coLEcTlA PSIHOLOGIE 5l VIATA

Edituro AStR

EDITU RAASOCTATTET DE 5TilNTE COGNITIVE

DrN RoMANtA

CLUJ-NAPOCA I 2018

CUPRINS

Cuvdnarl autorilor 9

INTRODUCEREAtagamentulla adulli. O noui abordare gtiinfficn

1. Decodificarea comportamenhrlui intr-o relatie 13

2. Dependenfa nu este un cuvint rusinos 29

PARTEAINTAITiusa Pentru ajutor in relagii -

Descifrarea stilurilor de atafament

3. Pasul intii. Care este stilul meu de atagament? 47

4. Pasul al doilea. Descifrarea codului - care este stilul de atagament al

partenerului meu? 57

PARTEAADOUACele trei stiluri de ataqament in iala de zi cu zi

5. fraind cu un al saselea sim!, cel de detectare a pericolului - Stilul de

lutaiament anxios 83

6. La o distanld,,confortabilf'de iubire - Stilul de atasament evitant 113

7.l\ealizareaunei apropieri confortabile - Stilul de atagament

scr:urizant 133

PARTEAATREIACe se intdmpli atunci cind stilurile de atasament sunt incompatibile

8. Capcana de tip arxios-evitant 153

9. Cum putem scdpa din capcan de tip arxios-evitant - Cum poatecuplul de tip anxios-evitant si dobindeascl mai multi siguranll 16310. Ce se intimpld atunci cdnd comportamentul anormal devinecomportamentul obisnuit - Indrumiri pentru intreruperea relatiei 193

PARTEAAPATRACalea siguri - Perfec$onarea abilititilor relagionale

11. Comunicarea eficientd - Transmiterea mesajului corect T5 /

12. Solugionarea disputelor - Cinci principii eficiente pentru rezolvareasituatiilorconflictuale 237

Epilog 26A

Mulpmiri 265Bibliografie 269Index 274Despre autori 284

CUVANTUL AUTORILOR

Cartea aceasta condenseazi experienfa noastri de cercetdtori

in domeniul relaEiilor de atagament in cuplu, intr*un ghid practic

pentru cititorul care doregte si intemeieze o felatie durabili ori

sd o amelioreze pe cea deja existente. Teoria atagamentului este

un domeniu de cercetare vast gi deosebit de complex,vrzdnd atdt

deuroltareacopilului 9i relaliile parentale, cdt gi rela$ile de cuplu.In

c rte^ de fagd ne vom opri doaf asupfa atagamentului 9i a relagiilor

de cuplu.

Prin scrierea acestei clrgi ne-am Propus si transformim un set

de idei stiinfifice complexe intr-o sursi de inspiraEie practici, util6

in viala de zi cu zi.C|,givadintre cercetitorii care ne-au inspirat sunt

menfionafi in paginile cdrlii noastre, dat,in mod inevitabil, nu am

reugit si-i amintim pe multi ai1ii. Suntem profund recunoscltori

pentru contribugia creatoare a tuturor specialistilor din acest

domeniu de cercetare si regretlm cd nu am putut si-i menlionlm

aici pe togi.

L.

Decodificarea comportamentului intr-o relalie

Au trecut doar doud sdptdmdni de c6:nd ne intdlnim si am

inceput deja sd-rni fac grtji. Poate cd nu sunt destul de

frumoasd pentru e/! Oare o sd md sune? $tiu cd ttoi reu;i ;ide data aceasta sd-rni transform vechile temeri cd nu sunt o

persoand sufcient de tnzestratd intr-o profelie care, in cele

din urrnd, se va adeveri; astfel o sd zdddrnicesc ;i aceastd

;ansd de a avet o relafie.

Oare ce se intdmpld cu ntine? Ardt bine, sunt de;tept, am

o carierd de succes. Am multe de oferit. Ant cunoscut cdtezta

femei excepyionale, dar de fecare datd se intdmpld Ia fel:dupd. cdteva sdptdmd.ni imi pierd interesul ;i tncep sd rnd'

simt capti,u. N-ar trebui s,ife atdt de greu sd gdsesc le cinerta

ca care sdfu compatibil.

Sunt cdsdtoritd de mulli ani;i totu;i am sentirnentul cd sunt

absolut singurd. SoTul rueu nu a fost niciodatd o persoand

deschisd, doritoare sd-si exprirne emoliile ori sd discute despre

relalia noastrd, dar situalia aceasta s-a tnrautdlit tot rnai

mu/t. Acurn rdmdne la serviciw mult peste progratx aProa?e

inliecare zi, iar in v,teekendiie merge sd joace golf cu prietenii,

fe urrndre;te ernisiunile slortive de la teleaizor. Nu ne mai

leagd absolut nirnic. Poate cd mi-arf mai bine singurd.

13

STILURILE DE ATASAMENT

Fiecare dintre aceste probleme este extrem de dureroasd siafecteazd. profund existenta individului respectiv. Si, totusi, nuexistl" o singur[ explicatie ori solutie valabili pentru toate situatiilede feiul acesta. Fiecare cazpare a fi unic si personall fiecare poate figenerat de nenumlrate situatii specifice. Descifrarea 1or ar impunecunoasterea temeinici a fiecdseia dintre persoanele implicate.Istoricul personal, relatiile din trecut si tipul de personalitatesunt doar citeva dintre elementele pe care terapeutul ar trebui sile analizeze. Acestea cel putin sunt lucrurile pe care, ca clinicienispecializati in domeniul sindtltii mentale, le-am invitat si in caream ctezut,pinl in momentul in care am fhcut o descoperire - unacare ne-a oferit o explicatie simpli, valabild in cazul tuturor celortrei probleme descrise mai sus gi al multor altora. Povestea acesteidescoperiri si a cercetS.rilor ce au urmat apoi constituie subiectulcdrtii noastre.

OARE DRAGOSTEA ESTE DE AJUNS?

Acum cdtiva ani, prietena noastr[ Tamara a inceput o noudrelatie:

Prima datd l-am rernarcat pe Greg Ia o petrecere, in casa unuiprieten. Ardta nespus de bine, iar faptut cd i-am atras atenlia a lfostfoartefatant ?entru mine. Dupd cdteva zile, am iesit impreund Ia cindcu ni;te prieteni ;i strdluciret care ti apdrea in priviri atunci cdnd i;iindrepta ocbii spre mine m-a cucerit pur si simplu. Dar ceea ce m-a atrasIa el cel mai malt aufost cugintele ?e care mi Ie adresa si promisiuneaimplicita a unei apropieri ?e care o transmitea c,m?,rtamentul sdu.Prornisiunea cd nu ztoi rnaif singurd. EI spunea ,Tamara, nu trebuiesd stai singurd acasd, po/i sd aii sti lucrezi la mine", ,,Po/i sd md suni Ia

. -, j,orice ord". Indernnurile defelul acesta imi aduceau alinare: simleam cdam pe cineva aldturi, cd nu mai sunt singurd pe lume. Dar dacd a; i6ascultat cu mai mu/td atentie, ag f putut auzi si un a/t mesaj, care erain discordanld cu aceastd promisiune, un ntesaj care transrnitea in modIimpedefaptul cd Greg se temes cd am ?utea deveni prea apropia/i ;i cd

14 15

DECODIFICAREA COMPORTAMENTULUI iNTN-O RELATIE

un angajament defelul acesta il nelini;tea. Mi-a spus de mai multe ori

ca nu a aaut niciodatd o relalie stabil,i - cd, dintr-un motizt sau altul,

ajungea intotdeauna sd se plictiseascd de prietenele sale ;i sim/ea neaoia

sa.facd o schimbare.

De;i mi-am dat seama cd nceste lucruri ar puteaf problematice, la

erernea respectivd nu arn $iut sd le estimez tn mod corect implicaliile"

M-am bazat pur $ simplu pe convingerea obi;nuitd, care ne cdlduze;te

de rnici, potrivit cdreia dragostea paate sd invinga orice obstacol. $i uite

afa, am /dsat dragostea sd. puna stiipdnire pe mine- Nimic nu era mai

important decdt sdfu cu el. Dar, in acelali tirnp, celelalte mesaje despre

incapacitatea sa de a se angaja intr-o re/a/ie stabi/d au continuat sd

apara. Nu le-am /ust in seamd, convinsdl?ind ca in cazul rneu lucrurile

aorf dferite. Binetn/eles, am gre;it. Pe mdsurd ce deveneam tot mai

apropia/i, mesajele sale ersu tot mai imprewizibile ;i mai schimbdtoare,

apoi totul a inceput sd se destrame; a tnceput sd se scuze tot mai des,

spundnd cd era prea ocupat $ cd nu putea ajunge la inthlnire. Uneori

pretindea cd are o sdptamd.nd ,,nebund" ;i ma ruga sd ne tntdlnim doar

la sfar;it de sdptdmdnii. Eu acceptam, insd aveam un sentiment apdsdtor

cd lucrurile nu sunt in reguld, dar oare ce ?utea sdfe?

De atunci am inceput sd 16u mereu nelini;titd. Trebuia sd ;tiu tot

timpul unde este si am devenit extrem de sensibild la tot ceea ce arf pututsugera cd doreyte sd md pdrdseascd. in ereme ce clmportamentul sdu intitlovedea tn mod clarfaptul cd este nemulyurnit, Greg m,i indeptirta, dar

avea grijd sd-mi arate destula afectiune $ sa prezinte szylficiente scuze,

incdt sd md impiedice sii-l pardsesc.

Dupd un timp, aceste schimbAri permanente in atitudinea se au

inceput sd md marcheze puternic ;i nu mai reufeant. sd-mi contro/ez

amo/iile. Nu giarn cum sd md mai port ;i, de;i era lirnpede cd gre;esc,

um tnceput sd. evit sa-mifac planuri cu prietenii, doar ca sdi6u liberd, inruz cd md ea suna. Mi-arn pierdut total interesul pentru toate celelalte

lucruri care erau importante pentru mine. Nu peste mult tirnp, relalianoastrd nu a mai rezistat acestei tensiuni perrnanente ;i s-a destrdmat.

Noi, prietenii Thmarei, ne-am bucurat la inceput c[ a intAlnittrn blrbat care sd-i placd, dar pe misuri ce rela$a lor evolua, am

tlcvcnit tot mai ingrijorafi vdzS,nd preocuparea ei crescdndi pentru

STILURILE DE ATASAMENT

Greg. teptat, vitalitatea cunoscuti a Tamarei a fost inlocuiti deanxietate gi de nesiguranti.. Era mereu in agteptarea unui telefonde la el ori era prea ingrijorate gi preocupati. de relatia lor pentrua se mai bucura de compania noastri, asa cum obisnuise in trecut.S-a dovedit si ci munca ei avea de suferit, deoarece ne-a spus cise temea cd.-si va pierde slujba. Noi am considerat-o intotdeaunape Tamara o persoani echilibrati, puternicd, iar acum am ajunss[ avem indoieli in privinta aceasta. Desi Tamara stia ci Greg se

dovedise incapabil si mentini o relatie serioasi in trecut si ci era opersoani cu un comportament imprevizibil, desi recunoscuse chiargi faptul cd ar fi, mai fericiti fdrd el, totusi nu reusea si-si aduneputerile si sd-1 pdrdseasci"

Ca specialisti cu experient[ in domeniul sinltdtii mentale, ne-afost greu sI acceptim ideea cd o femeie inteligenti precum Tamarase comporta atdt de nefiresc. De ce o femeie de succes cum eraea ajunsese si se simti atit de neajutoratS.? Din ce cauzd" aceastd

persoand pe care o gtiam atAt de adaptabil[ in majoritatea situaliilordificile din viagd, era complet lipsitl de putere de data aceasra?

Celnlalt element ai ecualiei era lz fel de greu de explicat. De ce

transmitea Greg asemenea mesaje contradictorii, desi era limpedepentru fiecare dintre noi ci o iubea intr-adevdr pe Tamara? Existaumulte posibile rispunsuri psihologice complexe la aceste intrebi.ri,dar o explicatie pe cit de simpld, pe atit de hmuritoare a venitdintr-o sursd complet neasteptati..

DE LA PSIHOTERAPIA PENTRU COPII, LA$TIINTA CONCRETtr E IUBIRII ADULTE

Cam pe wemea cdnd Tamara se vedea cu Greg, Amir lucracu jumdtate de normi. la Departamentul de Psihoterapie pentrucopii al Universitlgii Columbia. Acolo, el coordona un programde terapie bazatd. pe teoria atasamentirlui pentru a ajuta mamelesi stabileasci o legdturi intemeiatd. pe incredere cu propriii copii.Puternicul efect pe care terapia centrati pe atasament l-a avutasupra relatiei dintre mamd gi copil l-a incurajat pe Amir si-9i

16 17

DECODIFICAREA COM PORTAMENTU LUI INTR.O RELATIE

rrprofundeze cunogtinfele in domeniul teoriei atasamentului. Acest

rlcmers l-a condus in cele din urml la o descoperire fascinanti:

rczultatele studiilor intreprinse intdi de Cindy Hazan 9i de FhillipShaver indici faptul ci adultii ptezintd tipare de atasament in

rclagiile de cuplu, similare celor pe care le manifestd copiii fagn de

pnrinfii 1or. Studiind mai indeaproape relaliile de apropiere dintre

rdul!, Amir a inceput s[ observe comportamente de atagament la

adulpi dinjurul siu. A inleles atunci ci aceasti descoperire ar putea

rrvea implicagii uimitoare asupra vietii de zi cu ir 9i ar putea ajuta

rnulte persoane in relatiile lor de cuplu.

Primul lucru pe care l-a fXcut Amir, de indati ce si-a dat seama

de implicapiile extinse ale teoriei atagamenflrlui asupra relagiilor

adul$lor, a fost si ia legitura cu prietena lui de o via1i, Rachel. I-a

dcscris cdt de bine explici teoria atasamentului multiplele si variatele

comportamente din cadrul relaliilor dintre adulli 9i a rugat-o sd ila.iute sd transforme studiile academice si datele stiintifice pe care

lc-a parcurs pAni in acel moment in instrucfiuni si recomandiri

practice care si le fie de ajutor oamenilor sd i9i schimbe efectiv

cursul viefii proprii. Astfel a ajuns s[ ia nastere aceasti carte.

STILUL SECURIZANT, STILULANXIOS $I STILUL EVITANT

Teoria atagamentului distinge trei,,stiluri de atagament"principale

sru modalit[ti prin care persoanele percep si reacfioneaz\,Ia apropiete

in cuplu, asemindtoare cu cele constatate in cazul copiilor - stilul

sccurizant, cel anxios 9i cel evitant. in linii generale, se poate afrrma

c'i persoanele cu stil securizant se simt confortabil in intimitate 9i sunt

tlc obicei calde si iubitoare. Persoanele anxioase sunt foarte dornice

dc intimitate, sunt deosebit de preocupate de relaliile lor gi sunt ingcneral ingrijorate in legdturi cu capacitatea partenemlui de a le iubi

la 1-el de mult. Persoanele e'uitante pun semnul egalitilii ?ntre intimitate

;i pierderea independentei personale si incearcd in permanenld silinritcze apropierea de partener. in plus, indivizii prezentdnd fiecare

ilintrc aceste stiluri de ataqament se deosebesc prin:

SIILURILE DE ATASAMENT

' perspectiva pe care o au asupra intimitdtii si a apropieriiin cuplu,

" modul in care gestioneazd. situagiile conflictuale,. atitudinea pe care o au{aEd, de sex,. abilitatea lor de a-si exprima dorintele gi nevoile

personale,. asteptirile pe care le au in privinta partenerului gi a

relatiei cu acesta.

Fiecare individ din societatea noastri., indiferent daci. este chiarla incepunrl unei relatii ori este cisitorit de 40 de ani, apaftineuneia dintre aceste trei categorii sau, mai rar) poate sI prezinteo combinatie de elemente apartindnd ultimelor doua categorii(anxios si evitant). Doar putin peste 50%o dintre indivizi sunt siguri,aproximativ 20%o sunt arxiosi,2|u/o sunt evitanti, iar restul de 3-s0/oapartin celei de-a patra cztegorii - o categorie mai pulin frecventi

'',,"- '"'"c#i;*il;;t# ;;t1' ': ' :;':'i: ;;" :

ut...... tt..*tffi,,,, i,,1,.,.:,r,ir,,,,,.',,,,. r,''.,,

tqqmentil tr t

trl

,,',,i ;i;ip at,s"a.su$*t,ial ttu*irt, at,;U, ";;t,Au.;illprli, J.n. t;

': r,, i,i prbgdd.sie un'pi.odus at pi,opriii dduaa,tii tpgt.*,r. t .noduiia,,,,, ,.la,

ideba,.ca.,otilut.de,,atEgatneni am,,pr.zerri.iitetaatr"t;". a;, , modulr,,in care,.a1i fost irigriy;t,iin,cap,iteiii:,auce pari".ir'a" fori

, r :, sensibili;disp.o*bili gl atenti;ar,,trebui ra a+.El u" itii Je ui*garrrent:,:,, $ecuritant; dacl'aibnfia,pe,Care *-au, ul616rl-o 1, 1uut, o"'c#atta,,r,,,,in';bhseeve;i,,; ti'*r * biisxrd l "t'.ril,,jl';iau*e;i. , ,.,,ra s;,iar. dacr,,ii au f St,aiiianfl; ,rigiui ;i ,in.e"ri[iil, '# t -Uri,.,,sa,'dtzvolta,ri.,,un,.ict,,ae,areqtm;nt,',euiant:,in';;az.;ilt:Xi*r,lit

: siilurile de ;atagimbnt identifi caG Ia ua^ta, idulri'suo t ;innulrri*t

,,,,, dJ,'o,,dive*itue ae,,f*etbri;,,ijfilf ltoh, *;;;i; ht"i i;*.;a;+#,,,,.,mb;dulin,f;gptringii.nb.uoo..riuiglffi ,,a"iffile,,r,::::'aseme.ne{.cd

exiptf,,sir: alti:Qctgr,i televangt,,inelusi+ - -erienlala,

r,,,,, de,via!4, P.entzu mai rnuite:.*$t.;, i Se Viaei caplto@,,..,,,

18 79

DEcoDIFIcAREA coM PoRTAM ENTU LUI lrurR-o RELATIE

(combinagia dintre anxios gi evitant).Cercetirile asupra atasamentului la adulli s-au concretizat in

sute de articole gtiingifice gi zeci de cirgi care descriu in am[nuntfelul in care se comporti adulgii in cadrul relagiilor cu persoanele

apropiate. Aceste studii au confirrnat, de nenumirate ori, existenta

acestor stiluri de atasament la adulgi din diferite t[ri gi apartinindunor culturi diverse.

Identifrcarea stilurilor de atagament este o modalitate sigurigi ugoari de a ingelege 9i de a prezice comportamentul indivizilorin orice relafie de cuplu. De fapt, unul dintre mesajele principale

transmise de aceastd teorie este acela c[, in asemenea relafli, suntem

programafi si acfionim intr-o manierd, predeterminatd.

TAMARA $I GREG - O NOUA PERSPECTIVA

Am analizat din nou povestea prietenei noastre, tmara, si de

data aceasta amvdzut-o dintr-o perspectivi complet noul. Studiile

privind atasamentul cuprindeau un prototip al lui Greg - care avea-

un stil de atagament evitant - descris cu precizie, pdnd in cele mai

mici detalii. Profilul acesta cuprindea modul in care gdndea, cum

se comporta qi cum reacgiona la lumea inconjuritoare. in descrierea

acestui tip de comportament era anticipati tendinga sa de a se

indepirta de Tamara, de a-i gXsi vin[ din orice, de a stirni certuri

care impiedicau progresul relaliei lor, precum 9i faptul cd era greu,

aproape imposibil pentru el, si rosteasc5.,,Te iubesc". Ceea ce ni s-a

pirut interesant a fost faptul ci rezrtltatele cercetirilor explicau cum,

in ciuda dorinlei sale de a se apropia de Tamara, el se simgea mereu

obligat sd o indeplrteze - nu fiindc[ ,,n-ar fi flnut" la ea ori fiindciar fi considerat cd nu este ,,destul de buni' pentru el (concluzia

Tamarei). Dimpotrivl, comportamentul siu de respingere era

determinat de sentimentul ci intimitatea gi apropierea lor deveneau

din ce in ce mai puternice.

S-a dovedit ci nici comportamentul Tamarei nu era unulne obignuit. Aceastd teorie explica toate g6.nduri1e, comportamentele

;i reacliile sale, tipice pentru o persoan[ cu un stil de atagament

STILURiLE DE ATASAMENT

anxios, iar descrierea era si de data aceasta cdt se poate de precisi.se anticipa faptul cd ea se'va crampona tot mai -rrlt d. relalia lor,pe mlsuri ce partenerul siu va incerca sd se indepirteze de eal deasemenea, c5. nu va mai reusi sd. se concentrezela serviciu, cdva fimereu preocupati de relatia lor gi ci va deveni extrem de sensibilifagn de tot ceea ce fi.cea Greg. Teoria preziceapini si faptul ci, desiva decide cr trebuie si. se desparti de el,Tamara nu va avea probabilniciodatr curajul si faci acest lucru. se demonstra de ce, in ciudapropriei judeciti si in ciuda rururor sfaturilor primite de la prieteniiapropiali,Tamaravaface tot ce-i va sta in putinti si rdmini alrturide Greg' Lucrul cel mai important pe care ni l-a relevat teoriamai sus amintiti a fost motivul pentru care Tamara si Greg seintelegeau atit de greu, in ciuda faptului cr se iubeau cn ud.varut.Este vorba despre faptul ci ei foloseau limbaje diferite si ci fiecareexacerba tendintele naturale ale celuilalt - in cazul ei, acelea de aciuta aproprierea fizicl, si emotionald,,iar in cazul lui, acelea de aprefera independenfa 9i de a eitta intimitatea. Acuratetea cu careteoria aceasta descria cuplul ni s-a pdrut de-a dreptul stranie. Era casi cum cercetdtorii ar fi gtiut totul despre momentele de intimitateale celor doi si le-ar fi cunoscut gdndurile. Abordirile psihologicezunt destul de vagi uneori, ldsdnd loc pentru diverse irr,.rpr*;ri,dar teoria aceasta a reusit si ofere informatii precise, sustinute dedovezi clare despre o relatie carclaprima veder e pdreaabsolut unici.

Desi nu este imposibil ca o persoand si-si schimbe stilul deatasament - in medie, una din patru persoane face acest lucru intr_uninterval de patru ani -, majoritatea oamenilor nu-si d.au seama cdse confruntd. cu probleme de felul acesta si de aceea nici nu observdschimbrrile survenite in comportamentul lor (sau motir,rrl pentrucare acestea au apirut). N-ar fi grozav, ne-am gdndit noi, dacd amputea sd-i ajutim pe acegti oameni sr dobdndeasci un oarecarecontrol asupra acestor schimbdri care le transformi viata? cit debine le*ar prinde sr poati actionain mod constient, strrduindu-sesi dobdndeascd un stil de atagament mai securizant, in loc sd lasetotul la voia intdmpl[rii!

cunoasterea acestor trei stiluri de atasament ne-a deschisliteralmente o noui. perspectivi; am descoperit ci acest

20 21"

DEcoDIFICAREA coM poRTAMENTULUI irurR-o RELATIE

comportament de atasament al adullilor poate fi identificatpretutindeni. Am reugit si vedem intr-o altl lumini propriul nostru

comportament in cuplu gi al celor din jurul nostru. Identificarea

stilurilor de atagament ale pacienfilor, colegilor si prietenilor nogtri

ne-a permis si interpretlm relatiile lor cu totul altfel, iar acest lucru

a conferit judecigilor noastre mai multi claritate. Comportamentul

lor nu ni s-a mai plrut in9elitor gi complicat, ci mai degrabd

previzibil in situatiile respective.

LEGATURI CU CARACTER EVOLUTIONIST

Teoria atagamennrlui se intemeiazd. pe ideea c[ nevoia de a triiintr-o relagie apropiati este imprimatl in genele noastre. Spiritulgenial de observagie al lui John Bowlby i-a permis si ingeleagi

fapnrl c[ suntem programafi, ca specie, si alegem pe parcursul

vielii ciliva indivizi anume care vor deveni persoanele cele mai

importante pentru noi. Suntem invlgafi si depindem de persoana

semnificativi din anturajul nostru inc[ de la nastere. Nevoia aceasta

ne insofegte din pdntecul mamei, pi'nd'lamoarte. Bowlby sugercazd.

ci, pe parcursul evolugiei umane, selecgia genetici a favorizat

indivizi care au devenit atagati, deoarece acest comportamentreprezenta un avantaj pentru supraviefuire. In timpurile preistorice,

oamenii care se bizuiau doar pe ei in9i9i 9i nu aveau pe nimenialXturi care si-i protejeze erau victimele priditorilor. Cei care au

avut mereu in preajmi pe cineva care si le poarte de griji au reusit

si supravieguiascd 9i si le transmiti urmagilor preferinla pentruformarea unor astfel de legituri apropiate. De fapt, nevoia de a fildngi o anumitl persoanl este atdt de importanti, incdt creierulare un mecanism biologic responsabil pentru crearea si reglarea

conexiunii cu figurile noastre de atagament (pdringi, copii, parteneride cuplu). Acest mecanism, numit sistern de ata;arnent, este alcituitdin emogii 9i din comportamente prin care ne asigurdm de faptulci rimdnem protejagi si in siguranfd, stdnd allturi de cei dragi.

Mecanismul explici de ce un copil despirlit de mama sa devine

cxtrem de nelinigtit, o cauti cu lnfrigurare sau pldnge necontrolat

STILURILE DE ATASAMENT

pAnI cdnd restabitreste legitura cu ea. Aceste reactii sunt numitecom?ortament de protest si il manifestim cu totii si la virsta adulte.In epocile preistorice, prezenta apropiatd. a unui partener era ochestiune de viali si de moarte, iar sistemul nostru de atasamenta evoluat, marcdnd aceasti proximitate ca fiind o necesitateabsolutd. Imaginati-vd c5" auzi,ti la gtiri despre un avion pribusit inAtlantic, in seara in care partenerul dumneavoastrl cilltoregte dela New York la Londra. Senzatia aceea de apisare resimtiti directin stomac si isteria care o insoteste rep,rezintd. activarea sistemuluidumneavoastri de atasament. Apelurile telefonice disperate laaeroport ar fi comportamenftrl dumneavoastri de protest.

Un aspect extrem de important al evolutiei este eterogenitatea.Oamenii sunt o specie foarte eterogeni., ei 6ind foarte divergi cainfhtisare, atitudini si comportamente. Aceastd calitate ne-a permissI ajungem atdt de numerosi si datoritd ei am devenit capabili si neadaptXm in aproape orice nisd. ecologicd de pe pimdnt. Daci am fiidentici, atunci orice provocare din parte^ mediului ar putea sd nenimiceascd pe togi. Diversitatea noastri sporeste sansele ca anumiliindivizi, prezentind anumite trXsdturi unice, sd poati supravietuiatunci cind altii nu pot. Stilul de atasament este asemenea tuturorcaracteristicilor fiintei umane. in ciuda faptului ci noi toti resimtimnevoia fundamentali de a crea legituri apropiate, madul in careformdm aceste legiturivariazd.intr*un mediu extrem de periculos,nu ar fi avantajos si investim timp si energie doar intr-o singuripersoanL, intrucd"t aceasta probabil nu va fi in preajma noastrlpentru multi vreme; ar fi mai rezonabil si ne atagim mai putin9i apoi si trecem mai departe (de aici, stilul de atasament evitant).Alti optiune intr-un mediu ostil ar fr aceeade a actiona exact invers,fiind extrem de insistenti gi hipervigilenfi, pentru a rdmdne aproapede figura noastrd de atasament (de aici, stilul de atasarnent anxios).i.rtt-un mediu mai linistit,legdturile intime formate prin investiliaconstantr intr-o relatie cu un anumit individ vor fi mai bene6 ce atdtpentru noi, cdt si pentru urmasii nostri (de aici, stilul de atasamentsecurizant).

Este adevirat cX in societatea modernl noi nu suntem urmlritide prdditori, asa cum s-a intdmplat cu strimosii nostri, dar in

22 23

DECODIFICAREA COM PORTAM ENTULUI lNTR-O RELATIE

tcrrnenii evoluliei speciei, noi suntem doar la o fracliune de secundi

tlistanfi de vechiul tipar. Creierul nostru emotional este mostenit

<lc Iir Hcrmo sapiens, care atrditintr-o perioadi complet diferiti, iar

crnofiile noastre sunt programate s[ rispundd stilului siu de via;n 9i

pcricolelor pe care Ie infrunta in vremea aceea. Sentimentele noastre

;i modul nostru de comportament in relagiile interpersonale din

prczent nu se deosebesc foarte mult de acelea ale primilor nogtri

srrtimogi.

COMPO RTAMENTUL DE PROTESTiN npOCR DIGI'TALA

inarmali cu noile informagii privind implicatiile stilurilor de

?rtasament in existenfa noastri de zi cu zi,am inceput s5" percepem

cu totul altfel acEiunile oamenilor. Comportamentele pe care le

ttribuiam inainte trlslturilor de personalitate ori acelea pe care le

ctichetasem ca fiind exagerate puteau fi inlelese acum cu ptecizie

;i claritate prin prisma teoriei atagamentului. Descoperirile noastre

tu pus intr-o lumini complet noui dificultl,tile pe care le intdmpina'li.rmara in incercarea sa de a se despirli de un iubit precum Greg,

crrre o fhcea sd sufere. Nu era neapdrat vorba despre sldbiciune, ci

rnai degrabi despre un instinct primar care o indemna sdpdstreze

rclagia cu aceasti figurI de atagament cu orice pre!, instinct

arnplificat in mare mXsuri de un stil de atagament arxios.

Pentru Tamara, nevoia de a rimine alituri de Greg era

dcclangati ia cel mai mic semn de pericol - c[ nu eru ldngd ea,

c:ir nu era afectuos ori c[ ar avea necazuti. In termenii evoluliei,

rlctasarea ar fi o alegere absolut nesibuiti in situalii de felul acesta.

lir>losirea comportamentului de protest, cum ar fi incercarea de a-i

stirni gelozia sau de a-i telefona in mod repetat' era explicabild in?t(:cst context.

Un aspect care ne-a pl5cut in mod special in legiturl cu

tcoria atasamentului a fost faptul cI aceasta era formulatd" pebaza

trirsiturilor identificate la populagie in general. Spre deosebire

tlc altc ipoteze psihologice formulate pe baza cuplurilor care