această situaţie se aplică următoarea formulă:

CaHbOcNdSe+(a-b/4-c/2+3d/4-e/2)H2O → (a/2+b/8+c/4+3d/8-e/4)CH4+(a/2+b/8+c/4+3d/8+e/4) CO2+dNH3+eH2S

Se poate, astfel, evalua compoziţia deşeurilor fermentescibile: C: 48,3%; H: 6,5%; S: 0,16%; N: 2,4%; O: 42,5%.

Cantităţile de metan CH4 şi bioxid de carbon CO2 emise de 1000 kg deşeuri menajere depozitate controlat sunt:

- metan - 234 kg; - bioxid de carbon - 592 kg.

b) Emisii provenite de la: hârtie, carton, textile (presupuse degradabile). Se cunoaşte că un kg de amestec de celuloză şi hemiceluloză elimină

266 g de metan şi 734 g de bioxid de carbon. Presupunând că deşeurile considerate conţin aproximativ 70% celuloză degradată în proporţie de 70%, cantităţile de metan şi bioxid de carbon provenind din: hârtie, carton, textile conţinute într-o cantitate de 1000 kg deşeuri menajere sunt următoarele: metan - 11 kg şi bioxid de carbon - 36 kg.

c) Analiza lixiviatului Analiza lixiviatului este o operaţiune de o mare importanţă, dat fiind

faptul că acesta intervine cu o pondere mare în calculul potenţialului ecotoxicologic lichid.

În Tabelul SC 6.10.4 sunt date valorile obţinute pentru un kg de deşeuri menajere.

Tabelul SC 6.10.4 Analiza lixiviatului pentru un kg de deşeuri

Substanţă (mg) Estimare România Cloruri < 4340 Sulfaţi < 310 Cadmiu < 0,0062 Cupru < 0,062 Plumb < 0,31 Zinc < 0,62 Mercur < 0,00062

În Tabelul SC 6.10.5 se prezintă bilanţul de noxe în cazul depozitării

controlate a deşeurilor menajere. Datele menţionate sunt pentru un depozit controlat aflat la o distanţă de 10 km faţă de localitatea pentru care se realizează îndepărtarea deşeurilor, pentru o cantitate presupusă de 1000 kg

407

deşeuri. Gradul de recuperare a biogazului obţinut este de 60%, iar la locul de depozitare există o centrală termică echipată cu cazane cu randament de 80%.

Tabelul SC 6.10.5 Bilanţ de noxe în cazul depozitării controlate a deşeurilor menajere cu recuperare de biogaz (1000 kg deşeuri) Transport deşeuri

menajere (10 km) Depozitare controlată

cu recuperare de biogaz Bilanţ noxe

Consum energie [kWh] 2,25 - 2,25 Consum apă [m3] - - - Volum deşeuri ultime [m3] - 1,7 1,7 Praf [g] 0,75 - 0,75 Efluenţi gazoşi CH4 [g] - 44.900 44.900 Efluenţi gazoşi CO [g] 5 130 135 Efluenţi gazoşi NOx [g] 10 50 60 Efluenţi gazoşi SO2 [g] 2 86 88 Efluenţi gazoşi HC [g] 2 38 40 Efluenţi gazoşi CO2 [g] 558 463.000 463.558 Efluenţi gazoşi HCl [g] - - - Efluenţi lichizi sulfaţi [g] - 379 379 Efluenţi lichizi cloruri [g] - 1464 1464 Efluenţi lichizi Cd [g] - 0,24 0,24 Efluenţi lichizi Cr [g] - 0,161 0,161 Efluenţi lichizi Hg [g] - 0,00238 0,00238 Efluenţi lichizi Cu [g] - 0,096 0,096 Efluenţi lichizi Pb [g] - 0,12 0,12 Efluenţi lichizi n [g] - 0,86 0,86

În Figura SC 6.10.1 este prezentat bilanţul materie-energie în cazul

depozitării controlate a deşeurilor menajere. Schemele de sinteză ale intrărilor şi ieşirilor în cazul unei alveole de 5000 m2 din cadrul unui depozit controlat de deşeuri menajere fac obiectul reprezentării din Figura SC 6.10.2.

408

Figura SC 6.10.1 Depozit controlat de deşeuri menajere cu recuperare de biogaz

Figura SC 6.10.2 Schemă de sinteză a intrărilor şi ieşirilor pentru o alveolă dintr-un depozit controlat de deşeuri menajere

409

• Bilanţ materie-energie pentru metanizarea în reactor Metanizarea deşeurilor menajere produce o cantitate importantă de

biogaz relativ bogată în metan. Dat fiind faptul că deşeurile menajere conţin aproximativ 70% materie organică se poate estima o cantitate de 25% mai mare de biogaz ce va putea fi produsă într-un reactor de metanizare utilizând deşeurile (160 Nm3/t deşeu menajer).

Metanizarea în reactor produce o cantitate importantă de afânat ce constituie un fertilizant organic favorabil ameliorării calităţii solului.

Refuzurile ce rezultă din aplicarea procedeului de triere a deşeurilor menajere constituie un procentaj ridicat din cantitatea deşeurilor menajere ajungând până la 23,8%.

Procedeul de combustie a biogazului obţinut în urma metanizării în reactor a deşeurilor menajere permite obţinerea de căldură ce va putea fi folosită de diverşi utilizatori din apropierea centralei de metanizare, fie pentru încălzirea unei sere, fie pentru preîncălzirea apei calde menajere de la un consumator industrial, fie pentru utilizarea ei în domeniul habitatului. Pentru deşeurile menajere nu putem vorbi de refuzuri combustibile, ci de refuzuri determinate de compoziţia deşeurilor. Tabelul SC 6.10.6 Bilanţ de noxe în cazul metanizării în reactor a deşeurilor menajere (1000 kg deşeuri) Transport deşeuri

menajere (10 km) Depozitare controlată

cu recuperare de biogaz Bilanţ noxe

Consum energie [kWh] 2,25 - 2,25 Consum apă [m3] - 0,04 0,04 Volum deşeuri ultime [m3] - 0,3 0,3 Praf [g] 0,75 - 0,75 Efluenţi gazoşi CH4 [g] - 360 360 Efluenţi gazoşi CO [g] 5 130 135 Efluenţi gazoşi NOx [g] 10 40 50 Efluenţi gazoşi SO2 [g] 2 70 72 Efluenţi gazoşi HC [g] 2 32 34 Efluenţi gazoşi CO2 [g] 558 297.500 298.058 Efluenţi gazoşi HCl [g] - - - Efluenţi lichizi sulfaţi [g] - 0,86 0,86 Efluenţi lichizi cloruri [g] - 0,25 0,25 Efluenţi lichizi Cd [g] - 0,0001 0,0001 Efluenţi lichizi Cr [g] - 0,0001 0,0001 Efluenţi lichizi Hg [g] - 0,006 0,006 Efluenţi lichizi Cu [g] - 0,0001 0,0001 Efluenţi lichizi Pb [g] - 1,1 1,1 Efluenţi lichizi n [g] - 3 3

410

Condensatul ce rezultă în urma procesului de metanizare are valori relativ reduse, de 0,2-0,4%, dupa cum se poate vedea din bilanţul prezentat în Figura SC 6.10.3.

Metalelor grele în condensatul rezultat în urma metanizării în reactor nu prezintă un pericol pentru mediu, date fiind valorilor reduse ale concentraţiilor acestora: plumb <55 ppm; cupru <5 ppb; cadmiu <5 ppb; mercur <30 ppb (ppm = părţi per milion; ppb = părţi per miliard - în engleză „billion”).

În Tabelul SC 6.10.6 se prezintă bilanţul de noxe în cazul metanizării în reactor a deşeurilor menajere din ţara noastră, reactor aflat la o distanţă de 10 km faţă de localitatea pentru care se realizează îndepărtarea deşeurilor.

• Bilanţ materie-energie pentru incinerare cu recuperare de energie

Putem vorbi de un bilanţ materie-energie complet dacă totalitatea intrărilor şi ieşirilor de la o uzină de incinerare sunt luate în considerare.

Întreaga cantitate de biogaz obţinut în cadrul procesului de metanizare este arsă într-o centrală termică echipată cu cazane cu un randament de 80%.

Bilanţurile de materie-energie sunt prezentate în Figurile SC 6.10.3 şi SC 6.10.4.

Figura SC 6.10.3 Schema intrărilor şi ieşirilor din cadrul procesului de metanizare în reactor

411

Figura SC 6.10.4 Metanizare cu valorificare de energie

La nivelul emisiilor în aer şi apă sunt luate în considerare: - pe parte de aer: SO2, CO2, CO, NOx, HCl, praf; - pe parte de apă: cloruri, sulfaţi, cupru, cât şi metalele grele prezente în efluenţii

lichizi: crom, nichel, mercur, cadmiu şi plumb. Efluenţi gazoşi. Determinarea compoziţiei emisiilor în atmosferă

pentru o uzină de incinerare s-a făcut luând în considerare datele existente la instalaţia de incinerare a deşeurilor menajere din Militari-Bucureşti. Nu s-au scăpat din vedere diferenţele mari atât în ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor, cât şi puterea calorică inferioară a acestora.

Volumul gazelor emise este exprimat în condiţii normale de temperatură şi presiune, raportate la un conţinut de 7% CO2 în volumul gazului umed. Aceste valori respectă legislaţia de mediu în vigoare.

Efluenţi lichizi. În Tabelul SC 6.10.7 sunt prezentate datele privind poluarea apelor de către efluenţii lichizi ce rezultă de la uzina de incinerare a deşeurilor menajere, cu respectarea concentraţiilor limite stabilite prin normele Comunităţii Europene.

412

Tabelul SC 6.10.7 Concentraţii limită ale apelor reziduale de la uzinele de incinerare a deşeurilor menajere pH Hidrocarburi DCO Metale

grele Fenoli Cianuri Arsenic Fluoruri

5,5-8,5 <5 mg/l <150 g/l <15 mg/l <0,5 mg l 0,1 mg/l 0,5mg/l <15 mg/l

Până în momentul de faţă nu s-au stabilit norme precise ale concentraţiei efluenţilor lichizi de la viitoarele centrale de incinerare a deşeurilor ce se vor construi în România.

Zgura. Zgura se constituie într-un reziduu solid cu o pondere relativ ridicată în masa emisiilor solide, de ordinul a 200-250 kg/tonă deşeu incinerat pentru deşeurilor menajere cu o putere calorică de 2000-2200 kWh. În cazul deşeurilor menajere din România, ţinând cont şi de datele disponibile de la instalaţia de incinerare din Militari, acestea se situează la valori cuprinse între 80-100 kg/tonă deşeu menajer.

Zgura răcită cu apă este supusă unui proces de înlăturare a fierului conţinut în aceasta, ce reprezintă un procent de 1% din cantitatea deşeurilor supuse incinerării. Pentru o cantitate de 1000 kg deşeuri incinerate, cantitatea de fier recuperată reprezintă cam 9-10 kg. Densitatea aparentă a zgurii este de ordinul 1,1-1,2 t/m3.

Determinarea cantităţilor de metale grele constituite în deşeurile ce urmează a fi incinerate şi în subprodusele procesului de incinerare prezintă o importanţă desoebită în stabilirea impactului asupra mediului a filierei de incinerare analizate. Pentru determinarea acestor valori s-a pornit de la datele disponibile în urma studiilor efectuate la instalaţia de incinerare a deşeurilor menajere de la Militari şi din propriile estimări, cunoscând valorile acestor concentraţii de metale grele pentru situaţia concretă a unei uzine de incinerare a deşeurilor menajere din Franţa. Repartiţie a metalelor grele este reprezentată în Tabelul SC 6.10.8. Tabelul SC 6.10.8 Repartiţia metalelor grele în deşeurile menajere, zgură şi alte subproduse ale incinerării, utilizând metoda umedă de tratare a gazelor arse Element Deşeuri

menajere (g/t)

Zgură (%)

Cenuşă zburătoare (%)

Produşi rezultaţi în urma procesului de filtrare (%)

Gaze arse la ieşire pe coşul de fum (%)

Zn 250 50 45 3 2 Pb 150 60 35 3 2 Cu 120 95 4 0,7 0,3 Cr 40 90 8 1,5 0,5 Ni 35 92 5 1 2 As 1,4 78 20 1,6 0,3 Cd 3 26 70 2 2 Hg 0,7 5 5 80 10

413

În privinţa zgurii rezultate în procesul de incinerare, specialiştii de mediu din Comunitatea Europeană au fixat reguli precise pentru eliminarea şi valorificarea acestui subprodus al incinerării, în funcţie de potenţialul poluant şi de evoluţia tehnicilor de tratare disponibile. Analizele potenţialului poluant sunt realizate sub aşa numitul test de lixiviere, deosebind trei categorii de zguri:

- zgură V (valorificabilă) cu o uşoară fracţie lixiviabilă; - zgură M (maturizată) intermediară; - zgură S (stocare) cu o puternică funcţie lixiviabilă. Zgura V rezultată după recuperarea fierului şi îndepărtarea nearselor

de dimensiuni mici şi a altor materiale indeziderabile, poate fi utilizată în tehnica rutieră. Zgura M va putea să fie încadrată în categoria V după 12 luni, atunci când potenţialul poluant a evaluat în direcţia de mai sus, sau să fie transportată în centre de stocaj a deşeurilor menajere şi asimilate acestora, aşa cum se face de la început cu zgura S.

În Tabelul SC 6.10.9 sunt prezentate caracteristicile acestor trei tipuri de zguri. Tabelul SC 6.10.9 Categorii de zguri

Element Categoria V Categoria M Categoria S Nearse (% uscat) < 5 < 5 < 5 Fracţie solubilă (% uscat) < 5 < 10 < 10 Mercur (mg/kg uscat) < 0.2 < 0.4 > 0,4 Plumb (mg/kg uscat) < 10 < 50 > 50 Cadmiu (mg/kg uscat) < 1 < 2 > 2 Arsenic (mg/kg uscat) < 2 < 4 > 4 Crom (mg/kg uscat) < 1,5 < 3 > 3 SO4

2 (mg/kg uscat) < 10.000 < 15.000 > 15.000 Carbon (mg/kg uscat) < 1500 < 2000 > 2000

Cenuşa zburătoare. Acest reziduu solid fin este antrenat în circuitul

gazelor arse. Ea este recuperată de filtre - electrice sau cu sac, plasate în amonte sau în aval de sistemul de neutralizare a gazelor arse. Bilanţurile de materie prezentate în Figurile SC 6.10.5 şi SC 6.10.6 reprezintă între 5-12% din întreaga cantitate a refuzurilor solide rezultate în urma incinerării, cu o medie a valorilor de 15 kg/t deşeuri menajere. O parte importantă din şarja poluantă conţinută în deşeurile supuse incinerării se găseşte în cenuşa zburătoare. Din această cauză, ea are un potenţial mare de poluare a mediului, putând fi asimilată deşeurilor toxice.

Se observă o concentraţie ridicată în metale grele cum ar fi: Zn, Pb sau Cu. Conţinutul ridicat de alcaline prezent în cenuşă determină un pH ridicat cuprins între 9,5 şi 11,5. În acelaşi timp, cenuşa zburătoare este

414

caracterizată şi de prezenţa unei importante părţi solubile (între 20-40%) cauzată de concentraţiile ridicate de cloruri şi sulfaţi.

Produşi rezultaţi în urma procesului de filtrare. Turtele obţinute după tratarea şi presarea nămolurilor rezultate din aplicarea metodei umede de tratare a gazelor ars reprezintă 0,2-0,3% din greutatea deşeurilor menajere iniţiale, deci în jur de 2 kg/t deşeu menajer.

Ţinând cont de compoziţia deşeurilor menajere din România, utilizăm ca metodă de tratare a gazelor arse metoda umedă, considerând că aceşti produşi au în compoziţia lor metale grele cu concentraţia prezentată în Figura SC 6.10.5. Aceşti produşi comparaţi cu cenuşa zburătoare sunt mai puţin încărcaţi în cloruri, dar conţin relativ o mare cantitate de metale grele volatile (mercurul este prezent într-o concentraţie de 10 ori mai mare).

În concluzie compoziţia cenuşei zburătoare şi a turtelor evidenţiază existenţa a două tipuri de constituenţi ce reprezintă un real pericol pentru mediul ambiant:

- sărurile solubile care pot atinge o concentraţie de 40% în cenuşă şi care împreună cu sulfaţii conduc la degajarea gazelor sulfuroase;

- metalele grele şi, cu precădere, plumb, mercur şi cadmiu ce pot atinge concentraţii susceptibile de a prezenta riscuri toxicologice.

Figura SC 6.10.5 Schema de sinteză a intrărilor şi ieşirilor pentru o uzină de incinerare cu tratarea gazelor arse prin metoda umedă

415

Figura SC 6.10.6 Uzină de incinerare a deşeurilor menajere cu recuperare de energie

Metoda umedă de incinerare a deşeurilor menajere conduce la

obţinerea la coşul de fum al uzinei de incinerare a unor gaze arse cât mai curate din punct de vedere ecologic. Constituirea în viitor şi în ţara noastră a unei uzine pentru incinerarea deşeurilor prin metoda umedă va atrage după sine o problemă ce va trebui rezolvata - modul de depozitare a cenuşii zburătoare şi a turtelor. Răspunsul momentan găsit de Comunitatea Europeană este de a le depozita în saci mari de plastic cu un volum de 1 m3, care sunt stocaţi în gropi de gunoi special amenajate. Din păcate această soluţie prezintă dezavantajul că sacii se pot deteriora cu trecerea timpului şi există pericolul poluării pânzei de apă freatică.

Pentru minimizarea riscului poluării se pot folosi şi alte metode complementare, cum ar fi: solidificarea acestor refuzuri prin utilizarea unor lianţi hidraulici, procedee pe bază de polimeri organici, vitrificare sau tratament termic şi stabilizarea într-o matrice compusă de plastici amestecate cu extract de deşeuri menajere.

În Tabelul SC 6.10.10 se prezintă detaliat bilanţul de noxe rezultat în urma incinerării unei tone de deşeuri menajere în cadrul unei uzine de incinerare.

416

Tabelul SC 6.10.10 Bilanţ de noxe în cazul incinerării de deşeuri menajere

Transport deşeuri menajere (10km)

Depozitare controlată cu recuperare de biogaz

Bilanţ noxe

Consum energie [kWh] 2,25 - 2,25 Consum apă [m3] - 1 1 Volum deşeuri ultime [m3] - 0,11 0,11 Praf [g] 0,75 160 160,75 Efluenţi gazoşi CH4 [g] - - - Efluenţi gazoşi CO [g] 5 150 155 Efluenţi gazoşi NOx [g] 10 470 480 Efluenţi gazoşi SO2 [g] 2 190 192 Efluenţi gazoşi HC [g] 2 35 37 Efluenţi gazoşi CO2 [g] 558 450.000 450.558 Efluenţi gazoşi HCl [g] - 25 25 Efluenţi lichizi sulfaţi [g] - 23,6 23,6 Efluenţi lichizi cloruri [g] - 8,9 8,9 Efluenţi lichizi Cd [g] - 0,012 0,012 Efluenţi lichizi Cr [g] - 0,05 0,05 Efluenţi lichizi Hg [g] - 0,00016 0,00016 Efluenţi lichizi Cu [g] - 0,05 0,05 Efluenţi lichizi Pb [g] - 0,84 0,84 Efluenţi lichizi n [g] - 0,21 0,21

Bilanţurile materie-energie pentru filiera de incinerare cu recuperare

energetică (tratarea umedă a gazelor arse) sunt prezentate în Figurile SC 6.10.5 şi SC 6.10.6. 3. Analiza impactului asupra mediului

S-au luat în considerare următoarele tipuri de impacturi: • ecotoxicitatea gazoasă; • ecotoxicitatea lichidă; • efectul de seră; • volumul deşeurilor ultime. Pentru stabilirea primelor două tipuri de impact s-a utilizat metoda

punctajului în determinarea potenţialelor ecotoxicologice ale substanţelor cu impact asupra mediului.

Potenţialul ecotoxic al unei substanţe este funcţie de: - efect - ce are semnificaţia unei intoxicări datorate expunerii şi

vitezei de intoxicare; - expunere - ce caracterizează fluxul toxic al substanţei poluante, el

regăsindu-se în mediul natural.

417

Aceşti parametri de expunere sunt proprietăţi bio-fizico-chimice ale substanţelor care ne permit să cunoaştem: care sunt cantităţile eliminate, dacă acestea vor fi uşor degradabile sau ele se vor orienta spre o bioacumulare.

Revenind la metoda punctajului, trebuie precizat faptul că ea permite o clasificare a substanţelor în funcţie de potenţialul acestora de a provoca impacte indezirabile asupra mediului înconjurător.

Acest impact este funcţie de parametrii de expunere (Tabelul SC 6.10.11) şi efect (Tabelul SC 6.10.12).

Se atribuie fiecărui parametru un punctaj în funcţie de potenţialul acestuia. Importanţa relativă a unui parametru este funcţie de punctajul obţinut. Cu cât punctajul este mai mare, cu atât parametrul respectiv este mai important. Această metodă este un instrument ideal pentru întocmirea bilanţului ecologic. Tabelul SC 6.10.11 Parametrii de expunere

Punctajele atribuite fiecărui parametru de expunere şi de efect au fost fixate de specialiştii în toxicologie şi ecotoxicologie.

Observaţii: - DBO (cererea biochimică în oxigen) reprezintă cantitatea de oxigen consumată

de materiile prezente sau introduce într-un eşantion, pentru realizarea degradării pe cale biologică a tuturor componentelor biodegradabile;

- PCO (cererea chimică în oxigen) reprezintă cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea într-un context reacţional, a substanţelor oxidabile conţinute în eşantion.

A. Cantităţi eliminate. Cantităţile eliminate în mediul înconjurător (punctaj maxim 4) au

fost determinate în bilanţul materie-energie pentru fiecare filieră studiată. Q 1/4, Q 3/4 reprezintă primul şi al treilea sfert pentru toate cantităţile de substanţe eliminate corespunzătoare filierelor analizate. Aceste sferturi sunt,

418

de fapt, parametrii care divizează seria valorilor cantităţilor eliminate în patru părţi. Termenii din această serie trebuie să fie inferiori primului sfert, iar jumătate din termeni trebuie să fie inferiori celui de al treilea sfert, care joacă rolul de mediană.

B. Degradare. Punctajul parametrului de degradare ia următoarele valori: 0 - substanţe degradabile; 2 - substanţe nedegradabile. C. Persistenţă. Persistenţa unei substanţe eliminate în mediul înconjurător (punctaj

maxim 2) este luată în considerare în calculul parametrului de expunere; persistenţa este o consecinţă a parametrilor precedenţi (A, B).

Tabelul SC 6.10.12 Parametrii de efect

S-au stabilit următoarele punctaje: - mutageneză sau cancerogeneză: punctaj maxim 6; - teratogcneză, fertilitate: punctaj maxim 4; - toxicitate şi ecotoxicitate ridicată: punctaj maxim 3; - toxicitate cronică şi creştere vegetală: punctaj maxim 2; - alte efecte (sensibilitate, iritaţie): punctaj maxim 1.

419

În funcţie de valorile găsite, se determină punctajele corespunzătoare. Se adună toate punctajele pentru valorile disponibile şi se calculează potenţialul ecotoxic (expunere, efect) pentru fiecare component.

Algoritmul de calcul este următorul (de exemplu, pentru determinarea notei de expunere):

- se adună punctajele obţinute pentru expunere: n; - se face totalul punctajelor minime: nmin; - se întocmeşte totalul punctajelor maxime: nmax; - se calculează diferenţa dintre punctajele maxime şi minime : nmax-nmin; - se obţin astfel două note cuprinse între 0 şi 1: una pentru expunerea

unei substanţe în mediul înconjurător, cealaltă pentru efectul rezultat din această expunere.

Evaluarea potenţialului ecotoxic: Se defineşte potenţialul ecotoxic al unei substanţe astfel:

Potenţial ecotoxic=expunere 0,6 · efect 0,4 Se încearcă, astfel, să se dea o greutate mai mare efectului. Se poate

acum evalua potenţialul ecotoxic al substanţelor care compun cei doi efluenţi principali ce se vor lua în calcul - efluenţi gazoşi şi efluenţi lichizi - pornindu-se de la potenţialele ecotoxice ale substanţelor care compun aceşti efluenţi.

La o primă aproximare de determinare a potenţialului ecotoxic pentru efluenţi am fi tentaţi de a însuma potenţialele ecotoxice ale substanţelor care îl compun.

Această aproximare este foarte criticabilă, căci ea ar permite ca potenţialul ecotoxic ridicat al unei substanţe să fie compensat de un potenţial ecotoxic mai mic al altei substanţe ce compune elementul respectiv, de aceea propunem în acest caz metoda ponderării.

Pentru minimizarea fenomenului de compensare, în cazul calculării potenţialului ecotoxic al unui efluent, s-au considerat următorii parametri:

- Pmax - cel mai mare potenţial ecotoxic al substanţelor ce intră în componenţa efluentului;

- Pmedian - mediana potenţialelor ecotoxice ale substanţelor din componenţa efluentului;

- Pmediu - media aritmetică a potenţialelor ecotoxice ale substanţelor ce compun efluentul.

Modelul de analiză a bilanţului ecologic al filierelor de tratare a deşeurilor menajere cu recuperare de energie

Pentru întocmirea acestui model s-a ţinut seama de: - bilanţurile de materie-energie corespunzătoare fiecărei filiere de tratare

a deşeurilor menajere; - modul de calcul al notei de expunere şi al notei de efect pentru

efluenţii gazoşi şi lichizi.

420

- punctajele substanţelor ce compun efluenţii gazoşi şi respectiv lichizi. Calculul potenţialelor ecotoxicologice ale efluenţilor gazoşi şi lichizi

s-a făcut în trei variante: a) pmax; b) pmedian; c) pmediu. În ceea ce priveşte calculul punctajelor substanţelor ce compun

efluenţii gazoşi şi lichizi se fac următoarele precizări: substanţele din componenţa efluenţilor gazoşi sunt: CO, NOx, SO2 şi HCl.

Substanţele din componenţa efluenţilor lichizi sunt: cloruri, sulfaţi, Cd, Cu, Pb, Zn şi Hg.

Punctajele utilizate pentru calculul parametrilor de expunere în cazul efluenţilor gazoşi şi lichizi sunt prezentate în Tabelele SC 6.10.13 şi SC 6.10.14, iar punctajele utilizate pentru calculul parametrilor de efect în cazul efluenţilor gazoşi şi lichizi sunt prezentate în Tabelele SC 6.10.15 şi SC 6.10.16. Tabelul SC 6.10.13 Punctajul substanţelor din componenta efluenţilor gazoşi (parametrii de expunere)

Efluenti gazoşi Punctaj degradare Punctaj persistentă CO 0 0 NO2 0 0 SO2 0 0 HCl 2 0

Tabelul SC 6.10.14 Punctajul substanţelor din componenţa efluenţilor lichizi (parametrii de expunere)

Eflueţi lichizi Punctaj degradare Punctaj persistenţă Cloruri 2 0 Sulfaţi 2 0

Cd 2 2 Cu 2 0 Pb 2 2 Zn 2 2 Hg 2 2

Tabelul SC 6.10.15 Punctajul substanţelor din componenta efluenţilor gazoşi (parametri de efect)

CO NO SO2 HCl Mutageneză sau cancerogeneză 0 0 0 0 Teratogene7A, fertilitate 0 0 0 0 Toxicitate ridicată 1,5 1,5 1,5 1,5 Ecotoxicitate ridicată 0 1,5 3 1,5 Toxicitate cronică 1,5 0,5 1,5 0 Toxicitate suberonică 0 0,5 0 0 Creştere vegetală 0 1,5 2 1,5 Iritaţie a pielii şi a ochilor 0 0 1 1

421

Tabelul SC 6.10.16 Punctajul substanţelor din componenţa efluenţilor lichizi (parametri de efect) Cloruri Sulfaţi Cd Cu Pb Zn Hg

Mutageneză sau cancerogeneză 0 0 0 0 6 0 0 Teratogeneză, fertilitate 0 0 0 0 0 0 4 Toxicitate ridicată 0 0 1 2 1 1 2 Fcotoxidtnte ridicată 1,5 1,5 3 3 1,5 3 3 Toxicitate cronică 0 0 2 1,5 2 0 1,5 Toxicitate suberonicâ 0 0 0 0 0 0 2 Creştere vegetală 1 0 2 0,5 2 0,5 1,5 Iritaţie a pielii si a ochilor 1 1 0 0 0 1 0

Ţinând seama de toate aceste observaţii, s-a întocmit modelul

matematic al bilanţului ecologic. Se obţine matricea de evaluare a analizei de impact asupra mediului a filierelor de tratare a deşeurilor menajere cu recuperare de energie.

În cazul potenţialelor ecotoxicologice corespunzătoare fluenţilor lichizi şi gazoşi se poate observa că diferenţele între valorile corespunzătoare filierelor studiate nu sunt mari. În acelaşi timp, nu acelaşi lucru se poate spune despre efectul de seră şi, respectiv, volumul de deşeuri ultime, unde valorile cele mai ridicate sunt deţinute de filiera depozitării controlate a deşeurilor menajere.

Comentarea rezultatelor. Rezultatele obţinute s-au analizat fie separat în funcţie de cele patru criterii

ecologice - potenţialul ecotoxic gazos; potenţialul ecotoxic lichid; potenţialul efectului de seră; volumul de deşeuri ultime - fie în funcţie de toate criteriile ecologice.

Pentru primul criteriu ecologic, potenţialul ecotoxic gazos, diagrama corespunzătoare relaţiilor de surclasare este următoarea, unde: a1 este depozitarea controlată cu recuperarea biogazului; a2 - metanizarea în reactor; a3 - incinerare cu recuperare de energie. Aceasta ne indică faptul că metanizarea în reactor este filiera cea mai

ecocompatibilă (curată), cu impactul cel mai redus asupra mediului. Depozitarea controlată cu recuperare de biogaz surclasează incinerarea, are impactul cel mai negativ asupra mediului. Pentru al doilea criteriu ecologic, potenţialul ecotoxic lichid, diagrama corespunzătoare relaţiilor de surclasare se prezintă astfel: Se desprind drept concluzii: depozitarea controlată cu recuperare de biogaz şi incinerarea cu recuperare de energie surclasează metanizarea în reactor. Aceste prime două filiere de tratare a deşeurilor au impactul cel mai redus asupra mediului metanizarea în reactor este filiera cu impactul cel mai puternic (negativ) asupra mediului înconjurător.

422

Al treilea criteriu ecologic, potenţialul efectului de seră, este vizualizat prin următoarea diagramă de săgeţi: Citirea diagramei ne indică faptul că metanizarea în reactor surclasează incinerarea şi depozitarea controlată cu recuperare de biogaz. Metanizarea este antroposistemul cel mai eco-compatibil (curat), incinerarea cu recuperare de

energie surclasează depozitarea controlată. Valoarea ecologică a incinerării apare ca fiind mai mare decât cea corespunzătoare depozitării controlate cu recuperare de biogaz. Depozitarea controlată cu recuperare de biogaz are impactul negativ cel mai mare asupra mediului dintre filierele de tratare a deşeurilor menajere menţionate.

Ultimul criteriu ecologic, volumul deşeurilor ultime, este reprezentat prin diagrama de mai jos. Diagrama ne indică faptul că: - incinerarea surclasează metanizarea în reactor şi depozitarea controlată; incinerarea este antroposistemul cel mai eco-compatibil, metanizarea surclasează depozitarea controlată; - impactul asupra mediului a metanizării în reactor

este mai redus decât impactul depozitării controlate cu recuperare de biogaz; - depozitarea controlată cu recuperarea biogazului are valoarea ecologică cea mai redusă (cel mai mare impact asupra mediului ambiant).

4. Concluzii Din studiul realizat se desprind următoarele concluzii:

• metanizarea în reactor este filiera cu impactul cel mai scăzut asupra mediului ambiant, fiind antroposistemul cel mai eco-compatibil;

• incinerarea surclasează depozitarea controlată cu recuperare de biogaz, valoarea ecologică a incinerării este mai mare decât a depozitării controlate;

• filiera cu impactul cel mai negativ asupra mediului înconjurător o reprezintă depozitarea controlată cu recuperare de biogaz. Tabelul SC 6.10.17 Analiza de impact asupra mediului a filierelor de tratare a deşeurilor menajere cu recuperare de energie

Filieră de tratare

Potenţial ecotoxic gazos

Potenţial ecotoxic lichid

Potenţialul efectului de seră

Volumul deşeurilor ultime

Impactul asupra mediului

Depozitare controlată cu recuperarea biogazului

** * *** *** ***

Metanizare în reactor

* ** * ** *

Incinerare cu recuperare de energie

*** * ** * *

Notă: *, **, *** au semnificaţia punctajului dintr-un clasament (* - cel mai redus impact asupra mediului).

423

În condiţiile în care puterea calorifică a deşeurilor menajere româneşti va creşte sensibil în anii ce vor veni, analiza de impact va suferi modificări. Tabelul SC 6.10.18 Analiza de impact asupra mediului a filierelor de tratare a deşeurilor menajere cu recuperare de energie din România, în perspectiva creşterii puterii calorifice inferioare Filieră de tratare

Potenţial ecotoxic gazos

Potenţial ecotoxic lichid

Potenţialul efectului de seră

Volumul deşeurilor ultime

Impactul asupra mediului

Depozitare controlată cu recuperarea biogazului

* * *** *** ***

Metanizare în reactor

* ** * ** *

Incinerare cu recuperare de energie

*** * ** * **

Depozitarea controlată va fi mai „curată” şi, împreună cu

metanizarea în reactor, se vor constitui drept filierele cu impactul cel mai redus asupra mediului.

În aceste condiţii, din punct de vedere al impactului asupra mediului ambiant, ierarhizarea filierelor suferă modificări în sensul că incinerarea îşi va spori impactul negativ asupra mediului faţă de situaţia existentă în momentul de faţă.

Metanizarea va fi cea mai „curată” în condiţiile creşterii puterii calorifice a deşeurilor menajere româneşti.

424

425

Studiu de caz 6.11 Studiu privind aplicarea metodologiei celor mai bune tehnici disponibile pentru solicitare de autorizaţie integrată

Prelucrare după Studiul privind aplicarea metodologiei de evaluare a propunerilor BAT, ca parte integrantă a unei solicitări de autorizaţie integrată pentru o societate comercială Catedra de Ingineria Mediului, UTC-N, 2008 Studiu privind aplicarea metodologiei celor mai bune tehnici

disponibile pentru solicitarea autorizaţiei integrate pentru o societate comercială din industria de pielărie

1. Date generale privind industria pielăriei şi tăbăcăriei În domeniul pielăriei, România reprezintă una dintre principalele

pieţe pentru importul de piei din UE (8,3%). Un studiu al competivităţii pielăriei în ţările Europei Centrale şi de Est arată că această industrie este capabilă să facă faţă concurenţei crescute din ţările UE.

Sectorul de produse de pielărie este un sector important al economiei româneşti deoarece asigură mărfuri de larg consum pentru satisfacerea nevoilor populaţiei, dar şi pentru alte domenii ca: articole tehnice, produse medicale, componente pentru articole sport.

1.1. Caracteristicile industriei de pielărie şi tăbăcărie În ţările UE, industria de pielărie şi tăbăcărie are o serie de

caracteristici particulare: • tăbăcăriile sunt în mod obişnuit afaceri de familie; • concentraţia regională este puternică şi această industrie joacă un rol

cheie în cadrul economiei locale, fiind factorul predominant de creare de locuri de muncă şi bunăstare;

• flexibilitatea, adaptabilitatea şi răspunsurile rapide sunt unele din principalele atuuri ale industriei pielăriei;

• această industrie este una dintre cele mai globalizate din lume, iar tăbăcăriile depind de accesul la materii prime şi la pieţele de export;

• tăbăcăriile îşi ajustează producţia orientându-se către produse de înaltă calitate şi piei potrivite pentru creaţii de modă.

Tăbăcăriile europene se confruntă cu două tipuri de bariere comerciale: - bariere care obstrucţionează exportul de piei finite; -bariere care restricţionează accesul la materii prime, care au un impact negativ considerabil asupra competivităţii tăbăcăriilor europene.

426

În România, în industria de pielărie şi tăbăcărie se manifestă o serie de particularităţi:

• circa 55% din necesarul de resurse materiale se pot asigura din producţia internă (in-cânepă, piei, blănuri);

• existenţa unei industrii chimice relativ dezvoltate care, după modernizare, poate realiza o mare parte din materiile prime şi materialele necesare industriei uşoare;

• tradiţia îndelungată a ramurii ca furnizor de produse specifice pe pieţe externe;

• existenţa unor capacităţi de producţie însemnate, din care o mare parte pot fi modernizate cu un efort investiţional redus faţă de alte ramuri industriale şi cu efecte imediate;

• poate absorbi o parte importantă a producţiei atât pentru populaţie cât şi pentru alte ramuri consumatoare de articole tehnice;

• costuri reduse pentru creearea unui loc de muncă în comparaţie cu alte ramuri industriale;

• existenţa unui mediu concurenţial real, datorită numărului mare de agenţi economici de profil.

1.2. Analiza SWOT a industriei de pielărie

Tabelul SC 6.11.1 Analiza Swot

Punctele tari Punctele slabe • este o industie viabilă, produsele

având desfacere asigurată, fiind destinate necesităţilor vitale şi de moda ale oamenilor;

• realizează produse competitive pentru piaţa autohtonă şi pentru export în ţările dezvoltate;

• deţine o forţă de muncă stabilă şi bine instruită pentru specificul acestei industrii;

• valorifică superior materiile prime; • necesită costuri relativ mici pentru

modernizări, retehnologizări şi înfiinţări de intreprinderi mici şi mijlocii faţă de alte ramuri industriale;

• are mare flexibilitate şi grad ridicat de adaptabilitate la schimbări;

• tradiţia îndelungată a ramurii.

• nu are asigurată în ţară materia primă necesară realizării produselor, nici cantitativ, nici calitativ;

• pondere încă mare de utilaje şi tehnologii neperformante în sectoarele primare;

• costuri mari de fabricaţie în sectoarele primare, datorită:

- capacitaţilor mari, nerestructurate, cu flexibilitate şi adaptabilitate redusă lacerinţele pieţelor; - folosirea unor capacităţi sub limita de rentabilitate; - personal supradimensionat; - productibilitate scăzută; - consumuri materiale şi energetice mari faţă de cele realizate pe plan mondial; - lipsa fondurilor de investiţii şi a capitalului de lucru.

427

2. Analiza procesului tehnologic Industria pielăriei şi tăbăcăriile se ocupă cu prelucrarea materiilor

prime, adică cu transformarea pieilor crude, o materie primă perisabilă, în piele, material stabil, şi finisarea lor astfel încât să poată fi utilizate în producerea unei largi game de produse de consum.

Pielea, ca produs final din tăbăcării, reprezintă materia primă pentru alte industrii: încălţăminte (62%), îmbrăcăminte (15%), articole de marochinărie (12%), tapiţerie mobilă şi auto (11%). Prelucrarea pieilor generează însă şi alte subproduse care îşi găsesc utilizarea în alte sectoare industriale respectiv: biostimulatori, produse chimice fine pentru cosmetică, fertilizatori, produse medicale. Materia primă pentru industria pielăriei şi articolelor din piele este pielea animală, care constituie organul de apărare al acestuia împotriva microorganismelor, a substanţelor vătămătoare şi a acţiunilor mecanice şi anume este vorba de piei de bovine, oi, porci, capre, rechini, aligatori, struţi, şerpi şi şopârle.

Majoritatea materiei prime utilizate în tăbăcării o reprezintă pieile de bovine, mai ales cele de origine Europeană. Accesul la astfel de materii prime a devenit o problemă şi de aceea trebuie înlăturate barierele care restricţionează accesul la aceastea.

2.1. Fluxul tehnologic

Figura SC 6.11.1 Schema fluxului tehnologic

PROCES DE

FABRICAŢIE

Energie Fluide tehnologice

Materii prime

Materii auxiliare

Produse principale

Produse secundare

reciclabile nereciclabile refolosibile

Deşeuri Instalaţii

Aer

Apă Sol

428

2.2. Surse de materii prime şi consumuri La nivelul anului 1989 industria de pielărie prelucra materii prime şi

materiale chimice, tananţi organici şi sintetici din ţară care reprezenta circa 65% din totalul materiilor prime procesate. Producţia de piei brute din ţară acoperea consumurile astfel: circa 50% la piei bovine, 79% la piei porcine şi 83% la piei ovine şi caprine. Importurile de piei brute şi alte materiale reprezentau importurile de completare cantitativă şi structurală a consumului productiv, în principal piei cu structură dermică deosebită, folosite pentru sortimente de îmbrăcăminte de lux, comenzi speciale şi destinaţii tehnice. Tabelul SC 6.11.2 Consumuri de materii prime şi surse de aprovizionare

Evoluţia consumurilor de piei brute provenite din ţară şi import este

prezentată în Figurile SC 6.11.2, SC 6.11.3. Se remarcă: - reducerea producţiei interne de piei brute; - exportul unei părţi importante din resursele interne de piei brute,

inexistent până în anul 1990; - scăderea importului de piei brute bovine a căror prelucrare în

tăbăcăriile neretehnologizate este ineficientă sub raport preţ/calitate; - creşterea continuă a decalajului între necesarul de consum de piei

finisate şi posibilităţile interne de acoperire a acestuia datorită creşterii semnificative a numărului de societăţi comerciale cu acest profil. Trebuie menţionat că, o mare parte din societăţiile comerciale nou înfiinţate sunt cu capital majoritar străin în care se realizează produse cu materii prime aduse pentru procesare activă (lohn).

Evoluţia consumului intern de piei finisate, pe surse de aprovizionare, se prezintă în Figurile SC 6.11.4, SC 6.11.5. Această situaţie este consecinţa unui cumul de factori favorizanţi a căror intensitate de acţiune a avut un trend pozitiv după anul 2000 şi anume:

- orientarea producţiei spre realizarea de produse cu grad superior de prelucrare, adresată unor segmente de piaţă mai pretenţioase şi creşterea ponderii acestor produse în volumul de export;

- restructurarea şi retehnologizarea fabricaţiei în tăbăcării a condus la creşterea competivităţii pieilor finisate şi la creşterea cantităţii corespunzătoare

Produsul Sursa UM 1989 1996 2000 2002 2003 Piei brute bovine

ţară import

mii tone mii tone

25,2 33,6

2,8 2,8

7,0 0,6

8,1 0,5

10 0,4

Piei brute porcine

ţară import

mii tone mii tone

13,7 3,6

4,3 -

1,8 -

2,9 0,2

3,1 0,1

Piei brute ovine-caprine

ţară import

mii tone mii tone

5,9 1,2

3,0 0,7

3,6 0,2

4,2 0,6

4,5 0,5

429

unor faze superioare de prelucrare faţă de anul 2000 (+17% în anul 2002, respectiv +57,7% în anul 2003 );

- tehnologii performante în operaţiile de prelucrare umido-chimice, tăbăcit, precum şi instalaţii automate de reglare şi urmărire a parametrilor de funcţionare; tehnologii noi pentru reducerea poluării mediului, exemplu, introducerea în proces a substanţelor enzimatice prin care se obţine şi o protejare a straturilor dermice;

- creşterea producţiei autohtone de produse din noua generaţie de piele.

05

1015202530

1989 1996 2000 2001 2002 2003

bovine(mii tone)porcine(mii tone)ovine-caprine(mil. buc.)

05

10152025303540

1898 1996 2000 2001 2002 2003

bovine(mii tone)porcine(mii tone)ovine-caprine(mil.buc.)

Figura SC 6.11.2 Consumuri de piei brute Figura SC 6.11.3 Consumuri de piei – ţară brute – import

0 5000 10000

15000

20000

25000

30000

198919962000200120022003

din tara (productie - export)din importconsum intern

0

50

100

150

200

2000 2001 2002 2003

export import

Figura SC 6.11.4 Consumul de piei finisate Figura SC 6.11.5 Consumul de piei (mii m²) finisate (%) Gradul de valorificare a materiilor prime de bază este prezentat în Figurile SC 6.11.6, SC 6.11.7. Gradul de valorificare al pieilor în produse finale, cu prelucrare completă este foarte diferenţiat, astfel: piei brute bovine/piei tăbăcite - de 4,9 ori; piei tăbăcite bovine/încălţaminte - 3,0 ori; piei tăbăcite ovine-caprine - 3,9 ori.

430

0

5

10

15

20

25

piei brute piei tăbăcite încălţăminte

0

10

20

30

40

50

60

piei brute piei tăbăcite îmbrăcăminte Figura SC 6.11.6 Piei bovine Figura SC 6.11.7 Piei ovine-caprine (mii $/tonă) (mii $/tonă)

2.3. Probleme ecologice în industria de pielărie O preocupare actuală a lumii moderne este problema protecţiei

mediului. În tăbăcării, problemele ecologice au implicaţii deosebite în ceea ce priveşte optimizarea consumului de substanţe chimice folosite, tehnologiile aplicate, gradul de recuperare a substanţelor utile din apele uzate şi a deşeurilor din piele.

Conceptul modern de „economie în ciclu închis” presupune prevenirea impactului pe care substanţele toxice şi periculoase îl au asupra mediului şi integrarea proceselor industriale în cicluri ecologice.

În managementul deşeurilor există în circulaţie mai multe denumiri care au aproximativ aceeaşi semnificaţie: minimizarea deşeurilor, prevenirea poluării, tehnologii curate, ecotehnologii, procese nepoluante. Pentru industria de pielărie, cele mai utilizate expresii sunt „tehnologii curate” şi „managementul deşeurilor”.

Principalele probleme vizate în controlul ecologic al producţiei sunt: • tehnologii ecologice cuprinzând procesele tehnologice, începând cu materia primă şi

terminând cu finisarea pieilor; • tratarea apelor reziduale - toate aspectele legate de tratarea apelor reziduale, de la primul

stadiu de tratare în staţia de epurare, până la reciclarea în producţie a apelor tratate; • utilizarea deşeurilor din tăbăcării - procesarea lor şi domenii de utilizare.

Direcţii tehnologice vizate sunt: • conservarea pe termen scurt, pentru a reduce contaminarea cu sare; • procedeul de recuperare a părului, pentru a reduce sulfura, CCO şi suspensiile solide; • decalcifierea fără amoniu; • elaborarea de strategii pentru managementul cromului: recuperare, reciclare sau

tratamentul deşeurilor conţinând crom; • managementul apei, reciclarea apelor şi flotelor; • finisarea cu emulsii toxice scăzute.

Limitarea locurilor disponibile pentru depozitarea deşeurilor are o importanţă foarte mare, devenind o problemă economică şi ecologică gravă pentru tăbăcării. Costurile de transport şi depozitare au crescut continuu

431

astfel încât se impune necesitatea găsirii unor soluţii tehnice cu efecte economice şi ecologice favorabile, care să reducă atât volumul cât şi greutatea acestor deşeuri solide. Se caută o strategie activă pentru utilizarea acestor deşeuri, care să ducă chiar la obţinerea de profituri. Câteva soluţii ar fi:

• recuperarea grăsimii din şeruitură/strecuitură; • recuperarea cromului din răzătură; • piroliza deşeurilor de piele finită; • reciclarea ambalajelor; • utilizarea nămolului de la staţiile de epurare;

2.3.1 Poluarea aerului Pentru depoluarea aerului se prevăd soluţii tehnice prin dotarea

atelierelor de şlefuit şi deprăfuire cu instalaţii de colectare centralizată şi brichetare a prafului în sistem uscat, precum şi cu instalaţii de absorbţie-ventilaţie a aerului viciat de solvenţi organici utilizaţi ca soluţii de lipire. Bazinele de preepurare a apelor uzate din tăbăcării, conform normelor UE, trebuie acoperite (închise) şi prevăzute cu instalaţii de filrare a aerului.

Tratarea aerului. Prevenirea generării de mirosuri prin intermediul măsurilor de control tehnologic, întreţinerea instalaţiilor şi echipamentelor, manipularea şi depozitarea adecvată a materiei prime, instalarea de filtre la staţia de epurare, la finisarea pieilor sunt măsuri care se înscriu în aria principiilor conceptului european BAT în domeniul tratării aerului.

Prevenirea degajării de hidrogen sulfurat, amoniac, substanţe organice volatile, praf, reprezintă măsuri care se înscriu în conceptul BAT.

Pentru evacuarea hidrogenului sulfurat, amoniacului sau compuşilor organici volatili se impun luarea următoarelor măsuri:

• tratarea umedă a aerului pentru purificarea de amoniac, hidrogen sulfurat de la decalcificare, piclare şi vopsire;

• tratarea umedă a aerului, absorbţia, biofiltrarea, îndepărtarea prin criogenie, incinerarea compuşilor organici volatili de la degresare, uscare şi finisare;

• tratarea umedă, absorbţia sau biofiltrarea pentru a îndepărta diverse noxe de la depoluarea apelor reziduale.

Emisiile în atmosferă după modul de evacuare sunt: - dirijate; - difuze (evacuare necontrolată înregistrată la încărcare/descărcare de substanţe).

Emisiile difuze sunt rezultate de la procesul tehnologic, sistemul de ventilaţie şi trafic din incinta punctului de lucru.

432

Tabelul SC 6.11.3 Emisii în atmosferă Surse de emisii

Poluant Echipamente de reducerea emisiilor

Frecvenţa de prelevare probe şi analiză a poluanţilor

Metoda de prelevare

Procesul de fabricaţie

Pulberi, crom, sulfiţi, compuşi organici

Ventilatoare corespunzătoare

Semestrial Norme metodologice în vigoare

Instalaţii pe gaz metan

Azotaţi, dioxid de carbon, amoniac, sulfiţi

Sisteme de captare a gazelor

Semestrial Norme metodologice în vigoare

Măsuri generale obligatorii pentru eliminarea mirosurilor

• se va limita expunerea la miros a receptorilor sensibili sub nivelul acceptabil de disconfort; • se va limita utilizând tehnici eficiente de tratament sau alte măsuri de minimizare a

emisiilor (când prevenirea nu este posibilă); • se va institui un sistem de bune practici pentru controlul mirosului incluzând sisteme

de depozitare a deşeurilor şi de reţinere a mirosului; • se va realiza un plan de management în timp de 6 luni de la eliberarea autorizaţiei

integrate de mediu. 2.3.2 Controlul depozitării deşeurilor O preocupare deosebită o constituie introducerea şi dezvoltarea

sistemului managementului de mediu în industria de pielărie. Un instrument modern utilizat în rezolvarea problemelor de mediu este „evaluarea producţiei curate”, care ajută la identificarea cauzelor producerii deşeurilor şi emisiilor în atmosferă şi elaborarea şi implementarea unor soluţii de reducere a poluării.

Aceste probleme sunt încă în atenţia cercetătorilor, rezolvările apărute find permanent prezentate şi oferite spre a fi aplicate. Astfel, sunt încă în diverse stadii de experimentare:

• noile tehnici de utilizare a membranelor la tratarea efluenţilor, în special pentru eliminarea cromului, sărurilor, grăsimilor şi reducerea nivelului de CCO;

• monitorizarea condiţiilor din utilajele folosite în procesul tehnologic (de exemplu, cu senzori, pH, temperatură), în scopul controlului şi optimizării desfăşurării proceselor chimice;

• introducerea programelor informatice elaborate special pentru tehnologiile ecologice. Toate măsurile luate în calcul din cadrul managementului deşeurilor,

pe termen lung vor oferi avantaje, chiar dacă în primele etape reprezintă costuri pentru o întreprindere:

• promovarea unei imagini publice favorabile; • reducerea producerii deşeurilor; • reducerea costurilor pentru tratarea şi depozitarea deşeurilor; • îmbunătăţirea calităţii produselor.

De aceea, tăbăcăriile din întreaga lume au adoptat unele proiecte de minimizare a deşeurilor şi urmărirea tuturor măsurilor tehnice, în scopul respectării legislaţiei de mediu, care este din ce în ce mai restrictivă.

433

3. Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile 3.1. Scopul şi opţiunile metodologiei de evaluare. Principiile

determinării celor mai bune tehnici disponibile Dezvoltarea durabilă în domeniul industriei de pielărie este un

subiect actual care preocupă atât Comisia Europeană cât şi marile companii de materiale chimice auxiliare. IPPC (Controlul şi Prevenirea Integrată a Poluării) pentru industria de pielărie reprezintă cea mai nouă reglementare europeană de mediu care încearcă să transmită ţărilor europene cele mai bune practici tehnologice cu impact ecologic favorabil.

Industria de pielărie reprezintă o industrie cu potenţial de poluare intensivă, datorită consumului mare de apă, generării de mari cantităţi de deşeuri cu conţinut de sulfuri, săruri de crom, clorură de sodiu, detergenţi, tananţi şi grăsimi greu biodegradabile. Conceptul „celor mai bune tehnici disponibile” - BAT (Best Available Techniques) este definit de Directiva 96/61/CE, articolul 2, astfel: “cel mai eficient şi avansat stadiu în dezvoltarea unei activităţi şi metodele de operare, care permit practicarea celor mai adecvate tehnici de procesare ce conduc la valori ale emisiilor, care previn sau limitează impactul asupra mediului, văzut ca un întreg“:

- prin “tehnici“ (T - techniques) se înţelege atât tehnologia utilizată, cât şi modul în care instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, folosită sau dezafectată;

- prin tehnici “disponibile“ (A - available) se înţeleg acele tehnici dezvoltate la o scară care permite implementarea industrială, în condiţii viabile economic şi tehnic, existente sau nu în Statele Membre şi care sunt accesibile, operabile;

- prin termenul “cele mai bune tehnici disponibile“ se acceptă următoarele principii:

• utilizarea eficientă a materialelor şi energiei; • optimizarea procesului tehnologic şi consumului de materiale chimice; • reducerea, reciclarea şi reutilizarea deşeurilor; • înlocuirea materialelor chimice auxiliare periculoase.

3.2. Inventarierea emisiilor şi cuatificarea impactului Identificarea “celor mai bune tehnici disponibile” Tehnicile de procesare a pieilor care permit un impact redus asupra

mediului există şi au performanţe în măsura în care eficienţa, modul de operare, întreţinerea şi costul permit realizarea acestui obiectiv.

Industria de pielărie, deşi a făcut progrese considerabile în relaţie cu mediul, constituie încă o sursă agresivă de poluare a tuturor factorilor de

434

mediu: apă, aer, sol. Foarte multe beneficii ecologice şi economice se pot obţine prin practicarea principiilor de bună gospodărire a proceselor şi de minimizare a pierderilor, cum ar fi:

• conştientizarea permanentă a randamentelor proceselor în conexiune cu caracteristicile materialelor, cantităţile utilizate, impactul lor ecologic;

• reducerea scurgerilor, accidentelor, pierderilor de apă şi chimicale se realizează prin tehnici adecvate, buna întreţinere, controlul operaţiilor, monotorizarea, ajustarea parametrilor de lucru şi printr-o bună instruire a personalului;

• depozitarea şi manipularea materialelor chimice trebuie să se facă în condiţiile minimizării riscurilor pierderilor sau accidentelor.

Poluarea apelor. Industria de pielărie ocupă un loc important atât în privinţa consumurilor de apă tehnologică, cât şi în gradul de poluare a apelor. Apele reziduale din tăbăcării sunt puternic încărcate cu substanţe variate ca structură chimică, respectiv: clorură de sodiu (agent de conservare), var, sulfură de sodiu, proteine, tananţi (vegetali, sintetici, minerali), coloranţi, substanţe tensioactive sau de gresare, solvenţi - Tabelul SC 6.11.4.

Tabelul SC 6.11.4 Concentraţiile maxime admise pentru poluanţii specifici apelor reziduale din tăbăcării

Tipul poluantului CMA, mg/l Suspensii 350 Sulfuri 1 CBO5 300 CCO 500 Crom total 1,5 Crom hexavalent 0,2

Încadrarea în normele admise se poate realiza numai prin investiţii mari în utilaje şi instalaţii pentru modernizarea staţiilor de preepurare şi epurare a apelor uzate şi pentru utilizarea unor compuşi chimici (coagulanţi, floculanţi), eficienţi în precipitarea rapidă a poluanţilor. În prezent, se remarcă eforturile industriei de pielărie pentru reducerea cantităţilor de ape reziduale şi a gradului de poluare al acestora, orientare care acţionează în scopul prevenirii poluării, prin:

• introducerea de tehnologii care să permită reducerea concentraţiilor poluante şi degrevarea apelor reziduale de substanţe nocive;

• achiziţionarea de utilaje ecologice dotate cu instalaţii automate de dozare, reglare,urmărire a parametrilor de funcţionare;

• plasarea unor capacităţi de producţie puternic poluante (secţii umido-chimice) în afara oraşelor şi realizarea de noi şi moderne instalaţii de epurare;

• modernizarea actualelor staţii de epurare a apelor reziduale.

435

Poluarea aerului. Pentru depoluarea aerului se prevăd soluţii tehnice prin dotarea atelierelor de şlefuit şi deprăfuire cu instalaţii de colectare centralizată şi brichetare a prafului în sistem uscat, precum şi cu instalaţii de absorbţie-ventilaţie a aerului viciat de solvenţi organici utilizaţi ca soluţii de lipire. Bazinele de preepurare a apelor uzate din tăbăcării, conform normelor UE, trebuie acoperite (închise) şi prevăzute cu instalaţii de filrare a aerului.

Poluarea solului. Pentru preîntâmpinarea poluării solului, trebuie eliminate infiltraţiile, prin etanşeizarea sistemului de canalizare şi a bazinelor de colectare-tratare a apelor uzate. Deşeurile rezultate din atelierele de tăbăcării trebuie depozitate pe platforme betonate, special amenajate cu scurgeri către staţile de epurare.

Deşeurile netratate cu tananţi, produse secundare sub formă de păr, proteine solubile şi grăsimi, tratate în mod obişnuit cu sulfiţi şi săruri de amoniu, fiind biodegradabile, se procesează repede sau se conservă. Deşeurile tratate cu tananţi conţin 40% apă, 45% proteine tanate, 3% crom sub formă trivalentă şi alte săruri minerale. Deşeurile de piele finită conţin 15% apă, 70% proteine, 5% crom, 8% derivaţi graşi, 2% auxiliari organici sau anorganici.

Extragerea colagenului şi a cromului este un proces complex, costisitor, neaplicat la scară naţională. Majoritatea tăbăcăriilor şi a fabricanţilor de produse din piele au probleme serioase în ceea ce priveşte eliminarea deşeurilor, cu atât mai mult cu cât depozitarea lor în gropile de gunoi conduce la acumularea cromului în sol, cu efectele agresive cunoscute.

Eliminarea deşeurilor proteice prin combustie pare la prima vedere interesantă, în condiţiile în care ar reprezenta o sursă de energie importană. Din punct de vedere practic, soluţia este greu de aplicat, deoarece sunt necesare instalaţii performante în purificarea gazelor, pentru a evita transformarea lor în surse de poluare atmosferică.

Cauzele şi efectele poluării Prin nerespectarea regulilor de protecţie sanitară şi de protecţia

muncii are loc o poluare a mediului înconjurător sub mai multe forme, dintre care se menţionează:

• Poluarea chimică - poate fi temporară sau permanentă. Poluarea chimică constă în principal în deversarea de soluţii reziduale cu conţinut crescut de ioni de crom, soluţii cu concentraţii crescute de acizi: sulfuric, lactic, acetic, sau alte substanţe ca: NaCl, NaOH, CaS, NH3. Tot în cadrul poluanţilor chimici trebuie incluse şi vopselele, lacurile şi anilinele folosite la finisarea pieilor.

436

• Poluarea aerului urban - mirosurile neplăcute sunt antrenate de curenţi de aer şi transportate la locuinţele din zonă. Odată cu acestea are loc şi antrenarea vaporilor de acid cromic şi sulfuric care rezultă din procesul de obţinere a sărurilor de crom utilizate în procesul de tăbăcire.

• Poluarea sonoră - prin zgomotul produs de utilajele folosite de aceste ateliere ţinând cont de amplasamentul urban al acestora, unele chiar în centrul localităţii.

Majoritatea atelierelor de tăbăcărie nu prezintă autorizaţii de funcţionare eliberate de APM şi, respectiv, Inspectoratul de Poliţie Sanitară , din cauză că nu prezintă dotare corespunzatoare pentru funcţionarea lor. Prin dotare înţelegem decantoare bine izolate pentru a împiedica infiltraţiile sau exfiltraţiile, sisteme pentru tratarea apelor reziduale cu conţinut ridicat de crom, să nu prezinte ţevi de deversare sau de prea plin.

Din analiza pe faze a procesului tehnologic se observă următoarele: • prin conservarea pieilor cu sare (NaCl), înmuierea lor la intrarea în

procesul de prelucrare, se deversează anual o cantitate minimă de cel puţin 300 tone sare/an în soluţii de concentraţii ce variază de la 20-50%, considerând că fiecare atelier prelucrează un minim de 2000 piei/an. În cazul deversării acestor soluţii reziduale în şanţurile stradale sau râu are loc uscarea vegetaţiei, îmbolnăvirea organismelor animale, înfiltrarea în pânza freatică;

• la spălarea pieilor se folosesc detergenţi şi alcooli graşi care nu sunt biodegradabili, circa 5 kg/100 piei. Prin deversarea soluţiilor reziduale rezultate la spălare şi clătire în şanţurile stradale sau râu, se modifică pH-ul apei, se modifică tensiunea superficială a apei astfel încât scade capacitatea oxigenului de a se mai dizolva liber, punându-se în pericol viaţa organismelor acvatice;

• cenuşărirea este procesul folosit pentru depărare, proces ce utilizează un amestec de hidroxid de calciu şi sulfură de sodiu în cantităţi de 90 tone/an. Prin spălarea completă a acestor substanţe din piei are loc o alcalinizare a apei până la pH=10, ceea ce este caustic pentru mediul înconjurător;

• decalcifierea are drept scop eliminarea din piele a sodei caustice rămase în urma spălării amestecului de cenuşărire. Pentru eliminarea acestuia se folosesc mari cantităţi de acid lactic 50% (30 g/piele), circa 5 tone/an. Pe lângă acesta se foloseşte un amestec numit samă pancreatică, ce conţine 70% sulfat de amoniu, foarte toxic pentru organisme.

• şeruirea este operaţia ce are drept scop depărtarea hipodermei şi a resturilor de ţesuturi rămase pe piele. Această operaţie se execută la utilaje cu perii de sârmă rotative. Resturile rezultate sunt aruncate de cele mai

437

multe ori la marginea oraşului sau în râu . Prin degradarea lor rezultă toţi compuşii intermediari specifici degradării proteinelor. Prin consumarea acestor resturi de către animale (în special domestice) apare posibilitatea transmiterii de boli şi moartea acestora;

• piclarea reprezintă operaţia de pretăbăcire, care se face într-o baie cu un conţinut de 10% sare şi 1% acid tare, ca de exemplu, acid sulfuric, lactic, acetic. Se poate constata că se mai elimină anual încă 300 tone sare şi 30 tone acid;

• cromarea reprezintă operaţia de tăbăcire propriu-zisă. Cromarea se face tot în baia de piclare, la care se adaugă o sare de crom cu rol tanant.

• finisarea şi vopsirea reprezintă operaţia în urma căreia se deversează soluţiile de vopsit sau se elimină vapori de vopsea şi ceaţă de la lacurile utilizate, ultimele două fiind preluate de curenţii de aer şi transportate la distanţe mari.

Soluţiile deversate de către atelierele de tăbăcărie se caracterizează printr-un pH acid (3-4), determinând o acidifiere a apei şi solului.

Efectul poluării asupra mediului înconjurător Efectul poluării se evidenţiază prin: poluarea solului; poluarea apelor de

suprafaţă şi subterane; poluarea atmosferei. Poluarea acestor trei compartimente esenţiale vieţii se repercutează, în final, asupra organismelor animale şi vegetale şi, nu în ultimul rând, asupra omului.

Poluarea solului cu produse rezultate din procesul tehnologic al tăbăcăriilor determină modificarea pH-ului, dispariţia unor specii şi instalarea altor specii, necaracteristice zonei. Ploile spală produşii toxici, care se infiltrează în sol, de unde sunt absorbiţi de plante şi depozitaţi în diverse ţesuturi, de unde, prin consumare, ajung la organismele animalelor şi omului. Când concentraţia acestora este mai mare, are loc uscarea vegetaţiei.

Poluarea apelor de suprafaţă are efect asupra faunei care traieşte în apă sau o consumă. Astfel, are loc o selecţie atât în cadrul speciilor cât şi între specii, rămânând în viaţă doar organismele foarte rezistente.

Poluarea apelor subterane (a freaticului) are efect asupra populaţiei care consumă apa din fântânile care se alimentează din freaticul de suprafaţă, care este puternic impurificat.

Poluarea atmosferei se face intermitent, principalul agent poluant fiind reprezentat de vaporii de acid cromic, care rezultă în procesul de preparare a sării de crom necesară pentru tăbăcire din biocromat de potasiu şi acid sulfuric.

438

Poluanţi rezultaţi la tăbăcării Prelucrarea chimică a pieilor este o sursă importantă de poluare a

mediului, în special prin apele uzate, datorită diversităţii mari a produselor chimice folosite în tehnologiile de prelucrare (săruri, acizi, baze, coloranţi, produse de ungere, produse de degresare), dar şi datorită eliminării din pielea brută, în timpul prelucrării, a unor compuşi organici, într-o proporţie apreciabilă ( din pielea brută se regăseşte numai 60%, în produsul finit ).

Cantitatea de ape reziduale de la tăbăcării este mare, dacă se are în vedere că, pentru obţinerea unei tone de piele finită se consumă, în medie, 70 m³ de apă.

Concentrarea producţiei în tăbăcării de mare capacitate, implică probleme deosebite de protecţie a mediului, având în vedere că toate operaţiile din tehnologiile de prelucrare a pieilor şi a blănurilor sunt surse de poluare. Deoarece majoritatea operaţiilor au loc în mediu apos, apele uzate sunt principala sursă de poluare generată de tăbăcării.

Aceste ape au o încărcătură chimică complexă, formată din proteinele şi grăsimile provenite din pielea brută şi din excesul de substanţe chimice utilizate în diferitele faze ale prelucrării. Dar alături de substanţele solubile, apele conţin şi reziduuri solide, care rezultă de la o serie de operaţii: depararea, decarnarea, şpăltuirea, egalizarea.

Substanţele poluante din apele reziduale de la prelucrarea umedă a pieilor sunt caracteristice fiecărei operaţii a procesului tehnologic, natura chimică şi concentraţia acestora în efluenţii respectivi fiind cunoscute sau determinabile experimental. De exemplu, sursele de agenţi poluanţi rezultaţi în diferitele faze ale tehnologiei de obţinere a pieilor de bovine pentru feţe de încălţăminte sunt prezentate, schematic, în Figura SC 6.11.8.

Desigur, schemele de prelucrare ale pieilor sunt determinate de produsul finit şi de materia primă utilizată.

Operaţiile de la prelucrarea pieilor de porcine sunt asemănătoare cu cele de la prelucrarea pieilor de ovine sau caprine, cu excepţia faptului că în cazul pieilor de porcine, eliminarea părului se face prin răzuire, după tratarea cu abur, iar pentru degresare, cu carbonat de sodiu sau cu solvenţi adecvaţi, trebuie efectuată imediat după înmuiere, dar înainte de calcificare, sămăluire şi piclare.

Poluanţii rezultaţi la tăbăcării depind de operaţiile aplicate asupra pieilor, pentru obţinerea unui anumit sortiment de piele. Prin cenuşărire, pielea este pregatită pentru tăbăcire, prin parcurgerea următoarelor operaţii:

• Înmuierea constă în absorbţia apei de către pielea deshidratată în perioada de conservare. Apele rezultate de la această operaţie conţin: sare, carbonat de sodiu, naftalină, emulgatori, proteine solubile, ser sanguin şi impurităţi solide, prezente pe pielea brută;

439

• Depărarea (calcificarea) constă în eliminarea părului şi a epidermei, urmată de o defibrare a pieilor în mediu bazic. Apele rezultate conţin: var hidratat, sulfură de sodiu, hidrosulfură de sodiu, keratine;

• Decalcificarea (sămăluirea) are rolul de a neutraliza pielea, prin eliminarea calciului cu ajutorul unor acizi minerali sau organici şi de a completa eliminarea reziduurilor epidermice şi a distruge parţial fibrele elastice din piele cu ajutorul unor enzime specifice. Flotele rezultate conţin: sulfat de sodiu, săruri de amoniu, acizi anorganici, acizi organici şi enzime;

• Piclarea desăvârşeşte decalcificarea şi aduce pielea gelatină la un pH acid, în scopul uşurării pătrunderii agenţilor tananţi, în piele. Această operaţie se realizează cu acizi minerali (HCl, H2SO4) în prezenţă de clorurII de sodiu. Flotele de la piclare conţin, în principal: clorură de sodiu, acizi anorganici, săruri de calciu;

• Degresarea se face în scopul eliminării grăsimilor naturale din piele cu ajutorul unor solvenţi organici. Apele rezultale de la această operaţie conţin: grăsimi, emulgatori şi solvenţi organici cum ar fi: tetraclorura de carbon, tricloretilena, petrol.

Poluanţi greu eliminabili O preocupare deosebită este reducerea, din tehnologiile de prelucrare

a pieilor, a poluanţilor greu eliminabili: cloruri, sulfaţi, amoniul, substanţele tensioactive şi solvenţii organici, care rămân în apele uzate de după epurare în cantităţi mai mari decât limitele impuse de normele europene.

Pentru eliminarea clorurilor se pot întrebuinţa schimbătorii de ioni sau osmoza inversă. Sunt metode costisitoare care pot duce la dublarea cheltuielilor de epurare obişnuită. Modul cel mai simplu ar fi reducerea cantităţii de clorură din apele uzate prin folosirea unor metode de conservare şi de piclare a pieilor la care să nu se utilizeze clorura de sodiu sau a unor căi de reducere a cantităţii de clorură de sodiu de la aceste operaţii.

Sulfaţii provin de la decalcificare, sămăluire, piclare, tăbăcire, vopsire şi sunt în concentraţii mai mici decât clorurile. Prezenţa varului reduce cantitatea de sulfaţi din apele reziduale.

Amoniacul, sărurile de amoniu sunt puternic poluante. Prezenţa amoniacului în apele uzate globale derivă de la utilizarea sărurilor de amoniu la operaţiile de decalcificare şi sămăluire şi în cantităţi mai mici de la deparare, cenuşărire şi vopsire. În încercarea de a se înlocui sărurile de amoniu de la operaţia de decalcificare, în proporţie de 40-60%, s-a experimentat, cu rezultate bune, utilizarea dioxidului de carbon, sub formă de gaz adus în butelii şi introdus în butoiul de decalcificare la o presiune de 5 bari.

440

Fig.

SC

6.1

1.8

Deş

euri

polu

ante

reyu

ltate

în

dife

rite

faze

ale

pre

lucr

ării

piei

lor

441

Amoniacul poate fi eliminat pe cale fizică, chimică sau biologică. Barbotarea cu aer sau alt gaz are eficienţă redusă, deoarece suprafaţa de contact lichid-gaz este relativ mică. Eliminarea amoniacului se poate face cu ozon şi mult mai frecvent cu hipoclorit. Se utilizează, de asemenea, clorul şi dioxidul de clor. Din cauza complexităţii reacţiilor de oxidare cu clor este necesară să se determine cantităţile necesare de reactiv, pentru a nu se adăuga o cantitate insuficientă, când rămân produse clorurate intermediare, uneori mai dăunătoare decât compuşii pe care vroiam să-i eliminăm. Se recomandă, după clorurare, un tratament cu carbune activ, care în afară de faptul că elimină clorul liber în exces, îndepărtează şi derivaţii cloruraţi intermediari eventual formaţi. Folosirea hipocloritului contribuie la creşterea conţinutului de cloruri în apele uzate.

Materialele tensioactive, materialele de impregnare şi alte produse similare, folosite la prelucrarea pieilor se regăsesc, în concentraţii variabile, în apele de evacuare. Spumările produse de aceste materiale împiedică oxigenarea apei la contactul cu atmosfera. Substanţele tensioactive cationice sunt cele mai periculoase, deoarece au acţiune bactericidă şi sunt inhibitoare ale proceselor biologice. Substanţele tensioactive au o structură chimică variabilă şi complexă şi nu se poate stabili pentru ele un tratament general valabil. Calea cea mai bună este degradarea biologică.

Energia Aplicarea conceptului BAT impune înregistrarea consumului de

energie pentru electricitate, căldură (abur sau încălzire) şi aer comprimat, în special pentru unitatea cu cel mai mare consum, cum este staţia de epurare sau uscătorul de piei.

Se recomandă sisteme de urmărire a utilizării energiei, a performaţelor instalaţiilor prin luarea următoarelor măsuri:

• înregistrarea utilizării energiei (raportată pe oră, zi sau săptămână); • exprimarea consumurilor prin indicatori de performanţă (raportaţi la

producţie, temperatură exterioară, ocuparea clădirii, etc); • monitorizarea performanţelor energetice, inclusiv mecanismele de alertă

pentru operator; • asigurarea unei investigări şi înregistrări adecvate, corective, în cazul

depăşirii valorilor prevăzute; • furnizarea de informaţii adecvate, concise, la timp privind

performanţele energetice; • organizarea, revizuirea obiectivelor şi performanţelor propuse.

442

Dezafectarea BAT pentru dezafectarea unei tăbăcării include prevederile şi

măsurile care trebuie luate pentru a nu afecta mediul în timpul şi după demenajare. Scopul acestor măsuri sunt de a preveni impactul asupra mediului pe care le poate avea demenajarea în zonă, astfel încât să se poată reutiliza spaţiul. Aceste măsuri se referă la activităţile de dezafectare a fabricii, îndepărtarea clădirii, echipamentelor, deşeurilor din acea zonă, prevenirea contaminării apelor de suprafaţă, freatice, aerului sau solului.

Tratarea apelor reziduale din industria de pielărie Alegerea tehnologiei şi a instalţiei de tratare a apelor uzate se face în

funcţie de caracteristicile emisarului poluant. În cele ce urmează vor fi prezentate principalele soluţii de tratare a apelor reziduale de la tăbăcării.

Deşi cantitatea de apă ce trebuie tratată variază în limite foarte largi în funcţie de capacitatea de producţie a tăbăcăriei, fiind cuprinsă între 50 m3 şi 5000 m3 pe zi, instalaţiile de tratare sunt echipate cu utilaje de acelaşi tip, diferînd numai capacitatea de producţie.

Instalaţia de epurare a apelor reziduale rezultate la tăbăcării au în componenţă echipamente care sunt în funcţie de gradul de tratare din instalaţia respectivă. Din acest punct de vedere există mai multe posibilităţi:

• tabăcăria este dotată cu o instalaţie de tratare completă a apelor uzate, dar nămolul rezultat este trimis la staţia de epurare a localităţii, pentru tratamentele necesare;

• tăbăcăria este conectată printr-o canalizare proprie la staţia de epurare a localităţii sau la o staţie de epurare specializată;

• tăbăcăria dispune de o instalaţie de pretratare, în care se efectuează tratamente preliminare (în special pentru eliminarea compuşilor nocivi), pentru toată apa reziduală sau numai pentru o parte din aceasta, după care cele două fluxuri de apă se amestecă şi se trimit, pentru desăvârşirea tratării la staţia de epurare a localităţii.

În afara acestor situaţii se practică şi procedee combinate, care sunt impuse de particularităţile unor tăbăcării şi de necesitatea reducerii costurilor de tratare, care în general, sunt semnificative.

În Figura SC 6.11.9 este prezentată schematic structura operaţiilor şi a principalelor utilaje şi echipamente pentru o staţie de epurare completă a apelor reziduale de la tăbăcării, care funcţionează independent de staţia de epurare a localităţii şi care realizează tratamente mecanice chimice şi biologice asupra apelor uzate.

Flotele de la cenuşar sunt parţial reciclate, iar cromul din flotele de tăbăcire este separat înainte de evacuarea apelor la reţeaua de canalizare. Celelalte flote se deversează direct la canal sau sunt transportate cu pompe la bazinul de stocare-egalizare Din bazinul de egalizare apele trec la bazinele de limpezire primară (4) pentru sedimentarea unei parţi din faza solidă.

443

Figu

ra S

C 6

.11.

9 Sc

hem

a in

stal

aţie

i de

trata

re a

ape

lor r

ezid

uale

1

- sta

ţie d

e po

mpa

re; 2

- se

para

re so

lide

gros

iere

; 3 -

bazi

n de

stoc

are-

egal

izar

e; 4

- ba

zine

de

limpe

zire

(cla

rific

are

prim

ară)

; 5,

9 -

deca

ntoa

re p

entru

îngr

oşar

ea n

ămol

ului

; 6

- baz

in d

e tra

tare

chi

mic

ă şi

aera

re; 7

- ba

zin

de tr

atar

e bi

olog

ică

prin

aer

are;

8

- baz

ine

de li

mpe

zire

fina

lă; 1

0 - r

ecip

ient

pen

tru c

olec

tare

a nă

mol

ului

; 11

- filt

ru p

resă

cu

cam

ere.

444

Tot aici se pot face, dacă este cazul, corecţii de pH al apei, cu lapte de var. Nămolul rezultat la faza de limpezire primară este trimis la decantoarele de îngroşare (5), în care se realizează o concentrare a acestuia în faza solidă. Lichidul parţial limpezit este trecut la bazinul de tratare chimică (6), unde este tratat cu soluţie apoasă de sulfat feros (FeSO4), în prezenţa aerului. În prezenţa oxigenului din aer în apele tratate se formează hidroxidul de fier care înglobează coloranţii şi alte substanţe organice. Treapta chimică are ponderea cea mai ridicată, în ceea ce priveşte eliminarea agenţilor poluanţi, în procesul de tratare din această instalaţie. Tratarea chimică este urmată de o tratare biologică prin aerarea puternică a apei, în bazinul de tratare (7). Tot în această treaptă se adaugă şi agenţi de floculare, care facilitează separarea fazei solide rezultată prin tratare chimică şi biologică, în faza de clarificare finală, care se realizează în decantoare (8). Apa rezultată de la decantorul de clarificare finală este limpede, neutră, practic incoloră şi inodoră. Nămolul de la decantorul de clarificare finală este trecut la decantoarele de îngroşare (9). Nămolul îngroşat, obţinut la faza de limpezire preliminară (care este alcalin) este neutralizat, după care se amestecă cu nămolul rezultat la faza de limpezire finală. Amestecul de nămol este apoi trecut la un filtru presă cu camere (11), la care mediul de filtrare este un material poros, obţinut din cenuşă de furnal. Turtele obţinute la filtrare conţin 35% substanţă uscată, fiind depozitate în locuri special amenajate, de unde sunt apoi dirijate în funcţie de destinaţia lor ulterioară.

Parametrii de lucru ai acestei staţii de epurare sunt prezentaţi sintetic în Tabelul SC 6.11.5. Tabelul SC 6.11.5 Parametrii de lucru ai staţiei de epurare

Încărcarea zilnică Capacitate de tratare a instalaţiei: 12.000 m³/zi; 500 m³/h

Durata operaţiilor limpezire preliminară 4 ore; precipitare - floculare 1 oră; tratare biologică 6 ore; limpezire finală 4 ore.

Consumul de substanţe de tratare var 3,0 tone soluţie apoasă de sulfat feros 5,5 tone agenţi de floculare 24 kg adjuvanţi de filtrare 200 kg

Consumul de aer la bazinul de tratare chimică 20.000 m3 la bazinul de tratare biologică 72.000 m3

Turta de filtrare substanţa uscată 35%

75% provine din nămolul de la limpezirea preliminară

25% din nămolul de la faza de limpezire finală.

Consumul biochimic de oxigen pentru apa uzată 3600 kg

445

3.3. Compararea impactului între opţiuni şi selectarea BAT 3.3.1. Înlocuirea materialelor chimice Se consideră tehnologii BAT acele tehnologii care:

• înlocuiesc materialele chimice auxiliare dăunătoare pentru mediu, cu materiale mai puţin dăunătoare;

• menţin bilanţul intrărilor şi evacuărilor pentru materiale care intră în proces şi cele care se eliberează;

• măsoară parametrii cei mai adecvaţi care permit monotorizarea eliberării de substanţe în mediul înconjurător;

• practică un management responsabil, care include avertizarea asupra materialelor chimice utilizate în proces, instruirea personalului, luarea măsurilor de securitate pentru personal şi mediu.

Principalele materiale chimice pe care tehnologiile BAT le propune pentru substituire sunt prezentate în Tabelul SC 6.11.6. Tabelul SC 6.11.6 BAT pentru înlocuirea materialelor chimice

Clase de materiale chimicale Înlocuitori BAT Biocide Produse cu cel mai mic impact ecologic şi

toxicologic, utilizate în concentraţii minime, exemplu: di-metil-tiocarbonat de sodiu sau potasiu.

Compuşi organici halogenaţi Aceşti compuşi pot fi înlocuiţi complet în toate cazurile: înmuiere, degresare, ungere, vopsire şi retanare. Excepţie - degresarea pieilor merinos.

Solvenţi organici (nehalogenaţi) utilizaţi la finisarea pieilor şi la degresarea pieilor ovine

Finisare: Se pot înlocui cu sisteme de finisare pe bază de soluţii apoase, excepţie fac finisajele la care se solicită rezistenţe foarte înalte la frecare umedă, flexiuni umede şi traspiraţie. Sisteme de finisare bazate pe soluţii cu conţinut redus de solvenţi. Conţinut redus de compuşi aromatici. Degresarea pieilor de ovine: Utilizarea solvenţilor organici unitari şi nu a amestecurilor de solvenţi pentru a permite reutilizarea lor după distilare.

Tensioactivi de tipul APE alchil fenoli etoxilaţi NPE nonil fenol etoxilat

Înlocuirea tensioactivilor de tip fenol etoxilat cu alcool etoxilat.

Agenţi complexanţi EDTA tetra acetat de etilen-diamină NTA nitrilo-tri-acetat

Înlocuirea cu EDDS Etilen-diamin-di-succinat MGDA Metil-glicil-di-acetat

Agenţi pentru decalcificare pe bază de amoniu

Înlocuirea parţială cu decalcificare cu Dioxid de carbon şi/sau acizi organici.

Agenţi de tăbăcire: Crom, sintani şi raşini

20-30% din oferta de crom proaspăt poate fi înlocuită cu crom recuperat. Se vor selecta sintanii şi răşinile cu conţinut redus de formaldehidă, fenol, monomeri acrilici.

446

Coloranţi Utilizarea coloranţilor granulaţi sau lichizi. Epuizarea avansată a coloranţilor cu conţinut redus de săruri. Înlocuirea amoniacului cu auxiliari de penetrare a coloranţilor. Înlocuirea coloranţilor halogenţi cu coloranţi reactivi vinil sulfonici.

Agenţi de ungere Trebuie să nu conţină componente care generează substanţe organice halogenate absorbabile, excepţie fac pieile hidrofobizate. Trebuie să fie aplicate în amestecuri fără solvenţi sau, când nu este posibil, în amestecuri cu conţinut redus de solvenţi. Să prezinte epuizări avansate, astfel încât CCO să fie cât mai redus.

Agenţi de finisare pentru stratul de top, lianţi (răşini), agenţi de reticulare

Lianţi care au la bază emulsii de polimeri cu conţinut redus de monomer.

Alţi compuşi: agenţi de hidrofobizare, agenţi de ignifugare pe bază de stibiu sau bromuri

Se recomandă agenţi fără componente care pot genera compuşi organici halogenaţi absorbabili, excepţie fac pieile hidrofobizate. Trebuie aplicate în amestecuri libere de solvenţi organici sau cu conţinut redus de amestecuri de solvenţi. Fără conţinut de săruri metalice. Excepţie fac pieile hidrofobizate. Se recomandă utilizarea agenţilor de ignifugare bazaţi pe fosfaţi.

3.3.2. Măsuri integrate de proces BAT Implementarea celor mai bune tehnici disponibile în procesul de

prelucrare a pieilor, înaintea măsurilor de tratare a evacuărilor conduce la obţinerea de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte:

• consumul de materiale chimice; • înlocuirea materialelor periculoase cu materiale mai puţin

periculoase; • managementul apei şi a deşeurilor; • reducerea emisiilor de aer; • economisirea energiei.

O importanţa esenţială în conducerea unui proces de tip BAT o au echipamentele utilizate, dozarea materialelor chimice şi controlul proceselor.

Principalele măsuri integrate de proces BAT sunt sumarizate în Tabelul SC 6.11.7.

447

Tabelul SC 6.11.7 BAT pentru măsuri integrate de proces Proces Tehnologii şi tehnici BAT Înmuiere Cenuşar

Conservare şi înmuiere

Procesarea pieilor proaspete atunci când este posibil. Excepţii:

- când este necesar transportul de lungă durată (8-12 ore pentru piei proaspete, necongelate, 5-8 zile pentru piei menţinute la 20°C);

- pentru anumite tipuri de produse finite; - pentru piei de oi şi viţei;

Reducerea cantităţii de sare utilizată, dacă este posibil. Depărare şi cenuşărire

Utilizarea tehnologiilor cu recuperarea şi reutilizarea părului. Reducerea consumului de sulfuri prin utilizarea preparatelor enzimatice. Reciclarea flotelor reziduale, aplicabilă numai pentru piei ovine depărate prin coleire.

Şpăltuire Utilizarea şpaltului gelatină. Tăbăcire Decalcificare

şi sămăluire Înlocuirea parţială a sărurilor de amoniu cu CO2 şi/sau acizi organici slabi.

Degresare piei ovine

Optimizarea degresării umede prin utilizarea tensioactivilor cu sau fără solvenţi. Utilizarea maşinilor închise la degresarea uscată, care permit reducerea emisiile solvenţilor în aer sau ape reziduale.

Piclare Utilizarea parţială a reciclării sau reutilizării flotelor de piclu. Utilizarea flotelor de piclare scurte (50-60%) pentru a se reduce consumul de sare.

Tăbăcire Îmbunătăţirea eficienţei tăbăcirii cu crom prin controlul riguros al parametrilor tăbăcirii: pH, flotă, temperatură, timp, agitarea. recuperarea cromului din efluenţii cu conţinut mai mare de 1 g/l. Utilizarea procedeelor cu epuizare avansată a cromului. Epuizarea avansată a flotelor de tăbăcire vegetală prin utilizarea procedeului în contra curent (sistem cu bazine) sau reciclare (tăbăcire în butoi).

Retanarea şi finisarea de acoperire

Retanare, fixare crom şi neutralizare

Creşterea epuizării agenţilor de retanare, fixarea avansată a cromului în piele, reducerea conţinutului de săruri din flotele reziduale.

Vopsire Creşterea epuizării coloranţilor din flote. Ungere Creşterea epuizării agenţilor de ungere din flote. Uscare Optimizarea deshidratării mecanice, înainte de uscare. Finisarea de acoperire

Utilizarea finisării cu maşină cu perdea. Utilizarea pistoalelor de finisare. Utilizarea pistoalelor de finisare airless. Excepţie de la tehnicile enumerate mai sus fac tehnicile de realizare a pieilor de tip anilină.

448

3.3.3 Managementul şi tratarea apelor Conceptul BAT în domeniul managementului şi tratării apelor

cuprinde următoarele principii: - reducerea consumului de apă; - buna gospodărire; - măsuri integrate de proces; - tratarea efluenţilor. Cele mai bune tehnici şi tehnologii disponibile sunt considerate

următoarele: Tabelul SC 6.11.8 BAT pentru manegementul şi tratarea apelor Bună gospodărire şi măsuri integrate de proces

Optimizarea debitului de apă pentru cerinţele procesului tehnologic Utilizarea spălărilor cu flotă fixă, în locul spălărilor cu apă curentă Modificarea echipamentelor existente, astfel încât să se poată utiliza flote scurte Reutilizarea flotelor epuizate în cazul proceselor mai puţin importante Reciclarea sau reutilizarea lichidelor din proces, acolo unde este posibil

Tratarea efluenţilor

Păstrarea separată a efluenţilor cu conţinut de sulfuri, la pH ridicat, până ce sunt separate sulfurile. Conţinutul în sulfură a efluentului individual tratat, trebuie să fie de 2mg / l pentru a putea fi amestecat cu alţi efluenţi Efluenţii cu conţinut de crom sub 1g/l se pot trata în combinaţie cu alţi efluenţi Utilizarea tratării mecanice a apelor reziduale Utilizarea tratamentului biologic al apelor reziduale Utilizarea sedimentării în vederea separării nămolului activ şi prelucrarea nămolului

3.3.4 Managementul şi tratarea deşeurilor Priorităţiile în domeniul managementului şi tratării deşeurilor în

spiritul conceptului BAT sunt următoarele: - prevenirea; - reducerea; - reutilizarea; - reciclarea/recuperarea; - tratamentul termic al anumitor tipuri de deşeuri. Depozitarea deşeurilor nu este considerată BAT, deşi în unele cazuri

este singura opţiune viabilă. Reducerea cantităţii mari de deşeuri care rezultă în procesul de producţie a pieilor se poate realiza prin aplicarea măsurilor integrate de proces BAT. Opţiunile de reciclare a deşeurilor sunt numeroase şi se pot practica în interiorul companiei sau în afara ei. Separarea deşeurilor, comercializarea deşeurilor ca subproduse şi cooperarea tăbăcăriilor în vederea

449

eficientizării reciclării şi reutilizării deşeurilor sunt câteva din problemele care se ridică în acest domeniu. Deşeurile din tăbăcării trebuie depozitate şi manipulate astfel încât să nu se genereze levigări de substanţe în mediul înconjurător, eliberări de mirosuri sau emisii în atmosferă.

Tabelul SC 6.11.9 BAT pentru deşeuri

Reutilizare/reciclare/recuperare şi tratare Tipul de deşeu Producţia de piei Şpalţuri Producţia de talpă artificială Deşeuri de piele tăbăcită, cum sunt şpalţurile,

fălţuitura, ştuţuitura Obiecte de piele mici Şpalţuri şi ştuţuitură de piele tăbăcită Materiale de umplere, lână Păr şi lână Gelatină şi/sau clei de piele Ştuţuitură de piele crudă, şeruitură, carne de var Folii de colagen pentru uz alimentar Şpalţuri netăbăcite Recupererea grăsimilor Ştuţuitură de piele crudă, şeruitură Hidrolizat de proteină Păr, ştuţuitură crudă şi cenuşărită, şeruitură şi,

şpalţ gelatină, şpalţ cromat, fălţuitură Colagen Şpalţuri şi ştuţuitură de piei gelatină Agricultura şi îngrăşăminte Păr pentru conţinutul în azot, reziduri pentru

compostare şi digestie anaerobică, nămol de la staţia de epurare. Cerinţele legale privind aplicarea deşeurilor ca fertilizant necesită separări sofisticate şi tratamente pentru diverse fracţiuni

Compostarea Păr, şeruitură, şpalţ gelatină şi cromat, fălţuitură, grăsimi, uleiuri, nămoluri de la staţia de epurare

Tratamente termice Grăsimi, uleiuri, amestecuri de solvenţi şi uleiuri nehalogenate.

Reciclarea solvenţilor organici Solvenţi organici (nu şi amestecurile) Regenerarea filtrelor pentru aer Filtre cu carbon activ Reutilizarea şi reciclarea ambalajelor prin returnarea lor la furnizori pentru reciclare

Containere, paleţi, plastice, carton

Tehnicile practicate de reutilizare, reciclare, recuperare a deşeurilor

din pielărie sunt prezentate în Tabelul SC 6.11.9.

3.3.5 Valorificarea deşeurilor din industria de pielărie Practicile de reducere a deşeurilor sunt eficiente în multe ţări până la

un anumit nivel, în funcţie de tipul deşeului respectiv. Există numeroase metode pentru a proteja mediul de impactul

deşeurilor industriale. S-au identificat numeroase tipuri de tehnologii preventive sau curative referitoare la acest impact, dintre care enumerăm:

• tehnologii de tip „end of pipe”, care tratează deşeurile cu metode clasice la finalul procesului tehnologic;

• tehnologii integrate, care recirculă deşeuri sau includ soluţii ecologice;

450

• tehnologii de recuperare şi reutilizare a deşeurilor provenite din alte procese tehnologice/ alte sectoare industriale;

• tehnologii de înlocuire a materialelor care produc poluanţi. Industria reciclării se bazează pe deşeurile de producţie sau de

consum, în principiu materiale recuperabile. Deşeurile de producţie pot fi subproduse de proces, pentru care nivelul de recuperare poate fi maxim, prin aşa numita reciclare internă. Figura SC 6.11.11 Deşeuri de la prelucrarea pieilor brute în tăbăcării

Structura deşeurilor este în funcţie de etapele fluxului tehnologic: • din procesul de prelucrare a pieilor brute *în stare solidă:

- ştecuitură, şeruitură şi ştuţuitură gelatină; - razătură şi ştuţuitură cromată şi vegetală; - furdale de piei cromate şi vegetale nefinisate; - substanţe solide (păr) din procesul de depărare, grăsimi şi

proteine; *sub forma lichidă:

- apele reziduale care conţin substanţe chimice utilizate în procesul de prelucrare.

- nămoluri. • din procesul de confecţii a pieilor finite

- piei moi, înlocuitori de piele şi materiale textile de la realizarea feţelor şi căptuşelilor;

- piei tari, plăci matriţate (duroflex, microporos etc) de la realizarea feţelor şi tocurilor;

- plăci din fibre celulozice (fibrotex) şi din fibre de piele (talpă artificială) utilizate la confecţionarea blanţurilor şi ştaifurilor.

Materie primă pielea crudă

Produse finite 25%

piele tăbăcită şi finită

Deşeuri solide 70%

netăbăcite şi finite

Apă reziduală 5%

crom, sulfiţi, suspensii solide, substanţe

451

Deşeurile provenite din tăbăcării sunt în proporţie de 70% solide, iar apele reziduale sunt poluante prin conţinutul de crom, substanţe organice, suspensii - Figura SC 6.11.11

3.3.6 Valorificarea deşeurilor proteice Direcţiile generale de valorificare a deşeurilor de orice tip presupun:

• reciclarea deşeurilor într-o aplicaţie identică sau similară; • reciclarea deşeurilor într-o funcţie nouă, cu proprietăţi fizico-chimice

precum piroliza; • incinerarea deşeurilor sau utilizarea lor drept combustibil cu

recuperarea energiei; uzinele de incinareare nefiind agreate în unele ţări. Aceste direcţii de valorificare reprezintă de fap,t posibilităţi de

refolosire şi de recuperare a energiei în funcţie de implicaţiile economice, sociale şi politice.

Reducerea poluării cu deşeurile de la tăbăcării şi de la prelucrarea produselor finite din piele se poate face pe mai multe căi:

- optimizarea şi reducerea până la înlocuire a auxiliarilor chimici toxici; - găsirea unor alternative la tananţi de crom; - recuperarea şi reciclarea deşeurilor solide.

Valorificarea deşeurilor de piele reprezintă un deziderat al tehnologiilor curate, dat fiind faptul că numai 25% din pielea crudă se regăseşte în produsele finite. Preocupările mondiale s-au concentrat spre elaborarea de procese de prelucrare a pieilor care să diminueze cantitatea de deşeuri prin:

- îmbunătăţirea calităţii pieilor brute neprelucrate şi a celor prelucrate; - diminuarea apelor reziduale; - utilizarea deşeurilor rezultate.

La nivel mondial, aproximativ 70% din deşeurile protetice sunt valorificate, iar pentru restul se întreprind cercetări în vederea găsirii unor soluţii de utilizare.

Pentru diminuarea deşeurilor solide (ca: răzături, ştuţuituri, fălţuituri cromate, păr de la pieile naturale), reducerea cromului din apele reziduale şi reducerea în ansamblu a deşeurilor de piei nefinisate, tehnologiile performante ecologic prevăd:

• butoaie “ecologice” cu sisteme de recirculare şi filtrare, care reduc atât substanţele solide aflate în suspensie, cât şi conţinutul de crom;

• utilaje cu performanţe superioare în efectuarea operaţiilor mecanice de şpălţuire, în special şpălţuirea pieilor în faşă uscată, cu precizie de până la 0,1 mm pe aceeaşi suprafaţă de piele;

452

• îmbunătăţirea/reducerea absorbţiei cromului în piele sau înlocuirea lui cu agenţi organici;

• recuperarea/reciclarea apelor uzate în procese tehnologice; • echiparea utilajelor de finisare a suprafeţelor cu dispozitive de precizie

corespunzătoare conturului pieselor, din operaţia de croire. Valorificarea tuturor categoriilor de deşeuri provenite din industria

de prelucrare a pieilor este specifică fiecărui tip de deşeu în funcţie de starea fizică, structura şi compoziţia chimică a acestuia. Valorificarea presupune tehnologii specifice tipului de deşeu rezultat din fluxul de prelucrare. Destinaţia acestor tipuri de deşeuri este, în general, următoarea:

• pentru deşeuri de piele netăbăcită - ştrecuitură şi şeruitură: clei, săpun (grăsimile), îngrăşăminte,

gelatină; - ştuţuitura gelatină: gelatină, auxiliari chimici, membrane artificiale,

biostimulatori, produse farmaceutice şi medicale. • pentru deşeurile de piele tabăcite

- răzătură şi ştuţuitură cromată şi vegetală: talpă artificială, auxiliari chimici, articole tehnice, hidrolizate proteice, înlocuitori de piele, diverse cartoane şi plăci fonoizolante.

• pentru deşeurile de piei ne/finisate şi din confecţii - talpă artificială, articole mici.

• pentru nămoluri - fertilizanţi în agricultură; - sursă de biogaz. Deşeurile care provin din piei netăbăcite se valorifică în totalitate. Preocupările sunt îndreptate în special pentru găsirea de noi soluţii

tehnologice de valorificare eficientă a deşeurilor din piei cromate, care constituie o sursă agresivă cu efecte puternic poluante asupra mediului înconjurător.

Deşeurile de piei tăbăcite, datorită avantajului că sunt constituie din fibre de colagen stabilizate, au fost utilizate în ultimul timp ca: panouri izolatoare (hidro, fonic, termic), cartoane speciale, paste ceramice, plăci rezistente (la căldură, presiune), cu capacitate de absorbţie sau pentru acoperişuri, materiale de umplutură pentru laminatele cu bitum, precum şi în amestecuri de cauciuc pentru obţinerea anvelopelor.

În ceea ce priveşte nămolurile, acestea constituie o sursă importantă de deşeuri, pentru care se prevede utilizarea:

- ca atare – prin incinerare, considerate ca sursă de căldură; - cu îndepărtarea cromului – ca îngrăşământ în agricultură.

453

3.3.7 Direcţii strategice de valorificare a deşeurilor Tehnologiile specifice de valorificare a deşeurilor din piei netăbăcite

constau în obţinerea de: săpun, clei, auxiliari de prelucrare piei (paste de pigmenţi şi produse de ungere) şi produse farmaceutice sau pentru uz medical. Deşeurile din piei de bovine, cromate în mare parte (70%), utilizează în amestec cu deşeurile de piei moi şi piei tari defibrate la obţinerea de tălpi artificiale.

Pentru valorificarea în totalitate şi eficientă a deşeurilor solide provenite din procesul de prelucrare şi confecţionare a pieilor naturale, acţiunile trebuie îndreptate spre:

• extinderea capacităţilor de producţie existente pentru tălpi artificiale în cadrul tăbăcăriilor mari sau în apropierea, acestora, pentru eliminarea cheltuielilor de transport;

• găsirea unor noi domenii de valorificare a acestor deşeuri: - prin prelucrare fizico-mecanică pentru obţinerea unor materiale de

construcţii sau amestecuri cu polimeri sintetici pentru diverse utilizări;

- prin prelucrare fizico-chimică în vederea obţinerii de auxiliari chimici.

• incinerarea cu recuperarea căldurii degajate, metodă mai eficientă din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător, decât depozitarea acestora pe sol.

În România sunt bine cunoscute problemele create de cantităţile mari de deşeuri rezultate din industria de pielărie, dar şi posibilităţile de reducere şi reutilizare a acestora. Având în vedere costurile ridicate pe care le implică tratarea şi valorificarea acestor deşeuri, astfel încât impactul lor asupra mediului să fie cât mai redus, foarte puţini agenţi economici îşi pot permite investiţii sau cheltuieli suplimentare în acest sens.

Modernizarea tehnologiilor din domeniul prelucrării pieilor, în vederea încadrării în limitele admise de protecţie a mediului, presupune un efort financiar suplimentar, care afectează eficienţa economică a procesului de producţie.

În ultimii ani, societăţile comerciale de profil caută cele mai viabile soluţii tehnice şi economice pentru aplicarea metodelor şi tehnologiilor acceptate la nivel internaţional, îndeosebi în ceea ce priveşte staţiile de tratare a apelor uzate. De asemenea, trebuie intensificată colaborarea cu întreprinderi ale industriei chimice pentru valorificarea în comun a componentelor utile din deşeurile protetice (obţinerea cleiului, gelatinei, fertilizatori).

454

O soluţie de viitor practicată în unele ţări este aceea a realizării unor parcuri industriale care să deţină şi să utilizeze în comun staţiile de tratare a apelor şi staţii pilot de valorificare a deşeurilor. În acest fel, costurile investiţionale vor fi mai mici şi mai uşor de suportat de agenţii economici.

3.4. Evaluarea propunerilor BAT Conceptul European BAT poate fi adaptat la condiţiile specifice ale

tăbăcăriilor din România în două etape: - prin aplicarea tehnicilor simple manageriale, de bună gospodărire şi

educaţionale care nu necesită investiţii deosebite; - prin înlocuire a materialelor şi procedeelor de prelucrare cu cele cu

impact redus, care nu necesită întotdeauna costuri prea mari, dar necesită control analitic şi de proces mai riguros.

Studiul prezentat conduce la obţinerea unor parametrii de funcţionare ecologici şi de calitate cu îmbunătăţiri evidente. Principalele efecte înregistrate, care recomandă extinderea conceptului BAT sunt:

• reducerea poluării apelor prin: reducerea materiilor totale cu 45%, materiilor organice cu 18%, materiilor anorganice cu 49%, consumul chimic de oxigen cu 25%, sulfurii de sodiu cu 60%;

• reducerea consumului de apă cu 60%, reducerea consumului de sulfură cu 60%;

• posibilitatea recuperării şi valorificării părului separat, reducerea cantităţii de nămol.

4. Măsuri necesare pentru stoparea poluării 1. Măsuri administrative

• vidanjarea corespunzătoare a acestor bazine. În cazul de faţă, remarcăm utilitatea asocieri atelierelor de tăbăcărie pentru procurarea unei maşini de vidanjat;

• aruncarea deşeurilor organice rezultate, în locuri special amenajate. 2. Măsuri tehnice

• amenajarea tuturor atelierelor de tăbăcărie cu bazine de decantare corespunzătoare, cu un perete cu grosimea de minimum 25 cm, betonate şi pe fund;

• dotarea atelierelor de tăbăcărie cu vase speciale pentru stocarea şi precipitarea soluţiilor de crom;

• tratarea chimică a apelor uzate rezultate din procesul de cromare a pieilor.

455

5. Concluzii finale Studiul privind aplicarea metodologiei de evaluare a propunerilor

BAT, ca parte integrantă a unei solicitări de autorizaţie de mediu pentru industria de pielărie, în scopul reducerii emisiilor poluante asupra factorilor de mediu a evidenţiat următoarele aspecte:

1. Descrierea etapelor ce sunt nesesare a fi parcurse pentru aplicarea metodologiei în practică, în urma cărora, conform performanţei de mediu, se determină opţiunea cu cel mai scăzut impact asupra mediului şi nu în ultimul rând, cea mai bună tenhică disponibilă de prelucrare a pieilor. S-a pus accentul pe derularea procedurii de autorizaţie integrată de mediu, document necesar pentru desfăşurarea unei activităţi.

2. Realizarea unui studiu de caz în industria pielăriei cu dezvoltarea următoarelor aspecte:

• Analiza fluxului tehnologic al acestei industrii, care ne ajută să inţelegem mai bine impactul poluanţilor asupra mediului înconjurător;

• Problemele ecologice ale pielăriei, care au implicaţii deosebite în ceea ce priveşte optimizarea consumului de substanţe chimice folosite, tehnologiile aplicate, gradul de recuperare a subsanţelor utile din apele uzate şi a deşeurilor din piele;

• Aplicarea celor mai bune tehnici, prin care se înţelege cel mai eficient şi avansat stadiu în dezvoltarea acestei activităţi şi metodele de operare, care permit practicarea celor mai adecvate tehnici de procesare ce conduc la valori ale emisiilor, care previn sau limitează impactul asupra mediului;

• Descrierea poluanţilor rezultaţi în urma procesului tehnologic din industria pielăriei, o problemă actuală a lumii moderne în vederea protecţiei mediului;

• Tratarea apelor reziduale din industria pielăriei şi prezentarea unei instalaţii de tratare al acestor ape uzate;

• Valorificarea deşeurilor care rezultă în procesul de producţie a pieilor prin separarea deşeurilor, comercializarea deşeurilor ca subproduse şi cooperarea tăbăcăriilor în vederea eficientizării reciclării şi reutilizării deşeurilor, care sunt doar câteva din problemele care se ridică în acest domeniu.

456