ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

STIMULAREA COGNITIVĂ

Ce înseamnă

Reabilitarea cognitivă este propusă persoanelor

afectate de demenţă uşoară şi moderată şi în general

este realizată de personal specializat. Acest ghid

realizat cu ajutorul unor specialişti se adresează

rudelor persoanelor afectate de demenţă care nu au

posibilitatea de a avea acces la structurile protejate

sau celor care nu pot avea un specialist la dispoziţie.

Prin acest ghid se doreşte să se ofere un instrument

valid pentru stimularea cognitivă la domiciliu.

Stimularea cognitivă îşi propune să valorifice

capacităţile păstrate ale persoanelor afectate de

demenţă, se doreşte deci să se menţină vie

autonomia persoanelor.

Scopul acestui tratament este de a face astfel încât

persoana să poată reuşi să rămână singură în casă, să

gestioneze activităţile zilnice, să se îmbrace, să îşi

amintească programările, să reuşească să îşi

pregătească de mâncare sau să îşi gestioneze propria

boală pentru a încetini deteriorarea unor funcţii

esenţiale pentru comunicare: limbajul sau toate

acţiunile mai simple.

3

generale

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

CERINŢE

Creaţi în casă o atmosferă liniştită; spaţiul în

care se realizează stimularea trebuie să fie luminos;

aveţi nevoie de o masă şi materiale foarte simple,

puteţi să utilizaţi lucrurile pe care le aveţi deja în

casă.

Verificaţi dacă persoana aflată în faţa voastră vă

ascultă, stimulaţi-o să vă privească în ochi şi să fie

atentă la activităţile pe care le execută.

Situaţiile pe care trebuie să le creăm trebuie

să fie scurte.

Aduceţi persoana într-o stare de confort

astfel încât să petreacă un moment plăcut.

Dacă persoana pare obosită, va

trebui să finalizaţi activitatea de

stimulare sau să vă opriţi pentru

o pauză, permiţându-i să se

ridice sau oferindu-i un pahar cu

apă. Este important să nu fie

zgomot sau alţi stimuli care ar

putea distrage persoana.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

6

Percepţiile

Percepţia se realizează prin intermediul simţurilor: trebuie să facem astfel încât persoana să poată percepe stimulii: tactili, auditivi, vizuali, ai corpului şi gustativi.

Senzaţii tactile Aşezaţi-vă în faţa persoanei care trebuie stimulată şi lucraţi cu senzaţiile, adică cu ceea ce se reuşeşte să se perceapă cu mâinile; trebuie să puneţi persoana să atingă un obiect moale (un burete, o pernă, etc.) şi un obiect aspru (un burete aspru care se foloseşte pentru spălarea farfuriilor); stimulaţi persoana rugând-o să distingă cele două obiecte. Rugaţi-o să vă enumere obiecte moi şi obiecte aspre pe care le cunoaşte. Alternaţi obiectele moi cu obiectele aspre. Va fi necesar să-i propuneţi să recunoască senzaţii de tip opus.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

7

Senzaţii auditive Aflându-vă tot în faţa persoanei, arătaţi-i un obiect care produce zgomot, de exemplu o tamburină, un flaut sau orice alt obiect şi rugaţi-o să recunoască obiectul . Produceţi un zgomot şi întrebaţi-o câte sunete sau zgomote au fost emise. Apoi aşezaţi-vă în spatele sau în lateralul persoanei şi rugaţi-o să recunoască direcţia sunetului. Când terminaţi exerciţiul, încurajaţi persoana cu aprecieri. Apoi puteţi să vă folosiţi propria voce ca instrument, strigaţi persoana pe nume aşezându-vă în faţă, în spate şi în lateral şi rugaţi-o să recunoască direcţia.

Senzaţii vizuale Luaţi o foaie albă şi desenaţi forme: cercuri, triunghiuri, pătrate sau alte forme simple, rugaţi persoana să recunoască formele şi apoi puneţi-o să le combine între ele: cerc cu pătrat, pătrat cu triunghi etc. Daţi persoanei un pix sau un creion pentru a putea indica obiectele. Puneţi-o să marcheze cu o cruce formele indicate.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

8

Folosiţi obiecte de culori diferite, fie jetoane, fie obiecte de uz comun şi puneţi-le în faţa persoanei. Rugaţi-o să recunoască culorile şi aşezarea, apoi schimbaţi dispunerea obiectelor şi rugaţi persoana să reconstituie dispunerea iniţială, făcând referire la culori.

Folosind aceleaşi obiecte, puteţi schimba dispunerea pe masă şi după ce le-aţi îndepărtat, rugaţi-o să reconstituie dispunerea sugerată. Verificaţi întotdeauna ca persoana să nu fie obosită, iar dacă este aşa, întrerupeţi activitatea complet sau faceţi o pauză. Dacă persoana stimulată nu are o senzaţie de plăcere, exerciţiul nu are suficientă valoare.

Senzaţii ale corpului

Aşezaţi-vă în faţa persoanei şi rugaţi-o să întindă mâna dreaptă sau stângă, apoi i se cere:

• să atingă ochiul stâng cu mâna stângă şi ochiul drept

cu mâna dreaptă,

• să atingă urechea dreaptă cu mâna stângă şi urechea

stângă cu mâna dreaptă,

• să atingă ochiul stâng cu mâna dreaptă şi ochiul drept

cu mâna stângă,

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

9

• să încrucişeze mâinile, și apoi să le pună pe cap.

Propuneţi deci exerciţii care implică atât partea dreaptă, cât şi partea stângă a corpului. Conceptul de disociere este foarte important, adică partea dreaptă atinge partea stângă şi viceversa. Capacitatea de a recunoaşte dreapta și stânga este foarte importantă deoarece reprezintă unul din primele lucruri pe care demenţa tinde să le anuleze. Aceste exerciţii pot fi executate și folosind partea de jos a corpului, adică picioarele:

se va atinge piciorul stâng cu piciorul drept

se va atinge piciorul drept cu piciorul stâng se va atinge piciorul drept cu mâna stângă

se va atinge piciorul stâng cu mâna dreaptă.

Senzaţii ale gustului

Este foarte important să se stimuleze simţul gustului, în faza iniţială a demenţei persoana ar putea pierde capacitatea de a distinge gusturi diferite (dulce, sărat), sau capacitatea de a distinge diversele temperaturi ale alimentelor, prea cald sau prea rece.

Pentru aceste exerciţii profitaţi de rutina zilnică, mai precis când vă aflaţi la masa de prânz sau la cină, întrebaţi dacă mâncarea este dulce sau sărată, dacă este caldă sau prea caldă, rece sau prea rece.

Reamintiţi-vă mereu să vă exprimaţi aprecierea pentru lucrurile pe care le realizează persoana pe care o stimulaţi.

Faceţi astfel încât situaţia să fie

întotdeauna una plăcută, zâmbitoare.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

10

Atenţia

Atenţia este deja compromisă în faza iniţială a bolii, prin urmare este foarte important ca persoana să fie stimulată în acest sens.

Rămâneţi cu privirea spre persoană, asiguraţi-vă că persoana vă priveşte în ochi şi că este atentă la

stimulii pe care îi propuneţi.

Propuneţi câte un stimul pe rând pentru a evita ca ceilalţi stimuli să producă distragere. Atenţia este capacitatea persoanei de a fixa un stimul vizual şi de a extrage informaţii din acesta. Luaţi obiecte de forme şi culori diferite, aşezaţi-le pe masă şi apoi rugaţi persoana să le recunoască şi faceţi astfel încât să suprapuneţi obiecte cu forme diferite. Exerciţiul permite multe variante.

Treptat puteţi mări gradul de dificultate al exerciţiului propus.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

11

Încercaţi mereu să atrageţi atenţia asupra obiectelor făcând referire la culorile lor.

Reamintiţi-vă să felicitaţi persoana. Folosiţi mâinile pentru a stimula atenţia.

Aşezaţi-vă în faţa persoanei care trebuie stimulată, puneţi-vă mâinile pe masă cu palma în jos şi rugaţi-o să facă acelaşi lucru. Loviţi cu o mână masa o singură dată şi rugaţi persoana să repete, loviţi cu ambele mâini masa de mai multe ori sau cu intermitenţă şi apoi rugaţi persoana să repete. Creşteţi treptat dificultatea.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

12

Memoria Memoria este abilitatea cognitivă principală care este afectată şi devine deficitară din cauza demenţei; trebuie deci să ne ocupăm de acest lucru într-un mod foarte serios. Memoria, atât cea de scurtă durată, cât şi cea de lungă durată este prima deficienţă pe care o prezintă persoana afectată de demenţă, pr in urmare, va fi fructificată istoria personală sau acele evenimente care au avut loc cu câteva zile înainte. Aşezaţi-vă mereu în faţa persoanei afectate de demenţă şi începeţi să puneţi întrebări foarte simple, ca-ntr-o activitate de orientare personală:

• vârsta, anul naşterii,

• strada şi oraşul în care locuieşte,

• ce şcoli a frecventat,

• numele părinţilor, dacă sunt

încă în viaţă,

• dacă este căsătorit/ă, de câţi

ani,

• cum se numeşte şi câţi ani are soţul/soţia

• câţi copii are şi cum se

numesc

• câţi fraţi are şi cum se

numesc sau cum se numeau

dacă sunt decedaţi şi câţi ani

au.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

13

Aceste întrebări vă permit să înţelegeţi în ce măsură s-a păstrat memoria legată de familie şi în ce măsură persoana este capabilă să îşi recunoască membrii familiei. Este foarte important deoarece demenţa anulează această capacitate şi reprezintă o mare suferinţă pentru cei care trăiesc zi de zi cu persoana afectată şi se regăsesc în situaţia de a nu fi recunoscuţi.

Puteţi supune persoana şi la alte exerciţii cum ar fi de exemplu recunoaşterea formelor, puteţi utiliza ce aveţi în casă, dacă aveţi la dispoziţie puzzle-uri mari, puteţi pune persoana să reconstruiască forme: cercuri, pătrate sau triunghiuri.

În stimularea cognitivă este bine să se propună stimuli cu o dificultate treptată, acest lucru pentru a evita ca persoana, aflându-se în faţa unor dificultăţi, să refuze să colaboreze în zilele următoare. Dacă persoana are probleme în a continua, este bine să vă opriţi.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

14

Limbajul

O altă funcţie cognitivă care este foarte important a fi stimulată la persoana afectată de demenţă este capacitatea de limbaj, prin limbaj nu se înţelege doar capacitatea de a se exprima sau de a pronunţa nişte fraze, dar şi capacitatea de a comunica, adică de a se face înţeles de interlocutor. Acest element este foarte important deoarece atunci când persoanele nu reuşesc să se facă înţelese sau interlocutorul nu le înţelege, renunţă să mai comunice. Această capacitate, din fericire, se pierde în fazele cele mai avansate ale bolii, va trebui deci stimulată funcţia limbajului pentru ca persoana să continue să comunice cu ceilalţi fără nicio stânjeneală.

Aşezaţi în faţa interlocutorului, întrebaţi lucruri simple, ţineţi cont şi de nivelul cultural al persoanei

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

15

căreia vă adresaţi, de exemplu:

• întrebaţi numele animalelor pe care le cunoaşte, treptat

creşteţi dificultatea întrebărilor,

• întrebaţi numele animalelor care încep de exemplu cu

litera C

Puteţi prezenta o imagine (carte poştală sau o fotografie luată dintr-o revistă) şi rugaţi persoana să descrie ceea ce vede. Apoi, tot în legătură cu fotografia, adresaţi întrebări mai specifice, de exemplu: în ce anotimp ne găsim. Ajutaţi persoana să răspundă la întrebările pe care le puneţi. Este posibil să folosiţi şi fotografii ale familiei, întrebările se vor orienta spre recunoaşterea membrilor. Puneţi întrebări legate de viaţa personală a persoanei stimulate. Exerciţiul poate fi repetat cu alte imagini. Activitatea trebuie să fie una plăcută.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

16

Imaginaţia

Funcţia cognitivă mai complexă pe care o vom stimula care este şi cea care se pierde într-o fază foarte avansată a demenţei este imaginaţia, mai precis capacitatea de a raţiona pe concepte abstracte. Persoana afectată de demenţă preferă să rămână ancorată de lucrurile concrete, dar este bine să o stimulăm şi spre concepte mai abstracte deoarece acest lucru influenţează capacitatea de raţionament logic. Va trebui stimulată persoana spre soluţionarea problemelor, acest lucru va ajuta persoana în legătura cu dificultăţile vieţii cotidiene. Puneţi întrebări cum ar fi de exemplu: care este diferenţă dintre un camion şi un tren?

care este diferenţa dintre o bicicletă şi un scuter?

preferinţa între bicicletă sau scuter.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

17

Aceste întrebări trebuie să ţină cont de nivelul

cultural al persoanei stimulate deci este bine să fie

adaptate pe baza acestor caracteristici. Reamintiţi-vă

mereu să recompensaţi persoana cu complimente, nu

subliniaţi niciodată greşelile, ci consolidaţi stima de

sine.

Treptat, întrebările următoare trebuie să fie mai

dificile: de exemplu, să aleagă un animal şi apoi să

compună o frază care să conţină referirea la animalul

ales, eventual puneţi-o sa scrie.

Alegeţi un al doilea animal şi puneţi-o să inventeze o

frază cu referire la al doilea animal ales.

În acest punct puteţi întreba acele lucruri care privesc

viaţa cotidiană, de exemplu:

cum se pregăteşte cafeaua? Dacă nivelul cultural al persoanei stimulate este

ridicat, o puteţi ruga să vă dea o reţetă sau să

discutaţi de personajele dintr-o carte (totul trebuie să

se desfăşoare cu dezinvoltură, ca şi cum vorbiţi în

mod obişnuit).

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

18

Consideraţii finale Amintiţi-vă că toate aceste exerciţii trebuie să fie realizate într-o manieră plăcută şi relaxată astfel încât persoana să se simtă mereu în largul ei. Trebuie să fiţi întotdeauna liniştiţi, bine dispuşi, evitaţi să vă enervaţi, încercaţi să distraţi persoana. Umorul nostru influenţează foarte mult persoana afectată de demenţă.

Amintiţi-vă că stimularea cognitivă nu restituie nimic din ceea ce s-a pierdut, dar încearcă să menţină persoana independentă cât mai mult timp posibil şi

acest lucru o transformă cu siguranţă într-o persoană mai demnă care va mai avea dorinţa de a continua cu alte şedinţe.

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

19

ST I M U L A R E A COGNITIVĂ

20