stiluri arhitecturale in romania

18
Stiluri arhitecturale reprezentative în tara

Upload: alex-muraru

Post on 17-Nov-2015

290 views

Category:

Documents


38 download

DESCRIPTION

Stiluri arhitecturale in cultura si biserica Ortodoxa Romana

TRANSCRIPT

Stiluri arhitecturale reprezentative n tara

Stiluri arhitecturale reprezentative n tara

Stilul MuntenescAPARITIESecolul XVI constituie faza de formatie a unei scoli locale in arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca si astfel se dezvolta asa numitul stil vechi romanesc sau muntenesc. Se formeaza o scoala de mesteri constructori, sculptori si decoratori bastinasi, care nu mai copiaza modele straine, ci recurg la imitarea vechilor constructii din tara, transformand elementele straine intr-un spirit nou, adaptat la gusturile, posibilitatile si conditiile locale. Se inalta astfel numeroase biserici mici, mai ales la tara, si, in majoritate, ctitorii boieresti. Ca element nou apare acum, deocamdata sporadic, la fatada de apus, pridvorul pe arcade deschise.ELEMENTE CARACTERISTICENumarul turlelor se mareste, prin inaltarea pe pronaos a doua turle mai mici decat cea a naosului, iar fatadele - aici din piatra atent finisata - se subdivid in doua registre pe care isi desfasoara ritmul arcaturi oarbe delimitate de ciubuce.Turla centrala a pronaosului, sprijinita pe douasprece coloane, este secondata de alte doua turle mai mici, dispuse pe colturile de nord-vest si, respectiv, de sud-vest ale pronaosului, acestea din urma avand un aspect in torsada, cu sensul de rasucire convergent (una spre cealalta).Ca element nou apare acum, la fatada de apus, pridvorul pe arcade deschise.Exemple:Manastirea Argesului (1512-1517) Manastirea Dealu, jud. DambovitaBiserica Curtea Veche din BucurestiManastirea Arnota, jud. ValceaManastire Comana, jud Giurgiu

Manastirea Dealu

Mnastirea Arnota

Stilul BrncovenescDenumirea de Stil brncovenesc sau de art brncoveneasc caracterizeaz in istoriografia romn de art arhitectura i artele plastice n ara Romneasc din timpul domniei lui Constantin Brncoveanu (1688-1714). Deoarece aceast epoc a influenat n mod hotrtor evoluiile de mai trziu, termenul se folosete prin extensie i pentru a descrie operele de art din vremea primilor Mavrocordai, pn ctre 1730.ArhitecturaStilul brncovenesc se distinge prin expresivitatea conferit de volumele arhitectonice ale scrilor exterioare, ale foioarelor, care variaz n mod pitoresc aspectul faadelor. Att decorul ct i spaiile libere, structurate de coloane, neag masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al cldirilor. Boltirea se face de obicei n semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatr sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. n decoraia din piatr predomin motivele florale, n stuc sunt des ntlnite ornamente de tip oriental.Palate :-Reedina de var a domnitorului Constantin Brncoveanu-Palatul Mogooaia-Vechiul Palat Mitropolitan Biserici:-Catedrala Patriarhiei n Bucureti-Biserica StavropoleosMnstiri:-Mnstirea Horezu -Mnstirea Vcreti-Mnstirea AntimPicturan pictura epocii ptrund pentru prima oar subiecte laice, portretul de exemplu, reprezentat n serie n vaste galerii de caracter votiv, sau compoziii istorice precum Cltoria lui Brncoveanu la Constantinopol din Palatul Mogooaia, n timp ce subiectele religioase tradiionale sunt mbogite de noi teme iconografice, preluate datorit rspndirii culturii scrise din scrierile apocrife i din literatura patristic.SculpturaSculptura este precum n perioada medieval subordonat arhitecturii, de care se leag organic. Sculptura decorativ-monumental acoper dens ancadramentele uilor i ferestrelor, precum i coloanele.n sculptura n lemn predomin ornamentul floral, de remarcat la uile bisericii mnstirii Horezu i la cele ale Bisericii Stavropoleos din Bucureti.

Biserica Stavropoles

Resedinta de vara a domnitorului Constantin Brancoveanu

Palatul Mogosoaia

Stilul MoldovenescArhitectura n Moldova s-a dezvoltat ntre secolele XIV-XIX n spaiul moldovenesc. Arhitectura n aceast regiune se dezvolt exclusiv n arhitectura bisericeasc i are o amprent puternic autohton cu uoare influene mai ales ale stilului bizantin dar i gotice sau armeneti.In Moldova, arhitectura bisericeasca a avut o dezvoltare proprie, deosebita de cea din Tara Romaneasca. Ea are la baza elementul autohton, adica arta mestesugarilor locali, concretizata in vechile si modestele bisericute de lemn, care au precedat pe cele de piatra si zid. Peste acestea s-au adaugat influente straine, dintre care cea fundamentala pentru formarea stilului moldovenesc este cea bizantina, manifestata in planul predominant al bisericilor (treflat sau drept) si in impartirea lor, in sistemul de acoperire prin bolti si in multe din elementele decorului extern.Caracteristici ale arhitecturii n Moldova-plan dreptunghiular sau triconc-interiorul include altar, naos, ncperea mormintelor i pronaos-separarea ncperilor se face prin ziduri groase, n general fr coloane-o singura turl amplasat dup sistemul moldovenesc-supranlarea bolilor n interior, prin suprapunerea arcurilor ncruciate-decor exterior bogat.Dintre bisericile cele mai reprezentative:Mnstirea PutnaMnstirea NeamMnstirea BistriaBiserica Sf. Nicolae din RduiMnstirea Vorone

Manastirea Putna

Manastirea Vladimiresti

Mnstirea Neam

Mnstirea Vorone

Stilul Ardelenesc(Transilvnean)Stilul baroc transilvnean s-a dezvoltat n secolele XVIII-XIX, ca urmare a integrrii Principatului Transilvaniei n Imperiul Austriac, care cunotea epoca de apogeu a barocului austriac.Principalele orae cu specific baroc din Transilvania sunt Clujul, Oradea, Trgu Mureul, Sibiul etc., la care se adaug centrele baroce din Banat, n primul rnd Timioara. Primul edificiu construit n stil baroc este Biserica Piaritilor din Cluj (1718-1724).Cele mai vechi biserici ortodoxe care ni s-au pastrat in Transilvania sunt cele de piatra, din tinutul Hunedoarei si Zarandului, construite in secolele XIII si XIV. Ca plan si structura acestea sunt foarte variate. Unele din ele (ca cea din Densus, de langa orasul Hateg) amintesc monumente mult mai vechi din arhitectura crestina-orientala (naos aproape patrat, acoperit cu turla de tip romanic pe baza cubica si sustinuta pe patru stalpi puternici de piatra asezati in mijlocul navei si legati intre ei prin arcuri centrate, altar semicircular, cu o incapere dreptunghiulara pe iatura de sud) ; altele (ca cele din Streiu, Cincis si Santa Maria-Orlea, azi calvina reformata) sunt alcatuite dintr-o nava dreptunghiulara acoperita cu bolta semicilindrica, cu absida dreptunghiulara la est, acoperita cu calota sau bolta cu nervuri, si un turn-clopotnita inalt la vest, legandu-se astfel mai mult de arta romanica, de tip lombard, cu unele influente gotice.Arhitectur eclezialBazilica din OradeaBiserica Iezuiilor din ClujCatedrala Sfnta Treime din BlajCatedrala Naterea Sf. Ioan din AradBiserica Sf. Ioan Boteztorul din Trgu MureBiserica cu Lun din OradeaBiserica Sf. Ladislau din OradeaBiserica Sfinii Petru i Pavel din BraovCatedrala Sfntul Gheorghe din TimioaraArhitectur laicPalatul Bnffy din ClujPalatul Brukenthal din SibiuPalatul Baroc din OradeaCase n stil baroc din TurdaCasa Karcsonyi din GherlaArhitectur militarCetatea Alba IuliaCetatea Aradului

Catedrala Sf. Treime din Blaj

Biserica Sfntul Ladislau

Biserica Sfinii Petru i Pavel (Braov)

Relizatori proiect:Ardeleanu BogdanBusuioc AndaChira ElenaGrigora LauraHrlea TudorMarin tefaniaMuraru AlexandruPopa CtlinaPruteanu RoxanaUngurau Roxana