stiluri didactice

2
STILURI DIDACTICE Concept, determinări Activitatea didactică poate fi considerată şi ştiinţă şi artă în acelaşi timp, puncte de vedere. Unul dintre acestea se referă la comportamentul de predare al pro numesc stil didactic . Specificul individual, distincţiile trăsăturilor de personalitate ale resurse în cariera didactică. Comportamentele profesorilor reprezinta moduri de a pr aplică de preferinţă, tinde să revină cu regularitate, se repetă, capătă o anum stil de predare. Stilul de predare reprezintă modul personal, maniera de conducere a procesului de pre profesorul priveşte, concepe şi abordează problemele predării şi ale instruirii în .!.Ausubel şi ".#.$obinson consideră că termenul %stil de predare& s'ar putea în sens limitat * pentru a indica o dimensiune particulară în raport cu ca profesorilor ar putea fi observate în sens general – referindu'se la un număr intercorelat de trăsături ideosincretice + anumit fel într'o situaţie ce caracterizează comportamentul pr Stilul didactic este în cele din urmă o formă de e-primare a originalităţii cad generatoare de noi practici didactice. ntr'un efort de sistematizare, . !otolea ca comportamentului, se manifestă sub forma unor structuri de influenţă şi acţiune, pre stabilitate relativă, apare ca produs al personalizării principiilor şi normelor car Determinanţii stilurilor didactice Una dintre cele mai controversate probleme legate de stil în general, referitoare la determinanţii acestuia. Stilul didactic, ca şi personalitatea interacţiunilor nnăscutului c do!"nditul +înnăscutul / specificitatea şi unicitatea persoanei 0 dobânditul / prin imi puţin profesional, prin educaţie sau autoeducaţie Structura şi forma stilului didactic sunt determinate de) #inalităţile educaţiei re$ultatele unor cercetări n pro!lematica stilurilor e%perienţa proprie constr"ngerile pro#esionale per#ecţionarea pro#esională asumarea responsa!ilităţii pro#esiunii ne&oia de succes e&aluările altora 'i propriile e&aluări su! aspectul e#icienţei Stilul personal intră într'un fel de regla1 cu rezultatele obţinute, ceea ce în poate vorbi de o evoluţie a sa, de fapt o desc2idere spre mai multe variante, care situaţii. Un stil nu este bun, eficient prin el însuşi, ci prin raportare la situaţi dobândesc semnificaţia unor structuri generalizate de acţiune. (. Stiluri didactice . !otolea sugera o diferenţiere a stilurilor educaţionale în două planuri) n plan &ertical stiluri individuale * care dau identitate fiecărui profesor stiluri grupale * e-primă unitatea de atitudini, de gândire şi de acţiune a +stilul profesorilor de o anumită specialitate, stilul profesori stiluri generalizate * care reprezintă modalităţi generale de conducere ce s n plan ori$ontal stilurile dobândesc diverse configuraţii în funcţie de sc2imbările 1urul variabilelor interne ale procesului instructiv'educativ) obiective, meto desc2idere spre inovaţie * înclinaţie spre rutină centrare pe anga1area elevului * substituirea predării cu învăţarea centrarea pe conţinut * centrarea pe obiective 4 dezvoltarea elevului apropiat +afectiv * distant +faţă de elevi permisiv * autoritar +în relaţii cu elevii nivel înalt de e-igenţă * e-igenţă scăzută ).Consecinţe educaţionale Stilul didactic are consecinţe atât în ceea ce priveşte desfăşurare cât şi în ceea ce priveşte formarea unor comportamente la elevi, precum are şi influ se desfăşoară procesul didactic. 1

Upload: ioana-daniela-popica

Post on 04-Oct-2015

509 views

Category:

Documents


13 download

DESCRIPTION

STILURI DIDACTICE

TRANSCRIPT

STILURI DIDACTICE

STILURI DIDACTICE

Concept, determinri

Activitatea didactic poate fi considerat i tiin i art n acelai timp, de aceea ea poate fi analizat din multe puncte de vedere. Unul dintre acestea se refer la comportamentul de predare al profesorului obiectivat n ceea ce specialitii numesc stil didactic. Specificul individual, distinciile trsturilor de personalitate ale profesorilor constituie una din marile resurse n cariera didactic. Comportamentele profesorilor reprezinta moduri de a preda. Atunci cnd modul de a preda se aplic de preferin, tinde s revin cu regularitate, se repet, capt o anumit stabilitate i durabilitate i devine stil de predare.Stilul de predare reprezint modul personal, maniera de conducere a procesului de predare, felul propriu n care profesorul privete, concepe i abordeaz problemele predrii i ale instruirii n general.

D.P.Ausubel i F.G.Robinson consider c termenul stil de predare s-ar putea utiliza n 2 sensuri:

n sens limitat pentru a indica o dimensiune particular n raport cu care diferenele de comportament ale profesorilor ar putea fi observate

n sens general referindu-se la un numr intercorelat de trsturi ideosincretice (predispoziie de a reaciona ntr-un anumit fel ntr-o situaie) ce caracterizeaz comportamentul profesorului

Stilul didactic este n cele din urm o form de exprimare a originalitii cadrului didactic i n acelai timp o surs generatoare de noi practici didactice. ntr-un efort de sistematizare, D. Potolea caracterizeaz stilul didactic prin: este asociat comportamentului, se manifest sub forma unor structuri de influen i aciune, prezint o anumit consisten intern, stabilitate relativ, apare ca produs al personalizrii principiilor i normelor care definesc activitatea instructiv-educativ.Determinanii stilurilor didactice

Una dintre cele mai controversate probleme legate de stil n general, i stilul pedagogic n particular este cea referitoare la determinanii acestuia. Stilul didactic, ca i personalitatea, o sintez a interaciunilor nnscutului cu dobnditul (nnscutul = specificitatea i unicitatea persoanei ; dobnditul = prin imitaie sau tatonare, profesional sau mai puin profesional, prin educaie sau autoeducaie)

Structura i forma stilului didactic sunt determinate de:

finalitile educaiei rezultatele unor cercetri n problematica stilurilor experiena proprie constrngerile profesionale perfecionarea profesional asumarea responsabilitii profesiunii nevoia de succes evalurile altora i propriile evaluri sub aspectul eficieneiStilul personal intr ntr-un fel de reglaj cu rezultatele obinute, ceea ce nseamn c el nu rmne neschimbat, ci se poate vorbi de o evoluie a sa, de fapt o deschidere spre mai multe variante, care s-i confere flexibilitate i adaptare la diverse situaii. Un stil nu este bun, eficient prin el nsui, ci prin raportare la situaii concrete. Stilurile didactice ca stiluri profesionale dobndesc semnificaia unor structuri generalizate de aciune.1. Stiluri didactice

D. Potolea sugera o difereniere a stilurilor educaionale n dou planuri:

n plan vertical stiluri individuale care dau identitate fiecrui profesor stiluri grupale exprim unitatea de atitudini, de gndire i de aciune a unor colectiviti de cadre didactice (stilul profesorilor de o anumit specialitate, stilul profesorilor de la o anumit instituieetc) stiluri generalizate care reprezint modaliti generale de conducere ce se apropie de strategii n plan orizontal stilurile dobndesc diverse configuraii n funcie de schimbrile promovate de fiecare profesor n jurul variabilelor interne ale procesului instructiv-educativ: obiective, metode, modaliti de relaionare deschidere spre inovaie nclinaie spre rutin centrare pe angajarea elevului substituirea predrii cu nvarea centrarea pe coninut centrarea pe obiective / dezvoltarea elevului apropiat (afectiv) distant (fa de elevi) permisiv autoritar (n relaii cu elevii) nivel nalt de exigen exigen sczut2.Consecine educaionale Stilul didactic are consecine att n ceea ce privete desfurarea procesului instructiv-educativ, ct i n ceea ce privete formarea unor comportamente la elevi, precum are i influene asupra atmosferei (contextului) in care se desfoar procesul didactic.Stilul pedagogic autoritar caracterizat de controlul total al activitii de ctre profesor, care i impune punctul de vedere n tot ceea ce face, meninnd elevii ca executani, fr iniiativ, fr puncte de vedere: profesorul i asum o responsabilitate total i n ce s se predea i cum s se predea, n ceea ce s se nvee, de ce s se nvee i cum s se nvee. Meninnd o anumit distan de grup, el are dreptul s laude sau s critice, s recompenseze, sau s sancioneze. Aceste atitudini accentueaz rolul educatorului n defavoarea educatului, dezechilibrnd relaia i blocnd canalele feed-back-ului extern, care pot avea ca scop chiar autoperfecionarea activitii profesoruluiStilul didactic autoritar se caracterizeaz prin urmtoarele comportamente la profesori i elevi:Profesori Elevi Atmosfera activitilor

-fixeaz ferm sarcinile i standardele de lucru

-exercit un control strict asupra activitii

-nu mprtete elevilor planul activitii i criteriile de evaluare

-cere o conduit de supunere din partea elevilor

-ia singur decizii cu privire la organizarea grupului de elevi

-centreaz activitatea pe sarcini clare-comportament servil n relaiile cu profesorul

-dependeni de profesor, fr iniiative proprii, fr curaj n decizii

-transfer responsabilitile ctre adult

-practic nvarea mecanic-atmosfer tensionat, cu dese conflicte ntre elevi

-elevii nu se implic fiind inhibai de autoritatea profesorului, ceea ce duce la activiti cu implicare unilateral (fr activism)

-atmosfer puternic de competiie

- aplicarea acestui stil poate conduce la obinerea unor performane deosebite

Stilul pedagogic democratic valorific pe deplin resursele comunicrii i corelaiei dintre profesor i elev , respectndu-se autoritatea finalitilor asumate ca i libertatea de intervenie metodologic, reglabil i perfectabil prin circuitele interne i externe de conexiune invers

Stilul didactic democratic este mult mai stimulativ i motivator, caracterizndu-se prin:Profesori Elevi Atmosfera activitilor

-profesorul pregtete activitile implicnd elevii sau innd cont de opinia lor

-este foarte preocupat de continua perfecionare i informare cu ceea ce este nou n domeniu

-este deschis spre schimbare n funcie de feed-backul primit

-ncearc metode noi i adapteaz coninuturile pentru a fi ct mai accesibile i ct mai practice

-cultiv respectul reciproc

-implic elevii n luarea deciziilor

-ofer elevilor mai multe alternative ncurajnd luarea de decizii; fac cunoscute planurile activitii i criteriile de evaluare; ncurajeaz participarea tuturor elevilor dup posibilitile individuale-au iniiative i particip la luarea deciziilor

-respect profesorul i activitatea

-sunt interesai de aducerea unor noi informaii i de participarea la ntocmirea unor proiecte

-au curajul s-i manifeste i s-i susin opiniile i prerile

-colaboreaz n grupuri pe care le aleg dup preferine-colaborare ntre elevi

-atmosfer destins n cadrul activitii dar ncadrat n anumite limite

-exist respectul reciproc

-atmosfera competitiv este foarte rar mergndu-se pe colaborare

-implicaiile n cadrul activitii sunt bilaterale, elevii fiind foarte activi

Stilul pedagogic permisiv (laissez-faire) opusul celui autoritar, dezechilibreaz i el corelaia dintre subiectul i obiectul educaiei n defavoarea educatului, blocnd canalele de conexiune invers intern, necesare pentru perfecionarea activitii elevilor. Profesorul care uzeaz de un asemenea stil se remarc prin roluri pasive, prin indiferen sau minimalizarea fenomenelor importante n procesul instruirii. Nivelul sczut al exigenelor i aspiraiilor pedagogice ale predrii, lsarea procesului didactic s mearg de la sine nu pot avea dect rezultate sczute la nvtur i n conduit. Stilul didactic laissez-faire este foarte permisiv i implic pasivitate din partea profesorului, caracterizndu-se prin:Profesori Elevi Atmosfera activitilor

-indiferen i neimplicare

-prea puin interesai de relaiile cu elevii

-dezinteres n ndeplinirea sarcinilor

-preocupai de aparene i tentai s afieze o atitudine prietenoas

-slab preocupai de predare i evaluare

-evit orice evaluare a ideilor i conduitelor

-las n seama elevilor iniiativele din dorina de a nu se implica-afieaz un comportament libertin

-sunt dezinteresai i au o pregtire slab

-lipsii de respect pentru profesor i activitate

-superficiali

-comportamente de aparen conform modelului cadrului didactic-atmosfer excesiv de destins

-lips de respect i interes

-activitatea poate fi uor deturnat

PAGE 1